1.

Prezentați o activitate de observare, având în vedere următoarele repere:

- definirea observării, ca activitate didactică în educația timpurie
- descrierea unei activități de observare pentru grupa de vârstă 5-6 ani, domeniul știință,
cunoașterea mediului, tema anuală de studiu Când, cum și de ce se întâmplă?
2. a) Definiți conceptul de joc, din perspectiva utilizării acestuia în educația timpurie.
b) Prezentați relația joc – dezvoltare – învățare, evidențiată prin intermediul unui joc de rol,
ținând cont de următoarele repere:
- definirea conceptelor de dezvoltare, respectiv de învățare, din perspectiva relației pe care o
pot avea cu jocul;
- exemplificarea relației joc – dezvoltare – învățare, prin intermediul unui joc de rol, în
contextul utilizării acestuia la grupa de vârstă 5-6 ani.

1 .OBSERVAREA este una dintre formele de baza ale realizarii activitatilor de cunoastere
a mediului inconjurator. In cadrul acesteia se formeaza notiuni , reprezenteri precise , se
dezvolta gandirea, imbogatirea vocabularului copiilor, se pun bazele formarii deprinderilor de
munca intelectuala. Se are in vedere trezirea curiozitatii stiintifice, deoarece copiii isi doresc
la aceasta varsta sa cunoasca cat mai multee lucruri despre lumea inconjuratoare.
Se prezinta copiilor, mai ales, plante, animale, fenomene ale naturii, obiecte uzuale sau
aspecte din viata sociala. Dintre scopurile activitatii de observare cele mai relevante sunt:
cunoasterea directa in procesul de cunoastere a realitatii, sa dezvolte si sa stimuleze perceptia
copiilor, precum si alte procese, abilitati, aptitudini intelectuale: sa contribuie la intelegerea
unor relatii dintre obiecte si fenomene, sa-i indrume pe copiii spre cercetare, sa satisfaca
nivelul de cognitie la varsta prescolara.
Observarea este si punctul de plecare in procesul de cunoastere a realitatii, se axeaza pe
comunicare si asimilare de noi cunostinte, este organizata si coordonata de catre aeducatoare:
reprezentarile dobandite vor fi reluate mai tarziu in alte activitati, povestiri, convorbiri. Pot fi:
planificate, neplanificate iar in functie de locul desfasurarii acestora: in mediul natural, in
mediu organizat. Partea specifica a observarii este perceperea materialului de observat,
analiza lui pe baza analizatorilor antrenati in activitate.Sunt vizate doua domenii ale realitatii:
natura si viata sociala.
Propun o activitate de observare: ,,Capra si oaia,,domeniul Stiinta, cunoasterea mediului,
tema anuala Cand, cum si de se intampla?
Organizarea activitatii – se asigura conditiile dewsfasurarii activitatii, copiii vor fi pregatiti/
imbracati corespunzator pentru o vizita la ferma, unde vor observa direct capra si oaia, in
mediul lor natural. Activitatea poate dura 30-35 minute. Educatoarea spune doua ghicitori ,
pentru a capta atentia copiilor: una despre capra si una despre oaie, iar preșcolarii vor indica
în cadrul fermei cele două animale. După această etapă, se anuntă tema activitatii: ,, Capra si
oaia,, , precum și obiectivele operaționale, astfel încât până la sfârșitul activității, să fie
capabili să: descrie cele două animale, precizeze asemănările și deosebirile dintre ele pe baza
criteriilor: alcătuirea corpului, hrănire, foloase, mediu de viață și îngrijirea de către om.
Dirijarea invatarii constituie un punct important in care, la inceput, copiii vor fi coordonati
de catre educatoare sa atinga, sa observe atent pe rand cele doua animale domestice, cu scopul
de a realiza analiza comparativa a acestora. Se vor adresa câteva întrebări legate de ceea ce
observă: Ce observați în fața voastră? Unde cresc capra și oaia? Cum se numește cel care
are grijă de ele? După ce preșcolarii răspund acestor întrebări generale, cadrul didactic le va
orienta atenția supra celor două animale în vederea identificării diferentelor dintre cele doua
în ceea ce privește părțile corpului.
. Se va incepe cu observarea capului, pe baza unui plan de intrebari: ,,Ce vedeti la capra, ce
forma are capul?,, Dar capul oii, cum este în comparație cu cel al caprei? ,,Cum sunt ochii?
