1.

OSCILAȚII ELASTICE

Mișcarea oscilatorie este mișcarea pe care o are un corp de o parte și de alta a unei poziții fixe, numită
poziție de echilibru. Orice mișcare în care se face o transformare periodică sau pseudoperiodică a unei
forme de energie în alta poartă numele de oscilație. Oscilațiile elastice sunt acele oscilații în care energia
cinetică se transformă în energie potențială și invers

1.1.Mișcarea oscilatorie armonică.

Considerăm cazul cel mai simplu, când mișcarea oscilatorie a unui punct material are loc fără frecare, de-
a lungul unei singure direcții Ox. Fig.1 prezintă un oscilator care execută oscilaţii, pe direcția Ox, sub
acţiunea forţei elastice, 𝐹 = −𝑘𝑥, unde k este constanta elastică.
Poziția de echilibru corespunde coordonatei x, pentru care energia potențială, 𝑈(𝑥) este minimă, adică:
d U ( x)
d x
¿
0
Pentru un sistem oscilator real dezvoltăm funcţia U(x) în serie Taylor în jurul poziţiei de echilibru (poziţie notată,
pentru simplificarea discuţiei, cu 𝑥0 = 0)
d U ( x)
În care: 𝑈(0) = 0, prin convenție d x , condiția de minim, iar restul termenilor se pot neglija. Rezultă:
¿
0
U
( x )
¿
x2
2
¿

( d 2 U
d
( x )
x 2 )
U

Notând = 𝑘 > 0, constanta elastică, expresia energiei potențiale a unui oscilator devine:
( x )
¿
2
x
2
¿

( )
2
d U ( x )
2
d x
U
( ¿ x ¿ )

∙
2
x
2

Curba energiei potențiale a unui oscilator se poate aproxima cu o parabola

Legea de mișcare a unui punct material care efectuează oscilații arminice liniare este: 𝑥(𝑡) = 𝐴 cos(𝜔0𝑡 − 𝜑)
Forța care acționează asupra punctului material aflat la distanța, x de poziția de echilibru poate fi calculată:
𝐹⃗ = −𝑘𝑥𝑖
Ecuația mișcării oscilatorii armonice ideale: 𝑚 ∙ 𝑥̈= −𝑘 ∙ 𝑥 Pe care o rescriem sub forma: 𝑥̈+ 𝜔0 2 ∙ 𝑥 = 0
ω

Unde: se numește pulsație proprie a sistemului.

0

k
m
ϑ

Frecvenţa proprie, 𝜗0 şi perioada proprie,𝑇0 sunt:

0

1
T 0
¿
ω 0
2 π

Legea de mișcare a unui punct material care efectuează oscilații arminice liniare este: 𝑥(𝑡) = 𝐴 cos(𝜔0𝑡 − 𝜑)
În această lege avem următorii termeni și semnificația lor din punct de vedere fizic:
𝑥(𝑡)- se numește elongație, reprezintă distanța punctului material, la un moment de timp, față de poziția de
echilibru;
𝐴- este amplitudinea mișcării, reprezintă elongația maximă; [𝐴]𝑆.𝐼. = 𝑚 (𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢);
𝜔0-este pulsația proprie, reprezintă numărul de oscilații complete ce se realizează în 2𝜋 secunde;
ω
0

2
π

ϑ
0

2 π
T 0
 Unitățile de măsură în S.I. pentru mărimile scrise mai sus sunt:
[𝜔0 ]𝑆.𝐼. = 𝑟𝑎𝑑/𝑠
[𝜗0 ]𝑆.𝐼. = 1 𝑠 = 𝑠 −1 = 𝐻𝑧. Frecvența, 𝜗0 reprezintă numărul de osclații complete efectuate în interval de
1s.
[𝑇0 ]𝑆.𝐼. = 𝑠 (𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑎) Perioada, 𝑇0 reprezintă intervalul de timp necesar efectuării unei oscilații
complete.
Paranteza (𝜔0𝑡 + 𝜑) are semnificația de faza mișcării oscilatorii; 𝜑- se numește faza inițială; [𝜑]𝑆.𝐼. = 𝑟𝑎𝑑.
În timpul oscilației, viteza și accelerația oscilatorului sunt variabile în timp:
𝑥(𝑡) = 𝐴 cos(𝜔0𝑡 − 𝜑) (𝑚)
𝑣(𝑡) = 𝑥̇(𝑡) = −𝜔0𝐴 sin(𝜔0𝑡 − 𝜑) (𝑚/𝑠)
𝑎(𝑡) = 𝑣̇(𝑡) = −𝜔0 2𝐴 cos(𝜔0𝑡 − 𝜑) (𝑚/𝑠 2 ) 1
2

