OSCILAȚII MECANICE- OSCILATORUL ARMONIC IDEAL,

COMPUNEREA OSCILAȚIILOR

1. Introducere

Una din cele mai întâlnite tipuri de mișcări, este mișcarea oscilatorie.
Mișcarea periodică, ce se repetă cu regularitate, la intervale de timp egale se
numește mișcare oscilatorie.
În fizică se folosesc în studiul acestui tip de mișcare mai multe modele. Cele
mai cunoscute și mai utilizate sunt pendulul gravitațional și oscilatorul armonic
ideal.
În absența fortelor de frecare , miscarea oscilatorie este o mișcare ideală,
deoarece energia totală a oscilatorului rămâne constantă în timp. Forța care
determină revenirea oscilatorului în poziția inițială și care permite continuarea
oscilației se numete forță de revenire. Această forță de revenire poate fi forța
elastică în cazul unui resort, presiunea dintr-un tub .

2. Tipuri de oscilatori

2.1.Oscilatorul armonic liniar ideal

Oscilatorul armonic ideal este un resort, având unul din capete fixate, iar la
celălalt capăt având un corp de masă m.

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 Forța elastică F e = − k x (1) se opune deformării resortului.


Principiul II se scrie: mx = − k x (2)
mx + kx = 0 / m
k
x + x = 0 (3)
m

k
 o2 = (4) (pulsaţia proprie a mişcării)
m

 
0 SI =1
rad
s

x +  02 x = 0 (5) Ecuaţia diferenţială a oscilatorului armonic liniar

ideal)

Perioada proprie de oscilaţie T SI = 1s

(6)

 0 = 20 (7) frecvenţa proprie de oscilaţie  0 SI = 1s −1 = 1Hz

2.2.Pendulul gravitaţional (ideal)

-un model matematic, unde se consideră că firul pendulului este inextensibil

şi nu are greutate proprie, iar corpul este punctiform şi toată masa sa este
concentrată în punctul respectiv.

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 x

  50 , sin    (în radiani)

de exemplu, pentru:

 
Principiul II : mx = −Gt (8)

mx + mg sin  = 0
  50  mx + mg = 0 / m
x + g = 0

x
=
l
Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor
 l + g = 0 / l
g
 +  = 0
l

g
 02 = (9)
l

l
T0 = 2 (10)
g
1 g
, 0 = (11)
2 l

ecuaţia diferenţială a pendului gravitaţional:  +  02 = 0 (12)

3. Elementele mișcării

Pentru a caracteriza mișcarea oscilatorie este necesar să se cunoască

elementele mișcării: traiectoria, viteza , accelerația. Pentru aflarea acestor
elemente, trebuie rezolvată ecuația diferențială (5 ) sau (12) .

3.1.Soluţia ecuaţiei diferenţiale x +  02 x = 0

Ecuația caracteristică a ecuației diferențiale este: r 2 +  02 = 0 (13)

Soluția ecuației (13) este: r1, 2 = i 0 (14)

Soluția ecuației (13) este: x(t ) = C1e + C 2 e =C 1e + C 2 e

rt rt i t − i t
1 2
(15) 0 0

i 0 x 0 + v 0 i 0 x 0 − v 0
în care : C1 = (16) C2 = (17)
2i 0 2i 0

Sau, dacă se folosesc relaţiile Euler :

e  i t = cos  0 t  i sin  0 t
0
(18)
Se obţine :

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

x(t ) = A sin( 0 t +  ) (19) ecuaţia traiectoriei
v(t ) = x (t ) = 0 A cos(0t +  ) (20) ecuatia vitezei
a(t ) = v(t ) = x(t ) = −02 A sin(0t +  ) (21) ecuatia acceleratiei
În care:
x(t)-elongația – distanța la un anumit moment față de poziția de echilibru m
Amplitudinea (elongația maximă) m
v02
A = x0 + 2 (22)
2 2

0

 -faza iniţială rad 

 0 x0
 = arctg (23)
v0
 rad 
 0 -pulsaţia proprie a sistemului 
 s 
v(t) –viteza  
m
s
a(t)-accelerația  2 
m
s 

3.2. Reprezentarea mişcării oscilatorii

3.2.1. Analitic
x(t ) =C 1ei t + C2e − i t
0 0

x(t ) = A sin(0t +  )

