PDSM 13

Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina
1Chestiuni pentru examen PDS
1. Deduceţi expresia funcţiei de transfer în cazul metodei eşantionării în frecvenţă.
1
2
2. Efectele trunchierii seriei în metoda ferestrelor. Principalele tipuri de feresre.
3
4
3. Filtre cu fază liniară de tipul 1 (sinteză-totul despre).
5
4. Filtre cu fază liniară de tipul 2(sinteză-totul despre).
6
5. Ce este un SLIT caracterizabil prin ecuaţiile cu diferenţe finite? De câte feluri sunt?
6. Un semnal discret cosinusoidal, de parametri A , ω , φ este aplicat unui sistem cu funcţia
de transfer . Deduceţi expresia semnalului de la ieşire.
7
7. Fie două sisteme liniare şi invariante în timp cu funcţiile pondere h1 ( n ) , h 2 ( n ) .

Calculaţi funcţia de pondere a sistemului obţinut prin conectarea celor două sisteme
- în paralel;
- în cascadă.
8
8. Fie un sistem liniar şi invariant în timp cu funcţia pondere
{
an ,
h ( n )= n
b ,
n≥0
n<0
Determinaţi valorile lui a şi b pentru care sistemul este
- stabil;
- cauzal şi stabil.
9
9. Un sistem este caracterizat prin relaţia intrare-ieşire

y ( n )=x ( n2 )
Este acest sistem liniar? Dar invariant în timp?

10. Calculaţi transformata Z pentru x ( n )=α |n| ,|α|<1 şi precizaţi domeniul de convergenţă.
1
X ( z )= , |a|<|b|
11. Fie ( 1−az )( 1−bz−1 )
−1
. Indicați domeniul de convergență în cazurile
1. x ( n ) secvență cauzală. Calculați x ( n ) în acest caz.

2. x ( n ) secvență anticauzală.
3. x ( n ) secvență bilaterală.
12. Demonstrați că dacă X ( z )=Z { x ( n ) } cu domeniul de convergență D=¿atunci

Z { x (−n ) } =X ( z−1 ) și determinați domeniul de convergență.
10
13. Calculați transformata Z și domeniul de convergență pentru

n −n
x ( n )=α u ( n )+β u (−n−1 ) , 0<α<1 , 0<β <1 . Verificați apoi rezultatul, efectuând
transformata inversă.
14. Determinați domeniile de convergență pentru transformatele de mai jos, știind că ele
corespund unor secvențe cauzale. Calculați secvențele respective.
11
1
X 1 ( z )=
1−az−1
1
X 2(z )=
( z−0 ,5 )( z−2 )
az−1
X 3 ( z )=
z−a
15. Un filtru cauzal are funcția pondere și funcția de transfer H ( z ). Calculați funcția de
transfer a filtrului cu funcția de pondere . Ce legătură există între domeniile
de convergență ale celor două funcții de transfer?
16. Un sistem este descris prin relația intrare- ieșire y ( n )=x ( 3 n ). Verificați dacă sistemul este
a. liniar. b. invariant în timp.
12
17. Care este condiţia de stabilitate pentru un SLIT? Indicaţi două metode de verificare a
stabilităţii pentru un SLIT descris prin ecuaţii cu diferenţe finite.
13
18. Ce relaţii există intre transfomata Z, transformata Fourier în timp discret şi transformata
Fourier discretă? Care sunt principalele utilizări pentru fiecare dintre ele?
19. Un SLIT are h ( n )=δ ( n )+ δ ( n−1 ). Calculaţi câştigul la frecvenţa F s /4 .
14
20. Unui SLIT cu h ( n )=δ ( n )−δ ( n−1 ) i se aplică x ( n )=1+5 cos ( π2 n+ π4 ). Calculaţi ieşirea
sistemului.
21. Calculaţi răspunsul sistemului cu funcţia pondere h ( n )=δ ( n )−2 δ ( n−1 )+ δ (n−2) la
π π
semnalul x ( n )=sin ⁡(n + ).
2 4
15
22. Este filtrul având h ( n )=δ ( n )+ 0 ,1 δ ( n−1 )−0 ,2 δ ( n−2 ) +0 , 1 δ ( n−3 ) +δ ( n−4 ) de fază
maximă? Dar de fază minimă? Desenaţi caracteristica timp de întârziere de grup-frecvnţă.
16
23. Filtrului de la problema 19 i se aplică x ( n )= A 0+ A 1 cos ( n ω1 +φ 1 )+ A 2 cos ( n ω 2+ φ2 ).

