PROCESOARE DIGITALE

DE SEMNAL CURS 1 06-10-2010

10% presenta

20% verificare(sapt 8-9)

20% laborator

50% examen

Bibliografie: Se va da electronic

Semnalul este o marime fizica care depinde de una sau mai multe variabile.

Forma de unda=variatia amplitudinii semnalului

Semnalul poate fi 1D(unidimensional cand acesta depinde de o variabila )

2D(bidimensional) sau MD(multidimensional).

Semanalul poate fi:

- Analogic
- Discret in timp
- Digital (discret)

Semnalul analogic este continuu pe axa timpului si a amplitudinii.

Semnale discrete in timp (in domeniul timp avem valori discrete) sunt semnalele care au
valori discrete in timp dar continue in amplitudine.

1
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 1 06-10-2010

Semnalul digital (discret) sunt semnalele care au valori discrete in timp si in

amplitudine.

Procesoarele digitale de semnal reprezinta structuri hardware specializate pentru

executia algoritmilor DSP s(de procesare digitala a semnalelor). Structurile hardware pot fi:

- Procesoare de uz general (complet ineficiente)

- Procesoare digitale de semnal

- FPGA specializat DSP

- ASIC specializat DSP

O structura hard poate interactiona cu mediul analogic daca este inerfatata cu sisteme de
conversie analog-digitala si digital-analogica.

2
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 1 06-10-2010

Semnalul dreptunghiular are spectru infinit.

Semnalul analogic x[t] este trecut printr-un filtru trece jos, flitru care elimina toate
componentele spectrale care au frecventa mai mare decat frecventa de esantionare impartita la2.

Blocul S/H(sample and hold) semnalul este discretizat in timp dupa careeste discretizat
si in amplitudine folosind convertorul analog digital. Dupa ce este procesat in strcutura hardware
DSP semnalul este transformat in domeniul analogic cu ajutorul convertorului digital analogic si
filtrului de reconstructive FTJ.

Exemple:

1. Filtrarea numerica sau digitala

FTJ
2. Reprezentarea in doemniul frecventa

3
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 1 06-10-2010

** in primul desen din stanga in loc de x[n] este x[nt]

Secvente numerice (digitale): semnalele digitale pot fi reprezentate matematic prin

secvente numerice sub forma: x={x[n]}, n intre minus si plus infinit unde n apartine lui Z.

O secventa numerica se obtine prin esantionarea unui semnal analogic la

timpul la timpul nt e

Teorema esantionarii: frecventa de esantionare a unui semnal trebuie sa fie de 2 ori mai
are decat frecventa semnalului pentru ca acesta sa mai poata fi reconstituit.

Fe≥2Fsemnal

T={1,2,6,9}  X[2]=6

Daca o secventa numérica este reala atunci tóate esantioanele acesteia sunt valori reale.
Daca secventa este imaginara esantioanele acesteia contin valori reale si imaginare.

{x[n]}={

{x[n]}={ }

4
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 1 06-10-2010

Lungimea unei secvente:

- Infinita: x={… x0,x1,x2,…},

- Finita daca n este marginit intre 2 valori dinite x={x[-1],x[0],x[1],x[2]} N=N2-N1+1
- Finita sau marginita la dreapta - infinit<n<=N2
- X={… x1,x2,x3}
- Marginita
- X={x0,x1,x2,….} N1<n<infinit

Clasificarea secventelor dupa periodicitate:

- Periodice
- Neperiodice
- Neperiodizate
1. Secvente periodice: sunt secventele care se repeta dupa un numar determinat de
esantioane x={… x0,x1,x2, x0,x1,x2,,…}

O secventa este neperiodica daca un este indeplinita conditia anterioara

x={… 0,0,x0,x1,0,0}

5
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 1 06-10-2010
O secventa este periodizata daca se ia o secventa finita neperiodica si se repeta de mai
multe ori.

In figura de mai sus unde scrie HCV periodizata este gresit; trebuie scris neperiodizata

Simetría secventelor

Clasificarea secventelor:

O secventa este simetric conjugata daca x[n]=x*[-n] (x*[-n]= s conjugat)

Daca secventa este reala atunci se numeste secventa para: xpar[n]=xpar[-n]

Cos ( )= Cos ( )

O secventa antisimetric conjugata x[n]=-x*[n]

6
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 1 06-10-2010

Daca secventa este reala atunci o numim secventa para

sin( )= - sin( )

O secventa complexa poate fi exprimata ca fiind suma dintre o secventa simetric

conjugata si o secventa antisimetric conjugata. In caz particular toata secventa este reala, aceasta
se descompune in secvente pare si impare.

Xp= * [x[n]+x[-n] ]

Xi= * [x[n]=x[-n]]

Xp[n]+xi[n]= * [x[n]+x[-n]+x[n]-x[n]]=x[n]

Alta clasificare:

a) O secventa numerica este marginita daca modul de x[n]<= B x<infinit

b) O secventa numerica este absolut sumabila
c) O secventa este absolut patratic sumabila

7
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2

Secvente elementare
1. Secventa unitate(impuls unitate sau impuls Dirac) :un impuls dirac se noteaza cu

si 0 in rest

Prin secventa unitate putem reprezenta orice secventa numerica.

