Sunteți pe pagina 1din 6

CLASA a V-a

Profesor V Corcalciuc Scoala nr. 146 I G Duca Bucuresti (Lectie facuta conform programei pentru clasa a V-a

MULTIMI
MULTIME. ELEMENTE. Prin multime! in "iata #e $i cu $i intelegem o grupare! colectie! ansam%lu etc. &'emplu( multimea ele"ilor #intr-o clasa! multimea oraselor tarii! multimea florilor #intr-un %uc)et etc. *ultimea este o notiune care nu se #efineste ci se formea$a pe %a$a #e e'emple! #escriere. +%iectele care formea$a o multime se numesc elemente. *ultimile se notea$a cu literele mari ale alfa%etului! ,! B!- .Daca un o%iect face parte #intr-o multime! atunci spunem ca acel o%iect apartine acelei multimi . Daca elementul a apartine multimii , scriem a A .Daca elementul % nu apartine multimii , scriem a A . REPREZENTAREA UNEI MULTIMI. 1. Prin enumerarea elementelor.&lementele unei multimi se scriu intre #oua acola#e astfel( {a. b. c. d . e} . Can# o multime se scrie prin enumerarea elementelor acestea pot fi scrise in orice or#ine! #ar numai o singura #ata. Daca "rem sa scriem multimea numerelor naturale care se notea$a cu / "om scrie N ={2.1.1.0....} *ultimea numerelor naturale este infinita! a#ica putem sa scriem un numar infinit #e elemente fara a le repeta. 1. Prin scrierea propritatilor elementelor sale. De e'emplu #aca "rem sa scriem multimea * copiilor ' #in clasa a 3- , "om scrie astfel( M ={x x clasei3 A} si "om citi multimea * formata #in elementele'! pentru care ' apartine clasei a 3-a ,. Bara "erticala se citeste4 pentru care4. Se notea$a cu N multimea numerelor naturale fara elemental 2. ,tunci putem scrie( N = {n n N ! n 2}

0.Cu a7utorul unei #iagrame. Pentru a repre$enta grap)ic o multime se utili$ea$a un contur inc)is numita #iagrama V&//&8L&9.
2 1 1 0 4

3 4

12

5 11

A = { x x N ! x 4} B = { 0.4.3}

C = { x 5 x 11}

*ultimea care nu are elemente se numeste multime "i#a si se notea$a cu sim%olul . /umarul #e elemente ale unei multimi finite , se numeste numarul car#inal al lui , sau car#inalul lui ,.Se notea$a( car# , . EXERCITII. 1. Reprezentati multimile urmatoare folosind unul din modelele aratate. i) A=multimea literelor ce alcatuiesc cuvantul elev. ii) B=multimea numerelor naturale pare mai mici decat 15. iii) C=multimea numerelor naturale impare mai mici decat 1 . iv) !=multimea divizorilor naturali ai lui 1". v) #=multimea multiplilo rmai mici ca $1 ai lui 5. vi) & ={x x = 1% ! % N ! x 10} vii) ' = {x x N ! x = 1 ! n N ! n 6}
n

viii)

( = {x x N ! x = 0% ! % N !1 % 5}

1. &olositi dia)ramele pentru a reprezenta multimile aflate mai sus. 0. *crieti cardinalul fiecarei multimi de mai sus. 4. Aflati multimea M ={x x N ! x 1} RELATII INTRE MULTIMI. , +%ser"am ca #iagrama "er#e a multimii B formata B

#in triung)iuri este in interiorul #iagramei rosii a multimii , formata #in triung)iuri si patrate. Putem spune in acest ca$ ca multimea B este inclusa in multimea ,. /otam acest lucru B A . *ultimea B este o su%multime a multimii , sau o parte a lui ,. Daca orice element al unei multimi B apartine si altei multimi , care are si alte elemente care nu apartin lui B spunem ca multimea B este inclusa strict in multimea , si scriem B A . ,cest lucru este ilustrat #e #iagramele #e mai sus. OBSERVATII 1. Cand intre doua multimi M si N exista relatia de incluziune stricta M N spunem ca M este o submultime proprie a lui N. +. ,rice multime este inclusa in ea insasi- A A $. Multimea vida este considerata o submultime proprie a oricarei multimi nevide. *ultimea formata #in toate partile unei multimi , se numeste multimea partilor lui , si se notea$a .( A) Daca intre #oua multimi , si B a"em simultan relatiile A BsiB A atunci putem spune ca cele #oua multimi sunt egale( A = B . Doua multimi sunt egale #aca au aceleasi elemente. fiin# egale au acelasi car#inal. Deci intre #oua multimi , si B putem a"ea urmatoarele relatii( A = B *ultimea , este egala cu multimea B. i A B *ultimea , nu este egala cu multimea B. ii A B *ultimea , este inclusa in multimea B. iii A B *ultimea , este inclusa sau egala cu multimea i" B. A B *ultimea , nu este inclusa in multimea B. " A B *ultimea , inclu#e multimea B. "i EXERCITII

