UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE

EDUCAȚIEI,ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE

DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARULUI

PRIN JOC DIDACTIC

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: CANDIDATĂ:

Conf .univ. dr. DĂNESCU ELENA
Prof. înv. preșcolar: Pîrvan Violeta-Daniela

2021
 STRUCTURA LUCRĂRII

ARGUMENT
CAPITOLUL I Premise psihologice privind dezvoltarea
creativității la preșcolari
CAPITOLUL II Dezvoltarea creativității prin jocul didactic
la preșcolari
CAPITOLUL III Metode didactice de dezvoltare a
potențialului creativ la copilul preșcolar
CAPITOLUL IV Cercetare privind dezvoltarea creativității
preșcolarului prin jocul didactic
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 ARGUMENT

În această lucrare mi-am propus să evidențiez aportul jocului

didactic la vârstă preșcolară în dezvoltarea creativității.
Creativitatea înseamnă noutate și spirit de inițiativă, avântare
către necunoscut, iar copilul trebuie să dispună de sentimentul
de siguranță, libertate interioară, acestea reliefându-se pe
acțiunea fictivă, cum este jocul, deoarece copilul transpune
conștient realul în imaginar, se implică afectiv și cognitiv,își
exersează imaginația, copilul ne dăruiește tot ce are el mai bun
atât ca forță fizică, cât și ca valori morale.
Am pornit de la premiza că jocul mobilizează personalitatea
copilului și am găsit în aceasta un mijloc excelent de a fructifica,
stimula și consolida imaginația debordantă a preșcolarului.
CAPITOLUL I PREMISE PSIHOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA
CREATIVITĂȚII LA PREȘCOLARI

I.1.Particularități psihofizice ale vârstei preșcolare

Perioada preșcolară mică reprezintă trecerea de la centrarea

organismului pe satisfacerea necesității inediate spre activități de
satisfacere mai complexe , de tip psihologic.
Preșcolarul mijlociu manifestă receptivitate față de mediul
înconjurător, care îi dezvoltă percepția prin sarcini și modalități proprii
de realizare.
Perioada preșcolară mare, percepția devinde pricepere, limbajul capătă
structură închegată, constituit după reguli gramaticale.
Procesul psihomotric depinde de continuarea procesului de mielizare a
legăturilor neuromotrice.
Procesul de osificare continuă.
 Limbajul este în plină expansiune, însă pronunția nu este încă perfectă.
 Se dezvoltă conștiința, un indicator fiind apariția sentimentelor.
I.2.DELIMITĂRI CONCEPTUALE ALE CREATIVITĂȚII

Creativitatea poate fi exprimată ca fiind capacitatea de a modela

experiența în noi și diferite forme, capacitatea de a percepe și a
comunica altora experiența unică rezultată.

Procesul creativ este redat în 4 etape:

etapa preparării sau pregătirii;
etapa incubației;
etapa iluminării;
etapa elaborării sau examinării;

Produsul creativ se definește prin originalitate și adaptabilitate

Potențialul creativ este antrenat în cele mai variate activități

creative.
 I.3.ASPECTE ALE POTENȚIALUL CREATIV LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

La vârsta preșcolară, preșcolarul înregistrează cele mai

pregnante schimbări.
Stimularea potențialului creativ impune utilizarea unor
strategii neprescrise cu accent pe antrenarea autentică și
plenară a preșcolarului.
Dezvoltarea gândirii critice constituie un important obiectiv
de tip formativ, utilizând metodele activ-participative, dar și
cele tradiționale.
Stimularea gândirii/ imaginației presupune utilizarea
metodelor bazate pe:
problematizare;
acțiune fictivă și reală;
explorare;
 CAPITOLUL II
DEZVOLTAREA CREATIVIT[‘II PRIN JOCUL DIDACTIC LA PREȘCOLARI

II.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE DESPRE JOC ȘI JOCUL DIDACTIC

 Jocul este considerat de Piaget o formă de activitate a cărei

motivații nu este adaptatea ci asimilarea realului cu eul
său, fără constângeri sau sancțiuni
 Jocul este principalul mijloc al achizițiilor cognitive sau
deprinderilor fizice.
 Jocul didactic este jocul prin care se realizează obiective și
sarcini de învățare folosind un conținut accesibil,
modalități atractive și recreative și materiale didactice
interesante.
 Structura jocului didactic;
 scopul jocului;
 sarcina jocului;
 elementele de joc;
 conținutul jocului;
 materialul didactic;
 regulile jocului;
II.2. ASPECTE SPECIFICE ALE FOLOSIRII JOCULUI DIDACTIC LA VÂRSTA
PREȘCOLARĂ

