MULTIMI SI FUNCTII

1. Multimi
Daca orice element din multimea A se gaseste in multimea B, atunci spunem ca
A este inclusa in B si notam A B .
Multimea care nu contine nici un element se numeste multimea vida. Notam :
O/ .
Multimea care contine toate elementele la care putem face referire se numeste
multime totala sau multime de referinta. Aceasta multime depinde de elementele cu
care lucram. De exemplu, daca lucram cu multimi de culori, multimea totala va
cuprinde absolut toate culorile existente. Nu exista o notatie speciala pentru multimea
totala, de obicei prferandu-se noatiile : T sau E. In unele cazuri, multimea totala este
precizata, in alte cazuri ea se subintelege.
Fie A E , B E multimi oarecare. Definim urmatoarele operatii cu multimi:
Intersectia a doua multimi
Numim interesctia multimilor A si B acea multime care contine elementele ce se
regasesc si in A si in B. Notam intersectia A B . Avem:
a.

A B = {x E x A si x B}

Proprietati
Intersectia multimilor:
- Este comutativa: A B = B A , A, B E
-

Este asociativa: A (B C ) = ( A B ) C , A, B, C E

Are element neutru: multimea totala E: A E = E A = A , A E

Are un
singur element simetrizabil, anume multimea

totala:

EE = EE = E

Reuniunea a doua multimi

Numim reuniunea multimilor A si B acea multime care contine toate elementele
ce se regasesc sau in A sau in B, sau in ambele, luate o singura data. Notam A B .
Avem:
b.

A B = {x E x A sau x B}

Proprietati
Reuniunea multimilor:
Este comutativa: A B = B A , A, B E

Este asociativa: A (B C ) = ( A B ) C , A, B, C E

/ : A O/ = O/ A = A , A E
Are element neutru: multimea vida O
/ O/ = O/ O/ = O/
Are un singur element simetrizabil, anume multimea vida: O

Diferenta multimilor
Numim diferenta multimilor A si B acea multime care contine toate elementele
ce se gasesc in A dar nu se gasesc in B. Notam A \ B . Avem:

c.

A \ B = {x E x A si x B}

Diferenta multimilor nu este comutativa, nu este asociativa si nu are element

neutru.
Complementara multimilor
Numim complementara multimii A in raport cu multimea E ( A E ),
multimea:
CE A = x E x A .

d.

Putem spune ca este tot o diferena de multimi, deosebirea dintre cele doua
notiunii fiind acea ca la complementara trebuie sa avem A E , pe cand la diferenta
nu avem nici o astfel de restrictie.
Mai exact, complementara multimilor este un ca particular de diferenta.
Proprietati (Legile lui De Morgan)
- CE (A B) = CE A CE B ;
-

CE (A B) = CE A CE B .

Produsul cartezian al multimilor

Numim produs cartezian al multimilor A si B acea multime care are drept
elementele toate perechile ordonate de forma (a, b ) , unde a este din A iar b este din B.
e.

Notam A B . Avem :

A B = {(a, b ) a A, b B}
Produsul cartezian nu este comutativ, nu este asociativ si nu are element
neutru.

Relatii intre diferitele operatii cu multimi

Intre operatiile cu multimi exista anumite relatii numite relatii de
distributivitate. Acestea sunt :
- distributivitatea reuniunii fata de intersectie :
f.

A (B C ) = ( A B ) ( A C )

distributivitatea intersectiei fata de reuniune :

distributivitatea produsului cartezian fata de intersectie :

distributivitatea produsului cartezian fata de reuniune :

A (B C ) = ( A B ) ( A C )
A (B C ) = ( A B ) ( A C )
A (B C ) = ( A B ) ( A C )

2.

Relatii binare

Fie A si B doua multimi. Numim relatie binara intre elementele multimii A si

elementele multimii B o proprietate a perechii ordonate ( x, y ) , unde avem x A si

xB.

Daca ( x, y ) , cu x A si x B are proprietatea , atunci spunem ca x este in

relatia cu y. Notam : xy .
Exemplu
Sa consideram relatia definita pe multimea numerelor naturale. Aceasta
relatie este o relatie binara, ambele multimi ce apar in definitie (A si B) fiind in cazul
acestui exemplu multimea numerelor naturale, N. Avem, de exemplu 2 5 , deci 2 este
in relatia cu 5, dar nu putem avea 4 1 , deci 4 nu este in relatia cu 1.
Multimea tuturor perechilor

(x, y ) ,

x A si x B , cu

xy , determina o

submultime a produsului cartezian dintre A si B (este evident din definitia relatiei

binare, ca orice cuplu de forma ( x, y ) , x A si x B , este un element din A B ; Nu
intotdeauna, insa, orice element din multimea A B va indeplini conditia xy ).
Submultimea produsului cartezian A B definita de relatia considerata se
numeste graficul relatiei .
O relatie poate fi definita cu ajutorul proprietatii sau prin indicarea
elementelor care sunt in relatie unul cu celalalt, grafic sau prin enumerare.
Exemplu
Fie multimile A = {0,1,2,3,4} si B = {2,4,6,8,10} si fie elementele x A si
x B . Putem defini relatia definite astfel: xy daca 2 x = y . Pentru a vedea care
dintre elementele multimilor A si B sunt in relatia considerate, vom lua pe rand
elementele lui A si vom vedea care din elementele lui B corespund.
Pentru x = 0 , cum trebuie sa avem 2 x = y , rezulta y = 0 . Dar y = 0 B , deci
0 nu este in relatia definita mai sus cu nici unul din elementele lui B.
Pentru x = 1 , din 2 x = y , obtinem y = 2 B . Deci elementele x = 1 si

y = 2 B sunt in relatia definita, adica 1 2

Procedam la fel pentru toate elementele din A si mai obtinem : 2 4 , 3 6 ,

48 .
Daca dorim sa scriem graficul acestei relatii avem multimea elementelor :
{(1,2), (2,4), (3,6), (4,8)}.
In acest exemplu am vazut cum putem defini o relatie binara cu ajutorul
precizarii proprietatilor.
Cum am mai spus, insa, relatia poate fi pusa in evidenta si grafic:
A
B
0
2
1
4
2
6
3
8
4
10

Din aceasta diagrama, din acest grafic, rezulta care sunt elementele care sunt in
relatia definite si, daca dorim sa scriem graficul acestei relatii, observam ca avem exact
acelasi grafic de la exemplul anterior: {(1,2 ), (2,4 ), (3,6 ), (4,8)}. Inseamna ca cele doua
relatii sunt de fapt una si aceeasi relatie, singurul aspect care a diferit fiind modul de
definire.
. Definim in continuare tipurile de proprietati pe care le poate avea sau nu o
relatie binara.
Fie o relatie binara definita pe multimea A. Atunci:
a. este reflexiva x x, x A ;

b. este simetrica sau comutativa (x, y A astfel incat x y y x ) ;

c. este antisimetrica (x, y A cu x y si y x x = y ) ;

d. este tranzitiva (x, y A cu x y si y z x z ) .

O relatie binara definita pe A este relatie de echivalenta pe A daca este

reflexiva, simetrica si tranzitiva pe A.
O relatie binara definita pe A este relatie de ordine pe A daca este reflexiva,
antisimetrica si tranzitiva pe A.
Fie A o multime si o relatie de ordine definita pe A. Spunem ca este o
relatie de ordine totala daca orice doua elemente din A sunt in relatia , adica

x, y A , avem x y sau y x . In caz contrar, spunem ca este relatie de ordine

partiala.
Exemplu
Sa consideram relatia definita pe multimea numerelor naturale. Dorim sa
vedem care dintre proprietatile de mai sus sunt adevarate pentru aceasta relatie.
Verificam mai intai daca relatia este reflexiva. Cum x x , oricare ar fi x un
numar natural, rezulta ca relatia este reflexiva.
Sa verificam acum simetria. Consideram doua numere naturale x si y, astfel
incat x y . Pentru ca relatia sa fie simetrica, ar trebui ca, daca x y , sa avem si

y x , ceea ce nu este adevarat pentru orice numere naturale x si y. De exemplu, avem

1 2 , dar nu avem 2 1 . Rezulta ca relatia nu este simetrica.
Verificam in continuare daca este antisimetrica. Pentru aceasta vom considera
doua numere naturale x si y, astfel incat x y si y x . Nu este posibil ca ambele
conditii ( x y si y x ) sa fie indeplinite simultan, decat pentru cazul x = y . Rezulta
ca relatia considerata este antisimetrica.
In final, vom verifica tranzitivitatea relatiei. Consideram trei numere naturale x,
y si z astfel incat x y si y z . Din proprietatile numerelor naturale, daca x y si
y z , putem scrie x y z , de unde obtinem x z , deci relatia este tranzitiva.
In concluzie, definita pe multimea numerelor naturale este reflexiva,
antisimetrica si tranzitiva, adica este o relatie de ordine. In plus, avand in vedere ca
oricare ar fi doua numere naturale, ele sunt in relatia (fie x y fie y x ), putem
spune ca este o relatie de ordine total ape multimea numerelor naturale.

Observatie
Singura relatie de ordine si de echivalenta pe E este relatia definita prin
x y x = y .

3. Functii
Noiunea de funcie. Fie A si B doua multimi. Daca se defineste un procedeu, o
regula astfel incat sa se asocieze pentru fiecare element din multimea A un element din
multimea B (un element si numai unul), spunem ca s-a definit o functie pe multimea A
cu valori in multimea B. Notam : f : A B .
Din aceasta definitie, observam ca, pentru a avea o functie corect definita, este
nevoie sa cunoastem trei elemente :
- multimea A numita si domeniul de definitie al functiei
- multimea B numita si codomeniul functiei
- regula, procedeul prin care asociem valori din B pentru elementele din A.
Aceasta regula se numeste si lege de corespondenta a functiei.
Cum am spus mai sus, fiecarui element x din A ii corespunde un unic element y
din B. Elementul y il numim imaginea lui x prin functia f. Notam acest lucru : y = f (x ) .
Multimea tuturor punctelor y din B pentru care exista elemente x din A astfel
incat sa avem y = f (x ) se numeste multimea valorilor functiei sau imaginea multimii

A prin functia f. Notam aceasta multime : f ( A) . Putem defini aceasta multime astfel :

f ( A) = {y B x A astfel incat y = f (x )}

Legea de corespondenta a unei functii poate fi definita prin mai multe variante :
grafic, prin tabel, prin lege de calcul etc.
Exemplu
Fie multimile A = {,1,2,3,4} si B = {2,4,6,8,10} si fie urmatoarea diagrama ce ne
indica legea de corespondenta a unei functii f definita pe A cu valori in B :
A
B
2
1
4
2
6
3
8
4
10

Se observa ca, spre deosebire de relatiile binare, in acest caz este obligatoriu ca
unui element din A sa ii corespunda exact un element din B. In schimb, in multimea B
pot exista elemente care sa corespunda nici unui element din A.
Imaginea multimii A prin functia f va fi data de toate elementele din B care au
corespondent in A, deci, in cazul nostru vom avea : f ( A) = {2,4,6,8} . Multimea B si
multimea f ( A) nu trebuie sa fie confundate ! Se observa clar ca elementul 10 apartine

lui B dar nu se gaseste in f ( A) , deoarece nu exista nici un element x in A caruia sa ii

corespunda valoarea 10.
Pentru acest exemplu, legea de corespondenta putea fi definita si sub forma
unui tabel (tablou) de forma :

x
f (x )

1
2

2
4

3
6

4
8

Sau prin formula de forma : f ( x ) = 2 x .

Doua functii sunt egale daca toate elementele care le definesc coincid. Putem
scrie acest lucru astfel:
Fie f : A B si g : C D . Spunem ca functiile f si g sunt egale daca:
-

A = C (domeniile de definitie ale celor doua functii coincid)

B = D (codomeniile celor doua functii coincid)
f ( x ) = g (x ) , oricare ar fi x A (legile de corespondenta coincid)

Observatie
Modul in care sunt definite legile de corespondenta ale celor doua functii nu are
importanta !!!
Graficul unei funcii.
Multimile A si B pot fi orice fel de multimi. In cazul in care ele sunt multimi de
numere reale, spunem ca functia f : A B este o functie numerica.
Pentru functiile numerice se pot reprezenta graficele corespunzatoare in plan.
Aceste reprezentari grafice constau in desenarea in plan ( sistemul de
coordinate xOy ), a tuturor perechilor ( x, f (x )) corespunzatoare.
Functia liniara
Numim functie liniara o functie numerica f : R R , cu f ( x ) = ax + b , a 0 ,
a, b R , A R , B R .
Functia liniara se mai numeste si functie de gradul I.
Din definitia de mai sus rezulta ca a coeficientul lui x din legea de
corespondenta a functiei trebuie sa fie un numar real nenul.
Graficul functiei liniare este o dreapta. Pentru a trasa graficul acestei functii,
este suficient sa se determine doua perechi ( x, f (x )) , iar graficul va fi dat de dreapta
care uneste cele doua puncte de coordinate ( x, f (x )) .

Injectivitate. Surjectivitate. Bijectivitate

Fie f : A B o functie. Spunem ca f este injectiva daca x, y A cu x y ,

rezulta f ( x ) f ( y ) sau, echivalent, daca x, y A cu f ( x ) = f ( y ) rezulta x = y .

Altfel spus, o functie este injectiva daca nu exista doua valori x in A care sa fie
transformate prin functia f in aceeasi valoare y. Imaginile oricaror doua elemente
distincte vor fi diferite.
Fie f : A B o functie. Spunem ca f este surjectiva daca y B, x A astfel
incat sa avem y = f ( x ) .

Altfel spus, oricare element din codomeniul B va avea un corespondent in

multimea A. In cazul functiilor injective, trebuie sa avem f ( A) = B , adica imaginea lui
A prin functia f coincide cu codomeniul functiei.
Spunem ca f : A B este bijectiva daca si numai daca este si injectiva si

surjectiva, adica daca si numai daca y B , (!) x A (exista un unic x din A) astfel

incat y = f ( x ) .

Functia liniara, de exemplu, este atat injectiva cat si surjectiva, deci bijectiva.
Exemplu
Sa se verifice daca functia f : R R , definita prin f ( x ) = 2 x + 1 este bijectiva.
Solutie
Functia este liniara deci, conform afirmatiei de mai sus, ea este bijectiva. Vom
incerca sa verificam acest lucru pornind de la definitiile notiunilor de injectivitate,
surjectivitate, bijectivitate.
Vom incepe cu injectivitatea. Pentru aceasta vom presupune ca exista doua
elemente a si b reale astfel incat f (a ) = f (b ) .
Avem
f (a ) = 2a + 1 si f (b ) = 2b + 1 . Dar f (a ) = f (b ) , deci avem
2a + 1 = 2b + 1 adica 2a = 2b de unde obtinem unica solutie a = b . Rezulta astfel ca

nu exista doua numere diferite ale caror imagini sa coincida. Functia este, deci,
injectiva.
Verificam acum daca functia este si surjectiva. Definitia surjectivitatii ne spune
ca oricarui element din codomeniu trebuie sa ii corespunda un element din domeniul
de definitie. Pentru a stabili daca f este sau nu este surjectiva, vom considera un
element oarecare y din codomeniu, adica din multimea numerelor reale.
Daca exista un element x din domeniul de definitie care sa ii corespunda lui y,
ar trebui sa avem f ( x ) = y , adica 2 x + 1 = y . Rezulta de aici ca x =
un numar real, rezulta ca exista un numar real de forma x =

y 1
. Cum y este
2

y 1
, astfel incat sa avem
2

f ( x ) = y . Dar y a fost un numar real oarecare, deci putem spune ca oricare ar fi numarul
y 1
astfel incat f ( x ) = y . Rezulta ca f este
real y exista un x real, de forma x =
2
surjectiva.
Am demonstrat ca f este si injectiva si surjectiva, deci f este si bijectiva.

Compunerea a doua functii

Fie functiile f : A B si g : B C . Numim compunerea functiilor f si g acea

functie h : A C , cu legea de compozitie h( x ) = g ( f (x )) . Notam h = g o f .

Observatie
Compunerea functiilor nu este comutativa, adica nu avem g o f = f o g . In
multe cazuri, compunerea nici nu se poate defini in sens invers, aceasta depinzand si
de domeniile si codomeniile celor doua functii!!!
Exemplu
1. Fie f : R R si g : R R , f ( x ) = 2 x 1 , g ( x ) = 3 x + 2 . Sa se calculeze
g o f si f o g
Solutie
Vom incepe cu g o f . Din definitia compunerii a doua functii rezulta ca trebuie
mai intai sa verificam daca domeniul de definitie al functiei g coincide cu codomeniul
functiei f. In exemplul nostru ambele sunt R, deci conditia este indeplinita. (daca cele
doua multimi nu ar fi coincis, compunere nu ar fi putut fi definita ! si ne-am fi oprit cu
rezolvarea primei parti a exercitiului).
Functia compusa g o f va avea ca domeniu de definitie domeniul de definitie
al lui f si drept codomeniu, codomeniul functiei g, deci g o f : R R .
Mai ramane de stabilit care este legea de corespondenta a functiei g o f .
Tot

din

definitia

compunerii

avem

relatia

(g o f )(x ) = 3 f (x ) + 2 .
Dar
f (x ) = 2 x 1
(g o f )(x ) = 3(2 x 1) + 2 si rezulta (g o f )(x ) = 6 x 1 .

si,

(g o f )(x ) = g ( f (x )) ,
inlocuind,

deci

obtinem

f o g . Avem f o g : R R si
( f o g )(x ) = f (g (x )) adica ( f o g )(x ) = 2 g (x ) 1 si, inlocuind pe g (x ) = 3x + 2 , obtinem
( f o g )(x ) = 2(3x + 2) 1 de unde ( f o g )(x ) = 6 x + 3 .
Procedam acum in acelasi mod pentru

Se observa din acest exemplu ca g o f si f o g sunt functii diferite.

