DENUMIRE MODUL /UNITATE TEMATICĂ:

DEZVOLTARE TIMPURIE. EDUCAȚIE ȘI ÎNGRIJIRE TIMPURIE

DENUMIRE TEMĂ / CONȚINUT:

1.4. Dezvoltarea limbajului și a comunicării si premisele citirii si scrierii

LEGENDĂ APLICAȚII:

BRAINSTORMING

APLICAȚIE

DEZBATERE

REFLECȚIE

ACTIVITATE INDIVIDUALĂ

JURNAL DE MODUL

FIȘA 1
 BRAINSTORMING:
Furtuna de idei se va realiza în jurul temei „Argumente asupradezvoltării limbajului, a
comunicării și a premiselor citit-scrisului la vârstele timpuriipentru educarea ulterioară a
copilului”

Îmbogățirea
vocabularului
Dezvoltare Dezvoltarea
a abilităților
autonomiei de
personale comunicare

”Argumente asupra dezvoltării

limbajului, a comunicării și a
premiselor citit-scrisului la vârstele
timpurii pentru educarea ulterioară a
copilului”

Înțelegerea Limbajul-
realității convenția
socială
Dezvoltarea
gândirii
 FIȘA 2

ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
Reflectați asupra achizițiilor de limbaj pe etape de vârstă.
Plecând de la acestea și de la propria dumneavoastră experiență, prezentați câteva activități pe care
le considerați necesare pentru:
 dezvoltarea limbajului antepreșcolarilor,
 formarea premiselor de citit-scris
 formarea și optimizarea competențelor de comunicare.
A PREMISELOR DE CITIT-SCRIS ȘI ALE COMUNICĂRII
ANTEPREȘCOLARILOR (1 an)
 Redarea onomatopeelor (exercițiu pentru dezvoltarea aparatului fonoarticular și
recunoașterea sunetelor);
 Jocuri cu sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobe, fluiere) –
exercițiu pentru dezvoltarea capacității de discriminare auditivă;
 jocuri muzicale
 jocuri simbolice
 jocuri de miscare
 jocuri de rol
 jocuri mari de masă

A PREMISELOR DE CITIT-SCRIS ȘI ALE COMUNICĂRII

ANTEPREȘCOLARILOR (2 ani)
 Interpretarea unor cântece și recitarea unor poezii cunoscute;
 Jocul de rol ajută la exersarea unor cuvinte noi;
 Etichetarea tuturor obiectelor din sala de grupă;
 Jocuri simbolice;
 Conversații;
 Jocuri de mișcare cu text și cânt;
 Dramatizari;
 Tranziții;
 Rutine;
 Frământări de limbă;
 Explorarea colțului Bibliotecă;
 Audiții muzicale;
 Exerciții în oglindă;
 Lecturi ale educatoarei;
 FIȘA 3

