Propagarea undelor

Propagarea prin medii solide

1) Unde longitudinale

În cazul mediilor solide distingem două cazuri corelate cu cele două tipuri de
unde care se propagă: undele longitudinale şi undele transversale. Cele două
situaţii sunt:
a) Propagarea undelor longitudinale (într-o bară şi într-un mediu elastic
nemărginit),
b) Propagarea undelor transversale.
a) Propagarea undelor longitudinale într-o bară elastică, de secţiune constantă S ,
densitate ρ şi modul de elasticitate (modulul lui Young) E . Dacă bara este supusă
unei tensiuni de-a lungul axei sale, fiecare secţiune va suferi o deplasare Ψ de-a
lungul axei barei datorată forţelor de tensiune. Deformaţia este funcţie de distanţa
x şi la aplicarea unei forţe exterioare, două secţiuni separate prin distanţa dx se
vor deplasa cu Ψ (x) şi, respectiv, Ψ ( x + dx) .
Legea lui Hooke este:
1 ∂Ψ
σ ( x, t ) = F ( x, t ) = E ε ( x, t ) = E , (1)
S ∂x
unde σ = E ε este efortul unitar (tensiunea elastică) şi avem:

1 Δl l − l0
F ( x, t ) = E =E , (2)
S l0 l0
cu
l − l 0 ∂Ψ
ε= = . (3)
l0 ∂x
 2

Asupra unui strat infinit subţire dx cu masa dm = ρ S dx acţionează forţa

rezultantă:
∂σ
dF = dx S . (4)
∂x
Din principiul al doilea al dinamicii F = m a rezultă:

∂ 2 Ψ ∂σ
dF = dm 2 = dx S (5)
∂t ∂x
şi avem

∂ 2 Ψ ∂σ
ρ S dx 2 = dx S . (6)
∂t ∂x
Obţinem:

∂ 2 Ψ ∂σ
ρ 2 = . (7)
∂t ∂x
În cazul barei avem:
∂Ψ
σ ( x, t ) = E ε ( x, t ) = E (8)
∂x
şi

∂ 2 Ψ ∂σ ∂2Ψ
ρ 2 = =E , (9)
∂t ∂x ∂x 2
adică

∂ 2Ψ ρ ∂ 2Ψ
− = 0. (10)
∂x 2 E ∂t 2
Dacă comparăm relaţia (10) cu ecuaţia diferenţială a undelor

∂2Ψ 1 ∂ 2Ψ
− = 0, (11)
∂x 2 v 2 ∂t 2
 3

obţinem viteza undelor longitudinale în bară (formula lui Newton):

E
vl = . (12)
ρ
Viteza undelor longitudinale în bară depinde de modulul de elasticitatec E
şi de densitatea ρ . În oţel valoarea vitezei undelor longitudinale sonore este de
aproximativ 5100 m·s-1.
b) În cazul unui mediu elastic nemărginit legea lui Hooke este:
E (1 − μ )
σ ( x, t ) = E ' ε ( x, t ) = ε, (13)
(1 + μ )(1 − 2 μ )
unde μ este coeficientul lui Poisson şi avem E ' ≅ 1,35 E . Viteza undelor
longitudinale este:

E' E (1 − μ )
'
v =
l = > vl . (14)
ρ (1 + μ )(1 − 2 μ ) ρ
Viteza sunetului este mai mare decât în cazul propagării prin bară.

2) Unde transversale

În cazul undelor transversale, forţa rezultantă care acţionează asupra

elementului de masă dm este orientată perpendicular pe direcţia de propagare şi
este dată de efortul elastic tangenţial datorat forfecării (lunecării):
∂τ
dF = dx S . (15)
∂x
Exemple de situaţii în care apare deformaţia de forfecare: la tăierea tablei, la
solicitarea niturilor. O asemenea deformaţie de lunecare va fi omogenă. Exemplu
 4

de deformaţie de lunecare neomogenă: răsucirea sau torsiunea unei tije sau a unui
fir.
Legea a doua a dinamicii este:

∂ 2 Ψ ∂τ
dm 2 = dx S (16)
∂t ∂x
şi avem

∂ 2 Ψ ∂τ
ρ 2 = . (17)
∂t ∂x
Din legea lui Hooke rezultă:
∂Ψ
τ = Gγ = G , (18)
∂x
unde τ = F / S este efortul tangenţial, G este modulul de lunecare sau forfecare
şi γ este unghiul de forfecare. Modulul de forfecare este una dintre mărimile care
sunt utilizate pentru măsurarea rezistenţei unui material. Valoarea vitezei sunetului
este controlată de modulul de forfecare.
Avem:

∂ 2Ψ ∂ 2Ψ
ρ 2 =G 2 (19)
∂t ∂x
şi

∂ 2Ψ ρ ∂ 2Ψ
− = 0. (20)
∂x 2 G ∂t 2
Prin compararea relaţiei (20) cu ecuaţia diferenţială a undelor