Calculaţi ieşirea filtrului.
17
2
24. Aceeaşi problemă, dacă semnalul de intrare este x ( n )=cos ( n ω1 ).
25. Calculaţi funcţia de transfer a unui filtru RFI cu coeficienţi reali, cu fază liniară, având
rejecţii la frecvenţele F 1=1 kHz , F 2=2 kHz şi la frecvenţe înalte. Filtrul are timp de
întârziere de grup minim, iar la frecvenţe joase are câştigul de 0 dB şi lucrează la frecvenţa
de eşantionare F S=8 kHz. Ce tip de filtru este?
18
π
j
3
z =0 , 5 e
26. Un filtru RFI cu fază liniară şi coeficienţi reali are un nul la 0 şi un câştig de 0
dB la frecvenţa 0. Deduceţi funcţia de pondere a filtrului de lungime minimă ce
îndeplineşte aceste condiţii şi reprezentaţi diagrama zerourilor. Evaluaţi câştigul filtrului la
frecvenţa
F s /2 unde F s este frecvenţa de eşantionare.
19
27. Un filtru RFI cu fază liniară şi coeficienţi reali are un nul la
și un timp de întârziere de grup egal cu 2Ts. Scrieți funcția de transfer, știind că filtrul are
câștig de 6dB la frecvențe înalte.
20
28. Un filtru FIR de fază liniară, cu frecvenţa de eşantionare F S=24 kHz , prezintă rejecţie la 4
kHz, rejecţie a componentei continue şi atenuare de 6 dB la frecvenţa 6 kHz.
-Calculaţi H (z ) corespunzătoare ordinului minim
-Calculaţi h ( n )
-Răspunsul la x ( n )=3 cos ⁡(nπ )
-Caracteristica de fază
29. Sintetizaţi funcţia de transfer a unui filtru RFI cu coeficienţi reali, cu fază liniară, de tip
trece sus, cu frecvenţa unghiulară normată de tăiere π−b şi N=7 utilizând o fereastră
dreptunghiulară.
30. Se dorește realizarea unui filtru FIR cu fază liniară, cu coeficienți reali, care să aproximeze
caracteristica unui FTJ ideal cu frecvența unghiulară normată de tăiere ω t . Care din cele 4
tipuri de filtre pot fi utilizate? Pentru fiecare caz, precizați și desenați H d 0 ( ω ) și H d ( e jω ).
caracteristica unui FTS ideal cu frecvența unghiulară normată de tăiere ω t . Care din cele 4
tipuri de filtre pot fi utilizate? Pentru fiecare caz, precizați și desenați H d 0 ( ω ) și H d ( e jω ).
21
caracteristica unui FTB ideal cu frecvențele unghiulare normate de tăiere ω t 1 , ωt 2 . Care din
cele 4 tipuri de filtre pot fi utilizate? Pentru fiecare caz, precizați și desenați H d 0 ( ω ) și
H d ( e jω ).
33. Demonstraţi că dacă un FIR cu fază liniară are un nul zi, atunci ( zi)-1 este de asemenea nul.
22
34. Comparaţi metodele de proiectare prin eşantionare în frecvenţă şi prin minimizarea erorii
medii pătratice.
23
35. Deduceți expresia funcției H(z) pentru un filtru FIR pentru care se impun valorile funcției
2π
de transfer la frecvențele ω k =k , k=0 ,… , N−1, iar N este lungimea filtrului.
N
36. Care este teorema pe care se bazează metoda minimizării maximelor erorii? Enunţaţi-o.
24
37. Care sunt parametrii specifici unei ferestre temporale şi cum influenţează caracteristica
rezultată?
25
26
27
38. Deduceţi expresia funcţiei de transfer în cazul metodei eşantionării în frecvenţă.
39. Un filtru FIR trece jos cu frecvența normată de tăiere f t <0 , 25 are funcția pondere h ( n ). Ce
fel de filtru și cu ce frecvență de tăiere este filtrul având h ( 2 n )?
28
40. Cu care din cele 4 tipuri de filtre cu fază liniara se poate realiza un
 FTJ
 FTS
 FTB
 FOB
29
41. Poate avea un filtru IIR o caracteristică timp de întârziere de grup – frecvenţă constantă?
Justificaţi.
30
42. Un FTJ analogic de tip Butterworth are la frecvența F 0 o atenuare de 3 dB și la frecvența F 1