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 3.2.2. Fazorial

Fazor: vector rotitor de mărime egală cu amplitudinea mişcării, ce se roteşte

în sens trigonometric cu viteza unghiulară ω0 (fază+vector).

x(t ) = A sin(0 t +  )

 
v(t ) = x (t ) =  0 A cos( 0 t +  ) = 0 A sin 0 t +  + 
 2
a (t ) = v(t ) = x(t ) = − 0 A sin( 0 t +  ) =  0 A sin( 0 t +  −  )
2 2

 
0 A
 A
v (t) 0t +  +
2 x(t)

0t + 
a(t) Δ


 A 2
0

4. Energia oscilațiilor

Conservarea energiei mecanice a oscilatorului constituie efectul direct

al faptului că forțele elastice sunt forțe conservative. Caracterul oscilant al
mișcării se poate constata și din transformarea periodică a energiei cinetice în
energie potențială și reciproc.

mv 2 m 02 A 2 cos 2 ( 0 t +  )
Ec = = (24)
2 2

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 Kx 2 m 02 A 2 sin 2 ( 0 t +  )
Ep = = (25)
2 2
m 02 A 2 KA 2
E = Ec + E p = = (26)
2 2

5. Compunerea oscilațiilor

Pe baza legilor mișcării oscilatorii armonice ideale se pot studia mișcări

oscilatorii mai complexe, care rezultă din compunerea a două sau mai multe
oscilații armonice, care se desfățoară pe direcții paralele sau pe direcții
perpendiculare.
5.1. Compunerea oscilațiilor de aceeași frecvență

5.1.1. Oscilații paralele de aceeași frecvență

Considerăm un oscilator supus simultan la două mișcări oscilatării de aceeași

frecvență:
x1 (t ) = A1 sin(0 t + 1 )
x2 (t ) = A2 sin(0 t +  2 )
(27)

Oscilaţia rezultantă va fi:

x(t ) = x1 (t ) + x2 (t ) = A sin (0t +  ) (28)
Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor
 Amplitudinea rezultantă și faza rezultantă se pot determina prin metoda
fazorială sau metoda analitică și se obține:

A 2 = A12 + A22 + 2 A1 A2 cos( 2 − 1 ) (29)

A sin 1 + A2 sin  2
tg = 1 (30)
A1 cos1 + A2 cos 2

5.1.2. Oscilații perpendiculare de aceeași frecvență

Considerăm un oscilator supus la două oscilații perpendiculare:

x = A sin 0 t
(31)
y = B sin(0 t +  )
Ecuaţia traiectoriei rezultante este:

X2 Y2 XY
2
+ 2 −2 cos  = sin 2  (32)
A B AB
Cazuri particulare:
 X2 Y2
 = + = 1 -traiectoria rezultantă : elipsă
2 A12 A22
A
 =0 Y = 2 X : traiectoria rezultantă : dreaptă de pantă pozitivă
A1
A
 = − Y = − 2 X traiectoria rezultantă : dreaptă de pantă negativă
A1

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 5.2. Compunerea oscilațiilor de frecvențe diferite

5.2.1 Oscilații paralele de frecvențe diferite

Considerăm un oscilator supus simultan la două oscilații paralele de

frecvențe diferite:
x1 (t ) = A1 sin(1t + 1 )
(33)
x2 (t ) = A2 sin( 2 t +  2 )

Dacă pulsațiile celor două oscilații sunt foarte apropiate: , atunci oscilația
1 +  2
rezultantă este aproape sinusoidală de pulsație : și amplitudine lent
2
variabilă cu pulsația :  2 − 1 .
Acesta este fenomenul de bătăi.

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 Perioada bătăilor este intervalul de timp între două treceri succesive ale
amplitudinii rezultante prin valoarea maximă sau minimă.
Cu ajutorul acestui fenomen se acordeaza instrumentele muzicale.

