A ARGUMENT In cadrul programului general de reforma din tara noastra,un rol important revine invatamantului si educatiei.

Invatamantul este chemat sa se adapteze structural si in continutul lui noilor cerinte,pe care le impune evolutia societatii spre dezvoltarea corespunzatoare a institutiilor , a structurilor proprii unei astfel de economii. A educa inseamna a exercita constient si intentionat,cu plan, cu metoda, o inraurire asupra omului,cu scopul de a forma din el un izvor statornic de fericire si pentru societate si pentru el insusi,dezvoltandu-l si disciplinandu-i inteligenta,afectivitatea, vointa, prin conformarea lor functionala la legile logice,morale si estetice. In viata omului,a copiilor si a familiei,deci,debutul scolaritatii si al procesului educativ organizat este o schimbare majora si are o multipla motivatie sociala. Din experienta acumulata si din posibilitatile pe care le ofera azi stiintele educatiei,deriva necesitatea modernizarii invatamantului romanesc.Se modernizeaza treptat treptat continuturile si metodele,urmarindu-se formarea unui om complex si creativ,adaptabil la schimbarile care se produc rapid si neincetat in stiinta si cultura,in lumea profesiilor,in societate si in viata cotidiana. In prezent se urmareste accentuarea laturii creativitatii libere,pentru a asigura viitorilor absolventi premisele psiho-pedagogice necesare integrarii lor efective in domeniul profesional pentru care se pregatesc.Am acordat in activitatea mea la clasa,o atentie deosebita dezvoltarii capacitatilor intelectuale ale elevilor, exersarii si specializarii operatiilor gandirii,analiza,sinteza,inductia,deductia,generalizarea; inarmarea elevilor cu metode de invatare ; cum sa observe un element din natura ; formarii notiunilor stiintifice prin adanca implicare a copiilor; dezvoltarea motivatiei pozitive de angajare in activitati,in sensul de a simti placerea de a studia,analiza pentru propria sa realizare ; dezvoltarii trasaturilor personalitatii : interese,aptitudini,caracter. Invatamantul modern atribuie o mare insemnatate utilizarii metodelor activ participative.Important este de a provoca setea copilului pentru cunoastere. Cercetatorul japonez Y. Masuda ( The Information Society as Postindustrial Society,Tokyo,1980 ) sustinea referitor la sistemul educational al viitorului ca : -autoinvatarea va deveni forma dominanta a educatiei ; -educatia creativ-cognitiva va inlocui educatia traditionala bazata pe insusirea si acumularea fortata de cunostinte. Prin aplicarea creatoare a metodelor si procedeelor de antrenare a copiilor in procesul cunoasterii mediului inconjurator,copilul este implicat total in indeplinirea sarcinilor de 1