2. Fie f : ( 3,3] [ 6,6] si g : [ 6,6] R ,
calculeze g o f si f o g
Solutie
Vom

incepe

(g o f )(x ) = g ( f (x ))
final, (g o f )( x ) = 6 x

f ( x ) = 2 x , g ( x ) = 3x . Sa se

g o f . Avem g o f : ( 3,3] R si
deci (g o f )( x ) = 3 f (x ) adica (g o f )( x ) = 3 (2 x ) si, in
cu

functia

Sa calculam acum f o g . Pentru ca aceasta functie sa poata fi definite,

este nevoie ca domeniul de definitie al lui f sa coincida cu codomeniul lui g. Dar
domeniul de definitie al lui f este ( 3,3] iar codomeniul lui g este R. Cum cele
doua multimi nu sunt egale, inseamna ca functia f o g nu poate fi definite.

Teorema
Daca f : A B si g : B C sunt doua functii bijective, atunci g o f este
bijectiva (compusa a doua functii bijective este o functie bijectiva).
Fie f : A B o functie. Numim inversa functiei f functia f 1 : B A care
verifica relatia:

y = f (x ) f 1 ( y ) = x ,

unde x A, y B .
Observatie
Nu orice functie admite inversa.
Teorema
Daca f : A B este bijectiva, atunci inversa ei f 1 : B A este de asemeni o
functie bijectiva.
Teorema
Fie f : A B o functie. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
a. f este bijectiva;
b. f admite inversa;
Exemplu
Sa se determine inversa functiei f : R R , definita prin f ( x ) = 2 x + 1 .

Solutie
Inainte de a trece la calculul inversei, ne vom asigura ca aceasta exista. Din
teorema de mai sus rezulta ca pentru ca functia sa admita inversa, ea trebuie sa fie
bijectiva.
Intr-un exemplu anterior am demonstrat ca functia f : R R , definita prin

f ( x ) = 2 x + 1 este bijectiva, motiv pentru care nu vom mai relua demonstratia.

Cum functia este bijectiva, inseamna ca ea admite inversa si putem sa trecem la

determinarea acesteia.
Vom avea f 1 : R R si mai trebuie sa calculam legea de corespondenta.
Definitia inversei unei functii ne spune ca y = f (x ) f 1 ( y ) = x . Ceea ce trebuie de
fapt sa determinam, este expresia lui x in functie de y. In acest fel gasim, pentru orice y,
elementul x care ii corespunde..
Stim ca pentru un y oarecare, ca sa avem f 1 ( y ) = x trebuie sa avem si

y 1
. Cum f 1 ( y ) = x ,
2
y 1
inseamna ca legea de corespondenta cautata este f 1 ( y ) =
.
2
Am determinat astfel inverse functiei f : R R , definita prin f ( x ) = 2 x + 1 .
y = f ( x ) . Din y = f (x ) rezulta ca y = 2 x + 1 deci x =

Observatie
Procedeul de determinare a legii de corespondenta pentru functia inversa
seamana foarte mult cu procedeul folosit la verificarea surjectivitatii functiei a carei
inversa o cautam.

STRUCTURI ALGEBRICE

1. Legi de compozitie
Fie E o multime. Numim lege de compozitie interna sau operatie algebrica
interna pe E orice aplicatie : E E E , ( x, y ) x y .
Pentru notatia unei legi de compozitie se pot folosi diferite simboluri :

,o,,, , T . De multe ori se folosesc notatiile aditiva + si multiplicativa .

Proprietati ale legilor de compozitie

Fie E o multime si o lege de compozitie interna definita pe E.
este
o
lege
asociativa
pe
E
Spunem
ca

x ( y z ) = (x y ) z , x, y, z E .
Spunem ca este o lege comutativa pe E daca x y = y x, x, y E .

daca

Spunem ca admite element neutru daca exista e E astfel incat

x e = e x = x , x E .
Daca admite elementul neutru e spunem ca un element x E este
simetrizabil in raport cu daca exista x' E astfel incat x x' = x' x = e . x' se
numeste simetricul lui x in raport cu legea .
Fie E o multime si , o doua legi de compozitie definite pe E. Spunem ca
legea este distributiva in raport cu o daca:

x ( y o z ) = (x y ) o (x z )
, x, y, z E .

( y o z ) x = ( y x ) o ( z x )

Legea de compozitie pote fi definite prin diverse moduri. Una dintre variante
este definirea legii analitic, sub forma : x y = 2 x y + 1 , unde multimea considerata
este R.
O alta varianta de definire a legii de compozitie este asa-numita tabla a legii de
compozitie. Aceasta este un tabel care ne indica rezultatul compunerii oricaror doua
elemente ale multimii considerate.
Exemplu
Fie multimea E = {a, b, c, d }. O lege de compozitie definita pe aceasta multime
poate fi definita astfel :

10

a
b
c
d
a
a
b
c
d
b
c
a
d
b
c
d
c
b
a
d
b
d
a
c
Acest tabel ne indica rezultatul compunerii oricaror doua elemente din
multimea E. De exemplu, b c = d . Dar c b = c . Deci putem spune chiar ca legea nu
este comutativa. Cum ordinea citirii elementelor din table conteaza, vom indica in
continuare cum anume se face aceasta citire:
Sa luam b c . Pentru a gasi rezultatul, ne uitam care este primul element care
apare in b c . Acesta este b. Pentru a putea gasi rezultatul cautat, va trebui sa ne uitam
pe linia lui b din tabel si pe coloana corespunzatoare celui de-al doilea element din
expresie, adica c. VOm cauta deci elementul plasat la intersectia dintre linia lui b si
coloana lui c. Acesta este d. Pentru a calcula c b , va trebui sa gasim elementul care se
afla la intersectia dintre linia corespunzatoare lui c si coloana lui b. Obtinem c b = c .
2. Clase de resturi

Fie n un numar natural. Definim multimea Z n = 0,1,2,..., n 1 . Aceasta se

numeste multimea claselor de resturi modulo n.
Pe aceasta multime putem defini operatiile de adunare modulo n si inmultire
modulo n in felul urmator:
Fie a , b Z n . Atunci :

a + b = a + b . Daca a + b este un numar mai mare sau egal cu n, atunci

a + b va avea drept rezultat restul impartirii lui a + b la numarul n (de

aici si denumirea de clase de resturi).

a b = a b . Daca a b este un numar mai mare sau egal cu n, atunci

a b va avea drept rezultat restul impartirii lui a b la numarul n

Exemplu
Fie numarul natural 5. Putem scrie multimea claselor de resturi modulor 5 :

Z 5 = 0,1,2,3,4 .
Sa facem niste calcule cu elemente din aceasta multime :

1 + 2 = 1 + 2 = 3 .

2 + 4 = 2 + 4 = 6 . Dar 6 nu apartine multimii Z 5 = 0,1,2,3,4 . Asa cum

am spus mai sus, cum 6 este mei mare decat 5, pentru a gasi rezultatul
va trebui sa vedem care este restul impartirii lui 6 la 5. Restul este 1,
deci 6 = 1 . Inseamna ca 2 + 4 = 1

1 3 = 1 3 = 3

3 4 = 3 4 = 12 . Restul impartirii lui 12 la 5 este 2, deci 12 = 2 si putem,

scrie rezultatul imnultirii : 3 4 = 12 = 2 .

11

3. Monoizi
O multime nevida M inzestrata cu o operatie algebrica asociativa si cu element
neutru se numeste monoid.
Daca operatia este si comutativa, monoidul se numeste comutativ.
Fie (M ,) si ( N ,o ) doi monoizi si fie e, e' elementele neutre. Numim morfism
de monoizi o functie f : M N astfel incat:
a.
b.

f ( x y ) = f (x ) o f ( y ) ;
f (e ) = e'

Teorema
Fie M, N, P monoizi si fie f : M N , g : N P morfisme de monoizi. Atunci

g o f : M N este un morfism de monoizi.

Teorema
Daca (M ,) este un monoid, atunci functia identica 1M a multimii M este un
morfism de monoizi
Un morfism bijectiv de monoizi se numeste izomorfism de monoizi.
Observatie
Notiunea de izomorfism este fundamentala in algebra; din punct de vedere
algebric, doua structuri izomorfe sunt la fel, deosebirile dintre ele tinand doar de
natura elementelor si a operatiei. Doua structuri algebrice izomorfe se pot identifica.
4. Grupuri
Fie G o multime nevida si o lege de compozitie definita pe G. (G,) se
numeste grup daca sunt indeplinite conditiile:
1. este asociativa;
2. admite element neutru;
3. orice element din G este simetrizabil.
Daca legea de compozitie este si comutativa, spunem ca

(G,)

este grup

comutativ sau abelian.

5. Subgrupuri
Fie (G,) un grup si H G o submultime a lui G. (H ,) se numeste subgrup

al grupului (G,) daca H, impreuna cu legea indusa de are o structura de grup.

Teorema
Fie (G,) un grup si H G o submultime nevida a lui G. (H ,) este subgrup
al lui (G,) daca si numai daca este indeplinita conditia:

xy 1 H , x, y H ,

12

unde y 1 este simetricul lui y in (G,) .

6. Morfism de grupuri
Fie (G,) si (H ,o ) doua grupuri si fie f : (G,) (H ,o ) o functie. Spunem ca f

este un morfism de la grupul (G,) la grupul

x, y G .

(H ,o)

daca f ( x y ) = f ( x ) o f ( y ) ,

Daca in plus (G,) = (H ,o ) , atunci f se numeste endomorfism al lui (G,) .

Daca f : (G,) (H ,o ) este morfism si f este functie injectiva, f se numeste

izomorfism de la (G,) la (H ,o ) .

Daca f : (G ,) (G,) este izomorfism, atunci f se numeste automorfism al

grupului (G,) .

Teorema
Fie

f : (G,) (H ,o ) si g : (H ,o ) (K ,) morfisme de grupuri. Atunci

g o f : (G ,) (K ,) este morfism de grupuri.

Teorema
Daca

f : (G,) (H ,o ) este morfism de grupuri atunci aplicatia inversa

: (H ,o ) (G,) este morfism de grupuri.

Fie f : (G,) (H ,o ) un morfism de grupuri. Numim nucleul morfismului f

multimea notata Ker f = f 1 ({e'}) , unde e' este elementul neutru al grupului (G,) .
Numim imaginea morfismului f multimea notata Im f = f (G ) .

7. Inel
Fie A o multime inzestrata cu doua operatii algebrice, si o . Tripletul ( A,,o )
se numeste inel daca:
1. ( A,) este grup comutativ;
2. operatia o este asociativa;
3. operatia o este distributiva (la stanga si la dreapta) fata de :

x o ( y z ) = (x o y ) (x o z )

( y z ) o x = ( y o x ) (z o x )

, x, y, z A .

Daca, in plus, operatia o admite element neutru, spunem ca ( A,,o ) este inel
unitar sau inel cu unitate.
Daca operatia o este comutativa, spunem ca ( A,,o ) este inel comutativ.
Observatie
Pentru simplificarea scrierii, vom nota cu "+" si cu "" operatiile inelului A; 0
va fi elementul neutru pentru legea aditiva si 1 elementul neutru al legii multiplicative.

13

( A,+,)

un inel unitar. Daca x A admite un invers in raport cu legea

multiplicativa, spunem ca x este un element inversabil al inelului.
Fie ( A,+,) un inel. Un element x A \ {0} se numeste divizor al lui zero daca
Fie

exista y A \ {0} astfel incat xy = 0 sau yx = 0 .

Fie ( A,+,) un inel unitar comutativ si fara divizori ai lui zero. Atunci ( A,+,) se

numeste inel integru sau domeniu de integritate.

8. Subinel
Fie ( A,+,) un inel si fie B A . (B,+,) se numeste subinel al inelului ( A,+,)
daca operatiile lui A induc pe B o structura de inel.
Teorema
Fie

( A,+,)

un inel si B A . (B,+,) este subinel daca si numai daca sunt

indeplinite conditiile:
a. x y B, x, y B ;
b.

xy B, x, y B .

9. Morfisme de inele
~n continuare, pentru simplificarea scrierii, in loc de inelul ( A,+,) vom nota A.
Fie A si B doua inele. O functie f : A B se numeste morfism de inele daca:
a.
b.

f (a + b ) = f (a ) + f (b ), a, b A ;
f (ab ) = f (a ) f (b ), a, b A .

Daca, in plus, f este bijectiva, atunci f se numeste izomorfism de inele. Daca A

si B coincid, spunem ca f este automorfism al inelului A.
Daca inelele A si B sunt unitare, f : A B indeplineste conditiile a. si b. de
mai sus si f (1) = 1 , atunci f se numeste morfism unitar de inele.

Teorema
Fie f : A B un morfism de inele. Atunci:

a. daca I este un subinel al lui A, atunci f (I ) este subinel al lui B; in particular

Im f = f ( A) este subinel al lui B;

b. daca J este un subinel al lui B, atunci f 1 ( J ) este un subinel al lui A care

include multimea ker f .

14

10. Corpuri
Fie K o multime nevida inzestrata cu doua operatii notate una aditiv si una
multiplicativ. Tripletul (K ,+,) se numeste corp daca are o structura de inel unitar si
orice element din K \ {0} este inversabil.

Daca operatia de inmultire este comutativa, atunci corpul se numeste

comutativ.
6. Subcorp
Fie K un corp si fie L K . L se numeste subcorp al lui K daca operatiile lui K
induc pe L o structura de corp. Corpul K este o extindere a lui L.

Toerema
Fie K un corp si L K . L este subcorp al lui K daca si numai daca:
a. L
/;
b. x y l ,x, yL ;
c.

xy 1 L, x, y L, y 0 .

Teorema
Intersectia unei familii de subcorpuri ale uni corp K este un subcorp al lui K.
7. Morfisme de corpuri
Fie corpurile K, si L si f : K L . Spunem ca f este morfism de corpuri daca
este morfism unitar de inele.
Functia f este izomorfism de corpuri daca este izomorfism de inele unitare.
Izomorfismul de corpuri f : K K se numeste automorfism al corpului K.

Probleme rezolvate
1. Fie E o multime si A, B, C P (E ) . Aratati ca:

A B ( A C ) (B C ) ; implicatia inversa este adevarata?

b. CE ( A B ) = CE A CE B ;
c. C E ( A B ) = C E A C E B ;
d. A B A CE B =
/.
a.

Solutie
a. Fie x A C . Trebuie sa aratam ca x B C .
Din x A C rezulta ca x A sau x C . Daca x C , rezulta, evident ca
x B C . Daca x A , cum din ipoteza stim ca A B , obtinem ca x B si
de aici deducem x B C .
Am demonstrat astfel ca in ipoteza data, x A C x B C , adica
A B ( A C ) (B C ) .