5.2.2. Oscilații perpendiculare de frecvențe diferite

Considerăm un oscilator supus simultan la două oscilații perpendiculare de

frecvențe diferite:
x = A sin 1t
(34)
y = B sin( 2 t +  )
Dacă raportul frecvențelor este un număr rațional, atunci traiectoria este
închisă și stabilă, forma ei depinzând de diferența de fază și de raportul
amplitudinilor și al frecvențelor. Acest tip de traiectorie se numește figură
Lissajous.
 x nx
=
 y ny
În care n reprezinta numărul punctelor de tangență al figurii Lissajous cu
axele de coordonate.
Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor
Exemplu de figură Lissajous . nx =4; ny=3

Test de autoevaluare
Bifaţi căsuţa corespunzătoare:

1. Forța de revenire în cazul oscilatorului armonic este o forță elastică

Adevărat Fals

k
2. Pulsația proprie a oscilatorului armonic ideal este: 0 =
2

m
Adevărat Fals

3. Dacă raportul frecvențelor a două oscilații perpendicular este irațional

traiectoria este stabilă și închisă.
Adevărat Fals

4. Viteza și accelerația în mișcarea oscilatorie pot fi reprezentați ca doi

vectori perpendiculari:
Adevărat Fals

5. Amplitudinea este elongația maximă :

Adevărat Fals

Aplicaţii test

6. Un corp de masă m = 0,05 kg fixat de capătul unui resort de constantă

elastică k = 20 N/m execută o mişcare oscilatorie armonică de-a lungul axei
Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor
Ox. Ştiind că la momentul t0 = 0 corpul are doar energie cinetică, iar energia
cinetică maximă a corpului este de 9·10 -3 J, să se determine:
a) legea de mişcare;
b) energia totală a corpului.
7. Un punct material este supus simultan la două mişcări oscilatorii armonice
descrise de legile:
2 2 2 
x1 (t) = 1,2 sin  7 t+ 3  m, respectiv x2 (t) = 1,6 sin  7 t+ 6 m.
   
Să se scrie legea de mişcare rezultantă.
8. Un punct material este supus simultan la două mişcări oscilatorii armonice
descrise de legile:

()
t=
   
(t)=    2

a) x 5  t− m, y
sin 4  t+ m;
sin
5 3  5 3   

Răspunsuri:
1.A ; 2.A; 3.F; 4A; 5A; 6. a) x(t) = 0,03 sin(20 t) m; b) Et = 9·10 -3 J.
2 4
7. x (t) = 2 sin ( t + 0,37 π) m.; 8. y = − 5 x , traiectoria este o dreaptă
7

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 OSCILAȚII MECANICE- OSCILAȚII LIBERE AMORTIZATE,
OSCILAȚII FORȚATE

6. Oscilații amortizate
6.1. Ecuația diferențială a oscilatorului amortizat

Din cauza interacțiunii cu mediul în care se efectuează oscilații, oscilatorul

pierde continuu energie prin frecare. Energia oscilatorului fiind proprțională cu
pătratul amplitudinii, scăzând energia cu timpul, scade și amplitudinea, deci
oscilațiile se amortizează.
Studiem cazul forței de frecare (de rezistență din partea mediului)
proporțională cu viteză.
Considerăm un oscilator introdus intr-un

mediu vâscos si care întâmpină din

partea mediului o forță de rezistență : f r = −Cv , în care C este o constantă ce
 
depinde de natura mediului. De asemene, acționează și forța elastică : Fe = − Kx .
  
mx = −Cv − Kx (1)
Proiectăm pe axa mișcării și obținem:

mx = −Cv − Kx (2)

C K
x + x + x = 0 (3)
m m

Notăm :
C
= 2 ,  -constanta de amortizare
m
 SI = 1s −1

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 K
=  00 ,  0 se numește pulsația proprie a sistemului neamortizat
m
Cu notațiile de mai sus, ecuația (3) se scrie:

x + 2x +  02 = 0 (4) ecuația diferențială a oscilatorului amortizat

Ecuația caracteristică : r 2 + 2r +  02 = 0 (5)

Soluția ecuației caracteristice este: r1, 2 = −  2 −  02 (6)
Dacă :
  0 rădăcinile sunt complex conjugate și mișcarea se numește oscilatorie
amortizată
  0 rădăcinile sunt reale și distincte și mișcarea se numește aperiodică
 = 0 rădăcinile sunt reale și egale si mișcarea se numește amortizare critică

6.2. Soluția ecuației diferențiale

1.2.1.Mișcarea oscilatorie amortizată (   0 )

