EVALUAREA PREŞCOLARILOR ŞI ŞCOLARILOR MICI

Conceptul de evaluare educaţională

• “un proces de colectare sistematică, orientată de obiectivele definite, a
datelor specifice privind evoluţia şi/ sau performanţa evidenţiate în
situaţia de evaluare, de interpretare contextuală a acestor date şi de
elaborare a unei judecăţi de valoare cu caracter integrator, care poate fi
folosită în diverse moduri, prespecificate însă în momentul stabilirii
scopului procesului de evaluare” (Mihail, R.)

• “o acţiune complexă”, o “activitate prin care sunt colectate, prelucrate şi

interpretate informaţiile privind starea şi funcţionalitatea unui sistem, a
rezultatelor pe care le obţine, activitate ce conduce la aprecierea acestora
pe baza unor criterii şi prin care este influenţată evoluţia sistemului” (I. T.
Radu)
 Niveluri ale evaluării educaţionale

• Nivelul sistemic
• nivelul sistemului social global
• nivelul sistemului de învăţământ
• Nivelul procesului de învăţământ
Din pespectiva predării:
• corelaţiile dintre obiective – conţinuturi – metodologie didactică – evaluare
• procesele de instruire
• calitatea curriculumului
• calitatea formării şi perfecţionării personalului didactic
• structurile şcolare
Din perspectiva învăţării (a elevului):
• Rezultatele şcolare
 Modele de evaluare
Tradiţionale
• Modelul centrat pe obiective
• Modelul centrat pe decizie (modelul CIPP – context, intrări, proces,
produs)

Complementare, sau “neconvenţionale”

• Modelul evaluării “fără obiective” (Scriven)
• modelul evaluării “strategice” (Stake)
• Modelul evaluării calitative
 Funcţiile evaluării pedagogice
• funcţia de informare pedagogică, care se realizează pe baza datelor şi
informaţiilor colectate (criteriul constatativ);
• funcţia de diagnoză pedagogică, constând în verificarea şi interpretarea
rezultatelor (criteriu calitativ);
• funcţia de prognoză pedagogică, bazată pe decizii cu valoare anticipativă, de
stimulare a activităţii ulterioare, la diferite niveluri.
• funcţia de certificare – recunoaşterea statutului candidatului în urma susţinerii
unui examen/ evaluări;
• funcţia motivaţională – cu rol în autocunoaşterea autoaprecierea celui ce învaţă;
• funcţia de consiliere – evidenţiază contribuţia procesului evaluativ la orientarea
şcolară şi profesională a copilului/ elevului.
 Funcţii – din perspectiva predării

• oferă posibilitatea cunoaşterii măsurii în care au fost realizate

obiectivele educaţionale, având funcţia de control/ autocontrol al
activităţii procesului de predare – învăţare.
 Funcţii ale evaluării – din perspectiva celui care învaţă
• oferă posibilitatea cunoaşterii de către copil a gradului de îndeplinire a sarcinilor şcolare;
• stimulează învăţarea temeinică;
• produce efecte pozitive în plan formativ-educativ, prin stilul de evaluare al educatorilor;
• influenţează dezvoltarea psihică a elevilor, pe multiple planuri (al dezvoltării intelectuale,
în plan motivational, afectiv şi volitiv);
• asigură succesul şcolar şi previne eşecul şcolar;
• formează capacităţi şi atitudini autoevaluative;
• evidenţiază interesele, aptitudinile celor care învaţă şi contribuie la conştientizarea, de
către aceştia, a dificultăţilor de învăţare;
• produce efecte în plan intrapersonal (atitudinea faţă de sine) şi interpersonal (atiudinile
de stimă, respect, compasiune, marginalizare faţă de ceilalţi);
• întăreşte legătura instituţiei şcolare cu familia, pentru asigurarea şi creşterea
randamentului şcolar.
Relaţia dintre evaluare şi predare-învăţare
• evaluarea nu constituie un scop în sine, ci o acţiune proiectată de cadrul didactic
pentru a obţine informaţii despre calitatea predării-învăţării;
• evaluarea este parte integrantă a curriculumului;
• asigură realizarea efectivă a circuitului de conexiune inversă externă şi facilitează
reglarea activităţii;
• Relaţiile predare – învăţare – evaluare sunt cu atât mai strânse odată cu acordarea
unei importanţe sporite evaluării „formative”; de aici, necesitatea ca evaluarea să
se desfăşoare permanent, continuu, sistematic;
• Cunoaşterea rezultatelor şi aprecierea activităţii au dublă semnificaţie:
- de orientare;
- de corecţie.
 Structura acţiunii de evaluare pedagogică
• Măsurarea - utilizarea unor procedee prin care se stabileşte “o relaţie
funcţională între un ansamblu de obiecte şi subiecte sau evenimente,
conform unei caracteristici observabile pe care acestea o posedă în diferite
grade; ea este lipsită de orice judecată de valoare” (Radu, I. T.)
• Aprecierea - implică interpretarea faptelor în funcţie de criterii specifice,
calitative, independente în raport cu instrumentele de măsură folosite în
cadrul unei anumite metode sau strategii didactice (Cristea, S.)
• Decizia - reprezintă concluziile desprinse din interpretarea datelor
evaluării, din diagnosticarea activităţii, precum şi măsurile preconizate
pentru înlăturarea neajunsurilor şi pentru îmbunătăţirea activităţii în etapa
următoare.
 Strategii şi forme de evaluare
• evaluarea iniţială;