(formă, culoare, mărime) ,, Cum sunt coarnele caprei fata de cele ale oitei? Ce mai vedeți la
capul celor două animale? Cum este botul oii în comparație cu cel al caprei? Ce are în plus
capra la cap și nu are oaia? ,, Educatoarea realizeaza sinteza partiala , pe baza ideilor expuse
de către copii: Capul oii si a caprei sunt de forma ovala, alungita. Oaia are capul mai mic
decat capra.Ochii caprei au forma rotunda, sunt mari, de culoare verde, maronie. Ochii la oaie
sunt mai mici, in comparatie cu ochii caprei. Capra are, in general coarne, pe cand oile din
rase diferite nu au coarne ( doar berbecii). Botul oii este mai rotund si mic fata de cel al
caprei, care este alungit.
Se trece la observarea trunchiului celor doua animale, apoi la compararea lor, pe baza
intrebarilor ajutatoare: Cu ce se leagă trunchiul caprei și al oii de cap? Ce rol are el?,, Cum
este trunchiul caprei, dar al oii? Cine are trunchiul mai mare? Cu ce este acoperit corpul
caprei? Dar al oii?,,Cum se simte lana capre/i fata de cea a oitei?,, Ce culoare are lâna oii?
Dar cea a caprei? Cate picioare are capra ? Dar oita? Cum sunt picioarele oii în comparație cu
cele ale caprei? ,, ,,Care este mai mare, oaia sau capra? ,, Sinteza partiala se va realiza pe baza
descrierii comparate ale celor doua animale: Trunchiul oii si al caprei este legat prin gat; oaia
are gatul mai scurt decat capra. Totodata, oaia are trunchiul mai scurt decat capra si este
acoperit de lana. Oaia are o lana moale, pufoasa la atingere, iar capra are lana dura, cu fir mai
gros si drept.Culorile pot fi de mai multe nuante, de la alb, negru sau maro etc.Ambele
animale se deplaseaza cu patru picioare, doar capra avandu-le mai lungi este in stare de
sarituri mari. Oaie este, in general mai mica decat capra.
Cadrul didactic adreseaza intrebari referitoare la hrana celor doua animale, la modul de
ingrijire si la foloasele aduse omului de acestea: ,,Cu ce se hraneste capra? Dar oaia? ,, Cum
avem grija de oite? ,, ,,De ce tin oamenii capre si oite?,, Ce foloase aduc aceste animale
omului?,, Ce nevoi speciale au aceste animale si cum trebuie ingrijite?,, Cine le îngrijește pe
ele atunci când sunt bolnave?....
Sinteza finala- aceasta consta in descrierea generala a celor doua animale si stabilirea
asemnarilor si deosebirilor dintre acestea: Capra si aoia se hranesc cu iarba, fan,
cereale( porumb, ovaz etc.) si necesita anumite tratamente in perioade bine stabilite de catre
medicul veterinar. Capra se catara mai usor pe culmi si mananca frunze, crengi, daca are
ocazia. Ca si foloase, ambele animale sunt folositoare pentru lapte, branza, produse lactate dar
si pentru lana, care este prelucrata in industria textila. Totodata, si carnea acestora se consuma
si este sanatoasa.
 Obtinerea performantei se realizează cu ajutorul metodei Diagrama Venn. Educatoarea va
reprezenta sistematic si creativ asemanarile si deosebirile dintre cele doua animale. Pe
pământ, vor fi desenate doua cercuri care se suprapun partial. În partea stângă a primului cerc,
vor fi precizate aspcte caracteristice doar oii, în partea dreaptă a celui de al doilea cerc, vor fi
precizate aspecte caracteristice doar caprei, iar la intersecția celor două, aspectele comune.
Copiii vor fi impartiti in doua echipe, conform ecusoanelor primite: oite si capre si vor alege
cate o imagine pe baza căreia copilul numit va adresa întrebări unui copil din cealalta echipa.
Întrebările vor face referire la alcătuirea corpului, hrănirea și foloasele lor. Astfel că, pot fi
formulate următoarele întrebări: Câte picioare are oaia?, Cu ce se hrănește oaia? (iarbă,
frunze) Cu ce se hrănește capra? (iarbă, frunze, crenguțe, coajă de copac) etc. În funcție de
răspunsul oferit, jetonul va fi așezat la locul potrivit, asemănare sau deosebire.
Incheierea activitatii- cadrul didactic formulează aprecieri generale si individuale asupra
modului de participare la activitate , iar copiii vor fi recompensati cu medalii pe care se
regaseste emblema ,, Micii fermieri,,
In concluzie, activitatea de observare contribuie la dezvoltarea gandirii logice, la
dezvoltarea vocabularului stiintific, la realizarea unei sintetizari si sistematizari ale ideilor
copiilor referitoare la o tema, la cunoasterea directa a realitatii, a mediului inconjurator și la
îmbățirea cunoștințelor copiilor cu privire la teme legate de natură.