Notăm:  02 − 2 =  (7)
ω se numește pseudopulsație (pulsația oscilației amortizate)
Soluția ecuației caracteristice în acest caz se scrie : r1, 2 = −  i .
Soluția ecuației diferențiale :
()
x t = C1e (− +it ) + C2 e (− −it ) (8)
Sau, folosind relațiile Euler și făcând notațiile :
C1 + C2 = A sin 
i(C1 − C2 ) = A cos
Se obține soluția ecuației diferențiale (3):
x(t ) = Ae −t sin (t +  ) (9)
A și φ se determină din condițiile inițiale :
Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor
 La t=0 : x(0) =x0 și v(0)=v0

În prezența forței de frecare mișcarea oscilatorie nu mai este periodică,

deaorece amplitudinea scade exponențial cu timpul. A(t ) = Ae
− t

Pseudoperioada este intervalul constant de timp, între două momente

consecutive pentru care sinusul are aceeași valoare.
x n = Ae − t sin (t +  )
x n +1 = Ae − t  e − T sin  (t + T ) +  
x n +1
= e − T
xn

e T se numește decrementul mișcării

x n +1
ln = −T = −
xn
 = T (11) se numește decrementul logaritmic al mișcării
Decrementul logaritmic al mișcării este egal cu inversul numărului de
perioade după care elongația scade de e ori.

A(t ) = Ae − t

1.2.2.Mișcarea aperiodică (   0 )

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 -oscilatorul revine în poziția inițială după un timp „infinit” și nu mai
părăsește această poziție. Acest fenomen corespunde mișcării unui pendul elastic
într-un lichid vâscos.
Rădăcinile ecuației caracteristice sunt reale și egale : r1, 2 = −  2 −  02 (12)

Soluțiile ecuației diferențiale (4):

 −  + 2 − 2  t  −  − 2 + 2  t
x(t ) = C1e  
+ C2 e 
0 0
(13)

C1 și C2 sunt două constante care se determină din condițiile inițiale :

La t=0 : x(0) =x0 și v(0)=v0

C1 =
(
v0 + x0  + 2 −  02 ) (14)
2 2 −  02

C2 =
(
− v0 + x0  − 2 −  02 ) (15)
2 2 −  02

1.2.3. Mișcarea amortizată critic  = 0

Când este îndeplinită condiția  = 0 , corpul revine îîn poziția de echilibru și

nu mai părăsește această poziție. O aplicație a acestui tip de mișcare amortizată o
reprezintă amortizoarele mașinilor.

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 amortizor
arcuri

Rădăcinile ecuației caracteristice sunt reale și egale : r1 = r2 = − (16)

Soluția ecuației diferențiale (4) este:
x(t ) = e −t (C1t + C2 ) (17)

C1 și C2 sunt două constante care se determină din condițiile inițiale :

La t=0 : x(0) =x0 și v(0)=v0

C 2 = x0 (18)
C1 = x0 + v0 (19)

În figura de mai jos sunt reprezentate cele trei tipuri de mișcări amortizate .

a.Mișcarea amortizată cu   0
b. Mișcarea amortizată critic  = 0

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 c. Mișcarea aperiodică   0

7. Oscilații forțate (întreținute)

Considerăm un oscilator supus acțiunii forței elastice și forței de rezistență

din partea mediului în care se găsește. Din cauza acțiunii forței de rezistență
amplitudinea oscilaţiei scade cu timpul, energia scăzând şi ea cu timpul. Pentru ca
energia oscilatorului să rămnă constantă în timp este necesar ca oscilatorului să i se
transfere energie din exterior prin acţiunea unei forţe sinusoidale care să
compenseze scăderea energiei oscilatorului, o forţă de forma:
F (t ) = F0 sin t (20)
Ecuaţia de mişcare a oscilatorului în acest caz devine:

mx + Cx + Kx = F0 sin t : m (21)