APLICAȚIE
Propuneți activități exemplificatoare de realizare a standardelor menționate mai jos pentru
vârstele timpurii:
Standarde Activități exemplificatoare
STANDARD 1 Jocul: Fă ca mine!, Spune ce auzi!;
Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în Punem la dispoziția copilului cărți cu
scopul înțelegerii semnificației limbajului imagini, reviste, cu scopul de a provoca și
vorbit stimula discuțiile cu acesta;
Lecturarea zilnică a unei povești;
Jocuri simbolice;
Jocuri muzicale;
Joc de rol.
STANDARD 2 Jocuri pentru pentru facilitarea pronunției
Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă cuvintelor alcătuite din mai multe silabe;
progresiv vocabularul. Jocul Săculețul fermecat (dezvoltarea
capacității de exprimare a experiențelor
senzoriale);
Jocuri de mișcare și muzicale;
Jocurile: Ce face ? Cum face?.
STANDARD 3 Jucăm cu copilul jocuri de tip: Eu spun una,
Copilul ar trebui să fie capabil să tu spui mai multe; Al cui este?, Unde se
demonstreze capacitatea de a se exprima afla?;
corect gramatical. Jocul: Ce este și cum face?- acordul
predicatului cu subiectul;
Prezentarea ordinii activităților zilnice (scris
și în imagini).
STANDARD 4 Jocuri de rol: De-a familia, La medic, La
Copilul ar trebui să fie capabil să magazin etc.;
demonstreze capacitatea de a comunica Jocuri în centrul Bibliotecă: punem la
eficient dispoziția copilului cărți cu imagini care
reprezintã diferite categorii (ex. obiecte de uz
casnic, jucării etc.);
Conversație permanentă; în orice context să
verbalizăm corect (punem masa, strângem
jucăriile, mergem la toaletă, deprinderi de
 autonomie);
Când citim povești copilului folosim diferite
marionete, păpuși pe degete, pentru a-l învăța
să descifreze și să foloseascã limbajul non-
verbal.
STANDARD 5 Copilul va avea la dizpoziție diferite
Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste materiale tipărite (cărți de povești cu/ fără
interes pentru carte. imagini, reviste, albume de fotografii, atlase);
Îi oferim copilului ocazia să mânuiască el
cartea la colțul Bibliotecă.
STANDARD 6 Copilul poate îndeplini rolul de povestitor, iar
Copilul ar trebui să fie interesat de citit adultul poate asculta povestea;
Revenim la poveștile preferate;
Discutăm despre personajele preferate:
Folosim în vorbirea curentă fraze, expresii
din povești; amintim copilului despre ce
poveste este vorba;
Memorizari simple, recitative ritmice, rime
simple.
STANDARD 7 Punem la dispoziția copilului casete de
Copilul ar trebui să fie capabil să identifice muzică pentru copii. Ascultăm și fredonăm
diferite sunete ale limbii împreună;
Exerciții în oglindă;
Pliante, reviste, benzi desenate, albume foto;
Jocuri imitative: Umfla balonul!
Cum face sarpele? Cum se aud vântul,
ploaia?, Cum vorbesc animalele?.
STANDARD 8 Îi oferim ocazii copilului de a ne povesti ce
Copilul ar trebui să pună în corespondență anume reprezintă desenul său;
simboluri abstracte cu sunete Identificarea obiectelor/ animalelor care fac
diverse zgomote/ sunete;
STANDARD 9 Punem la dispoziția copilul cărți de diferite
Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze mărimi și materiale și îl încurajăm să le
şi să folosească limbajul scris şi tipăritura utilizeze în activitatea sa zilnică;
în fiecare zi. Apreciem copilul în încercarea sa de a
manipula cartea;
Ajutăm copilul să corecteze poziția în care
susține cartea.
 STANDARD 10 Privim împreună fotografii, imagini și
Copilul ar trebui să fie capabil să descriem copilului ce reprezintă sau acțiunile
folosească mesajele scrise/ vorbite pentru pe care le realizează personajele acesteia;
diferite situații de comunicare Utilizăm în jocurile de grup jetoane cu
imagini și cuvântul corespunzător;
Răsfoim împreună cărți cu text și imagini,
jucând cu copilul atât rolul de povestitor cât
și pe cel de ascultător.
STANDARD 11 Oferim copilului posibilitatea de a desena pe
Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze suprafețe mari; exersarea grafismelor se va
diferite modalităţi de comunicare grafică face pe nisip, mălai, făină, masa luminoasă;
Desenăm împreună, astfel încât copilul să
poată observa poziția instrumentelor de scris,
a modului de apucare a acestora și poziția
corpului;
Nu insistăm asupra respectării coloratului în
contur în această etapă de vârstă;
Ajutăm copilul să deseneze pornind de la
conturul mâinii;
Dactilo-pictură; modelajul cu plastilină;
activitate practica de lipire, de asamblare etc.
 FIȘA 4

APLICAȚIE
Ce resurse educaționale credeți că ar putea fi folosite în activitățile de educare a limbajului, a
premiselor de citit-scris și a celor de comunicare. Argumentați, plecând de la experiența
dumneavoastră în domeniu, cum ar putea fi utilizate fiecare dintre acestea pentru
dezvoltarea competențelor vizate de vârsta timpurie. Realizați un inventar al acestora.

EXEMPLE:

Resurse educaționale Utilitate

LEGO Inspiră copiii să construiască, să se joace și
să învețe. Prin intermediul acestuia copiii
vor putea realiza cu mai multă ușurință
asocierea între forma grafică și literă-sunet.
Medoda solicită intelectual copiii, îi
Sorțul povestitor
stimulează şi motivează în a fi atenţi, îi
provoacă la o  comunicare orală de calitate,
la expunerea evenimentelor unei poveşti, cu
mai mare siguranţă şi încredere.
Folosind astfel de materiale se dezvolta
Modelaj cu plastilină
motricitatea, copiii pot reda semne grafice,
se pot exprima liber. Modeland din plastilină
copiii vor realiza conexiunea dintre
reprezentarea grafică și sunetul emis.
PUZZLE Copiii pot îmbina piese puține pentru a
realiza imaginea anumitor obiecte, asociind
cuvântul cu imaginea acestuia.
Copiii pot desena/ scrie diverse semne
MASA LUMINOASĂ
grafice.

