Rezistenta Materialelor 2

Curs: Prof. Stefan PASTRAMA

Seminar: Conf. Daniel VLASCEANU; S.l. Virgil TUDOSE
E-mail:
stefan.pastrama@upb.ro
daniel.vlasceanu@upb.ro
virgil.tudose@upb.ro
 Mod de notare
Activitate = 60p Exam = 50p

Lucrare 1 – Sist. static. ned. = 15p Problema 1 - Sist. Static. Ned. = 10p

Lucrare 2 – Sol. compuse= 15p Problema 2 – Flambaj = 10p

Lucrare 3 = Sol. variabile = 15p Problema 3 – Sol. prin soc= 10p

Prezenta = 10p Problema 4 – Sol. Compuse = 10p

Tema laborator = 5p Teorie = 10p

Pentru promovare: minimum 50p

 Bibliografie
• S.D. Pastrama – Strength of Materials 2, Editura
MatrixRom, Bucuresti, 2019
https://www.matrixrom.ro/produs/strength-of-materials-
2/

• F.P. Beer, E. Russel Johnston, J.T. Dewolf, D.F. Mazurek –

Mechanics of Materials, McGraw Hill, ISBN
9780073529387
• J.M. Gere, B.J. Grodno – Mechanics of Materials, Cengage
learning, ISBN 9781111577742
 Capitolul 1:
Sisteme static nedeterminate solicitate la incovoiere
Definitii

• Un sistem static nedeterminat (SSN) este un sistem in care numarul de

necunoscute (reactiuni sau eforturi) este mai mare decat numarul ecuatiilor
de echilibru
• Diferenta dintre numarul de necunoscute (NEC) si numarul de ecuatii de
echilibru ce pot fi scrise (EC) se numeste grad de nedeterminare (GN):
𝐺𝑁 = 𝑁𝐸𝐶 − 𝐸𝐶
• In cazul solicitarii de incovoiere, exista trei tipuri de sisteme static
nedeterminate:
Tipuri de SSN la incovoiere (I)

• Sisteme cu nedeterminare exterioara – la care numarul de reactiuni din

rezemari (NR) este mai mare decat numarul de ecuatii de echilibru ce pot fi
scrise (EC); in acest caz GN = NR – EC
• Sisteme cu nedeterminare interioara – care prezinta un numar de C contururi
inchise, de-a lungul carora eforturile nu pot fi calculate; in cazul unui system
plan, in care exista trei eforturi (N, T, M), gradul de nedeterminare este GN =
3C
• Sisteme cu nedeterminare atat exterioara cat si interioara; in acest caz: DI = NR
+ 3C - EC
Tipuri de SSN la incovoiere (II)
 Metoda eforturilor - descriere
• In aceasta metoda, SSN se transforma intr-un sistem static determinat (SSD) numit
sistem de baza (SB) sau sistem fundamental, prin inlaturarea unui numar de
necunoscute egal cu GN
• Aceste necunoscute sunt reactiuni sau eforturi
• Ele sunt inlocuite cu incarcari necunoscute notate X1, X2, …, Xn
• SB trebuie sa fie in echilibru sub aciunea incarcarilor exterioare si a celor
necunoscute (static nedeterminate)
• Necunoscutele se obtin din conditia de compatibilitate: deplasarile care apar in SB
trebuie sa fie aceleasi ca si cele din sistemul static nedeterminat din care provine SB
Metoda eforturilor - SB

X X X
 Ecuatia de compatibilitate pentru GN=1 (I)
• In acest caz, sistemul se numeste simplu static nedeterminat
• SB se descompune in doua sisteme:
• Un sistem ce contine numai incarcarile exterioare (S0)
• Un sistem ce contine doar necunoscuta X (S1)
• Pentru simplificarea calculelor, se considera X = 1, urmand ca toate rezultatele din S1
sa fie inmultite cu X
Ecuatia de compatibilitate pentru GN=1
(II)
• Daca incarcarea este elastica, orice cantitate Q (efort, tensiune, deplasare sau
deformatie specifica) din SB poate fi calculate ca suma a marimilor
corespunzatoare din sistemele S0 si S1 (ultima fiind inmultita cu X):
𝑄 = 𝑄0 + 𝑋 ∙ 𝑄1
• Reactiunea necunoscuta X se obtine din conditia ca deplasarea verticala in
sectiunea 4 a SB sa fie egala cu cea din SSN: 4 = 0:
𝛿4 = 𝛿10 + 𝑋 ∙ 𝛿11 = 0
Ecuatia Mohr-Maxwell
• Deplasarile in S0 si S1 se pot calcula utilizand ecuatia Mohr -Maxwell (vezi
sem. 1)
• Pentru calculul deplasarilor in S0 si S1, se aplica o incarcare unitate in
sectiunea 4 in fiecare sistem si apoi se determina variatiile momentelor
incovoietoare: M0(x) in S0 si m1(x) in S1
𝐸𝐼𝑦 𝛿10 = න 𝑀0 𝑚1 d𝑥 ; 𝐸𝐼𝑦 𝛿11 = න 𝑚1 𝑚1 d𝑥
𝛿10
𝛿10 + 𝑋 ∙ 𝛿11 =0⇒𝑋=−
𝛿11
Integrarea grafica (I)
• Formula lui Simpson
𝐿𝐴𝐵 𝑝𝐿2𝐴𝐵
න 𝑀𝑚𝑑𝑥 = 𝑀𝐴 + 𝑀𝐵 + 𝑚𝐴 + 𝑚𝐵 + 𝑀𝐴 ∙ 𝑚𝐴 + 𝑀𝐵 ∙ 𝑚𝐵
6 4
𝐴𝐵
 Ecuatiile in cazul unui sistem multiplu
static nedeterminat
• Daca sistemul este de n ori static nedeterminat (n > 1), SB se obtine inlocuind n
necunoscute cu X1, X2, …, Xn
• Apoi sistemul se descompune in n + 1 sisteme: S0 – ce contine incarcarea exterioara,
S1 – continue numai necunoscuta X1 = 1, S2 – ce continue X2 = 1, … , Sn – ce contine
doar Xn = 1
• Se obtine un sistem de n ecuatii cu necunoscutele X1, X2, …, Xn:
 10 + X 1  11 + X 2  12 + ... + X n  1n = 0
 + X   + X   + ... + X   = 0
 20 1 21 2 22 n 2n

 ...

 n 0 + X 1   n1 + X 2   n 2 + ... + X n   nn = 0

EI y i 0 =  M 0  mi dx and EI y ij =  mi  m j dx
Exemplu de calcul
 𝐸𝐼𝑦 𝛿10 = න 𝑀0 𝑚1 d𝑥

𝐸𝐼𝑦 𝛿11 = න 𝑚1 𝑚1 d𝑥

𝐿𝐴𝐵 𝑝𝐿2𝐴𝐵
න 𝑀𝑚𝑑𝑥 = 𝑀𝐴 + 𝑀𝐵 + 𝑚𝐴 + 𝑚𝐵 + 𝑀𝐴 ∙ 𝑚𝐴 + 𝑀𝐵 ∙ 𝑚𝐵
6 4
𝐴𝐵