din banda de blocare, o atenuare de cel puțin a dB. Deduceți expresia ordinului minim
necesar.
43. Un FTS analogic de tip Butterworth are la frecvența F 0 o atenuare de 3 dB și la frecvența F 1

din banda de blocare, o atenuare de cel puțin a dB. Deduceți expresia ordinului minim
necesar.
44. Un FTJ analogic de tip Butterworth de ordinul 3, are la frecvența F 1=2 KHz atenuarea de
10dB. Calculați aproximativ atenuarea la frecvența F 2=8 KHz .
31
45. Daţi un exemplu de funcţie de transfer a unui filtru având la numărător un polinom de gradul
3, şi un câştig de 6dB constant în frecvenţă. Filtrul trebuie să fie stabil.
46. Desenaţi calitativ caracteristica amplitudine-frecvenţă a unui FTJ analogic normat de tip
eliptic, de ordinul 7. Același lucru pentru ordinul 9.
32
eliptic, de ordinul 8. Același lucru pentru ordinul 10.
33
34
48. Fie un FTJ analogic normat de tip Cebâşev 1, de gradul 3, cu ε =1. Desenaţi caracteristica
filtrului, precizând frecvenţele minimelor şi maximelor şi câştigurile corespunzătoare acestor
frecvenţe.
Cebâşev 2, de gradul 7, cu ε =√ 3. Calculaţi atenuarea în dB la Ω=1.
35
Cebâşev 2, de gradul 8, cu ε =1. Calculaţi atenuarea în dB la Ω=1.
36
51. Sintetizaţi un filtru trece sus de ordinul 2 prin metoda biliniară, pornind de la un filtru
Butterworth. Se impun câştig la frecvenţe înalte de 0 dB, frecvenţa de eşantionare
F S=10 kHz şi frecvenţa de tăiere F t=1 kHz la 3 dB. Calculaţi atenuarea filtrului la frecvenţa
F 1=0.5 kHz
52. Un FTJ digital are F t=2 kHz , F s=8 kHz . Ştiind că el a fost sintetizat pornind de la un
filtru analogic Butterworth de ordinul 4 prin transformare biliniară, calculaţi câştigul la
F=4 kHz .
53. Un FTJ digital are F t=2 kHz , F s=8 kHz . Ştiind că el a fost sintetizat pornind de la un
filtru analogic Cebâşev 1 de ordinul 3 şi ε =1 prin transformare biliniară, calculaţi câştigul
la F=4 kHz .
54. Deduceţi expresia funcţiei de transfer obţinute prin metoda invarianţei răspunsului la
impuls.
37
55. Justificați că metoda invarianţei răspunsului la impuls conservă stabilitatea.
38
56. Arătați cum se poate transforma un FTJ analogic normat într-un FTS cu frecvență de
tăiere impusă. Justificați.
39
57. Arătați cum se poate transforma un FTJ analogic normat într-un FTB cu frecvența de
tăiere impuse. Justificați.
40
58. Justificaţi că transformarea biliniară conservă stabilitatea.

41
42
59. Se doreşte să se proiecteze un FTJ digital cu frecvenţa de tăiere egală cu F t=F s / 4,

folosind metoda transformării biliniare. Care va fi frecvenţa de tăiere a filtrului analogic?
ab
60. Un filtru analogic are H a ( s )= . Scrieţi funcţia de pondere a unui filtru digital,
( s−a ) ( s−b )
obţinut din acesta prin metoda invarianţei răspunsului la impuls, având frecvenţa de
eşantionare Fs.
43
61. Un FTJ digital cu frecvența de tăiere ω t are funcția de transfer H(z). Caracterizați filtrul
având funcția de transfer H(-z).
44
62. Demonstrați că un filtru cu funcția de transfer de forma

