Teorie grafuri neorientate

Definitie: Se numeste graf neorientat (G) o pereche ordonata de multimi (X,U), unde X
este o multime finita si nevida de elemente, iar U o multime de perechi formate cu
elemente distincte din multimea X.
G= (X,U)
X - multimea nodurilor
U - multimea muchiilor
fig.1:
X={1,2,3,4,5,6,7}
U={(1,2),(2,3),(3,7),(7,5),(1,6),(7,1),(2,5),(2,7)}

fig. 1
Terminologie:
Numim noduri adiacente orice pereche de noduri care formeaza o muchie.
Ex: Nodul 1 este adiacent cu 2,6,7; nodul 5 este adiacent cu 2,7
Se numesc muchii incidente doua muchii care au extremitate comuna.
Ex: Muchiile (1,2) si (2,7) sunt incidente avand ca extremitate comuna nodul 2.
Gradul unui nod x al grafului este egal cu numarul muchiilor incidente cu nodul si se noteaza cu
d(x). Ex: d(1)=3; d(2)=4; d(3)=2
Se numeste nod terminal un nod care are gradul egal cu 1. Nodul 6 este nod terminal.
Se numeste un nod izolat un nod care are gradul 0. Nodul 4 este nod izolat.
Teoreme:

1. Numarul total de grafuri neorientate cu n noduri este: 2

2. Suma gradelor tuturor nodurilor unui garf neorientat este egala cu dublul nuamrului de muchii.
d(1)+d(2)+d(3)+..+d(n)=2*m
3. Daca gaful G neorientat are n noduri, n>2, atunci cel putin 2 noduri au acelasi grad.
4. Pentru orice graf neorientat numarul nodurilor de grad impar este par.
5. Numarul minim de muchii pe care trebuie sa le aiba n graf neorientat cu n noduri , ca sa nu
existe noduri izolate este: (n+1)/2
n(n-1)/2

Se numeste lant intr-un graf neorientat o succesiune de varfuri cu proprietatea ca intre oricare
doua varfuri alaturate exista o muchie.
Exemplu: {6,1,7,5,2,3} reprezinta un lant.
Numim lant elementar o succesune de varfuri care respecta proprietatea de lant si in care oricare
doua varfuri sunt distincte. In caz contrar lantul se numeste neelementar.
Se numeste lant simplu o succesiune de varfuri cu proprietatea ca fiecare muchie este vizitata o
singura data.
Se numeste lant compus un lant in care o muchie este vizitata de cel putin doua ori.
Se numeste ciclu int-un lant o succesiune de varfuri cu proprietatea ca primul nod coincide cu
ultimul nod.
Ex:
6,1,7,2 lant elementar
6,1,7,5,2,7,3 lant neelementar.
2,3,7,5 lant simplu.
5,2,7,5,2,3 lant compus.
5,2,7,5 ciclu

Se numeste graf partial notat cu Gp=(X,V), cu proprietatea ca multimea V de perechi de varfuri

este inclusa in multimea U.(se obtine prin eliminarea unor muchii din graful initial se elimina
0,1, 2 .. toate muchiile) Ex. Se elimina muchiile (1,2) si (2,7) si se obtine graful partial din
dreapta

Se numeste subgraf al unui graf notat Gs={Y,U} cu proprietatea ca multimea varfurilor Y este
inclusa in multimea varfurilor X si multimea perechiilor de varfuri X este inclusa in multimea
perechiilor de varuri U. (Multimea V este formata din valori distincte ale multimii Y)

Grafuri speciale
Graful complet cu n noduri este graful care are intre oricare doua noduri adiacente o muchie.

Numarul de muchii dintr-un graf complet cu n noduri se poate afla cu formula: n(n-1)/2.
Un graf G se numeste bipartit daca exista 2 multimi nevide de noduri A,B care au proprietatea
ca A intersectat cu B este multimea vida , A reunit cu B este egal cu X , si orice muchie din
multimea U are o extremitate in multimea A si alta extremitate in multimea B .

Un graf bipartit se numeste graf bipartit complet daca pentru oricare nod X apartinand
lui A si orice nod X apartinand lui B , exista o muchie care le leaga.
Se numeste lant Hamiltonian un lant care contine toate nodurile grafului si este
elementar. Se numeste ciclu Hamiltonian un ciclu care contine toate nodurile grafului si
este elementar. Un graf care contine un ciclu Hamiltonian se numeste graf Hamiltonian.

Ciclul Eulerian , este un ciclu elementar ce contine toate muchiile grafului o singura
data. Se numeste graf Eulerian un graf care contine un ciclu Eulerian.

Teorema 1 : Un graf cu mai mult de 2 noduri este Hamiltonian daca gradul fiecarui nod
este mai mare sau egal decat n/2.
Teorema 2 : Un graf ce nu contine varfuri izolate este Eulerian daca si numai daca este
conex si gradele tuturor nodurilor sunt numere pare.
Teorema 3 : Numarul de cicluri Hamiltoniene dintr-un graf complet cu n noduri este
(n-1)! / 2.
G se numeste graf conex daca are proprietatea ca pentru oricare pereche de noduri
distincte exista un lant care le leaga.

Componenta conexa a grafului,un subgraf conex maximal in raport cu aceasta. Graful

de mai jos are 2 componente conexe.

Reprezentarea grafurilor
A. Matricea de adiacenta - notata cu A, are dimensiunea n x n.
A[i,j]=1 daca exista muchia (i,j) si A[i,j]=0 daca nu exista muchia (i,j)
000100
000000
000101
101001
000001
001110
B. Matrice de incidenta - notata cu B, are dimensiunea n x m.
1
0
0
1
0
0

0
0
1
1
0
0

0
0
1
0
0
1

0
0
0
1
0
1

0
0
0
0
1
1

C. Liste de adiacenta(Listele vecinilor)

Pentru fiecare nod al grafului se retin nodurile adiacente cu el.

