MATEMATICĂ

Unitatea de învăţare 8.
OPERAŢII CU NUMERE NATURALE; PROPRIETĂŢI. ADUNAREA ȘI SCĂDEREA.

8.1. INTRODUCEREA ADUNĂRII NUMERELOR NATURALE

Definiția 8.1.1. Fie A o mulțime nevidă. Numim mulțime asociată lui A, mulțimea A= ,A / A
formată din perechi constând din câte un element din A și mulțimea A.

Observație 8.1.1. Dacă două mulțimi sunt diferite, atunci mulțimile lor asociate sunt disjuncte.

Definiția 8.1.2. Fie A și B două mulțimi nevide. Numim reuniunea disjunctă a lor, reuniunea mulțimilor
asociate lor (A B).

Definiția 8.1.3. Fie a și b două clase de echivalență, având reprezentanți pe A, respectiv pe B, două
mulțimi distincte (card A = a, card B = b). Numim suma cardinalelor a și b, reuniunea disjunctă a
reprezentanților lor. Deoarece A și B sunt distincte, atunci mulțimile lor asociate sunt disjuncte și putem
scrie card A + card B = card (A B)

Observația 8.1.2. Dacă A și B sunt mulțimi finite, atunci a și b sunt numere naturale, deci putem defini
operațiile cu numere naturale plecând de la operațiile cu numere cardinale.

8.2. PROPRIETĂȚILE ADUNĂRII NUMERELOR NATURALE:

1. Comutativitatea: a  b  b  a, a, b 
(similar comutativității reuniunii A  B = B  A)
2. Asociativitatea: a   b  c    a  b   c, a, b, c 
(similar asociativității reuniunii (A  B)  C = A  (B  C)).
3. 0 este element neutru la „+”: 0  a  a  0  a, a 
(similar reuniunii cu mulțimea vidă A   =   A = A)

Exemplul 8.2.1. Demonstrarea intuitivă a proprietățior adunării:

talerul stâng = membrul stâng

talerul drept = membrul drept
2 seturi (câte unul pentru fiecare membru)

c
balanță b
a

Comutativitatea: Așezăm cubul a pe talerul din stânga și cubul b pe celălalt taler și observăm că
balanța se dezechilibrează. Așezăm pe talerul din dreapta întâi cubul b și apoi cubul a și observăm că
balanța se echilibrează.

525 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

Elementele adunării: T1 + T2 = S (suma)

(Termenii)

8.3. SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE

Scăderea este o operație aritmetică (dar nu algebrică) și se introduce pe baza adunării, este procesul
matematic invers adunării, prin care se determină diferenţa a două numere. Este notată folosind semnul
minus ””. Numerele cu care se operează se numesc termenii scăderii, (primul descăzut și al doilea
scăzător), iar rezultatul se numește rest sau diferență.
Scăderea este operația inversă adunării întrucât diferenţa adunată cu scăzătorul trebuie să dea un
număr egal cu descăzutul.
a+b=xx–a=b
D–S=RS+R=D
Această legătură între adunare și scădere ne permite să facem proba adunării prin scădere și proba
scăderii prin adunare.
Suportul intuitiv care este folosit în introducerea scăderii este diferența între o mulțime și o submulțime a
sa: A  X, B = CXA (X \ A = B)  card (X \ A) = card B  x – a = b.
X

CXA
A
După predarea noțiunii de scădere, se explică aflarea termenului necunoscut prin operația de scădere:
T1 = S-T2.
Probele adunării:
1. Prin adunare, folosind comutativitatea: T1 + T2 = S
2. Prin scădere: T1 = S - T2 sau T2 = S - T1

Scăderea: D – S = R (D – descăzut, S-scăzător, R-rest/diferență)

Probele scăderii:
1. Prin adunare: D = S + R
2. Prin scădere: S = D – R

Problema 8.3.1. Fie numerele 1 5 , 41 7, 6 86 , astfel încât . 

Aflaţi numerele.
Rezolvare:
Se scriu unele sub altele, astfel:
1 5
41 7
6 86
și se calculează cu algoritmul adunării cunoscut.
b  7  6 (F)
b  7  16  b  9  cifra (A)
1  5  c  8  c  2  cifra (A)
1  4  6 (F)
1  1  4  6  a  1  1d  a  1  10  d 
a  9  d  d  0, a  9  cifra (A)

526
 MATEMATICĂ
 

Observația 8.3.1. În textul unei probleme, expresia „cu atât mai mult” poate să aibă semnificație de a)
adunare; b) scădere. Pentru a stabili care este operația ce trebuie făcută, comparăm cele două
informații și concluzionăm dacă informația pe care trebuie să o aflăm este mai mare sau mai mică. În
cazul în care este mai mare, facem operația de adunare, în cazul în care este mai mică, facem scădere.

