Multimi, relatii binare si functii

Multimi

Prin multime se ntelege o colectie de obiecte care vor fi numite elemente. Notiunea de multime, ca orice notiune primara, nu se defineste ca alte notiuni prin genul proxim si diferenta specifica ci se caracterizeaza numind individual elementele sau specificnd o proprietate pe care o au elementele sale si nu o au alte obiecte. Vom nota multimile cu majuscule A, B, C, ., X, Y iar elementele multimilor cu litere mici a, b, c, ., x, y. Pentru unele multimi care vor fi des utilizate se folosesc notatii consacrate. Se noteaza cuN multimea numerelor naturale, cu Z multimea numerelor ntregi, cu Q multimea numerelor rationale, cuR multimea numerelor reale iar cu C multimea numerelor complexe. Legatura dintre un element si multimea din care face parte este data de relatia "" numita relatia de apartenenta. Daca A este o multime si x un element al sau vom scrie x A si vom citi "xapartine lui A". Daca A si B sunt doua multmi, vom spune ca A este o submultime a lui B si vom scrie A B (Aeste inclusa n B) daca orice element al multimii A este si element al multimii B. Simbolic scriem A B  x, x A x B. n teoria multimilor admitem existenta multimii care nu are nici un element, notata cu si numita multimea vida. Multimea vida este o submultime a oricarei multimi. Doua multimi sunt egale, A = B, daca si numai daca A B si B A.

Relatia de incluziune "" ne permite sa definim clasa partilor unei multimi X, notata cuP(X) si care are ca obiecte toate submultimile multimii X. Definim n clasa partilor P(X), ale unei multimi X, operatiile: reuniunea a doua multimi A si B reprezinta multimea AB= intersectia a doua multimi A si B reprezinta multimea AB= Doua multimi se numesc disjuncte daca A B = diferenta multimilor B si A nseamna multimea

B\A= Daca A B atunci B \ A se numeste complementara lui A n raport cu B si se noteaza cuCBA. n clasa partilor P(X) ale multimii X, notam cu , complementara lui A n raport cu X, si o vom numi simplu complementara lui A. Este simplu de dovedit ca daca A, B P(X) atunci .

produsul cartezian al multimilor A si B nseamna multimea AvB= Un element (a, b) A v B se numeste pereche ordonata. ordonate (a1, a2) si (b1, b2) sunt egale daca si numai daca a1 = b1 si a2 = b2. Doua perechi

n mod analog se pot defini operatiile de reuniune, intersectie si produs scalar pentru trei sau mai multe multimi. Prin produsul cartezian al multimilor X1, X2, ., Xn, ntelegem multimea sistemelor ordonate (x1, x2, ., xn) cu xi Xi, , adica

Un element al acestui produs cartezian l vom numi n - upla. Doua n - uple (x1, x2, ., xn) si (y1, y2, ., yn) sunt egale daca si numai daca x1 = y1, x2 = y2, ., xn = yn. Daca atunci vom folosi notatia .

Numim partitie pe multimea X o familie de parti ale lui X, disjuncte doua cte doua si a caror reuniune este egala cu X.

Relatii
Fie A si B doua multimi nevide.O corespondenta ntre elementele celor doua multimi se numeste relatie binara. Daca a A si b B si notam cu R relatia ntre Asi B, atunci vom citi "a este n relatia R cu b" si vom nota cu a R b. Multimea A se numeste multime de plecare iar B multimea de sosire. Cele doua multimi nu au un rol simetric, motiv pentru care vom gndi elementele ce sunt n relatia R ca pe niste perechi ordonate. Astfel, o relatie binara o putem defini ca o submultime G a produsului cartezian A v B. O relatie R ntre elementele multimilor A si B va fi data prin tripletul R = (G; A, B), unde G A v B va fi numit graful relatiei R iar A si B sunt multimea de plecare respectiv multimea de sosire. Daca B = A,relatia binara R se numeste simplu relatie binara pe multimea A.O relatie binara peA se noteaza de regula cu R , ~, V, etc.

1.1 Definitie.

O relatie binara "~" pe A se numeste relatie de echivalenta daca sunt verificate: 1) a ~ a 2) a ~ b b ~ a 3) a ~ b si b ~ c a ~ c , urmatoarele conditii

- reflexivitatea - simetria - tranzitivitatea.

Data o relatie de echivalenta "~" pe A, atunci pentru orice a A definim multimea

numita clasa de echivalenta n raport cu relatia "~" a elementului a. Un element al unei clase de echivalente va fi numit reprezentant al acestei clase. 1.2 Teorema. Daca A este o multime nevida si "~" este o relatie de echivalenta pe multimea A, atunci: 1) a A { 2) 3) daca atunci si sunt sau doua clase de echivalenta ( a )

4) reuniunea claselor de echivalenta este egala cu A. Multimea claselor de echivalenta determinate de relatia "~" pe A se noteaza cu A/~ si se numeste multimea factor sau multimea ct a lui A n raport cu relatia "~". n baza teoremei 1.2 rezulta ca o relatie de echivalenta determina o partitie pe A si reciproc. O partitie pe multimea A este definita de clasele de echivalenta. Reciproc, o partitie a multimii A determina o relatie de echivalenta pe A; doua elemente din A se gasesc n relatie daca ele apartin la aceeasi submultime a partitiei. Exemple 1 Relatia de paralelism n multimea dreptelor din spatiu este o relatie de echivalenta. Doua drepte d1 si d2 din spatiu spunem ca sunt paralele daca exista un plan ce le contine si care satisfac una din proprietatile: d1 d2 = sau d1 = d2. Putem constata usor ca relatia de paralelism astfel definita este o relatie de echivalenta .