Exemplu pentru matricea de adiacenta de mai sus:

1 -> 4
2 ->
3 -> 4 , 6
4 -> 1 , 3 ,6
5 -> 6
6 -> 3 , 4 , 5
C. Vectorul muchiilor
Fiecare muchie a grafului poate fi memorata cu extremitatile in doi vectori:
Muchia i va fi (x[i],y[i])

Teorie grafuri orientate

Definitie:
Un graf orientat G este format dintr-o pereche ordonata de multimi G=(X,U), X
este multimea varfurilor grafului, U multimea arcelor. Orice arc u U va fi notat
prin u=(x,y) cu x,yX si xy.
Ex:
6
1
4
3

7
2
X={ 1,2,3,4,5,6,7} si U={(1,4), (1,6), (3,1), (7,1), (5,6), (6,5), (4,2),(5,4)}
Pentru arcul u=(3,1) spunem ca varful 3 este extremitatea initiala a arcului u, iar varful
1 este extremitatea finala a arcului u.
Arcul (3,1) este diferit de arcul(3,1).
Pentru arcul (3,1) varfurile 3 si 1 sunt adiacente si amandoua sunt incidente cu arcul
(3,1).
Gradul exterior al unui varf x, notat prin d+(x),este numarul arcelor ce ies din x.
Ex: d+(1)=2, d+(2)=0, d+(3)=1, d+(4)=1, d+(5)=2, d+(6)=1, d+(7)=1
Gradul interior al unui varf x, notat prin d-(x),este numarul arcelor ce intra in x.
Ex: d-(1)=2, d-(2)=1, d-(3)=0, d-(4)=2, d-(5)=1, d-(6)=2, d-(7)=0
Un graf partial al unui graf orientat G=(X,U) este un graf ce se obtine din G prin
suprimarea anumitor arce.
Un subgraf al unui graf orientat G=(X,U) se obtine prin suprimarea anumitor
varfuri si a tuturor arcelor incidente cu acestea .
Un graf orientat este complet daca oricare doua varfuri sunt adiacente.
Un lant al unui graf orientat se defineste ca un sir de arce la care nu conteza
sensul lor. Ex: 1,4,5,6 sau 1,6,5,4 sau 1,6,5,4,2,4,5
Cu proprietatea ca oricare arc uI din acest sir are comuna o extremitate cu ui-1 , iar
cealalta extremitate este comuna cu ui+1 pentru orice i=1,...,p-1.
Un drum este un lantul in care arcele au toate acelesi sens. Ex: 1,6,5,4 sau
6,5,4,1,6,,5
Lungimea drumului - nr. de arce.
Pt. drumul 1,6,5,4 varfurile 1 si 4 se numesc extremitatile drumului.
Drumul se numeste elementar daca varfurile unui drum sunt distincte doua cate
doua,. Ex:1,6,5,4
Un ciclu este un lant inchis.( primul varf este egal cu ultimul varf) ex; 6,5,4,1,6
Un circuit este un drum inchis.( primul varf este egal cu ultimul varf) ex: 5,6,5
Circuit elementar daca toate varfurile circuitului, cu exceptia primului si a
ultimului varf, sunt distincte doua cate doua, 6,5,6
Un graf orientat G se numeste conex daca pentru oricare doua varfuri distincte x
si y exista un lant de extremitati x si y in G.
O componenta conexa C a unui graf orientat G se defineste ca fiind un subgraf
conex maximal al lui G , deci nu exista nici un lant care sa uneasca un varf din C cu un
varf care nu apartine lui C.
Un graf orientat G se numeste tare conex daca pentru oricare doua varfuri
distincte x si y exista un drum de extremitati x si y in G.

O componenta tare conexa C a unui graf orientat G se defineste ca fiind un

subgraf conex maximal al lui G , deci nu exista nici un drum care sa uneasca un varf din
C cu un varf care nu apartine lui C.
Metodele de reprezentare pentru grafurile orientate sunt aceleasi ca si la grafuri
neorientate.
La reprezentarea cu matrice de adiacenta, matricea nu este simetrica, gradul
exterior al nodului i este suma pe linia i, iar gradul interior al nodului i este suma pe
coloana i.

Arbori
Definitie. Se numeste arbore un graf conex neorientat H = (X, V) fara cicluri.
Mai multi arbori formeaza o padure.
Un arbore cu n noduri are n-1 muchii.
Un arbore are un nod numit radacina care se afla pe nivelul 0.(in desenul de mai jos
nodul 4 este radacina)
Pentru orice varf x exista un numar de noduri numite descendenti directi (sau fiii) lui x,
iar pentru fiii lui x , x este tata. Fiii nodului x sunt frati.(pt. nodul 3 descendentii directi
sunt nodurile 1 si 5;nodul 3 este tata pentru nodurile 1 si 5; nodirile 1 si 5 sunt frati)
Nodurile terminale (in afara de raracina) se numesc frunze.(nodurile 5,1,7 sunt nodiri
terminale)
Vectorul de tati T=(3,4,2,0,3,4,8,6)

nod
Tata

1
3

2
4

3
2

4
0

5
3

6
4

7
8

8
6

Nivel 0 nodul 4
Nivel 1 nodurile 2,6
Nivel 2 nodurile 3,8
Nivel 3 nodurile 5,1,7
Noduri frunze 5,1,7