X[n]=…+X0 + X1 + X2 +…

n=0  x[0]= x0

n=1  x[1] = x0 [1] + x1 [0]

1
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2
xn =

xn =

Se da urmatoarea secventa numerica si sa se reprezinte grafic:

x[n]=

x={1 0 -0.5 2}; originea este in 0 (la al 2-lea element al multimii)

Secventa treapta-unitate

Aceasta se noteaza cu U[n].

U[n]= 1 pentru n 0 si 0 in rest

Secventa treapta unitate poate fi reprezenta cu ajutorul secventei unitate prin relatia:

U[n]=

2
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2
Secventa exponentiala

x[n] =

Secventa imaginara poate fi scrisa sub forma:

Secventa imaginara este o secventa periodica:

; ;

atunci:

=>

Daca se respecta relatie semnalul este periodic daca un un este.

Pentru k=1, = frecventa fundamentala

Pentru k > 1 - frecvente armonice

Exemple :

Determinati daca urmatoarele secvente sunt periodice:

a) x[n] =
b) x[n] = -- nu este secventa peridodica, este nr irational

a) = =>

= --perioada

3
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2

Operatii cu secvente

x={5,4,3,2,1,0}

x[0]=este valoare trecuta fata de x[1] care este valoare actúala, iar x[2] este valoare
viitoare in comparatie cu x[1].

4
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2
Deplasarea secventei in timp

5
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2

Inmultirea cu un scalar

: U[n] => x[n]

U = {10, 8, 3, 2, 0}

Suma a doua secvente

U[n] = x[n] + y[n]

Secventele sunt adunate esantion cu esantion.

Modulatia sau inmultirea secventelor

U[n] = x[n] * y[n]

6
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2
Decimarea secventelor

Interpolarea secventelor

7
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2

Convolutia secventelor

y[n] ; *  convolutie

Exemplu:

x = {3,1,2}, h = {3,2,1}

n=0 => y[0] =

8
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2
y[0] =

n=1: y[1] =

y[1]=

n=2: y[2] =

n=3: y[3] =

n=4: y[4]=

n=5: y[5]=

9
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 13.10.2010 CURS 2

Convolutia liniara se aplica secventelor neperiodice

Convolutia ciclica se aplica secventelor periodice

Corelarea secventelor

Corelarea liniara(secvente neperiodice)

r1,2 [m] =

Daca :

x1[n] = x2[n] = x[n]

atunci:

r[m] = –

Daca

m=0

atunci

r0 = - energia semnalului

Corelare ciclica (pt secvente periodice)

r1,2 [m]=

Daca

atunci

r’1,2[m] =

r’[0] =

10
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 20.10.2010 CURS 3

Reprezentareasemnalelor in domeniul frecventa

 Domeniul
 Timp: este descrisaamplitudineasemnalelor la un momentdat
 Frecventa: semnalelesuntreprezentateprin componente de frecventa
(spectrale);
 Se considera o funtie f(x), de variabila reala, functie periódica (f(x+ )=f(x)).
Aceastafunctiepoate fi scrisaca o suma sauca o serie de functii simple
 Fourier a descrisfunctia f(x), periodica pe intervalul [ ], ca fiind o suma de
functii elementare de tip sin si cos.
 Consideram un semnalperiodic x(t), cuperioada T,
, seria Fourier a acestuia este:
x(t)=
Coeficientii:

1
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 20.10.2010 CURS 3
Seria Fourier exprimataprinexponentiale: (continuu)

Coeficientii:
-
-

Transformata Fourier in timpdiscret

Transformata Fourier discreta se obtineprinesantionareatransformatei Fourier in

timpdiscret, pe axafrecventeiintre [ ]

k= index de frecventa ;

2
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 20.10.2010 CURS 3

Esantioanele in frecventa , unde N=perioadasemnalului, iar k=armonica de

frecventa; k=0 da componenta continua.

Relatiiletransformatei Fourier discretesunt:

x(k)=

Exemple:

Sa se realizezetransformata Fourier discreta pentruurmatoarelerelatii:

a)

Proprietatialetransformatei Fourier discrete:

Secventafinita N TFD in N puncte

x[n] x[k]

Liniaritate:
Deplasare circulara : x[n-n0]

Deplasare in frecventa x(k- )

Convolutia circulara:
Modulatia:

Proprietatialesecventei X[k]

- Are doar N esantioanedefinite

- X(0) reprezintacomponenta continua (suma
tuturoresantioanelor)

3
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 20.10.2010 CURS 3
Exemplu:

Se da secventa X={1,2,3,4}; sa se determine TFD.

N=4

In expresia de mai sus avem: x(0)=1; x(1)=2; x(2)=3; x(3)=4

In expresia de mai sus avem: x(0)=1; x(1)=2; x(2)=3; x(3)=4; ; ;

;

In expresia de mai sus avem: x(0)=1; x(1)=2; x(2)=3; x(3)=4; ; ;

In expresia de mai sus avem: x(0)=1; x(1)=2; x(2)=3; x(3)=4; ; ;

4
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 20.10.2010 CURS 3
TEMA: Plecand de la secventaanterioarasa se evalueze TFD inversa:

Corelareaintretermenul k si termenulfrecventa

Fara a demonstrax(k) are componente spectrale in domeniulfrecventaintre 0 si frecventa

de esantionare.