15

Reciproca acestei implicatii nu este adevarata intotdeauna. Demonstram acest

lucru dand un contraexemplu.
Fie C = E , A E , A E , A
/ si B = CE A . Avem ( A C ) (B C ) dar

A / B .
b. Fie
x CE ( A B )
xE
si
x A B
xE ,
x A si
x B ( x E si x A) si (x E si x B ) x CE A si x CE B
x CE A CE B .
Am aratat astfel ca
x CE ( A B )

x CE A CE B , adica
CE ( A B ) = CE A CE B .
c. Egalitatea ceruta se demonstreaza asemanator cu cea de la punctul b.
Fie x C E ( A B ) x E si x A B x E si ( x A sau x B )

sau
(x E si x B ) x CE A sau x CE B
( x E si x A)
x CE A C E B .
Obtinem deci C E ( A B ) = C E A C E B
d. Aratam mai intai A B A C E B =
/ .
Presupunem prin absurd ca A C E B
/ . Rezulta ca exista x E astfel incat
x A CE B . Obtinem x A si x C E B , adica x A si x B , ceea ce
contrazice faptul ca A B . Deducem astfel ca presupunerea facuta este falsa,
deci A B A C E B =
/ .
Demonstram acum implicatia inversa, anume A C E B =
/ A B.
Fie x A . Trebuie sa aratam ca, in ipoteza A C E B =
/ , obtinem x B .
Daca x A , avem x C E B , pentru ca A C E B =
/ . Din x C E B deducem
/ A B.
imediat ca x B , adica A CE B =
Am aratat astfel ca A C E B =
/ A B.
2. Fie E o multime si A, B E . Definim operatia prin: A B = CE A C E B . Sa se
scrie folosind numai operatia multimile: C E A , A B , A B .
Solutie
Se verifica cu usurinta relatiile urmatoare:

CE A = CE A CE A = A
/
A B = CE (CE A CE B ) = CE ( A B ) = ( A B ) /
A B = CE A CE B = ( A
/ ) (B
/)
3. Fie E si F multimi, A, B E si f : A B . Sa se arate ca:
a.
b.

f ( A B ) = f ( A ) f (B ) ;
f ( A B ) f ( A) f (B )

Solutie
a. Avem

f ( A B ) = {y F x A B cu f ( x ) = y} =

= {y F x A sau x B cu f ( x ) = y} =

= {y F x A cu f ( x ) = y sau x b cu f ( x ) = y } =

16

= {y F x A cu f ( x ) = y } {y F x B cu f ( x ) = y

}=

f ( A) f ( B )
b. Fie y f ( A B ) . Rezulta ca exista x A B astfel incat f ( x ) = y
x A , x B astfel incat f ( x ) = y x A astfel incat f ( x ) = y si x B
astfel incat f ( x ) = y . Rezulta y f ( A) si y f (B ) , adica y f ( A) f (B ) .
4. Fie f : E F , H F , G F . Sa se arate ca:
a.
b.

f 1 (H G ) = f 1 (H ) f 1 (G ) ;
f 1 (CF H ) = CE f 1 (H ) .

Solutie
a. Fie

x f 1 (H G ) x E si

b.

f (x ) H G

f (x ) H

(G ) x f (H ) f (G ) , deci
f 1 (H G ) = f 1 (H ) f 1 (G )
Fie x f 1 (C F H ) x E si f ( x ) C F H x E si x E
x CE f 1 (H ) , adica f 1 (CF H ) = CE f 1 (H )
x f

(H ) si

x f

si

f (x ) G

si x f 1 (H )

5. Fie f : E F , g : F G . Sa se demonstreze ca:

a. daca f si g sunt injective, atunci g o f este injectiva;
b. daca f si g sunt surjective, atunci g o f este surjectiva.
Solutie
a. Presupunem

ca

si

sunt

injective.

Fie

x, y E

(g o f )(x ) = (g o f )( y ) . Atunci g ( f (x )) = g ( f ( y )) si din

rezulta f ( x ) = f ( y ) . Din injectivitatea functiei f obtinem

astfel

incat

injectivitatea lui g

x = y , deci functia

g o f este o functie injectiva.

b. Presupunem acum ca f si g sunt surjective. Fie y G . Cum g este surjectiva,

rezulta ca exista z F astfel incat g ( z ) = y . Cum z F si f surjectiva,

deducem ca exista x E cu f ( x ) = z . Dar

f ( x ) = z g ( f ( x )) = g ( z ) = y ( g o f )( x ) = y .
Am aratat astfel ca pentru un y G oarecare exista x E astfel incat
(g o f )(x ) = y , deci g o f este surjectiva.
6. Verificati care dintre relatiile urmatoare sunt de ordine sau de echivalenta pe
multimea E:
a.

E =R
c. E = Z
d. E = Z
e. E = R
b.

1 1
;
x y
x y x < y ;
x y n Z astfel incat x y = 3n ;
x y x y este un numar par;
x y = x y .

E = R + , x y
,
,
,
,

Solutie
a. relatie de ordine;
b. nici relatie de orine, nici de echivalenta;
c. relatie de echivalenta;
17

d. relatie de echivalenta;
e. relatie de echivalenta si relatie de ordine.
7. Fie E o multime si o relatie de ordine si de echivalenta definita pe E. Sa se
determine relatia . Este ea unica?
Solutie

este relatie de echivalenta, deci ea este simetrica, adica x y y x .

este relatie de ordine deci ea este antisimetrica, adica x y si y x implica
x= y.
Am aratat astfel ca daca este relatie de echivalenta si de ordine,
x y x = y .
Si reciproc, daca x = y , din reflexivitatea relatiei, rezulta x y , deci avem
x y x = y .

~n concluzie, singura relatie de ordine si de echivalenta pe E este relatia definita

prin x y x = y .

E = {1,2,3,6,10,12,15,30,60,120,180}. Definim relatia binara

x y x | y . Demonstrati ca este o relatie de ordine pe multimea E;

8. Fie

astfel:

Solutie
a. Pentru a arata ca este o relatie de ordine trebuie sa aratam ca ea este
reflexiva, antisimetrica si tranzitiva.
Fie x E . Cum x | x x x , deci este reflexiva.
Fie x, y E cu x | y si y | x . Din proprietatile divizibilitatii rezulta ca avem
x y si y x , deci x = y si relatia este antisimetrica.
Fie x, y , z E cu x | y si y | z . Atunci exista k , l N

astfel incat y = kx si

z = ly de unde rezulta z = ly = l (kx ) = (lk )x si deci x | z . Deducem astfel ca

este si tranzitiva.
In concluzie, este relatie de ordine pe E.
Observatie
Cunoscut fiind faptul ca relatia de divizibilitate este o relatie de ordine
pe multimea numerelor naturale, atunci ea este relatie de ordine pe orice
submultime a lui N , deci si pe multimea E.
9. Pe R definim legea de compozitie x y = xy 2 x + ay . Sa se determine a R astfel
incat legea considerata sa fie comutativa.
Solutie
Pentru ca legea sa fie comutativa trebuie sa avem x y = y x , oricare ar fi
numerele reale x si y. Rezulta xy 2 x + ay = yx 2 y + ax , x, y R adica
( y x )(a + 2) = 0 , x, y R . Obtinem a = 2 .

10. Pe R definim legea de compozitie x y = 2 x + xy + y ay . Sa se determine a R

astfel incat legea considerata sa fie comutativa.

18

Solutie

Avem x y = y x , x, y R , de unde (x y )(1 + a ) = 0 , x, y R , deci a = 1 .

11. Pe R definim legea de compozitie x y = ax + by . Sa se determine a, b R astfel

incat legea considerata sa fie asociativa.
Solutie

Din conditia de asociativitate

) (

x a +a =zb +b ,
x, z R
(a, b ) {( 1,1), ( 1,0 ), (0,1), (0,0 )}.
2

(x y ) z = x ( y z ) ,

Rezulta

a +a=0
2

si

x, y , z R
b + b= 0,
2

obtinem
adica

12. Pe R definim legea de compozitie x y = 2 xy . Sa se determine elementul neutru al

acestei legi de compozitie.
Solutie
Fie e elementul neutru. Trebuie sa avem indeplinite conditiile e x = x e = x ,
x R . Se observa insa ca legea este comutativa, deci e suficient sa avem x e = x ,
1
x R . Obtinem 2 xe = x , adica e = .
2
13. Pe R definim legea de compozitie x y = 2 xy + x + 6 y . Sa se determine elementul
neutru al acestei legi de compozitie.
Solutie
Fie e elementul neutru. Din x e = x , x R rezulta e = 0 , dar relatia 0 x = x ,
nu este adevarata decat pentru x = 0 . Rezulta ca legea data nu admite element neutru.
14. Pe R\ {0} definim legea de compozitie x y =

ax + y
. Sa se determine numarul real
xy

a astfel incat e = 0 sa fie elementul neutru.

Solutie

Cum domeniul de definitie al legii este R\ {0}, rezulta ca e = 0 R\ {0} nu poate

fi elementul neutru al legii considerate.

15. Pe Z definim legea de compozitie x y = x y + 2 , x, y Z . Sa se rezolve in Z
ecuatia x ( 2 ) = 3 .
Solutie

Avem x ( 2 ) = 3 , de unde rezulta x = 1 .

16. Pe R definim legile de compozitie a b = a + b ab , a, b R , a o b = a b + 2ab ,

( x + 2 y ) 2 = 3
a, b R . Sa se rezolve sistemul:
.
( x + y ) o 1 = 8

19

Solutie

( x + 2 y ) 2 = 3
x + 2 y = 5
rezulta
de unde x = 1, y = 2 .
Din
( x + y ) o 1 = 8
x + y = 3

17. Fie A = {0,1, a, b} o multime cu patru elemente si fie o lege multiplicativa definita
pe aceasta multime. Sa se alcatuiasca tabla acestei legi de compozitie stiind ca avem
x 0 = 0 x = 0, x A si ca 1 este elementul neutru al legii considerate.
Solutie
1- elementul neutru 1 x = x 1 = x , x A \ {0}
Sa calculam a b . Presupunem a b = 0 a = 0 sau b = 0 , deci multimea A nu
ar mai avea 4 elemente, cxontradictie. Presupunem a b = a b = 1 ,
contradictie (ca mai sus). La fel pentru a b = b a = 1 . Ramane deci singura
varianta posibila a b = 1 . Analog b a = 1 .
Sa calculam a a . Daca a a = 0 a = 0 , imposibil. Daca a a = a a = 1 ,
imposibil. Daca a a = 1 , cum si a b = 1 , rezulta a a = a b a = b si avem
din nou contradictie. Ramane deci a 2 = b . Analog b 2 = a si tabla legii va arata

0 1 a b

0 0 0 0 0
astfel: 1 0 1 a b .
a 0 a b 1
b 0 b 1 a
18. Fie (G,) un grup cu 4 elemente, G = {e, a, b, c}, astfel incat x 2 = e , x G , unde e
este elementul neutru. Sa se intocmeasca tabla operatiei lui G;
Solutie
Trebuie sa calculam ab , pentru a, b G .
Presupunem ca ab = e . Cum a 2 = e din ipoteza, rezulta ca am avea ab = a 2 . Dar (G,)
este grup deci exista a 1 G . ~nmultind relatia obtinuta cu a 1 la stanga, rezulta
b = a , ceea ce contrazice ipoteza ca G are 4 elemente. Daca am avea ab = a sau ab = b
ar rezulta b = e respectiv a = e , relatii care ar contrazice la randul lor ipoteza. Ramane
deci singura varianta posibila ab = c .
Analog se arata ca ba = c , ac = b , ca = b , bc = a , cb = a . Putem acum scrie
tabla operatiei lui G:

e a b

e e a b c
a a e c b
b b
c

e a

c b a

19. Fie M 2 (Z 6 )

inelul matricelor patratice de ordin 2 cu coeficienti din Z 6 si fie

1 5

, B = 2 1 . Sa se calculeze A + B si AB .
A, B M 2 (Z 6 ) , A =
5 4

2 3

20

Solutie
1 5 2 1 3 3
5 2 1 3 0

;
=
+
AB
=
2 3 5 4 = 1 2 .
3 5 4 1 1

inelul matricelor patratice de ordin 2 cu coeficienti din Z 6 si fie

2 1

, B = 1 3 . Sa se determine X M 2 (Z 6 ) astfel incat
A, B M 2 (Z 6 ) , A =
4 5

5 2

AX = B .

1
A+ B=
2

20. Fie M 2 (Z 6 )

Solutie
x x2
. Din AX = B rezulta sistemul format din ecuatiile 2 x1 + x 3 = 1 ,
Fie X = 1
x3 x 4
2 x 2 + x 4 = 3 , 5 x1 + 2 x 3 = 4 , 5 x 2 + 2 x 4 = 3 , de unde obtinem x1 = 2 , x 2 = 5 , x 3 = 3 ,
2 5
.
x 4 = 5 , adica X =

3 5

21. Sa se determine elementele inversabile ale inelului Z 4 .

Solutie
Un element al inelului Z 4 este inversabil daca si numai daca este relativ prim
cu 4, deci elementele inversabile sunt 1,3 .

{ }

22. Sa se determine elementele inversabile ale inelului Z 9 .

Solutie

Procedand ca la exercitiul anterior obtinem 1,2,4,5,7,8 .

23. Sa se determine inversul elementului 3 in inelele Z 5 si Z 6 .
Solutie

Cum (3,6 ) = 3 , obtinem ca in inelul Z 6 elementul 3 nu este inversabil. ~n Z 5 ,

(3,5) = 1 si

(3)

= 2 .

24. Pe multimea A = Z Z definim legile de compozitie: (a, b ) + (c, d ) = (a + c, b + d ) ,

(a, b )(c, d ) = (ac bd , ad + bc ) ,

inversabile ale inelului ( A,+,) .

(a, b ), (c, d ) A . Sa se determine elementele

Solutie
Elementul neutru al legii multiplicative este (1,0) deci elementele inversabile se
a
Z ,
determina cu ecuatia (a, b )(c, d ) = (1,0 ) de unde obtinem c = 2
a + b2
b
d = 2
Z . Cum a, b Z , a a 2 + b 2 , b a 2 + b 2 a 2 + b 2 = 1 adica
2
a +b

21

a 2 = 0, b 2 = 1 sau a 2 = 1, b 2 = 0 . Elementele inversabile sunt astfel: (0,1) , (0,1) , (1,0 ) ,

( 1,0) .
25. Fie ( A,+,) un inel. Atunci:
a. a 0 = 0 a = 0, a A ;

b. a ( b ) = ( a )b = (ab ) , ( a )( b ) = ab, a, b A ;

c.

a (b c ) = ab ac si (a b )c = ac bc, a, b, c A .

Solutie
a. Fie a A . Stim ca 0 + 0 = 0 deci a 0 = a(0 + 0 ) a 0 = a 0 + a 0 . Adunand

(a 0 ) in ambii membrii, obtinem a 0 = 0 . Analog se arata ca 0 a = 0 , deci

a 0 = 0 a = 0, a A .
b. Fie a, b A . Cum
b + ( b ) = 0 a (b + ( b )) = a 0 ab + a( b ) = 0 , deci a ( b ) = ab . Analog
se arata ca ( a )b = (ab ) .
b
rezulta
Daca in aceasta ultima relatie inlocuim b cu
( a )( b ) = (a( b )) = ( (ab )) = ab .
c. Fie a, b, c A . Avem:
a (b c ) = a (b + ( c )) = ab + a( c ) = ab ac .
Analog se arata (a b )c = ac bc, a, b, c A .

26. Fie A un corp in care sa avem x 3 = x oricare ar fi x A . Atunci A este comutativ.

Solutie
Cum x 3 = x , pentru x 0 exista inversul lui x si obtinem x 2 = e , x A ,
x 0.
Pentru x, y A avem ( xy ) = e = e e = x 2 y 2 de unde rezulta xyxy = xxyy si
2

cum pentru x si y nenule, inmultind la stanga cu inversul lui x si la dreapta cu

inversul lui y obtinem yx = xy , x, y A (este evident ca daca am avea x = 0
sau y = 0 egalitatea ar ramane valabila). Rezulta ca A este comutativ.

Probleme propuse
1. Sa se determine urmatoarele multimi :
a. A = x N x < 5
b.
c.
d.

{
}
A = {x N x 5}
A = {x N 3 x < 5}
A = {x N 4 < x < 15, x este numar impar}

2. Sa se scrie : A B , A B , A \ B , B \ A , A B , B A pentru multimile :

a. A = {1,2,3} , B = {3,4,5}
b.
c.

A = {2,3,5,6}, B = {1,5,4,9}
A = {a, b, c, f } , B = {e, d , f , g }
22

d.
e.
f.

A = {x N x 5} , B = {3,4,5}

A = {x N 3 x < 5}, B = {x N x 5}

A = {x N 4 < x < 15, x este numar impar} , B = {x N 6 < x 11}

3. Sa se scrie toate multimile A care verifica simultan conditiile : A {2,5,7,3,6},

{3,7} A .

4. Sa se scrie toate multimile A care verifica simultan conditiile : A {2,4,7} = A ,

A {3,5,8} = {3,8}, A {1,2,3,4,5,6,7,8,9,10} .

5. Sa se determine elementele x si y astfel incat sa avem egalitatea : {x, y} = {2,6}.

6. Sa se determine elementele x si y astfel incat sa avem egalitatea :

{2, x, y} {2,3,4,5} = {1,2,3,4,5}

7. Sa se determine elementele x si y astfel incat sa avem {2,3, x} {2, y,5,7}.

8. Sa se determine multimile :

A = x N

b. A = x N

c. A = x N

a.

3
N
x

12
N
x 1

24
N
2x 4

9. Cate elemente are fiecare dintre multimile A, B si A B daca A \ B are 30

elemente, B \ A are 40 elemente si A B are 20 elemente.
10. Sa se afle multimile A si B stiind ca sunt satisfacute simultan conditiile :
A B = {a, b, c, d , e, f }

A B = {a, b, c, d }
- {d , f } A
- {e} B \ A
11. Fie multimile A = {1,2,3,4,5,6} si B = {1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13}. Sa se
-

determine graficul pentru fiecare din relatiile urmatoare :

a. x < y
b. x < 2 y
c. x + 1 = y
d. 2 x = y
e. 2 x < y
f.

x2 < y

A = {1,2,3} . Definim pe aceasta multime relatia :

{(1,1), (2,3), (3,3), (3,1), (2,2)} . Sa se verifice proprietatile acestei relatii (sa se

12. Fie

multimea

verifice daca este reflexiva, simetrica, antisimetrica, tranzitiva).

