Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPORT
Varianta-15
Chişinău,2023
Mersul lucrării:
1. Scopul lucrării;
2. Problema data spre rezolvare;
3. Descrierea problemei de interpolare;
4. Rezolvare matematic;
5. Codul;
6. Rezultatul la consolă;
7. Răspunsul exercițiului;
8. Concluzia;
9. Bibliografia.
1.Scopul lucrării:
Pentru funcţia f:[a, b]→R se cunosc valorile y0, y1, y2,…,yn în nodurile distincte x0, x1, x2,…, xn,
adică yi=f(xi), i=0,1,2,…,n.
1) Să se construiască polinomul de interpolare Lagrange Ln(x) ce aproximează funcţia
dată.
2) Să se calculeze valoarea funcţiei f(x) într-un punct x=α utilizând polinomul de
interpolare Lagrange Ln(x).
3) Să se aproximeze valoarea funcţiei f(x) pentru x=α cu eroarea ε= 10-4 (sau cu cea mai
bună exactitate posibilă), calculînd polinomul de interpolare Lagrange Lm(x), unde m<n
4) Să se compare şi să se explice rezultatele obţinute în 2) şi 3);
1.
Fie dată funcţia y=f(x) dată sub forma unei tabele de valori:
x x0 x1 ... xn
y y0 y1 ... yn
Aceasta se datorează faptului că funcţia f(x) poate fi aproximată foarte bine cu ajutorul curbelor a
căror reprezentare analitică sunt polinoame (teorema lui Weierstrass). Pe de altă parte, valoarea
polinomului se calculează uşor (cu ajutorul schemei lui Horner) nu apar dificultăţi şi la integrarea sau
derivarea polinoamelor. Pentru ca un polinom Pn(x) de grad ≤ n să interpoleze funcţia dată, trebuie ca
valorile sale în nodurile x0, x1, x2,…, xn să coincidă cu valorile funcţiei, adică:
Exemplu. Să se calculeze polinomul de interpolare a lui Lagrange ce aproximează funcţia definită cu ajutorul
următorului tabel de valori:
x -1 0 2
y -8 -1 1
Polinomul de interpolare a lui Lagrange coincide cu funcţia f(x) în nodurile de interpolare. Pentru
celelalte puncte cantitatea
Rn(x)=f(x)-Ln(x)
reprezintă eroarea care se comite în calculul lui f(x) prin formula f(x)≈ Ln(x). Dacă funcţia f(x) este
continuă împreună cu primele n+1 derivate, atunci:
f (n−1) (ξ )
unde ωn+1(x)= (x-x0)(x-x1)…(x-xn), iar ξ este un punct din intervalul [x0, x1]. Cu ajutorul formulei (2)
se obţine egalitatea aproximativă
Rm(x) ≈ Lm+1(x)-Lm(x)
Ultima relaţie poate fi utilizată la calculul funcţiei f(x) într-un punct dat x≠xi cu exactitatea dorită
ε>0. Pentru aceasta se calculează succesiv polinoamele L1(x),L2(x),…,Lm(x), folosind schema lui Aitken;
de asemenea se determină şi mărimile
Dacă pentru un indice m, m<n are loc inegalitatea εm<ε, atunci STOP; avem
calculată valoarea funcţiei f(x) (egală cu Lm(x)) cu eroarea dată. În caz contrar (εm≥ε, ∀m) se determină
cel mai mic m pentru care
εm= min{εi}
1≤i≤n-1
şi se consideră f(x)≈Lm(x).
Un procedeu efectiv de calcul a valorii unui polinom îl constituie schema lui
Horner. Pentru stabilirea schemei lui Horner se transcrie polinomul Pm(x) astfel:
Pn(x) = a0+x(a1+x(a2+…+x(an-1+xan)…))
Deci putem afla valoarea acestui polinom în punctul x, calculând succesiv mărimile
Bn=an
Bn-1=an-1+xbn=an-1+xan
Bn-2=an-2+xbn-1=an-2+x(an-1+xan)
……………………………………….
B=a0+xb1=a+x(a1+a2+x(an-1+xan)…)=Pn(x).
Rezolvare Matematic
Din cauza că sunt multe calcule în care te poți încurca nu am finisat rezolvarea.Dar cu ajutorul
unui program în limbajul C++ putem face cu mult mai simplu.
Codul :
#include <iostream>
#include <vector>
#include <cmath>
return result;
}
int main() {
// Citirea datelor de intrare
size_t n;
cout << "Introduceti numarul de puncte: ";
cin >> n;
vector<double> x(n);
vector<double> y(n);
return 0;
}
Rezultatul:
Interpolarea funcțiilor este o tehnică esențială în analiza numerică, iar polinomul Lagrange
reprezintă o metodă frecvent utilizată pentru această scop. Această lucrare de laborator s-a
concentrat pe implementarea și înțelegerea practică a polinomului Lagrange în limbajul de
programare C++.
Am studiat conceptele cheie ale polinomului Lagrange și modul în care poate fi utilizat
pentru a interpola funcții pe baza unui set de puncte cunoscute.
Implementare în C++: Am dezvoltat un program C++ care ilustrează aplicarea polinomului
Lagrange pentru interpolarea funcțiilor.
Importanța alegerii nodurilor de interpolare: Am evidențiat importanța alegerei adecvate a
nodurilor de interpolare și modul în care aceasta poate influența rezultatele.
Lucrarea de laborator a oferit o experiență practică în utilizarea polinomului Lagrange
pentru interpolarea funcțiilor în limbajul de programare C++. Acest proces nu numai că
consolidează înțelegerea conceptelor teoretice, dar furnizează și un instrument valoros pentru
rezolvarea problemelor practice. Cu toate acestea, este esențial să evaluăm metoda în contextul
specific al fiecărei probleme pentru a asigura o interpretare corespunzătoare a rezultatelor și o
alegere rațională a metodelor de interpolare.
Bibliografie:
Platforma else:
https://else.fcim.utm.md/pluginfile.php/106968/mod_resource/content/2/Exemplu%20de%20lucrare
%20Nr.%203.pdf;
https://else.fcim.utm.md/pluginfile.php/106966/mod_resource/content/2/Prelegerea%20nr.
%201011%20Aproximarea%20func%C5%A3iilor%20%28Patiuc%20V.%29.pdf;
https://else.fcim.utm.md/pluginfile.php/106965/mod_resource/content/2/Prelegerea%20nr.%2010-
11%20%28Moraru%20V.%29.pdf.
Youtube:
https://www.youtube.com/watch?v=WCGKqJrf4N4;
https://www.youtube.com/watch?v=yKUuHO091lo.