Reușita jocului este condiționată de proiectarea, organizarea și desfăsurarea lui metodică,

modul în care cadrul didactic știe să asigure o concordanță între toate elementele ce îl
definesc.
Cerințele de bază avute în vedere în aplicarea unui joc didactic:
Pregătirea jocului didactic
Organizarea judicioasă a acestuia
Respectarea momentelor jocului didactic: -introducerea în joc;
-anunțarea titlului jocului și a scopului;
-prezentarea materialului;
-explicarea și demonstrarea regulilor jocul;
-executarea jocului de probă;
-executarea jocului de către copii;
-complicarea jocului;
-introducerea unor noi variante;
-încheierea jocului;
Ritmul și strategia conducerii lor
Stimularea elevilor în vederea participării active la joc
Asigurarea unei atmosfere prielnice
II.3.STIMULAREA CREATIVITĂȚII PRIN JOCUL DIDACTIC

În joc, copilul se simte în deplinătatea puterilor.

Jocul este o activitate distractivă, încadrată in anumite reguli.
Aspectele de divertisment din jocul didactic contribuie la
dezvoltarea limbajului și a unor trăsături pozitive de comportament.
Între jocurile și activitățile la alegere ale copiilor,libere creative și
activitățile pe domenii experențiale, nu există o graniță, nici măcar
imaginară, ele se întrepătrund și se influențează reciproc.

Creativitatea se stimulează prin:

jocuri senzoriale;
jocurile de rol;
jocurile creative;
materialul de joc folosit;
activitățile opționale;
II.4. METODE DIDACTICE INTERACTIVE FAVORABILE PENTRU STIMULAREA
CREATIVITĂȚII LA PREȘCOLARI

Metoda reprezintă drumul sau calea de urmat în activitatea comună a educatorului și

educaților pentru îndeplinirea scopurilor învățământului

Brainstormingul Metoda Sinelg

Metoda ochilor
Diagrama Venn închisi

Stimularea Metoda
Cubul creativității- pălăriilor
metode gânditoare

Copacul ideilor Metoda petelor

întâmplătoare
Metoda
Philips 6-6 Discuția
panel
 CAPITOLUL III
MODELE DIDACTICE DE DEZVOLTARE A POTENȚIALULUI CREATIV
LA COPILUL PREȘCOLAR
III.1. MODALITĂȚI DE STIMULARE A POTENȚIALULUI CREATIV PE DOMENII
EXPERENȚIALE

DE CE?

CE? CINE?
Explozia
stelară LOTUS

CÂND? UNDE?

Metoda
pălăriilor
gânditoare
III.2. MODELE DE JOCURI DIDACTICE CE DEZVOLTĂ POTENȚIALUL CREATIV AL
COPILULUI PREȘCOLAR

JOCURILE DIDACTICE EXEPLIFICATE

Specificații:
a. “Caruselul culorilor”
domeniile experențiale
b. “Să cunoaștem corpul omenesc!” scopul didactic
sarcina didactică
c. “ Spune-mi ce crezi că face?” elemente de joc
 reguli de joc
d. “Cum arată și cum sunt?” materialul didactic
desfășurarea jocului
e. “Ce se potrive;te, ce nu se potrivește?”

f. “Cum îți alegi partenerul?

g. “Cine locuiește în căsută?”

 CAPITOLUL IV
CERCETAREA PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVIT[‘II PRE;COLARULUI
PRIN JOCUL DIDACTIC

ARGUMENT

Pentru a susține cele prezentate până acum mi-am propus realizarea

unei cercetări de timp constatativ ameliorativ desfășurată pe parcursul
unui an școlar , pe grupă de 15 preșcolari în vârstă de 4-5 ani.
Această investigație experimentală vrea să surprindă eficiența jocului
didactic în dezvoltarea creativității copilului preșcolar și plusul pe care îl
aduce acesta în evoluția pe plan creativ a personalității copiilor.