invatare,devine participant activ la propria sa pregatire si formare,dezvoltandu-si capacitatile de autoinstruire,autoeducatie si autoevaluare. Cunostintele,in primul rand notiunile,continutul lor corect si stiintific,sunt asigurate daca educatorul are o buna pregatire,caci numai astfel nu pot aparea denaturari in asimilarea lor de catre copii.Pregatirea stiintifica este corelata cu pregatirea psiho-pedagogica educatorului ; in fapt este vorba de pregatirea stiintifica,dar in domeniul care priveste tocmai modul in care se asigura asimilarea si dezvoltarea continua a stiintei. Cu cat educatoarea este mai sensibila la informatie cu atat mai mult va fi in masura sa evalueze comportamentul elevilor,a nivelului atins in dezvoltarea lor generala si a rezultatelor obtinute in realizarea obiectivelor pedagogice. Sta la indemana fiecaruia dintre noi,ca folosind o multitudine de metode si procedee active,sa angajeze copiii la un efort gradat,diferentiat si montat in procesul instructiv educativ. Am ales tema INVESTIGAREA DOMENIULUI DE CUNOASTERE ,,OMUL, IN INVATAMANTUL PRESCOLAR, PRIN METODA PROIECTELOR ,avand in vedere receptivitatea copiilor la cunoasterea naturii si a fenomenelor naturii,placerea lor de a-si petrece timpul in mijlocul naturii.Am realizat multe experiente,excursii activitati prin care am reusit sa explic adevarul stiintific. Procesul de formare a notiunilor stiintifice si corectarea notiunilor empirice pe care copilul le are la venirea in gradinita din contactul sau direct cu lumea inconjuratoare,m-a preocupat in mod direct,fiind un proces mai dificil. M-am straduit sa gasesc cele mai adecvate metode si procedee si cel mai atractiv si educativ material didactic ,care sa usureze instruirea unor notiuni temeinice,clare pentru ca apoi copilul sa opereze cu usurinta in insusirea cunostintelor despre om si natura. Concomitent cu procesul de formare a notiunilor stiintifice,am urmarit si dezvoltarea limbajului stiintific.Iata de ce initierea prescolarilor mari in cunoasterea naturii,formarea lor pentru a patrunde tainele complexe ale acesteia a fost o preocupare a mea inca din primii ani de invatamant. Ca metode de cercetare am folosit observatia,analiza fiselor de observatie psihopedagogica,experimentul,interpretarea datelor. Inregistrarea ,prelucrarea datelor si interpretarea rezultatelor cercetarii au constituit baza de pornire in redactarea acestei lucrari. Dorinta nestavilita de cunoastere a copiilor,interesul lor fata de tot ce se intampla in jur,curiozitatea ce caracterizeaza aceasta varsta,m-au determinat sa acord o mai mare importanta activitatii de cunoastere a mediului si strategiilor didactice specifice acestei activitati. Structura lucrarii este o imbinare si o succesiune logica de capitole si subcapitole ce aprofundeaza teoretic si practic problematica temei,pornind de la noua abordare educationala prin : 2

-accentuarea ideii de folosire a contextului ludic in stimularea rutei individuale a invatarii ; - folosirea metodei proiectelor tematice de grup,selectate,gandite si elaborate cu ajutorul copiilor utlizandu-se brainstormingul,invatarea prin descoperire si actiunea directa a copilului cu mediul ; - regandirea si potentarea valentelor formative ale mediului educational. Dupa cum stim,aproape tot ce se afla in mediul educational in care se misca copilul poate constitui obiectul unei intense curiozitati din partea acestuia si in acelasi timp,poate contine ceva interesant din care el poate invata.

CAPITOLUL I. : PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI PRESCOLAR SI ACTIUNILE EDUCATIVE INTREPRINSE LA ACEASTA VARSTA
1.1.CONCEPTUL DE PROFIL PSIHOLOGIC

Omul, n decursul vieii i existenei sale, este supus unor transformri, schimbri, prefaceri de ordin calitativ i cantitativ reunite sub termenul general de dezvoltare. n funcie de nivelul la care au loc asemenea modificri, desprindem trei tipuri de dezvoltri i anume : dezvoltarea biologic, tradus n schimbrile fizice, morfologice i biochimice ale organismului; dezvoltarea psihic, ce const n apariia, instalarea i transformarea proceselor, funciilor i nsuirilor psihice; dezvoltarea social, concretizat n reglarea conduitei individului n conformitate cu normele i cuvintele impuse de colectivitate, de mediul social existenial. ,, Profilul psihologic este o expresie cantitativ-calitativ a totalitii componentelor , proceselor i nsuirilor psihice , precum i a relaiilor interfuncionale dintre acestea . El reflect caracteristicile unei anumite etape din dezvoltarea ontogenetic a copiilor i diferenele de la un individ la altul.Profilul psihologic al vrstei include totalitatea restructurrilor tipice , prin care se delimiteaz un anumit stadiu din dezvoltarea ontogenetic .Fiind comune tuturor copiilor de aceeai vrst, ele mbrac totui nuane personale de manifestare , diferite de la un copil la altul .(Dragu Anca ,S.Cristea,2002,p.31 ) Putem concluziona c dezvoltarea uman este bio-psiho-social. ntre cele trei forme

