Proiectarea, notarea şi interpretarea rezulatelor

la probele de evaluare şi consecinţele asupra actului didactic

Evaluarea este o activitate curriculară, organizată cu scopul de a obține un feedback fidel asupra
nivelului cunoștințelor achiziționate de elev pe parcursul unei lecții, în cadrul unei unități de învățare sau la
sfârșitul unei perioade de timp de studiu. Acest feedback oferă informații nu numai profesorului, ci și părinților
sau altor factori decidenți, parteneri în actul educațional, asupra acumulărilor cantitative (cunoștințe, priceperi,
deprinderi) și calitative (atitudini, comportamente) dobândite de copil. Aceste informații au rolul de a ghida
profesorul în stabilirea soluției pedagogice optime care va fi urmată, pentru a ajuta toți copiii să-și formeze
background-ul necesar fiecărei etape de instruire.
Evaluarea este definită ca o „activitate prin care se realizează colectarea, organizarea și interpretarea
datelor obținute prin aplicarea unor instrumente de măsurare, în scopul emiterii judecății de valoare pe care se
bazează o numită decizie educațională” (Ghid de Evaluare și Examinare, 2001, p.8). În plus, evaluarea este
„procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile pentru a facilita luarea unor decizii
ulterioare”(Cucoș, C., 2006, p. 367).
Evaluarea este un proces structurat pe trei etape: măsurarea, care presupune construirea, aplicarea și
analiza administrării unei probe de evaluare, raportând nivelul de pregătire al copiilor la obiectivele urmărite;
formularea aprecierilor pe baza analizei rezultatelor; adoptarea deciziei privind optimizarea soluției
pedagogice (apud. Dumitriu, 2009).
Măsurarea este operația de cuantificare a rezultatelor școlare, analizate în urma aplicării unei probe de
evaluare, cuantificare care presupune pe de o parte notarea (asocierea pentru fiecare răspuns al copiilor a unor
simboluri cu rol de cotare, utilizând o relație funcțională între simboluri și un ansamblu de cunoștințe
declarative sau procedurale) și pe cealaltă observarea și diferențierea obiectivă a rezultatelor cotate.
Aprecierea presupune emiterea de judecăți de valoare asupra produsului evaluat, în funcție de ceea ce s-
a obținut prin măsurare, prin raportare la o serie de criterii, la o grilă de referință, la un sistem de valori.
Măsurarea și aprecierea servesc deciziei, conducând la stabilirea soluției pedagogice optime pentru asigurarea
succesului școlar.
Taxonomii ale evaluării

O taxonomie a evaluării evidențiază următoarele tipuri ale evaluării:

 evaluare predictivă/inițială (vizează identificarea nivelului achizițiilor copilului în

termeni de competențe, cunoștințe, abilități, la începutul unui program de instruire; are
Importan funcție diagnostică și prognostică);
t
 evaluare secvențială/formativă, continuă (constă în verificarea sistematică, pe întreg
parcursul anului, în secvențe scurte, a progresului școlar al copiilor, având rol reglator în
construirea demersului instructiv-educativ, în vederea obținerii performanței; are
funcție prognostică, diagnostică și motivațională);
 evaluare sumativă/finală (presupune stabilirea nivelului performanțelor atinse de copil,
în raport cu obiectivele operaționalizate, după o perioadă mai lungă de instruire; are
funcție diagnostică, de clasificare, de selecție, de certificare).
Evaluarea predictivă se organizează în primele două săptămâni de școală cu scopul de a realiza o
evaluare inițială a nivelului dezvoltării copilului. Se poate realiza prin probe orale, acțional-practice sau scrise,
oferă profesorului imaginea dimensiunii background-ului copilului și permite evaluarea demersurilor didactice
(recuperatorii, corective, de dezvoltare) ce se impun a fi construite pentru a favoriza evoluția acestuia.
Dezavantajul acestui tip de evaluare este faptul că nu permite aprecierea globală a nivelului cunoștințelor
copilului, nu oferă informații asupra cauzalității nivelului scăzut de cunoștințe.