13. Sa se verifice proprietatile relatiei de incluziune a multimilor. Este ea relatie de
ordine ? Dar de echivalenta ?
14. Aceeasi problema pentru relatia de egalitate a multimilor.
15. Sa se reprezinte grafic functiile :
a. f : R R , f ( x ) = x

23

b.
c.
d.
e.
f.

f
f
f
f
f

:RR,
:RR,
:RR,
:RR,
:RR,

f (x ) = x
f (x ) = x + 2
f (x ) = 2 x + 3
f (x ) = x + 5
f ( x ) = 3 x + 2

16. Fie f : R R si g : R R . Sa se calculeze g o f si f o g daca:

a.
b.
c.
d.

f ( x ) = x , g (x ) = x + 3
f (x ) = x + 2 , g (x ) = 3x + 6
f (x ) = x + 5 , g (x ) = 2 x + 9
f ( x ) = 3 x + 2 , g ( x ) = 2 x + 6

17. Sa se determine o functie liniara f : R R , stiind ca punctele A si B apartin

graficului functiei f, unde :
a. A(0,1) , B(1,2 )

A( 1,1) , B ( 2,2 )
c. A(2,4 ) , B(3,6 )
d. A(1,1) , B (2,3) .

b.

Indicatie. Daca un punct A de coordonate (a, b ) apartine graficului functiei f

inseamna ca f (a ) = b

{ }

18. Fie multimea Z 3 = 0,1,2 . Sa se alcatuiasca tablele pentru operatiile de adunare

si inmultire modulo 3.

19. Fie multimea Z 7 = 0,1,2,...,6 . Sa se alcatuiasca tablele pentru operatiile de

adunare si inmultire modulo 7.
20. Fie multimea numerelor reale R si fie legea de compozitie : x y = x + y + 2 . Sa
se verifice proprietatile acestei legi de compozitie. (R,) are o structura de

grup ?
21. Fie multimea numerelor reale R si fie legea de compozitie : x y = x + 2 y . Sa se

verifice proprietatile acestei legi de compozitie. (R,) are o structura de grup ?

22. Fie multimea numerelor reale R si fie legile de compozitie : x y = x + y + 2 si

x o y = x + 2 y . (R,,o ) are o structura de inel ? Dar corp ?

24

NUMERE NATURALE

Adunarea numerelor naturale

Numerele care se aduna se numesc termenii adunarii iar rezultatul adunarii se
numeste suma.
Proprietati:
1. adunarea este comutativa: a+b=b+a, oricare ar fi numerele naturale a si b;
2. adunarea este asociativa: a+(b+c)=(a+b)+c, oricare ar fi numerele naturale a, b si
c;
3. numarul natural 0 este element neutru la adunare: a+0=a, oricare ar fi numarul
natural a.
Scaderea numerelor naturale
Scaderea este operatia inversa adunarii. Vorbim de scadere atunci cand se
cunoaste suma a doua numere si unul dintre ele si dorim sa aflam celalalt numar.
In relatia
a-b=c,
a se numeste descazut, b scazator, iar c=a-b se numeste diferenta numerelor a si b.
Inmultirea numerelor naturale
Inmultirea numerelor naturale se defineste ca o adunare repetata de termeni
egali:

a b = b + b + ..... + b
de a ori

Numerele a si b se numesc factorii inmultirii iar numarul a b se numeste

produsul numerelor a si b.
Daca unul dintre factori este 0, produsul este 0.
Proprietati:
1. asociativitate
2. comutativitate
3. numarul natural 1 este element neutru
4. inmultirea este distributiva fata de adunare

Impartirea numerelor naturale

Cunoscand produsul a doua numere naturale si unul dintre ele, dorim sa aflam
celalalt numar.
Impartirea este operatia inversa a inmultirii si poate fi definita si ca o scadere
repetata a aceluiasi termeni.

25

Catul impartirii a:b este numarul care arata de cate ori este posibil sa scadem b
din a, iar restul este primul descazut mai mic decat b in acest sir de scaderi.
Impartirea numerelor naturale nu este posibila decat daca b este nenul.
Teorema impartirii cu rest:
Oricare ar fi numerele naturale a si b, b nenul, exista doua numere naturale q si
r, numite cat, respectiv rest astfel incat:

a = b q + r, r < b
Fie a si b doua numere naturake, b nenul. Spunem xa a se divide cu b daca
exista un numar natural c astfel incat a = b c .
Proprietati
1.
daca un numar natural a se divide cu numarul natural b, atunci a se
divide cu toti divizorii lui b
2.
daca fiecare termen al unei sume (sau diferente) se divide cu un
numar, atunci suma (sau diferenta) se divide cu acel numar
3.
daca fiecare termen al unei sume (sau diferente) cu exceptia unuia se
divid cu un numar, atunci suma (sau diferenta) nu se divide cu acel
numar
4.
daca un numar natural a se divide cu un numar natural m, atunci
produsul lui a cu orice numar natural se divide cu m.
Criterii de divizibilitate
- un numar este divizibil cu 2 sau cu 5 daca numarul format de cifra
unitatiolr acelui numar este divizibila cu 2 sau cu 5;
- un numar este divizibil cu 4 sau cu 25 daca numarul format din ultimele
doua cifre este divizibil cu 4 sau cu 25;
- un numar este divizibil cu 8 sau cu 125 daca numarul format din ultimele
trei cifre este divizibil cu 8 sau cu 125;
- un numar se divide cu 3 sau cu 9 daca suma cifrelor sale se divide cu 3 sau
cu 9.

Ecuatii si inecuatii
O expresie de forma E ( x, y,...) = 0 se numeste ecuatie cu necunoscutele x, y,
In cazul in care expresia contine o singura necunoscuta, atunci ecuatia va fi de forma :
E (x ) = 0 .
Numim solutie sau radacina a ecuatiei E ( x ) = 0 o valoare a, daca inlocuind in

locul necunoscutei x din ecuatia considerata, vom obtine o identitate (o propozitie

adevarata, 0=0).
In continuare ne vom ocupa numai de ecuatii cu coeficienti reali.
In functie de forma expresiei E ( x ) , ecuatia poate fi de gradul I, de gradul II, etc.
O ecuatie de gradul I cu coeficienti reali are forma generala :
ax + b = 0 , unde a 0 , a, b R
Pentru a rezolva o astfel de ecuatie se procedeaza in felul urmator :
26

se scade in ambii termeni valoarea b : ax + b b = b

rezulta astfel : ax = b
cum a 0 , putem imparti ambii termeni la numarul real a : ax : a = b : a

rezulta : x = b : a , adica x =

b
a

Putem concluziona ca solutia ecuatiei ax + b = 0 , unde a 0 , a, b R este

b
x= .
a
In unele cazuri, coeficientii a si b, sau unul dintre ei, nu au valori exacte,
cunoscute, ci parametri reali care pot lua orice valori din multimea numerelor reale.
Cum din definitia ecuatiei se observa ca trebuie sa avem a 0 , rezulta ca, in
cazul unei ecuatii cu parametru, va fi nevoie sa punem o conditie : coeficientul lui x sa
fie diferit de 0. In urma acestei conditii, vor rezulta diferite cazuri pentru ecuatia
noastra, cazuri pe care trebuie sa le analizam unul cate unul. Este vorba despre ceea ce
numim discutie.
Exemplu :
Sa se rezolve ecuatia (m 1)x + 3 = 0 , unde m este un parametru real.
Solutie
Inainte de a trece la rezolvarea propriu-zisa a ecuatiei si determinarea solutiei
acesteia, trebuie sa punem conditia m 1 0 , adica m 1 . Deci, pentru ca ecuatia sa
fie de gradul I, este nevoie ca m 1 . Dar m este un parametru real, si poate lua orice
valoare reala, adica si m = 1 . Va trebui sa vedem astfel ce se intampla cu ecuatia si cu
solutiile ei in ambele situatii : m 1 si m = 1 .
Cazul 1. Daca m = 1 , ecuatia devine 0 x + 3 = 0 , care nu este adevarata pentru
nici o valoare x reala. Spunem ca in cazul m = 1 , ecuatia nu are solutie.
Cazul 2. Daca m 1 , ecuatia este o ecuatie de gradul I pe care o rezolvam ca in
cazul general prezentat mai sus :
Din (m 1)x + 3 = 0 rezulta (m 1)x = 3 . Cum m 1 , inseamna ca m 1 0 ,
deci putem imparti si in stanga si in dreapta prin m 1 . Obtinem x =

3
.
m 1

Sisteme de ecuatii
Un sistem de ecuatii este format din mai multe ecuatii care admit aceeasi
solutie. Ecuatiile sistemului pot avea un numar oarecare de necunoscute si pot avea
diferite forme.
Ne intereseaza numai sistemele de ecuatii de gradul I, adica acele sisteme in ale
caror ecuatii toate necunoscutele apar la puterea I.
Pentru a rezolva astfel de sisteme (numite si liniare) putem folosi metoda
reducerii sau metoda substitutiei. Vom prezenta aceste metode in exemplele care
urmeaza.

27

Exemplu.
Sa se rezolve sistemul :

2 x + y = 4
.

3 x y = 1
Solutie
Metoda reducerii
Aceasta metoda consta in reducerea sistemului de ecuatii la o ecuatie cu o
singura necunoscuta. Dupa rezolvarea acesteia, se inlocuieste valoarea obtinuta intruna din ecuatiile sistemului si se obtine astfel si a doua necunoscuta.
Pentru a reduce sistemul, se pot folosi urmatoarele operatii : adunarea
(scaderea) ecuatiilor, inmultirea unei ecuatii cu un numar real diferit de 0 si adunarea
ei la alta ecuatie (eventual inmultita si ea cu un numar real diferit de 0).
In cazul sistemului de mai sus, observam ca daca adunam cele doua ecuatii,
necunoscuta y se va reduce, obtinand astfel o ecuatie de gradul I in x :

5x = 5
de unde rezulta x = 1 .
Cum stim valoarea lui x, putem sa inlcouim intr-una din ecuatii aceasta valoare
si il vom afla si pe y. Sa inlocuim in prima ecuatia.
Avem 2 x + y = 4 . Dar x = 1 , deci ecuatia devine 2 1 + y = 4 , de unde obtinem

y = 2.
Solutia sistemului va fi : x = 1 , y = 2 .
Metoda substitutiei
Aceasta metoda consta in determinarea unei necunoscute in functie de cealalta
din una din cele doua ecuatii si inlocuirea ei in cealalta ecuatie.
In cazul sistemului de mai sus, din prima ecuatie il scoatem pe y : y = 4 2 x si
il inlocuim in cea de-a doua relatie : 3 x y = 1 , obtinand : 3 x ( 4 2 x) = 1 . Facem
calculele in aceasta ecuatie si obtinem x = 1 . Cum y = 4 2 x , rezulta y = 2 .
Solutia sistemului va fi : x = 1 , y = 2 .

Inecuatii
Ne vor interesa numai inecuatiile de gradul I. Acestea au una din urmatoarele
forme generale :
ax + b 0 , sau ax + b > 0 , sau ax + b 0 sau ax + b < 0 , unde a si b sunt coeficienti
reali, a 0 .
Pentru a rezolva o inecuatie de gradul I se procedeaza asemanator cu ecuatia de
gradul I, numai ca de aceasta data solutia nu este unica, ci ea va fi un interval din
multimea numerelor reale.
Observatie
Daca se inmultesc ambii termeni ai unei inecuatii cu un numar, trebuie sa se
aiba in vedere semnul numarului cu care se inmulteste precum si semnul inecuatiei.
Daca numarul este pozitiv, nu se modifica semnul inecuatiei, daca insa acesta este
negativ, se va schimba si semnul inecuatiei (daca inmultim ecuatia 2 x 1 > 0 cu

28

numarul 2, ea va deveni 4 x 2 > 0 ; daca o inmultim cu -2, se va modifica si semnul

inecuatiei : 4 x 2 < 0 .
Exemplu
Sa se rezolve inecuatia 2 x + 4 > 0 .
Solutie
Scadem 4 din ambii termeni si rezulta 2 x > 4 . Vom inmulti inecuatia cu -1,
care, fiind un numar negativ, va duce la schimbarea semnului inecuatiei : 2 x < 4 .
Obtinem, prin impartirea inecuatie la 2 (numar pozitiv, de data aceasta), solutia x < 2 .
Sisteme de inecuatii
Sistemele de inecuatii sunt alcatuite din mai multe inecuatii, care admit aceleasi
solutii. Pentru rezolvarea acestora, se rezolva fiecare dintre inecuatii si se intersecteaza
ulterior solutiile obtinute.

Exemplu

2 x + 4 > 0
.
3 x 1 > 2

Sa se rezolve sistemul :

Solutie
Prima inecuatie a sistemului am rezlvat-o mai sus, obtinand solutia x < 2 .
Trebuie sa rezolvam acum si a doua inecuaie : 3 x 1 > 2 . Adunam in ambii membri 1,
si rezulta : 3 x > 3 . Impartind prin 3, obtinem solutia celei de-a doua inecuatii, anume :
x > 1 . Cum solutia sistemului trebuie sa indeplineasca ambele conditii, adica sa fie
solutie si a primei inecuatii si a celei de-a doua, rezulta ca trebuie sa intersectam cele
doua intervale de solutii, adica trebuie sa gasim elementele care verifica atat solutia
primei inecuatii, x < 2 , cat si a celei de-a doua : x > 1 . Obtinem solutia sistemului :
1 < x < 2 sau, scriind sub forma de interval : x (1,2 ) .

Modulul unui numar real

Modulul numarului real x il notam cu x si il definim astfel :

x, daca x 0
x =
.
x, daca x < 0
Deducem din aceasta definitie ca avem doua cazuri :
- daca x este un numar real pozitiv sau nul (egal cu 0), atunci el coincide cu
modulul sau: x = x . Ex : 5 = 5 ;
-

daca x este un numar real negativ, atunci x = x . Cum x este negativ,

inseamna ca x = x este un numar pozitiv, mai exact, in acest caz, modulul
coincide cu numarul considerat fara semnul -. Ex. 3 = 3 .

Daca in loc de x avem o expresie E (x ) , atunci modulul sau va fi:

29

 E ( x), daca E ( x) 0
E (x ) =
E ( x), daca E ( x) < 0
Cand scriem modulul unei expresii sau al unui numar real sub formele de mai
sus, spunem ca explicitam modulul.
Exemplu.
Sa se expliciteze expresia x + 3 .
Solutie
Avem de a face cu modulul unei expresii. Vom scrie, folosind definitia de mai
sus :

x + 3, daca x + 3 0
x+3 =
.
( x + 3), daca x + 3 < 0
Facand calculele, rezulta :

x + 3, daca x 3
.
x+3 =
x 3, daca x > 3
Modulul unui nuar real sau al unei expresii reale poate aparea atat in cadrul
unei ecuatii cat si in cadrul unei inecuatii. In acest caz, pentru rezolvare, se expliciteaza
mai intai modulul expresiei care apare si apoi se iau, pe rand, toate cazurile care apar.
De exemplu, in cazul expresiei de mai sus, am avea doua cazuri : cazul cand x 3 si
cazul cand x > 3 . In fiecare caz, expresia modulului va fi alta, si se vor obtine diferite
solutii. Solutia finala va fi data de reuniunea solutiilor din cele doua (sau mai multe)
cazuri (nu de intersectia lor, ca la sistemele de inecuatii !!!)
Exemplu
Sa se rezolve ecuatia : x + 3 = 4 .
Solutie
Pentru a putea rezolva aceasta ecuatie, este nevoie, mai intai, sa se expliciteze
modulul.
In exemplul anterior am explicitat modulul care apare, obtinand:

x + 3, daca x 3
x+3 =
x 3, daca x > 3
Vom avea, deci, doua cazuri:
- cazul I: daca x 3
- cazul II : daca x > 3 .
Vom lua fiecare caz pe rand.
Cazul I.
Daca x 3 , din explicitarea de mai sus, rezulta ca x + 3 = x + 3 . Inseamna
ca, in ecuatia data, in loc de modul vom scrie expresia obtinuta. Ecuatia va deveni :

x+3= 4

30

Rezulta de aici solutia x = 1 . Mai trebuie insa sa ne asiguram ca solutia

obtinuta de noi face parte din intervalul pe care lucram, anume x 3 . Cum x = 1 3 ,
inseamna ca solutia din primul caz este, intr-adevar, x = 1 .
Observatie.
Daca, de exemplu, am fi obtinut solutia x = 5 , aceasta nu ar fi fost o solutie
reala, deoarece 5 nu face parte din intervalul cazului I, interval care ne spune ca x 3 .
In acest caz am fi spus ca nu avem solutie in cazul I.
Cazul II.
Daca x > 3 , avem x + 3 = x 3 . Ecuatia va deveni, in acest caz : x 3 = 4 , cu
solutia x = 7 , care convine, deoarece se incadreaaz in intervalul pe care
lucram: x = 7 > 3 .
Solutia finala a ecuatiei va fi data de reuniunea solutiilor gasite in fiecare caz,
deci vom avea x { 1,7}.
Exemplu
Sa se rezolve ecuatia: x + 1 + x 3 = 4 .
Solutie
Observam ca in acest caz avem doua module. Va trebui sa le explicitam pe
fiecare dintre ele, apoi vom vedea ce cazuri distincte vor fi de rezolvat.
Vom incepe cu primul modul :

x + 1, daca x + 1 0
,
x +1 =
( x + 1), daca x + 1 < 0
adica

x + 1, daca x 1
x +1 =
x 1, daca x < 1
Cel de-al doilea modul va fi :

x 3, daca x 3 0
x3 =
( x 3), daca x 3 < 0
adica

x 3, daca x 3
x 3 =
x + 3), daca x < 3
In cazul cand sunt mai multe module, pentru a putea vedea mai simplu care
sunt toate cazurile care rezulta, este usor sa facem un tabel de forma urmatoare :

x
x +1
x 3
Pe prima linie a tabelului, care corespunde lui x, vom trece cea mai mica
valoare posibila a lui x, cea mai mare, precum si toate valorile obtinute la explicitare
pentru x, in ordinea lor (cea mai mica la stanga, cea mai mare la dreapta). In cazul
nostru, cea mai mica valoare posibila a lui x este , cea mai mare este , iar valorile

31

gasite la explicitare sunt : -1 (valoare obtinuta la primul modul) si 3 (valoare obtinuta la

al doilea modul).
Tabelul va arata astfel :

x
x +1

-1

x 3
x + 1, daca x 1
. In valoarea
x 1, daca x < 1

Pentru x + 1 , avem doua expresii : x + 1 =

x = 1 , modulul este 0. Vom trece in tabel, pe linia lui x + 1 , in dreptul lui -1, valoarea
0. Daca x < 1 , adica daca x ( ,1) atunci avem x + 1 = x 1 . Vom trece aceasta
expresie in bucata din tabel dintre si -1. Daca x 1 , adica daca x [ 1, ) , avem

x + 1 = x + 1 si vom trece aceasta expresie in tabel.

