Birzu Raluca-Gabriela

Bădiță Ana-Maria
Ursu Diana-Elena
Luca Sara-Mădălina
Cîrstean Andreea-Viorica
Condur Carmen- Iuliana
Sarghe Cristina
Filip Ana Maria
Aionesei Beatrice
Ignat Bianca Stefania
Țosu Adriana Ioana
1. Borhan Raluca-Maria
2. Bălteanu Andreea Elisa
3. Vicoleanu Andreea Luciana
4. Dulan Diana Bianca
5. Frunză Ancuța
6. Grădinaru Paula
7. Irimescu Delia
8. Georgiana Odăgeru
9. Dulgheriu Cosmina Mihaela (grupa 3)
10. Andreea Nica (grupa 3)

1. Grădinaru Paula
2. Fosa Iulia Alina
3. Andreea Nica
4. Grigoraș Alexandra
5.Frunză Ancuța
6. Luca Sara
7. Dulgheriu Cosmina Miahela
8. Condur Iuliana
9. Dăscălița Maria
10. Podeanu Beatrice Georgiana 
11. Nica Andreea
12. Irimescu Delia

CURS 5

Rezolvarea de probleme prin metode aritmetice: metoda figurativă (de tipul sumă și
diferență, de tipul sumă și cât, de tipul diferență și cât), metoda falsei ipoteze, metoda
retrogradă, metoda lui Dirichlet, metode specifice problemelor de mișcare

Traseul metodic al rezolvării aritmetice a problemelor de matematică cuprinde pașii pe

care învățătorul/ institutorul/ profesorul trebuie să îi urmeze în rezolvarea corectă și completă
prin metode aritmetice a problemelor.
Din punct de vedere metodic acești pași sunt gândiți pentru a ajuta elevul să înțeleagă
profund mecanismele care conduc la o structurare corectă a demersului rezolutiv. Etapa de citire
și memorare a enunțului are rolul de a facilita accesul la informațiile din enunț, fiind etapa
premergătoare ghidării prin întrebări pentru a înțelege textul problemei, în care elevul este
ajutat să înțeleagă conexiunea dintre datele cunoscute și datele necunoscute ale problemei. Etapa
de transpunere în limbaj matematic a datelor problemei și schițarea, notarea datelor
problemei presupune modelarea matematică problemei și are rolul de a dezvolta operațiile
gândirii (analiză, sinteză, analogie, particularizare, generalizare, concretizare, abstractizare).
Etapa de realizare a desenului problemei, stabilire a tipului de metodă folosită și existență a
metodelor alternative reprezintă o modalitate de a materializa relațiile dintre datele problemei,
facilitând înțelegerea problemei și a mecanismelor pe care le implică rezolvarea ei. Etapa de
construire a planului logico-operațional este etapa de rezolvare scrisă a problemei, prin
întrebări ce conduc raționamentul rezolutiv și calculele aferente fiecăreia. Dacă etapele anterior
prezentate au rolul de a forma și dezvolta algoritmii de identificare și cei procedurali, etapa de
verificare a răspunsului are rolul de a antrena algoritmii de control 1. Etapa de rezolvare a
1
Algoritmii de identificare țin de cunoștințele declarative de tipul factuale (includ fragmente izolate de informaţii,
cum ar fi definiţiile cuvintelor şi cunoştinţe despre detalii specifice) și conceptuale (constau în sisteme de informaţii,
cum ar fi clasificările şi categoriile, conceptele, noțiunile) și sunt specifici pentru situaţiile de decelare a
informațiilor unei probleme aritmetice, de precizare a conexiunilor între informații și de stabilire a modalităților de
problemei prin alte metode, atunci când este posibil, are rolul de a dezvolta flexibilitatea
gândirii, antrenând structurile cognitive în găsirea de noi căi de organizare a relațiilor dintre
datele problemei pentru a structura demersul rezolutiv. Etapa de redactare a răspunsului este
obligatorie și constituie modalitatea de finalizare a rezolvării problemei. Următoarele două etape,
scrierea problemei în exercițiu și generalizarea problemei au importante valențe în dezvoltarea
gândirii abstracte a elevilor. Ultimele două etape, compunerea de probleme după același exercițiu,
dar schimbând contextul și compunerea de probleme după același context cu cel inițial, dar
schimbând numerele au rolul de a dezvolta capacitatea elevilor de a matematiza diverse
conținuturi, de a modela matematic anumite situații din viața curentă.
Traseul metodic al rezolvării problemelor prin metode aritmetice cuprinde următoarele etape:
 Citirea, memorarea și repetarea enunțului
 Ghidarea prin întrebări pentru a înțelege textul problemei
 Transpunerea în limbaj matematic a datelor problemei (modelarea matematică a problemei) și
schițarea, notarea datelor problemei
 Realizarea desenului problemei, stabilirea tipului de metodă folosită și existența metodelor
alternative2
 Construirea falsei ipoteze - doar pentru metoda falsei ipoteze
 Construirea planului logico-operațional (rezolvarea scrisă)3
 Verificarea răspunsului
 Rezolvarea problemei prin alte metode-atunci când este posibil
 Redactarea răspunsului
 Scrierea problemei în exercițiu4
 Generalizarea problemei5
 Compunerea de probleme după același exercițiu, dar schimbând contextul6
 Compunerea de probleme după același context cu cel inițial, dar schimbând numerele7