1
 Evaluarea secvențialăse poate realiza prin diferite metode și tehnici (probe orale, acțional-practice sau
scrise; observarea curentă a comportamentelor și atitudinilor copilului; autoevaluare; tehnica 3-2-1; metoda R.
A. I.), prin intermediul fișelor individuale, a imaginilor secționate (puzzle-uri), jocuri-exerciții (Ghid de bune
practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008, p. 87). Probele acțional-practice trebuie
structurate în 3 pași: rezolvarea cu material demonstrativ, rezolvarea cu material distributiv, rezolvarea
individuală, conform fazelor: demonstrativă, faza de probă, faza de exersare.
Etapele unei elaborări de probă de evaluare sunt: stabilirea obiectivelor și a conținuturilor evaluării,
construirea itemilor (câte 1-2 itemi per obiectiv), rezolvarea itemilor și construirea baremului rafinat de
corectare și notare, administrarea probei și corectarea acesteia, analiza rezultatelor obținute și stabilirea soluției
pedagogice optime.
Evaluarea secvențială are avantajul că oferă un feedback rapid printr-o evaluare scurtă, asigură o fidelă
autoevaluare care ajută copilul să-și identifice lacunele sau să-și corecteze greșelile, permite stabilirea punctelor
slabe în proiectarea ori implementarea unor demersuri didactice, dar și găsirea unor soluții pedagogice în
vederea ajutării copilului să atingă nivelul de competențe stabilit. Dezavantajele constau în faptul că solicită o
organizare riguroasă a procesului de predare - învățare - evaluare, care necesită competențe în operaționalizarea
obiectivelor propuse, în construirea sarcinilor didactice și în elaborarea probelor de evaluare.
Evaluarea sumativă se realizează prin probe de evaluare orală, practică, scrise, prin intermediul testelor
clasice de cunoștințe sau metodelor alternative, de tipul portofoliilor (Radu, 2000; Oprea, 2003; Ghid de bune
practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008). Avantajele acestui tip de evaluare constau în
faptul că oferă o imagine constatativă asupra proceselor instructiv-educative proiectate și implementate de către
profesor, permițând construirea de aprecieri obiective asupra prestației profesorului. Dezavantajele constau în
faptul că au efecte reduse asupra proceselor de recuperare sau de ameliorare a lacunelor în cunoștințe, nu oferă
o imagine completă asupra nivelului achizițiilor copilului, generează teamă, stres, anxietate.
Proba principală de evaluare este testul docimologic care reprezintă „un set de întrebări cu ajutorul
cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin
raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil” (Nicola, 2000). Itemul „reprezintă
în sens restrâns, întrebarea, problema sau sarcina de efectuat, și, în sens larg, răspunsul așteptat din partea
elevilor” (Stoica, 2003, p. 50).
Probele acțional-practice trebuie structurate în 3 pași: rezolvarea cu material demonstrativ, rezolvarea
cu material distributiv, rezolvarea individuală, conform fazelor: demonstrativă, de probă, de exersare.
Caracteristica principală a învățământului primar privitor la evaluare este faptul că nu se acordă note,
deci notarea numerică a rezultatelor copiilor nu se utilizează în cadrul probelor de evaluare, în schimb
rezultatele sunt descrise prin intermediul nivelului cognitiv atins.

Proiectarea și interpretarea probelor de evaluare în învățământul primar

Clasificarea evaluării după momentul utilizării:
 Evaluare inițială
 Evaluare formativă
 Evaluare sumativă.
Clasificarea evaluării după criteriile utilizate:
 Evaluare normativă (prin raportare la o normă impusă de cerinţele curriculare - defineşte condiţiile de
eficacitate ale predării şi învăţării);
 Evaluare criterială (prin raportare la nivelul real atins de elevii clasei - defineşte condiţiile de eficienţă
ale predării-învăţării);
 Evaluare de progres (prin raportare la posibilităţile fiecărui elev).

2
 Proba principală de evaluare este testul docimologic care reprezintă „un set de întrebări cu ajutorul
cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin
raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil” (Nicola, 2000). Itemul „reprezintă
în sens restrâns, întrebarea, problema sau sarcina de efectuat, și, în sens larg, răspunsul așteptat din partea
elevilor” (Stoica, 2003, p. 50).
Taxonomia itemilor realizată în funcție de caracteristicile răspunsului așteptat cuprinde itemi obiectivi
(de tip pereche, cu alegere duală, cu alegere multiplă), itemi semiobiectivi (de completare, cu răpuns scurt,
întrebări structurate, eseu structurat) și itemi subiectivi (rezolvare de probleme, eseu).
Itemi obiectivi testează un număr și o varietate mare de elemente de coținut, dar, de cele mai multe ori,
capacități cognitive de nivel inferior. Au fidelitate si validitate ridicate (sunt folosiți în testele standardizate); au
obiectivitate și aplicabilitate ridicate; folosesc scheme de notare foarte simple; necesită timp scurt de răspuns și
de corectare; oferă posibilitatea utilizării unui număr mare de astfel de itemi într-un test.
Itemii cu alegere duală solicită răspunsuri prin da/nu, adevărat/fals, acord/dezacord;
Itemii de tip pereche solicită stabilirea de corespondențe / asociații între elemente așezate pe două
coloane. Criteriile pe baza cărora se stabilește răspunsul corect sunt enunțate explicit în instrucțiunile care
preced coloanele de premise și răspunsuri.
Itemii cu alegere multiplă solicită alegerea unui singur răspuns corect, alternativa optimă dintr-o listă de
soluții / alternative.
Itemi semiobiectivi necesită un răspuns produs efectiv de elevi, limitat ca spațiu, formă, conținut prin
structura enunțului / întrebării, prezintă ușurință și obiectivitate în notare. Au sarcina foarte bine structurată,
permit utilizarea materialelor auxiliare, dar nu oferă libertate de reorganizare a informației și de formulare a
răspunsului în forma dorită, fapt care presupune, pe lângă cunoștințe, și abilitatea de a structura un răspuns
scurt.
Itemii cu răspuns scurt  solicită un răspuns de tipul expresie, cuvânt, număr, simbol.
Itemii de completare sunt construiți pe baza unui enunț incomplet care solicită completarea de spații
libere cu 1-2 cuvinte care să se încadreze în contextul dat.
Întrebarile structurate reprezintă o structură de mai multe subîntrebari (de tip obiectiv, semiobiectiv sau
minieseu) legate printr-un element comun.
Itemi subiectivi reprezintă forma tradițională de evaluare specifică învățământului românesc. Sunt ușor
de construit, solicită răspunsuri deschise, evaluează procese cognitive de nivel înalt, verifică obiective care
vizează creativitatea, originalitatea;
Situațiile problemă (rezolvarea de probleme) reprezintă o activitate noua, diferită de cele de învățare
curente, menită să rezolve o situație problemă. Prin acest tip de itemi se evaluează elemente de gândire
convergentă și divergentă, operații mintale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer).
Itemi de tip eseu solicită elevilor să producă un răspuns liber, în conformitate cu un set de cerințe date.
În cadrul eseului structurat / semistructurat, răspunsul așteptat este dirijat, orientat și ordonat cu ajutorul unor
cerințe, sugestii. În cadrul eseului liber / nestructurat se valorifică gândirea creativă, originalitatea, creativitatea,
deoarece nu impune cerințe de structură.
Exemple de itemi pentru evaluare școlară:
Itemul de tip pereche solicită stabilirea unei corespondențe unice între întrebare și răspunsul corect.
Exemplu: Unește fiecare imagine cu cifra corespunzătoare numărului de pătrate1:

