Sunteți pe pagina 1din 5

GRAFURI Leonard Euler (300 de ani de la nastere in 2007) Problema podurilor din Konigsberg (Kalinigrad) vezi figura de mai

jos. Aplicaii: fizic- legile lui Kirchoff Psihologie social- relatiile dintre prieteni in grup Industrie- maximizarea randamentului muncii prin reducerea costurilor miscrilor Problema postasului- parcurgerea itinerariului pe drum de lungime minim Problema comis voiajorului sau a distribuitorului de produse (mrfuri) Problemele din antichitate ale labirintului Problemele protocolului Problemele datoriilor Introducere in teoria grafurilor. Problema celor 7 poduri.

(Leonhard Euler) Definitia 1) Graf= o pereche (X, ), unde: X- multimea varfurilor , multime ordonata si nevid; - multimea muchiilor, multime ordonata si nevid. Definitia 2) - este simetrica dac si numai dac i si k X si [xi, xk] rezult c [xk, xi] . Definitia 3) Dac multimea are proprietatea de simetrie graful G=(X, ), este graf neorientat. numim varfuri adiacente = varfuri intre care muchie intre ele (sunt vecine) numim varf izolat = varful fr vecini, nu are muchii spre nici un alt varf. Definitia 4) Dac multimea nu are proprietatea de simetrie, se spune c graful G=(X, ) este graf orientat (digraf). Definitia 5) Considerand graful G=(X, ). Daca = (multimea vida), atunci graful G=(X, ) se numeste graf nul, reprezentat prin varfuri izolate. Definitia 6) Se defineste gradul unui varf X al unui graf G=(X, ) ca fiind numarul muchiilor incidente cu X si se noteaza cu d(x). Definitia 7) Daca un varf (nod) are gradul 0, (nu are muchii incidente) atunci el se numeste varf izolat; iar daca are gradul 1 (este incident cu o singura muchie) se numeste varf terminal. Fiecare graf are un numar par de varfuri cu grad impar. Definitia 8) Fie graful G=(X, ) si V . Graful Gp (X, V) se numeste graf partial al grafului G=(X, ). Definitia 9) Fie graful G=(X, ) si Y X. Fie V , unde V contine toate muchiile din care care au extremitatile in Y. Graful H=(Y,V) se numeste subgraf al grafului G=(X, ). Definitia 10) Graful G=(X, ) este un graf complet daca (intr-un graf complet drum direct de la i, k X [xi , xk ] . (Graful complet se noteaza Kn)

varf i la oricare alt varf k)

Graful complet Kn are muchii. Metode de reprezentare Matricea de adiacenta (matricea asociata)

Liste de adiacenta (Pentru fiecare nod i, o lista liniar simplu nlnuit- lista succesorilor) Matricea drumurilor (a costurilor) (reprezentare incompleta) Fisier cu drumurile () Definitia 11) Fie graful G=(X, ). Numim lant o succesiune de varfuri L=[x1, x2, ..., xp] cu proprietatea ca doua varfuri succesive

sunt adiacente, adica [x1, x2] , [x2, x3] , ..., [xp-1, xp] . Varfurile x1 si xp se numesc extremitatile lantului, iar numarul de muchii ce il compun se numeste lungimea lantului. Definitia 12) Daca nodurile x1, x2, ..., xp sunt distincte doua cate doua, lantul se numeste lant elementar. ( in caz contrar se numeste neelementar). Definitia 13) Dac vrfurile x1 i xp coincid, lanul se numete ciclu. Ciclu - Ciclu par - ciclu de lungime par. - Ciclu impar - ciclu de lungime impar. Definitia 14) Dac toate vrfurile unui ciclu sunt distincte, cu excepia primului i a ultimului, atunci ciclul se numete elementar. Definitia 15) Un graf G se numete conex dac ar fi dou vrfuri x i y, un lant care le leag. Definitia 16) Fie graful G=(X, ). Un subgraf G1=(X1, 1) al su conex, se numete componenta conexa a grafului G=(X, ) dac are in plus proprietatea ca nu nici un lant in G care sa lege un varf dinX1 cu un nod din X-X1. Teorema: Un graf este conex daca si numai daca are o singura componenta conexa. Definitia 17) Fie G=(X, ) un graf. Se numeste ciclu hamiltonian un ciclu elementar care trece prin toate varfurile grafului. Definitia 18) Un graf care admite un ciclu haniltonian se numeste graf hamiltonian. Definitia 19) Un lant al unui graf G=(X, ) care contine fiecare muchie o data si numai o data se numeste lant eulerian. Daca x0=xp si lantul este eulerian atunci, ciclul respectiv se numeste ciclu eulerian. Teorema: Un graf G=(X, ), fara varfuri izolate, este eulerian daca si numai daca este conex si gradele tuturor varfurilor sale sunt numere pare. GRAFURI ORIENTATE Definitii similare pentru Graf, Subgraf si Graf partial. Definitia 20) Gradul unui nod X , d(X) este de doua feluri: grad exterior d+(X) care reprezinta suma arcelor care au ca extremitate initiala pe X. grad interior d-(X) reprezinta suma arcelor care au ca extremitate finala pe X. Exemple:

d+(X1)=2, d+(X2)=1, d+(X3)=0, d+(X4)=1,

d-(X1)=2; d-(X2)=1; d-(X3)=1; d-(X1)=0;

