MATEMATICA DEFINITIVAT INVATATORI

Mulţimi
Prin mulțime, în viața de zi cu zi, înțelegem o grupare, o grămadă, colecție, clasă, ansamblu etc.
Exemple:
- mulțimea elevilor din această clasă;
- mulțimea orașelor din ROMÂNIA;
Mulțimile se notează cu litere mari din alfabet: A, B, ….
N={0, 1, 2, 3, …….} se numeşte mulţimea numerelor naturale.
N*={1, 2, 3, …….} se numeşte mulţimea numerelor naturale nenule
Obiectele ce alcătuiesc o mulțime se numesc elemente.

Dacă între un element al unei mulţimi şi mulţimea însăşi scriem semnul Î, se spune că am scris
relaţia de apartenenţă a acelui element la acea mulţime.

De exemplu: a Î A (elementul a aparţine mulţimii A) sau a Ï A (elementul a nu aparţine

mulţimii A).
REPREZENTAREA MULŢIMILOR
1. Prin enumerarea elementelor
Exemple: 1. A=mulţimea cifrelor impare
A={1; 3; 5; 7; 9}
2. B=mulţimea literelor ce alcătuies cuvântul matematică
B={m; a; t; e; i; c; ă}
2. Prin proprietăţile caracteristice

Exemple: 1. A={x/xÎN şi x<6}={0; 1; 2; 3; 4; 5}

2. B={x/xÎN, x=3k; kÎN, x£15} ={0; 3; 6; 9; 12; 15} A

3. Prin reprezentare grafică (diagrame Venn-Euler) 2 6

Exemple: 1. A={x/xÎN , x=2k ,kÎNşi x≤8} 0 4 8

B
2. B={x/xÎN, x=3k; kÎN, x£9}
0 3 6 9

1
Cardinalul unei mulţimi finite
Numărul de elemente al unei mulţimi finite A se numeşte cardinalul lui A şi se notează cu card
A.
Exemplu: A={1; 2; 3; 4; 5; 7; 9}
card A= 7
Mulţimea vidă
Mulţimea care nu are nici un element se numeşte mulţimea vidă şi se notează cu simbolul Ø.
Relaţii între mulţimi

Când între două mulţimi există relaţia de incluziune BÍA sau AÊB, se mai spune că “B este
submulţime a lui A” sau că “B este o parte a lui A”.
Exemplu: A={5; 6; 7; 8; 9} şi B={6; 8}

5 A
6 8
BÍA 7
B
9

Când între două mulţimi există relaţia de incluziune strictă BÌA sau AÉB se mai spune că “B
este o submulţime proprie a lui A” sau că “B este o parte proprie a lui A”.

Exemplu: A={5; 6; 7; 8; 9} şi B={x/xÎN şi 5£x£9}

A
6 8 5
BÌA B

Relaţii între mulţimi 7 9

 Orice mulţime este inclusă în ea însăşi, AÍA.

 Mulţimea vidă este considerată o submulţime proprie a oricărei mulţimi nevide, ØÍA.
 Mulţimea formată din toate părţile unei mulţimi A se numeşte mulţimea părţilor lui A şi
se notează P (A).
 Două mulţimi sunt egale dacă au aceleaşi elemente, A=B.
 Două mulţimi egale au acelaşi cardinal.

 Două mulţimi A şi B sunt egale dacă şi numai dacă avem simultan BÍA şi AÊB.

2
Operaţii cu mulţimi
Intersecţia a două mulţimi A şi B este o mulţime formată din toate elementele comune celor
două mulţimi.

Se notează AÇB şi se citeşte “A intersectat cu B”

AÇB = {x / x Î A şi x Î B}

Intersecţia este comutativă, AÇB=BÇA.

A AÇB B

Exemplu: A={1,2, 5, 7, 9} B={1, 5, 9, 10, 15}

AÇB={1, 5, 9}
Reuniunea a două mulţimi A şi B este o mulţime formată din elementele care aparţin cel
puţin uneia din cele două mulţimi.

Se notează AÈB şi se citeşte “A reunit cu B”

A È B = {x / x Î A sau x Î B}

Reuniunea este comutativă, AÈB=BÈA.

A B

AÈB

3
Exemplu: A={1, 3, 5, 7} B={0, 4, 8, 12}

A È B={0, 1, 3, 4, 5, 7, 8, 12}
Diferenţa a două mulţimi A şi B este o mulţime formată din elementele care aparţin mulţimii A
şi nu aparţin mulţimii B.
Se notează A\B şi se citeşte “A minus cu B”

A \ B = {x / x Î A şi x Ï B}

Diferenţa nu este comutativă, A\B¹B\A.

A\B

Exemplu: A={1, 2, 5, 7, 9} B={1, 5, 9, 10, 15}

A \ B={2, 7}
Aflarea elementelor a două mulţimi pornind de la condiţii date
Să se afle mulţimile A şi B ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile:

a) AÈB={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}

b) AÇB={2, 6, 7}
c) A\B={1, 4}
R: A={1, 2, 4, 6, 7}
B={2, 3, 5, 6, 7}

Produsul cartezian x AxB={luam perechi de forma (a;b) unde a A si b B}

Ex:         Fie A={1,2,3} si B={a,b,3}.
A B={1,2,3,a,b}

4
A B={3}
A\B={1,2}
B\A={a,b}
AxB={(1;a),(1;b),(1;3),(2;a),(2;b),(2;3),(3;a),(3;b),(3;3)}
Obs: Numarul elementelor produsului cartezian AxB este egal cu produsul dintre numarul
elementelor multimii A si numarul elementelor multimii B. In cazul exemplului anterior 3x3= 9
elemente are produsul cartezian.

MULTIMI IMPORTANTE DE NUMERE

Denumir Notati Elemente
e e
Naturale N 0, 1, 2, 3, . . .
Intregi Z . . . , -3, -2, -1, 0, 1, 2,
3, . . .
Rationale Q
Irationale I
 
Reale R Q I
Au loc incluziunile : N Z Q R.

