EXAMEN- Didactica domeniului Om şi societate

STUDENT:Dobrița Mihaela-Andreea,an 3,grupa 1, specializarea :PIPP

1.DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE-,,FAMILIA MEA’’

TEMA ,,FAMILIA MEA’’

ARII DE STIMULARE:
-BIBLIOTECĂ: ,,Familia mea”, de O. Cazimir (memorizare); „Eu şi familia mea” – citire de
imagini (fotografii);
-ARTĂ: „Pâinici pentru masa în familie” (modelaj); „Decorez o rochie pentru mama și o cravată
pentru tata”(lipire)
-JOC DE ROL: „Cu familia în vizită”; „La bunici”
-ŞTIINŢE: „Copii şi adulţi” (formare de grupe);
-CONSTRUCŢII: „Casa bunicilor”; C: „Șifonierul bunicii”
-JOC DE MASĂ: „Tablou de familie” (puzzle) ; „Familia de obiecte” (sortare și clasificare
jetoane)
-NISIP ŞI APĂ: „Prăjituri în forme, de la bunica” ;

DOMENIUL EXPERIENȚIAL OM ȘI SOCIETATE (DOS)

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (Educație pentru societate)
-JOC DIDACTIC ,,Așa da/ Așa nu !’’ ( norme de comportament)
-CONVORBIRE ,,La noi în familie”( discuții libere).
-AUDIȚII MUZICALE,,Familia mea” (cântec)
DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (Activităţi practice)
- Activitate practica ,,Cravata tatălui” (îndoire şi lipire)
-Activitate practică ,,Părul mamei” (decupare şi şnuruire)
- Activitate practică „Album de familie” (lipire )
- Activitate practică ,,Prăjitura bunicii” (activitate practic-gospodărească)

Domeniul om şi societate - include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni,
relaţiile cu mediul social, ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează evenimentele.
Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordării
capacităţilor umane de a controla evenimentele şi de a ordona mediul. Tehnologia este cea care
face ca productivitatea muncii să crească, astfel încât membrii comunităţii să-şi poată procura
produse mai multe, mai ieftine şi de mai bună calitate. De aceea, se apreciază că preşcolarii pot fi
puşi în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale şi executarea unor lucrări care
ţin de domeniul abilităţilor practice, prin constatarea proprietăţilor materialelor, prin selecţia
unor materiale în funcţie de caracteristicile lor, prin constatarea că materialele pot avea şi calităţi
estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc.
Totodată, este important ca preşcolarii să înţeleagă faptul că situaţiile prezente îşi au
originile în situaţii din trecut, să observe similarităţi sau diferenţe între oameni sau evenimente,
să îşi imagineze viaţa în alte perioade istorice.
Se consideră necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilităţi de ordin
general să utilizeze ca puncte de plecare experienţele personale ale copiilor. Din acest punct de
vedere, ei vor fi încurajaţi să se angajeze în explorarea activă, din punct de vedere uman şi social,
a zonei sau cartierului în care locuiesc.
Familiile acestora, mediul fizic, uman şi social pot fi utilizate ca resurse de învăţare. Pe de altă
parte, textul literar, imaginile şi alte materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de
informare.
În abordarea acestui domeniu se pleacă şi de la premisa că instituţia preşcolară reprezintă un
context utilizabil pentru coordonarea principiilor şi acţiunilor morale. Astfel, copiii vor înţelege
mult mai uşor concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul etc. atunci când le vor
putea observa concretizate în acţiunile adulţilor cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea
unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizată de observarea şi discutarea de către
copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate şi de studierea şi
dezbaterea unor opere literare specifice vârstei.

EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE

Obiectivele acestui domeniu se referă la recunoașterea și respectarea normelor de
comportare în societate, educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți, educarea trăsăturilor de
voință și caracter și formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți.Urmăresc
dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale și de inițiativă, dezvoltarea abilității de
recunoaștere, acceptare și respect al diversității, cunoașterea unor elemente de istorie, geografie,
religie care definesc portretul spiritual al poporului român, asimilarea și exersarea abilităților
socio-emoționale care reprezintă cele mai importante abilități de viață ale copiilor, asigurându-le
adaptarea la vârsta adultă. Preșcolarii află despre normele de comportare socială și efectele
acestor comportamente, discută despre importanța faptelor bune, recunosc emoțiile unei
persoane, își găsesc echilibrul emoțional, li se dezvoltă abilitățile sociale și personale
îmbunătățindu-și spiritul de echipă și relațiile sociale.

ACTIVITĂȚI PRACTICE
Rolul acestor activități este de a oferi ”situații-joc” de învățare în care copilul ”muncește”,
creează ceva folosindu-se de multiplele cunoștințe, abilități și deprinderi dobândite în celelate
domenii experiențiale. În cadrul acestor activități copiii exersează abilități practic-gospodărești
precum: lipirea pe suprafețe plane, ruperea și mototolirea, răsucirea, îndoirea, înșirarea,
bobinarea, rularea, tăierea, șnuruirea, înnodarea, festonarea, împletirea, coaserea, confecționarea
tridimensională cu materiale din natură precum și exersarea abilităților practic gospodărești
precum spălarea și tăierea fructelor și legumelor etc.

