0.1.

FUNC TII ELEMENTARE 1

0.1 Functii elementare
n cadrul functiilor reale de o variabil a real a exist a o clas a important a de functii
numite func tii elementare.
Prin func tie elementara se ntelege orice functie obtinut a din functiile polinomi-
ale, exponen tiale, sin, cos si inversele lor, utiliznd cele patru opereatii aritmetice
(adunare, sc adere, nmultire si mp artire), precum si operatia de compunere a dou a
functii, de un num ar nit de ori.
Functii polinomiale
O functie polinomiala de gradul n este o functie de forma
f (x) = a
n
x
n
+ a
n1
x
n1
+ ::: + a
1
x + a
0
;
unde n N, a
i
R; :i = 0; :::; n si a
n
,= 0:
Cele mai simple functii polinomiale sunt functia constant a f (x) = c si functia
f (x) = x
n
; n N

:
-2 2
-2
2
x
y
f (x) = x:
-3 -2 -1 1 2 3
-4
-2
2
4
6
8
x
y
f (x) = x
2
:
-3 -2 -1 1 2 3
-20
-10
10
20
x
y
f (x) = x
3
:
-2 -1 1 2
-15
-10
-5
5
10
15
x
y
f (x) = x
4
:
O
n
l
y

f
o
r

s
t
u
d
e
n
t
s



O

l

t

i

n



D

o

g

a

r

u
2
Inversa functiei x
n
; n _ 2; este functia radical de ordinul n;
f (x) =
n
_
x
notatie
= x
1
n
:
Pentru n par functia radical este denit a pe [0; ); n timp ce pentru n impar functia
radical eeste denit a pe R:
-3 -2 -1 1 2 3
-3
-2
-1
1
2
3
x
y
f (x) =
_
x:
-3 -2 -1 1 2 3
-3
-2
-1
1
2
3
x
y
f(x) =
3
_
x:
Cu ajutorul functiei radical putem considera functia
f (x) =
n
_
x
m
notatie
= x
m
n
; m; n N

; n _ 2;
care va generalizat a n cele ce urmeaz a.
-3 -2 -1 1 2 3
-3
-2
-1
1
2
3
x
y
f (x) = x
2
3
:
-3 -2 -1 1 2 3
-6
-4
-2
2
4
6
x
y
f (x) = x
3
2
:
Functii rationale
O functie f este func tie ra tionala dac a este de forma
f (x) =
g (x)
h(x)
;
O
n
l
y

f
o
r

s
t
u
d
e
n
t
s



O

l

t

i

n



D

o

g

a

r

u
0.1. FUNC TII ELEMENTARE 3
unde g si h sunt functii polinomiale. Aceast a functie este denit a pentru orice x
real pentru care h(x) s ,= 0: De exemplu, functia
f (x) =
2x + 1
x
2
1
este denit a pe R 1; 1: Este evident c a orice functie polinomial a este rational a.
Cea mai simpl a functie rational a, care nu este polinomial a, este functia
f (x) =
1
x
n
= x
n
; n N

:
-10 -5 5 10
-2
-1
1
2
x
y
f (x) =
1
x
:
-3 -2 -1 1 2 3
-4
-2
2
4
x
y
f (x) =
1
x
2
:
Mergnd pe aceast a cale putem considera
f (x) = x
m
n
; m; n Z; cu n ,= 0;
sau, mai general,
f (x) = x
a
; a R;
obtin and astfel func tia putere.
Functii algebrice
O clas a putin mai larg a dec at cea a functiilor rationale este clasa func tiilor algebrice.
O func tie algebrica este o functie obtinut a din functii polinomiale utiliznd cele patru
operatii aritmetice si radicalii de diverse ordine. De exemplu,
f (x) =
3
r
x
_
x + 3x
7

q
2x+1
x
2
3
5x
5
q
(x + 1)
11
10x
este o functie algebric a.
Clasa functiilor algebrice contine clasa functiilor rationale, care la rndul s au
contine clasa functiilor polinomiale.
O functie care nu este algebric a se va numi func tie transcendenta. Functiile
elementare prezentate n continuare sunt functii transcedente.
O
n
l
y

f
o
r

s
t
u
d
e
n
t
s



O

l

t

i

n



D

o

g

a

r

u
4
Functii transcendente
Functii exponentiale
Functia exponential a are forma
f (x) = a
x
; a > 0 si a ,= 1:
Functia exponential a este denit a pentru orice x R si poate lua valori n (0; ) :
-4 -2 0 2 4
1
2
3
4
x
y
a=3 a=2 a=3/2
f (x) = a
x
; a > 1:
-4 -2 0 2 4
1
2
3
4
x
a=1/3 a=1/2 a=2/3
y
f (x) = a
x
; a (01) :
Functii logaritmice
Func tia logaritmica
f (x) = log
a
x; a > 0 si a ,= 1
este inversa functiei exponentiale. Ea este denit a pentru orice x > 0 si poate lua
orice valoare real a.
-2 2 4
-2
-1
1
2
3
x
y
a=2
a=3
f (x) =log
a
x; a > 1:
-2 2 4
-2
-1
1
2
x
y
a=1/2
a=1/3
f (x) =log
a
x; a (01) :
O
n
l
y