BAZA DE NUMERAŢIE
BAZA DE NUMERAŢIE ZECE
În baza de numeraţie zece folosim, pentru scrierea unui număr, următoarele zece simboluri
numite cifre: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9
La scrierea unui număr în baza 10, unităţile sunt de ordinul I, zecile sunt de ordinul al II-
lea, sutele sunt de ordinul al III-lea, etc., numerotarea lor făcându-se de la dreapta la stânga.
Dacă a, b, c, d, e sunt cifre în baza 10 şi a≠0, atunci putem scrie, în această bază, numere
naturale:
abc=a⋅100+b⋅10+c ,
- de două cifre:
- de trei cifre: abc=a⋅100+b⋅10+c ,
- de patru cifre: abcd=a⋅1000+b⋅100+c⋅10+d=a⋅10 3 +b⋅102 +c⋅10+ d
- de cinci cifre: abcde=a⋅10000+b⋅1000+c⋅100+d⋅10+e
=a⋅10 4 +b⋅103 +c⋅102 +d⋅10+e
În general,
n n−1 2 1 0
an an−1 . . . a2 a1 a 0 =an⋅10 +an−1⋅10 +. ..+a2⋅10 +a1⋅10 +a0⋅10
5
BAZA DE NUMERAŢIE DOI
1. În baza de numeraţie 2, pentru scrierea unui număr se folosesc două simboluri, numite cifre
binare, 0 şi 1.
2. Scrierea numerelor în baza de numeraţie 2, împreună cu operaţiile de adunare, scădere,
înmulţire, împărţire, ridicare la putere şi tot ce rezultă din aceste operaţii efectuate cu aceste
scrieri, constituie sistemul de numeraţie în baza 2 sau sistem de numeraţie binar.
Scrierea unui număr din baza 10 în baza 2 şi invers
Scriem numărul 12(10) în baza 2.
Pentru aceasta împărţim pe 12 succesiv la 2:
12 2
12 6 2
0 6 3 2
0 2 1
1
Ultimul cât şi resturile parţiale scrise, în ordinea inversă obţinerii lor, constituie scrierea
numărului 12(10) în baza 2, deci 12(10)= 1100(2).
Scriind 1100(2).sub forma:
1·23+ +1·22 + 0·21 + 0
şi efectuând calculele, vom avea:

1×8+1×4+0+0=12
ceea ce reprezintă scrierea numărului 1100(2).în baza 10, adică
1100(2).=12.

ALTE BAZE DE NUMERAŢIE

Dacă elementele (unităţile) unei mulţimi oarecare le grupăm câte trei, apoi grupele de câte trei le
grupăm din nou câte trei, ş.a.m.d. obţinem scrierea numărului de elemente în baza 3.
Procedând analog cu grupări de patru elemente, sau de cinci elemente, ş.a.m.d., vom obţine
reprezentări ale numerelor din baza 10, respectiv în baza 4, sau 5, ş.a.m.d.

6
PROPRIETATEA FUNDAMENTALĂ A SISTEMELOR DE NUMERAŢIE
Observaţie:
Trecerea unui număr natural din sistemul zecimal într-un nou sistem de numeraţie se
face prin împărţirea numărului dat la noua bază; resturile succesive şi ultimul cât obţinut
sunt cifrele numărului dat considerate în ordine inversă.

Divizibilitate. Divizor | Multiplu |Criterii de divizibilitate 

Un număr natural b spunem că este divizor al unui număr natural dacă există un număr
natural c astfel încât a=b•c'. Se mai spune ca a este un multiplu  al lui b. Notăm b|a şi citim b
divide a sau b este divizor al lui a.
1. Oricare ar fi numărul natural a, atunci 10|0, unde "a" diferit de zero, şi 1|a.
2. Oricare ar fi numerele naturale a şi b, atunci a|a•b şi b|a•b ( produsul a 2 numere naturale
este divizibil cu fiecare factor al produsului), unde "a" şi "b" diferite de zero.
3. Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, dacă a|b şi b|c, atunci a|c, unde "a" şi "b" diferite
de zero.
4. Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, dacă a|b şi a|c, atunci a|(b±c), unde "a" diferit de
zero.
5. Oricare ar fi numerele naturale a, b, k, dacă a|b, atunci a|k•b, unde "a" diferit de zero.
Criteriul de divizibilitate cu 2
Un număr natural este divizibil cu 2 dacă ultima cifra este para (0,2,4,6,8).
Ex :{ 30 , 34 ,66 , 38 }
Criteriul de divizibilitate cu 3 (ori 9)
Un număr natural este divizibil cu 3 (ori 9) dacă suma cifrelor sale se divide la 3 (ori 9).
ex. pentru 3: 12372/3=4124; 1+2+3+7+2=15
ex. pentru 9: 1234566/9=137174; 1+2+3+4+5+6+6=27
Criteriul de divizibilitate cu 5
Un numar natural se divide cu 5 daca ultima sa cifra este 0 sau 5,
Criteriul de divizibilitate cu 10, 100, 1000 etc.
Un număr natural este divizibil cu 10 dacă ultima cifră a sa este 0, cu 100 dacă ultimele două
cifre ale sale sunt 00, cu 1000 dacă ultimele trei cifre ale sale sunt 000 
Divizori comuni
Cel mai mare divizor comun. Date fiind două sau mai multe  numere naturale, nu toate nule,
mulţimea divizorilor comuni este nevidă, deoarece conţine cel puţin un element, şi anume pe 1.
Definiţie
Numărul natural d este cel mai mare divizor comun al numerelor naturale a şi b, nu ambele nule,
dacă satisface simultan condiţiile:                  
a) d divide pe a şi d divide pe b                                                                ;                       
b) d este divizibil cu orice divizor comun al numerelor a şi b.
7
Cel mai mare divizor comun al numerelor a şi b se notează c.m.m.d.c.(a,b) sau (a,b).
(a,b)=d dacă şi numai daca d|a şi d|b   
dacă i|a şi i|b, atunci i|d
Numere prime între ele Două numere naturale a şi b se numesc prime între ele, dacă cel mai
mare divizor comun al lor este egal cu 1. Două numere prime între ele se mai numesc şi relativ
prime sau coprime.
Multipli comuni
Cel mai mic multiplu comun Mulţimea multiplilor unui număr natural nenul este infinită.
Mulţimea multiplilor comuni a două numere naturale, nenule, este şi ea infinită, deoarece conţine
cel puţin produsul numerelor şi toţi multiplii acestuia.
Definiţie
Numărul natural m este cel mai mic multiplu comun al numerelor naturale a şi b dacă satisface
simultan condiţiile            
a) m este divizibil cu a şi b ;
b) orice alt multiplu al numerelor a şi b este divizibil cu m.
Cel mai mic multiplu comun al numerelor a şi b se notează c.m.m.m.c.[a,b] sau [a,b].
[a,b] = m dacă şi numai dacă:
a|m şi b|m
a|M şi b|M, atunci m|M

Mulţimile Z, Q, R

Definiţii
N=multimea numerelor reale
Z=multimea numerelor intregi
Q=multimea numerelor rationale
R=multimea numerelor reale
Ca sa intelegem fiecare multime si ce elemente contine trebuie sa stim cum definim fiecare
multime:

Obs:   este multimea numerelor naturale fara zero si o definim ca:

.
Obsrevam ca  .
Multimea numerelor intregi (Z) se defineste astfel:

La fel ca si la multimea numerelor naturale definim multimea numerelor intregi fara zero
.
Astfel  , dar stim si ca  .
Multimea numerelor rationale (Q) se defineste astfel:

Deoarece daca b=0, atunci fractia nu ar mai avea sens.