Energia cinetică: 𝐸𝐶 =
m
v
( ¿ t ¿ )

¿
1
2

ω
0

s
i
n
2

( ¿ ω ¿ 0 ¿ t ¿ ¿ − ¿ ¿ φ ¿ )

Energia potențială: E
p

1
2

x
( ¿ t ¿ )

1
2
k

c
o
s
2

( ¿ ω ¿ 0 ¿ t ¿ ¿ − ¿ ¿ φ ¿ )

¿
1
2

ω
0

c
o
s
2

( ¿ ω ¿ 0 ¿ t ¿ ¿ − ¿ ¿ φ ¿ )

Energia totală devine:

E

1
2

ω
0

[ ¿ s ¿ i ¿ n ¿ 2 ¿ ¿ ( ¿ ω ¿ 0 ¿ t ¿ ¿ – ¿ ¿ φ ¿ ) ¿ ¿ + ¿ ¿ c ¿ o ¿ s ¿ 2 ¿ ¿ ( ¿ ω ¿ 0 ¿ t ¿ ¿ – ¿ ¿ φ ¿ )¿ ]

1
2

ω
0

c
o
n
s
t

Energia totală a oscilatorului armonic ideal este o mărime constantă în orice moment, așa cum rezultă din teorema
conservării energiei mecanice pentru un sistem izolat.

În decursul oscilaţiei are loc transformarea energiei din cinetică în potenţială şi invers, dar energia totală a oscilatorului este
constantă în timp (se conservă).

Mișcarea oscilatorie liniară amortizată

Un punct material care efectuează mișcare oscilatorie întâmpină din partea mediului forțe de rezistență, datorită
cărora apare fenomenul de disipare a energiei în timp. Acest lucru duce la scăderea treptată a amplitudinii
mișcării oscilatorii. Putem defini, astfel, mișcarea oscilatorie amortizată ca fiind mișcarea oscilatorie a cărei
amplitudine scade în timp ca urmare a disipării energiei, datorită forțelor de rezistență din partea mediului.
Oscilațiile amortizate sunt determinate de acţiunea simultană a forţei elastice şi a forţei de frecare. Pentru viteze mici se
consideră că forța de frecare este proporțională, în orice moment, cu viteza, fiind de forma:

𝐹𝑓 = −𝑟 ∙ 𝑣 = −𝑟 ∙ 𝑥̈
Unde: 𝑟 este coeficientul de frecare vâscoasă al mediului sau coeficient de rezistență al mediului.

Ecuația mișcării amortizate este: 𝐹 = 𝐹𝑓 + 𝐹𝑒

Adică: 𝑚 ∙ 𝑎 = −𝑟 ∙ 𝑣 − 𝑘 ∙ 𝑥 Sau: 𝑚 ∙ 𝑥̈= −𝑟 ∙ 𝑥̇ − 𝑘 ∙ x

 𝛽-se numește factor (coeficient) de amortizare
x
̈
+ ¿ ¿ 2
β
¿ ∙
¿ x
̇
¿ + ¿ ¿ ω
0
¿ 2
x
¿ = ¿ ¿ 0
¿

Aceasta este o ecuație diferențială, omogenă, de ordin II cu coeficienți constanți a cărei soluție este de forma: 𝑥 = 𝐶 ∙ 𝑒 𝜆∙𝑡

Înlocuid în ecuația de mișcare se obține ecuația caracteristică ce admite rădăcina

𝜆. 𝑥 = 𝐶 ∙ 𝑒 𝜆∙𝑡
𝑥̇ = 𝜆 ∙ 𝐶 ∙ 𝑒 𝜆∙𝑡
𝑥̈= 𝜆 2 ∙ 𝐶 ∙ 𝑒 𝜆∙𝑡
Ecuația caracteristică este: 𝜆 2 + 2𝛽 ∙ 𝜆 + 𝜔0 2 = 0
λ
1 , 2

Aceasta admite rădăcinile: −¿

¿

±¿
√ β 2− ω 0
2

Ecuația mișcării oscilatorii amortizate are soluția:

x
( ¿ t ¿ )

C
1

λ 1 t
e
+ ¿
C
2

λ 2 t
e

În această ecuație 𝜆1 și 𝜆2 sunt soluțiile ecuației caracteristice, iar 𝐶1 și 𝐶2 sunt constante arbitrare de integrare

Caracterul mișcării este determinat de expresia de sub radical, 𝛽 2 − 𝜔0 2 , tradusă prin efectele forței de frecare și a forței
elastice.