Metoda figurativă de tipul sumă și diferență

rezolvare a problemei. Algoritmii de lucru, procedurali țin de cunoștințele procedurale și implică strategii diferite de
calcul, care pot fi lineare (ca în adunare şi scădere) sau ciclice (ca în înmulţire şi împărţire ). Algoritmii de controlțin
de cunoștințe metacognitive și se utilizează în calculele aritmetice, în activităţile intelectuale, care se supun unor
reguli implicite, reprezentând grupări de reversibilităţi și de echivalențe logice.
2
În general, începem reprezentarea numerelor cu numărul mai mic, această ordine în gândire ajută copilul să-și
sistematizeze mai bine informațiile din problemă și să înțeleagă mai bine textul problemei.
3
Planul logico-operațional reprezintă succesiunea de întrebări (care constituie planul logic), urmate de fiecare dată
de calculele aferente (care constituie planul operațional).
4
Scrierea problemei în exercițiu se realizează urmărind calculele din planul operațional.
5
Generalizarea problemei se realizează urmărind scrierea problemei în exercițiu, în care înlocuim numerele, cu ceea
ce reprezintă fiecare în funcție de textul problemei (sumă, diferență, produs, cât, rest).
6
Problema compusă după același exercițiu, urmărește logic exrcițiul problemei rezolvate, dar nu mai este de tipul
acesteia.
7
Problema compusă după același context este de același tip cu problema rezolvată.
Probleme rezolvate
Sofia are 48 de flori in 2 vaze. In prima vaza sunt cu 14 flori mai multe decat in a doua. Cate
flori sunt in fiecare vaza?
Notăm cu a= nr. flori din prima vază și cu b=nr. flori din a doua vază.
a+b=48
a=b+14 (sau a-b=14)
a,b=?
14 (diferența)
a
b 48 (suma)

C=1 (segmentul care-l reprezentă pe b se cuprinde o singură dată în

segmentul care-l reprezintă pe a)
La metoda figurativă de tipul sumă și diferență egalăm părțile:
Metoda I (prin adunare):
14
a
b+14 14 48+14

1. Care este dublul numărului mai mare?

48+14=62 (2a=de două ori numărul mai mare)
2. Care numărul mai mare?
62:2=31 (a)
3. Care este numărul mai mic?
I. 48-31=17 (b)
Verificare: 31-14=17 (A)
II. 31-14=17 (b)
Verificare: 48-31=17 (A)
Răspuns: a=31, b=17
Scrierea în exercițiu:
I. 48-31=48-62:2=48-(48+14):2
Exercițiul problemei este 48-(48+14):2
II. (48+14):2-14
Generalizarea: Notăm S=48, D=14, C=1
I. S-(S+D):(C+1)
II. (S+D): (C+1)-D