Exemplul 8.3.1.
a) Maria și Irina au timbre. Maria are 10 timbre, adică cu 7 mai multe decât Irina. Câte are Irina?
Rezolvare: 10-7=3 timbre are Irina.
b) Matei are 15 mașini. Dacă el are cu 7 mașini mai multe decât Doru, află câte mașini are Doru?
c) Maria are 4 timbre, Ana are 10 timbre. Cu câte timbre are Ana mai multe decât Maria?
d) Maria are cu 7 timbre mai multe decât Ana. Știind că Maria are 10 timbre, află câte are Ana.
e) Numărul 10 este cu 5 mai mare decât al număr. Află al doilea număr.

Problema 8.3.2. Compuneți probleme asemănătoare exemplului 8.3.1.

8.4. PROPRIETĂȚI ALE ADUNĂRII, LA ADUNAREA SAU SCĂDEREA CU UN NUMĂR NATURAL (mai mic decât fiecare
termen)

Fie suma: T1 + T2 = S |± x →suma

Studiem ce se întâmplă cu suma, atunci când adunăm sau scădem un număr (mai mic decât fiecare
termen) la unul din termeni ai adunării. Trebuie remarcat la astfel de probleme, că suma este
cunoscută, dar termenii care o compun nu se pot calcula.
Algebric: T1 + T2 = S |± x  (T1 ± x) + T2 = S ± x sau T1 + (T2 ± x) = S ± x
Aritmetic: Regula 8.4.1. Dacă mărim (micșorăm) un termen al adunării cu un număr natural, atunci și
suma se mărește/se micșorează cu același număr.

Exemplul 8.4.1. Ana și Matei au împreună 21 de mere. Matei mai primește 7 mere. Câte mere au
împreună?
Rezolvare: A+M=21
A+(M+7)=21+7
=28 mere au împreună cei doi copii.

Problema 8.4.1. Compuneți probleme asemănătoare.

Studiem ce se întâmplă cu suma, atunci când adunăm la un termen și scădem la celălalt termen un
număr (mai mic decât fiecare termen).
Algebric: T1 + T2 = S  (T1 + x) + (T2 - x) = S sau (T1 - x) + (T2 + x) = S
Aritmetic:Regula 8.4.2. Dacă mărim unul din termeni cu un număr și micșorăm celălalt termen cu
același număr, atunci suma rămâne constantă.

Exemplul 8.4.2.
a) Andrei și Ana au împreună 23 de mere. Dacă Ana îi dă lui Andrei 7 mere, câte mere au împreună
acum cei 2 copii?
b) Suma a două numere este 17. Dacă mărim primul număr cu 5 și îl mărim pe al doilea cu 5, aflați cât
devine acum suma lor.

Problema 8.4.2. Compuneți probleme asemănătoare exemplului 8.4.2.

527 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

8.5. PROPRIETĂȚILE SCĂDERII, LA ADUNAREA SAU SCĂDEREA CU UN NUMĂR NATURAL mai mic decât
scăzătorul sau diferența

Fie diferența: D – S = R | ± x → diferența (restul)

Studiem ce se întâmplă cu diferența, atunci când adunăm sau scădem un număr (mai mic decât
scăzătorul sau diferența) la descăzut. Trebuie remarcat la astfel de probleme, că diferența este
cunoscută, dar termenii care o compun nu se pot calcula.
Algebric: (D ± x) – S = (R ± x)
Aritmetic: Regula 8.5.1. Dacă mărim (micșorăm) descăzătul, diferența se mărește (se micșorează) cu
același număr.

Exemplul 8.5.1.
a) Maria are cu 5 timbre mai mult decât Barbu. Ea mai primește 7 timbre. Cu cât mai multe timbre are
acum Maria?
Rezolvare:
M – B = 5 |+7
(M+ 7) – B= 5 + 7
b) Diferența a doua numere este 5. Dacă mărim numărul mai mare cu 7, care va fi acum diferența
numerelor?