Vom avea :

x
x +1

-1

x + 1 = x 1

x +1 = x +1

x 3
Observam ca, in momentul in care am completat in tabel linia corespunzatoare
lui x + 1 , nu ne-a interesat valoarea 3, deoarece aceasta nu are nici o importanta pentru

x + 1 . Ea va conta pentru x 3 , reprezentand valoarea in care acest al doilea modul

se anuleaza. Vom proceda ca mai inainet si pentru x 3 , iar tabelul va arata in final
astfel :

x
x +1

-1

x + 1 = x 1

x 3

x +1 = x +1

x 3 = x + 3

x 3 = x 3

Acum, dupa ce tabelul a fost completat, vom putea vedea care sunt cazurile
penrtu ecuatia considerata.
Se vad astfel urmatoarele cazuri :
- daca x < 1 , avem x + 1 = x 1 si x 3 = x + 3 ;
-

daca x [ 1,3) , avem x + 1 = x + 1 si x 3 = x + 3 ;

daca x 3 , avem x + 1 = x + 1 si x 3 = x 3 .

In acest moment in care am identificat trei cazuri, putem sa le luam pe rand si

sa rezolvam ecuatia considerata pentru fiecare varianta.
Cazul I.
Daca x < 1 , avem x + 1 = x 1 si x 3 = x + 3 . Ecuatia x + 1 + x 3 = 4
va deveni : x 1 + ( x + 3) = 4 , adica 2 x + 2 = 4 , deci x = 1 . Dar suntem in cazul

x < 1 (x strict mai mic decat -1), deci solutia obtinuta x = 1 nu se incadreaza.
Rezulta ca nu avem nici o solutie in acest caz.

32

Cazul II.
Daca x [ 1,3) , avem x + 1 = x + 1 si x 3 = x + 3 . Ecuatia x + 1 + x 3 = 4
va deveni : x + 1 + ( x + 3) = 4 , de unde obtinem identitatea 4 = 4 . In acest caz, oricare

ar fi numarul real x din intervalul pe care lucram, adica oricare ar fi x [ 1,3) , relatia

este indeplinita. Rezulta de aici solutia x [ 1,3) .

Cazul III.
Daca x 3 , avem x + 1 = x + 1 si x 3 = x 3 . x + 1 + x 3 = 4 va deveni :

x + 1 + x 3 = 4 , adica 2 x = 6 deci x = 3 . Aceasta solutie se regaseste in intervalul

considerat in acest caz, x 3 , deci este o solutie pentru ecuatia data.
Solutia ecuatiei considerate va fi reuniunea solutiilor gasite in cele trei cazuri,
adica x [ 1,3) {3} , deci x [1,3] .
Observatii.
1. Tabelul pe care l-am folosit in acest exemplu se completeaza dintr-o data, nu
este nevoie sa se deseneze de fiecare data cand completam o linie. Am procedat
astfel la acest exemplu pentru a putea explica mai simplu care sunt pasii ce
trebuie facuti.
2. Tabelul poate fi folosit si in cazul in care exista in ecuatie mai multe module (3,
4, 5, ), adaugand pentru fiecare modul cate o linie in tabel.

Baze de numeratie
Sistemul de numeratie folosit in mod curent este sistemul alcatuit din zece
cifre : 0,1,2,,9. Acest sistem se numeste sistem zecimal sau sistem de numeratie cu
baza 10.
Este evident faptul ca acest sistem de numeratie a inceput sa fie folosit ca o
conventie. Era nevoie de un sistem de numeratie si acest sistem a fost considerat a fi
util. Este insa clar ca, la fel de bine, s-ar fi putut alege un sistem de numeratie care sa
contina un numar mai mic sau mai mare de cifre.
Desi in mod curent se foloseste si in zilele noastre tot sistemul zecimal, exista o
serie de aplicatii in care alte sisteme au o utilitate mult mai mare. De exemplu, in
informatica, foarte folosit este sistemul binar, care utilizeaza cifrele 0 si 1.
Din punct de vedere matematic, se pot folosi diverse sisteme de numeratie :
baza 2 (care foloseste cifrele 0 si 1), baza 3 (cifrele 0, 1, 2), si asa mai departe.
Pentru a putea lucra insa cu diversele baze, este nevoie sa se cunoasca
modalitatile de transformare ale unui numar dintr-o baza in alta.
Inainte de a trece la modalitatile de transformare dintr-o baza oarecare in alta
baza, vom mai preciza cateva aspecte pentru o mai buna intelegere a acestor notiuni.
In baza zece, se folosesc 10 simboluri numite cifre : 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9. Orice
numar scris in sistemul zecimal este format prin alaturarea unora din aceste cifre, care
pot fi folosite o data, de doua, ori, sau de mai multe ori.
Numerele formate din cate o singura cifra sunt usor de obtinut. Daca este
nevoie de un numar care sa fie superior lui 9, va mai aparea inca o cifra in cadrul

33

numarului. 10 unitati formeaza o zece si aceasta va implica folosirea a doua cifre in

cadrul numarului. 10 zeci formeaza o suta, 10 sute formeaza o mie. Procedeul poate
continua.
Gruparea de cate 10 unitati de acelasi fel pentru obtinerea unei unitati
superioare nu este intamplator. Alegem 10 unitati, tocmai pentru ca lucram in baza 10.
Daca am lucra in baza 5, am alege cate 5 unitati in loc de 10.
Sa consideram, de exemplu, numarul 536 scris in baza 10. Acesta este format
din 5 sute, 3 zeci si 6 unitati. Rezulta de aici ca putem sa scriem numarul ca fiind suma
dintre cele 5 sute, 3 zeci si 6 unitati care il alcatuiesc :

536 = 5 100 + 3 10 + 7 1
Putem sa scriem acest calcul folosind puterile lui 10. Avem 100 ca fiind de fapt
10 la puterea a doua, 10 este 10 la puterea intai si 1 este 10 la puterea 0. astfel, numarul
ales poate fi scris in felul urmator :

536 = 5 10 2 + 3 101 + 7 10 0
Observam de aici ca un numar poate fi scris cu ajutorul cifrelor si al puterilor
lui 10.
De exemplu, sa consideram numarul scris sub forma generala : abc . Acesta va
putea fi scris astfel :

abc = a 10 2 + b 10 + c 1
Daca numarul ar avea mai multe cifre in componenta sa, lucrurile ars ta exact la
fel :

abcdef = a 10 5 + b 10 4 + c 10 3 + d 10 2 + e 10 + f 1
Scrierea de mai sus o numim descompunerea numarului abcdef .
Transformarea unui numar din baza 10 intr-o alta baza
Asa cum am spus mai sus, daca lucram intr-o alta baza, de exemplu baza 7, va
trebui ca, in loc sa grupam unitatile in grupuri de cate 10 sa le grupam in grupuri de
cate 7. Pentru aceasta vom folosi impartiri succesive ale numarului scris in baza 10 la
numarul corespunzator noii baze.
Exemplu
Dorim sa transformam numarul 346 din baza 10 in baza 5.
Impartim numarul 346 la 5. Obtinem catul 69 si restul 1. Aceasta inseamna ca
am obtinut 69 de unitati de cate 5 si 1 unitate simpla. Rezulta de aici ca cifra unitatilor
numarului scris in baza 5 va fi 1 (ultima cifra a numarului). Reluam procedeul cu cele
69 unitati ramase. Impartim 69 la 5 si obtinem catul 13 si restul 4. Penultima cifra a
numarului scris in baza 5 va fi 4. Impartim 13 la 5 si obtinem catul 2 si restul 3.
Antepenultima cifra a numarului va fi 3. Catul obtinut de aceasta data este dat de o
cifra care apartine sistemului cu baza 5, deci oprim algoritmul si acest cat ne indica
prima cifra a numarului. Rezulta ca, scris in baza 5, numarul 346 devine 2341.
Pentru a putea urmari mai usor acest algoritm, vom face impartirile succesive
in felul urmator :

34

346
30
46
45
1

5
69
5
19
15
4

5
13
10
3

5
2

In aceasta modalitate de a scrie impartirile, se observa ca au fost puse in

evidenta resturile obtinute pe parcurs si ultimul cat. Acestea, luate in ordinea inversa
scrierii lor, adica de la dreapta spre stanga, vor indica numarul scris in baza 5 : 2341.
Pentru a indica faptul ca 2341 determinat de noi este scris in baza 5, folosim
notatia: 2341(5 ) . De obicei, daca nu este indicata baza, consideram ca numarul este scris
in baza 0. Putem deci scrie :

346 = 2341(5 )
ceea ce ne spune ca numarul 346 scris in baza 10 este egal cu numarul 2341 scris
in baza 5.
Transformarea unui numar dintr-o baza oarecare in baza 10
Pentru a transforma un numar dintr-o baza oarecare in baza 10 vom proceda
facand inmultiri.
Mai exact, vom descompune numarul considerat in baza corespunzatoare, asa
cum am vazut mai sus, pentru numerele din baza 10. De aceasta data, insa, vom
descompune numarul cu ajutorul puterilor numarului care ne indic abaza.
Sa consideram numarul 2341(5 ) . Vom descompune acest numar cu ajutorul
puterilor lui 5 si, numarul rezultat dupa efectuarea calculelor va fi numarul considerat
scris insa in baza 10.

2341(5 ) = 2 5 3 + 3 5 2 + 4 5 + 1 = 250 + 75 + 20 + 1 = 346

Daca dorim sa trecem un numar dintr-o baza i intr-o baza j, putem face acest
lucru prin intermediul bazei 10 : vom transforma din baza I in baza 10 si apoi in baza j.

Exercitii propuse
1. Sa se rezolve ecuatiile :
a. 2 x 3 = 6
b. 4 x 64 = 0
c. 15 3 x = 6
2. Sa se rezolve inecuatiile :
a. x + 4 < 8
b. 3 2 x < 15
c. 2 x + 7 11
d. 2 3 x > 9

35

3. Sa se rezolve, in multimea numerelor reale, ecuatiile :

a. x 2 = 4
b. 2 x = 4
c. 3x 2 = 16
d. 1 4 x + 3 = 12
4. Sa se rezolve, in multimea numerelor reale, ecuatiile :
a. x + 1 + x = 6
b. x + 1 + x 2 = 3
c. x + 1 + x + 2 + x 3 = 14
d. x 1 + 2 x + x 3 + 4 x = 8
5. Sa se rezolve sistemele de ecuatii :

x + y = 4
x y = 2

a.

x + 2 y = 6
x + y = 3

b.

x 3y = 3
2 x + y = 5

c.

2 x + 3 y = 10
3 x + 2 y = 5

d.

6. Sa se rezolve sistemele de inecuatii :

x 4 < 7
x + 3 > 8

2 x 1 5
x + 5 3
2 3 x < 12
c.
d.
3 2 x > 4
2 3 x 3
3 x + 2 21
7. Sa se scrie in baza 10 numerele : 254 (6 ) , 5673 (8 ) , 1100001(2 ) , 1100001(4 ) .
a.

b.

8. Sa se scrie in bazele 2, 5, 7, 9 urmatoarele numere scrise in baza 10 : 258, 429,

3312.
9. Sa se transforme :
a. 5673 (8 ) in baza 3
b. 4234 (5 ) in baza 7
c. 1010101(2 ) in baza 4
10. Determinati numerele de doua cifre de forma ab stiind ca ab + ba = 55
11. Determinati numerele de trei cifre de formq aba stiind ca aba + bab = 333
12. Determinati numarul de trei cifre a 6b scris in baza 10 stiind ca in baza 7 este de
forma ba6 .

36

METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

Metoda figurativa
Metoda figurativa consta in reprezentarea grafica a datelor sau marimilor care
apar in cazul unei probleme. Aceasta metoda are avantajul ca se intelege mai usor de
catre scolar dependenta dintre marimile cunoscute si cele necunoscute ale problemei
considerate.
In aplicarea acestei metode se pot folosi diferite elemente grafice sau combinatii
de elemente grafice. Dintre acestea enumeram:
figuri geometrice: segmentul de dreapta (cel mai des folosit),
triunghiul, dreptunghiul, patratul, cercul;
elemente grafice simple: puncte, linii, ovale, cerculete;
litere si combinatii de litere;
desene care reprezinta actiunea problemei.
In continuare vom da cateva exemple de probleme care pot fi rezolvate cu
metoda figurativa.
1. Reprezentarea prin desen.
Problema:
Ana are 5 mere. Fratele ei i-a mai dat 4 mere, iar sora ei inca 3 mere. Cate mere
are Ana?
Rezolvare
Fiind genul de problema care se rezolva la clasa I, pentru a reprezenta marimile
(in cazul problemei considerate, merele), vom folosi desenul.

4+3=7

5+7=12

37

Elevii vor afla, mai intai, prin numarare, cate mere a primit in total Ana de la
fratele si sora ei: 4+3=7.
Apoi vor afla cate mere are Ana in total:5+7=12.
Raspunsul problemei: 12 mere.
Aceasta problema putea fi facuta si direct, punand de prima data intrebarea din
enuntul problemei: cate mere are Ana in total?
La aceasta intrebare elevii ar fi numarat toate merele desenate si ar fi ajuns la
raspunsul: 5+4+3=12 mere.
2. Utilizarea figurilor geometrice plane.
Desi pot fi utilizate orice figuri geometrice plane (cercuri, patrate,
dreptunghiuri etc.) cel mai folosit mod de reprezentare este cel ce foloseste segmentele
de dreapta.
In acest caz gasim mai multe tipuri de probleme.
a. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si diferenta lor.
Problema
Suma a doua numere este 95. Sa se afle cele doua numere, stiind ca unul este cu
17 mai mare decat celalalt.
Rezolvare.
Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere
prin segmente de dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic, printrun segment, apoi numarul mai mare. Stim ca acesta este cu 17 mai mare
decat primul, deci il vom desena astfel: facem un segment egal cu cel care
reprezinta primul numar, si ii vom adauga un segment suplimentar care va
reprezenta cele 17 unitati ce reprezinta diferenta dintre numere.
Numarul mic
Numarul mare

17

Mai stim din problema ca cele doua numere adunate dau suma 95. Vom
reprezenta acest lucru in felul urmator:
95

Numarul mic
Numarul mare

17

Pentru a determina cele doua numere, trebuie mai intai sa obtinem doua
segmente la fel de mari. Acest lucru il putem face in doua moduri: prin adunare
sau prin scadere.
a. Prin adunare

38

Observam ca daca numarului mic i-am aduna 17 unitati, atunci cele doua
segmente obtinute ar fi egale. Pentru a mentine insa egalitatea, adunand la segment 17
unitati trebuie sa adunam aceeasi cantitate si la suma. Obtinem astfel:
17
95+17=112

Numarul mic
Numarul mare

17

Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau suma 112. Pentru a
afla cat reprezinta un segment, vom face impartirea:
112:2=56.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mare, deci numarul mai
mare are valoarea 56.
Cum numarul mai mic este cu 17 mai mic decat celalalt, vom afla valoarea
acestuia prin scadere:
56-17=39 (numarul cel mic).
Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56.
b. Prin scadere.
Observam ca daca din numarul mare am scadea 17 unitati, atunci cele doua
segmente obtinute ar fi egale. Pentru a mentine insa egalitatea, scazand din segment 17
unitati trebuie sa scadem aceeasi cantitate si din suma. Obtinem astfel:
95-17=78

Numarul mic
Numarul mare

17

Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau suma 78. Pentru a afla
cat reprezinta un segment, vom face impartirea:
78:2=39.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mic, deci numarul mai
mic are valoarea 39.
Cum numarul mai mare este cu 17 mai mare decat celalalt, vom afla valoarea
acestuia prin adunare:
39+17=56 (numarul cel mare).
Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56

b. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si raportul lor.

