Oscilaţii

Mişcare oscilatorie - orice transformare a energiei unui

sistem dintr-o formă în alta, în mod periodic sau
cvasiperiodic, reversibil sau parţial reversibil.
Sistemul care oscilează se numeşte oscilator.
 Oscilaţii armonice libere
Forţa elastică: Fe  ky , k -constanta elastică şi, în SI, se măsoară în N/ m.
𝑦 𝑑 𝐸𝑝 𝑦 2 𝑑2 𝐸𝑝 𝑦 3 𝑑3 𝐸𝑝
𝐸𝑝 = E𝑝 0 + + + +⋯
1 𝑑𝑦 𝑦=𝑦0
2! 𝑑𝑦 2 𝑦=𝑦0
3! 𝑑𝑦 3 𝑦=𝑦0
𝑘𝑦 2 𝑦 3 𝑑3 𝐸𝑝
𝐸𝑝 = + +⋯
2 3! 𝑑𝑦 3 𝑦=𝑦0
𝑎𝑟𝑚𝑜𝑛𝑖𝑐𝑒
𝑛𝑒𝑎𝑟𝑚𝑜𝑛𝑖𝑐𝑒

Conform principiului al doilea al mecanicii clasice, pentru un corp de masă m:

d2y
m 2  ky
dt
d2y
2
  2
0 y  0 - ecuaţie diferenţială de ordinul doi, cu
dt coeficienţi constanţi, omogenă

0 -pulsaţie proprie a oscilaţiei k 2 0 SI  rad / s

0  
T0 - perioada oscilaţiilor proprii m T0 T0 SI  s
Oscilaţii armonice libere

 Oscilaţii armonice libere
Soluţia generală a ecuaţiei diferenţială a oscilaţiilor armonice :
y  A sin0 t  

A- amplitudinea oscilaţiilor (depărtarea maximă a oscilatorului faţă de poziţia sa de echilibru)

 -faza iniţială, adică o mărime care ne dă o informaţie în legătură cu poziţia iniţială a
oscilatorului, faţă de poziţia sa de echilibru

 t    0 t   - faza oscilaţiei

  0 A cos 0 t   
dy
Viteza de oscilaţie : v
dt
m 02 2
2
m  dy 
Energia cinetică a oscilatorului: Ec     A cos 2  0 t   
2  dt  2
Energia potenţială elastică: m 0 2
2
A sin 2  0 t   
k
Ep  y2 
2 2
m 02 2
Energia mecanică totală a oscilatorului: E  Ec  E p  A  const
2
legea conservării energiei oscilatorul este un sistem conservativ
 Compunerea oscilaţiilor armonice
a) Compunerea oscilaţiilor paralele şi de aceeaşi pulsaţie
Fie două oscilaţii armonice individuale care au următoarea formă:
y1  A1 sin  0 t  1 

y 2  A2 sin 0 t   2 
;

Oscilaţia armonică rezultantă:

y  A sin  0 t   

A A12  A22  2 A1 A2 cos 2  1 

A1 sin 1  A2 sin  2
tg 
A1 cos 1  A2 cos  2
A1  A2  A  A1  A2
A-minimă fiind zero dacă amplitudinile
oscilaţiilor individuale sunt egale, iar
diferenţa de fază egală cu π
(opoziţie de fază).
 Compunerea oscilaţiilor armonice
b) Compunerea oscilaţiilor paralele şi de pulsaţie puţin diferită

1  0   1  1    t   0
2  0    2   2    t

Amplitudinea oscilaţiei rezultante va fi în acest caz:

A  A12  A22  2 A1 A2 cos2  t  2  1 
Pentru A1=A2:
    1 
A  2 A1 cos t  2 
 2 2  Perioada de modificare în timp a
   1   2  1  amplitudinii este dată de intervalul dintre
y  2 A1 cos 2  t  sin t
 2   2  momentele de timp în care amplitudinea
Fenomenul de bătăi: devine zero:   2  1  2  1
2 2  T    
Tb   b
2 1  2 2 2
 Compunerea oscilaţiilor armonice
Fenomenul de bătăi:

Set de doua diapazoane cu cutie de rezonanta:

determinarea frecventei sunetului diapazonului

 Compunerea oscilaţiilor armonice
c) Compunerea oscilaţiilor perpendiculare de aceeaşi pulsaţie
Un oscilator supus acţiunii a două forţe elastice de direcţii perpendiculare, execută
oscilaţii armonice individuale de forma:
x  Ax cos 0 t  1  ; y  Ay cos 0 t   2 

Traiectoria mişcării oscilatorului va fi în acest caz

o elipsă generalizată :
2
  y 
2
 x
cos 2  1   sin 2  2  1 
x y
      2
 
 Ax   Ay  Ax Ay

 2  1  n Traiectoria este o dreaptă


 2  1  2n  1
; Ax  Ay  A -Traiectoria este un cerc
1 2
Q
2 figurile lui Lissajoux
 Oscilaţii amortizate
Dacă asupra unui corp (oscilator) de masă m acţionează, în afară de forţa elastică, o
forţă de rezistenţă (de frecare), proporţională şi de semn contrar cu viteza:

Fr  b
dy
b  const
b SI  kgs 1
;
dt d2y dy
Principiul al doilea al mecanicii clasice se scrie: m   ky  b
dt 2 dt

Ecuaţia diferenţială a mişcării: d2y dy b

 2    0 y  0
2
; 
dt 2 dt 2m
i) Dacă frecarea este mare (   0 ) Miscare neperiodica
i) Dacă   0 Miscare aperiodica coeficient de amortizare
iii) Dacă frecarea este mică (   0 ) SI  s 1
Soluţia ec. este: y  Ae
  t
sin  t   
k b2
Pulsaţia oscilaţiilor amortizate:      2
0
2

m 4m 2
 Bibilografie selectivă
 [1] Nicolina POP, Fizica- Elemente fundamentale pentru ingineri , Editura Politehnica, Timişoara,
2013.
 Duşan POPOV, Ioan DAMIAN, Elemente de Fizică generală, Editura Politehnica, Timişoara, 2001.

 [2] Minerva CRISTEA, Duşan POPOV, Floricica BARVINSCHI, Ioan DAMIAN, Ioan LUMINOSU, Ioan
ZAHARIE, Fizică – Elemente fundamentale, Editura Politehnica, Timişoara, 2006.

 [3] I. Luminosu, Fizica – elemente fundamentale, Editura Politehnica, 2002.

 [4] O. Aczel, Mecanică fizică. Oscilaţii şi unde, Ed. Universităţii Timişoara, 1975.

 [5] A. Hristev , Mecanică şi acustică, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti, 1982

 [6] H. Kittel, Cursul de fizică Berkeley, Vol. I, II, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti, 1982.

 [8] E. Luca, Gh. Zet şi alţii – Fizică generală, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti, 1981.

 [9] T. Creţu – Fizică generală, Vol. I şi Vol.II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984 şi 1986.