9 3 5 7 4

1
Pentru a se preveni ghicirea vreunui răspuns, variantele de răspuns trebuie să fie mai multe decât numărul de elemente din itemul
pereche.
3
 Itemul cu alegere duală solicită selectarea unuia din cele două răspunsuri, de tipul adevărat/fals;
corect/greșit; da/nu; acord/ dezacord.
Exemplu: Unește cu A afirmațiile adevărate și cu F afirmațiile false:
 2+3=5
 9-6=4 A
 20-10=1 F
 4+6=9
 30-20=10
Itemul cu alegere multiplă solicită alegerea dintr-o listă de variante a răspunsului corect.
Exemplu:Încercuiește răspunsul corect.
6-?=3 2 5 1 0 3
Itemul de completare sau lacunar solicită completarea cu un cuvânt, două sau mai multe, pentru
completarea enunțului.
Exemplu: Completează șirul de numere: 9, 7, , 3, 1.
Itemul cu răspuns scurt solicită formularea răspunsului sub formă de fraze scurte, cuvinte, simboluri,
numere.
Exemplu: Completează cu trei numere astfel încât să păstrezi regula: 3, 6, 9, , , .
Itemul de tipul întrebărilor structurate solicită răspunsul la mai multe subîntrebări înlănțuite logic.
Exemplu: Pe un lac sunt în prima zi 11 lebede. În a doua zi mai vin 3 lebede. A treia zi
pleacă 5 lebede. Câte lebede erau pe lac a doua zi? Dar a treia zi?
Itemul de tip eseu structurat solicită elaborarea integrală a răspunsului de către elev, fără ajutorul
cadrului didactic și presupune evaluarea atât a cunoștințelor, cât și a originalității și creativității.
Exemplu: Compune o problemă după exercițiul: (17+3)-5=15 .
Itemul de tip rezolvare de probleme solicită construirea răspunsului, în integralitate, fără ajutorul sau
indicațiile învățătorului/ institutorului/ profesorului. Exemplu: Adrian are o sumă de bani. El dăruiește mamei un
cadou de 5 lei și rămâne cu 9 lei. Câți lei a avut Adrian?
Observații

Taxonomia itemilor realizată în funcție de caracteristicile răspunsului așteptat:

1.itemi obiectivi: 2. itemi semiobiectivi: 3. itemi subiectivi:
de tip pereche; de completare; rezolvare de probleme;
cu alegere duală; cu răpuns scurt; eseu.
cu alegere multiplă; întrebări structurate;
eseu structurat;
Observații:
1. La itemul de tip pereche, una din linii (coloane) trebuie să
aibă un component al itemului în plus.
2. La itemul de tip alegere multiplă, pentru a putea face
baremul și descriptorii de performanță pe calificative, trebuie să aveți introduse și etichete de completare a
cardinalului.
3. La itemii de tipul lacunar sau cu răspuns scurt, itemul cu
răspuns scurt, trebuie să aibă un răspuns mai elaborat decât cel lacunar, fără însă a fi prea mult de completat.

Exemplu de construire a baremului de corectare și notare, cu specificarea descriptorilor de performanță

pentru testul de evaluare compus din itemii exemplificați anterior: Baremul de corectare și notare:

4
 Nr. Itemi Cerințe Barem Calificativul/ Descriptorul de performanță
crt. S B FB
1 Itemul de tip Unește fiecare imagine 7;3;9;5 Un răspuns Două sau trei Toate
pereche cu cifra corespunzătoare corect răspunsuri răspunsurile
numărului de pătrate. corecte corecte.
2 Itemul cu Unește cu A afirmațiile Un răspuns Două sau trei Patru sau
alegere adevărate și cu F A;F;F;F;A corect răspunsuri toate
duală afirmațiile false. corecte răspunsurile
corecte.
3 Itemul cu Încercuiește răspunsul 3 - - Indică
alegere corect. răspunsul
multiplă corect
4 Itemul de Completează șirul de 5 - - Indică
completare/ numere. răspunsul
lacunar corect
5 Item cu Completează cu trei 12;15;18 Un răspuns Două Toate
răspuns numere astfel încât să corect răspunsuri răspunsurile
scurt păstrezi regula corecte corecte.
6 Itemul de Pe un lac sunt în prima zi 11+3=14 Sesizează Rezolvă Rezolvă
tipul 11 lebede. În a doua zi 14-5=9 corect corect primul corect
întrebărilor mai vin 3 lebede. A treia operațiile, dar calcul integral
structurate zi pleacă 5 lebede. Câte greșește problema.
lebede erau pe lac a doua calculele.
zi? Dar a treia zi?
7 Item de tip Compune o problemă Ana are 17 lei, mai Nici un Compune o Compune
eseu după exercițiul: primește 3 lei și răspuns parte din corect
structurat (17+3)-5=15 dăruiește 5 lei. Câți corect problemă. problema.
lei are acum Ana?
8 Item de tipul Adrian are o sumă de 9+5=14 Intuiește că se Intuiește Rezolvă
rezolvare de bani. Ei dăruiește mamei V: 14-5=9 efectuează o operația de corect
probleme un cadou de 5 lei și operație cu scădere, dar integral
rămâne cu 9 lei. Câți lei a numerele 5 și greșește la problema.
avut Adrian? 9. calcule.
Exemplul 2
Conținuturi
C1: numerația în concentrul 0-31
C2: scrierea și citirea cifrelor corespunzătoare numerelor în concentrul 0-31
C3: asocierea numărului la cantitate și invers
C4: efectuarea compunerii și decompunerii unui număr în concentrul 0-31
Obiectivele evaluării
O1: copiii să numere corect crescător/descrescător în concentrul 0-31
O2: copiii să recunoască corect scrierea și citirea cifrelor corespunzătoare numerelor în concentrul 0-31
O3: copiii să asocieze corect numărul la cantitate și invers
O4: copiii să efectueze corect compunerea și decompunerea unui număr în concentrul 0-31