ale dezvoltrii umane exist o strns interaciune i interdependen. Astfel, dezvoltarea psihic se realizeaz corelat cu cea biologic, dar nu simultan. De asemenea dezvoltarea biologic influeneaz dezvoltarea psihic, dar nu absolut i mai ales nu n mod egal de-a lungul ontogenezei. n perioadele timpurii dezvoltarea psihic este dependent ca ritm, vitez, limitecronologice de cea biologic, n schimb la tineree i maturitate este influenat de dimensiunea vieii socioculturale. Din perspectiv intelectual acest stadiu a fost caracterizat de J. Piaget ca fiind stadiul ,,preoperaional sau al ,,inteligenei reprezentative, n sensul intredependenei ei cu reprezentrile, ca imagini cognitive ale realitii(1965, p.172).

Datorit dezvoltrii graduale a limbajului i implicit a abilitii de a gndi n forme simbolice, specifice acestui stadiu sunt gndirea simbolic i preconceptual. Cele patru concepte, ,,preoperaional, ,,inteligen reprezentativ, ,,gndirea simbolic i ,,gndire preconceptual sunt relevante pentru surprinderea unor nuane ale acestei dimensiuni. Comun i semnificativ pentru ceea ce relev aceste concepte este ideea potrivit creia activitatea cognitiv se realizeaz cu ajutorul reprezentrilor sau imaginilor. La aceast vrst procesarea informaiei se realizeaz cu ajutorul simbolisticii reprezentative sau a gndirii n imagini.nceputurile semioticii se plaseaz pe la mijlocul intervalului 1-2 ani, cnd copilul ncepe s utilizeze semnale sau simbolurile (cuvintele) ca substitute ale lucrurilor. Saltul ce se produce n aceast perioad const n capacitatea copilului de a transpune n expresii verbale o aciune efectuat i de a se elibera astfel de ncorsetarea pe care o impuneau aciunile motorii concrete, imediate. Asemenea aciuni motorii sunt substituite prin acte simbolice. Un b, de exemplu, reprezint pentru copil un cal; ppua poate reprezenta fie doctoria, fie educatoarea, fie pe altcineva. Copilria este perioada celei mai intense i complexe dezvoltri fizice i psihice, cu influene asupra evoluiei biopsihice ulterioare. In precolaritate se pun bazele personalitii, se dezvolt capacitile cognitive, capacitatea de comunicare, capacitatea de proiectare, se amplific posibilitile de independen. Dezvoltarea psihic se datoreaz transformrilor biologice i mai ales contradiciilor dintre solicitrile externe (din ce n ce mai multe i mai diverse) i posibilitile proprii, dintre modul primar de satisfacere a trebuinelor i modul civilizat impus de mediul sociocultural, dintre propriile dorine, nevoi i posibiliti de satisfacere. Dezvoltarea psihic se realizeaz n stadii , fiecare caracterizndu-se printr-o configuraie proprie de procese i nsuiri psihice . Perioada precolar, cuprins ntre 3 i 6-7 ani, este definit metaforic vrsta descoperirii realitii externe , mediul solicitnd copilului nu numai adaptri ale comportamentului la sisteme diferite de cerine n condiii de tutel, protecie i afeciune, dar crend, n acelai timp, o mare sesizare a diversitii lumii i vieii, o mai dens i complex antrenare a deciziilor, curiozitii, tririlor interne la situaii numeroase i inedite. Se pot remarca unele diferene n dezvoltarea psihic si mai cu seam modul de relaionare i adaptare la condiiile de mediu pentru copiii care frecventeaz colectivitatea (grdinia) i pentru cei care rmn n familie pn la intrarea n coal. Grdinia este perceput de copil ca avnd cerine complexe, ce depesc cadrul limitat al familiei i prin aceasta se produc stimulri continue a activitii psihice a copilului. In colectivitate, copilul este nevoit s se adapteze la cerinele externe, s depeasc contradiciile dintre acestea i posibilitile sale limitate de a rspunde n mod eficient, s renune la unele dorine de moment pentru a desfura aciuni care pot s nu-l satisfac, s asimileze i s adopte comportamente bazate pe norme sociale riguroase cu efect nemijlocit pentru socializarea copilului. Se contureaz germenii contiinei morale, iar dobndirea unor diverse 5