• evaluarea sumativă;

• evaluarea formativă/ continuă/ pe parcurs.

 Evaluarea iniţială

a) măsurarea şi aprecierea nivelului de pregătire a elevilor înaintea

începerii unui ciclu, an, semestru şcolar;

b) decizia centrată asupra proiectării activităţii didactice (funcţie

predictivă)
 Evaluarea sumativă sau “cumulativă”, “certificativă”

• estimare globală, de bilanţ, a rezultatelor pe perioade lungi, în

general corespunzătoare semestrelor şcolare sau anului şcolar
• caracter retrospectiv
• scopurile evaluării sumative - clasarea, certificarea sau atestarea
progreselor fiecărui elev
• Examenul tradiţional - un “biet mijloc de inventariere” (De
Landsheere)
 Evaluarea formativă
• evaluare care intervine, în principiu, în timpul fiecărei sarcini de
învăţare şi având ca obiect să informeze elevul şi profesorul asupra
gradului de stăpânire atins şi, eventual, să descopere unde şi cum un
elev întâmpină dificultăţi de învăţare, în scopul de a-i propune sau
de a-l face să descopere strategii care să-i permită să progreseze
• Verificându-i pe “toţi” din “toată materia”, reprezintă un mijloc
eficient de prevenire a eşecului şcolar
• Apreciere continuă, individualizată, se prezintă ca un mod specific
de a stimula formarea elevului
 O distincţie necesară
(G. Nunziati, J. J. Bonniol şi R. Amigues)

• Evaluarea formativă – evaluarea este un mijloc de formare a elevului

şi permite observarea competenţelor sale (reglarea priveşte cu
prioritate strategiile pedagogice ale profesorului);

• Evaluarea „formatoare” – deplasează accentul pe “reglarea asigurată

prin elevul însuşi”
 Ipostazele rezultatelor şcolare
• cunoştinţe acumulate şi integrate – achiziţii în plan cognitiv;
• capacitatea de operare şi aplicare a achiziţiilor („a şti să faci”);
• Dezvoltarea capacităţilor intelectuale – vizează conduitele cognitive
ale celui ce învaţă: gradul de dezvoltare a gândirii critice, capacitatea
şi aptitudinea de a rezolva probleme, capacitatea de observare,
dorinţa de a cunoaşte etc.;
• Conduitele şi trăsăturile de personalitate - conduite expresive,
trăsături ce ţin de resorturile interioare ale personalităţii individului.
 Metode şi tehnici de evaluare
• probe orale

• probe scrise (extemporale, lucrări de control, lucrări scrise

semestriale)

• probe practice

• testul docimologic
 Testul
• este o probă orală sau practică, fie o probă scrisă
• trebuie să fie, simultan: valid, fidel, obiectiv şi aplicabil.
Caracteristici:
• oferă posibilitatea măsurării mai exacte a performanţelor elevilor, în
comparaţie cu celelalte probe;
• posedă însuşiri ale investigaţiei experimentale (controlul condiţiilor de
aplicare, posibilitatea repetării probei etc), ceea ce le conferă o mai mare
precizie;
• permit standardizarea criteriilor de notare, asigurând un grad sporit de
obiectivitate în apreciere.
 Tipuri de itemi
A. de tip obiectiv
• cu alegere duală – solicită selectarea unui răspuns corect din două
posibile;

• cu alegere multiplă – solicită subiectului evaluat alegerea răspunsului

corect dintr-un număr de variabile (presupune existenţa premiselor şi
a distractorilor);

• De asociere (de tip “pereche”) – fiecare din premise împreună cu

setul răspunsurilor constituie, de fapt, un item cu alegere multiplă.
 Itemi de tip obiectiv
• Itemi cu alegere duală

Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. Dacă o consideri adevărată,