2. a) La varsta prescolara, odata cu intrarea copilului in colectivitate, implicarea lui in

programe educationale, jocul devine important, chiar nelipsit ca proces si nu se refera doar la
achizitiile intelectuale. Prin joc are loc investigarea lumii reale, se ajunge la implinirea
satisfactiilor necesare copilului, dorite, la experimentare, independenta. In acest context se
antreneaza spontan in joc posibilitatile cognitive, fizice, afective si comportamentale.
Asadar, jocul reprezinta o forma de activitae placuta, adecvata specificului activitatilor din
gradinita, dar si principala metoda de instruire si educatie. Educatoarea trebuie sa stie cat si in
ce fel poate sa-l solicite pe copil prin joc, transformand jocul in situatii de invatare.Copilul
dobandeste prin joc achizitii in planul : intelectual ( gandire logica, operatii de clasificare,
numarare); emotional ( provocari cu caracter cooperativ, competitional, negociere si supunere
in fata regulilor); fizic si motric (executa miscari simple intr-un context sigur si placut, sez
orienteaza spatial, isi testeaza limitele); social (in cadrul jocului de grup sau de rol isi
exerseaza anumite tipuri de relationare, devine un loc de afirmare a sinelui, ajuta la depasirea
egocentrismului prin preluarea rolului). Jocul este vazut ca activitate predominanta la varsta
copilariei, fara constrangeri din partea adultului, avand unele dimensiuni formative pe durata
existentei omului. Are, insa, finalitati diferite, date de varsta, tipul de personalitate, de statusul
cultural al fiecarui individ i parte.
b) Jocul induce starea de bine, sanatate, bucurie copiiloraceste fiind premisele unei invatari
de calitate, de durata. legatura dintre joc si invatare are ca si conditie nivelul de dezvoltare
psihica a copilului. Astfel se fac primii pasi spre formarea deprinderilor de munca
intelectuala. Prin joc se dobandesc : autoreglajul emotional, dezvoltarea vocabularului,a
gandirii logico- matematice, a motricitatii fine si grosiere, atentia voluntara, ascultarea activa.
Relatia dezvoltare- joc: jocul permite copiilor sa vorbeasca despre ceea ce simt, sa faca fata
unor situatii de stres, sa reactioneze adecvat in situatii- limita. Invatarea porneste prin
intermediul unor tipuri de activitati ludice. Se mentine si echilibrul dintre motivatia intrinseca
si extrinseca, datorita jocului deoarece realitatea copilului se transforma prin experienta
personala, actiunile lui duc la descoperiri noi din viata reala.
Jocul, invatarea si dezvoltarea se afla in relatie de interdependenta: jocul sprijina invatarea si
dezvoltarea, invatarea se produce in cadrul jocului, iar dezvoltarea este un sprijin real pentru
joc. Datrita jocului, copiii au ocazia de a-si exersa achizitiile insusite in contexte de invatare
formala, nonformala si informala.
Jocul de rol- consta in legtura unica dintre cognitie, motricitate si socioemotional, avand
beneficii mai ales in sfera competentelor sociale. Astfel, acei copiii se pricep sa mentina
relatii sociale cu alti copii, sa negocieze, sa rezolve probleme. Este utilizata si ca metoda, prin
tehnici ca: simulare, joc, dramatizare sau sociodrama.
Joc de rol -,, La farmacie,, grupa de varsta 5-6 ani, in cadrul Activitatilor liber alese
Organizarea jocului de rol- educatoarea amenajeaza spatiul/ farmacia: rafturi cu
medicamente, masa, bani de jucarie, casa de marcat, dezinfectant, caiet cu notite, retete, afis
specific ,,Farmacie,,. Copiii sunt anuntati ca se vor juca jocul ,, la farmacie,, unde vor invata
cum ne comportam intr-un asemenea loc. pe rand, fiecare copil va fi farmacist si cumparator.
Desfasurarea jocului: captarea atentiei- educatoarea acopera in prealabil materialelenecesare
jocului de rol, iar copiii descopera cu mirare spatiul amenajat, farmacia. ,,Farmcistul,, poarta
halat specific alb si boneta. Cadrul didactic lasa timp de gandire copiilor tocmai pentru a se
hotari cine este primul farmacist. Clientii de la farmacie stau la rand, fac liniste si educatorea
incurajeaza copiii sa foloseasca formule de salut specifice: ,,Buna ziua! As dori un
medicament pentru dureri de picioare.,, sau ,, Buna ziua! Cu ce va pot ajuta?,, Pentru raceala
va recomand un sirop din plante.,, ,,Bunicul meu are dureri de spate. Ce i-ar fi de folos?,,
Copiii descopera pe masuta jetoane cu un copil pe care-l doare capul, altul care s-a
accidentat la sport etc. cu ajutorul carora vor cere medicamente sau anumite siropri, unguente.