f
o
r

s
t
u
d
e
n
t
s



O

l

t

i

n



D

o

g

a

r

u
0.1. FUNC TII ELEMENTARE 5
Functii trigonometrice (functii circulare)
Func tiile trigonometice sunt acele functii elementare obtinute din functiile sin si cos
utiliznd cele patru operatii aritmetice. Denumirea de functii circulare este datorat a
faptului c a interpretare lor geometric a este legat a de cerc. n afar a de functiile sin
si cos,
mai utilizate sunt functiile tg x =
sin x
cos x
f(x) = tg x:
si ctg x =
cos x
sin x
:
f(x) = ctg x:
Amintim cteva propriet ati fundamentale ale functiilor trigonometrice:
sin
2
x + cos
2
x = 1; cos
2
x =
1
1 + tg
2
x
; sin
2
x =
tg
2
x
1 + tg
2
x
;
O
n
l
y

f
o
r

s
t
u
d
e
n
t
s



O

l

t

i

n



D

o

g

a

r

u
6
sin (x y) = sin x cos y sin y cos x; sin(x) = sin x;
cos (x y) = cos x cos y (sin x sin y; cos (x) = cos x;
sin 2x = 2 sin x cos x; cos 2x = cos
2
x sin
2
x;
tg (x y) =
tg x tg y
1 (tg xtg y
; tg (x) = tg x:
n plus,
(sin x)
0
= cos x; (cos x)
0
= sin x:
Inversele functiilor trigonometrice
Functiile trigonometrice ind periodice nu sunt injective, deci nici inversabile ns a
pe intervale sucient de mici functiile trigonometrice devin injective si pot inver-
sate. Aceste intervale pot alese ntr-o innitata de moduri.
Astfel, pe intervalul

2
;

2

functia sin este injectiv a. Inversa restrictiei sale la

acest interval se noteaz a cu arcsin si
arcsin : [1; 1]
h

2
;

2
i
:
-1 1
-1
1
2
x
y
p/2
p/2 -
f(x) = arcsin x:
-1 0 1
2
4
x
y
0
p
f(x) = arccos x:
Pe intervalul [0; 2] functia cos este injectiv a. Inversa restrictiei sale la acest
interval se noteaz a cu arccos si
arccos : [1; 1] [0; 2] :
Pe intervalul

2
;

2

functia tg este injectiv a. Inversa restrictiei sale la acest

interval se noteaz a cu arctg si
arctg : [1; 1]
h

2
;

2
i
:
O
n
l
y

f
o
r

s
t
u
d
e
n
t
s



O

l

t

i

n



D

o

g

a

r

u
0.1. FUNC TII ELEMENTARE 7
Functii hiperbolice
Aceste functii se bazeasaz a pe functia exponential a. Astfel, functia
shx =
e
x
e
x
2
se numeste sinus hiperbolic, n timp ce functia
chx =
e
x
+ e
x
2
se numeste cosinus hiperbolic.
-4 -2 2 4
-4
-2
2
4
x
y
f(x) = sh x:
-2 -1 1 2
-2
-1
1
2
3
4
x
y
f(x) = ch x:
Adjectivul hiperbolic este datorat faptului c a aceste functii au o interpretare
geometric a legat a de o hiperbola. Mai precis, ntr-un sistem cartezian de coordonate
din plan, un punct P (cht; sht) t R este situat pe ramura din dreapta a hiperbolei
: x
2
y
2
1 = 0:
O
n
l
y

f
o
r

s
t
u
d
e
n
t
s



O

l

t

i

n



D

o

g

a

r

u
8
Denumirile de sinus si cosinus se datoreaz a faptului c a aceste functii au pro-
priet atii asem an atoare cu cele trigonometrice. Astfel, putem deni
thx =
shx
chx
si
cthx =
chx
shx
:
Mai mult, au loc relatiile:
ch
2
x sh
2
x = 1; ch
2
x =
1
1 th
2
x
; sh
2
x =
th
2
x
1 th
2
x
;
sh (x y) = shx chy shy chx; sh (x) = shx;
ch (x y) = chx chy shx shy; ch (x) = chx;
th (x y) =
thx thy
1 thx thy
; th (x) = thx:
n plus,
(shx)
0
= chx; (chx)
0
= shx:
Inversele functiilor hiperbolice
Singura functie hiperbolic a care este inversabil a pe ntreg domeniul de denitie este
functia sh (sinus hiperbolic). Inversa sa se noteaz a cu argsh (argument sinus hiper-
bolic) si se poate ar ata c a
argshx = ln

x +
_
x
2
+ 1

:
Celelalte functii hiperbolice se pot inversa pe anumite intervale, dar nu exist a notatii
consacrate n aceste cazuri.
O
n
l
y

f
o
r

s
t
u
d
e
n
t
s



O

l

t

i

n



D

o

g

a

r

u
0.1. FUNC TII ELEMENTARE 9
-4 -3 -2 -1 1 2 3 4
-2
-1
1
2
x
y
f(x) = argsh x:
n nal prezent am o schem a care arat a felul n care este structurat a clasa functiilor
elementare.
O
n
l
y

f
o
r

s
t
u
d
e
n
t
s



O

l

t

i

n



D

o

g

a

r

u