= frecventaesantionare

N=perioada

Rezolutia de frecventa: (distanta de freventaintredouaesantioane de frecventa)

Exemplu:

-pentruexemplul anterior . N=?;

Amplificareaspectrala:

Putereaspectrala:

Sa se calculezePksiAk a semnalului de la exemplul anterior sisa se reprezintegrafic in

frecventa:

x={10, -2+2j, -2, -2-2j}

5
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 20.10.2010 CURS 3

A2=0.5

A3=0.707

TEMA :Calcululputerii

6
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 4 03.11.2010
Transformata Fourier rapida (TFR)=fastfouriertransform- FFT

Este un algoritmrapid de calcul al coeficientilortransformatei Fourier discretecare

reduce considerabilcomplexitatea de calcul (multioperatiile de multiplicare).

Pentru a fi aplicata TFR lungimeasecventelor de intraretrebuiesaaibavaloarea o putere a

lui 2 (2n). In cazul in carelungimeasecventei un este o putere a lui 2, secventa va fi
completatacuvalori de 0.

Algoritmii TFR sunt 2:

- Cu decimare in frecventa
- Cu decimare in timp

1.Algoritmul TFR cu decimare in frecventa

x(k)=

notam w=  x(k)= , N=pelungimeaperioadei; kn=2 factoriramasi

x(k)=x[0]* +x[1] +…+x[n-1]

x(k)= x[0]* +x[1] +…+x[ ] +x[ ]

x(k)=

x(k)= 

 x(k)=

= x(k)=
Notam k=2m

x(k)=
k=2m+1

x(k)=

x(2m)=
Notam:

1
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 4 03.11.2010

x(2m+1)=
Notam: a=x(n)+x(n+ )
b=x(n)- x(n+ )

a[n] si b[n] sunt 2 secventecu lungimea de asupracarora se aplica dinnou

TFD(transformata Fourier discreta).

TFD pentrux(n) in Npunctepoate fi transformata in:

 TFD a[n] in puncte

 TFD b[n] in puncte

Exemplu: x={x(0),x(1),…,x(7)}. TFR va fi realizataastfel :

2
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 4 03.11.2010

3
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 4 03.11.2010

Exemplu:

x = {1,2,3,4}

4
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 4 03.11.2010

Transformata Fourier Inversa (TFRI)

5
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 4 03.11.2010
Estimarea spectrala utilizand functia fereastra

Cand se aplica T.F. asupra unei secvente se presupune ca secventa esantionata este
periodica iar valorile de la o perioada la alta sunt continue. De obicei a doua cerinta un poate fi
respectata si apar discontinuitati asupra secventei analizate ceea ce conduce la componente
spectrale false. In vederea eliminarii lor se aplica asupra secventei analizate o fct fereastra care
atenueaza extremitatile secventei catre zero. Fct fereastra poate fi dreptunghiulara, triunghiulara,
hamming, hanning.

6
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL CURS 4 03.11.2010

7
Procesoare Digitale de Semnal CURS 5 10.11.2010

TRANSFORMATA ‘Z’

Aplicarea transformatei Z asupra secventei numerice:

T.F.T.D.

T.F.D.

Transformata Z asupra unei secvente numerice:

Se observa in caz particular ca daca inlocuim pe z cu , transformata Z conduce la

transformata Fourier in timp discret.

Acest lucru motiveaza notatia de x( ) pentru T.F.T.D. si x(z) pentru transformata Z.

T.F.T.D. are loc numai atunci cand |z|=1.

Exemplu: Sa se calculeze transformata Z pentru urmatoarele secvente:

a) x[n]=

1
Procesoare Digitale de Semnal CURS 5 10.11.2010

b) x[n] = u[n]

Pentru |z|>1 se mai numeste pe cercul unitate in planul z si regiune de convergenta

(R.O.C.).

Definitie: Secventa de valori pentru care transformata Z converge s.n. regiune de

convergenta si respecta relatia:

Practic in planul z ROC este cuprinsa intre 2 valori R1, R2 ce formeaza un inel.

Transformata Z trebuie sa fie o functie rationala:

unde P(z) si Q(z) sunt polinoame in z.

Solutiile polinomului P(z) se numesc zerouri.

Solutiile polinomului Q (z) se numesc polii sistemului.

2
Procesoare Digitale de Semnal CURS 5 10.11.2010

Exemplu: Sa se realizeze transforamata Z asupra secventei , pentru n ≥ 0.

Aceasta secventa converge daca

pentru:

3
Procesoare Digitale de Semnal CURS 5 10.11.2010

Observatie: Pentru sistemele necauzale ROC este in interiorul cercului unitate iar pentru
secventele cauzale ROC este in exteriorul cercului unitate ( ).

Pentru un sistem care este format din mai multe subsisteme cu ROC diferite, ROC pt
intregul sistem reprezinta intersectia tuturor regiunilor de convergenta a subsistemelor.

