Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA ,,FILOLOGIE”
Catedra ,,Psihologie”
Prezentare
La disciplina: Psihologia Personalității
Tema: Dezvoltarea personalității școlarului mic
Chișinău, 2022
Cuprins:
1. Definirea conceptului de psihologie, personalitate .............p. 1
2. Aspecte generale ale vârstei școlare mici ............................p. 2-3
3. Dezvoltarea proceselor cognitive la vârsta școlară mică .....p. 4-7
4. Harta psihopedagogică a şcolarului mic ..............................p. 8-10
5. Concluzii ...............................................................................p. 11
6. Bibliografie ............................................................................p. 12
1.Termenul de psihologie provine de la 2 cuvinte din l. Greacă
psuche, care înseamnă suflet și logos care însemn știință
– deci știința despre suflet sau cunoașterea sufletului.
Omul este capabil să cunoască mediul înconjurător, să audă sunete, să vadă
diferite lucruri, să simtă mirosuri, să mediteze, să memoreze, să-şi reprezinte
ceva; încearcă anumite sentimente.
Totalitatea fenomenelor psihice reprezintă psihicul.
Obiectul de studiu al psihologiei este psihicul uman.
Baza materiala a psihicului este sistemul nervos central (SNC), baza
fiziologică este activitatea nervoasă superioarăeste.
Personalitatea este rezultatul dezvoltării unitare prin procesul învățării a
însușirilor înăscute și dobândite sub influența mediului socio-cultural, asigurând
fiecărei individualități o adaptare originală și activă l mediul înconjurător.
Personalitatea este constituită din :
Temperament
Aptitudini
Caracter
1
Vârsta școlară mică este cuprinsă între anii 6/7-10/11 ani,
numită și ,,marea copilările” și constituie prima etapă a
învățământului școlar.
Perioada senzitivă pentru vârsta școlară mica este dezvoltarea
procesului psihic cognitiv-gândirea.
La elevi de vârsta școlară mica se formează un șir de formațiuni psihologice
noi:
*Comportare voluntară;
*Autocontrolul;
*Planul interior al acțiunilor;
*Se formează deprinderi de citit, scris, calcul mintal;
*Se pun bazele însușirii activității de învățare și muncă;
*Se formează mai multe calități personale.
2
Înmatricularea copiilor în școală constituie un eveniment
crucial în viața lor.
Păşind pragul ei, copiii de ieri - elevii de azi - trăiesc emoţii
de bucurie, demnitate dar și de neliniște, îngrijorare, tristeţe.
La începutul vârstei şcolare mici elevii vor parcurge o perioadă de
adaptare. Încadrându-se într-o situaţie socială nouă (un pedagog nou, un
sediu de învățămine nou, copii, părinţi noi, activitate nouă, cerinţe noi
etc.), ei, desigur, vor tânji, un anumit timp, după jucăriile preferate, după
jocurile amuzante de la grădiniţă, dupi viaţa fară de griji din familie, de la
bunici etc. Unii dintre ei se vor adapta mai ușor la condițiile noi, alţii mai
greu.
Aceasta va depinde de mulți și de diferiţi factori de pregatirea bio-psiho-
socio-culturală pentru școală, de condiţiile noi în care nimeresc copiii,
de exigențele profesorului dat, ale școlii respective etc. Astfel, perioada
adaptării la conditiile școlii va fi diferită la diferiți elevi.
3
La intrarea în şcoală, copilul posedă numeroase reprezentări
despre obiectele de uz casnic, natură (despre fructe, legume,
pomi, animale etc.) despre oamenii, care îl înconjoară şi
despre acţiunile şi activităţile lor. Cu toate acestea, reprezentările lui
despre natură şi societate încă sînt, confuze şi puţin sistematizate.
Sub influenţa învăţării, reprezentările suportă modificări esenţiale, atît
conţinutul lor, care se lărgeşte şi se îmbogăţeşte, se diversifică, cît şi modul lor
de a se produce şi de a funcţiona.
Percepţia, memoria şi reproducerea imaginii obiectului, în cursul micii
şcolarităţi, capătă noi caracteristici. Devine posibilă valorificarea liberă,
voluntară (prin desene, lecturi, povestiri etc.) a fondului de reprezentări, se
dezvoltă activ gîndirea şi imaginaţia. Graţie acestora din urmă, în cercul
experienţei individuale a copilului pătrund informaţii şi cunoştinţe din sursele
mediatice despre obiecte şi fenomene pe care copilul nu le-a perceput
niciodată direct: cunoştinţe despre animale şi plante exotice, despre aspectul
unor zone
geografice îndepărtate, despre evenimentele istorice.
4
În procesul de învăţămînt se dezvoltă operaţiile de gîndire,
absolut indispensabile oricărei activităţi intelectuale: analiza
şi
sinteza, comparaţia, abstractizarea şi generalizarea, clasificarea,
sistematizarea şi concretizarea logică. Gîndirea devine mai productivă
ca rezultat al creşterii gradului de flexibilitate şi mobilitate, al utilizării
diferitelor procedee de activitate mintală.