P(z)
H ( z )= ~
P(z)
unde
este de tip trece tot. Ce condiție trebuie să îndeplinească P ( z ) pentru ca filtrul să fie stabil?
45
63. Un filtru trece jos are frecvența de tăiereω 1 și funcția de transfer H ( z ). Caracterizați filtrul
cu funcția de transfer H 1 ( z ) =H (−z ) .
46
64. Un filtru trece sus are frecvența de tăiereω 1 și funcția de transfer H ( z ). Caracterizați filtrul
cu funcția de transfer H 1 ( z ) =H (−z ) .
47
65. Desenaţi schema laticei FIR. Definiţi funcţiile de transfer globale şi parţiale.
48
49
66. Desenați schema unei celule a laticei FIR. Scrieți relațiile intrare-ieșire în domeniul timp și
în domeniul Z.
50
51
67. Deduceţi relaţia de recurenţă a funcţiilor de transfer de tip f pentru laticea F
52
53
68. O latice FIR are H f4 ( z )=1+2 z−1 +3 z−2+ 4 z−3 +5 z−4 . Calculaţi H b4 ( z ) şi k4.
69. Este funcția de transfer de la problema precedentă de fază minimă? Argumentați.
54
70. O latice FIR are H b5 ( z )=0 , 1+0 , 2 z −1 +0 , 3 z−2 +0 , 4 z−3 +0 , 5 z−4 + z−5. Calculaţi H f5 ( z ) şi k5.
71. a) Demonstraţi că filtrul cu structura din figură, este de fază liniară.

z−1
b) Calculaţi , dacă x ( n ) forma latice.
și reprezentați
c) Un filtru RFI are . Verificați dacă este de fază liniară.
Testați stabilitatea unui filtru RII care are coeficienții de reflexie
z−1 z−1
72. a) Demonstraţi că filtrul cu structura din figură este de fază liniară.
a0 a1 a2
y (n)
−1
b) Calculaţi dacă și x ( n) z z −1
reprezentați structura latice.
c) Un filtru RFI are . Verificați z−1

dacă este de fază liniară. Testați stabilitatea unui filtru RII având
aceiași coeficienți de reflexie. z−1 z−1
a0 a1 a2
y (n)
55
73. Fie ieşirile unei latice FIR Y f ( z ) şi Y b ( z ). Demonstraţi că filtrul având drept ieşire
f b
Y ( z )=Y ( z ) +Y ( z ) este cu fază liniară. Ce tipuri sunt posibile?
56
74. Un filtru IIR de ordinul 6 este realizat în forma cascadă, pentru fiecare celulă utilizându-se
forma directă 2. Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite corespunzătoare.
57
75. Un filtru IIR de ordinul 6 este realizat în forma paralel, pentru fiecare celulă utilizându-se
forma directă 2. Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite corespunzătoare.
58
76. Desenaţi structura laticei recursive şi definiţi toate funcţiile de transfer uzuale.
59
77. Desenați schema unei celule a laticei recursive. Scrieți relațiile intrare-ieșire în domeniul
timp și în domeniul Z.
60
78. Prezentaţi metoda de sinteză a structurii latice-scară.
61
62
63
79. Prezentaţi metoda de analiză a structurii latice-scară.
64
65
B( z)
80. Fie H ( z )= un filtru cu câştig constant, egal cu 1. Demonstraţi că filtrul având funcţia
A (z )
de transfer A ( z ) +B ( z ) este de fază liniară.
81. Desenați o structură latice recursivă cu două celule. Pentru acest filtru, calculați, utilizând
regula lui Mason, H f2 ( z ) și H fb2 ( z ). Cu care din aceste două filtre se pot realiza rejecții?
66
82. Desenați o structură latice recursivă cu două celule, având k 1=0,2 și k2=0,5. Deduceți
f fb
H 2 ( z ) și H 2 ( z ) utilzând regula lui Mason.
83. Desenați o structură latice recursivă cu două celule, având k 1=0,2 și k2=0,5. Deduceți
f fb
H 2 ( z ) și H 2 ( z ) utilzând algoritmul recursiv de analiză.
84. Desenați o structură latice recursivă cu două celule, având k 1=0,3 și k2=0,4. Scrieți
ecuațiile cu diferențe finite.
67
85. Enunţaţi criteriul Shur - Cohn. Discuţie, pentru filtre IIR şi FIR.
86. Fie sistemul discret RFI cu .

Să se reprezinte forma transpusă şi forma cascadă (cu coeficienţi reali) şi determinaţi
complexitatea aritmetică pentru cele două structuri.
87. Fie coeficienţii de reflexie ai unui filtru RFI , , şi
68
Reprezentaţi structura latice corespunzătoare şi stabiliţi dacă zerourile filtrului .
88. Fie coeficienţii de reflexie ai unui filtru RFI , , şi
Determinaţi şi reprezentaţi forma transversală.
89. Fie filtrul RFI pentru care H ( z )=(1−0.7 j z−1)(1+ 0.7 j z−1)(1−0.4 z−1) . Sintetizaţi în
structura:
-directă
-transpusă
-latice.
1 1 1
90. Fie o latice cu k 1= , k 2= şi k 3= . Determinaţi coeficienţii filtrului RFI în forma
4 4 3
directă.
91. Fie sistemul discret RFI cu .

