CFDP – G. D. Curs nr.

6 DLF

CURS Nr. 6

6. PLANUL

6.1. POZIŢIILE PARTICULARE ALE UNUI PLAN.

Când discutăm despre poziţiile particulare ale unui plan, ne gândim la poziţiile
acestuia în raport cu planele de proiecţie. Aceste plane ce ocupă diferite poziţii faţă de
planele de proiecţie poartă numele de plane particulare. În funcţie de poziţia lor acestea se
împart în două categorii:
1) Planul perpendicular pe două plane de proiecţie:
- planul orizontal sau de nivel, este paralel cu [H];
- planul frontal sau de front, este paralel cu [V];
- planul de profil, este paralel cu [W].
2) Planul perpendicular pe un singur plan de proiecţie:
- plan vertical sau proiectant faţă de [H];
- plan de capăt sau proiectant faţă de [V];
- plan paralel cu linia de pământ, sau proiectant faţă de planul [W].
- plan axial, este planul care trece prin linia de pământ, OX, prin axa
depărtărilor, OY, sau prin axa cotelor, OZ.
- Planul paralel cu unul din planele de proiecţie, este în acelaşi timp
proiectant faţă de celelalte două şi perpendicular pe axa lor de
intersecţie.

Planul orizontal sau de nivel (fig. 6.1) este un plan paralel cu planul orizontal de
proiecţie. Nu are urmă orizontală. Urma verticală Nv şi cea laterală Nw sunt în prelungire şi
perpendiculare pe axa OZ.
Nv ║ OX

1 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

Nw ║ OZ

Fig. 6.1

Orice figură ce aparţine acestui plan, se va proiecta în adevărată mărime pe planul

orizontal, şi sub formă de segment de dreaptă confundată cu urma verticală Nv pe planul
vertical de proiecţie sau cu urma laterală Nw pe planul lateral de proiecţie.
Planul frontal sau de front F, fig. 6.2, este un plan paralel cu planul vertical de
proiecţie [V],şi orice figură conţinută în acest plan de front [F] se va proiecta în adevărata
mărime pe planul vertical de proiecţie. Planul de front nu are urmă verticală, el are doar
urmă orizontală Fh şi Fw, peste care se vor suprapune figurile conţinute în acest plan.
Fh ║ OX
Fw ║OZ

Fig. 6.2

Planul de profil [Q], fig. 6.3, este un plan paralel cu planul lateral de proiecţie[W], pe
care se vor proiecta,în adevărata mărime, toate figurile conţinute în acest plan. Planul de

2 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

profil este un plan perpendicular pe linia de pământ. Cele două urme Q h şi Qv sunt în
prelungire în cadrul epurei.

Fig. 6.3

Qh ║ OY
Qv ║OZ

Planul vertical [P], fig. 6.4. Este un plan proiectant faţă de planul orizontal de
proiecţie [H].
Are toate cele trei urme, Ph oarecare, iar Pv şi Pw paralele cu OZ.

Fig. 6.4

Planul de capăt [T], fig. 6.5. Planul vertical [T], este un plan proiectant faţă de planul
vertical de proiecţie, deci este paralel cu axa depărtărilor OY.
Th ⊥ OX
Tw ⊥ OZ

3 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

Tv oarecare

Fig. 6.5

Plan paralel cu linia de pământ sau perpendicular pe planul lateral de proiecţie [R].
Planul [R] are urma sa orizontală şi cea verticală paralele cu linia de pământ, iar urma
laterală oarecare. (fig. 6.6)

Fig. 6.6

Plan axial, este planul care trece prin una din axele de coordonate. Acest plan face
parte din categoria planelor perpendiculare pe unul din planele de proiecţie. Planul axial va
trece prin originea axelor.
Plan axial ce conţine axa OX. (fig. 6.7)

4 din 12
CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

Fig. 6.7

Plan axial ce conţine axa OY. (fig. 6.8)

Fig. 6.8

Plan axial ce conţine axa OZ. (fig. 6.9)

Fig. 6.9

5 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

Planul axial este definit de un punct situat în plan şi specificând ce axă conţine.

6.2. POZIŢIA RELATIVĂ A DOUĂ PLANE.

Două plane oarecare [P] şi [Q], pot fi ori paralele ori concurente în spaţiu.
Plane concurente, sunt planele ce se intersectează. Intersecţia celor două plane
este totdeauna o dreaptă. Pentru a putea afla această dreaptă este suficient să
cunoaştem două puncte comune ale celor două plane. Unind cele două puncte aflăm
dreapta care se numeşte dreapta de intersecţie acelor două plane.
În geometri descriptivă, planele sunt date de cele mai multe ori prin urme, urma
orizontală şi urma verticală.
Pentru a afla dreapta de intersecţie a celor două plane [P] şi [Q] definite de urmele:
Ph şi Pv, Qh şi Qv procedăm în felul următor (fig. 6.10):

Fig. 6.10

6 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

1. Planul orizontal de proiecţie taie fiecare din cele două plane [P] şi [Q], după
urmele orizontale Ph şi Qh, care sunt concurente în punctul H(h, h’);
2. Planul vertical de proiecţie taie fiecare din cele două plane [P] şi [Q], după
urmele verticale Pv şi Qv, care sunt concurente în punctul V(v, v’);
3. Unind H cu V rezultă dreapta căutată, dreapta de intersecţie dintre cele două
plane. Dreapta de intersecţie este definită de cele două puncte H şi V.