La fel cum exista   asa exista si   numita multimea numerelor rationale fara
zero.
Multimea numerelor irationale ( ) este multimea numerelor care se scrie de obicei sub
forma de radical.
Multimea numerelor reale(R) este reuniunea multimii numerelor rationale cu multimea
8
numerelor irationale.
Exercitii:
1) Fie multimea 
Determinati multimile

Astfel:

.
Ca sa vedem mai usor fiecare numar in ce multime se afla, incercam ca pe fiecare numar in parte
sa-l lucram, adica sa-l aducem la forma cea mai simpla. De exemplu in exercitiul nostru:
–  daca simplificam prin 4

– , prima data transformam fractia zecimala periodica simpla in fractie

ordianara si apoi folosim regulile de calcul ale radicalilor.
– , am scos factorul (2) de sub radical

, introducem intregul in fractie, iar apoi extragem radicalul, dupa ce folosim

regulile de calcul cu puteri.
Deci ca sa rezolvam acest tip de exercitiu pe langa faptul ca trebuie sa stim fiecare multime, cum
o definim, trebuie sa stim si regulile de calcul cu radicali (scoaterea factorilor de sub radical,
introducerea factorilor sub radical), introducerea intregilor in fractii, simplificarea unei fractii
printr-un numar.

Operaţii în Z, Q, R
Inainte de a efectua operatii cu numere reale trebuie sa stim care sunt numerele reale, notate R,
este formata din reuniunea multimii numerelor rationale cu multimea numerelor irationale. In
mod asemanator,  , adica avem sirul de incluziuni:  : 
Operatiile care putem sa le efectuam cu numerele reale sunt asemanatoare cu operatiile pe care
le-am invatat pana acum, adica:
Adunarea numerelor reale
Scaderea numerelor reale
Inmultirea a doua numere reale
Impartirea a doua numere reale
Inversul unui numar real
Ridicarea la putere a numerelor reale
Dar si calculele cu radicali cat si regulile de calcul cu radicali.
In efectuarea operatiilor sus mentionate trebuie sa tinem cont de ordinea efectuarii operatiilor,
adica:
9
-Mai intai efectuam operatiile de gradul III, adica ridicarea la putere a numerelor reale
-Apoi operatiile de gradul II, adica inmultirile si impartirile in ordinea in care apar
-Si nu in ultimul rand operatiile de gradul I, adunarile si scaderile in ordinea in care apar
Exemple:
1. Efectuati calculele:
a)
Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus, mai intai efectuam operatia de adunare in prima paranteza
dintre doua numere intregi folosind regulile de calcul, apoi efectuam impartirile in cea de-a doua
paranteza, astfel obtinem:

Dupa ce am efectuat impartirile am obtinut aceleasi numere, dar de semne contrare, de unde
obtinem rezultatul 0.

b) 
Ca sa rezolvam exercitul de mai sus, mai intai scoatem factorii de sub radicali, dar si
rationalizam, astfel obtinem:
 

Apoi ca sa putem efectua calculele, aducem la acelasi numitor in paranteza rotunda si efectuam
calculele

 .
De unde obtinem un numar produsul a doua numere in care putem sa efectuam o simplificare
prin 6, deoarece stim ca   si astfel obtinem rezultatul 4.
c)
Ca sa rezolvam acest exercitiu, mai intai rationalizam numitorii, astfel devine :

Apoi efectuam calculele:

Cum avem acelasi numitor, putem efectua calculele:

d)
Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus mai intai transformam fractiile zecimale periodice simple in
fractii ordinare, dar introducem si intregii in fractii pe unde se poate:

Deci avem: 
10
Observati ca am scos si factorii de sub radicali, iar in urmatorul pas extragem radicalii pe unde se
poate

Astfel obtinem:

Transformarea fracţiilor în fracţii zecimale cu ajutorul virgulei

Scrierea fractiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub forma de fractie zecimala

Dupa cum bine stiti exista doua tipuri de fractii:

– fractii ordinare cu care am mai lucrat pana acum
Exemplu :

– fractii zecimale, adica acel numere, cifre care se scriu cu virgula

Exemplu :

Dupa cum  observati si din titlul acestui articol, acum o sa invatam sa transformam fractiile
ordinare cu puteri ale lui 10 in fractii zecimale, deci discutam despre scrierea fractiilor
ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub forma de fractie zecimala .
Incepem prin a prezenta fractii ordinare cu puteri ale lui 10

Astfel fractia

a)   (se citeste 9 zecimi)

b)   (se citeste sapte sutimi)

c)   (se citeste 7 intregi si 31 miimi)

Dar cum sa scriem urmatoarea fractia ordinara sub forma de fractie zecimala

d)  ,
observati ca numitorul este 4, deci trebuie sa gasim un numar cu care sa amplificam fractia astfel
incat sa gasim la numitor o putere a lui 10, adica o fractie ordinara cu numitorul o putere a lui 10,
astfel daca amplificam fractia cu 25 obtinem  , adica un intreg si 75
miimi.

11
Observati ca avem la numitor 100, adica  , astfel punem virgula peste doua cifre de la stanga la
dreapta.
Definitie: Numerele scrise cu virgula se numesc fractii zecimale.
O fractie zecimala este compusa din doua parti: partea intreaga si partea zecimala.
Cifrele scrise dupa virgula se numesc zecimale.
Exemplu:
2, 345
2 se numeste partea intreaga
345 se numeste partea zecimala (cifra 3 reprezinta zecimile, cifra 4 reprezinta sutimile si 5
miimile),
Observatie:
Dupa ultima zecimala putem adauga oricate zerouri am vrea, numarul ramane acelasi.
Exemplu :

0 si 00 sunt zecimale nesemnificative

Orice numar natural poate fi scris ca fractie zecimala.
Daca numitorul unei fractii ordinare ireductibile contine si alti factori in afara de 2 si 5, atunci
acea fractie nu poate fi scrisa sub forma unei fractii zecimale finita (adica sa contina un numar
finit de termeni).
Dupa cum bine stiti daca putem sa transformam o fractie ordinara in fractie zecimala, putem
realiza si invers, adica sa transformam o fractie zecimala in fractie ordinara.
Exemplu:

a)  ,la numarator scriem numarul fara virgula, adica 127, iar la numitor scriem cifra 1
urmata de atatea zerouri cate cifre sunt dupa virgula, adica 100.

