MULTIMI

1.Introducere

Ce este o multime?

O mulțime este o colecție sau un grup de obiecte distincte. Obiectele care fac parte din mulțime se
numesc elementele mulțimii.

Cum se poate reprezenta o multime?

O mulțime poate fi reprezentată în trei moduri:

 printr-o diagrama Venn-Euler

 scriind elementele mulțimii între acolade
 printr-o proprietate caracteristică elementelor mulțimii.

Multimile cu un numar limitat de elemente se numesc multimi finite, iar cele care un numar nelimitat de
elemente se numesc multimi infinite.

Cardinalul unei multimi finite reprezinta numarul de elemente ce alcatuieste acea multime.

Exemplu: A={1,2,3} => cardA=3

 2.Relatii intre multimi. Submultimi

Intre doua multimi pot exista doua relatii: egalitate si incluziune.

Egalitatea. Spunem despre doua multimi A si B ca sunt egale, daca sunt formate din aceleasi elemente.

Se noteaza A=B.

Incluziunea. Multimea A este inclusa in multimea B, si se noteaza A⊂B, daca orice element al multimii
A apartine multimii B. Se mai spune si ca multimea B include multimea A si se noteaza B⊃A.

Daca cel putin un element al multimii A nu este si element al multimii B, se spune ca multimea A nu
este inclusa in multimea B si se noteaza A⊄B sau ca multimea B nu include multimea A si se noteaza
B⊅A.

Exemple: A={1,2}, B={1,3,5}, C={1,2,3,5}

Avem ca A⊂C, B⊂C, C⊃A, C⊃B, A⊄B, C⊄A, C⊄B, B⊄A.

Observatii

1. Multimea vida este inclusa in orice multime: ∅⊂A.

2. Orice multime este inclusa in ea insasi: A⊂A.
3. Daca A si B sunt doua multimi, astfel incat A⊂B si B⊂A, atunci A=B.
4. Daca A,B si C sunt trei multimi, astfel incat A⊂B si B⊂C, atunci A⊂C.

Daca multimea A este inclusa in multimea B, adica A⊂B, se spune despre multimea A ca este o
submultime a multimii B.

Observatii

1. Multimea vida este submultime a oricarei multimi.

2. Numarul submultimilor unei multimi A este egal cu 2^cardA (2 la puterea cardA).
3. Numarul submultimilor (partilor) lui A se noteaza cu P(A).
 3.Operatii cu multimi

Reuniunea a doua multimi A si B este multimea notata A∪B, formata din toate elementele celor
doua multimi, comune si necomune, luate o singura data.

A∪B={x/x∈A sau x∈B}

Exemplu: A={1,2,3} si B={2,4}. Atunci A∪B={1,2,3,4}.

Intersectia a doua multimi A si B este multimea notata cu A∩B, formata din toate elementele comune
celor doua multimi, luate o singura data.

A∩B={x/x∈A si x∈B}

Exemplu: A={1,2,3} si B={2,4}. Atunci A∪B={2}.

Doua multimi a caror intersectie este multimea vida se numesc multimi disjuncte.

Diferenta a doua multimi A si B este multimea notate A\B, formata din elementele multimii A care nu
apartin multimii B.

A\B={x/x ∈A si x ∉B}

Exemplu: Fie A={1,2,3} si B={2,4}. Avem A\B={1,3} si B\A={4}.

Proprietatile operatiilor de reuniune si intersectie

1. Asociativitatea (AUB)UC=AU(BUC); A∩(B∩C)=(A∩B)∩C

2. Comutativitatea AUB=BUA ; A∩B= B∩A
3. Distributivitate – reuniune fata de intersectie: AU(B∩C)=(AUB)∩(AUC)
Intersectie fata de reuniune: A∩(BUC)=(A∩B)U(A∩C)
4. Principiul includerii si excluderii: Pentru orice doua multimi A si B avem:
card(AUB)=cardA+cardB-card(A∩B).

Observatii:

1. Diferenta multimilor nu este, in general, o operatie comutativa:

A\B≠B\A
2. Scrierea ca reuniune de multimi disjuncte:
AUB=(A\B)U(A∩B)U(B\A)

Partitii. Fie a o multime nevida. Un sistem A₁,A₂,...,Aₙ de submultimi nevide, disjuncte doua cate doua,
ale multimii A, astfel incat A₁UA₂U...UAₙ =A se numeste partitie a multimii A.
Exemple: 1. Multimile {1},{2,3} si {4,5} formeaza o partitie a multimii {1,2,3,4,5}.

2. Submultimea numerelor pare si submultimea numerelor impare formeaza o partitie a lui N

(multimea numerelor naturale).