Cadrul didactic adopta o tonalitate calma, atentioneaza asupra unor comportamente
inadecvate, vorbeste pe un ton potrivit pentru a incuraja copiii sa adopte un comportament
civilizat, sa respecte regulile si bunele maniere. Unii copiii vor fi bunici iar ceilalti ii vor ajuta
sa isi duca bagajele, sa semneze reteta. Se vor utiliza formule de politete ,,Va multumesc! Sa
aveti o zi frumoasa! ,, Imi dati voie ssa va ajut? Sunteti amabil sa-mi spuneti...?,, Dupa ce
fiecare copil a fost ,,farmacist,, are loc evaluarea activitatii: copiii isi exprima liber parerea
despre cum li s-a parut jocul, care au fost rolurile, cum ne comportam la farmacie.
Educatoarea adreseaza aprecieri verbale individuale si generale asupra modului de implicare
al copiilor si ofera recompense: jeleuri in forma de personaje indragite ce contin vitamina C.
In concluzie, jocul de rol este absolut necesar si benefic copiilor de varsta prescolara
deoarece prin interpretarea unui rol prescolarii devin actori , formandu-si competente,
abilitati, atitudini, comportamente prosocoiale, deprinderi si usureaza intelegerera unor situatii
sau contexte din realitate/ comunitate.
- EXERCITIU CU MATERIAL INDIVIDUAL
Aceasta forma de organizare a activitatii in gradinita permite realizarea tuturor tipurilor de
baza ale activitatii matematice prin exercitii. Caracteristicile exercitiului cu material
individual: imbina activitatea frontala cu cea diferentiata si individuala; nu este neaparat
nevoie de un model; necesita material individual; exercitiile sunt alcatuite pe secvente
didactice; permite si asigura invatarea constienta, activa si progresiva a notiunilor matematice;
formeaza limbajul matematic al copilului precum si deprinderi de munca independenta si
autocontrol.Succesul unei activitati cu material individual depinde gradarea efortului
intelectual solicitat, demersul didactic trebuie sa contina demonstratia, limbajul matematic sa
fie usor de inteles dar si apropiat de cel riguros, in acelasi timp.
Tema activitatii: ,,Spune, te rog, daca sunt tot atatea obiecte de igiena personala/ Prin care s-
alungam microbii afara,,
Tema anuala de studiu: ,, Cine sunt/ suntem?,,
Grupa: mijlocie
Moment organizatoric- Educatoarea aranjeaza mobilierul, aeriseste sala de grupa, expune
materialele didactice necesare desfasurarii activitatii. Copiii imtra in sala de grupa si se asaza
la masute.
Captarea atentiei: colet de la Zana Maseluta ( un poster), avand in maini periute si pasta de
dinti.Educatoarea desface coletul in fata copiilor, citeste biletul aflat in colet: ,,Dragi copii din
grupa Spiridusilor! Eu, Zana maseluta, sunt una dintre zane care se ocupa de mentinerea
igienei dentare, adica de sanatatea dintilor. Am auzit, intr-o zi, cand ma plimbam prin parc, de
la Zana Sapunului Fermecat ca sunteti o grupa de copii isteti si ascultatori. Ea doreste sa afle
ce ati invatat la matematica de cand a fost in vizita la voi si pana acum. De aceea, va rog sa
fiti atenti, sa nu vorbiti neintrebati. Pentru activitatea de astazi v-am adus jetoane cu periute
de dinti, pasta de dinti, sapun si sapuniere precum si fise de lucru. D-na educatoare o sa-mi
transmita cat de corect ati rezolvat sarcinile de pe fise. Daca veti fi ascultatori si harnici, veti
avea parte de surprize placute din partea Zanei Sapunului Fermecat. Succes, dragi copii!
Cu mult drag, Zana Maseluta!