categorii de deprinderi sporete gradul de autonomie. Dac aceast tendin i este refuzat, apar conduite de opoziie sau de rivalitate; de asemenea, dac exist diferene de solicitare din partea grdiniei i a familiei poate apare dedublarea comportamentului. Astfel, aceeai realitate, dezvoltarea psihic este privit i interpretat din unghiuri de vedere diferite ca proces ascendent, progresiv, de transformare a psihicului copilului de nivele psihice primare la nivele psihice superioare a unor nsuiri, procese, funcii i structuri psihocomportamentale, din valorificarea subiectiv a experienei social-istorice, n vederea amplificrii prioritilor adaptative ale organismului. Parafrazndu-l pe filozoful antic grec HERACLIT care spunea c : ,,un om nu se scald de dou ori n apele aceluiai ru deoarece ,,totul curge , am putea afirma c ,,omul nu este aproape niciodat identic cu sine nsui , datorit permanentei schimbri i prefaceri a vieii sale psihice. Pe acest fundal de necontenit prefacere, n anumite limite de vrst, exist un tablou psihocomportamental asemntor la toi cei care se ncadreaz n aceste limite de vrst, conturndu-se un profil psihologic. Acesta se definete prin trsturi generale, caracteristici psihice comune celor cuprini n limitele stadiului respectiv purtnd denumirea de particulariti de vrst. n stabilirea profilului psihologic se urmrete totalitatea transformrilor care se petrec n cadrul fiecrui stadiu de dezvoltare psihic i chiar dac ntre anumite limite de vrst profilul psihic al copiilor este asemntor nu s-ar putea susine c dezvoltarea psihic este asemntoare. Doi copii precolari pot fi asemntori, chiar tipici n ceea ce privete caracteristicile generale de vrst, dar extrem de diferii n manifestarea concret a acestora fie datorit motenirii ereditare, fie interveniei unor factorivariai de mediu i educaie. Aceasta nseamn c dezvoltarea psihic are nu doar un caracter stadial ci i unul individual, specific fiecrui individ, ceea ce va conduce spre necesitatea tratrii difereniate a copiilor n procesul instructiv-educativ, difereniere ce poate merge pn la individualizarea ei. Conturarea unui profil psihologic al copilului precolar reprezint un exerciiu de explicitare a finalitilor privind educaia formal a copilului precolar sub forma unor comportamente ce traverseaz domeniile dezvoltrii cognitive, sociale, emoionale, sunt condiii de care trebuie s inem seama n proiectarea nvrii pentru atingerea finalitilor, s orienteze demersul educaional, asigurnd continuitate i coeren.