IV.1.SCOPUL CERCETĂRII

Dezvoltarea potențialului creativ și a rezultatelor în învățare a

preșcolarilor prin folosirea jocului didactic în activitățile de educație
plastică la grupa mijlocie.
 OBIECTIVELE CERCETĂRII

 stabilirea probelor de evaluare inițiale și finale pentru surprinderea aspectelor de

conținut pe educație plastică în cadrul domenului estetic creativ la grupa mijlocie;

evaluarea nivelului inițial de stăpânire a tehnicilor specifice de lucru la desen și

pictură a preșcolarilor de grupă mijlocie;

stabilirea jocurilor didactice pe care le folosim;

 evaluarea nivelului rezultatelor în activitatea plastică după introducerea lor în

programul didactic cu rol optimizator;

introducerea copiilor într-un program didactic de activizare a folosirii tehnicilor

simple de lucru la educație plastică pentru preșcolarii din grupa mijlocie;

stabilirea metodelor statistice folosite în evaluarea și interpretarea rezultatelor

studiului experimental;

compararea rezultatelor inițiale cu rezultatele finale ;

 IPOTEZA CERCETĂRII
Presupunem folosirea jocului didactic ca modalitate de activare a preșcolarilor în
activitățile de educație plastică, va conduce la amplificarea manifestărilor creative în acest
domeniu.
Variabilele cercetării:
 variabila independentă: aplicarea jocului didactic ca metodă de activare a preșcolarilor

variabila dependentă: stimularea creativității în activitățile de educație plastică la

preșcolari

IV.2. Eșantionul cercetării și a metodelor de cercetare

Eșantionul de subiecți a fost constituit din 15 preșcolari de la G.P.N. Potcoava, județul Olt

Eșantionul Nr.copii Fete Băieți

Grupa
experimentală 15 8 7
 Observația

Metodele
Probele de statistico-
evaluare 4.2.Metodele grafice
de cercetare

Metoda
experimentului
3.3.Desfășurarea cercetării

1.Etapa preexperimentală sau etapa inițială( am dorit să cunoaștem nivelul de creativitate

prin aplicarea unei probe de evaluare inițială
 În cadrul etapei am introdus un program de amplificare a manifestărilor creative ale
copiilor pe cele trei componente: originalitate, flexibilitate, fluență în activitățile de educație
plastică , bazat pe o serie de jocuri.

“Colorează cât mai corect florile!”

“Ghici ce am desenat aici?”

“Covorașul” “Ce poate simboliza desenul?”

“Ploaie și fetița cu umbrela”joc-exercițiu

3.Etapa finală a cercetării

Conținutul probei de evaluare a creativității copiilor, a fost asemănător probei inițiale.

Am dorit să vad dacă programul introdus, bazat pe diferite jocuri, a influențat aplificarea
manifestărilor creatice ale copiilor
 Compararea rezultatelor

3.4. Concluziile cercetării

Analizând rezultatele înregistrate mai sus, e ușor de remarcat că numărul preșcolarilor

care au indicii de progres C.A. Și C.D. De la 58% la 83%, ccea ce dovedește că introducerea
unui program bazat pe o serie de jocuri și pe elemente de conținut de educație plastică,
amplifică manifestările creative ale copiilor pe cele trei componente: originalitate,
flexibilitate și fluență.
Aspectele semnalate și mai ales creșterea indicilor de progres arată că folosirea jocului
didactic creativ, optimizează activitatea preșcolarilor,ceea ce ne spune că ipoteza de
cercetare a fost confirmată.
 CONCLUZII

Preșcolaritatea este perioada formării personalității prin lărgirea experienței cognitive,

apariția și dezvoltarea unor trebuințe de progres, diversificarea trăirilor afective, dezvoltarea
imaginației și a competențelor.
Potențialul creativ al preșcolarilor se manifestă în activitățile sale cotidiene, însă
cadrul propice de manifestare este jocul sub toate formele sale.
Stimularea potențialului creativ presupune utilizarea unor strategii didactice ce
respectă principiile învățării de tip creativ.
Dezvoltarea potețialului creativ nu se relizează de la sine și este nevoie de acțiuni
continue și organizate.
Stimularea creativității este un proces complex care cuprinde toate fenomenele de
activizare,de antrenare,dezvoltare a aspectelor creative și presupune utilizarea strategiilor
didactice adaptate unui stil educațional bazat pe un program de antrenament creativ.
În această lucrare, dimensiunea teoretică a fost cuprinsă în primele două capitole,
dimensiunea practic-aplicativă a fost evidențiată în capitolul trei, iar apectele de cercetare,
în capitolul patru.
Din oservațiile culese pe parcursul activității, concluzionez că stimularea potențialului
creativ impune convergența factorilor educativi care vor asigura sincronizarea nivelului
calitativ al realizărilor cu nivelul posibilităților de antrenare a preșcolarului în soluționarea
problemelor apărute și vor impune angajarea lui în experiențe creative.