Tabelul de transformari ale functiilor elementare:

x[n] , n ≥ 0 x[z] ROC

x[n] |z| > 1

1
|z| > 1

|z| > 1

|z| > |a|

|z| > | |

|z| > |a|

4
Procesoare Digitale de Semnal CURS 5 10.11.2010

|z|>1

|z|>1

Exemplu:

Utilizand tabelul transformatelor Z ale functiilor elementare, sa se determine X(z) pentru

urmatoarele secvente:

a) x[n] =

; |z| > 1

b)

c) x[n] =

d)

Proprietati ale transformatei Z

a) Liniaritatea

Transformata Z este o transformata liniara care implica:

unde:

Folosind prop de liniaritate, calculati transformata Z a urmatoarei secvente:

5
Procesoare Digitale de Semnal CURS 5 10.11.2010

b) Deplasarea

X[z] este transformata Z a unei secvente numerice x[n], atunci transformata secventei
deplasate in timp, adica x( ) este data de

Exemplu: Sa se determine transformata Z a urmatoarei secvente:

Solutie:

c) Convolutia

Daca avem 2 secvente iar convolutia acestora este determinata de x.

in domeniul Z vom avea:

unde:

[z] = Z{ }

Exemple: Se dau urmatoarele 2 secvente:

a) Sa se determine transformata Z a convolutiei celor doua secvente;

b) Sa se determine secventa x(n) utilizand tabelul transformatei Z ale functiilor

elementare.

a)

6
Procesoare Digitale de Semnal CURS 5 10.11.2010

b) =6

Aplicarea transformatei Z inverse asupra secventelor numerice

Transformata Z inversa se obtine prin urmatoarele metode:

a) Aplicand relatia

b) Dezvoltarea in fractii simple a lui x(z) si utilizarea tabelului cu transformata Z ale

functiilor elemenatare

c) Dezvoltarea lui x(z) in serii de puteri

Exemplu: Sa se determine x(n) stiind ca secventa este:

Aplicand tabelul transformatei Z ale functiei elementare , vom obtine:

Sa se determine secventa x(n) prin dezvoltarea in serii de puteri a transformatei sale Z

; |z| > 0,707

7
Procesoare Digitale de Semnal CURS 5 10.11.2010

Dezvoltarea in serii de puteri este utila atunci cand transformata Z are o solutie simpla si
se doreste cunoasterea unui nr limitat de valori ale secventei x(n).

8
Procesoare Digitale de Semnal CURS 6 17.11.2010

SISTEME NUMERICE. SISTEME DIGITALE

Un sistem este definit matematic ca o transformare sau un operator ce i se aplica la intrare
secventa x(n) si genereaza la iesire o iesire y(n).

Clasificare sistemelor numerice:

 Liniare

 Invariante

 Cauzale

 Stabile

 Pasive

 Fara pierderi

Sisteme SNL (sisteme numerice liniare)

Daca y1[n] este secventa de iesire corespunzatoare secventei de intrare x1[n] iar y2[n] este
secventa de iesire corespunzatoare secventei de intrare x2[n] , si daca pt o secventa de intrare
, α, β sunt constante, iar la iesire obtinem se
considera ca sistemul este liniar.

1
Procesoare Digitale de Semnal CURS 6 17.11.2010

Exemplu

Se considera un sistem caracterizat prin:

=> SNL

dar

Din (1) si (2)  S.N.L

Daca α=2, β=4, x1[n]=δ[n], x2[n]=u[n]

Din (1) si (2)  S.N.L.

2
Procesoare Digitale de Semnal CURS 6 17.11.2010

Exemplu:

Din (1) ≠ (2)  nu este S.N.L

Sistem numeric invariant in timp discret (S.N.L.I)

Def: Un sistem care genereaza o secventa de iesire y[n] pentru o secventa de intrare x[n]
spunem ca este invariant daca atunci cand se aplica la intrare o secventa deplasata in timp x[n-
n0] la iesire va genera un semnal cu aceeasi intarziere y[n-n0].

3
Procesoare Digitale de Semnal CURS 6 17.11.2010

Exemplu:

Se da sistemul y[n] = 2x[n-5]

 Daca intarziem secventa de intrare cu n0 atunci ea va fi x[n-n0] si aplicand-o

sistemului vom obtine:

Din (1) si (2)  S.N. invariant

Din (1) si (2)  (1) ≠ (2)  S.N. neinvariant

4
Procesoare Digitale de Semnal CURS 6 17.11.2010

Sisteme cauzale in timp discret

Un sistem este cauzal daca secventa de iesire a acestuia la momentul n depinde numai de
secventa de intrare x[n] la momentul n si esantioanele trecute.

Daca sistemul depinde de esantioanele viitoare ale secventei de intrare x[n+1], x[n+2],..
acesta nu este cauzal.

Exemplu:

Se da urmatorul sistem:

-- secventa cauzala

 acest sistem depinde de valoarea curenta a secventei de intrare si valoarea sa trecuta,

de unde rezulta ca este cauzala.