2. Metoda pălăriilor gânditoare, propusă de Edward de Bono, presupune interpretarea de

roluri de către elevi, care își aleg una dintre cele șase pălării de culori diferite, fiecare
simbolizând altceva.
Elevii trebuie să cunoască bine semnificația fiecărei culori și să își asume rolul sugerat de
aceasta:
1. pălăria albă este neutră, oferă o privire obiectivă asupra faptelor discutate, limitându-se la
a da informații despre subiectul ales; această pălărie semnifică gândirea obiectivă;
2. pălăria galbenă este cea care oferă o perspectivă pozitivă asupra situației; semnifică
gândirea optimistă;
3. pălăria roșie este cea care oferă o perspectivă emoțională asupra faptelor abordate și
semnifică gândirea influențată de afect;
4. pălăria verde exprimă idei noi și oferă o perspectivă productivă asupra situației; semnifică
gândirea creativă;
5. pălăria albastră este cea care exprimă controlul procesului de gândire și supraveghează
bunul mers al lucrurilor; semnifică gândirea speculativă;
6. pălăria neagră este cea care oferă o perspectivă sumbră, judecând faptele și semnifică
gândirea negativistă, critică.
Purtătorii celor șase pălării trebuie să intre perfect în pielea personajelor, să gândească din
perspective pălăriei pe care o poartă. Pălăria poate fi purtată individual, dar și colectiv.
Funcționare:
– Se oferă cazul propus spre a fi discutat și pălăriile gânditoare elevilor.
– Cei care poartă pălăria albă trebuie să înceapă cu:,,Faptele sunt următoarele….”
– Enunțurile celor care poartă pălăria roșie se axează pe sentimente:,,Sentimentul meu
este….” sau ,,(Nu) Îmi place că….”
– Pălăria neagră poate începe cu:,,Nu e bine pentru că….” sau ,,Ne expunem la un mare
risc….”
– Cea galbenă insistă pe:,,Beneficiile sunt următoarele….”
– Cei care poartă pălăria verde se gândesc și la alte alternative:,,Ce-ar fi dacă….”
– Cei cu pălăria albastră încearcă să rezume:,,Care e următorul pas….” sau ,,Haideți să
rezumăm….”
Avantaje:
– stimulează capacitatea de interrelaționare și respectul mutual;
– dezvoltă capacitatea de comunicare și capacitatea de a lua decizii;
– dezvoltă mai ales inteligența interpersonală, dar și cea lingvistică sau logico-matematică;
– dezvoltă gândirea;
– dezvoltă și exersează capacitățile empatice.

Limite:
– există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios și să fie percepută ca o simplă
activitate recreativă;
– apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării și refuzul ulterior de a mai
purta altă pălărie;
– pot apărea conflicte între elevi.

ARIA CURRICULARĂ: Om și societate

DISCIPLINA: Educație civică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Raporturile noastre cu animalele și plantele
SUBIECTUL: Atitudinea față de plante și animale
TIPUL LECŢIEI: predare-învățare
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
O1- dezvoltarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător; dezvoltarea spiritului de
cooperare în diferite situații de învățare.
O2- să răspundă cerințelor din cadrul activității pe grupe, privind atitudinea omului față de plante
și animale;
COMPETENȚE SPECIFICE
2.1. Recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele;
2.2. Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele.
Activitate pe grupe - ,,Pălăriile gânditoare”
 Pălăria albă
Citiți, cu atenție, cele două fragmente. Redați, în 4 enunțuri, despre ce este vorba în strofele
de mai jos și precizați ce fel de comportament au cei doi copii față de animale.
,,M-a lovit din răutate
Cu o piatră în picior,
Și-am zăcut și-am plâns atâta,
De credeam că am să mor...”.
(,,Cățelușul șchiop”, de Elena Farago)

,,Așa plângea un gândăcel

În pumnul ce-l strângea să-l rupă
Și l-a deschis copilul după
Ce n-a mai fost nimic din el!”
(,,Gândăcelul”, de Elena Farago)

 Pălăria roșie
Citiți fiecare enunț de mai jos. Scrieți, în 4 propoziții, ceea ce simțiți când citiți aceste enunțuri.
a) Unor copii le face plăcere să hrănească păsărelele și să le facă adăposturi.
b) Uneori îmi place să trag cât mai tare pisica de coadă.
c) În parc mă legăn atârnat de crengile copacilor.
d) Dacă văd un cățel rănit, cred că e mai bine să-l ocolesc.

 Pălăria verde
Imaginați-vă că o pădure ar vorbi, iar voi ați fi glasul ei. Scrieți, în 4 propoziții, un mesaj
oamenilor despre importanța protejării pădurii.

 Pălăria galbenă
Explicați, în 4 propoziții, de ce este bine să avem grijă de plante și animale.