Făcând notaţiile:
C K F0
= 2 ; =  02 ; = f 0 (22),
m m m
Obţinem :
x + 2x +  02 x = f 0 sin t (23)
Ecuaţia (23) reprezintă ecuaţia diferenţială a oscilatorului forţat.
Soluţia generală este suma dintre soluţia generală fără termen liber (x 1(t)) şi
soluţia ecuaţiei de forma x2 (t ) = x0 sin (t +  )
Soluţia generală se poate scrie sub forma:
x(t ) = x1 (t ) + x0 sin (t +  ) (24)
Ecuaţia descrie regimul tranzitoriu. După o durată t >>1, primul termen
devine neglijabil.
Soluţia particulară x2 (t ) = x0 sin (t +  ) (25) reprezintă regimul de oscilaţii
forţate sau regimul permanent.
Ne ocupăm de regimul permanent descris de ecuaţia (25).
x (t ) = x 0 sin (t +  )
x(t ) = x0 cos(t +  )
x(t ) = − 2 x0 sin (t +  )
Înlocuind în ecuaţia (25) se obţine amplitudinea oscilaţiilor forţate:
f0 F0
x0 = = (26)
( 2
0 − ) + (2 )
2 2 2
(
m  − 2
0 ) + (2 )
2 2 2

Defazajul va fi:
Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor
 2
tg = − (27)
 02 −  2
Amplitudinea x0 a oscilaţiilor forţate este funcţie de pulsaţia ω a forţei
exterioare..   0; )
Dacă ω=0 (F0 =const), deplasarea oscilaţiei faţă de poziţia de echilibru este:
F0
x10 = (28)
m 02
Pe măsură ce ω creşte, amplitudinea oscilaţiei creşte, devenind maximă
pentru valoarea la care numitorul ecuaţiei (26) este minimă.
d
d
(
 02 −  2 ) + (2 )  = 0 (29)
2 2

Rezolvând ecuaţia (29) se obţine valoarea pulsaţiei ωr:

 r =  02 − 22 (30)
Când se atinge această valoare a pulsaţiei, amplitudinea atinge valoarea
maximă. Se spune că în acest caz s-a ajuns la rezonanţa amplitudinii.
Valoarea maximă a amplitudinii are valoarea:
F0
x0 max = x( r ) = (31)
(
2m  02 − 2 )
x0 max 0
= (32)
x10 2
2 1 − 2
0
2 x
Pentru amortizări mici 2 <<1, amplitudinea creşte foarte mult şi : 0 max >>1
0 x10
În acest caz sistemul se poate distruge.

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 De exemplu, podurile trebuie proiectate astfel încât să reziste la oscilaţii cât
mai puternice. În figura de mai sus este prezentat podul Tacoma din SUA. În 1940,
după câteva luni de la inaugurare, din cauza unei furtuni puternice, a intrat la
rezonanţă si s-a distrus.

Completaţi spaţiile libere:

1.Din cauza interacțiunii cu mediul în care se efectuează oscilații, oscilatorul

pierde continuu ............................................... .

Dacă :
2.   0 rădăcinile sunt complex conjugate și mișcarea se numește
....................................... .
3................. rădăcinile sunt reale și distincte și mișcarea se numește
aperiodică
4.  = 0 rădăcinile sunt ...................... si mișcarea se numește amortizare
critică
5.Rezonanţa amplitudinilor se obţine atunci când....................................... .

Aplicaţii test

5.Un punct material execută oscilaţii amortizate cu pulsaţia ω. Să se determine

coeficientul de amortizare β dacă la momentul t0 = 0 viteza punctului material este nulă, iar
elongaţia este de n ori mai mică decât amplitudinea.
6.Amplitudinea oscilaţiilor forţate este aceeaşi pentru două frecvenţe ν1 şi ν2. Să
se afle frecvenţa de rezonanţă a oscilaţiilor.
7.Un corp oscilează într-un mediu cu decrementul logaritmic δ1. De câte ori trebuie
să crească rezistenţa mediului pentru ca oscilaţia amortizată să devină mişcare amortizată
aperiodică ..
8.Un corp de masă m=250 g execută o mişcare de oscilaţie amortizată cu factorul de

amortizare π/4 s – 1, perioada oscilaţiilor proprii fiind T0 = 2 3 s. Oscilaţiile corpului devin

forţate în urma acţiunii unei forţe exterioare periodice F = 0,1sin (2t ) N. Să se scrie
elongaţia oscilaţiilor forţate.

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor

 Răspunsuri:
1.energie prin frecare ; 2. oscilatorie amortizată; 3.   0 ; 4 reale și egale;

12+22 2
2
0,2 2  
5  n − 1 ; 6. rez= ; 7. n=   +1; 8. x(t ) =  2 sin  2t + 4 
 
2

2  1  

Oscilații mecanice-Oscilatorul armonic ideal, compunerea oscilațiilor