Problema 8.5.1. Compuneți probleme asemănătoare exemplului 8.5.1.

Studiem ce se întâmplă cu diferența, atunci când adunăm sau scădem un număr (mai mic decât
scăzătorul sau diferența) la scăzător. Trebuie remarcat la astfel de probleme, că diferența este
cunoscută, dar termenii care o compun nu se pot calcula.
Algebric: D – S = R |-x  D – (S + x) = R – x
Aritmetic: Regula8.5.2: Dacă mărim (micșorăm) scăzătorul, diferența se micșorează (se mărește) cu
același număr.
D – S = R |+x  D – (S - x) = R + x

Exemplul 8.5.2.
a) Barbu are cu 5 timbre mai puțin decât Maria. Dacă Barbu mai primește 3 timbre, cu câte timbre va
avea mai puține?
Rezolvare: M-B=5
M - (B+3)=5-3
=2 timbre are Barbu mai puține decât Maria.
b) Barbu are cu 5 timbre mai puțin decât Maria. Dacă Barbu mai primește încă 6 timbre, el va avea mai
multe sau mai puține decât Maria și cu câte?
Rezolvare: B = M – 5 |+6
B+6=M+1
(B + 6) – M = 1 timbru va avea
c) Diferența a două numere este 14. Dacă mărim numărul mai mic cu 7, cât devine diferența?

Problema 8.5.2. Compuneți probleme asemănătoare cu exemplul 8.5.2.

Studiem ce se întâmplă cu diferența, atunci când adunăm sau scădem un număr (mai mic decât
scăzătorul sau diferența) la descăzut și la scăzător. Trebuie remarcat la astfel de probleme, că diferența
este cunoscută, dar termenii care o compun nu se pot calcula.
Algebric: (D ± x) – (S± x) = R
Aritmetic: Regula 8.5.3. Dacă mărim (micșorăm) descăzătul și scăzătorul cu același număr, diferența
rămâne neschimbată.

528
 MATEMATICĂ
 

Exemplul 8.5.1. Barbu are cu 7 mașinuțe mai multe decât Andrei. Dacă Barbu mai primește 5 mașinuțe
și Andrei mai primește și el 5 mașinuțe. cu câte mașinuțe va avea Barbu mai multe decât Andrei?
Rezolvare:
B-A=7 sau B=A+7
B+5=(A+5)+7
(B+5)-(A+5)=7, așadar rămâne aceeași diferență, Barbu are tot cu 7 mașinuțe mai multe decât Andrei.

Problema 8.5.3. Compuneți probleme asemănătoare cu exemplul 8.5.3.

Exercițiul 8.5.3. Calculați sumele folosind metoda lui Gauss:

a) 20 + 21 + ... + 100 = ? (S = 4860)
b) 14 + 15 + ... + 1000 = ? (S = 500409)
c) 1 + 3 + 5 + ... + 927 = ? (S = 215296)
d) 4+ 7 + 10 + ... + 361 = ?
e) 17 + 22 + 27 + ... + 712 = ?

Exercițiul 8.5.4 .Determinați cifrele lipsă:

abcd  dcb4  ccc0
abcd  ?
Rezolvare:
d  4  0 (F)
d  4  10  d  6  cifrã (A)
1  c  b  c (F)
1  c  b  10  c  b  9  cifrã (A) °
1  9  c  c (F)
1  9  c  10  c (A)
1  a  6  c  cifrã nenulã
I a  1  c  8  cifrã (A)
  a, b, c, d   1,9,8, 6  ,  2,9,9, 6 
II a  2  c  9  cifrã (A)

Exercițiul 8.5.5. Determinați cifrele lipsă: abba  baab  4444

Soluție:  a, b  1,3 ,  2, 2 ,  3,1

Exercițiul 8.5.6. Suma a două numere de 2 cifre este 161. Suma răsturnatelor lor este 125. Aflați cel
mai mic prim număr, respectiv cel mai mare al doilea număr.
Rezolvare:
161; 125;  minim și maxim. 
a  b  c  d  26
9b  9d  99  b  d  11
b, d - cifre nenule
a, c - cifre nenule
I. b  2  d  9
b 3 d 8
b4d 7
b 5d 6

529 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

b 6d 5
b7d 4
b 8d 3
b9d 2
II. a  c  15
a 6c 9
a 7c 8
a 8c 7
a 9c 6
Soluție: =62, 99.