b)  .
Exercitii:
1) Scrieti sub forma de fractii zecimale:

a) 
Observati ca am amplificat fractia cu 125 pentru a putea obtine la numitor o putere a lui 10, iar
apoi pentru a transforma fractia ordinara obtinuta in fractie zecimala punem virgula dupa trei
cifre de la dreapta spre stanga si cum in fata numarului, nu mai avem alta fira adauga 0 si astfel
obtinem 0, 375.

b) 
12
c) 

d) 
2) Scrieti sub forma de fractie ordinara urmatoarele fractii zecimale:

a) 
Dupa cum am spus si mai sus pentru a scrie fractia zecimala in fractie ordinara scriem la
numarator numarul asa cum este, iar la numitor scriem cifra 1 urmata de atatea zerouri cate cifre
sunt dupa virgula, adica 10.

b) 
Iar daca scoatem intregii din fractie obtinem:

Astfel

Sau altfel
Adica scriem partea intreaga in fata liniei de fractii, adica intregul si la fractia ordinara scriem la
numarator numarul de dupa virgula, iar la numitor 1 urmat de doua zerouri, deoarece avem doua
cifre dupa virgula.

Ecuaţii şi inecuaţii de gr. I, sisteme de ecuaţii si inecuatii de gr. I.

 Rezolvati ecuatiile de gradul I:

Metoda de lucru: Se separa necunoscuta, trecand termenii dintr-o parte in alta cu semn schimbat,
apoi ecuatia se imparte la coeficientul lui x.

a) 3x-5=10 => 3x = 10+5 =>3x= 15=> x= 5

b) 7x+80= 10 => 7x = 10-80 => 7x = - 70 => x = -10

c) 3(x+4)=15 => 3x + 12 = 15 => 3x = 15-12 => 3x = 3 => x=1

13
d) 7(8 – x) = 2(x + 2)=> 56 – 7x = 2x + 4 => -7x – 2x = 4 – 56=> -9x = -52=> x=52/9
 Rezolvati inecuatiile de gradul I:
a) 3x-5 > 10 => 3x > 10+5 =>3x > 15=> x> 5
b) - 7x + 80 <10 => -7x < 10-80 =>-7x < - 70 => x >10 

Observatie:la impartirea unei inecuatii cu un numar negativ, sensul acesteia se schimba,adica

din a>b devine -a<-b.

Sisteme de două ecuații cu două necunoscute

Un ansamblu de doua ecuații cu doua necunoscute notat :

{ax+by+c=0¿¿¿¿ unde a,b.c.d.e. f ∈ R este un sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute.

Definitie O pereche de numere reale(x,y) care verifica simultan cele doua ecuatii se numeste
solutie a sistemului.
A rezolva sistemul de ecuatii inseamna a-i determina solutiile.
Doua sisteme se numesc echivalente daca au aceeasi multime de solutii.
Avem doua metode de rezolvare a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute: metoda
reducerii si metoda substitutiei.
METODA REDUCERII
Se procedeaza astfel:
1. Se inmultesc termenii unei ecuatii cu un numar, iar termenii celeilalte ecuatii cu un alt
numar astfel incat prin adunarea sau scaderea egalitatilor sa se anuleze termenii ce
contin una din necunoscute.(termenii se reduc)
2. Se rezolva ecuatia cu o singura necunoscuta obtinuta.
3. Se introduce valoarea necunoscutei aflate intr-una dintre ecuatiile sistemului si se
rezolva ecuatia obtinuta.( sau se poate rezolva tot prin reducere pentru a afla a doua
necunoscuta.)
4. Perechea de numere obtinuta este solutia sistemului.
5. Este posibil ca in urma amplificarii si adunarii celor doua ecuatii sa se anuleze toti
termenii ce contin necunoscutele.In acest caz sistemul nu are solutie unica.

EXERCITII

14
1.
{2 x+3 y−5=0→⋅(−2)¿¿¿¿ ⇒11 x +16=0⇒ x=
−16
11

( 1611 )+3 y=5 ⇒ 3 y=5+3211 ⇒3 y=55+

⇒2⋅ −
11
32 87 87 1 29
⇒ 3 y= ⇒ y= ⋅ =
11 11 3 11

16 29
Sistemul are solutia:
(− ; )
11 11

2.
{ 2 x −3 y =5 ¿ ¿ ¿ ¿
14−3 y=5 ⇒−3 y=5−14 ⇒−3 y=−9⇒ y=3
Sistemul are solutia (7;3)
METODA SUBSTITUTIEI
Se procedeaza astfel:
1. Se scoate o necunoscuta din una din ecuatii.
2. Se introduce necunoscuta scoasa in a doua ecuatie.
3. Se afla necunoscuta.
4. Cu solutia aflata se revine la prima ecuatie si se afla a doua necunoscuta.

Exemplu:

1.
{2x−3 y=5 ¿¿¿¿
⇒2 x− y=5 ⇒ 2 ( 10− y )−3 y=5 ⇒ 20−2 y−3 y=5 ⇒−5 y =−15⇒ y=3
x=10− y ⇒ x =10−3=7 ⇒ S= {7 ;3 }

2.
{ 2x+3 y=5 ¿ ¿¿¿
2+ 2 y 29
2 x +3 y=5 ⇒ 2 − ( 5 ) +3 y =5⇒−4−4 y+ 15 y=25 ⇒11 y=29 ⇒ y=
11
29
2+2⋅
2+ 2 y 11 22+58 16
x=− ⇒ x=− =− =−
5 5 55 11
15
S=
{−1611 ; 2911 }
METODE COMBINATE

7 2
1.
{ + =16 ¿ ¿¿¿
x+2y 2x−y
1 1
=t =v
Notam x +2 y si 2 x− y ⇒

{ 7 t +2 v=16 ¿ ¿ ¿ ¿
7 t +2 v=16 ⇒7⋅2+ 2 v=16 ⇒2 v=2⇒ v =1
Avem deci :

1
{ x+2y
=2 ¿ ¿¿¿

⇒ ¿ {2 x+ 4 y =1 ¿ ¿ ¿
1
⇒ y =2⋅ −1=0
2
⇒ S= {12 ;0}
2.
{3|x−1|+5y=−11¿ ¿¿¿

⇒¿ {3|x−1|+ 5 y=−11 /¿ (−2 ) ¿ ¿ ¿

3|x−1|+5 y=−11⇒ 3⋅3+5 y=−11⇒ 5 y=−20⇒ y=−4

16
 ¿¿¿
¿
S= {( 4 ;−4 ) ; (−2;−4 ) }

Unităţi de măsură pentru lungime, volum, masă, timp

În curgerea vremii unităţile de măsură au fost structurate în trei categorii: mărimi

fundamentale, mărimi derivate şi mărimi suplimentare.
Mărimile fundamentale folosite în matematică sunt metrul (unitatea de măsură pentru lungime),
kilogramul (unitatea de măsură pentru masă), secunda (unitatea de măsură pentru timp), amperul
(unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric), kelvinul (unitatea de măsură )pentru
temperatură), molul (unitatea de măsură pentru cantitatea de substanţă), candela (unitatea de
măsură pentru intensitatea luminoasă).