Caracterul mișcării este determinat de expresia de sub radical, 𝛽 2 − 𝜔0 2 , tradusă prin efectele forței de frecare și a forței
elastice.

a) Mișcarea sub-amortizată, pentru 𝜷 𝟐 ≪ 𝝎𝟎 𝟐

În acest caz efectul forței de frecare este redus, deci amortizarea este slabă
Deoarece , cantitatea de sub radical are valoare negativă, atunci
:
β
λ
1 , 2
2
¿
−¿ ω 02
− ¿ β

± ¿
¿ j

0 ∙
√ β 2 − ω 0
2

Vom nota
√ β 2−ω 0 = 𝜔, acest termen se numește pseudo-pulsație.
2

Ecuația mișcării oscilatorii amortizate devine:

x
( ¿ t ¿ )

C
1

∙
( − β + j ∙ ω ) ∙ t ¿ ¿
e + ¿
C
2

( − β − j ∙ ω ) ∙ t ¿ ¿
e

Explicând cu Relațiile lui Euler:

± j ω t
e
¿
c
o
s

ω
t
± ¿
j

s
i
n

ω
t

legea mișcării oscilatorii amortizate: x

( t )
¿

e− β t
( A 0 s i n φ cos ⁡ω t + A 0 c o s φ sin ⁡ω t )
x
( t )
¿
− β t
e

A
0

s
i
n
( ¿ ¿ ω¿ t ¿ ¿ +¿ ¿ φ ¿ )

Ecuația mișcării ne arată că mișcarea este pseudoperiodică, deci este oscilatorie - fapt indicat de factorul sin( 𝜔𝑡 + 𝜑),
dar amplitudinea scade în timp după legea exponențială: 𝐴 = 𝐴0 ∙ 𝑒 −𝛽
Perioada mișcării amortizate este:
T

2 π
ω

2 π
√β 2 −ω 02
β

O măsură a duratei oscilațiilor amortizate este inversul coeficientului de amortizare numit timp de relaxare
,

1
β

care arată în cât timp amplitudinea oscilațiilor scade de e ori. Amortizarea oscilațiilor se poate caracteriza prin mărimea
∆, numită decrement logaritmic și care reprezintă logaritmul natural al raportului a două amplitudini consecutive:
∆
¿
l
n
A ( t )
A ( T + t )
¿
l
n
− β t
A 0 ∙ e
− β ( t + T )¿
A 0 ∙ e ¿
 ∆
¿
¿ l
n
β t
e
¿
β
t

Mișcarea supra-amortizată (aperiodică), , pentru 𝜷 𝟐 > ω 02

În acest caz efectul forței de frecare este foarte mare, deci și amortizarea este puternică.

Deoarece β

¿
2

2
, cantitatea de sub radical are valoare pozitivă, atunci soluția ecuației de mișcare este de forma:
ω 0

x
( ¿ t

¿
¿ )
)
− β t
e
¿

Când crește timpul, 𝑡 → ∞, amortizarea este foarte puternică și termenul e−β t ¿ ¿→ 0, atunci 𝑥(𝑡) → 0, elongația scade
monoton, sistemul revene la poziția de echilibru (x nu-și schimbă 13 semnul, oscilatorul nu trece de cealaltă parte a poziției
de echilibru, pierzându-și întreaga energie într-un sfert de perioadă)

Mișcarea aperiodică critică, pentru β 2=ω 0 2

În acest caz efectul forței de frecare este comparabil cu efectul forței de rezistență a mediului. Soluția ecuației de mișcare
are forma:
x
( ¿ t ¿ )

C
1

∙
− β t ¿ ¿
e + ¿
C
2

∙
− β t ¿ ¿
e

x
( ¿ t ¿ )

¿
− β t ¿ ¿
e (¿ C ¿ 1 ¿ ¿+¿ ¿C ¿ 2 ¿ )

Revenirea punctului material este mai rapidă decât în cazul mișcării aperiodice (supraamortizate).

Interferența undelor elastice