MULȚIMI

Clasa a V-a
 MULȚIMI. ELEMENTE
Prin mulțime, în viața de zi cu zi,
înțelegem o grupare, o grămadă, colecție,
clasă, ansamblu etc.
Exemple:
- mulțimea elevilor din această clasă;
- mulțimea orașelor din ROMÂNIA;
Mulțimile se notează cu litere mari din
alfabet: A, B, ….
 MULȚIMI. ELEMENTE

N={0, 1, 2, 3, …….} se numeşte

mulţimea numerelor naturale.
N*={1, 2, 3, …….} se numeşte
mulţimea numerelor naturale nenule.
 MULȚIMI. ELEMENTE
Obiectele ce alcătuiesc o mulțime
se
numesc elemente.
Dacă între un element al unei
mulţimi şi mulţimea însăşi scriem
semnul , se spune că am scris relaţia
de apartenenţă a acelui element la acea
mulţime.
De exemplu: a  A (elementul a
 REPREZENTAREA
MULŢIMILOR
1. Prin enumerarea elementelor
Exemple: 1. A=mulţimea cifrelor impare
A={1; 3; 5; 7; 9}
2. B=mulţimea literelor ce alcătuies cuvântul
matematică
B={m; a; t; e; i; c; ă}
2. Prin proprietăţile caracteristice
Exemple: 1. A={x/xN şi x<6}={0; 1; 2; 3; 4; 5}
2. B={x/xN, x=3k; kN, x15}=
={0; 3; 6; 9; 12; 15}
 REPREZENTAREA
MULŢIMILOR
3. Prin reprezentare grafică (diagrame Venn-Euler)
Exemple: 1. A={x/xN şi x≤8} 2 6
0 4 8

3
0 6
2. B={x/xN, x=3k; kN, x9} 9
 Cardinalul unei mulţimi finite

Numărul de elemente al unei mulţimi finite

A se numeşte cardinalul lui A şi se notează cu
card A.

Exemplu: A={1; 2; 3; 4; 5; 7; 9}
card A= 7
 MULŢIMEA VIDĂ
Mulţimea care nu are nici un element se
numeşte mulţimea vidă şi se notează cu
simbolul Ø.

Ø
 RELAŢII ÎNTRE MULŢIMI
Când între două mulţimi există relaţia de
incluziune BA sau AB, se mai spune că “B este
submulţime a lui A” sau că “B este o parte a lui A”.
Exemplu: A={5; 6; 7; 8; 9} şi B={6; 8}

A 7
B
6 8
5

BA 9
 RELAŢII ÎNTRE MULŢIMI
Când între două mulţimi există relaţia de
incluziune strictă BA sau AB se mai spune
că “B este o submulţime proprie a lui A” sau
că “B este o parte proprie a lui A”.
Exemplu: A={5; 6; 7; 8; 9} şi B={x/xN şi 5x9}

5 9 7
BA
8 6
 RELAŢII ÎNTRE MULŢIMI
 Orice mulţime este inclusă în ea însăşi, AA.
 Mulţimea vidă este considerată o submulţime
proprie a oricărei mulţimi nevide, ØA.
 Mulţimea formată din toate părţile unei mulţimi
A se numeşte mulţimea părţilor lui A şi se notează
P (A).
 Două mulţimi sunt egale dacă au aceleaşi
elemente, A=B.
 Două mulţimi egale au acelaşi cardinal.
Două mulţimi A şi B sunt egale dacă şi numai
dacă avem simultan BA şi AB.
 OPERAŢII CU MULŢIMI
INTERSECŢIA
Intersecţia a două mulţimi A şi B este o mulţime
formată din toate elementele comune celor două
mulţimi.
Se notează AB şi se citeşte “A intersectat cu B”
AB = {x / x  A şi x  B}
Intersecţia este comutativă, AB=BA.

A B

AB

Exemplu: A={1,2, 5, 7, 9} B={1, 5, 9, 10, 15}

 OPERAŢII CU MULŢIMI
REUNIUNEA
Reuniunea a două mulţimi A şi B este o mulţime
formată din elementele care aparţin cel puţin uneia din
cele două mulţimi.
Se notează AB şi se citeşte “A reunit cu B”
A  B = {x / x  A sau x  B}
Reuniunea este comutativă, AB=BA.
A B
AB

Exemplu: A={1, 3, 5, 7} B={0, 4, 8, 12}

A  B={0, 1, 3, 4, 5, 7, 8, 12}
 OPERAŢII CU MULŢIMI
DIFERENŢA
Diferenţa a două mulţimi A şi B este o mulţime
formată din elementele care aparţin mulţimii A şi nu
aparţin mulţimii B.
Se notează A\B şi se citeşte “A minus cu B”
A \ B = {x / x  A şi x  B}
Diferenţa nu este comutativă, A\BB\A.
A B

A\B

Exemplu: A={1, 2, 5, 7, 9} B={1, 5, 9, 10, 15}

A \ B={2, 7}
 AFLAREA ELEMENTELOR A
DOUĂ MULŢIMI PORNIND
DE LA CONDIŢII DATE
Să se afle mulţimile A şi B ştiind că sunt îndeplinite
simultan condiţiile:
a)AB={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}
b)AB={2, 6, 7}
c)A\B={1, 4}
R: A={1, 2, 4, 6, 7}
B={2, 3, 5, 6, 7}