Metoda prin scădere: suma diferența

a-14
b 48-14

Planul logico-operațional
a+b=48
a=b+14
1. Care este dublul numărului mai mic?
48-14=34 (2b)
2. Care este numărul mai mic?
34:2= 17 (b)
3. Care este numărul mai mare?
I. 48-17=31 (a)
Verificare: 17+14=31 (A)
II. 17+14=31 (a)
Verificare: 48-17 =31(A)
Răspuns: a=31, b=17
Scrierea în exercițiu:
I. 48-(48-14):2
II. (48-14):2+14
Generalizarea: Notăm S=48, D=14, C=1
I. S-(S-D):(C+1)
II. (S-D): (C+1)+D
Compunerea de probleme după același exercițiu: 48-(48-14):2
a avut
a consumat
48-(48-14):2

Într-o bibliotecă sunt pe primul raft 48 de cărți de matematică, iar pe al doilea raft sunt 48 de cărți de
literatură. Dimineață sunt împrumutate 14 cărți de literatură, iar după amiaza sunt împrumutate
jumătate din restul cărților de literatură rămase. Cu câte cărți de literatură sunt mai puține acum față
de cărțile de matematică?
Compunerea de probleme după același context:
are 48 de flori in 2 vaze. In prima vaza sunt cu 14 flori mai multe decat in a doua. Cate flori sunt
in fiecare vaza?
Matei are 37 de mașinuțe, în două cutii. În a doua cutie sunt cu 11 mai puține decât în prima.
Câte mașinuțe sunt în fiecare cutie?
Problema 1: Sanda are cu 48 lei mai mult decât Sandu. Ei au împreună 246 lei. Câți lei are
fiecare?
Problema 2: Suma a două numere este 47, iar diferența lor este 9. Aflați numerele.
9
a
b 47

Metoda prin adunare

a 9
9 47+9
b+9

1. Care este dublul numărului mai mare?

47+9=56 (2a)
2. Care este numărul mai mare?
56:2=28 (a)
3. Care este numărul mai mic?
I. 47-28=19 (b)
Verificare: 28-9=19 (A)
II. 28-9=19 (b)
Verificare: 47-28=19 (A)
Răspuns: a=28, b=19
Scrierea în exercițiu 47-(47+9):2
Metoda prin scădere
a-9
b 47-9
Planul logico-operațional
1. Care este dublul numărului mai mic?
47-9=38 (2b)
2. Care este numărul mai mic?
38:2=19 (b)
3. Care este numărul mai mare?
I. 47-19=28 (a)
Verificare: 19+9=28 (A)
II. 19+9=28 (a)
Verificare: 47-19=28 (A)
Răspuns: a=28, b=19
Scrierea în exercițiu:
I. 47-(47-9):2
II. (47-9):2+9
Generalizare: Notăm S=47, D=9, C=1, iar în scrierea în exercițiu, înlocuim numerele cu literele
aferente:
I. S-(S-D): (C+1)
II. (S-D): (C+1)+D
Compunerea de probleme după același exercițiu
I. 47-(47-9):2
Maria are 47 de nuci într-un coș. Ea mănâncă 9 nuci și restul îl înjumătățește cu sora ei. Cu câte
nuci are acum Maria mai puține decât inițial?
II. (47-9):2+9
Maria are 47 de nuci într-un coș. Ea mănâncă 9 nuci și restul îl înjumătățește cu sora ei. Maria
mai primește de la mama ei 9 nuci. Câte nuci are acum Maria?
Compunerea de probleme după același context
Pentru compunerea unei probleme de tipul sumă și raport, se face un desen după cum se dorește
să arate rezolvarea:
de exemplu:

Se alege o valoare pentru segment, să spunem că valoarea este 123 și atunci primul număr devine
123, al doilea devine 123∙3+12=381 și, în continuare, se calculează suma și catul (raportul) lor,
astfel se obține că suma celor două numere este 381, iar dacă se împarte numărul mai mare la
numărul mai mic se obțin câtul 3 și restul 12.
Problema compusă va fi:
Suma a două numere este 381, iar dacă împart numărul mai mare la numărul mai mic, se obține
câtul 3 și restul 12. Care sunt cele două numere?
 sau
Doi copii au împreună 381 de mere. Al doilea copil are triplul numărului de mere ale primului
copil plus încă 12 mere. Câte mere are fiecare copil?
Probleme propuse
 Suma a două numere este 127, iar diferența lor este 83. Aflați numerele.
 Maria repartizează 42 de creioane colorate în două cutii, astfel încât în prima cutie să fie cu
14 creioane mai multe decât în a doua. Câte creioane sunt în fiecare cutie?
 Ana are cu 148 lei mai puțin decât Maria. Ele au împreună 246 lei. Câți lei are fiecare?
Maria are un coș cu mere și pere, în total 56 de fructe. Dacă s-ar lua 8 mere și s-ar pune 16
pere, atunci numărul merelor ar fi egal cu numărul perelor. Aflați câte fructe sunt de fiecare
tip. (Trebuie aplicate simultan și metoda prin adunare și cea prin scădere)
Plan de rezolvare:
1. Cât ar fi dublul numărului de mere sau de pere, în ipoteza dată în problemă?
56-8+16=48 (2(m-8) sau 2(p+16))
2. Cât este numărul de mere?
48:2+8=32 (m)
3. Cât este numărul de pere?
48:2-16=8 (p)
Verificare: 32-8=8+16 (A)
Metoda figurativă de tipul sumă și cât

J+G=52,8

J=3G-4

J, G=?

G -4 52,8

Metoda prin adunare C=2, R=G-4, P=4,S=52,8

G 52,8+4

J+4

Planul logico-operațional

1. Cât este împătritul numărului mai mic?

52,8+4=56,8 (4G)
2. Cât este numărul mai mic?
56,8:4=14,2 (G)
3. Cât este numărul mare?
I. 3∙ 14,2-4=42,6-4=38,6 (J)
Verificare:52,8-14,2=38,6 (A)
II. 52,8-14,2=38,6 (J)
Verificare:
3×14,2-4=38,6(A)
Scrierea în exercițiu:
I. 3∙(52,8+4):4-4
II. 52,8-(52,8+4):4

comparatie
Într-un magazin sunt 52,8 kg căpșuni, se mai aduc 4 kg, apoi se vând un sfert din ele. Câte kg de
căpșuni au rămas în magazin?
Într-un bazin sunt 52,8 l de apă. Alina adaugă 4 l de apă și apoi udă florile cu un sfert din cantitatea
de apă din bazin. Câți l de apă au rămas în bazin?

Generalizarea: Notăm S=52,8, P=4, C=2 (pentru că sunt doar două segmente întregi, iar din
al treilea lipsește 4)

I. (C+1)∙(S+P): (C+2)-P
II. S-(S+P): (C+2)

Compunerea de probleme după același exercițiu

I. Alina are 52,8 kg de mere și mai cumpără 4 kg de mere. Miruna are triplul kg de mere
ale Alinei. Ea le împarte celor 4 frați ai săi. Fratele mai mare mănâncă 4 kg de mere. Cu
câte kg de mere rămâne fratele mai mare?
II. Maria are 52,8 kg prune. Mioara are cu 4 kg mai multe, dar ea le împarte celor 4 frați ai
săi. Cu câte kg are mai multe Maria față de un frate al Mioarei?

Compunerea de probleme după același context

Andrei are triplul sumei lui Radu, mai puțin 16 lei. Ei au împreună 400 lei. Câți lei are
fiecare copil?
I. 400-(400+16):4=296
II. 3∙(400+16):4-16=296

 Doi colecționari au împreună 1067 timbre. Dacă s-ar împărți numărul timbrelor primului
colecționar la numărul celui de-al doilea, s-ar obține câtul 16 și restul 13. Aflați câte timbre
are fiecare.
Rezolvare:
a=nr. timbrelor primului colectionar
b= nr. timbrelor celui de al doilea colectionar
a+b=1067
a:b=16 rest 13 , deci a=16b+13
a,b=?
de 16 ori b
1067
a +13
restul
b

C=16, S=1067, R=13

Metoda prin scădere
de 16 ori b
1067-13
a-13
b
 Planul logico-operațional
1. Cât reprezintă de șaptesprezece ori (înșaptesprezecitul) nr. mai mic?
1067-13=1054 (17b)
2. Cât reprezintă nr. mai mic?
1054:17=62 (b)
3. Cât este nr. mai mare?
I. 62∙16+13=1005 (a)
Verificare: 1067-62=1005 (A)
II. 1067-62=1005 (a)
Verificare: 1005: 62=16 rest 13 (A)