-- sistem cauzal

-- sistem necauzal (pt ca depinde si de un esantion viitor)

OBS: un esantion necauzal poate fi transformat in sistem cauzal prin intarzierea

sisteului cu nr de esantioane viitoare din acesta.

 intarziere cu un esantion

5
Procesoare Digitale de Semnal CURS 6 17.11.2010

Raspunsul la impulsul unitate (pondere)

Un sistem S.N.L.I. poate fi descris complet prin raspunsul la impulsul unitate care este
definit ca raspunsul sistemului la secventa impuls unitate, iar conditiile initiale sunt zero.

h[n]  raspunsul la impuls

N{ } N {[ ]} (1)

daca aplicam la intrare o secventa x[n]

Din (1) si (2) 

( - convolutie)

 raspunsul indicial – consta in raspunsul sistemului la secventa treapta unitate (g[n])

6
Procesoare Digitale de Semnal CURS 6 17.11.2010

Convolutia poate fi:

o Comutativa;

o Asociativa;

o Distributiva.

cumulativa:

h[n] h2[n] = h2[n] h[n]

asociativa:

distributiva:

7
Procesoare Digitale de Semnal CURS 6 17.11.2010

Exemplu:

Se da urmatorul S.N.L.I.

Conditii initiale = 0

Sa se determine:

a) g[n] (raspuns la impuls)si reprezentarea grafica

b) liniaritate

c) invarianta

d) cauzalitate

a) raspunsul la impuls

8
Procesoare Digitale de Semnal CURS 6 17.11.2010

9
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

STABILITATEA S.N.L.I

Consideram ca un sistem este stabil daca pentru orice secventa de intrare cu amplitudine
finita produce o secventa de iesire cu amplitudine finita.

BIBO – Bounded IN ~ Bounded OUT

a) Daca x[n] si y[n] reprezinta secventa de intrare, respectiv secventa de iesire a unui sistem,
atunci daca |x[n]| ≤ By < ∞;

b) Folosind termenii h[n] spunem ca sistemul este stabil daca suma tuturor coeficientilor
sumei pondere h[n] este finita.

Exemplu:

Se da ecuatia diferentiala:

Daca suma este finita  sistem stabil

1
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

c) Stabilitatea unui sistem se poate determina si prin trasarea grafica a raspunsului la impuls

2
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

Sisteme pasive si fara pierderi

Un sistem este pasiv daca energia secventei de iesire y[n] < energia secventei de intrare
x[n]. Se considera energia secventelor finita.

Sistemele fara pierderi sunt cele care nu indeplinesc relatia de mai sus.

Exemplu:

Sa se determine daca sistemul definit prin relatia:

Reprezentarea S.N.L.I.

Un S.N.L.I. poate fi reprezentat prin ecuatii diferentiale sub forma:

aN … bM  coeficientii sistemului

Coeficientii ecuatiei diferentiale :

3
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

Observatie:

a) daca ecuatia diferentiala este de tipul y[n]=b0 x[n]+b1x[n-1]+…+bMx[n-M]-a1 y[n-1]-…-

aNy[n-N] se numeste ECUATIE RECURSIVA. In acest caz un SNLI spunem ca are
raspunsul infinit la impuls.

b) daca ecuatia diferentiala este de tipul y[n]=b0x[n]+b1 x[n-1]+bMx[n-M] se numeste

ECUATIE NERECURSIVA, iar raspunsul la impuls al sistemului este finit.

Exemplu:

Fie ecuatia: y[n]=0,5y[n-2]+x[n-1]

h[n]=0,5h[n-2]+δ[n-1]  raspunsul la impuls este o ecuatie care depinde si de valorile

anterioare ale lui h[n] => este cu raspuns infinit la raspuns (ec. recursiva).

n->∞ => ecuatia nerecursiva, dar n->∞ (raspuns infinit)

h[0]=1

h[1]=0,5

h[2]=0,25

h[n], n ≥ 3 = 0

OBSERVATIE: sistemele cu raspuns finit la impuls sunt stabile.

4
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

Determinarea functiei de transfer a unei SNLI

Stiind ca un SNLI este caracterizat de ec diferentiala

 in conditiile initiale sunt zero

Daca aplicam transformata Z obtinem:

Definim functia de transfer

Funtia de transfer este utilizata in special pt determinarea raspunsului pondere, raspunsul

in frecventa stabilitatea unui SNLI sau convolutia.

Exemplu:

Se da urmatorul SNLI:

y[n]=x[n]+x[n-2]-x[n-2]-1,3y[n-1]-0,36y[n-2]

H[z]=?

y[z]=x[z]+z-2x[z]-1,3z-1 y[z]-0,36z-2 y[z]

y[z](1+1,3z-1+0,36z-2)=x[z](1+z-2)

y[z]=

H[z]=

Determinarea raspunsului la impuls al unui sistem SNLI aplicand transformata z.

Stiind ca functia de transfer al unui SNLI, raspunsul la impuls se determina prin aplicarea
transformatei z, inverse asupra lui H[z]:

h[n]=Z-1{H[z]}

5
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

Exemplu:

Se da un sistem digital caracterizat de urm. functiei.

H[z]=

a) determinati h[n]

b) determinati raspunsul la secventa:

a) h[n]=Z-1{H[z]}

A = -2

B=3

h[n] => pentru determinarea lui plecam de la:

6
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

b)

I.

II.

A=6

B=5

Caracterizarea S.N.L.I. prin plasarea polilor si a zerourilor in planul Z

O metoda de analiza a sistemelor digitale este aceea de determinare a pozitiei polilor si

zerourilor pe cercul unitate in planul Z.