Reprezentaţi forma latice şi stabiliţi folosind două metode dacă filtrul este de fază minimă.
92. Fie coeficienţii unei latice recursive ai unui filtru RII k 1=0.6 , k 2=−0.8 şi k 3=1.
-Reprezentaţi structura latice corespunzătoare

-Determinaţi dacă filtrul este stabil
-Determinaţi coeficienţii filtrelor ce se pot obține cu această structură.
−1 −2
1+2 z + z
93. Fie funcţia de transfer H ( z )= −1 −2 . Să se sintetizeze în:
1−0.75 z + 0.125 z
-Forma directă I
-Forma directă II
-Cascadă
-Determinaţi pentru fiecare implementare numărul de întârzieri, adunări şi multiplicări.
−1 −2 −3
1+3 z +3 z + z
( )
94. Fie filtrul H z = −1 −1 −3 . Sintetizaţi în structura latice.
1−0.9 z + 0.6 z −0.4 z
95. Fie sistemul discret RII: .

Reprezentaţi forma directă 2 şi forma cascadă (cu structuri forma directă 2 de ordin
minim).
96. Fie sistemul discret RII: .

Reprezentaţi forma latice scară şi stabiliţi folosind două metode dacă filtrul este stabil.
97. Fie sistemul discret RII cu .
69
Să se reprezinte forma directă 2 şi forma cascadă (cu structuri de ordin minim cu

coeficienţi reali) şi determinaţi complexitatea aritmetică pentru cele două structuri.
98. Fie sistemul discret RII cu .

A(z)
99. Fie H ( z )= −2 . Calculați
A ( z ) așa încât sistemul să aibă câștig unitar în tot domeniul de
2+ z
frecvențe. Apoi sintetizați în forma latice.
100. Sintetizați în forma latice filtrul de la problema anterioară, pentru A ( z )=1.
Reprezentaţi forma latice şi stabiliţi folosind două metode dacă filtrul este stabil
101. Fie X(z) şi Y(z) intrarea respectiv ieşirea unui decimator elementar. Deduceţi relaţia între aceste
mărimi.
70
102. Fie X(z) şi Y(z) intrarea respectiv ieşirea unui interpolator elementar. Deduceţi relaţia între aceste
mărimi.
71
103. Fie X ( e j ω ) şi Y ( e j ω ) spectrele de la intrarea respectiv ieşirea unui decimator elementar.

x y
Deduceţi relaţia între aceste mărimi şi reprezentaţi grafic pentru M=4.

104. Fie X ( e j ω ) şi Y ( e j ω ) spectrele de la intrarea respectiv ieşirea unui interpolator elementar.
x y
Deduceţi relaţia între aceste mărimi şi reprezentaţi grafic pentru L=2.

105. Un semnal eşantionat cu frecvenţa de 100KHz este aplicat unui decimator elementar cu factorul
M=4. Care este banda maximă a semnalului astfel încât să poată fi corect refăcut după decimare?
72
106. Demonstraţi că un decimator elementar nu este invariant în timp.
73
74
75
107. Deduceţi caracteristicile (frecvenţa de tăiere şi câştigul) filtrului unui interpolator.
108. Un semnal analogic cu spectrul limitat la F M este eşantionat cu F s=3 F M . Se reduce frecvenţa
de eşantionare la aceea minimă necesară. Desenaţi schema, deduceţi gabaritul filtrului şi desenaţi
spectrele.
109. Un semnal analogic cu spectrul limitat la F M este eşantionat cu F s=5 F M . Se reduce frecvenţa
de eşantionare la aceea minimă necesară. Desenaţi schema, deduceţi gabaritul filtrului şi desenaţi
spectrele.
110. Semnalul din figură este decimat cu factorul M=4. Desenați spectrul obținut. Este posibilă
refacerea semnalului analogic inițial? Aceiași problemă, pentru M=2.
X (e )
jω x
76
2/8 3/8 1/2