Problema
Suma a doua numere este 560. Al doilea numar este de trei ori mai mare decat
celalalt. Care sunt cele doua numere?
Rezolvare.
Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin
segmente de dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic (primul), printr-un
39

segment, apoi numarul mai mare. Cum al doilea numar este de trei ori mai mare decat
celalalt, rezulta ca pentru a il reprezenta, vom desena segmentul corespunzator
primului numar de trei ori:
Primul numar
Al doilea numar

Cunoastem suma celor doua numere, deci desenul va fi:

560

Primul numar
Al doilea numar

Din desen se observa ca avem 4 segmente de aceeasi lungime care impreuna dau suma
560. Pentru a afla lungimea unui singur segment, este suficient sa impartim suma 560
la numarul de segmente egale (4):
560:4=140 lungimea unui segment.
Tot din desen se vede insa ca segmentul cu lungimea 140 reprezinta chiar
primul numar.
Pentru a afla cel de-al doilea numar, cum stim ca el este de 3 ori mai mare ca
primul, va trebui sa facem inmultirea:
140*3=420 valoarea celui de-al doilea numar.
c. Aflarea a doua numere cand se cunosc diferenta si raportul lor.
Problema
Tatal are de 4 ori mai multi ani decat fiul, adica cu 24 de ani mai mult. Cati ani
are tatal? Cati ani are fiul?
Rezolvare.
Si de aceasta data vom reprezenta varstele tatului si fiului prin segmente
de dreapta. Vom desena mai intai varsta cea mai mica adica a fiului, iar a
tatalui o vom desena, asa cum spune problema, de patru ori mai mare.
Fiul
Tatal

Stim insa ca tatal are cu 24 de ani mai mult decat fiul. Urmarind pe desen,
observam ca diferenta dintre cele doua segmente este data de:
Fiul
Tatal

Cum toate segmentele desenate au aceeasi lungime, rezulta ca 24 reprezinta

24 segment va fi:
valoarea a trei segmente egale adunate. Valoarea unui singur
24:3=8.
Cunoscand valoarea unui segment, rezulta ca am aflat varsta fiului:8 ani.
40

Varsta tatalui este de patru ori mai mare decat a fiului, deci:
8*4=32 ani are tatal.
3. Reprezentare schematica.
Problema
Intr-o curte sunt gaini si iepuri. Stiind ca in total sunt 11 capete si 34 de
picioare, sa se afle cate gaini si cati iepuri sunt.
Rezolvare.
Cum in curte sunt 11 capete, inseamna ca sunt de fapt 11 animale, unele
cu doua picioare (gainile) altele cu 4 picioare (iepurii).
Vom desena cele 11 animale prin 11 cerculete (ovale):

Trebuie in continuare sa distribuim cele 34 de picioare. Fiecare animale

are cel putin cate doua picioare. Din acst motiv, vom desena cate doua picioare
fiecarui animal.

Am distribuit astfel 2x11=22 picioare din totalul de 34. Au mai ramas in

plus 34-22=12 picioare.
Plusul de 12 picioare se datoreaza faptului ca unele animale (iepurii) nu
au numai 2, ci patru picioare. Nu ne mai ramane decat sa distribuim pe desen
cele doua picioare ramase, doua cate doua.

Dupa ce am distribuit restul de picioare, numaram cate animale cu 2 si

cate cu 4 picioare avem. Obtinem:
6 animale cu patru picioare (iepuri)
5 animale cu doua picioare (gaini).
Metoda comparatiei
Metoda comparatiei este o metoda care ajuta la rezolvarea unui anumit tip de
probleme. Acestea sunt problemele in care apar doua situatii distincte in care intervin
aceleasi marimi, sau probleme in care apare o singura situatie, care este insa
completata cu o relatie intre marimile ce apar in ea.

41

Problema
6 fete si 3 baieti aduna 33kg de zmeura, iar 6 fete si 7 baieti aduna 53kg de zmeura. Cate
kg aduna o fata si cate un baiat?
In primul rand, la astfel de probleme trebuie sa scriem datele problemei sub o
forma care sa ne fie de ajutor.
Vom scrie aceste date pe doua randuri, fiecare dintre cele doua randuri
corespunzand uneia din cele doua situatii prezentate:
6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura
6 fete ...................... 7 baieti .................. 53kg. zmeura
Privind datele problemei astfel scrise, observam ca in ambele situatii numarul
fetelor este acelasi. Diferenta care apare in ceea ce priveste cantitatea de zmeura
culeasa este datorata numarului de baieti care in primul caz este mai mic iar in al
doilea, mai mare.
Putem astfel concluziona ca diferenta de zmeura: 53kg-33kg=20kg zmeura este
culeasa de 7-3=4 baieti.
Daca 4 baieti culeg 20 kg zmeura, atunci un baiat va culege de 4 ori mai putin:
20kg:4=5 kg zmeura culege un baiat.
Mai ramane de aflat cate kg de zmeura culege o fata.
Pentru aceasta alegem una dintre liniile de mai sus, de preferinta cea cu valorile
cele mai mici (nu este insa obligatoriu!).
Alegem:
6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura
Aceasta linie ne spune ca 6 fete si 3 baieti culeg impreuna 33kg de zmeura. Stim
insa ca un baiat culege 5kg. Astfel, din cele 33 kg, cei trei baieti culeg
5x3=15kg.
Raman restul de
33kg-15kg=18kg zmeura pe care le culeg cele 6 fete.
O fata va culege:
18kg:6=3kg zmeura (culege o fata.

Problema
4 saci cu grau si 3 saci cu porumb cantaresc 380kg, iar 5 saci cu grau si 6 saci cu
porumb cantaresc 610kg. Cat cantereste un sac cu grau? Dar unul cu porumb.
Rezolvare
Vom proceda ca la problema anterioara si vom scrie datele problemei in mod
convenabil:
4 saci grau ...................... 3 saci porumb ...................... 380kg
5 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 610kg
Spre deosebire de problema precedenta, acum nici numarul sacilor de porumb
nici cel al sacilor cu grau nu este acelasi in ambele situatii. Totusi, se poate observa ca
42

numarul sacilor de porumb din a doua linie este dublu fata de numarul sacilor cu
porumb din prima linie. Pentru a obtine un numar egal de saci de porumb este astfel
suficient sa inmultim cu doi valorile de pe prima linie, in timp ce a doua linie va
ramane nemodificata. Obtinem:
4 saci grau...................... 3 saci porumb ...................... 380kg x2
5 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 610kg
adica
8 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 760kg
5 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 610kg
Cum numarul sacilor de porumb este de aceasta data acelasi in ambele situatii,
vom proceda in continuare exact ca la problema precedenta.
Vom obtine ca diferenta de 760kg-610kg=150kg corespunde diferentei dintre
numarul sacilor de grau: 8-5=3 saci de grau. Daca 3 saci de grau cantaresc 150kg,
rezulta ca un sac va cantari:
150kg:3=50kg (cantareste un sac cu grau).
Alegem acum linia cu cele mai mici valori. Aceasta este:
4 saci grau ...................... 3 saci porumb ...................... 380kg
Cei 4 saci cu grau cantaresc 4x50kg=200kg, deci 3 saci cu porumb cantaresc
380kg-200kg=180kg.
Rezulta ca un sac cu porumb cantareste:
180kg:3=60kg (cantareste un sac cu porumb)
Problema
3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64000lei. 2kg de cartofi si 5kg de morcovi costa
66000lei. Cat costa 1kg de cartofi? Dar unul de morcovi?
Rezolvare
Scriem datele problemei pe doua linii:

3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei

2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 000lei
Observam ca nu ne aflam in nici una din situatiile anterioare, adica nici una
dintre cele doua marimi (cartofi sau morcovi) nu are aceeasi valoare in ambele situatii
si nici una dintre valorile marimilor nu este proportionala cu valoarea din cealalta
situatie.
In acest caz va trebui sa inmultim ambele linii cu anumite valori pentru a obtine
fie acelasi numar de kg de cartofi fie de morcovi.

43

Daca dorim sa egalam numarul kilogramelor de cartofi, vedem ca in prima linie

avem 3kg iar in cea de-a doua, 2kg. De aici deducem ca trebuie ca prima linie sa o
inmultim cu 2 iar a doua cu 3, obtinand astfel in ambele cazuri 6kg cartofi:
3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei x2
2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 000lei x3
adica
6kg cartofi ............ 8 kg morcovi ................. 128 000lei
6kg cartofi ............ 15kg morcovi ................ 198 000lei
Mai departe procedam ca mai inainte.
Diferenta 198000-128000=70000lei corespunde celor 15kg-8kg=7kg morcovi care
sunt in plus in a doua linie. Rezulta ca un kg de morcovi costa:
70000lei:7=10 000lei costa un kg de morcovi.
Alegem acum linia:
3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei
Cele 4kg de morcovi costa impreuna 4kgx10000lei=40 000lei deci 3kg de cartofi
vor costa 64 000-40 000=24 000 lei, de unde:
24 000: 4= 6 000 lei costa un kg de cartofi.

Metoda falsei ipoteze

Aceasta metoda se poate aplica unui mare numar de probleme, atat timp cat
problema considerata contine date proportionale.
Asa cum indica si numele metodei, in aplicarea acesteia se porneste de la o
presupunere (eronata) pe care o facem in raport cu una dintre marimile pe care dorim
sa le determinam. Incercam sa rezolvam problema in functie de presupunerea facuta si
vom obtine niste valori in plus sau in minus, datorate ipotezei considerate. Aceste
valori le vom compara cu datele reale si apoi vom gasi cu cat am gresit in
presupunere.
Pentru exemplificare vom da cateva exemple de probleme ce se pot rezolva cu
aceasta metoda.
Problema
Intr-un bloc cu 30 de apartamente cu doua si trei camere sunt in total 70 de camere.
Cate apartamente cu doua camere si cate cu trei camere sunt?
Rezolvare
In rezolvarea acestei probleme vom face o presupunere in legatura cu numarul
de camere de fiecare tip care exista in bloc.
Putem, de exemplu, presupune, ca toate apartamentele ar avea exact 2 camere.
Ce se intampla in acest caz?

44

Daca toate camerele ar avea 2 camere, ar insemna ca in total ar fi 30x2=60

camere (deoarece avem 30 apartamente).
Stim insa ca in total sunt 70 camere, deci cu 70-60=10 camere mai mult decat am
obtinut in urma presupunerii facute.
De unde rezulta aceasta diferenta? Din faptul ca nu toate apartamentele au 2
camere, unele dintre ele avand cate trei. Va trebui sa distribuim acum cele 10 camere
unora dintre apartamente.
Ne punem urmatoarea intrebare: cate camere trebuie sa mai adaugam unui
apartament pentru a-l transforma din apartament cu doua camere in apartament cu
trei camere?
3camere-2camere=1 camera.
Va trebui ca cele 10 camere sa le distribuim la 10:1=10 apartamente. Cele 10
apartamente vor fi apartamentele cu trei camere iar restul de 30-10=20 apartamente
sunt apartamentele cu doua camere.
Rezultatul este astfel: 10 apartamente cu 3 camere si 20 apartamente cu doua
camere.

Observatie
In problema de mai sus am presupun la inceput ca toate apartamentele au 3
camere. Am fi putut sa presupunem ca toate apartamentele au 3 camere. In acest caz
am fi obtinut un numar de 30x3=90 de camere, rezultand o diferenta de 90-70=20
camere. Diferenta s-ar fi datorat faptului ca unele dintre apartamente au nu 3, ci numai
2 camere. Cum diferenta dintre numarul de camere intre cele doua tipuri de
apartamente este 3-2=1 camera, rezulta ca cele 20 de camere pe care trebuie sa le
eliminam vor corespunde unui numar de 20:1=20 apartamente. Rezulta ca in bloc sun
20 apartamente cu 2 camere si restul de 30-20=10 apartamente au trei camere.
Problema
75kg de miere s-au turnat in 12 bidoane, unele de 8kg, altele de 5kg. Cate bidoane de
fiecare fel au fost folosite?
Rezolvare
Vom presupune ca s-au folosit numai bidoane de 5kg. In acest caz, ar insemna
ca s-au turnat
12x5=60kg miere.
Stim insa ca au fost 75kg de miere, cu
75kg-60kg-15kg mai mult.
Diferenta de 15kg apare datorita faptului ca nu toate bidoanele au fost de 5kg,
unele fiind de mai mari, mai exact de 8kg.
Diferenta dintre capacitatea celor doua tipuri de bidoane este de 8kg-5kg=3kg.
Va trebui astfel ca cele 15kg suplimentare sa le grupam in grupuri de 3kg, lucru
necesar pentru transformarea bidoanelor de 5kg in bidoane de 8kg. Vom avea
15:3=5 grupuri de cate trei kilograme, de unde concluzionam ca avem 5 bidoane
de 8kg.
Restul de 12-5=7 reprezinta numarul bidoanelor de 5kg.
45

Rezulta ca s-au folosit 7 bidoane de 5kg si 5 bidoane de 8kg.

Observatie
Problema putea fi rezolvata si pornind de la presupunerea ca toate bidoanele ar
fi fost de 8kg.

Problema
Intr-un magazin au fost aduse 31 de bicilete, triciclete si masinute pentru copii.
Numarul masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. Stiind ca numarul total
de roti este de 105, sa se determine cate biciclete, cate triciclete si cate masinute au fost aduse.
Rezolvare
Observam ca de aceasta data avem trei tipuri de obiecte: bicilete, tricilete si
masinute. Problema poate parea mult mai dificila la o prima vedere. Trebuie, insa, ca
din datele problemei sa transformam informatiile astfel incat problema sa semene cu
cele rezolvate anterior.
In afara de numarul total de obiecte si de numarul de roti, se mai cunoaste o
relatie: faptul ca numarul masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. Ne
vom folosi mai intai de aceasta informatie.
Din moment ce masinile sunt de trei ori mai numaroase decat biciletele, putem
spune ca pentru fiecare bicicleta existenta avem si trei masini. Putem deci considera un
grup de 1 bicicleta si trei masini ca fiind o jucarie cu 2+3x4=14roti (o bicicleta are 2 roti
iar trei masinute vor avea 3x4=12 roti). In continuare vom analiza problema ca si cum
am avea doua tipuri de obiecte: tricicletele si jucariile cu 14 roti.
Sa presupunem acum ca toate obiectele ar fi triciclete. In acest caz am obtine
31x3=93 roti.
Mai ramane astfel o diferenta de 105-93=12 roti, diferenta care se datoreaza
faptului ca am considerat ca toate obiectele ar avea 3 roti, in timp ce unele au 14 roti.
Va trebui acum sa transformam o parte din triciclete in jucarii cu 14 roti. Trebuie insa
sa facem acest lucru fara a modifica numarul total al jucariilor. Daca, de exemplu, am
adauga 9 roti unei triciclete, am obtine un grup cu 14 roti, dar nu s-ar pastra numarul
de jucarii: dintr-o tricicleta am obtine o bicicleta si trei masinute!!!!
Este deci nevoie ca pentru transformare sa luam 4 triciclete la care sa le
adaugam rotile necesare pentru a obtine din ele grupul de o bicicleta si trei masinute.
Cate roti va trebui sa mai alocam pentru 4 triciclete ca sa facem transformarea?
In primul rand trebuie sa vedem cate roti ar avea 4 triciclete impreuna:
3x4=12 roti.
Pentru a transforma, observam ca este nevoie sa adaugam inca
14-12=2roti.
Cum diferenta de roti care mai trebuia alocata este de 12, inseamna ca putem
transforma
12:2=6 grupuri de cate 4 triciclete in grupuri de 1 bicicleta si 3 masinute.
Rezulta ca am obtinut in total 6 biciclete, 3x6=18 masinute si restul de 31-6-18=7
triciclete care au fost aduse la magazin.

