Intersecţia și reuniunea mulţimilor

Intersecţia mulţimilor
• Definiţie.
Se numeşte intersecţie a două mulţimi A şi B
mulţimea elementelor care aparţin şi lui A şi lui
B.
Intersecţia mulţimilor A şi B se notează
A ∩ B şi se citeşte „A intersectat cu B".
Deci: A B = {x | x ∩ A şi x ∩ B}. Mulţimile A şi B
se numesc disjuncte dacă A ∩ B = Ø adică dacă
nu au în comun nici un element
De exemplu:
Intersecția între mulțimile {1, 2, 3} și {2, 3, 4} este {2, 3}.
Numărul 9 nu este în intersecția mulțimii numerelor prime {2, 3,
5, 7, 11, ...} cu mulțimea numerelor impare(d) {1, 3, 5, 7, 9, 11, ...},
pentru că 9 nu este prim.
Intersecția este o operație asociativă; adică, pentru orice
mulțimi A, B, și C, avem că A ∩ (B ∩ C) = (A ∩ B) ∩ C. Intersecția
este și comutativă; pentru orice A și B, A ∩ B = B ∩ A. Astfel, are
sens să vorbim despre intersecții de mai multe mulțimi.
Intersecția dintre A, B, C, și D, de exemplu, este descrisă complet
prin scrierea A ∩ B ∩ C ∩ D.
În interiorul unui univers U se poate defini complementul Ac al
lui A ca mulțimea tuturor elementelor din U care nu fac parte
din A. Acum, intersecția dintre A și B poate fi scrisă ca un
complement al reuniunii complementelor lor, relație care se
obține cu ușurință din legile lui De Morgan(d): A ∩ B = (Ac ∪ Bc)c
 Intersecția și mulțimile disjuncte

Spunem că A intersectează B într-un element

x dacă x aparține lui A și B. Spunem că A intersectează
B dacă A intersectează B în cel puțin un
element. A intersectează B dacă intersecția lor este nevidă(d).
Spunem că A și B sunt disjuncte dacă A nu intersectează B.
Într-un limbaj simplu, ele nu au elemente în
comun. A și B sunt disjuncte dacă intersecția lor este vidă,
notată cu {\displaystyle }.
De exemplu, mulțimile {1, 2} și {3, 4} sunt disjuncte, în timp
ce mulțimea numerelor pare intersectează
mulțimea multiplilor lui 3 în multiplii lui 6.
 Intersecții arbitrare

Cea mai generală noțiune este intersecția unei colecții arbitrare nevide de

mulțimi. Dacă M este o mulțime nevidă ale cărei elemente sunt ele însele
mulțimi, atunci x este un element din intersecția lui M , dacă și numai
dacă pentru fiecare(d) element A din M, x este un element al lui A. Simbolic:
Notația pentru acest ultim concept poate varia considerabil. Teoreticienii
mulțimilor vor scrie uneori „⋂M”, în timp ce alții vor scrie în schimb „⋂O∈M O”.
Acesta din urmă notație pot fi generalizate la „⋂i∈I Oi”, cu referire la intersecția
de colecției {Ai : i ∈ I}. Aici I este o mulțime nevidă a, și Ai este o mulțime pentru
fiecare i în I.
În cazul în care mulțimea index I este o mulțime de numere naturale, se
poate întâlni și notația similară cu cea a unui produs infinit:
Când formatarea este dificilă, aceasta se poate scrie și „A1 ∩ A2 ∩ A3 ∩ ...”.
Acest ultim exemplu, o intersecție a unui număr infinit numărabil de mulțimi,
este de fapt foarte frecventă; de exemplu, vedeți articolul despre σ-algebre.
Reuniunea mulţimilor
Proiect realizat de : Scripciuc Alexandru
Universitatea “Aurel Vlaicu” Arad
Anul 1 – Informatica
 Bibliografie :
http://www.liceulsimionbarnutiucarei.ro/Man
ual%20IX-swf/Manual%20clasa%20a%20IX
%20a-Algebra-swf/Cap%201,%202%20-Mul
timea%20numerelor%20reale/Logica/Multim
i/3-Reuniune%20.Intersectie.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Reuniune_(mate
matic%C4%83)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Intersec%C8%9
Bie_(matematic%C4%83)