FIȘA 5
Activitățile de dezvoltare a limbajului la vârste timpurii presupune o serie de rezultate, dar și o serie
de bariere/dificultăți.

REFLECTAȚI!

Identificați câteva dintre barierele ce pot apărea în cadrul activităților de educare a limbajului,
de citit-scris și de comunicare și, plecând de la exemplele dumneavoastră de practică,
împărtășiți modalități de eliminare a acestora.
Procesul de comunicare presupune câteva scopuri principale: să fim receptaţi (auziţi sau
citiţi), să fim înţeleşi, să fim acceptaţi, să povocăm o reacţie (o schimbare de comportament
sau atitudine). Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat
nu receptează sau interpretează greşit sensul pe care un emiţător a vrut să i-l dea.
Înţelegerea mesajului de către copii este dependentă de inteligenţa şi capacitatea de înţelegere
a acestora, precum şi de cultura lor. Există, apoi, copii care nu au suficientă încredere în
capacităţile personale, timizi, indecişi, care nu se pot implica în suficientă măsură în sarcina
didactică. Aceştia necesită o intervenţie plină de tact pedagogic pentru creşterea încrederii în
ei înşişi.
Oboseala, diferitele deficienţe (fizice, senzoriale etc.) produc şi ele perturbări în comunicarea
didactică. La nivelul persoanei-receptor (copiii) pot apărea situaţii de neatenţie, apatie,
rumoare, fenomene perturbatoare care pot fi înlăturate printr-o atitudine fermă din partea
educatorului, dar plină de atenţie şi respect faţă de copii pentru că altfel, dacă în relaţia de
comunicare educator-copil nu există o încărcătură afectivă adecvată, copiii pot manifesta
atitudini de retragere, de evitare, chiar de opoziţie.
Alte perturbări se produc în comunicarea didactică din cauza educatorului. Există cadre
didactice care nu respectă principiile didactice, cum este, de exemplu, principiul
accesibilităţii. Superficialitatea în pregătirea sarcinilor didactice, graba, neatenţia se
repercutează negativ asupra relaţiei de comunicare. La fel, trăsăturile negative de personalitate
influențează comunicarea.
Amenințarea, critica, etichetarea, indiferența, ironia, ridicarea vocii sunt doar câteva atitudini
nepotrivite ale cadrului didactic, ce pot provoca bariere în comunicare.
 FIȘA 6

DEZBATERE:
Tema dezbaterii:

 Care sunt cerințele didactice ce vi se par cele mai provocatoare:

1. Receptarea mesajului limbajului vorbit;
2. Îmbogățirea vocabularului;
3. Capacitatea de exprimare corectă, din punct de vedere gramatical;
4. Capacitatea de a comunica eficient;
5. Interesul pentru carte și pentru actul citirii;
6. Realizarea corespondenței simboluri abstracte – litere-sunete;
7. Utilizarea limbajului scris;
8. Formularea de mesaje orale în diverse situații de comunicare.

Pentru fiecare din dimensiunile analizate, prezentați-vă argumentat punctul de vedere.

Capacitatea de exprimare corectă, din punct de vedere gramatical - la vârsta antepreșcolară

copilul abia învață să rostească anumite cuvinte, însă e mai greu să le așeze în propoziții care
să fie și corecte din punct de vedere gramatical.

Interesul pentru carte și pentru actul citirii – într-o lume a tehnologiei avansate este o
provocare să trezim interesul copiilor pentru carte și citit; dacă nu există modele în familie
care să susțină comportamentul învățat la gradiniță, acestă cerință didactică este mai greu de
realizat.

E.T.I.C – Educație Timpurie Incluzivă și de Calitate Cod SMIS 2014+: 128215

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin programul Operational Capital Uman 2014 - 2020
 FIȘA 7

PAGINA DE REFLECȚIE!

Reflectează!
Notați câteva idei care v-au inspirat și pe care le puteți aplica în grupa, grădinița sau
comunitatea din care faceți parte!
- Descoperirea a noi resurse care pot fi folosite în educația timpurie;
- Comunicarea pozitivă;
- Încurajarea permanentă;
- Exemple de activități împărtășite de colege care pot fi realizate pentru dezvoltarea
limbajului copiilor;
- Strategii care pot fi utilizate pentru a ajuta copilul  în tot ceea ce înseamnă exprimare
orală şi scrisă, abilitatea de a înţelege comunicarea verbală şi scrisă;
- Modalități de stimulare a interesului pentru carte, pentrulectură.

E.T.I.C – Educație Timpurie Incluzivă și de Calitate Cod SMIS 2014+: 128215

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin programul Operational Capital Uman 2014 - 2020