Reprezentarea PLANULUI

Planul este o suprafaţă nelimitată, determinat de:

• două drepte concurente;
• două drepte paralele;
• o dreaptă şi un punct exterior acesteia;
• trei puncte necoliniare.

URMELE PLANULUI
Definiţie: Dreptele de intersecţie dintre un plan oarecare [P] şi planele de proiecţie se
numesc urme. Planul de poziţie generală [P] are (Ph), urma orizontală şi (Pv), urma
verticală. Intersecţia urmelor (Ph) şi (Pv) este punctul Px, situat pe axa de proiecţie (Ox).
 URMA LATERALĂ A PLANULUI

Urma laterală a planului [P], notată cu (Pl), reprezintă dreapta de intersecţie dintre planul
[P] şi planul lateral de proiecţie [L]. În epură, urma laterală se determină cu ajutorul
punctelor Py şi Pz, de intersecţie a planului [P] cu planele de proiecţie [L] şi [H], respectiv
[V] şi [L].
 DREAPTĂ şi PUNCT conţinute în plan

Teorema 1: O dreaptă (D)(d,d') aparţine unui plan [P], dacă are urmele situate pe urmele
corespunzătoare ale planului: h∈ (Ph) şi v'∈ (Pv).
Teorema 2: Un punct A(a,a') aparţine planului [P], dacă este situat pe o dreaptă (D)
conţinută în plan.
 Determinarea urmelor planului
Fie planul [P] dat prin două drepte paralele, (D1)║(D2) (a) sau două drepte concurente,
(D1) ∩ (D2) (b). Pentru a determina în epură urmele planului, se construiesc mai întâi
urmele orizontale - h1 şi h2, şi cele verticale - v1' şi v2', ale dreptelor considerate, prin care
se trasează apoi urmele planului. Rezultă că h1, h2 ∈ (Ph) şi v1', v2' ∈ (Pv).

Dacă planul este definit de o dreaptă şi un punct exterior sau de trei puncte necoliniare,
problema determinării urmelor planului se reduce la unul din cazurile expuse anterior.
 DREPTE PARTICULARE ALE
PLANULUI
Orizontala (E) conţinută în planul [P]este o dreaptă paralelă cu planul orizontal de
proiecţie [H].

PARTICULARITĂȚI: (e)║(Ph), (e')║(Ox) și v' ∈ (Pv).

 DREPTE PARTICULARE ALE
PLANULUI
Frontala (F) conţinută în planul [P] este o dreptă paralelă cu planul vertical de
proiecţie [V].

PARTICULARITĂȚI: (f)║(Ox), (f')║(Pv) și h ∈ (Ph).

 DREPTE PARTICULARE ALE
PLANULUI
Dreapta de profil (D) conţinută în planul [P] este o dreaptă paralelă cu planul lateral de
proiecţie [L].

PARTICULARITĂȚI: (d)⊥(Ox), (d')⊥(Ox), (d'')║(Pl), h ∈ (Ph) şi v'∈ (Pv).

 DREPTE PARTICULARE ALE
PLANULUI
Dreptele de cea mai mare pantă sau liniile de pantă ale unui plan sunt dreptele
conţinute într-un plan care formează unghiul cel mai mare cu planele de proiecţie.
Teoremă: dreapta de cea mai mare pantă a unui plan determină complet planul.

Dreapta de cea mai mare pantă faţă de [H] este dreapta (D)(d, d') care formează
unghiul α cel mai mare cu planul [H], fiind perpendiculară pe toate orizontalele planului
[P], deci şi pe urma orizontală (Ph) a planului.
 DREPTE PARTICULARE ALE
PLANULUI
Dreapta de cea mai mare pantă faţă de [V] este dreapta (D)(d, d') care formează
unghiul β cel mai mare cu planul [V], fiind perpendiculară pe toate frontalele planului [P],
inclusiv pe urma verticală (Pv) a planului.
POZIȚII PARTICULARE ALE PLANULUI
Paralel cu unul din planele de proiecţie
Planul de nivel [H1] este un plan paralel cu planul [H], perpendicular pe celelalte două
plane de proiecţie. Acest plan reprezintă locul geometric al tuturor punctelor de cotă
constantă. Planul de nivel nu are urmă orizontală.
POZIȚII PARTICULARE ALE PLANULUI

Planul de front [F] este un plan paralel cu planul [V] şi perpendicular pe celelalte două
plane de proiecţie. Acest plan constituie locul geometric al punctelor de aceeaşi
depărtare. Planul de front nu are urmă verticală.
POZIȚII PARTICULARE ALE PLANULUI
Perpendicular pe unul din planele de proiecţie
Planul vertical este un plan perpendicular pe planul [H]. Un punct A situat în acest plan
va avea proiecția orizontală situată pe urma orizontală a planului, a ϵ (Ph).
POZIȚII PARTICULARE ALE PLANULUI

Planul de capăt este un plan perpendicular pe planul [V]. Un punct B situat în acest plan
va avea proiecția verticală situată pe urma verticală a planului, b’ ϵ (Qv).
 POZIȚII PARTICULARE ALE PLANULUI

Planul paralel cu axa (Ox) este un plan perpendicular pe planul lateral [L]. Un punct A
situat în acest plan va avea proiecția laterală situată pe urma laterală a planului, a” ϵ (Rl).
 POZIȚII RELATIVE A DOUĂ PLANE

Plane paralele
Teoremă: două plane paralele între ele în spaţiu au urmele pe acelaşi plan de proiecţie
paralele între ele.
 POZIȚII RELATIVE A DOUĂ PLANE
Plane concurente
Teoremă: două plane concurente [P] şi [Q] se intersectează după o dreaptă (Δ)(δ,δ‘)
care are urmele situate la intersecţia urmelor de acelaşi nume ale planelor.

[P] ∩ [Q] = (Δ)(δ,δ')

(Ph) ∩ (Qh) ≡ h≡H → cu linie de ordine, se determină proiecţia h'∈(Ox), şi
(Pv) ∩ (Qv) ≡ v'≡V → cu linie de ordine, se determină proiecţia v∈(Ox).
(δ) ≡ (hv) şi (δ') ≡ (h'v').