17
Mărimile derivate sunt acele mărimi a cărei unitate de măsură depinde de una sau mai multe
unităţi de măsură ale mărimilor fundamentale şi se grupează în unităţi de măsură pentru: arii,
volum şi viteză.
Mărimile suplimentare sunt folosite în practică pentru a permite scrieri economice ca număr de
cifre şi spaţiu.
1.Unităţi de măsură pentru lungime.
"Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299.792.458 dintr-o
secundă".
Vom nota prin litera m metrul. Măsurătorile efectuate au urmat să se extindă şi asupra
lungimilor mai mici sau mai mari decât metrul dând naştere la noi categorii de unităţi de măsură
numite submultiplii metrului respectiv multiplii metrului.
Submultiplii metrului:
-decimetrul (dm) = 0,1 m
-centimetrul (cm) = 0,1 dm = 0,01 m
Multiplii metrului:
-decametrul (dam) = 10 m
-hectometrul (hm) = 10 dam = 100 m
-kilometrul (km) = 10 hm = 100 dam = 1000 m
Denumirile s-au alcătuit cu prefixele din limba greacă veche şi
latină: deca = zece, hecto = o sută, kilo = o mie, deci = o zecime, centi = o
sutime, mili = o miime.
2.Unităţi de măsură pentru arie.
Unitatea de măsură pentru arii este aria unui pătrat cu latura de 1 m, arie numită un metru
pătrat (se notează 1 m2). Deoarece s-a stabilit ca unitatea de măsură a ariei să fie aleasă ca fiind
aria unui pătrat de latură egală cu o unitate de lungime, spunem că aria este o mărime derivată,
având la bază lungimea.
Multiplii sunt:
1 dam2=100 m2
1 hm2=100 dam2 = 10000 m2
1 km2=100 hm2 = 10000 hm2 = 1000000 m2
Submultiplii sunt:
1 dm2 = 0,01 m2
1 cm2 = 0,01 dm2 = 0,0001 m2
1 mm2= 0,01 cm2 = 0,0001 dm2 = 0,000001 m2
3.Unităţi de măsură pentru volum.
Unitatea de măsură pentru volum este volumul unui cub cu
muchia de 1 m, volum numit un metru cub (se notează 1 m3)
Analog definim multiplii şi submultiplii metrului cub, adică:
Multiplii sunt:
1 dam3=1000 m3
1 hm3 = 1000 dam3 = 1 000 000 m3
1 km3 = 1000 hm3 = 1 000 000 dam3 = 1 000 000 000 m3
Submultiplii sunt:
1 dm3=0,001 m3
1 cm3=0,001 dm3 = 0,000001 m3
1 mm3=0,001 cm3 = 0,000001 dm3 = 0,000000001 m3
18
Cum determinăm volumul unui corp solid, cu aproximaţie?
Se scufundă corpul într-un vas gradat cu lichid, astfel încât să fie acoperit complet. Se citeşte pe
gradaţia de nivel volumul lichidului înainte şi după scufundare ; diferenţa dintre aceste volume
este chiar volumul corpului respectiv.
4.Unităţi de măsură pentru capacitate
Unitatea de măsură pentru capacitate este litrul şi este
echivalentul unui dm3 de apă. Prin notaţia 1 l înţelegem un litru. Avem deci
egalitatea 1 l=1 dm3 .
Multiplii sunt:
1 decalitru (1 dal) = 10 l
1 hectolitru (1 hl) = 100 l
1 kilolitru (1 kl) = 1000 l
Submultiplii sunt:
1 decilitru (1 dl) = 0,1 l
1 centilitru (1 cl) = 0,1 dl = 0,01 l
1 mililitru (1 ml) = 0,1 cl = 0,01 dl = 0,001 l
5.Unităţi de măsură pentru masă.
Masa unui centimetru cub de apă distilată, la temperatura de 40
Celsius s-a considerat ca fiind 1 gram şi s-a notat prin 1 g. S-a ştiut că la
această temperatură densitatea apei este maximă. Cantităţile mai mari decât
gramul dau naştere următoarelor categorii:
Multiplii gramului:
10 g=1 decagram (se notează 1 dag)
100 g= 1 hectogram (se notează 1 hg)
1000 g=1 kilogram (se notează 1 kg)
100000 g=1 chintal (se notează 1 q)
1000000 g=1 tonă (se notează 1 t)
Submultiplii gramului:
1 g=10 decigrame (se notează 10 dg)
=100 centigrame (se notează 100 cg)
=1000 miligrame (se notează 1000 mg)
6.Unităţi de măsură pentru timp.
Ziua solară este intervalul de timp care trece din momentul când soarele trece la meridianul
locului (când are înălţimea deasupra orizontului maximă, ceea ce popular se zice amiază) până a
doua zi când trece din nou la meridianul locului.
Ziua siderală este intervalul de timp scurs între două treceri consecutive ale unei stele fixe la
meridianul locului şi este egală cu timpul unei rotaţii complete a Pământului în jurul axei
polilor . Între ziua solară şi cea siderală este o diferenţă de aproximativ 4 zilei) la ora siderală 12,
pentru ca după şase luni, tot la ora siderală 12 soarele să fie la meridian în partea cealaltă, adică
să fie miezul nopţii.
Ziua solară mijlocie se poate defini ca fiind intervalul de timp în care un mobil se mişcă uniform
(mişcarea unui mobil este uniformă dacă între diferite intervale de timp egale parcurge distanţe
egale) astfel încât este când înaintea, când în urma soarelui (în intervale de timp nu prea mari).
O zi solară mijlocie se împarte în 24 de ore; ora în 60 de minute; minutul în 60 de secunde;
intervalele mai mici ca o secundă se măsoară cu zecimea, sutimea etc., de secundă. Această
împărţire pentru unităţile de timp, păstrează împărţirea sexagesimală, rămasă de la babilonieni.
19
Şapte zile alcătuiesc săptămâna, 4 săptămâni alcătuiesc luna, 12 luni alcătuiesc anul, care este
intervalul de timp în care Pământul face o rotaţie completă în jurul Soarelui. El are 365,2422
zile. Deoarece nu are un număr întreg de zile s-a stabilit ca anul calendaristic să aibă 365 de zile
iar din 4 în 4 ani să aibă 366 de zile. Anul cu 366 de zile se mai numeşte şi an bisect. Lunile :
ianuarie, martie, mai, iulie, august, octombrie şi decembrie au câte 31 de zile ; lunile : aprilie,
iunie, septembrie şi noiembrie au câte 30 zile, iar luna februarie are 28 de zile (în anul bisect 29
zile) Globul Pământesc se împarte în 24 de fusuri orare, un fus fiind cuprins între două meridiane
ale căror longitudine diferă prin 150.
XX
X
Pare de neînţeles faptul că, deşi prima Comisie internaţională pentru introducerea
sistemului metric în cele mai multe ţări din Europa şi din celelalte continente s-a întrunit în anul
1875, abia în 1960 a fost fixat în mod definitiv, sistemul internaţional de măsuri, bazat pe
sistemul zecimal, având ca unităţi fundamentale metrul, kilogramul, secunda, etc. Anglia a
recunoscut, în mod oficial, abia în anul 1065 că „ vechiul sistem de unităţi de măsură a fost
depăşit de dezvoltarea tehnică actuală” şi, în consecinţă „urmează să se pregătească în timp de 10
ani condiţiile necesare pentru folosirea sitemului metric”.