La intrarea în şcoală copilul dispune de un vocabular relativ bogat,
aproximativ 2 500 de cuvinte şi stăpîneşte, la modul practic, regulile de
folosire corectă a cuvintelor în vorbire. În cursul micii şcolarităţi se dezvoltă
atât limbajul oral cît şi cel scris. În ceea ce priveşte limbajul oral, una din
laturile lui importante este conduita de ascultare.
Dezvoltarea limbajului se face şi în contextul altor activităţi şcolare: de
muncă, desen, cultură fizică, istorie, observarea naturii, discuţii pe marginea
unei poveşti sau povestiri citite sau ascultate la radio sau televizor, cu
prilejul cărora copilul face cunoştinţă cu o terminologie care variază de la un
domeniu la altul. 5
O particularitate importantă a vîrstei şcolare mici constă în
creşterea considerabilă a volumului memoriei. În fondul
memoriei pătrunde un volum mare de informaţii. Elevul reține
date despre instrumentarul utilizat, despre semnele şi simbolurile cu
care
operează, despre noii termeni pe care îi valorifică, despre, principiile,
normele şi legile pe care le învaţă şi sigur că, reţine regulile de aplicare a
mijloacelor mediatice.
Productivitatea memoriei devine mult mai mare decît la vîrsta preşcolară,
însă, totuşi, depinde încă de o serie de factori cum ar fi: conţinutul şi calitatea
materialului supus memorării (literar, gramatical, matematic etc.); felul acţiu
nilor pe care le efectuează pedagogul şi elevul; măsura în care este incitat
interesul şi în care acesta dispune de anumite mijloace de memorare şi
reproducere a materialului.
Un element de bază a acestei caracteristici o constituie posibilităţile active
ale elevilor mici de a transforma şi a organiza în alt mod materialul memorat.
6
Formele creative ale imaginaţiei şcolarului mic sunt stimulate de
joc, de fabulaţie, de povestire şi compunere, de activităţile
practice şi muzicale, de contactul cu natura, de noile medii care duc
la o cunoaştere mai profundă a realităţii, a elementului uman.
Schimbarea modului de viaţă, noul regim de activitate provoacă multe griji şi
necazuri micului şcolar, făcîndu-l să perceapă şi să trăiască din plin
semnificaţia adîncă a noului „pas” în viaţă.
Asupra afectivităţii şcolarului mic îşi lasă amprenta atît sarcinile de învăţare
propriu-zise, cît şi relaţiile interpersonale cu pedagogul, şi colegii din cadrul
colectivului şcolar. Astfel, se dezvoltă emoţiile şi sentimentele intelectuale,
precum şi sentimentele şi emoţiile morale şi estetice.
Trăirile intelectuale sunt generate, îndeosebi, de învăţare ca activitate de
cunoaştere, cu dificultăţile, reuşitele şi eşecurile ei. Învăţarea organizată
raţional, care oferă copilului perspectiva reuşitei devine atrăgătoare, plăcută,
contribuind astfel, la dezvoltarea motivării şi a ataşamentului acestuia faţă de
munca intelectuală şi faţă de şcoală.
7
Tabelul 1. Harta psihopedagogică a şcolarului mic
Vârsta Modelarea prin factorii
Principalele achiziţii sociali şi pedagogici
determinanţi
8
Vârsta Modelarea prin factorii
Principalele achiziţii sociali şi pedagogici
determinanţi
9
Vârsta Modelarea prin factorii
Principalele achiziţii sociali şi pedagogici
determinanţi
10
În concluzie, comparativ cu alte perioade, în mica școlaritate
transformările psihice se fac lent și nespectacular, dar ele sunt
fundamentale pentru evoluția ulterioară a copilului. Este, în primul
rând,interesantă latura orientării generale,concretizată în abandonarea
unor interese pregnante manifestate în perioada preșcolară, ca desenul și
modelajul.
Școlarul mic dă impresia că este mai puțin spontan în realizarea produselor
sale. Aceasta pentru că el este mai atent, mai exigent față de tot ceea ce
întreprinde și face, încearcă o evaluare a produselor sale în raport cu alții și
tinde să introducă modele din conduită adultă.
Perioada ce cuprinde ciclul claselor primare este numită cea a elevului mic
(șase/șaptezece/unsprezece ani). Această perioadă se consideră uneori sfârșitul
copilăriei; alteori este prezentată ca având particularități de vârstă
asemănătoare cu cele din vârsta preșcolară, ca etapă de debut primar al
preadolescenței.
11
Bibliografie:
1. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7_16_Dezv
oltarea%20personalitatii%20micului%20scolar%20in%20co
ntextul%20explorarii.pdf
2. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7_16_Dezv
oltarea%20personalitatii%20micului%20scolar%20in%20co
ntextul%20explorarii.pdf
3. https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/69975.
4.
https://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/Pers
onalitatea-scolarului-mic683.php
.
12