fx
111. Indicați un procedeu prin care să fie translatat spectrul din figura de mai sus, de la frecvența
2 ,5 3 ,5
centrală de f 0= la f 0= . Desenați schema și spectrele care să demonstreze funcționarea
8 8
acesteia.
77
A
112. Un semnal discret în timp cu spectrul ( π−|ω|) ,|ω|≤ π este aplicat unui decimator complet cu
π
factorul 2. Desenați spectrele din cele 3 puncte ale schemei (intrare, ieșire filtru, ieșire decimator).
Filtrul e presupus ideal.
A
113. Un semnal discret în timp cu spectrul ( π−|ω|) ,|ω|≤ π este aplicat unui filtru trece sus cu
π
π
frecvența de tăiere apoi unui decimator elementar cu factorul 2. Desenați spectrele din cele 3
2
puncte ale schemei (intrare, ieșire filtru, ieșire decimator). Filtrul e presupus ideal.
78
A
114. Un semnal discret în timp cu spectrul ( π−|ω|) ,|ω|≤ π este apilicat unui interpolator elementar
π
π
cu factorul L=2, urmat de un filtru trece sus ideal cu frecvența de tăiere . Determinați spectrul
2
semnalului rezultant.
115. Inversarea poziţiei unui decimator elementar cu un filtru liniar. Deducerea echivalenței.
79
80
116. Inversarea poziţiei unui interpolator elementar cu un filtru liniar. Deducerea echivalenței.
81
117. Inversarea poziţiei unui decimator elementar cu un interpolator elementar. Deduceți situația de
echivalență.
82
83
84
85
118. Demonstrați utilitatea conversiilor frecvenței de eșantionare într-un codec audio.
86
119. Un CAN lucrează cu un factor de supraeșantionare de 8. Deduceți câștigul în raport/zgomot de

eșantionare, față de situația când s-ar lucra fără supraeșantionare. Care este câștigul în rezoluție?
87
120. Deduceți funcțiile de transfer pentru un modulator sigma-delta de ordinul 1,
88
121. Un convertor sigma-delta lucrează în banda de 24 KHz, cu rezoluție de 18 biți. Deduceți

frecvența de eșantionare necesară, dacă modulatorul este de ordinul 1 și schema de cuantizator-
CNA de 1 bit.
89
90
122. Demonstrați principiul codării în subbenzi pentru semnal vocal, folosind două nivele de separare
în subbenzi.
91
123. Desenați și explicați schema decodorului, pentru un codor în subbenzi cu două nivele de separare.
92
124. Desenați și explicați schema de trecere de la un semnal TDM la unul FDM
93
125. Desenați și explicați schema de trecere de la un semnal FDM la unul TDM.
94
126. Un semnal de bandă îngustă are frecvența centrală normată și lărgimea de bandă normată
2 ,5
respectiv f 0= , b=1 /8 . Semnalul este decimat cu factorul 4. Desenați spectrele celor două
8
semnale.
127. Cum se poate reface semnalul analogic inițial din semnalul decimat?
95
128. Fie H(z)=1+2z-1+3z-2+4z-3+5z-4+6z-5+7z-6. Calculați funcția de pondere a filtrului având funcția de

transfer H(z2).
129. Fie H(z)=a0+a1z -1+a2z-2+a3z-3+a4z-4+a5z-5+a6z-6+a7z-7.. Deduceți descompunerile posibile în filtre