Practic, prin reprezentarea polilor pe cercul unitate in planul Z se determina stabilitatea

sistemului:

o daca polii functiei H[z] sunt in interiorul cercului unitate, sistemul se considera
stabil;

o daca un pol al H[z] este in afara cercului unitate, sistemul se considera instabil;

o daca polii cei mai din exterior, de ordinul I sunt pe cercul unitate, atunci sistemul
este marginal stabil.

7
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

o daca polii de ordin multiplu sunt pe cercul unitate, sistemul este instabil

o zerourile nu afecteaza stabilitatea sistemului

Exemple:

a)

b)

8
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

c)

d)

9
Procesoare Digitale de Semnal CURS 7 24.11.2010

e)

Sa se determine stabilitatea:

 sistem stabil

10
Procesoare Digitale de Semnal CURS 8 15.12.2010

Rezolvarea unor subiecte de la partial

a) h[n]

 recursiv
 rasp infinit

b) stabilitatea: H[z] stabila ± (2 zerouri)

1
Procesoare Digitale de Semnal CURS 8 15.12.2010

Analiza in frecventa a unui SNLI

X(Z)
X( )

H( )  raspunsul in frecventa;
H(z)  functia de transfer
h(n)  raspunsul pondere (raspunsul la impuls)

h(n)

H(z)

Sa se realizeze H( ), stiind transformata Z a urmatorului SNLI:

Caracteristica de frecventa:

2
Procesoare Digitale de Semnal CURS 8 15.12.2010

0, 2π  frecventa minima
π  frecventa maxima a semnalului esantionat

 filtre numerice (digitale) : caracterizate printr-un alg numeric cu ajutorul caruia o

secventa de intrare se transforma intr-o secventa de iesire, modificata la care s-au
eliminat anumite componente spectrale. De exemplu, eliminarea zgomotului dintr-un
semnal.

3
Procesoare Digitale de Semnal CURS 8 15.12.2010

Prezinta urmatoarele avantaje:

 implementarea pe sisteme hardware digitale;
 stabilitate in raport cu temp si imbatranirea pieselor
 modularitate
 faza liniara pt filtrele numerice cu raspuns finit la impuls

 Filtre numerice simple

A. Filtrul trece tot (all pass filter)

- Caracteristica de frecventa

4
Procesoare Digitale de Semnal CURS 8 15.12.2010

B. Filtru trece jos (FTJ)

=?

5
Procesoare Digitale de Semnal CURS 8 15.12.2010

C. Filtru trece jos

Filtrele trece banda sau opreste banda pot fi detinute prin combinarea filtrelor de tip trece
jos si trece sus.

6
Procesoare Digitale de Semnal CURS 8 15.12.2010

Realizarea filtrelor digitale:

o Prima forma directa;
o A doua forma directa
o Cascadare
o Conectarea in paralel
Prima forma directa
Se porneste de la functia de transfer a filtrului:

7
Procesoare Digitale de Semnal CURS 8 15.12.2010

Forma a doua directa:

Se pleaca tot de la H(z)

=>

Notam:

8
Procesoare Digitale de Semnal CURS 8 15.12.2010

Cascadarea (conectarea in serie):

Conectarea in paralel

9
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 22.12.2010 CURS 9
Procesoare digitale de semnal

DSP-urile reprezinta structuri hardware respecializate in prelucrarea semnalelor

numerice. DSP-urile au evoluat pe parcursul a 4 generatii:

- Prima generatie era formata din procesoare compuse dintr-o unitate centrala si
convertoare AD.
- A doua generatie aveau unitatile de calcul extinse si capacitate de calcul marita
(virgula fixa)
- A treia generatie avea capacitatea de a lucra in vírgula mobila
- A patra generatie consta in sisteme DSP de tip multiprocesor

In paralel cu acestea au fost dezvoltate si alte structuri hardware de tip FPGA (field
programable gate array), ASIC (application specific integrated circuit), ASSD (application
specific standard circuit) specializate DSP.

Clasificare:

ASIC FPGA Microprocesor de Microprocesor

uz general DSP
Fiabilitate NU Configurabil Programabil Programabil
Timp proiectare Lung Scurt Scurt Scurt
Viteza procesare Mare Mare – medie Medie – mica Medie
Cost dezvoltare Foarte mare Mare – medie Mic Mic
Cost productie Mic Mare – mediu Mediu - mic Mediu - mic

Arhitectura generala a unui DSP nu variaza foarte mult de arhitectura unui microprocesor
de uz general, practic ii sunt adaugate instructiuni si module hardware specializate in procesarea
semnalelor.

1
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 22.12.2010 CURS 9
Caracteristica comuna a acestora consta in unitatile aritmetice de tip MAC (multiply and
accumulate: face operatiile de suma de produse) si accesul rapid al memoriilor de date respectiv
programe. Acestea trebuie sa calculeze cat mai rapid ecuatiile diferentiale folosite in operatii de
convolutie, corelare, filtrare, transformate (FFT: fast fourier transform) etc.