ELEMENTE DE GEOMETRIE
8.1 PUNCT ,DREAPTA ,SEMIDREAPTA , SEGMENT ,LINIE FRANTA /CURBA
UNGHIURI

Punctul. Punctul nu are definiţie. Desenul unui punct este o bulină mică sau o
cruciuliţă. Numele unui punct este A sau B sau ...., deci o literă mare latină. 

xA

Dreapta.Dreapta nu are definiţie . Are ca desen o linie dreaptă dusă cu rigla , linie care
ne imaginăm că poate fi prelungită oricât. O dreaptă are un nume sau altfel spus o notaţie ca de
exemplu a sau b sau orice literă latină mică.Dreapta este o mulţime de puncte . Pe o dreaptă
există cel puţin două puncte diferite.  

Dacă punctul A se află pe dreapta b , vom spune punctul A aparține dreptei b și vom scrie A∈b.

Se mai spune că dreapta b trece prin punctul A. Semnul ∈ se citește deci ”apaţine (lui)„.

A ∈b

Dacă A nu aparține dreptei BC=a se scrie A ∉ a și desenăm astfel :

20
Dacă punctele diferite A și B sunt pe dreapta d , atunci dreapta d se mai notează și cu AB.

Axiomă (postulat = enunț considerat adevărat fără a demonstrație) Prin 2 puncte diferite

(sau distincte) trece o singură dreapta .

Definiție 
Mai multe puncte sunt coliniare dacă sunt pe o aceeași dreaptă.Dacă A,B,C,... ∈ d , d o dreaptă ,
atunci A,B,... sunt coliniare. 
Semidreapta.Un punct A pe o dreaptă împarte dreapta în două părți numite semidrepte
(deschise).O semidreaptă (deschisă) de la A spre B se notează cu (AB și are desenul .
Semidreapta închisă de la A spre B se notează cu [AB și este (AB ∪ {A} , adică semidreapta
deschisă (AB și punctul A. Desenul semidreptei închise [ AB este

Ea are un capăt A și poate fi prelungită oricât de la A spre B.Punctul A se numește originea

semidreptei. Din A pleacă sau pornește semidreapta. Desenul semidreptei (deschise) (AB este
același doar că paranteza dreaptă este înlocuită cu una rotundă.

SEGMENTUL

Descrierea segmentuluiSegmentul [AB] este o parte a unei drepte , parte aflată între punctele A
și B de pe dreaptă.  
A[_______]B

[AB]=[AB∩[BA .

Segmentul deschis de capete A și B este (AB)=(AB∩(BA  

A(_______)B

21
Avem:[AB]=(AB)∪{A,B} . 

Lungimea unui segment.Fiecare segment are o însușire (proprietate) numită lungime.

Lungimea unui segment este un număr .Dacă segmentul [AB] are lungimea u și segmentul [CD]
are lungimea x , numărul y = x : u arată de câte ori intră segmentul (bățul) de lungime u în bățul
de lungime x. Avem x = y u = lungimea lui x exprimată cu unitatea u.

Exemplu
În desenul următor:CD =3•AB .
A [____] B C [______________] D

Segmente congruente, congruența segmentelor.Două segmente sunt congruente dacă au

aceeași lungime.Dacă segmentele [AB] și [CD] sunt congruente vom scrie [AB]≡ [CD] și
înseamnă că lungimile segmentelor sunt egale adică AB = CD sau |AB| = |CD| .

De exemplu marginile de sus și de jos ale unui geam dreptunghiular sunt congruente.

Distanța dintre două puncte.Distanța dintre punctele A și B este lungimea segmentului [AB].
Ea se notează cu d(A,B) . d(A,B) = AB = |AB|. 

Mijlocul unui segment .Mijlocul segmentului [AB] este punctul M de pe segment (M ∈ [AB] )
cu proprietatea [AM] ≡ [MB] .

Exercițiu

M este mijlocul lui [AB] , N mijlocul lui [MB], P mijlocul lui [AN]. Dacă AB=24 cm. Aflați PN.

Rezolvare

M este mijlocul lui [AB] , deci AM=MB = 24 : 2 = 12 cm .

N mijlocul lui [MB] , deci MN=12 : 2 = 6 cm .
AN = AM + MN = 12+6 = 18 cm .
P mijlocul lui [AN], deci PN = 18 : 2 = 9 cm. 

Construcția unui segment congruent cu un segment dat.Fie segmentul [AB] . A construi un

segment [CD] congruent cu cel dat înseamnă a desena segmentul [CD] de lungime egală cu
lungimea lui [AB] .Dacă avem semidreapta [UV, există un singur punct Q pe semidreaptă astfel
încât [AB]≡ [UQ]. 

22
Simetricul unui punct față de un punct.Fie puntul fix O. Simetricul unui punct A față de O
este acel punct A' cu proprietatea că O este mijlocul srgmentului [AA'].
Pentru a afla punctul A' :1) se măsoară lungimea lui [AO],2) se construiește segmentul [AO] și
se prelungește acest segment cu încă o dată segmentul [AO] 3) in final se verifică dacă O este
mijlocul lui [AA'] .