polifazice.
130. Fie H(z)=a0+a1z -1+a2z-2+a3z-3+a4z-4+a5z-5.. Deduceți descompunerile posibile în filtre polifazice.
96
131. Un decimator complet este format dintr-un filtru FIR de ordinul 7, realizat în forma transversală,
și un decimator elementar cu factorul 4. Desenați schema. Deduceți numerele de operații necesare
pentru a calcula un eșantion la ieșire. Indicați apoi diferite metode de reducere a complexității,
inclusiv varianta cu filtre polifazice
97
132. Un interpolator complet este format dintr-un interpolator elementar cu factorul 4, urmat de filtru
FIR de ordinul 11, realizat în forma transpusă. Desenați schema. Deduceți numerele de operații
necesare pentru a prelucra un eșantion aplicat la intrare. Indicați apoi diferite metode de reducere a
complexității, inclusiv varianta cu filtre polifazice.
98
133. Care este rolul, care sunt caracteristicile filtrului unui decimator? Cum poate fi realizat eficient?
134. Care este rolul, care sunt caracteristicile filtrului unui interpolator? Cum poate fi realizat eficient?
99
135. Semnalul x ( n )=( n+1 ) ( u ( n )−u ( n−8 ) ) este aplicat unui sistem format dintr-un decimator
elementar cu M=2 urmat de un filtru cu H ( z )=( 1−z −1 ). Deduceți și desenați semnalul de la
ieșire. Inversați apoi ordinea celor două blocuri în condiții de echivalență și calculați din nou
ieșirea pentru a demonstra echivalența.
elementar cu M=2 urmat de un interpolator elementar cu L=2. Calculați și desenați semnalul de la
ieșire. Același lucru, dacă se inversează ordinea celor două blocuri. Comentați.
100
101
138. Semnalul x ( n )=( 8−n ) ( u ( n ) −u ( n−8 ) ) este aplicat unui sistem format dintr-un decimator
102
103
139. Semnalul x ( n )=δ ( n )−2 δ ( n−1 ) +δ ( n−2 ) este aplicat unui sistem format dintr-un filtru cu
−1 −2
H ( z )=1+ z + z urmat de un interpolator elementar cu L=2. Deduceți și desenați semnalul de la
ieșire. Inversați apoi ordinea celor două blocuri în condiții de echivalență și calculați din nou
ieșirea pentru a demonstra echivalența.
104
105
140. Fie secvenţele ( a 0 , a1 ) şi ( b 0 ,b 1 , b 2 , b3 ) . Ilustraţi pe aceste secvenţe metoda de realizare a

convoluţiei liniare cu ajutorul convoluţiei ciclice.
106
141. Calculaţi convoluţia liniară între secvenţele x ( n ) şi δ ( n−k ).
107
142. Desenați graful unei TFD de dimensiune 3, pornind de la definiție.
108
143. Desenaţi graful unei TFD rapide de ordinul 4 cu ieşirile în ordine naturală. Calculaţi
complexitatea aritmetică. Apoi, desenați graful transformatei , pornind de la definiția TFD și
calculați și în acest caz complexitatea aritmetică.
144. Unui TFD i se aplică secvența [1, 1, 1, 1]. Calculați secvența de ieșire.
145. Unui TFD i se aplică secvența [1, 0, 0, 0]. Calculați secvența de ieșire.
146. Se calculează o convoluție ciclică de lungime 2048. Calculați complexitatea aritmetică, dacă se
aplică definiția și dacă se utilizează FFT.
147. Precizaţi ordinea intrărilor şi a ieşirilor pentru un FFT de ordin 16 în baza 2 cu decimare în timp.
Calculaţi complexitatea aritmetică, exprimată în numere de adunări şi înmulţiri reale. Comparaţi
cu aceea rezultată dacă s-ar calcula pornind de la definiție.
109
148. Precizaţi ordinea intrărilor şi a ieşirilor pentru un FFT de ordin 16 în baza 2 cu decimare în
frecvenţă. Calculaţi complexitatea aritmetică, exprimată în numere de adunări şi înmulţiri reale şi
comparaţi cu aceea rezultată dacă s-ar calcula pornind de la definiție .
149. Deduceţi şi reprezentaţi graful unei TFD de ordinul 6 cu algoritmul cu baze mixte. Presupunând
transformatele elementare calculate pe baza definiției, calculați complexitatea aritmetică.
150. Se consideră sistemul următor:
{
π
ω G ( e jω )= 1 ,|ω|<
ω
−j
unde răspunsurile în frecvenţă ale celor două filtre sunt H ( e jω )=e 2
cos şi 5
2 0 , în rest
. Determinaţi răspunsul global în frecvenţă F (e jω) al acestui sistem.
110

PDSM 13

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDSM 13

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

1Chestiuni pentru examen PDS

1. Deduceţi expresia funcţiei de transfer în cazul metodei eşantionării în frecvenţă.

2. Efectele trunchierii seriei în metoda ferestrelor. Principalele tipuri de feresre.

3. Filtre cu fază liniară de tipul 1 (sinteză-totul despre).

4. Filtre cu fază liniară de tipul 2(sinteză-totul despre).

6. Un semnal discret cosinusoidal, de parametri A , ω , φ este aplicat unui sistem cu funcţia

de transfer . Deduceţi expresia semnalului de la ieşire.

7. Fie două sisteme liniare şi invariante în timp cu funcţiile pondere h1 ( n ) , h 2 ( n ) .

8. Fie un sistem liniar şi invariant în timp cu funcţia pondere

9. Un sistem este caracterizat prin relaţia intrare-ieşire

Este acest sistem liniar? Dar invariant în timp?