Anuntarea temei si a obiectivelor: educatorea cere copiilor sa intuiasca materialele de pe
masuta ( cosulete, jetoane, cifre, creioane, fisa de lucru): ,, Astazi, copii, cu materialele
primite, vom desfasura activitatea matematica ,,Spune, daca sunt tot atatea obiecte de igiena
personala/ Prin care s-alungam microbii-afara,, Cu materialele primite vom numara, vom
recunoaste cifrele, vom rezolva sarcinile de lucru, folosind un limbaj matematic potrivit.,,
Reactualizarea cunostintelor: Educatoarea adreseaza intrebari legate de tema saptamanii,
aceasta fiind ,, Singurel ma ingrijesc/ Sanatos vreau eu sa cresc,, Are loc o scurta discutie
despre importanta ingrijirii corporale, mai ales dentare. Apoi, copiii vor numara in ordine
crescatoare si descrescatoare si vor recunoaste vecinii numerelor 2, 3, 4.
In cosulete sunt amestecate jetoane cu: pasta, periuta de dinti, sapunuri, sapuniere, 5 din
fiecare. Se cere copiilor sa formeze grupe dupa o anumita proprietate- forma.
Doi copiii vor forma cate doua grupe de elemente dupa criteriul formei, le vor denumi si le
numara prin incercuire. Educatoarea cere copiiilor sa observe, pe rand, cele doua grupe si sa
spuna in care grupa sunt mai multe elemente si in care sunt mai putine – apreciere globala.
Prezentarea continutului si dirijarea invatarii- Cadrul didactic explica si demonstreaza modul
de asezare in perechi. Se aseaza grupa periutelor de dinti pe masa in plan vertical si grupa
jetoanelor cu pasta de dinti in cosulet. Mana stanga copilul o va aseza pe o periuta de dinti iar
dreapta pe o pasta de dinti in dreptul periuteti de dinti. Copiii lucreaza la fel pana ce toate
elementele celor doua grupe sunt asezate. Educatoarea si copiii verifica daca langa fiecare
periuta este asezata si o pasta de dinti. Totodata, le cere copiilor sa verbalizeze ceea ce
observa: fiecare periuta de dinti are o pasta de dinti. Educatorea enunta: ,,Sunt tot atatea
periute de dinti cate paste de dinti , sunt, pentru ca fiecare periuta de dinti are cate o pasta de
dinti, deci am format perechi.,,
Obtinerea performantei si asigurarea feedbackului- copiii procdeaza la fel si cu grupa
jetoanelor cu sapun si sapuniere, dupa care aceasta procedura este demonstarata si la tabla
magnetica, cu ajutoorul jetoanelor. Copiii executa sarcinile primite, educatoarea intervine
acolo unde este necesar, fiind atenta permanent la utilizarea unui limbaj matematic cat mai
adecvat.
Asigurarea retentiei si a transferului- educatoarea executa exercitii, gresind intentionat, copiii
fiind cei care o corecteaza si vor motiva de ce este gresit ( o periuta de dinti are doua paste de
dinti). Educatoarea cere copiilor sa aseze pe tabla magnetica doua grupe cu tot atatea
elemente, apoi cere copiilor sa explice in care grupa sunt mai multe si in care sunt mai putine
sau daca sunt tot atatea. Initial, educatoarea aseaza rasfirat elementele unei multimi pentru a-i
pune in dificultate pe copii. Asadar, copiii verifica daca sunt tot atatea prin punere in perechi.
Copiii consatat ca sunt tot atataea elemente. Pe tabla magnetica sunt desenate doua multimi si
educatoarea explica cum trebui sa realizeze doua multimi cu tot atatea elemente.
Evaluarea performantei- educatorea imparte fise de lucru. Copiii intuiesc fisa de lucru. Pe fisa
este desenata o grupa cu prosoape si alaturi o grupa fara nici un element. Copiii primesc
sarcina sa desenze in grupa respectiva tot atatea cuiere cate prosoape sunt.
Incheierea activitatii: La final, educatoarea corecteaza greselile de pe fise si adreaseaza
aprecieri verbale individuale copiilor dar face referire si la unele comportamente nepotrivite,
fara a eticheta copiii. Urmeaza primirea recompenselor: copiii primesc cate o pasta de dinti,
mica, de la Zana Sapunului Fermecat deoarece au reusit sa numere corect, sa aseze in perechi
elementele si au inteles cand sunt mai multe, mai putine sau tot atatea.
Consatam, asadar, ca exercitiul cu material individual are drept scop stimularea dezvoltarii
intelectuale a copiilor de varsta prescolara si duce, treptat de la gandirea concreta la o gandire
abstracta. Astfel , se formeaza la copii deprinderi, priceper, ce ajuta la realizarea de operatii cu
grupe de obiecte si simboluri, si, totodata conduce la dezvoltarea operatiilor gandirii: analiza,
sinteza, comparatia, abstractizarea, greneralizarea.