S03 Epura dreptei

1. Să se construiască în sistemul de proiecţie dublu ortogonal urmele dreptei definită de

punctele: A(30,40,10) ; B(130,10,60). Să se reprezinte proiecţiile punctului C(80,y,z), ştiind că
aparţine segmentului AB .
2. Să se construiască în sistemul de proiecţie dublu ortogonal urmele dreptei definită de
punctele A(30,10,60) şi B(95,40,10). Să se reprezinte proiecţiile şi urma verticală a dreptei de
nivel care conţine punctul C(90,10,30), ştiind că este concurentă cu segmentul AB in punctul I
(i, i’).
3. Să se construiască în sistemul de proiecţie dublu ortogonal urmele dreptei definită de
punctele A(50,50,10) şi B(100,10,40). Să se reprezinte proiecţiile şi urma orizontală a dreptei de
front care conţine punctul C(130,20,10), ştiind că este concurentă cu segmentul AB in punctul
I (i, i’).
4. Se dau punctele A(30,20,10); B(50,10,30); C(90,10,40); D(70,30,z). Să se determine
proiecția verticală a pct D știind că D∈ [ABCD].

Rezumat curs 2 - Epura dreptei

Proiecţiile dreptei (repr. spatiu, epura).

O dreaptă din spaţiu se reprezintă în epură prin proiecţiile ei ortogonale pe planurile de proiecţie.
Proiecţiile unei drepte definită de două puncte se obţin prin unirea proiecţiilor de acelaşi nume
ale celor două puncte.
Un punct aparţine unei drepte dacă proiecţiile sale sunt situate pe proiecţiile de acelaşi nume ale
dreptei, în corespondenţa de proiecţii (repr. spatiu, epura).

Urmele dreptei (repr. spatiu, epura).

Urmele dreptei sunt punctele în care dreapta din spaţiu intersectează planurile de proiecţie,
purtând denumirea planului de proiecţie pe care l-a intersectat, astfel:
 urma orizontală a dreptei este punctul H. D∩¿ ¿ [H]=H(h, h’, h’’);
 urma verticală a dreptei este punctul V. D∩¿ ¿ [V]=V(v, v’, v’’);
 urma laterală a dreptei este punctul L. D∩¿ ¿ [L]=L(l, l’, l’’).
Aceste puncte aparţinând şi planurilor de proiecţie în care sunt situate au câte o coordonată zero.

Etapele determinării în epură a urmelor unei drepte (repr. spatiu, epura).

Sistemul de proiecţie dublu ortogonal
Sistemul de proiecţie dublu ortogonal, cel mai frecvent utilizat, este format din planul vertical
[V] şi planul orizontal [H], perpendiculare întreele. Spaţiul este împărţit de cele două planuri de
proiecţie în patru regiuni numite diedre. Dacă se reprezintă doar două proiecţii ortogonale ale
punctului din spaţiu pe planul vertical şi planul orizontal şi nu se doreşte proiecţia laterală, atunci
în epură se trasează doar axa OX .

Punctul A din spaţiu se proiectează ortogonal pe cele două planuri obţinându-se proiecţia
orizontală (a) şi proiecţia verticală (a’). Planul definit de cele două proiectante Aa şi Aa'
este perpendicular pe axa OX în punctul ax. Etapele de construire ale epurei punctului A(xA,
yA, zA) proiectat in sistemul de proiecţie dublu ortogonal (coordonatele descriptive abscisa,
depărtarea şi cota având valori numerice) sunt următoarele: se trasează axa Ox pe care se
măsoară abscisa; prin ax se trasează o linie de ordine perpendiculară pe axă şi pe care se măsoară
valorile numerice ale depărtării şi cotei rezultând cele două proiecţii.

Determinarea diedrelor străbătute de dreaptă (repr. spatiu, epura).

Drepte în poziţii particulare faţă de planurile de proiecţie(repr. spatiu, epura).
Dreptele în poziţii particulare sunt următoarele:
 Dreptele paralele cu un plan de proiecţie:
o Dreapta de nivel, paralelă cu planul orizontal de proiecţie, D1 // [H];
o Dreapta de front, paralelă cu planul vertical de proiecţie,
D2 //[V];
o Dreapta de profil, paralelă cu planul lateral de proiecţie, D3 //[L].
 Dreptele perpendiculare pe un plan de proiecţie:
d. Dreapta verticală, perpendiculară pe planul orizontal de proiecţie, D4 ⊥¿ ¿ [H];
e. Dreapta de capăt, perpendiculară pe planul vertical de proiecţie, D5 ⊥¿ ¿ [V];
f. Dreapta fronto-orizontală, perpendiculară pe planul lateral de proiecţie, D6 ⊥¿ ¿ [L] .