Exercițiul 8.5.7. Se știe că suma numerelor 1;  ˉ00 ;  000 și 3009 este minimă

și cifrele sunt distincte ( x  y  z ). Aflați numerele.
Rezolvare:
Suma minimă  x, y, z 1, 2,3  x  1, y  2, z  3
Verificare:1111+2200+3000+3009 = 9320

Exercițiul 8.5.7. Aflați cifrele necunoscute din relația: xyz  xxy  xyy  3 xz
Rezolvare:
310 x  22 y  z  300  10 x  z
300 x  22 y  300  x  1, y  0, z  0,1, 2,3, 4,...,9

Exercițiul 8.5.8. Aflați cifrele necunoscute din relația: 2abcd  abcd 3  83781
Rezolvare:
11000a  1100b  110c  11d  63778
111000a  100b  10c  d   63778
abcd  5798

Exercițiul 8.5.9. Se știe că suma dintre un număr și răsturnatul său este pătrat perfect. Să se afle cel
mai mic număr cu această proprietate.
Rezolvare:
11 a  b   k 2  a  b  11; k  11  ... a=2, b=9
=29
- Pentru a scădea un număr dintr-o sumă, se efectuează adunarea şi apoi scăderea sau, atunci când
este posibil, se scade acel număr dintr-un termen al sumei.
a + b+ c – m = (a + b+ c) – m = (a  m ) + b+ c; ( a  m)
- Pentru a scădea o sumă dintr-un număr, scădem primul termen din acel număr, apoi din rezultat
scădem următorul termen.
a – (b + c) = a – b – c
Demonstrație: a – (b + c) = (a  b) – (b + c  b) = a – b – c
- Pentru a scădea o diferență dintr-un număr, adunăm numărul cu scăzătorul și scădem descăzutul:
a – (b  c) = a + c – b
Demonstrație: a – (b – c) = (a + c) – ( b – c + c) = a + c – b

530
 MATEMATICĂ
A
 

8.6. Exerciții propuse:

1. Calculați:
a) 20 + 21 + … + 100 =
b) 144 + 15 + … + 1000 =
c) 1 + 3 + 5 + … + 999 =
2. a)  + 4= 0; a, b, c, d = ?
b)  + = 6666; a, b,b c, d = ?
3. + + =3 .x = ? y = ?
4. 2 + 3 = 83781; a,, b, c, d = ?
5. 5x + 6y
6 = 70. x=? y=?
6. Aflaţi numerele
n n= cu a,, b, c conseccutive şi cu suuma cifrelor egală
e cu 11.
7. + + = 900 cu a < b < c. a, b, c = ?
8. 24 + 24 +4 2 = 77679.
7 a, b, c = ?
9. Aflaţi numerele
n 2 3 dacă 2  + 3 = 837781.
10. Câtee numere de trei
t cifre distiincte satisfacc relaţia: = · (1 + )?
11. Compuneți o probblemă în caree expresia „ccu atât mai mult” m să conduucă la operațția de scăderre.
Un număăr este mai mare
m cu 4 deecât alt număăr. Știind că numărul mai mare este 110, aflați num mărul mai
mic.
12. Compuneți o probblemă în caree expresia „dde atâtea ori mai mult” să conducă la operația de împărțire.
î
Un număăr este de 5 ori
o mai mic decât
d altul. Șttiind că număărul mai mic este 14, aflațți numărul mai mare.
13. Calculați sumele (folosind meetoda lui Gauss)
a) 42 + 43 + 44 + … + 193
S = 42 + 43 + … + 192 + 193
S = 193 + 192 + … + 43 + 42 (+)
2S  235    235 
 235 
 235

de 193 41
4  de ori

S = 235 ‧ 76
b) 16 + 18 + 20 + … + 184
c) 25 + 27 + 29 + … + 149
d) 16 + 19 + 22 + … + 301
14. Rezoolvați sistemuul:
 xy  zt  40 10 x  y  10 z  t  40
 
 yx  tz  103 10 y  x  10t  z  1003 ()

111(x  y  z  t )  143 |:111

 x  y  z  t  13
1 | 10
 9  y  t   90  y  t  10
 10 x  y  10 z  t  40   
10 y  x  10t  z  103 9  x  z   27  x  z  27

 ( x, z )  (1, 2), (22,1)
 xz  12; 21 ; yt  19, 28,377,..., 73,82, 91 .

531