1.*crieti valoarea de adevar a urmatoarelor propozitiii {1.1.0} {2.1.1.0.3.6} ii {1.4} = {4.1} iii {1.4.6} {3} i" {a. b. c} = {b. a. c} " {1.4.6.5} {1.0.3.:.6} +. *crieti toate submultimile multimii A ={2.1.1.0} $. !eterminati multimea A stiind ca

{1.4.6} A. {6.5} A. A {1.4.6.5.12.11} /. *e dau multimile A ={1.1.0.4} si B ={a.0.4. b} .!eterminati a

si b astfel incat multimile sa fie e)ale. 5.*e dau multimile A = {1.4. a} si B = { x. a} . *a se afle x astfel incat B A . *e da multimea M ={x x = cifra. x = 1% } . *a se scrie multimea N formata din toate submultimile multimii M. 0. *a se determine multimile1si cardinalul lor) A = {x x n! x = 0% ! % 12} si B ={x x n. x = 6% . % 0} .*a se scrie relatia dintre cele doua multimi. ". *a se determine multimile A ={x x N . x 13}si B ={1.0.3.13} .*a se scrie cardinalul lor si relatia dintre ele. OPERATII CU MULTIMI REUNIUNEA Multimea formata din elementele care apartin cel putin uneia dintre multimile A si B se numeste reuniune. *e noteaza A B .
A B = {x x Asaux B}

9epre$entarea prin #iagrame este( reuniunea celor #oua multimi este formata #in portiunea rosie! "er#e si maron. Se #au
, B
A ={1.1.0} B ={ 1.0.4.3} A B ={1.1.0.4.3}

9euniunea multimilor este comutati"a( A B = B A 2N3#R*#C32A Multimea formata doar din elementele comune celor doua multimi formeaza intersectia. Se notea$a A B
A B = {x x Asix B}

9epre$entarea prin #iagrame( intersectia celor #oua multimi este repre$entata #e portiunea "er#e a #iagramei. Se #au multimile
,

A B

Intersectia este o operatie comutati"a( A B = B A Daca A B = atunci multimile sunt #is7uncte. DIFERENTA Multimea formata din elementele multimii A care nu apartin si multimii B. *e noteaza A ; B .
A ; B = {x x Asix B}

A ={ 1.1.0.4.3} B ={ 1.0.3.6.:.5} A B = {1.0.3}

9epre$entarea prin #iagrame( repre$entarea #iferentei este portiunea rosie #in figura. Se #au multimile
, ,;B B

A ={ 1.1.0.3.:.5} B ={ 1.1.4.3.6.:.6} A ; B = {0.5} B ; A = {4.6.6}

+%ser"am ca #iferenta nu este comutati"a. A ; B B ; A PRODUSUL CARTEZIAN Multimea formata din toate perec4ile care au primul element din multimea A si al doilea element din multimea B se numeste produs cartezian al multimilor A si B. *e noteaza AB
A B = {( a! b ) a Asib B}

Se #au

A B = {(1.1 ). (1.0). (1.4 ). ( 1.1 ). ( 1.0). ( 1.4 ). ( 0.1 ). ( 0.0). ( 0.4 )} B A = {( 1.1). ( 1.1 . ( 1.0). ( 0.1). ( 0.1 ). ( 0.0). ( 4.1). ( 4.1 ). ( 4.0)}

A ={1.1.0}

si

B ={1.0.4}

+%ser"am ca pro#usul carte$ian nu este comutati". ,B*#R5A32# 1. Cardinalul produsului cartezian este e)al cu produsul cardinalelor celor doua multimi. Car# AB = Car# , Car# B
A B B A

1. 6n alt mod de reprezentare a produsului cartezian este dia)rama carteziana. Se #au A ={1.1.0} B ={0.4.3} Prima componenta se ia pe a'a 3 (1.3 (1.3 (0.3 ori$ontala! iar 4 a #oua se ia pe a'a (1.4 (1.4 (0.4 "erticala. 0 (1.0 (1.0 (0.0 ,m repre$entat astfel pro#usul carte$ian AB

EXERCITII 1. *a se efectueze operatiile dintre multimile date in tabelul de mai 7os. *a se ilustreze eventual prin dia)rame.
A ={2.1.1.0.4.3} B ={2.1.4.6} A B A C A B C ={ 1.1.0.3.6.:} A C B ; A A ( B C

A ( B ; C C ( A ; B

A ;( B C
A B C

(A B ; C

( B C ; A

(A B ; C

B C

C;A

B ;( A C )

1. Sa se afle multimile , si B stiin# ca sunt in#eplinite simultan

A B = { 2.1.1.0.3.:.5.6} con#itiile( A B = {1.1.3.5} A ; B = { 0.:}

S-ar putea să vă placă și