5
Itemi obiectivi:
I1.Item de tip pereche:
Unește fiecare diagramă cu schema de compunere corectă.

I2. Item de tip alegere duală:

1. Completează căsuța liberă cu numărul total de brăduți.
2. Schema obținută reprezintă descompunerea unui număr? A F
3. Schema reprezintă compunerea numărului 6? A F

I3. Item cu alegere multiplă:

Alegeți compunerea corectă prin asocierea cu mulțimile prezentate:

6
I4. Item de tip de completare/lacunar
1. Completează eticheta cu numărul ce este descompus în schemă.
2. Atașează etichetele corespunzătoare mulțimilor de brăduți de dedesubt.

I.5. Item cu răspuns scurt:

1. Completează eticheta cu numărul de brăduți din prima mulțime.
2. Desenează utilizând ștampila atâția brăduți câți mai sunt necesari pentru a obține descompunerea
numărului de brăduți.
3. Atașează etichetele corespunzătoare mulțimilor de brăduți de dedesubt.

7
I6. Item de tipul întrebări structurate:
1. Câte globuri trebuie să desenezi astfel încât să obții descompunerea numărului 6? Desenează-le.
2. Câte globuri are prima mulțime de jos? Completează eticheta.
3. Câte globuri are a doua mulțime de jos? Completează eticheta.

I7. Item de tip eseu structurat

Compune o problemă în care să folosești cele 6 mere din coșul mare și cele două coșuri mici goale, astfel
încât să descrii descompunerea numărului 6. Verbalizare în care să apară noțiune de descompunere a
numărului 6. Realizează diagrama descompunerii numărului 6.

8
I8. Item de tipul rezolvare de probleme
Colorați cu trei culori diferite globurile, astfel încât să fie valabilă decompunerea dată și apoi completați
schema descompunerii.

Exemplu de interpretare a testului de evaluare preșcolară compus din itemii exemplificați:

Baremul de corectare și notare, folosind descriptorii de performanță:

Nr. Itemi Cerințe Barem Descriptori de performanță
crt. (răspunsuri S 6 puncte B FB 10 puncte
corecte) (-) 8 puncte (+)
(/)
1 Itemul de tip Unește fiecare diagramă cu schema a-2 Un răspuns Două Trei răspunsuri
pereche de compunere corectă. c-3 corect răspunsuri corecte
d-1 corecte
2 Itemul cu 1. Completează căsuța liberă cu 5 Un răspuns Două Trei răspunsuri
alegere duală numărul total de brăduți. F corect răspunsuri corecte
2. Schema obținută reprezintă F corecte
descompunerea unui număr?
3. Schema reprezintă compunerea
numărului 6?
3 Itemul cu Alegeți compunerea corectă prin 1-C Două Trei sau Cinci răspunsuri
alegere asocierea cu mulțimile prezentate. 1-D răspunsuri patru corecte
multiplă 1-E corecte răspunsuri
2-A corecte
2-B
4 Itemul de 1. Completează eticheta cu 6 Un răspuns Două Trei răspunsuri
completare numărul ce este descompus în 3 corect răspunsuri corecte
sau lacunar schemă. 3 corecte
2. Atașează etichetele
corespunzătoare mulțimilor de
brăduți de dedesubt.
5 Item cu 1. Completează eticheta cu 5 Unul sau Trei Patru răspunsuri
răspuns scurt numărul de brăduți din prima 3 brăduți două răspunsuri corecte.
mulțime. 2 răspunsuri corecte
9
 2. Desenează utilizând 3 corecte
ștampila atâția brăduți câți mai sunt
necesari pentru a obține
descompunerea numărului de
brăduți.
3. Atașează etichetele
corespunzătoare mulțimilor de
brăduți de dedesubt.
6 Itemul de 1. Câte globuri trebuie să desenezi 4 Un răspuns Două Trei răspunsuri
tipul astfel încât să obții descompunerea 2 corect răspunsuri corecte
întrebărilor numărului 6? Desenează-le. 4 corecte
structurate 2. Câte globuri are prima mulțime
de jos? Completează eticheta.
3. Câte globuri are a doua mulțime
de jos? Completează eticheta.
7 Item de tip Compune o problemă în care să Maria are 6 mere. Așează corect Așează Așează corect
eseu folosești cele 6 mere și cele două Ea așează 3 mere merele în cele corect merele merele în cele
structurat coșuri mici goale, astfel încât să în primul coș și 3 două coșuri, în cele două două coșuri,
descrii descompunerea numărului 6. mere în cel de al dar nu coșuri și verbalizează
Realizează schema descompunerii doilea coș. verbalizează verbalizează corect și
numărului 6. 6 corect. corect. realizează corect
3 3 schema.
8 Item de tipul Colorați cu trei culori diferite 3 Un răspuns Două Trei răspunsuri
rezolvare de globurile, astfel încât să fie valabilă 2 corect răspunsuri corecte
probleme decompunerea dată și apoi 1 corecte
completați schema descompunerii.
De exemplu, dacă o probă de evaluare are patru obiective operaționale urmărite și pentru fiecare probă are
alocați câte doi itemi, atunci în urma administrării probei, putem construim tabelul sinoptic cu calificativele
elevilor.
Obiectivele evaluării
O1: copiii să numere corect crescător/descrescător în concentrul 0-10
O2: copiii să recunoască corect scrierea și citirea cifrelor corespunzătoare numerelor în concentrul 0-10
O3: copiii să asocieze corect numărul la cantitate și invers
O4: copiii să efectueze corect compunerea și decompunerea unui număr în concentrul 0-10
O1: I1, I2; O2:I3; O3:I4,I5,I6;O4: I7,I8.