Arhitecturi de interconectare a memoriilor

1. Arhitectura Von Newman (arhitectura non DSP)

Aceasta arhitectura nu este adaptata DSP datorita accesului limitat la memorie, acces ce
se realizeaza printr-o singura magistrala. Memoriile nu pot fi apelate in paralel. De exemplu
pentru implementarea si executia unui filtru FIR sunt necesari cate 4 ciclii masina pentru fiecare
operatie de adunare si multiplicare.

2. Arhitectura de tip Harvard: au avantajul ca prezinta mai multe seturi de magistrale

pentru accesarea memoriilor de date respectiv programe in paralel.

Astfel cele 4 accesari necesare pentru filtrul FIR pot fi realizate in maxim 2 ciclii masina.
Practic memoriile pot fi citite in acelasi timp dar si scrierea in memoria de date se face odata cu
operatia mama. Acest tip de arhitectura a fost realizat pe procsoarele ADSP21xx de la Analog
Device si DSP16xx de la AT&T. Deci acest procesor permite scrierea in memorie pe acelasi
ciclu masina, dar atunci cand se opereaza cu mai multe fluxuri de date prezinta un numar
insuficient de magistrale.

2
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 22.12.2010 CURS 9
3. Arhitectura Harvard modificata

y[n]=b0x[n] + b1x[n-1] + …

b0= constanta

x[n] = variabila

Aceasta arhitectura poate executa operatii de extragere a codului instructiunii, citirea

coeficientului filtrului, citirea esantionului, scrierea rezultatului pe un singur ciclu masina. De
exemplu pentru un filtru de ordinul 256 sunt necesari 258 de ciclii masina, primii 2 ciclii masina
fiind folositi pentru initializarea filtrului. Arhitecturi Hardvard modificate ale procesoarelor
PINE DSP, Oak DSP care propun 3 unitati de adresare externa, fiecare set cu propriile sale
magistrale.

O alta arhitectura de tip Harvard modificat a fost propusa de firma Analog Devices in
care are adaugata o memorie cache de programe folosita pentru extragerea codului de
instructiuni pentru a lasa libera memoria de programe in vederea incarcarii constantelor.

Pentru executia operatiilor de multiplicare si adunare pe un singur ciclu masina sunt

folosite 2 metode:

3
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 22.12.2010 CURS 9
1. Prima metoda este aceea in care memoria de program este accesata dual folosind 2 seturi
de magistrale utilizand o arhitectura hardware relativ costisitoare
2. A doua metoda este cea adoptata de firma Analog Devices (AD) si consta in utilizarea
unui buffer de date salvat in memoria cache care se incarca secvential cu portiuni de
program

Arhitecturi cu acces multiplu:

In acest caz sunt incluse memoriile rapide care folosesc mai multe seturi de instructiuni
pe aceeasi componenta. Exemplu: Zenon 441x, DSP16xx

4
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 22.12.2010 CURS 9
Arhitecturi de tip multiprocesor

Sistemele multiprocesor pot imparti unul sau mai multe porturi externe de memorie la
mai multe procesoare. De exemplu AD prezinta o configuratie cu 8 procesoare ADSP TS201
(procesoare de actualitate) care pot fi conectate direct la o magistrala de date.

Procesoarele TMS 320 C5x si TMS 320C 4x asigura instructiuni si hardware pentru
operatii de utilizare a variabilelor globale in memorii comune.

Arhitecturi orienate pe procesare paralela

- SIMD (single instruction, multiple data)

- MIMD (multiple instruction, multiple data)
- VLW (very long instruction ward)
- Superscalare

5
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 22.12.2010 CURS 9
Aceste structuri detin mai multe unitati aritmetice prin care pot prelucra mai multe date in
paralel.

De exemplu:

Arhitectura SIMD foloseste un singur set de instructiuni ce prelucreaza in paralel mai

multe date.

Arhitectura MIMD executa mai multe instructiuni in paralel.

Arhitectura VLIW utilizeaza magistrale multiple de date intr-o configuratie de tip

Harvard pentru a transmite instructiuni pe 96 de biti pentru o serie de unitati ce lucreaza in
paralel.

Procesoarele VLIW sunt realizate de companiile Adelante Technologies, Equator

Tehnologies, Synayan si Texas Instruments.

De exemplu familia TWS320C64xx cu 8 unitati de executie cam pot efectua operatii de

tip SIMD pe 8 sau 16 biti.

Procesorul Synaian One DSP poate procesa in paralel pana la 32 de operatii.

Exemplu de procesor Adelante Saturn

6
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 22.12.2010 CURS 9
Acest procesor contine:

- doua unitati de multiplicare MPY0 si MPY1

- patru unitati ALU pe 16 biti si doua pe 20 de biti
- registru de deplasare (SST/BST)
- contor programe (PCU)
- contor de salt
- unitati de executie pentru aplicatii specifice AxU

Arhitectura superscalare

Procesoarele VLIW opereaza cu mai multe instructiuni in acelasi timp si le aplica

dianmic la unitatile de executie corespunzatoare. Procesoarele superscalare detin in plus o unitate
de ordonare a instructiunilor (ISU) si unitatea de control ce foloseste o tehnica de tip pipe-line.
De exemplu procesorul LSI Logic ZSP600 08t data in figura:

Acest procesor extrage 8 instructiuni in acelasi timp si poate executa 6 utilizand simultan
4 unitati MAC si doua unitati de executie ALU.