Definitia 21) Un drum L, pentru care X0=Xp se numeste circuit. Drum elementar, extremitatile aceleasi, la fel ca la graful neorientat. Definitia 22) Un circuit elementar care trece prin toate nodurile grafului se numeste circuit elementar. Parcurgerea grafurilor orientate Parcurgerea in latime (BF - breadth first)

modele de parcurgeri: 1263457 1362754 (parcurgere pe nivele) Parcurgerea in adancime (DF - depth first)

modele de parcurgeri: 1245367 1376254 Definitia 23) Fie graful G=(X, ), un graf orientat. Fie graful G1=(X1, 1) un subgraf al lui G. Graful G1=(X1, 1) este o componenta tare conexa daca: x, y X1, drum de la x la y si drum de la y la x.

NU un alt subgraf al lui G, G2=(X2, 2) cu X1 X2 care indeplineste conditia 1. Definitia 24) Un graful G=(X, ), este tare conex daca x, y X, drum de la x la y si drum de la y la x. Arbori Definitia 25) Se numeste arbore un graf neorientat care este conex si nu contine cicluri. Teorema Fie G un graf neorientat cu n noduri, G este un arbore daca si numai daca are n-1 muchii si nu contine cicluri. Metode de memorare Matricea de adiacenta; Liste de adiacenta; Vectorul Tata (vectorul de tati) Matricea varfuri-arce Matricea e definita astfel:

Exemplu:

Definitia 26) Fie G=(X, ), un graf neorientat si conex. Prin eliminarea unor muchii din G se obtine un graf partial al lui G. Daca acesta este un arbore, se va numi arbore partial. Definitia 27) Costul unui arbore partial este suma costurilor muchiilor sale. Pentru ca arborele partial sa fie de cost minim trebuie: - intre oricare doua noduri sa existe un drum; - suma muchiilor sa fie minima. ARBORESCENTE (arbori in grafuri orientate) Definitia 28) Fiind date doua noduri i si j ale unui graf orientat, se spune ca exista un lant de la i la j daca exista o succesiune de arce, indiferent de sensul lor prin care cele doua noduri sunt unite.

Definitia 29) Un graf orientat G=(X, ) este conex daca

X, exista un lant de la i la j.

Definitia 30) Un graf orientat admite un ciclu daca exista un nod i, pentru care exista un lant dela i la i. Definitia 31) Un graf orientat este arbore daca este conex si nu admite cicluri. Definitia 32) Un graf orientat G=(X, ) admite o radacina v X daca pentru orice x X-{v} exista un drum (NU lant) de la v la x.

Definitia 33) Se numeste arborescenta un graf orientat care indeplineste simultan doua conditii: - este arbore - admite radacina. ARBORI BINARI Definitia 34) In cazul in care arborescenta are cel mult doi descendenti, unul stang si unul drept, spunem ca avem un arbore binar. Definitia 35) Numarul de niveluri mai putin cel al radacinii, ocupate de nodurile grafului, se numeste adancimea arborelui binar. Parcurgeri INORDINE (SRD) PREORDINE (RSD) POSTORDINE (SDR) ARBORI DE CAUTARE Definitia 36) Se numeste arbore da cautare un arbore binar ale carui noduri au o cheie de identificare, iar pentru fiecare nod avem proprietatile urmatoare: orice cheie asociata unui nod al subarborelui stang, este mai mica decat cheia asociata nodului. orice cheie asociata unui nod al subarborelui drept, este mai mare dacat cheia asociata nodului. (cheile identice sunt distincte) OPERATII : INSERAREA (in asa fel ca la parcurgerea inordine sa avem sir crescator de valori) CAUTAREA STERGEREA Forma POLONEZA - aplicatii Definitia 37) Forma poloneza este o forma de scriere a expresiilor aritmetice in care parantezele nu mai sunt necesare. (acest fapt nu conduce la calcul eronat al expresiei)

Expresie matematica a+b a*(b+c) a*(b+c)-e/(a+d)+h

Expresia in forma poloneza ab+ abc+* abc+*ead+/-h+

Forma poloneza se obtine prin parcurgerea in postordine a unui arbore binar. (S R D) Constructii de formule si arbori care prin parcurgere duc la forma poloneza.