Analiza rezultatelor obținute la aplicarea/administrarea instrumentului de evaluare

Tabelul sinoptic cu calificativele elevilor:

Nume Obiective operaționale ( + și – dă /) Calificativ

Nr. crt. și Total (notarea
prenume sintetică)
O1 O2 O3 O4
I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8
1 AB + + / / + / - - / B
2 CD + / / - - - - - / B
3 EF + + + + + + + - + FB
4 GH + + + + + / / / + FB
5 IJ / / - - - - - - - S
Tabelul sinoptic privind nivelul de rezolvare a itemilor
Nume și Obiective operațional Calificativ Acordarea
10
 Nr. prenume O1 O2 O3 O4 (notarea punctajului
crt. sintetică) (notarea
analitică)
I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8
1 AB FB(10p) FB B(8p) B FB B S(6p) S B 82,5%=B
2 CD FB B B S S S S S B 70%=B
3 EF FB FB FB FB FB FB S S FB 90%=FB
4 GH FB FB FB FB FB B B B FB 92,5%=FB
5 IJ B B S S S S S S S 65%=S
Nivel de 96% 92% 84% 80% 84% 76% 64% 64% Total: 80%
rezolvare
De la 50 până la 70 exclusiv avem S, de la 70 până la 90 exclusiv avem B, de la 90 avem FB

50 70 90 100

Ns D A
Pe orizontală (Sunt 8 itemi si punctajul maxim poate fi 10, deci 8·10 reprezintă 100%)
80................100% 80................100% 80................100% 80................100% 80................100%
66............x% 56................x% 76................x% 72.................x% 46................x%
x=6600:80=82,5% x=5600:80=70% x=7600:80=95% x=7200:80=90% x=4600:80=65%
Media pe vericală se realizează utilizând valorile obținute pe orizontală:
(82,5+70+90+92,5+65):5=80%
Pe verticală (deoarece sunt 5 elevi, punctajul maxim ar putea fi 50)
50............... 100% 50................100% 50.................100% 50................. 100%
48.................x% 46.................x% 42...................x% 40...................x%
x=48·100:50%=96% x=46·100:50%=92% x=42·100:50%=84% x=50·100:50%=80%
50.................100% 50................. 100% 50.................. 100% 50...................100%
42...................x% 38...................x% 32...................x% 32............... x%
x=42·100:50%=84% x=38·100:50%=76% x=32·100:50%=64% x=32·100:50%=64%
Media pe orizontală se realizează utilizând valorile obținute pe verticală:
(96+92+84+80+84+76+64+64):8=80%
Cheia: Media procentajelor pe orizontală și media punctajelor pe verticală sunt egale.
Matricea de specificaţii etalează capacităţi ce urmează a fi evaluate, structurate pe domeniile cognitive
(cunoaştere şi înţelegere, aplicare, integrare) conform conţinuturilor de învăţare supuse evaluării. Pentru fiecare
element structural se prezintă şi ponderea cantitativă şi procentuală.
Conținuturi
C1: numerația în concentrul 1-10 (I2)
C2: scrierea și citirea cifrelor corespunzătoare numerelor în concentrul 1-10 (I1,I3)
C3: asocierea numărului la cantitate și invers (I4,I5)
C4: efectuarea compunerii și decompunerii unui număr în concentrul 1-10 (I6,I7,I8)
Itemi
Itemii: I1, I2 –compunere/descompunere prin numărare=Aplicare
Itemii: I3,I4,I5-identificarea compunerii sau descompunerii unui număr=Cunoaștere și înțelegere
Itemii: I6,I7,I8 - descoperirea unui număr care ajută la compunerea sau descompunerea numărului dat=Integrare
Matricea de specificaţii
Conţinut de învăţare C1 C2 C3 C4 Total
Domenii cognitive
Cunoaştere şi înţelegere I3 I4, I5 3 itemi (37,5%)
Aplicare I2 I1 2 itemi (25%)