∂ 2Ψ 1 ∂ 2Ψ
− = 0 obţinem:
∂x 2 v 2 ∂t 2
G
vt = . (21)
ρ
 5

Relaţia dintre modulul de elasticitate al lui Young E şi modulul de forfecare

G este:
E
G= (22)
2(1 + μ )
şi obţinem

G E
vt = = < vl . (23)
ρ 2(1 + μ ) ρ
În cazul în care lungimea barei este infinită (mediu nemărginit), raportul
vitezelor este:
v l' 2(1 − μ )
= > 1. (24)
vt 1− 2μ
În seismologie undele transversale se numesc unde S şi au viteze mai mici
decât undele longitudinale P. Prima este detectată unda longitudinală care apare ca
o vibraţie (trepidaţie) şi apoi unda transversală care apare ca o oscilaţie orizontală
(legănare).
În general, viteza de propagare a sunetului în solide este mai mare decât în
lichide sau gaze (de exemplu sunetul se propagă mai repede în aluminiu vl=5240
m/s, vl’ =6400 m/s, vtd=3130m/s decât în hidrogen v=1286 m/s la 00 C).

Propagarea prin lichide

În lichide se propagă numai unde longitudinale. Propagarea undelor sonore

prin fluide este un proces adiabatic, ceea ce nu implică existenţa unui schimb de
căldură între diferitele porţiuni ale mediului în timpul propagării sunetului. Aceasta
se explică în modul următor: deoarece sunetul se propagă foarte repede şi
conductivitatea termică a fluidelor este mică în comparaţie cu cea a solidelor,
 6

căldura nu trece de la un element al mediului la altul şi procesul de propagare poate

fi considerat adiabatic. Experienţa confirmă această ipoteză, în cazul lichidelor
rolul modulului de elasticitate fiind jucat de modulul de compresibilitate χ adiab al

lichidelor.
Viteza de propagare a undelor longitudinale este:

χ adiab
v= , (25)
ρ
unde χ adiab este modulul de compresibilitate adiabatică:

∂p ∂p
χ adiab = −V = ρ ( ) adiab , (26)
∂V ∂ρ
unde p este presiunea şi V este volumul. Modulul de compresibilitate măsoară
schimbarea în presiune datorată unei variaţii de volum şi este o măsură a rezistenţei
substanţei la o compresie uniformă.
Viteza sunetului în apă este importantă în cazul aşa numitelor mapping the
ocean floor. În apă sărată viteza sunetului este de aproximativ şi în apă proaspătă
de 1435 m·s-1. Aceste valori ale vitezei variază cu presiunea, adâncimea,
temperatura, salinitatea şi alţi factori. Alte exemple: în petrol v=1225 m/s, în
mercur v=1451 m/s şi în alcool etilic v=1177 m/s.

Propagarea prin gaze

În mediile gazoase se propagă numai unde longitudinale.

Procesul de propagare a sunetului prin gaze a fost considerat iniţial ca fiind
un proces izoterm. Această prezumţie a fost făcută de către Newton care a făcut
aceste consideraţii asupra vitezei sunetului înainte de elaborarea celei mai mari
părţi a termodinamicii, în acest mod utilizând calculele din cazul transformării
 7

izoterme în locul celor din cazul transformării adiabatice. Rezulatul său nu conţine
coeficientul adiabatic γ de aceea valorea vitezei sunetului în aer de exemplu, este
de 280 m/s, ceea ce nu este în corespondenţă cu datele experimentale.
Legea Boyle-Mariotte pentru transformarea izotermă este:
pV = const . ,
dp dV
ln p + ln V = ln(const.), + = 0,
p V
dp p
( ) izot = − (27)
dV V
şi
dp
χ izot = −V ( ) izot = p (28)
dV
este modulul de compresibilitate izotermă şi este egal cu presiunea gazului. Viteza
sunetului este:

p
v= . (29)
ρ
În cazul gazelor rolul modulului de elasticitate este jucat de presiunea p .
Experimentele nu confirmă această relaţie. Cel care a făcut concordanţa între teorie
şi valorile experimentale a fost Laplace, care a considerat procesul de propagare a
undelor sonore în gaze ca fiind un proces adiabatic. Legea lui Poisson pentru
transformarea adiabatică este:
pV γ = const . ,
Cp cp
γ = = , (30)
CV cV
şi
 8

dp dV
ln p + γ ln V = ln(const.), +γ = 0,
p V
dp p
( ) adiab = −γ ,
dV V
χ adiab = γ p = γ χ izot (31)

şi viteza sunetului în gaze ideale este:

γp
v= . (32)
ρ
Utilizând ecuaţia Clapeyron-Mendeleev a gazelor perfecte obţinem:
m m pμ
pV = RT  ρ = = , (33)
μ V RT
Viteza sunetului este:

γp γ RT
v= = . (34)
ρ μ
Daca temperatura este mărită, viteza sunetului va creşte.
În relaţia (34) R = 8314 J / kmol ⋅ K este constanta gazelor perfecte, μ

Cp
este masa molară ( kg / kmol ), γ = este coeficientul adiabatic şi T este
CV
temperatura absolută ( K ). În cazul aerului, la 20° C, viteza sunetului este 344 m/s
0
şi la 0 C viteza sunetului este 331,46 m/s. Alte exemple: în CO2 v=260 m/s (la

0 0 C), în hidrogen v=1286 m/s (la 0 0 C), în O2 v=315 m/s (la 0 0 C).
 9

Energia undelor. Intensitatea undelor.

Propagarea undelor este o propagare de energie, deoarece procesul de

propagare a undelor este însoţit de un transport de energie. Propagarea undelor nu
determină un transport de substanţă, ci numai o propagare a stării de mişcare în
mediul considerat. Particulele mediului vor executa numai oscilaţii în jurul
poziţiilor de echilibru.
Pentru undele longitudinale care se propagă într-o bară elastică, o secţiune
oarecare S , se va deplasa longitudinal, sub acţiunea forţei exterioare F pe
distanţa Ψ (x) , având viteza:

∂Ψ
v' = . (35)
∂t
De asemenea, asupra secţiunii acţionează forţa elastică Fel = − F . Puterea

mecanică este:
∂W ∂Ψ
P= = ( − F ) v' = − F . (36)
∂t ∂t
În cazul undelor elastice (sonore) sinusoidale avem funcţia de undă:
Ψ = A sin(ω t − k x) , (37)
cu
∂Ψ
v' = = Aω cos(ω t − k x) (38)
∂t
şi din legea lui Hooke rezultă:
F
σ= = Eε (39)
S
şi
 10

∂Ψ
F = S Eε = S E = − E S Ak cos(ω t − k x) . (40)
∂x
Puterea mecanică este:
∂W
P= = E S k ω A2 cos 2 (ω t − k x) . (41)
∂t
Cu ajutorul relaţiilor

E
v= , ρ v2 = E (42)
ρ
şi
ω
k= , (43)
v
expresia puterii devine:

∂W ω2 2
P= = ρv S
2
A cos 2 (ω t − k x) (44)
∂t v
şi
∂W
P= = ρ v S ω 2 A2 cos 2 (ω t − k x) . (45)
∂t
Din relaţia (45) rezultă că puterea este dependentă de timp şi are valori
pozitive deoarece cantitatea cos 2 (ω t − k x ) este întotdeauna pozitivă. Puterea

depinde de ω t − k x , deci corespunde unei unde de energie.

Puterea medie va fi:
∂W 1 T ∂W
P =( ) med =  dt =
∂t T 0 ∂t
(46)
1 T 1
= v S ρ ω 2 A2  cos 2 (ω t − k x)dt = v S ρ ω 2 A2 .
T 0 2
 11

În cazul barei produsul v S reprezintă volumul în care s-a propagat energia

undelor în unitatea de timp. Densitatea medie de energie a undei este:
1
w= ρ ω 2 A2 , (47)
2
adică
w = 2 ρπ 2ν 2 A 2 (49)
deci, puterea medie a undei este:
P = vS w . (50)
Densitatea medie de energie este direct proporţională cu pătratul
amplitudinii de oscilaţie a particulelor, cu pătratul frecvenţei şi cu densitatea
3
mediului. Densitatea de energie reprezintăenergia unităţii de volum ( J / m ).
Densitatea de energie a sunetului furnizează informaţii despre energia
sunetului într-un punct al unei încăperi. Pentru sunetele obişnuite în aer avem
w = 2,5 ⋅ 10 −5 J / m 3 .
Fluxul de energie Φ reprezintă energia care trece printr-o suprafaţă dată în
unitatea de timp. Unitatea de măsură este J / s = W .
Densitatea fluxului de energie reprezintă energia transportată prin unitatea
de suprafaţă, aşezată perpendicular pe direcţia de propagare, în unitatea de timp:
i = wv . (51)
Vectorial, relaţia (51) se scrie sub forma:
 
i = wv . (52)
Valoarea medie a densităţii fluxului de energie reprezintă intensitatea undei:
1 1
I =i = P = ρ vω 2 A 2 . (53)
S 2
Deoarece avem v max = ω A obţinem:
'
 12

1
I= ρ v v 'max
2
. (54)
2

Din relaţia (54) rezultă că intensitatea undei este direct proporţională cu

densitatea medie de energie şi cu viteza de propagare. Pentru sunete obişnuite în
aer avem I = 2,5 ⋅ 10 −5 J / m 3 ⋅ 340 m / s = 8,5 ⋅ 10 −3 W / m 2 .