Evident simetricul lui O față de O este chiar O .

Notație utilă. „Simetricul lui A față de O este A' ” se va nota astfel „s O(A) = A' ” și înseamnă
că O este mijlocul lui [AA'].

Unghiul reprezintă alăturarea a două semidrepte având originea comună. Cuvântul "unghi"

provine din latină, cuvântul "angulus" însemnând colț. Originea semidreptelor se
numește vârful unghiului, iar cele două semidrepte sunt laturile lui. Cea mai comună unitate de
măsură a unghiurilor este gradul. De asemenea utilizat este și radianul (abreviat rad), care este
egal cu 180/π grade.
După măsură, unghiurile se clasifică astfel:
·         Unghiurile de 0 grade (cu laturile una peste alta) se numesc unghiuri nule.
·         Unghiurile cu o măsură între 0 și 90 de grade se numesc unghiuri ascuțite.
·         Unghiurile de 90 de grade (ale căror laturi sunt perpendiculare) se numesc drepte.
·         Unghiurile cu o măsură între 90 și 180 de grade se numesc unghiuri obtuze.
·         Unghiurile de 180 de grade (ale căror laturi sunt una în prelungirea celeilalte) se
numesc alungite.
·         Unghiurile cu mai mult de 180 de grade se numesc unghiuri reflexe.
De asemenea, dacă două unghiuri măsoară împreună 90 de grade, acestea se numesc
unghiuri complementare, iar dacă măsoară împreună 180 grade se numesc
unghiuri suplementare.
Două unghiuri cu o latura comună și celelalte laturi situate de o parte și de alta a laturilor comune
se numesc unghiuri adiacente.
Triunghiul Fiind date trei puncte distincte necoliniare, figura geometrică dată de reuniunea
segmentelor închise determinate de ele se numește triunghi și este una dintre formele poligonale
fundamentale ale geometriei.
Elemente ale triunghiului

         punctele A, B, C se numesc vârfurile triunghiului.

·         [AB], [BC], [AC] se numesc laturile triunghiului.
23
·           se numesc unghiurile (interne) triunghiului.
Clasificarea : Clasificarea triunghiurilor se face în funcție de lungimile laturilor sau       după
felul unghiurilor
1.Un triunghi cu toate laturile congruente se numește triunghi echilateral. Un triunghi
cu două laturi congruente se numește triunghi isoscel. Un triunghi care are laturile de
lungimi diferite se numește triunghi scalen (sau oarecare).

Isoscel Echilateral Scalen

2.Triunghiul cu toate unghiurile ascuțite este numit triunghi ascuțitunghic. Dacă unul dintre
unghiuri este drept, triunghiul este denumit dreptunghic. Triunghiul cu un unghi mai mare de
900 se numește triunghi obtuzunghic.

Dreptunghic Obtuzunghic Ascutitunghic

Patrulatere :
Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele.
Proprietati :
·         Laturile opuse sunt paralele și congruente.
·         Două unghiuri alăturate sunt suplementare (suma lor este egală cu 180 grade).
·         Diagonalele sale se taie în segmente congruente (se „înjumătățesc”).
·         Într-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente, iar unghiurile alăturate sunt
suplementare.
·         Aria A a unui paralelogram este A=b•h, unde b este lungimea unei laturi iar h este
înălțimea corespunzătoare acestei laturi.
·         Aria unui paralelogram este egală cu dublul ariei triunghiului format de două laturi
alăturate și diagonala opusă acestora.
·         Aria unui paralelogram este egală cu produsul dintre lungimile a două laturi alăturate și
sinusul unuia dintre unghiurile paralelogramului.

24
Dreptunghiul reprezintă un caz particular de paralelogram, având toate unghiurile drepte
Proprietati :
·        diagonalele sunt congruente;
·        laturile opuse sunt congruente ;
·        unghiurile sunt congruente și au măsura de 90 de grade;
·        latura mai mare se numește lungime (L), iar cea mai mică, lățime (l);
·        aria este egală cu produsul dintre lungime și lățime: A = L • l;
·        perimetrul dreptunghiului este egal cu dublul sumei dintre lungime și lățime: P = 2 • (L+l);
·        pătratul reprezintă un caz particular de dreptunghi, în care lungimea și lățimea sunt egale

Rombul este paralelogramul cu două laturi consecutive congruente.

Deoarece rombul este un paralelogram particular, toate proprietățile paralelogramului sunt
valabile și pentru romb.
·         laturile opuse sunt paralele și congruente;
·         unghiurile opuse sunt congruente (egale), iar unghiurile alăturate sunt suplementare;
·         diagonalele se taie în segmente congruente (se „înjumătățesc”);
·         aria este egală cu dublul ariei triunghiului format de două laturi alăturate și diagonala
opusă acestora;
·         aria este egală cu produsul diagonalelor împărțit la 2.
În plus:
·         toate laturile sunt congruente;
·         diagonalele sunt (reciproc) perpendiculare;
·         diagonalele sunt și bisectoarele unghiurilor;
·         perimetrul este de patru ori latura.
·         aria este egală cu jumătate din produsul diagonalelor;
·         aria este egală cu produsul dintre pătratul unei laturi și sinusul unuia dintre unghiurile
rombului;
·         aria este de patru ori mai mare decât aria triunghiului dreptunghic format de o latură și
cele două semidiagonale.

25
Pătratul reprezintă un caz particular al rombului, în care toate unghiurile sunt egale
(congruente). Un romb cu un unghi de 90 de grade este pătrat .

Pătratul este poligonul regulat cu patru laturi. El este un caz particular

de dreptunghi (dreptunghiul cu laturile adiacente egale) și de romb (rombul unghiurile drepte).
Proprietati :
 
·         laturile opuse sunt paralele;
·         toate laturile sunt egale;
·         toate unghiurile sunt drepte;
·         laturile alăturate sunt perpendiculare;
·         aria este egală cu pătratul laturii;
·         aria este egală cu produsul diagonalelor împărțit la 2
·         perimetrul este egal cu latura înmulțită cu 4;
·         diagonalele sunt congruente și perpendiculare;
·         diagonalele sunt și bisectoarele unghiurilor;
·         mijloacele laturilor formează un alt pătrat;
·         are 4 axe de simetrie.

26
Trapezul reprezintă un caz particular de patrulater convex, având două laturi opuse paralele și
celelalte neparalele. Laturile paralele ale unui trapez se numesc baze. Distanța dintre cele două
baze se numește înălțimea trapezului.
Trapezul oarecare are cele două laturi neparalele inegale și niciuna din ele nu formează unghi
drept cu bazele.
Trapezul isoscel are laturile neparalele congruente.
Trapezul dreptunghic are una din laturile neparalele perpendiculară pe cele două baze.
Formula generală de calcul a ariei trapezului este: produsul dintre înălțime și semisuma celor
două baze.