7
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 22.12.2010 CURS 9
Arhitectura Systaolix Pulse DSP

Prezinta o structura sub forma unei matrici sistolice, adica toate transferurile de date sunt
sincronizate dupa un semnal de ceas. Aceasta structura poate fi reconfigurabila static sau
dinamic.

8
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 12.01.2011 CURS 10

ADSP 2181  ANALOG DEVICES

Face parte din familia ADSP21xx.

Caracteristici ADSP2181:

- Memorie programe=16k
- Memorie date =16k
- Memoriile sunt onchip
- Viteza maxim 40MIPS

Prezinta urmatoarele unitati functionale:

1. Unitati de calcul:
 ALU
 MAC (multiplier accumulator) & Shifter

y[n]= b0 x[n]+b1 x[n-1]+…

 Generator de adrese DAG1, DAG2

 Unitatea de prelucrare si decodare a instructiunilor (Program secuencer)
 Porturi seriale SPORT1, SPORT2
 Timer
 Data memory acces IDMA (indirect data memory acces) si DMA (data memory
acces)

1
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 12.01.2011 CURS 10

Arhitectura generala este:

Unitatile de calcul

ALU opereaza pe 16 biti si executa operatiile de adunare cu si fara semn, scadere cu si

fara semn, logic cu siruri binare, divizare cu si fara semn, overflow cu semn, bitul de carry fara
semn si saturare cu semn.

2
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 12.01.2011 CURS 10

ALU prezinta 2 porturi de intrare x si y (16 biti) si portul de iesire R care este tot pe 16
biti. Acepta semnal (bit) de carry de la registrul ASTAT. Genereaza 6 biti de stare AZ (Z vine de

3
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 12.01.2011 CURS 10

la zero, A vine de la aritmetic), AN(negativ), AC(carry), AV(overflow), AS(sign). Semnalele

(bitii) de stare sunt memórate la sfarsitul ciclului masina. Portul x accepta date de la 2 registrii
AX0 si AX1 care pot fi cititi sau scrisi prin intermediul magistralei DMD. Acesti registrii au
acces la magistrala PMD indirect numai prin intermediul unitatii de schimbare a magistralelor
PMD – DMD.

Portul y accepta date de la 2 registrii AY0 si AY1 care pot fi conectati in mod direct la
magistralele PMD si DMD. In plus poate accepta date de la registrul AF. Registrul AF da
posibilitatea unui feedback intre rezultat si y.

Registrul AR preia rezultatul de la ALU prin portul R si poate fi depus direct pe magitrala
DMD.

OBS. Totii registrii ALU pot fi accesati pe acelasi ciclu masina.

Operatii efectuate:

R=x+y R=PASS y

R=X+y+Cy R-PASS x

R=x-y R=0

R=x-y-Cy-1 R=ABS x

R=y-x Operatiile logice:

R=y-x-Cy-1 R=x AND y

R=-x R=x OR y

R=-y R=x XOR y

R=y+1 R= NOT x

R=y-1 R=NOT y
Registrii acceptati de ALU sunt urmatorii:

PORT x PORT y Rez R

AX0,Ax1 AY0,AY1 AR
AR AF
MR0 MR1 MR2
SR0,SR1

4
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 12.01.2011 CURS 10

Moduri de lucru pentru ALU

Modul de saturare pentru ALU. Acest mod poate fi activat in registrul NSAT bitul are –
sat. Cand este activat la depasirea limitei negative sau pozitive a unui numar in CC2, acesta va fi
lasat pe valoarea maxima pe care o poate reprezenta

Overflow (AV) Carry (AC) Rezultat

0 0
DAR
0 1
1 0 0111111111111111
1 1 1000000000000000

Modul overflow. Acest mod este activat sau dezactivat prin instructiuni ce modifica bitul
AV_LATCH din registrul MSAT. Cand apare overflow este setat bitul AV din ASTAT si
ramane neschimbat pana cand va fi sters software.

5
PROCESOARE DIGITALE
DE SEMNAL 12.01.2011 CURS 10

Operatia de divizare. Pentru impartire sunt folosite unitatile interne de calcul ALU
respectiv Shifterul (unitatea de deplasare). Practic este executat algoritmul rapid de impartire
folosind operatii de deplasare, scadere si adunare. Impaartirea se executa pe 16 ciclii masina
avand numaratorul pe 32 de biti si numitorul pe 16 biti.

Unitatea MAC. Realizeaza operatiile inmultire, inmultire cu adunare, inmultire cu

scadere, saturare, incarcare cu 0.

Multiplicatorul: are 2 porturi de intrare pe cate 6 biti x si y si un port de iesire pe 32 de

biti. Rezultatul multiplicatorului este dat modulului de adunare-scadere cu iesirea pe 40 de biti,
rezultat plasat pe registrii R0, R1 respectiv R2. Portul x accepta registrii MX0,MX1 si unul din
registrii asociati portului R. Acesti registrii pot fi incarcati direct dupa magistrala DMD. Portul y
accepta date de la registrii MY0, MY1 si MF pot fi scrisi (incarcati) direct dupa DMD si PMD.