Clasa de echivalenta a unei drepte d este formata din multimea tututror dreptelor paralele cu d. Aceasta clasa de echivalenta se numeste directia determinata de dreapta d n spatiul considerat. 2 Numere cardinale. Doua multimi A si B se zic cardinal echivalente sau echivalente daca exista o bijectie de la A la B. Aceasta relatie este o relatie de echivalenta n clasa tuturor multimilor. Clasele de echivalenta se numesc numere cardinale. Vom nota cardinalul multimii A cu card A. Daca N este multimea numerelor naturale vom nota cardinalul acesteia cu (alef zero). Orice multime cardinal echivalenta cu N se numeste numarabila. Daca A si B sunt doua multimi, card A = m si card B = n, atunci card 1.3 Teorema. O relatie binara pe multimea A, notata cu "e", se numeste relatie de ordine daca  a, b, A, sunt satisfacute urmatoarele proprietati: 1) a e a 2) a e b si b e a a = b 3) a e b si b e c a e c - reflexivitatea - antisimetria - tranzitivitatea. .

O multime A pe care s-a definit o relatie de ordine "e " se numeste multime ordonata si o vom nota prin (A, e). Daca pentru orice a, numeste total ordonata sau lant. b A avem a e b sau b e a, atunci multimea (A, e) se

ntr-o multime ordonata (A, e) un element a A se numeste prim element (respectiv ultim element) al lui A daca a e x (respectiv x e a) oricare ar fi x A. Elementul a A se din a e x (respectiv x e a) rezulta x = a. zice maximal (respectiv minimal) daca

Daca B A, un element a A se zice majorant (respectiv minorant) daca x e a (respectiv a e x) oricare ar fi x B.

al

lui

Un element a A se numeste supremum (respectiv infimum) pentru multimea B, daca pentru  x B si daca ,  x B atunci a e ad (daca pentru  x B si daca ,  x B atunci ade a). Elementul a A (daca exista) se noteaza cu sup (B) (respectiv inf (B)). O multime total ordonata (A, e) se zice inductiva daca orice submultime a sa are un majorant.

n teoria multimilor se demonstreaza ca urmatoarele afirmatii sunt echivalente: 1 Axioma alegerii. Daca A1, A2, atunci A1 v A2 v ... v An { . ..., An este o familie de multimi nevide

2 ema lui Zorn. O multime inductiva nevida are cel putin un majorant. O multime ordonata (A, e) se zice bine ordonata, daca orice submultime nevida a sa are un prim element. 3 Teorema lui Zermelo. Daca A este o multime nevida, atunci exista o relatie de ordine "e" astfel nct (A, e) este o multime bine ordonata.
Functii

1.4 Teorema.

numeste univocitate, adica

Prin functie se ntelege deci, ansamblul format din multimea de plecare E numita domeniu de definitie, multimea de sosire F numita multimea n care functia ia valori si legea de corespondenta f. Elementul y F care corespunde prin f elementului x E se noteaza prin y = f(x) sau Elementul x E va fi numit variabila f(x) F se numeste imaginea lui x prin f. Vom folosi notatia , y = f(x). independenta sau argument iar y =

Notam cu F : (E; F) multimea tuturor functiilor definite pe E cu valori n F. Daca E = F, vom nota multimea functiilor de la E la F prin F (E). Doua functii f1, f2 F (E, F) sunt egale, f1 = f2, daca si numai daca f1(x) = f2(x),  x E.

O relatie binara particulara o reprezinta notiunea de functie. Fie doua multimi oarecare E si F. Se numeste functie sau aplicatie definita pe E cu valori n F, o corespondenta f prin care fiecarui element i se asociaza un singur element .

Proprietatea relatiei binare f, ce defineste o functie pe E cu valori n F, se .

Graful corespondentei univoce f se va numi greficul functiei cu .

si va fi notat

Doua functii f1 si f2 sunt egale daca submultimile produsului cartezian E v F, sunt egale. O functie se numeste injectiva daca

si

Functia

se numeste surjectiva daca

Multimea f(E) se numeste imaginea functiei f si se noteaza cu Im f = Functia aplicatii Functia Doua bijectiva multimi . Sa consideram functiile prin relatia si . Functia definita este surjectiva daca si numai daca . Oricarei

i se poate asocia aplicatia surjectiva

avnd acelasi grafic.

se numeste bijectiva daca f este injectiva si surjectiva. sunt n corespondenta biunivoca daca exista o aplicatie

se numestecompunerea functiilor f si g.

Functia 1E F (E) definita prin relatia se numeste functia identica a multimii E. Graficul acestei functii reprezinta diagonala produsului cartezian E v E. O functie se numeste inversabila daca exista o functie si . ,

numita inversa functiei f, care satisface conditiile O functie Daca contraimaginea lui y. ,

este inversabila daca si numai daca f este bijectiva. atunci x = f-1(y) E este numit imaginea inversa sau

O functie punctuala nu admite ntotdeauna inversa, dar gndita ca o aplicatie de multime are sens sa vorbim de imaginea inversa (reciproca) a unei submultimi n raport cu f, adica

O functie contine cel mult un element.

este injectiva daca si numai daca

, multimea