Trapezul isoscel e un caz particular de trapez, care are laturile neparalele congruente;

Proprietăți ale trapezului isoscel

 unghiurile alăturate unei baze sunt congruente;
 unghiurile opuse sunt suplementare;
 diagonalele sunt congruente;
 în cazul în care diagonalele sunt perpendiculare, înălțimea este egală cu linia mijlocie, iar
aria este egală cu pătratul înălțimii;
 laturile neparalele sunt egale fiecare cu radical din suma pătratului înălțimii și pătratului
semidiferenței laturilor paralele;
 aria este produsul dintre linia mijlocie și înățime.
Teoreme reciproce
 Dacă într-un trapez unghiurile alăturate unei baze sunt congruente atunci trapezul este
isoscel.
 Dacă într-un trapez diagonalele sunt congruente atunci trapezul este isoscel.

CERC .În geometria euclidiană, cercul este mulțimea tuturor punctelor din plan, egal depărtate
de un punct fix numit centru. Distanța comună este denumită de obicei raza cercului.
Cercurile sunt curbe simple închise, care separă astfel planul în două regiuni, interior și exterior.
Un cerc este un caz particular de elipsă, în care lungimile axelor sunt egale (și deci cele
două focare se confundă). Astfel, cercurile sunt, ca și elipsele, conice; mai precis sunt secțiuni
ale unui con circular drept cu un plan perpendicular pe axa acestuia.

27
 Definitii ale elementelor unui cerc :
 Un disc este regiunea planului delimitată de un cerc (aflată în interiorul acestuia).
 O rază este un segment de linie care conectează centrul unui cerc cu orice punct de pe
acesta. Lungimea acestuia se notează de obicei cu "r" sau "R".
 Un diametru este o coardă care trece prin centrul cercului. Diametrul este compus din
două raze coliniare, lungimea sa fiind de 2R.
 O săgeată este un segment de linie trasat perpendicular pe o coardă, situat între mijlocul
corzii și circumferința cercului.
 Un sector circular este o parte a discului cuprins între două raze.
 Un segment circular este o regiune a discului delimitată de un arc de cerc și o coardă care
au extremități comune.
 Un unghi central este un unghi format de două raze ale cercului.
 Segmentul de dreaptă determinat de două puncte ale unui cerc se numește coardă.
Aria cercului

unde A este aria cercului, r este raza cercului, d este diametrul cercului,   este o constantă

matematică.
Circumferința cercului

Aria unui sector de cerc

unde Asect este aria sectorului de cerc, r este raza cercului, n este măsura unghiului

sectorului de cerc măsurat in grade, iar   este o constantă matematică.
Lungimea unui arc de cerc

unde Larc este lungimea arcului de cerc, r este raza cercului, n este măsura

unghiului sectorului de cerc măsurat în grade, iar   este o constantă matematică.

Relatii metrice in triunghiul dreptunghic

28
 1.Proiectii ortogonale

          Proiectia ortogonala a unui punct pe o dreapta  estepiciorul perpendicularei duse din

acel punct pe dreapta.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
                                                                                       

a)     Proiectia punctului A este tot un punct, A .

b)    Proiectia punctului B care se afla chiar pe dreapta d  proiectie este tot punctul B.

c)     Proiectia segmentului CD este tot un segment segmentul  C D .

d)    Proiectia segmentului EF care este paralel cu dreapta de      proiectie. este un segment

egal cu segmentul initial.

e)  Proiectia segmentului MN care este perpendicular pe dreapta de proiectie, este un punct,P.

29
2.TEOREMA INALTIMII IN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

                  Se da Δ ABC dreptunghic in A. Se duce

inaltimea AD.Teorema inaltimii spune
ca:    Inaltimeaeste media geometrica
a  proiectiilo rcatetelor pe ipotenuza.

 AD =BD∙DC

  Demonstratie:

ΔABD~ΔADC ( BAD≡ ACD fiind unghiuri cu

laturi perpendiculare)             

Rezulta ca  →AD =BD∙DC

Exercitiu.

Se da triunghiul dreptunghic ABC cu unghiul A de 90  si AD BC. Sa se completeze tabelul :

BD 2 8 27 0,2 1,5
DC 8 63 16 5
BC 10 70 26 6,5
AD 4 12 12

3.TEOREMA CATETEI

30
 Intr-un triunghi dreptunghic,      cateta este media geometrica a lungimii proiectiei sale pe
ipotenuza si ipotenuza.
               AB  =BD∙BC
Demonstratie:
Δ ABD ~Δ ABC ( B este comun )
 Deci   →AB =BD∙BC
 Pentru cateta AC→ AC =DC∙BC
Exercitiu

Sa se completeze tabelul de mai jos

BD DC AB AC BC
6 12
3,2 5
9 15
27,2 34

4.TEOREMA LUI PITAGORA

Intr-un triunghi dreptunghic,patratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma patratelor

lungimilor catetelor.

                                                BC =AB +AC

                                                              

31
 In Δ ABC aplicam de doua ori teorema catetei:
AC =DC∙BC
AB =BD∙BC
Adunam relatiile: AC + AB =DC∙BC+BD∙BC= =BC(DC+BD)=BC∙BC   
  AC + AB = BC

Teorema reciproca.

Daca intr-un triunghi suma patratelor a doua laturi este egala cu patratul laturii a treia,
atunci triunghiul este dreptunghic.

Exercitiu. Sa se completeze tabelul stiind ca triunghiul este dreptunghic in A si AD este

inaltimea.

AB 15 8 12 25
AC 20 8 20 1
BC 29 13 2,6 64
BD 8
AD 7

Aplicatii.

32
1. Sa  se calculeze inaltimile intr-un triunghi isoscel ABC in care AB=AC=10 si BC=12.

                      In Δ ABC ducemAD BC si BE AC

 In Δ ACD aplicam T.Pitagora:AD =AC -DC =100-36=64

Rezulta ca AD=8.

Dar AD∙BC=BE∙AC  BE= 9,6

2. Sa se calculeze inaltimea intr-un triunghi oarecare cu laturile AB=5; AC=6; BC=7

Calculam inaltimea din A.( celelalte se calculeaza in mod asemanator exercitiului precedent)

Notam BD cu x si DC cu 7-x

33
Aplicam teorema lui Pitagora in cele doua triunghiuri dreptunghice formate: AD

                                            AD

Rezulta ca  x= BD= AD= ==

34