11
 Integrare I6,I7,I8 3 itemi (37,5%)
Total 1item 2itemi 2itemi 3itemi 8 itemi (100%)
(12,5%) (25 %) (25 %) (37,5 %)
8...........100% 8...........100% 8...........100% 8...........100%
1..............x% 2..............x% 3..............x% 8..............x%
x=1·100:8% x=2·100:8% x=3·100:8% x=8·100:8%
x=12,5% x=25% x=37,5% x=100%
Verificare pe orizontală: 37,5%+25%+37,5%=100% (A)
Verificare pe verticală: 12,5%+25%+25%+37,5%=100% (A)
Cheia: suma procentelor pe orizontală trebuie să fie egală cu cea a procentelor de pe verticală=100%
Centralizarea rezultatelor pe itemi:
Nr. item Punctaj Răspuns Răspuns Răspuns Procentaj
maxim corect/A parțial incorect fără
(10p) corect/D(8p sprijin/Ns(6p)
)
I1 FB 4 1 - 96%
I2 FB 3 2 - 92%
I3 FB 2 2 1 84%
I4 FB 2 1 2 76%
I5 FB 3 - 2 84%
I6 FB 1 2 2 76%
I7 FB - 1 4 64%
I8 FB - 1 4 64%
Pentru I1: 4·10+8=48 Pentru I2 : 3·10+2·8=46
50.......100% 50...........100%
48.........x% 46..............x%
x= 48·100:50=96% x=46·100:50=92%
Analiza gradului de reușită a obiectivelor
Sub 65% avem insucces, între 65% și 85% avem succes parțial, peste 85% avem succes total
ITEM REZULTATE SOLUȚIE PEDAGOGICĂ

EVALUARE O1 (96%+92%):2=94% Trecerea la următoarea situație de învățare peste 85%

FORMATIV
Ă
84% Reluarea diferențiată (activități recuperatorii, corective,
O2 de dezvoltare) a unor sarcini de învățare: Terminologia
matematică. Rezolvare de probleme.
(76%+84% Reluarea diferențiată (activități recuperatorii, corective,
O3 +76%):3=85,3% de dezvoltare) a unor sarcini de învățare: Terminologia
matematică. Rezolvare de probleme.

O4 (64+64):2=64% Identificarea cauzelor și reproiectarea situației de

învățare, parcurgerea ei și retestarea cu o nouă probă de
evaluare.
Per total gradul de reușită este de (94%+84%+85,3%+64%):4=81,825% (succes prațial) prin urmare
soluția pedagogică ce se impune este reluarea diferențiată (activități recuperatorii, corective, de dezvoltare) a
unor sarcini de învățare, insistându-se pe includerea itemilor unde au fost erori: compararea numerelor,
rezolvări de probleme. În plus, datorită procentului de 64% obținut la O4, se adoptă ca soluție pedagogică
reluarea acestor conținuturi, într-o nouă formă de predare, care să faciliteze înțelegerea atât a cunoștințelor
declarative, cât și a celor prodedurale pentru a se asigura o bună achiziție a acestor conținuturi.
12
 Exemplu de test de evaluare elaborat pentru clasa I Matematică si explorarea mediului
Test de evaluare sumativă
Unitatea de învățare: Numeraţia în concentrul 0-31
1. Ordonează crescător numerele: 21, 2, 19, 14, 10, 11, 30, 29, 8.
Colorează casetele cu numere impare.

2. Stabilește valoarea de adevăr pentru propozițiile: (A- adevărat/ F-fals)

 Numerele care se adună se numesc termeni.
 Descăzutul este numărul din care se scade.
 Șirul de numere 2;4; 5; 6; 12 conține doar numere pare.
 Rezultatul scăderii se numește rest sau diferență.
 Vecinul mai mare al lui 20 este 19.
3. Completează vecinii numerelor 4. Compară perechile de numere:
7 11 12 12

18 20 28 18

13 29 7 9

233 25

30 20

21 12
5. Rezolvă adunările şi scăderile:

3+6= 2+5= 5+3= 2+7= 4+4=

6–4= 7–6= 8–5= 6–6= 9–4=

14 + 26 - 9+ 12 - 12 + 29 – 13 + 30 - 6+
3 4 5 15 11 17 12 23 18

6. Alege osul potrivit fiecărui căţel:

18 23 28 13 20 11

20+8 10+3 10+8 20+0 20+3

10+1
7. Un căţeluş mănâncă 14 castroane cu boabe pe săptămână. Un altul consumă cu 5 mai multe. Câte
castroane consumă al doilea căţeluş?
13
 8. Într-un padoc erau 15 căţei albi şi cu 4 mai puţini căţei negri. Câţi căţei erau în padoc?

MATEMATICĂ SI EXPLORAREA MEDIULUI

Test de evaluare sumativă – semestrul I
1. OBIECTIVE
O1. Să ordoneze și să compare numerele în concentrul 0 -31, folosind poziţionarea pe axa numerelor;
O2. Să cunoască semnificația termenilor matematici;
O3. Să efectueze de adunări şi scăderi, în concentrul 0 -31, recurgând frecvent la numărare;
O4. Să rezolvare probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0 -31, cu
sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice.

2. DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ PE OBIECTIVE

Calificativul/ Descriptorii de performanță
Obiectiv Itemul
Foarte bine Bine Sufici
Ordonează crescător, identifică numerele Ordonează corect, Ordonează corect, confundă Ordonează
O1
impare identifică 4 numere impare nr. pare cu impare core
O2 Un răsp
Cunoaște terminologia matematică Toate răspunsurile corecte 2,3 răspunsuri corecte
core
O2 Scrie succesorul şi predecesorul numerelor
6 numere 4 numere 2 num
date
O1 Compară numerele folosind semnele <, >, = 6 numere 4 numere 2 num
O3 Efectuează adunări şi scăderi, calcul oral şi
16 – 19 operaţii 12 – 15 operatii 8 – 11 op
scris, în concentrul 0 – 31
O3 Realizează corespondenţa între număr şi
5-6 numere 3-4 numere 1-2 num
descompunerea lui în ZU
Rezolvă problema cu o operaţie care Rezolvare corectă, planul Rezolvare
O4 Rezolvă problema corect
presupune operaţia de adunare problemei incorect corec
Rezolvă problema cu două operaţii care Rezolvare corectă, planul Rezolvare
O4 Rezolvă problema corect
presupune operaţia de scădere și o adunare problemei incorect corec
3.a. BAREMUL DE NOTARE
ITEMI CALIFICATIVUL FINAL
Rezolvă integral şi corect 7 – 8 itemi FOARTE BINE FB 40% (2 din 5)
Rezolvă integral şi corect 5 – 6 itemi; incorect/ parţial B 60% (3 din 5)
BINE S 0% (0 din 5)
corect restul itemilor
Rezolvă integral şi corect 3 – 4 itemi; incorect/ parţial I 0% (0 din 5)
SUFICIENT
corect restul itemilor

3.b. BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Nr Itemi Cerințe Barem Calificativul/ Descriptorii de performanță
Crt S B

1 Itemul cu Ordonează crescător numerele. 11; 19; 21; 29

Ordonează parţial Ordonează corect, confu
răspuns scurt Colorează casetele cu numere impare.
corect numerele pare cu impa
2 Itemul cu alegere Stabilește valoarea de adevăr pentru 20; 6
Un răspuns corect 2,3 răspunsuri corect
duală afirmațiile:
3 Itemul de Completează vecinii numerelor. 6;9 10;12
completare sau 17;19 19;21 2 numere 4 numere
lacunar 12;14 28;30
14
4 Itemul cu alegere Compară perechile de numere. =; ›; ‹; ‹; ›; ›
2 numere 4 numere
multiplă
5 Item cu răspuns Rezolvă adunările și scăderile. 9;2;7;1;8;3;9;0;8;
scurt 5;17;23;13;7;27;1 8 – 11 operaţii 12 – 15 operații
8; 30;18;29
6 Itemul de tip Alege osul potrivit fiecărui cățel. 18=10+8
pereche 23=20+3
28=20+8
1-2 numere 3-4 numere
13=10+3
20=20+0
11=10+1
7 Item de tipul Un căţeluş mănăncă 14 castroane cu boabe 9+5=14
rezolvare de pe săptămână. Un altul consumă cu 5 mai V: 14-5=9 Rezolvare parţial Rezolvare corectă, planul pr
probleme multe. corectă incorect
Câte castroane consumă al doilea căţeluş?
8 Itemul de tipul Într-un padoc erau 15 căţei albi şi cu 4 mai 15-4=11
Rezolvare parţial Rezolvare corectă, planul pr
întrebărilor puţini căţei negri. 15+11=26
corectă incorect
structurate Câţi căţei erau în padoc?

4. CENTRALIZAREA REZULTELOR PE ITEMI/OBIECTIVE:

Nr. item Punctaj FB (10p) B(8p) S(6p) I(4p) Procentaje Observații
maxim
I1 FB 5 - - - 100% O1
I2 FB 4 1 - - 96%
I3 FB 2 3 - - 88% O2
I4 FB 1 2 2 - 76%
I5 FB 5 - - - 100% O3
I6 FB 5 - - - 100%
I7 FB 1 2 - 2 64% O4
I8 FB 1 1 2 1 56%

5. TABELUL SINOPTIC PRIVIND NIVELUL DE REZOLVARE A ITEMILOR

Obiective operaționale Total
Nr. Nume și O1 O2 O3 O4
crt. prenume I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8
1 A.B. FB FB FB FB FB FB B FB FB (9,75)

10 8
2 C.D. FB FB B B FB FB B S B (7,5)

3 E.F. FB FB B B FB FB FB B FB (9,25)

4 G.H. FB B B S FB FB I S B (7,75)

6
5 I.J. FB FB FB S FB FB I I B (8)

4
Nivel de rezolvare 100% 96% 88% 76% 100% 100% 64% 56%
Sub 45 avem I(insuficient), de la 46 la 65 avem S, de la 66 la 85 avem B, de la 86 avem FB.

6. ANALIZA GRADULUI DE REUȘITĂ A OBIECTIVELOR:

15
Per total gradul de reușită este de 85%, prin urmare soluția pedagogică ce se impune este reluarea diferențiată
(activități recuperatorii, corective, de dezvoltare) a unor sarcini de învățare, insistându-se pe includerea
itemilor unde au fost erori: compararea numerelor, rezolvări de probleme.

ITEM REZULTATE SOLUȚIE PEDAGOGICĂ

EVALUARE O1 98% Trecerea la următoarea situație de învățare

FORMATIVĂ
O2 82% Reluarea diferențiată (activități recuperatorii, corective, de dezvoltare) a unor sarcini d
matematică. Rezolvare de probleme.
O3 100% Trecerea la următoarea situație de învățare

O4 60% Identificarea cauzelor și reproiectarea situației de învățare, parcurgerea ei și retestarea

evaluare.