încercuieşte litera A, iar dacă o consideri falsă, încercuieşte litera B.
A F Delta Dunării s-a format datorită mareelor.
 Itemi obiectivi - Itemi cu alegere multiplă

Obiectiv de evaluare: elevii trebuie să recunoască unitatea de

Fizică

măsură asociată unei mărimi fizice

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru
afirmaţia de mai jos:
Unitatea de măsură în S. I. pentru momentul forţei este: } premisa
•W x m; b. kg x m/s2; c. J; d. N x m
distractori
Itemi obiectivi - Itemi de asociere (de tip pereche)

Fizică
Obiectiv de evaluare: elevii trebuie să recunoască unităţi de măsură asociate unor mărimi fizice
Enunţ: Scrieţi în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre din prima coloană, cuprinzând numele unor
mărimi fizice, litera corespunzătoare unităţii de măsură adecvate, dintre cele din coloana a doua:
Mărimi fizice: Unităţi de măsură
__ 1.Moment cinetic A. J
__ 2.Impuls mecanic B. J x s
__ 3.Energie mecanică C. m/s 2
__ 4.Acceleraţie D. Kg/m 2
E. N/m
F. N x s
 Itemi semiobiectivi
• Cu răspuns scurt – solicită producerea unui răspuns limitat ca spaţiu,
formă şi conţinut (ex.: 25 + 13 = ....);

• De completare – solicită completarea unei afirmaţii/ enunţ lacunar (ex:

„Cel mai lung râu care curge integral pe teritoriul ţării noastre este
râul.......................................”)

• Întrebări structurate – întrebările sunt sarcini formate din mai multe

sub-întrebări, de tip obiectiv sau semiobiectiv, legate între ele printr-un
element comun.
 Itemi semiobiectivi – întrebări structurate
Obiectiv de evaluare: elevii trebuie să demonstreze capacitatea de a selecta informaţii
istorice din surse istorice date;
Elevii trebuie să fie capabili să stabilească relaţii de tip cauză – efect.
Enunţ: Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
„Creştinismul daco-romanilor ca şi limba lor este de caracter latin şi adoptarea lui a avut loc
treptat, prin difuzarea în masa locuitorilor, nicidecum printr-o hotărâre a unei autorităţi
centrale (rege, principe) ca şi în alte părţi.” (Dinu C. Giurescu, Despre adoptarea
creştinismului)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

• Transcrieţi modul de adoptare treptată a creştinismului de către daco-romani. (2 p.)
• Menţionaţi o dovadă a răspândirii creştinismului în limba latină. (2 p.)
• Numiţi un alt popor care a adoptat creştinismul. (3 p.)
• Explicaţi, în maximum 10 rânduri, un motiv pentru care răspândirea creştinismului în
nordul Dunării nu a fost impusă de o autoritate centrală. (5 p)
 Itemi subiectivi

• Solicită din partea subiectului evaluat un răspuns, care este foarte

puţin orientat în elaborarea sa prin structura sarcinii, sau care nu este
deloc orientat.
• Se utilizează pentru surprinderea rezultatelor complexe ale învăţării
(abilităţi de tip analiză, sinteză, argumentare, organizare a discursului
etc.)
Tipuri de itemi subiectivi:
- Rezolvarea de probleme;
- Eseul (structurat, nestructurat)
 Itemi subiectivi – exemplu de eseu structurat
Limba şi literatura română
Obiectiv de evaluare: elevii trebuie să elaboreze un eseu structurat pe o temă
dată, urmărind îmbinarea diferitelor categorii de cerinţe formulate.
Enunţ: Scrie o compunere/ eseu prin care să înfăţişezi statutul social şi
psihologic al personajului Costache Giurgiuveanu, din romanul Enigma Otiliei,
de G. Călinescu.
În realizarea lucrării vei avea în vedere:
• Prezentarea pe scurt a formulei estetice folosite de romancier în construcţia
personajelor;
• Identificarea tipului de roman reprezentat de Costache Giurgiuveanu;
• Argumentarea, pornind de la întâmplări şi situaţii selectate din cuprinsul romanului, a
tipologiei prezentate;
• Prezentarea raporturilor dintre Costache Giurgiuveanu şi cel puţin două personaje ale
romanului.
 Itemi subiectivi – exemplu de eseu
nestructurat
Geografie
Obiectiv de evaluare: să explice relaţia dintre elementele componente
ale unor procese geografice specifice

Explicaţi repartiţia precipitaţiilor medii anuale pe întinderea teritoriului

ţării noastre.
 Aplicaţie

• Elaboraţi un item de asociere (de tip pereche) şi baremul de corectare

şi notare.