Răspuns: a=1005, b=62

Scrierea în exercițiu:
(1067-13): 17∙16+13
1067-(1067-13):17
Generalizarea
Notăm S=1067, R=13. C=16
(S-R): (C+1)∙C+R
S-(S-R): (C+1)
Compunerea de probleme după același exercițiu:
I. (1067-13): 17∙16+13
primul copil Andrei

al doilea copil Darius

al treilea copil Ionel

Andrei are 1067 de mașinuțe, din care se strică 13. Darius are de 17 ori mai puține mașinuțe
decât Andrei. Ionel are de16 ori mai multe mașinuțe decât Darius plus încă 13. Câte mașinuțe are
Ionel?
II. 1067-(1067-13):17
Într-un coș sunt 1067 de castane, iar în cel de al doilea coș se află cu 13 mai puține decât în
primul. În al treilea coș se află de 17 ori mai puține castane decât în al doilea coș. Cu câte castane
sunt mai multe în primul coș decât în ultimul?
Cum lucrăm pe calculator: 1005: 62=16,...
16∙ 62-1005=- restul
 Generalizare: Notăm: S=1067, R=13, C=16, C+1=17
a. [(S-R): (C+1)¿ ∙C+R
b. S-(S-R):(C+1)
Compunerea de probleme după același exercițiu:
Maria

a. [(1067-13): 17¿ ∙16+13

unul dintre frați

Ana are 1067 de mere și mănâncă 13. Ea împarte restul merelor celor 17 frați. Maria are
de 16 ori mai multe mere decât unul din frați, plus 13 mere. Câte mere are Maria?
Radu
b. 1067-(1067-13):17
Ionuț Maria
Ionuț are 1067 de lei. Maria are aceeași sumă (nr. de lei) ca Ionuț, mai puțin cu 13 lei.
Radu are de 17 ori mai puțin decât Maria. Care este diferența dintre suma lui Ionuț și
suma lui Radu.

1067-(1067-13):17
Ionuț Maria
Ionuț are 1067 de lei. Maria are de 17 ori mai puțin decât suma (nr. de lei) lui Ionuț, mai
puțin cu 13 lei (diferența dintre suma lui Ionuț și 13 lei). Care este diferența dintre suma
lui Ionuț și suma lui Radu. Cu câți lei are mai puțin Maria decât Ionuț?

Într-un supermarket, dimineața sunt 1067 de oameni, la prânz sunt cu 13 mai puțini, iar
seara sunt de 17 ori mai puțini decât la prânz. Cu câți oameni sunt mai puțini seara decât
dimineața?

Compunerea de probleme după același context

a+b=1067
a:b=16 rest 13
a=103, b=11
a+b=114
a:b=9 rest 4
Suma a două numere este 114, dacă s-ar împărți primul număr la al doilea, s-ar obține
câtul 9 și restul 4. Aflați numerele.
 Doi copii au împreună 475 de lei. Primul are cu 15 mai mult decât decât triplul sumei celui
de al doilea. Ce sumă are fiecare copil?
În două coșuri sunt 80 de kilograme de fructe. Dacă se transferă din primul coș în al doilea
coș 10 kg, atunci în primul rămâne triplul cantității din al doilea. Aflați câte kg de fructe
sunt în fiecare coș.
Plan logico-operațional
1. Cu cât ar fi mai mare cantitatea de fructe din al doilea coș?
80-10-10-10-10=40 (âmpătritul cantității din al doilea coș)
2. Cât este cantitatea din al doilea coș?
 40:4=10 (cantitatea din al doilea coș)
3. Cât este cantitatea din primul coș?
80-10=70 (cantitatea din primul coș)
Verificare: 70-10=3(10+10) (A)
Într-o livadă sunt 116 pomi, meri și peri. Dacă ar fi cu 4 meri mai puțini, atunci numărul
merilor ar fi de 7 ori mai mare decât numărul perilor. Aflați câți meri și câți peri sunt în
livadă.
m-4=7p
m+p=116
Planul logico-operațional
1. Dacă numărul merilor ar fi cu 4 mai mic, cât reprezintă de opt ori numărul perilor?
116-4=112 (8p)
2. Câți peri sunt?
112:8=14 (p)
3. Câți meri sunt?
116-14=102
14×7+4=102