46

Metoda mersului invers

Asa cum spune si numele, aceasta metoda se foloseste in cazul in care
rezolvarea problemei se face pornind de la sfarsit catre inceput.
In astfel de probleme necunoscutele apar in prima parte a calculelor iar partea
finala a acestora este cunoscuta.
Problema
Triplam un numar natural si scadem din el 21. Rezultatul astfel obtinut il triplam din
nou si scadem din el 4. Obtinem astfel numarul 311. Care este numarul considerat?
Rezolvare
Sa notam numarul considerat cu a. In prima etapa il triplam, deci vom obtine
3a. Din rezultat vom scadea 21, adica vom ajunge la
3a-21
Rezultatul obtinut il triplam din nou si scadem 4, adica
(3a-21)x3-4
Stim ca rezultatul este 311, deci
(3a-21)x3-4=311.
Am ajuns astfel la ecuatia care se regaseste in enunt, aceasta fiind:
(3a-21)x3-4=311
Pentru a rezolva acest exercitiu vom proceda in felul urmator:
in partea stanga avem o valoare din care am scazut 4. Pentru a
scapa de acest 4, il vom trece in partea dreapta, cu semn schimbat
(altfel spus, vom adauga 4 in ambele parti ale egalitatii). Obtinem:
(3a-21)x3=311+4 adica
(3a-21)x3=315
in partea stanga avem acum o valoare inmultita cu 3. Vom imparti
ambele parti ale egalitatii la 3 si vom obtine:
3a-21 =315:3 adica
3a-21 =105
adunam acum 21 in ambele parti si avem 3a =126
putem acum sa aflam numarul a impartind in ambii membrii cu 3:
a=42.
Am obtinut deci numarul cautat, a=42.
Problema
Un excursionist a parcurs in prima zi 1/7 din drumul pe care il avea de facut, a
doua zi 4/6 din ce i-a ramas, a treia zi 3/8 din noul rest, iar a patra zi restul de 40km.
Cati km a parcurs in fiecare zi?

Rezolvare
Pentru a rezolva o astfel de problema este mai simplu sa ne ajutam de
reprezentarea grafica a drumului.

47

Reprezentam drumul pe care il are de parcurs excursionistul prin urmatorul

segment

In prima zi a parcurs 1/7 din intregul drum, deci va trebui sa impartim drumul
in 7 parti egale:

Si sa indicam partea din drum parcursa in prima zi (1/7):

1/7 (partea parcursa in prima zi

Pentru urmatoarele zile au mai ramas restul de 6/7 din drum, adica:

A doua zi a parcurs 4/6 din ce a ramas, adica:

4/6 din rest (partea parcursa a doua zi)

Drumul ramas este:

In a treia zi a parcurs 3/8 din noul rest. Pentru a vedea pe desen cat anume a parcurs in
a treia zi, va trebui sa impartim segmentul ramas in 8 parti egale si sa consideram trei
dintre ele:

3/8 din noul rest

(partea parcursa a treia zi)
Partea ramasa este:
Stim insa ca aceasta ultima parte reprezinta 40km. Pentru a determina lungimea
drumului, vom parcurge cu ajutorul desenului drumul invers, pornind de la ultima zi
inspre prima.
Ultima parte are 40km, deci:

40km

48

Dar aceasta este partea care mai ramasese dupa a treia zi, deci urcand in
reprezentarea grafica, putem indica pe desen cei 40km:

3/8 din noul rest

40km
Urmarin pe acest desen, observam ca cei 40km reprezinta de fapt 5/8 din segment,
adica 5/8 din partea ramasa dupa a doua zi.
Calculm o optime: 40km:5=8km, deci cele 8 optimi vor avea 8x8=64km.
Rezulta ca drumul ramas dupa a doua zi a fost de 64km, si vom reprezenta acest lucru
pe desenul de mai sus:

4/6 din rest (partea parcursa a doua zi)

64km.

Cei 64km reprezinta acum 2/6 din drumul ramas de parcurs dupa prima zi. Rezulta ca
drumul total parcurs dupa prima zi este 3x64km=192km (puteam si acum sa impartim
intai 64km la 2 pentru a afla o sesime din segment si apoi sa inmultim cu 6 pentru a
afla lungimea acestui segment).
Cu aceasta lungime urcam din nou in reprezentarea grafica si ajungem la prima zi:

1/7 (partea parcursa in prima zi

192km

Cei 192km reprezinta 6/7 din drumul total, deci o septime din acesta va fi
192km:6=32km, iar drumul total va fi de 7x32km=224km.
Observatie:
Acest tip de problema mai este cunoscut si sub numele de problema cu rest din
rest, si este tipul de problema care se incadreaza cel mai bine in metoda drumului
invers.
Regula de trei simpla
In problemele care se rezolva cu ajutorul regulii de trei simpla apar doua
marimi proportionale. Cum marimile pot fi direct proportionale sau invers
proportionale, rezulta ca putem avea doua cazuri atunci cand aplicam aceasta regula.
Doua marimi sunt direct proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste,
si cealalta va creste in aceeasi proportie, si invers proportionale daca pe masura ce una
dintre ele creste, cealalta va scadea in aceeasi proportie.
Regula de trei simpla poate fi aplicata in doua variante: prin reducere la unitate
sau prin proportii.Vom da exemple pentru fiecare din tipurile de probleme ce pot
aparea si vom aplica fiecare din cele doua variante ale regulii.

49

Problema
10 caiete costa 22000lei.. Cat vor costa 3 caiete?
Rezolvare
Pentru inceput vom scrie datele problemei intr-o forma convenabila:
10 caiete ................. 22000lei
3 caiete ...................? lei
Mai intai, observam ca cele doua marimi: numarul de caiete si pretul sunt direct
proportionale: daca numarul de caiete creste, va creste si pretul platit.
a.

Vom rezolva mai intai problema prin reducere la unitate. In acest sens, vom
dori mai intai sa aflam cat costa un caiet.
10 caiete ................. 22000lei
1 caiet ...................? lei

Cum 10 caiete costa 22000lei, rezulta ca un caiet va costa de 10 ori mai putin,
adica 22000lei:10=2200 lei (costa un caiet).
Stiind acum cat costa un caiet, putem afla cat costa 3 caiete:
1 caiet ................. 2200lei
3 caiete ...................? lei
Daca un caiet costa 2200lei, 3 caiete vor costa de 3 ori mai mult, adica
2200lei x3=6600 lei (costa 3 caiete)

b.

Vom rezolva acum problema prin metoda proportiilor.

10 caiete ................. 22000lei

3 caiete ..................... x lei
Marimile fiind direct proportionale, raportul dintre doua valori ale aceleiasi
marimi este egal cu raportul dintre valorile corespunzatoare celeilalte marimi, adica:

3
2200 3
x
= 6600 lei (costa 3 caiete).
= , deci x =
2200 10
10
Problema
10 muncitori termina un pod in 21 de zile. In cat timp ar termina podul o echipa
formata din 15 muncitori?
Rezolvare
Daca ar lucra mai multi muncitori, ei ar termina lucrarea mai repede. Astfel,
avand in vedere ca daca numarul de muncitori creste, timpul necesar scade, inseamna
ca avem de-a face cu marimi invers proportionale.

50

a. Vom rezolva problema mai intai prin reducere la unitate.

10 muncitori ................. 21 zile
15 muncitori ................. ? zile
Ne punem intrebarea: in cate zile ar termina podul daca ar lucra un singur
muncitor?
10 muncitori ................. 21 zile
1 muncitor ... ................. ? zile
1 muncitor ar termina podul de 10 ori mai lent decat 10 muncitori, adica
21zile x 10 =210 zile (ar lucra un muncitor pentru a termina podusl)
Revenim acum la intrebarea initiala, anume: in cat timp ar termina podul 15
muncitori?
1 muncitor ................. 210 zile
15 muncitori ................. ? zile
Daca ar lucra 15 muncitori, acestia ar termina podul de 15 ori mai repede, adica:
210zile:15=14 zile (ar lucra 15 muncitori pentru a termina podul)
b. Rezolvam acum problema prin metoda proportiilor:
10 muncitori ................. 21 zile
15 muncitori ................. x zile
Marimile ce apar in problema sunt invers proportionale. Raportul a doua valori
ale aceleiasi marimi va fi egal cu inversul raportului valorilor corespunzatoare pentru
cealalta marime:

x 10
21 10
=
adica x =
= 14 zile (ar lucra 15 muncitori pentru a termina
21 15
15
podul).

Regula de trei compusa

Este asemanatoare cu regula de trei simpla, cu deosebirea ca de aceasta data
avem trei marimi, nu doar doua.
Problema
20 vaci consuma 2550kg furaj in 15zile. In cate zile vor consuma 18 vaci 4590kg furaj?
Rezolvare
Vom scrie datele problemei in mod convenabil:
20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15 zile
18 vaci ................. 4590kg furaj .......................... ? zile
51

Va trebui de aceasta data sa reducem la unitate doua dintre cel trei marimi care
apar. Reducem mai intai numarul vacilor
20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15 zile
1 vaca ................... ? kg furaj .............................. 15 zile
Daca timpul este acelasi, atunci 1 vaca va consuma de 20 de ori mai putin decat
20 vaci:

2550
kg furaj (consuma o vaca in 15 zile).
20
Vom afla acum cat consuma o vaca intr-o singura zi (va consuma de 15 ori mai
putin):

2550
kg furaj (consuma o vaca intr-o zi).
20 15
Stim acum ca:
1 vaca .........................

2550
kg furaj ...................1 zi
20 15

Revenim la intrebarea problemei: in cate zile vor consuma 18 vaci 4590kg?

Vom afla mai intai cat consuma 18 vaci intr-o zi:

2550 18
= 153 kg furaj.
20 15
Deci 18 vaci consuma intr-0 zi 153kg furaj. Pentru a afla in cate zile vor consuma ele
4590kg, ne mai ramane sa facem impartirea: 4590kg:153kg=30 zile.
Raspunsul problemei este: 15 zile.
Observatie
In cazul regulii de trei compusa consideram ca este mai indicat sa se foloseasca
reducerea la unitate, deoarece este mai usor de inteles.
Datorita faptului ca in problemele de acest tip apar trei marimi, este posibil ca
una dintre ele sa fie direct proportionala cu celelalte doua sau este posibil sa fie direct
proportionala cu una si invers proportionala cu cealalta, motiv pentru care scrierea
proportiilor, in cazul in care acestea nu au fost foarte bine intelese de catre elev, va fi
foarte dificila.
Pentru problema de mai sus, am avea, in cazul metodei proportiilor:
20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15 zile
18 vaci ................. 4590kg furaj .......................... x zile
de unde

x 4590 20
=

adica x=30 zile

15 2550 18

52

Probleme de miscare
Problemele de miscare sunt acele probleme in care avem de-a face cu miscarea
unor mobile.
Miscarea rectilinie si uniforma este definita de legea de miscare:

d = v t sau v =

d
.
t

Putem, in principiu, sa intalnim doua tipuri de probleme:

mobile care merg in acelasi sens (probleme de urmarire);
mobile care merg in sens contrar (probleme de intalnire).
Mobile care merg in acelasi sens
Problema
Un caine fuge dupa un iepure care este la 140m de el. Iepurele fuge cu 370m/minut, iar
cainele cu 405m/minut. Dupa cat timp este iepurele prins de caine?
Rezolvare
La inceput, distanta dintre caine si iepure este de 140m. Cum viteza cainelui
este de 405m/minut iar a iepurelui de 370m/minut, inseamna ca intr-un minut cainele
se apropie de iepure cu 405-370=35m.
Daca intr-un minut cainele recupereaza 35m din distanta, in cat timp va
recupera cei 140m?
140:35=4 minute.
Problema
Un tren circula de la Bucuresti spre Timisoara cu 56km/h. Dupa trei ore porneste alt
tren cu o viteza de 70km/h. In cat timp il va ajunge al doilea tren pe primul?
Rezolvare
Vom afla mai intai ce distanta parcursese primul tren in momentul in care a
pornit cel de-al doilea. Cum acesta merge cu 56km/h, in trei ore a facut:
56km x3=168km.
Deci cel de-al doilea tren va trebui sa recupereze o distanta de 168km.
Intr-o ora, distanta dintre cele doua trenuri se micsoreaza cu
70km-56km=14km.
Pentru a recupera 168km va fi deci nevoie de:
168:14=12 ore.
In concluzie, al doilea tren il va ajunge pe primul dupa 12 ore de la plecarea sa.
Mobile care merg in sens contrar
Problema
Doi calatori pornesc unul spre altul din doua localitati, unul cu 4km/h, celalalt cu
5km/h. dupa cat timp se vor intalni, stiind ca distanta dintre localitati este de 18km?

53

Rezolvare
Vom calcula mai intai cu cat se micsoreza distanta intr-o ora. Avand in vedere
ca cei doi merg unul spre celalalt, inseamna ca distanta dintre ei se va micsora cu
4+5=9km in interval de o ora.
Dar distanta este de 18km, deci de 2 ori mai mare decat cei 9km. Rezulta ca cei
doi se vor intalni in 18:9=2ore de la pornire.
Problema
Un motociclist a pornit din localitatea A spre localitatea B cu 40km/h. Altul a pornit
din B spre A cu 38km/h. Cei doi se intalnesc dupa 4 ore. Ce distanta este intre cele doua
localitati?
Rezolvare
Mergand unul spre altul, cei doi se apropie in fiecare ora cu 40+38=78km. Daca
intr-o ora se apropie cu 78km, atunci in 4 ore se vor apropia cu 78x4=312km. Rezulta ca
distanta dintre cele doua orase este de 312km.

Probleme propuse
1.

2.

3.

4.

5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Ioana are o pisica si un catel. Stiind ca pisica are de doua ori varsta
catelului si ca impreuna au 6 ani, sa se determine varsta celor doua
animale.
Laura si Iulia au impreuna 24 de creioane colorate. Stiind ca Iulia are de
trei ori mai putine creoiane decat Laura, sa se determine cate creioane are
fiecare.
Elevii claselor A si au mers impreuna la cules de cirese. Elevii de la B au
cules de 2 ori mai multe ladite decat elevii de la clasa A, adica au cules cu
6 ladite mai mult. Cate ladite de cirese au cules elevii de la A si elevii de la
B?
Intr-o curte se gasesc pui de gaina si pui de rata, in total 36 de pui. Stiind
ca puii de gaina sunt cu 10 mai multi decat cei de rata, sa se afle cati pui
de gaina si cati pui de rata sunt.
Suma a doua numere este 7 iar diferenta dintre ele este 3. Care sunt cele
doua numere ?
Diferenta dintre doua numere est 12 iar raportul lor este 2. Care sunt cele
doua numere ?
Alina a cumparat 3 caiete si a platit 57 000 lei. Cat ar fi platit daca ar fi
cumparat 5 caiete ?
Mama a facut doua tavi de placinta cu mere si a obtinut 40 de bucati. Cate
tavi ar fi trebuit sa faca pentru a obtine 60 bucati de placinta cu mere ?
Un muncitor termina o lucrare in 10 zile, lucrand cate 4 ore pe zi. In cate
zile ar termina lucrarea daca ar munci 5 ore pe zi ?
Intr-un bloc sunt 36 de apartamente cu doua si trei camere. Stiind ca in
total sunt 90 de camere, sa se afle cate apartamente de fiecare fel sunt.
Ionut are 14 de caiete, unele cu 48 de file si altele cu 100 de file. Stiind ca in
total sunt 880 de file, sa se afle cate caiete de fiecare fel are Ionut.

54

12.

13.

14.

15.

16.

17.

Doua kilograme de mere si trei kilograme de prune costa 90 000lei. Trei

kilograme de mere si doua de prune costa 85 000lei. Cat costa un kilogram
de mere ? Dar unul de prune ?
Daca inmultim un numar cu 3 si altul cu 4 obtinem suma 92. Daca
inmultim primul numar cu 4 si pe al doilea cu 3, obtinem suma 111. Care
sunt cele doua numere ?
Un elev cheltuieste o sesime din suma pe care o are pe prajituri, doua
cincimi din ce a mai ramas, pe timbre, un sfert din restul de bani pe suc si
i-au mai ramas 90 000lei. Ce suma a avut initial ?
M-am gandit la un numar. Am adunat la acest numar trei. Rezultatul l-am
inmultit cu 5 si am scazut apoi 20. Noul rezultat l-am impartit la 2 si am
obtinut, in final, 20. La ce numar m-am gandit?
Un biciclist merge cu o viteza de 20km/ora. El porneste dintr-un punct A
spre un punct B. Dupa o jumatate de ora, alt biciclist porneste pe acelasi
drum, cu o viteza de 24km/ora. Cei doi ajung in acelasi moment in
punctul B. Dupa cat timp l-a prins din urma al doilea biciclist pe primul ?
Care este distanta dintre A si B ?
Un vapor pleaca din portul A spre portul B cu viteza de 30km/ora. Alt
vapor pleaca din B spre A cu 40km/ora. Stiind ca distanta dintre cele doua
porturi este de 240km, sa se afle dupa cat timp se intalnesc cele doua
vapoare. La ce distanta de portul A se vor intalni ? Dar de portul B ?