7. MATRICEA DE SPECIFICAȚII

Unitate de C1 C2 C3 C4 Total
conținut
Domenii cognitive
Cunoaştere şi I2, I3 2 itemi (25%)
înţelegere
Aplicare I1, I4 I5, I7 I8 5itemi (62,5%)
Integrare I6 1item (12,5%)
Total 2itemi(25%) 2itemi(25 %) 3itemi (37,5 %) 1 item (12,5 %) 8itemi (100%)

Metode alternative de evaluare

1. Observarea sistematică
Observarea sistematică a activității și comportamentelor elevilor reprezintă modalitatea de evaluare a
performanțelor elevilor, în sfera cognitivă din perspectiva competențelor , dar și în sfera comportamentelor
afectiv-atitudinale, prin înregistrarea informațiilor sesizate în urma observării în fișe de evaluare, care sunt
însoțite de o scară de clasificare a comportamentelor urmărite, care este construită prin ordonări și gradări de
date obiective. În urma organizării și interpretării datelor obținute prin selectarea și organizarea corespunzătoare
a instrumentelor de lucru se pot obține informații despre atitudinea față de sarcina didactică primită
(concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; punerea de întrebări pertinente
profesorului; realizarea sarcinii; sistematizarea strategiilor de rezolvare știute sau nou descoperite și
restructurarea sistemului de cunoștințe declarative sau procedurale); comunicarea (ascultarea activă; discutarea
sarcinii și punerea de întrebări profesorului în vederea înțelegerii sarcinii; prezentarea propriilor produse;
cooperarea în echipă; toleranța față de ideile celorlalți).

2. Investigația / experimentul
Investigația / experimentul oferă elevului posibilitatea de a aplica în contexte diferite, în mod activ și
creativ cunoștințele achiziționate. Subiectul investigației reprezintă o situație care nu are rezolvare simplă;
investigația începe, se desfășoară și se termină în clasă; poate fi individuală sau de grup și presupune
următoarele etape: înțelegerea sarcinilor didactice; găsirea procedeelor pentru obținerea de informații; adaptarea
permanentă a strategiilor de lucru funcție de situațiile nou create; formularea și testarea ipotezelor de lucru;
colectarea și organizarea datelor obținute; scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigației.
16
 Evaluarea modului de realizare a investigației este de tip holistic, de obicei, presupunând obiective care
urmăresc: creativitatea și inițiativa; gradul de participare în cadrul grupului; cooperarea; flexibilitatea și
deschiderea către nou; identificarea unor tehnici utile; culegerea și înregistrarea datelor; interpretarea datelor
obținute; analiza rezultatelor; capacitatea de generalizare.
7.7.3. Proiectul
Proiectul este mai amplu decât investigația; titlul ori subiectul este decis de către profesori sau elevi;
poate fi individual sau de grup; începe în clasă prin definirea și înțelegerea sarcinii; se continuă acasă pe
parcursul a câtorva zile sau săptămâni; se termină în clasă prin prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra
rezultatelor obținute.
Structura proiectului cuprinde: titlul; introducerea  (argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei
întrebări legate de temă); materialele și metodele folosite (materialele și echipamentele, metodele de lucru,
planul experimental); rezultat obținut (prezentarea sistematizată a rezultatelor, însoțită de grafice, desene,
tabele, diagrame, înregistrări audio- video); concluzii (soluții propuse; generalizarea problemei; păreri
personale); bibliografie.
În timpul realizării proiectului se evaluează modalitatea de folosire a metodelor de lucru; utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei; acuratețea tehnicilor de lucru; folosirea corespunzătoare a materialelor și
echipamentului; generalizarea problemei; organizarea ideilor într-un material; calitatea prezentării materialului.
4.Portofoliul
Portofoliul este un instrument integrator de evaluare, cu conținutul focalizat pe concepte și capacități
esențiale, este o forma de evaluare sumativă a achizițiilor elevului și a preocupărilor sale; care prezintă o
colecție exhaustivă de informații despre progresul școlar al unui elev, obținute prin diferite instrumente de
evaluare tradiționale sau alternative, într-un interval de timp (un semestru, un an, un ciclu). Avantajul major al
portofoliilor este faptul că favorizează autoevaluarea; înlesnesc comunicarea elevi - profesori – părinți – factori
de decizie în sistemul educativ formal ori informal.Portofoliul poate să cuprindă produse elaborate, care arată
procesul de dezvoltare sau produse care indică interesele, stilul elevului și folosirea unei varietăți de inteligențe;
date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: rezultate la teste inițiale, formative,
sumative; date privind comportamentul elevului în clasă prin observare sistematică; date privind activitatea
elevului în afara clasei prin rezolvarea temelor; referate; proiecte; participarea la concursuri școlare, excursii,
vizite didactice; preocuparea pentru aplicațiile informaticii în domeniu; preocupare pentru legăturile disciplinei
cu alte discipline.
5. Tema pentru acasă
Tema pentru acasă care constituie subiectul evaluării la fiecare lecție, fiind utilă pentru
consolidarea și formarea de priceperi și deprinderi.
6.Tema de lucru în clasă
Tema de lucru în clasă reprezintă un mijloc eficient și rapid pentru realizarea feedback-ului.
7. Autoevaluarea
Autoevaluarea reprezintă forma de evaluare în care copilul își răspunde la întrebări de tipul: există și o
altă metodă de a rezolva aceasta sarcina? am rezolvat sarcina corect? ce produs ar trebui să pun în portofoliu?
Pentru ca o autoevaluare să fie eficientă trebuie ca profesorul să prezinte copiilor obiectivele pe care trebuie să
le atingă; să îi încurajeze să își pună întrebări; să îi îndrume să încurajeze colegii de grup pentru a fi la rândul
său încurajat în cadrul grupului.
8. Interevaluarea

17
 Interevaluarea reprezintă forma de evaluare în care copiii își adresează unii altora întrebări ce țin de
conversația catehetică sau euristică și sunt generatoare de răspunsuri elaborate care expun fie cunoștințele
achiziționate, fie idei personale, formulate în baza background-ului cognitiv achiziționat.

18