1. x ( n ) secvență cauzală. Calculați x ( n ) în acest caz.

12. Demonstrați că dacă X ( z )=Z { x ( n ) } cu domeniul de convergență D=¿atunci

13. Calculați transformata Z și domeniul de convergență pentru

19. Un SLIT are h ( n )=δ ( n )+ δ ( n−1 ). Calculaţi câştigul la frecvenţa F s /4 .

23. Filtrului de la problema 19 i se aplică x ( n )= A 0+ A 1 cos ( n ω1 +φ 1 )+ A 2 cos ( n ω 2+ φ2 ).

27. Un filtru RFI cu fază liniară şi coeficienţi reali are un nul la

38. Deduceţi expresia funcţiei de transfer în cazul metodei eşantionării în frecvenţă.

42. Un FTJ analogic de tip Butterworth are la frecvența F 0 o atenuare de 3 dB și la frecvența F 1

43. Un FTS analogic de tip Butterworth are la frecvența F 0 o atenuare de 3 dB și la frecvența F 1

55. Justificați că metoda invarianţei răspunsului la impuls conservă stabilitatea.

58. Justificaţi că transformarea biliniară conservă stabilitatea.

59. Se doreşte să se proiecteze un FTJ digital cu frecvenţa de tăiere egală cu F t=F s / 4,

62. Demonstrați că un filtru cu funcția de transfer de forma

67. Deduceţi relaţia de recurenţă a funcţiilor de transfer de tip f pentru laticea F

69. Este funcția de transfer de la problema precedentă de fază minimă? Argumentați.

71. a) Demonstraţi că filtrul cu structura din figură, este de fază liniară.

reprezentați structura latice.

c) Un filtru RFI are . Verificați z−1

78. Prezentaţi metoda de sinteză a structurii latice-scară.

79. Prezentaţi metoda de analiză a structurii latice-scară.

86. Fie sistemul discret RFI cu .

Reprezentaţi structura latice corespunzătoare şi stabiliţi dacă zerourile filtrului .

88. Fie coeficienţii de reflexie ai unui filtru RFI , , şi

Determinaţi şi reprezentaţi forma transversală.

91. Fie sistemul discret RFI cu .

-Reprezentaţi structura latice corespunzătoare

95. Fie sistemul discret RII: .

96. Fie sistemul discret RII: .

97. Fie sistemul discret RII cu .

Să se reprezinte forma directă 2 şi forma cascadă (cu structuri de ordin minim cu

98. Fie sistemul discret RII cu .

103. Fie X ( e j ω ) şi Y ( e j ω ) spectrele de la intrarea respectiv ieşirea unui decimator elementar.

Deduceţi relaţia între aceste mărimi şi reprezentaţi grafic pentru M=4.

Deduceţi relaţia între aceste mărimi şi reprezentaţi grafic pentru L=2.

106. Demonstraţi că un decimator elementar nu este invariant în timp.

107. Deduceţi caracteristicile (frecvenţa de tăiere şi câştigul) filtrului unui interpolator.

2/8 3/8 1/2

118. Demonstrați utilitatea conversiilor frecvenței de eșantionare într-un codec audio.

119. Un CAN lucrează cu un factor de supraeșantionare de 8. Deduceți câștigul în raport/zgomot de

120. Deduceți funcțiile de transfer pentru un modulator sigma-delta de ordinul 1,

121. Un convertor sigma-delta lucrează în banda de 24 KHz, cu rezoluție de 18 biți. Deduceți

124. Desenați și explicați schema de trecere de la un semnal TDM la unul FDM

125. Desenați și explicați schema de trecere de la un semnal FDM la unul TDM.

128. Fie H(z)=1+2z-1+3z-2+4z-3+5z-4+6z-5+7z-6. Calculați funcția de pondere a filtrului având funcția de

129. Fie H(z)=a0+a1z -1+a2z-2+a3z-3+a4z-4+a5z-5+a6z-6+a7z-7.. Deduceți descompunerile posibile în filtre

140. Fie secvenţele ( a 0 , a1 ) şi ( b 0 ,b 1 , b 2 , b3 ) . Ilustraţi pe aceste secvenţe metoda de realizare a

141. Calculaţi convoluţia liniară între secvenţele x ( n ) şi δ ( n−k ).

142. Desenați graful unei TFD de dimensiune 3, pornind de la definiție.

150. Se consideră sistemul următor:

S-ar putea să vă placă și