Acest lucru îl putem scrie şi în felul următor:

Intersecţia urmelor de acelaşi nume a două plane, determină urma dreptei de
intersecţie a celor două plane,pe planul respectiv.
În continuare să urmărim determinarea dreptei de intersecţie pentru două plane în
care urmele de acelaşi nume nu se intersectează în cadrul epurei. (fig. 6.11)

Fig. 6.11

La intersecţia urmelor orizontale a celor două plane, avem un punct al dreptei de

intersecţie. Pentru găsirea dreptei de intersecţie ne mai trebuie un punct. La aflarea celui
de-al doilea punct procedăm în felul următor: luăm un plan auxiliar, în cazul acesta un plan
de nivel, care va secţiona cele două plane după două drepte (D 1) şi (D2). În proiecţie
verticală acestea se confundă cu urma verticală Nv a planului auxiliar. În proiecţie
orizontală, cele două orizontale, sunt paralele cu urmele orizontale ale planurilor ce le
conţin. La intersecţia celor două orizontale se găseşte cel de-al doilea punct,i, al dreptei de
intersecţie a celor două plane. Mergând cu linie de ordine în proiecţie verticală pe N v,
obţinem i’. Având cele două puncte H(h, h’) şi I(i, i’), unindu-le obţinem dreapta de
intersecţie a celor două plane.

7 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

Plane paralele. Două plane sunt paralele, atunci când două drepte concurente ale
unuia din plane, sunt paralele la alte două drepte concurente, ce aparţin celuilalt plan. În
figura 6.12 avem cazul a două plane paralele date prin urme.

Fig. 6.12

Două plane sunt paralele atunci când urmele de acelaşi nume sunt paralele între
ele.
Fie un plan [P] dat prin urmele sale şi un punct exterior M. Să ducem un plan [Q]
care să fie paralel cu planul [P] şi să treacă prin punctul M (fig. 6.13)

Fig. 6.13

Pentru a afla planul [Q] ║ [P] se duce prin punct o dreaptă particulară, în acest caz
o frontală. Ducem prin m’ frontala (f’) ║ Ph , iar prin m, frontala (f) ║ OX, se află h, prin h

8 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

ducem Qh ║ Ph. La intersecţia lui Qh cu OX se află Qx, prin Qx se duce Qv paralel cu

frontala (f’) şi Ph.

6.3. POZIŢIA RELATIVĂ A DREPTEI FAŢĂ DE PLAN.

O dreaptă în raport cu planul poate fi:

- conţinută în plan;
- paralelă cu planul;
- concurentă cu planul.
Dreapta conţinută în plan a fost discutată anterior.
O dreaptă este paralelă cu un plan atunci când este paralelă cu o dreaptă a
planului.

Dreapta concurentă cu un plan. Fie dreapta (D) concurentă cu planul [P]. Vrem să
găsim punctul în care această dreaptă înţeapă planul. Pentru a găsi acest punct ducem un
plan [T] care conţine (D) şi care va secţiona planul [P] după dreapta (Δ). Cum dreptele (Δ)
şi (D) aparţin aceluiaşi plan [T] ele se vor intersecta într-un punct M. Punctul M fiind
punctul căutat, punctul în care dreapta înţeapă planul. (fig. 6.14)

Fig. 6.14

Pentru a afla punctul în care dreapta înţeapă un plan dat prin urme, în epură,
procedăm în felul următor (fig. 6.15):

9 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

Ducem prin dreaptă un plan [Q] ce conţine dreapta, acest plan este un plan
particular, plan de capăt. Dacă [Q] este plan de capăt, atunci proiecţia verticală a dreptei
(d’), se va confunda cu urma verticală a planului Qv. Din intersecţia planelor [Q] şi [P]
rezultă dreapta de intersecţie a acestora, care este concurentă cu dreapta (D) în punctul
M.

Fig. 6.15

Dreaptă perpendiculară pe un plan. Pentru ca o dreaptă să fie perpendiculară pe un

plan, trebuie ca ea să fie perpendiculară pe două drepte ale planului. (fig. 6.16)

10 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

Fig. 6.16

Se ia planul [P] dat prin urme şi dreapta (D) ⊥ [P] şi vrem să găsim punctul unde
această dreaptă înţeapă planul. Ducem planul particular [T], care este un plan vertical care
conţine dreapta (D). Din intersecţia celor două plane [P] şi [T] rezultă dreapta de
intersecţie (Δ), care e concurentă cu dreapta (D) în punctul I. Punctul I este punctul în care
perpendiculara (D) înţeapă planul [P].
Dacă o dreaptă (D) este perpendiculară pe planul [P], ea este perpendiculară pe
două drepte ale planului. Aceste drepte sunt urmele sale pe planele de proiecţie, Ph şi Pv.

6.4. DISTANŢA DE LA UN PUNCT LA UN PLAN.

Distanţa de la un punct la un plan este mărimea segmentului situat pe

perpendiculara coborâtă din punct pe plan. Pentru determinarea distanţei de la punct la
plan se procedează în felul următor (fig. 6.17):
- se duce prin punctul A perpendiculara (N) la plan;
- se intersectează perpendiculara cu planul, rezultând punctul de
intersecţie I;

11 din 12
 CFDP – G. D. Curs nr. 6 DLF

- se determină adevărata mărime a segmentului AI, cu ajutorul metodei

trapezului, a cărui mărime reprezintă distanţa de la punct la plan.

Fig. 6.17

În epură se duce din punct perpendiculară pe plan, din a duc n ⊥ Ph , iar din a’ duc
n’ ⊥ Pv. Prin perpendiculara (N) se duce un plan de capăt care se intersectează cu planul
după dreapta de intersecţie hv, respectiv h’v’. Unde hv, respectiv h’v’, intersectează
dreapta n, n’ rezultă punctul de intersecţie i, i’.
Folosind metoda trapezului se află adevărata mărime a segmentului AI care
reprezintă distanţa de la punct la plan.

12 din 12