1.

Mulțimi
1.1 Mulțimi. Mulțimea numerelor naturale

Def. Prin MULȚIME înțelegem o grupare de obiecte având aceeași proprietate -numite ELEMENTELE MULȚIMII.
Mulțimile se notează cu litere MARI, iar elementele mulțimii se notează cu litere mici, simboluri, numere etc.

MULȚIMILE POT FI DESCRISE:

 prin enumerarea tuturor elementelor între acolade.

EX: A={0,2,4,6,8}. Citim „Mulțimea A este formată din elementele 0,2,4,6 și 8”;

 prin enumerarea tuturor elementelor în interiorul unei linii curbe închise numită DIAGRAMA
VENN-EULER:

CITIM-„Mulțimea C conține elementele 2,4,9 și 7”.

 prin enumerarea unei proprietăți caracteristică elementelor mulțimii.

EX: B={x/ x este cifra para}. Citim „”Mulțimea B este formată din elementele x cu proprietatea că x
este cifră pară”.

CARDINALUL UNEI MULȚIMI:

DEF. Numărul de elemente ale unei mulțimi M se numește cardinalul mulțimii M și se notează card
M.
EX: Mulțimea A={1,3,5,7,9} conține 5 elemente, așadar card A=5.

APARTENENȚA și NEAPARTENENȚA unui element la o mulțime(∈,∉):

Dacă M este o mulțime și x este un element din mulțimea M, atunci vom scrie x∈M și vom citi „x
aparține mulțimii M”. Dacă elementul x nu se află în mulțimea M, atunci vom scrie x∉M și vom citi „x nu
aparține mulțimii M”.

EX: M={0,10,100,1000,10000} 0∈M, 10∈M 25∉M.

MULȚIMEA VIDĂ:

Mulțimea care nu are niciun element se numește MULȚIMEA VIDĂ și se notează cu Ø.

MULȚIMEA NUMERELOR NATURALE:

MULȚIMEA NUMERELOR NATURALE și se notează cu N. N={0,1,2,3,4…}.

MULȚIMEA NUMERELOR NATURALE NENULE N*={1,2,3,4…}.
1
N și N* sunt MULȚIMI numerice INFINITE.

1.2.Relații între mulțimi -egalitate, incluziune (SUBMULȚIMI)

1.2.1.EGALITATEA MULȚIMILOR:

Definiție -Două mulțimi sunt EGALE(=) dacă au aceleași elemente.

Exemplu: Fie mulțimea A={1,3,5} și mulțimea B={5,3,1} .

Mulțimile A și B sunt EGALE(nu contează ordinea în care sunt trecute elementele în mulțime).
NOTĂM A=B.

Dacă A și B nu sunt egale notăm A≠B (citim „mulțimea A nu este egală cu B” sau „mulțimea A este
DIFERITĂ de B”).

Ex: Fie mulțimea A={11,19,35} și mulțimea B={0,1} A≠B

1.2.2. SUBMULȚIMI

Definiție: Spunem că mulțimea A este SUBMULȚIME a mulțimii B dacă orice element care aparține
mulțimii A aparține și mulțimii B. NOTĂM A⊂B și citim „mulțimea A este INCLUSĂ în mulțimea B” sau
„mulțimea A este submulțime a mulțimii B”. În caz contrar spunem că mulțimea A nu este submulțime a
mulțimii B și notăm A⊄B (citim „mulțimea A nu este inclusă în mulțimea B” sau „A nu este submulțime
pentru B”).

Exemple: Pentru A={2,4,6} si B={1,2,3,4,5,6} =>A⊂B.

Pentru A={1,2,3} si B={0,2,9,15} =>A⊄B

OBS.

a)Orice mulțime este propria ei submulțime;

b)Mulțimea vidă este submulțime pentru orice mulțime;
c)O mulțime A cu n elemente, unde n este număr natural, admite SUBMULȚIMI!
Exemplu: Câte submulțimi admite mulțimea B={0,5,9,10}?
R:Mulțimea B admite 2 la puterea 4 submulțimi =16 submulțimi.
d)Două mulțimi A și B sunt egale dacă și numai dacă A⊂B și B⊂A!

2
 1.3.OPERAȚII CU MULȚIMILOR:

1.3.1.REUNIUNEA MULȚIMILOR:( U)

Reuniunea mulțimilor A și B este mulțimea notată A∪B (citim „A reunit cu B”), care este formată
din toate elementele celor două mulțimi(cele comune luate o singură dată).

REUNIUNEA: A∪B={x/x∈A sau x∈B};

EX: Pentru A={2,5,7} și B={1,2,5,8}=>A∪B={1,2,5,7,8}.

1.3.2. INTERSECȚIA MULȚIMILOR(∩)

Intersecția mulțimilor A și B este mulțimea notată A∩B (citim „A intersectat cu B”), care este
formată din elementele COMUNE celor două mulțimi.

INTERSECȚIA: A∩B={x/x∈A și x∈B};

EX: Pentru A={1,2,3,4,5} și

B={1,3,9,12}=>A∩B={1,3}.

1.3.3.DIFERENȚA MULȚIMILOR:

Diferența mulțimilor A și B este mulțimea notată A\B A-B (citim „A minus B”), care este
formată din elementele primei mulțimi care nu se găsesc în a doua mulțime.

DIFERENȚA: A\B={x/x∈A și x∉B};

A- B={x/x∈A și x∉B};

EX: Pentru A={11,12,13,14,15} și B={7,9,11,14,18,20}=> Prin A\B(sau A-B) înțelegem mulțimea

formată din elementele care se găsesc în mulțimea A și nu se găsesc în mulțimea B. Adică A\B=A-
B={12,13,15}. Prin B\A(sau B-A) înțelegem mulțimea formată din elementele care se găsesc în B și
nu se găsesc în A. Adică B\A=B-A={7,9,18,20}.

1.3.4.PRODUSUL CARTEZIAN:

Produsul cartezian (AXB -citim „A ori B”) este mulțimea formată din toate perechile ordonate
formate luând primul element din prima mulțime și al doilea element din a doua mulțime.

3
PRODUS CARTEZIAN AxB={(a,b)/a∈A și b∈B};

Ex:A={2,6,9}și B={0,2,8,10}=> AxB={(2,0),(2,2),(2,8),(2,10),(6,0),(6,2),(6,8),(6,10),(9,0),(9,2),

(9,8),(9,10)}.