55

ELEMENTE DE GEOMETRIE

Poligoane
Numim poligon o linie poligonala inchisa cu proprietatea ca numai laturile
vecine au cate un punct comun si oricare doua laturi vecine nu sunt una in prelungirea
celeilalte.
Un poligon se numeste poligon convex daca oricare ar fi o latura a sa, toate
varfurile nesituate pe latura considerata se afla de aceeasi parte a dreptei in care este
inclusa latura respectiva.
Poligoane regulate
Se numeste poligon regulat un poligon convex cu toate laturile sale congruente
si toate nghiurile sale congruente.
Triunghiul
Poligonul cu trei laturi se numeste triunghi.
Avand trei laturi, triunghiul va avea si trei unghiuri. Suma masurilor celor trei
unghiuri ale unui triunghi este 1800.
Triunghiurile pot fi clasificate dupa
a. masura unghiurilor :
- triunghiuri ascutitunghice : sunt acele triunghiuri care au toate cele
trei unghiuri mai mici de 900 ;
- triunghiuri obtuzunghice : sunt acele triunghiuri care au un unghi
mai mare de 900
- triunghiuri dreptunghice : sunt acele triunghiuri care au un unghi de
900.
b. laturi
- triunghi echilateral : este acel triunghi care are toate laturile egale ;
- triunghi isoscel: este acel triunghi care are doua laturi egale;
- triunghi oarecare: este acel triunghi despre care nu se stie daca are
sau nu are laturi egale.
Observatie
Se poate demonstra simplu ca cea de a doua clasificare poate fi facuta, de fapt,
si dupa unghiuri, in felul urmator :
- triunghi echilateral : este acel triunghi care are toate unghiurile
egale ;
- triunghi isoscel: este acel triunghi care are doua unghiuri egale;
- triunghi oarecare: este acel triunghi despre care nu se stie daca are
sau nu are unghiuri egale.
Fie triunghiul ABC, cu lungimile laturilor : AB = c, AC = b, BC = a.

56

A
c

b
h
a

Primetrul unui triunghi este suma celor trei laturi ale sale : PABC = a + b + c .
Aria unui triunghi este data de formula : AABC =

ah
, adica este egala cu
2

jumatate din produsul dintre o latura si inaltimea corespunzatoare acestei laturi.

Observatie
Formula pentru arie a fost scrisa in functie de latura BC si inaltimea
corespunzatoare. Ea ar fi putut insa fi scrisa si in functie de celelalte laturi, AC sau AB.
Tot pentru calculul ariei unui triunghi oarecare se mai pot folosi si alte formule.
Amintim aici formula lui Heron :

AABC =
p=

p( p a )( p b )( p c ) , unde p este semiperimetrul triunghiului, adica

PABC
.
2
Triunghiul dreptunghic
Triunghiul dreptunghic este acel triunghi care are un unghi de 900.
C
D

In figura de mai sus, triunghiul ABC este dreptunghic, avand unghiul A de 900
iar AD este inaltime.
Laturile care formeaza unghiul de 900 intr-un triunghi dreptunghic se numesc
catete iar latura opusa unghiului de 900 se numeste ipotenuza.
In cazul triunghiului dreptunghic, aria poate fi calculata si ca fiind jumatate din

AB AC
. Aceasta formula rezulta din formula pentru aria
2
ah
unui triunghi oarecare AABC =
, deoarece AB si AC sunt si inaltimi in triunghiul
2
produsul catetelor : AABC =

dreptunghic.
Pentru triunghiul dreptunghic vom indica trei teoreme care dau diverse relatii
intre lungimile laturilor si inaltimilor.

57

Teorema catetei
Patratul lungimii unei catete a unui triunghi dreptunghic este egal cu produsul
dintre lungimea ipotenuzei si a proiectiei catetei pe ipotenuza (altfel spus, lungimea
catetei este medie proportionala intre lungimea ipotenuzei si a proiectiei catetei pe
ipotenuza):
AB 2 = BC BD - pentru cateta AB
AC 2 = BC CD - pentru cateta AC

Teorema inaltimii
Intr-un triunghi dreptunghic, patratul lungimii inaltimii duse din varful
unghiului drept este egal cu produsul lungimilor proiectiilor catetelor pe ipotenuza
(altfel spus, lungimea inaltimii duse din varful unghiului drept este medie
proportionala intre lungimile proiectiilot catetelor pe ipotenuza) :

AD 2 = BD CD

Teorema lui Pitagora

Intr-un triunghi dreptunghic, patratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma
patratelor lungimilor catetelor :

BC 2 = AB 2 + AC 2

Patrulatere
Poligoanele cu patru laturi se numesc patrulatere. Putem defini patrulaterele si
ca fiind poligoanele cu patru unghiuri.
Suma celor patru unghiuri ale unui patrulater convex este de 3600.
In continuare vom prezenta mai multe tipuri de patrulatere, precizand
diversele proprietati ale acestora.
Paralelogramul
Numim paralelogram patrulaterul cu laturile opuse paralele.

C
O

Din aceasta definitie rezulta o serie de proprietati caracteristice

paralelogramului:
- laturile opuse sunt congruente : AB CD , AD BC
- unghiurile
opuse
sunt
congruente :
p DAB p DCB ,

p ADC p ABC

58

punctul de intersectie al diagonalelor unui paralelogram

injumatateste diagonalele acestuia : AO OC , DO OB .

Oricare dintre aceste proprietati este caracteristica paralelogramului adica, daca

un patrulater are una din aceste proprietati, atunci el este paralelogram si, implicit, va
avea si celelalte proprietati.
Suma masurilor a doua unghiuri alaturate ete de 1800. Acest lucru rezulta din
faptul ca suma tuturor unghiurilor este 3600 iar unghiurile opuse sunt egale.
Perimetrul paralelogramului este dat de suma lungimii tuturor laturilor. Avand
in vedere faptul ca laturile opuse sunt egale, putem scrie formaula pentru calculul
perimetrului: PABCD = 2a + 2b .
Aria paralelogramului este data de produsul dintre lungimea unei laturi si
lungimea inaltimii corespunzatoare acesteia: AABCD = a h
D

B
E

Dreptunghiul
Paralelogramul care are un unghi de 900 se numeste dreptunghi.
D

Este evident ca, daca un paralelogram are un unghi de 900, atunci el va avea
toate unghiurile de 900.
Cum dreptunghiul este un caz particular de paralelogram, el va avea toate
proprietatile enuntate mai sus pentru paralelogram.
Caracteristic dreptunghiului este faptul ca diagonalele sale sunt gongruente.
Acest lucru inseamna ca daca un paralelogram are diagonalele congruente, atunci el
este deptunghi.
De obicei numim laturile dreptunghiului lungime si latime. Din acest motiv, de
multe ori, pentru a indica masurile laturilor pentru un dreptunghi se folosesc notatiile l
si L.
Astfel, perimetrul unui dreptunghi se va calcula cu relatia : PABCD = 2l + 2 L iar
aria dreptunghiului este data de produsul dintre lungime si latime, adica AABCD = l L .
Rombul
Paralelogramul cu doua laturi alaturate congruente se numeste romb.

59

Avand doua laturi alaturate congruente si fiind paralelogram, rezulta ca

rombul are toate laturile congruente.
Caracteristic rombului este faptul ca diagonalele sale sunt perpendiculare.
Acest lucru inseamna ca daca un paralelogram are diagonalele perpendiculare, atunci
el este romb.
Si rombul, ca si dreptunhiul, va avea toate proprietatile pe care le are
paralelogramul.
Cum toate laturile rombului sunt egale, perimetrul acestuia va fi PABCD = 4a ,
unde a este lungimea unei laturi.
Pentru a calcula aria rombului se poate folosi formula caracteristica
paralelogramului dar mai exista si o alta modalitate de calcul.
Astfel, putem spune ca aria unui romb este determinata de semiprodusul
diagonalelor sale : AABCD =

AC BD
.
2

Patratul
Numim patrat dreptunghiul care are doua laturi alaturate congruente.
D

Din definitia de mai sus rezulta ca patratul are, de fapt, toate cele 4 laturi
congruente. Acest lucru inseamna insa ca patratul poate fi si un romb.
Intr-adevar, putem defini patratul si ca fiind rombul care are un unghi de 900.
Din cele de mai sus rezulta ca patratul va avea atat proprietatile dreptunghiului
cat si pe cele ale rombului.
Daca notam lungimea laturii unui patrat cu l, atunci perimetrul sau va fi

PABCD = 4l iar aria AABCD = l 2 sau AABCD =

AC BD
(semiprodusul diagonanelor, asa
2

cum am vazut ca putem calcula aria pentru un romb).

60

Putem schematiza tipurile de patrulatere prezentate mai sus cu ajutorul

diagramei urmatoare :

Paralelogram
patrulaterul cu laturile
opuse paralele

Dreptunghi

Romb

Paralelogramul cu
un unghi de 900

Paralelogramul doua
laturi alaturate
congruente

Patrat
Dreptunghiul cu doua
laturi alaturate
congruente

Patrat
Rombul cu un unghi de
900

Trapezul
Patrulaterul care are doua laturi paralele si doua laturi neparalele se numeste
trapez.
D

B
E

Laturile paralele ale trapezului se numesc bazele trapezului. Avand in vedere

faptul ca cele coua baze nu pot fi egale (daca ar fi egale, atunci patrulaterul ar deveni
paralelogram, de unde ar rezulta ca si celelalte doua laturi sunt egale, deci nu am mai
avea trapez !), inseamna ca intotdeauna una dintre cele doua va avea o marime mai
mica decat cealalta. Din ac est motiv, pentru a putea indica mai simplu care este baza
despre care vorbim la un moment dat, se folosesc denumirile de baza mica si baza
mare a trapezului.
In cazul trapezului desenat mai sus, baza mica este CD iar baza mare este AB.

61

Inaltimea trapezului va fi data de distanta dintre cele doua baze, adica va fi

segmentul de dreapta care uneste cele doua baze si este perpendiculara pe acestea
(CE).
Perimetrul trapezulu va fi, ca in cazul oricarui patrulater, suma celor patru
laturi ale trapezului iar aria sa va fi data de relatia : AABCD =

h
(b + B ) , unde h este
2

inaltimea trapezului iar b si B sunt lungimile bazei mici, respectiv bazei mari,
Cercul
Consideram un punct fix O si un numar r pozitiv. Multimea tuturor punctelor
din plan care se gasesc la distanta r fata de punctul O se numeste cerc de centru O si
raza r. Notam acest cerc : C (O, r ) .

Distanta de la centrul cercului la un punct oarecare al cercului se numeste raza.

Uneori, prin raza se intelege si segmentul care uneste centrul cercului cu un punct A al
cercului.
Un cerc poate fi determinat, deci, cu ajutorul centrului sau si al razei. Pentru a
determina insa un cerc este suficient sa cunoastem trei puncte care apartin cerului,
deoarece avem urmatoarea teorema :
Teorema
Daca trei puncte sunt necoliniare, atunci ele determina un cerc si numai unul.
Spunem despre doua cercuri ca sunt congruente daca ele au aceeasi raza.
Pentru a calcula lungimea cercului folosim relatia : L = 2r , iar aria cercului
este calculata cu formula : A = r 2 , unde r este raza cercului considerat iar este o
constanta ce are valoarea 3.14159265, dar pentru care, de obicei, folosim valoarea
aproximativa 3,14.

62

Probleme

1. Calculati perimetrul pentru triunghiul ABC, daca :

a. AB = 3cm, BC = 50mm, CA = 0,3dm
b. AB = 3cm, BC =0, 5dm, CA = 0,32dm
c. AB = 4cm, BC = 40mm, CA = 0,4dm
d. AB = 40mm, BC = 6cm, CA = 2/3 din BC
2. Intr-un triunghi dreptunghic lungimile proiectiilor catetelor pe ipotenuza
sunt de 7cm si 63cm. Sa se afle lungimea inaltimii din varful unghiului
drept.
3. Intr-un triunghi dreptunghic lungimea ipotenuzei este de 13cm, iar raportul
dintre lungimile proiectiilor catetelor este de

4
. Sa se afle lungimea
9

inaltimii din varful unghiului drept.

4. Inaltimea din varful unui triunghi dreptunghic are lungimea de 24cm, iar
proiectia uneia din catete pe ipotenuza are lungimea de 1dm. Sa se
determine lungimeaproiectiei pe ipotenuza a celeilalte catete.
5. Intr-un triunghi dreptunghic cu lungimea ipotenuzei de 1dm, proiectia unei
catete pe ipotenuza este de 4 ori mai mare decat proiectia celeilalte catete pe
ipotenuza. Sa se afle lungimea inaltimii din varful unghiului drept.
6. Intr-un triunghi dreptunghic, lungimea ipotenuzei ete de 5dm iar cea a unei
catete de 14cm. Sa se afle lungimile proiectiilor catetelor pe ipotenuza.
7. O cateta a unui triunghi dreptunghic are lungimea de 15cm iar proiectia sa
pe ipotenuza este de 9cm. Sa se afle lungimea proiectiei celeilalte catete pe
ipotenuza.
8. Intr-un triunghi dreptunghic lungimea unei catete este de 10cm iar
lungimea proiectiei sale pe ipotenuza este de trei ori mai mica decat
lungimea proiectiei celeilalte catete pe ipotenuza. Sa se afle lungimea
ipotenuzeu triunghiului.
9. Intr-un triunghi dreptunghic lungimea ipotenuzei este de 300cm iar cea a
proiectiei unei catete pe ipotenuza de 108cm. Sa se afle lungimile celor doua
catete.
10. O cateta a unui triunghi dreptunghic are lungimea de 10cm iar inaltimea
din varful unghiului drept de 8cm. Sa se afle lungimile celeilalte catete si a
ipotenuzei.
11. Care este lungimea diagonalei unui patrat de latura a ?
12. Care este aria unu itriunghi dreptunghic isoscel de cateta a ?
13. Intr-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este de 24cm si cea a
ipotenuzei de 26cm. Calculati aria triunghiului.
14. In paralelogramul ABCD ( AC BD = {O} ) cunoastem:
a. AB = 5cm si BC = 8cm. Calculati PABCD
b. AB = 5cm si PABCD = 12cm . Calculati lungimea laturii BC
c. p ABC = 40 0 . Calculati masurile unghiurilor p BCD si p CDA
15. In dreptunghiul ABCD ( AC BD = {O} )cunoastem:
a. AB = 7cm si BC = 3cm. Este adevarat ca perimetrul dreptunghiului
ABCD este esgal cu 20cm ?
63

b. AC = 5cm. Calculati AC + BD
16. Un dreptunghi are o latura cu lungimea de 8cm si aria de 24cm2. care sunt
lungimile celorlalte laturi ale dreptunghiului ?
17. Un dreptunghi are perimetrul 132cm. Sa se calculeze lungimile laturilor
sale, stiind ca latimea este de doua ori mai mica decat lungimea.
18. Diferenta dintre lungimea si latimea unui dreptunghi este de 12m iar
perimetrul dreptunghiului este de 120m. Sa se afle lungimea si latimea
dreptunghiului.
19. Perimetrul unui dreptunghi este de 84dm. Sa se afle lungimile laturilor sale
daca latimea este

2
din lungime.
5

20. Un dreptunghi are latimea de 18cm. Sa se calculeze lungimea sa stiind ca,

daca aceasta se mareste cu 3cm, se obtne un dreptunghi cu aria de 1260cm2.
21. Un dreptunghi are lungimea de doua ori mai mare decat latimea. Daca
lungimea dreptunghiului si latimea acestuia se maresc, fiecare, cu cate 1m,
aria dreptunghiului va creste cu 412m2. Sa se afle lungimea, latimea si
perimetrul dreptunghiului.
22. Intr-o curte in forma de dreptunghi cu dimensiunile de 20m si 40m se
toarna un trotuar cu latimea de 1m, asezat pe latimea curtii. Ce suprafata
ramane pentru culturi ?
23. In rombul ABCD ( AC BD = {O} ) cunoastem:
a. AB = 7cm. Calculati perimetrul rombului
b. p BAD = 20 0 . Calculati masurile unghiurilor p OAD , p BCD ,
p ABC .
24. In patratul ABCD ( AC BD = {O} )cunoastem:
a. a. AB = 3cm. Calculati PABCD
b. OB = 1cm. Calculati AC.
25. Un patrat are aria de 5cm2. Care este lungimea laturii patratului ?
26. Mijloacele laturilor unui patrat sunt varfurile unui nou patrat. Calculati
raportul ariilor celor doua patrate.
27. In trapezul ABCD ( AC BD = {O} ) stim ca AB = DC = 3cm si

AD =

1
BC = 4cm . Calculati PABCD .
2

28. Pe diagonala patratului ABCD de latura a se construieste patratul ACEF.

Care este aria patratului ACEF ?
B

64

29. Un trapez are baza mica egala cu jumatate din baza mare. Cu cat va fi mai
mica aria sa decat aria unui dreptunghi care are lungimea de 36m si latimea
de 18m, daca lungimea dreptunghiului este egala cu baza mare a trapezului
iar latimea dreptunghiului este egala cu inaltimea trapezului?
30. Calculati lungimile bazelor unui trapez stiind ca diferenta lor este de 12,
inaltimea de 14 iar aria de 336.
31. Un cerc are raza de 3cm. Sa se afle lungimea si aria acestui cerc.
32. Aria unui cerc este de 144cm 2 . Sa se afla raza cercului.
33. Raportul dintre aria unui cerc si lungimea sa este 6. Sa se afle raza acestui
cerc.

65