1.2. DIMENSIUNEA INTELECTUALA(COGNITIVA) A PRESCOLARULUI.

Precolaritatea aduce cu sine o extensie a spaiului de cunoatere, prin trecerea de la cel familial la grdini, la locurile din faa casei, a cartierului, a magazinelor etc, spaiu ce i va oferi i posibilitatea cunoaterii unor noi obiecte care i vor trezi curiozitatea, care capt un statut similar cu cel al jocului. Sensibilitatea tactil devine o surs frecvent de informaii care susine i completeaz vzul i auzul. Sub aspect verbal precolarii i nsuesc cuvinte care exprim caliti ale obiectelor (e moale, e pufos, zgrie etc.). Precolarul devine interesat de denumirea camerelor, a mobilierului, de specificul unor activiti (librrie, pot, dispensar etc.), de identificarea unor persoane cu care comunic. Experiena se mbogete cu primele generalizri de cantitate (mult, puin, deloc), de mrime (lung, lat), spaiale (deasupra, dedesubt, aproape, departe), cu relaii parte-ntreg (mai mult, mai puin, tot) etc. Toate acestea vor susine dezvoltarea constantelor perceptive de form, de mrime, de culoare, care se vor fixa prin verbalizare (dreapta, stnga, n fa, n spate, mai uor, mai greu etc.). Sensibilitatea auditiv devine de 2 ori mai fin dect n stadiul anterior. Dezvoltarea auzului fonematic ca baz pentru nsuirea limbii vorbite necesit exerciii speciale care trebuie s angajeze structurile analitico-sintetice ale scoarei ca i resursele articulatorii. Auzul muzical trebuie stimulat, precolarii fiind capabili nu numai s asculte ci s i interpreteze. ncep s nvee repere pentru identificarea zilelor sptmnii, a anotimpurilor, s se orienteze dup ceas. Percepia mrimii obiectelor rmne nc imprecis. Dou cutii de aceeai form, aceeai culoare dar de mrimi diferite vor fi mai uor reinute dup aezarea lor spaial dect dup mrime (dac n cutia mare aflat n dreapta a gsit o jucrie, la o nou reluare el se va orienta tot ctre dreapta, dei acolo, de aceast dat se afl cutia mai mic). Aciunea cu obiectele ajut la elaborarea reprezentrilor reproductiv-statice. S-a fcut urmtorul experiment cu 2 grupuri de precolari: un grup a avut ca sarcin doar s priveasc o configuraie de cuburi, cellalt grup a trebuit s i reproduc aranjamentul cu alte culori primite. Dup o sptmn li s-a cerut ambelor grupe s recunoasc aranjamentul. Al II-lea grup a avut performane superioare fa de cel care doar a privit. Imaginile reproductive cinetice sunt nc imprecise, rigide, neadecvate chiar. Aceasta pentru c redarea micrii este dificil, antreneaz i operativitatea gndirii. Imaginile de transformare sunt i mai complexe. Rmn ncrcate de ceea ce l fascineaz pe copil (ex. un arc de cerc pe care copiii trebuie s l destind, majoritatea l subestimeaz afirmnd c devine mai mic).Reprezentrile fotografice evideniaz inabilitate n poziionarea elementelor, n urmrirea succesiunii, a proporiilor. Experimentele realizate cu machete ce propun 7

elemente specifice unui spaiu familiar copilului fa de care acesta primete sarcina de a plasa alte elemente, arat c apar multe dificulti n reconstruirea unui ansamblu spaial. Copilul opereaz pe secvene, nu respect proporiile. La 3 ani, precolarul distinge: spaiul casei, spaiul strzii, chiar poate raporta unul la cellalt, dar distinge greu spaiul de obiectele care l populeaz. De aceea psihologii vorbesc despre un spaiu obiectiv. Dar exist i spaii goale n grdini: curtea i foaia de hrtie, de desen. i desenul copiilor reprezint o abatere de la model. Copilul deseneaz ceea ce tie, nu ceea ce vede. n schimb, desenul las o impresie sincer, expresiv, red o percepie vie (realismul intelectual). Modelajul, prin reflexiunea copilului pentru a reda un volum sau pentru a l transpune pe suprafa plan reprezint o modalitate deosebit de eficient n aprofundarea percepiei, a imaginii nregistrate de amintire.Rezultatul uneori este de un realism mult mai expresiv dect un desen sau o pictur.
DEZVOLTAREA GNDIRII

Intelectul - formaiune psihic deosebit de complex,cuprinde procese i activiti psihice variate i dificile precum : gndire,memorie,limbaj,imaginaie,atenie care l ajut s se desprind de stimulul concret,s depeasc experiena senzoriala.Dei nca n formare,intelectul,n perioada precolar,nregistreaz importante restructurri. (P.GOLU,E.VERZA,M.ZLATE,1993,p.84) Copilul poate gndi ceea ce percepe, ceea ce a perceput. Aceast afirmaie este dependent de reprezentarea elementului perceput.Este o gndire intuitiv ce reuete s se desprind de predominana afectiv i activ ce o frnau n anteprecolaritate, datorit limbii vorbite care contribuie la claritatea, coerena, comunicabilitatea ei (ex. dac prezentm precolarului mai multe (6-8) jetoane albastre aezate n linie dreapt cu mici intervale ntre ele i i cerem s aeze el, dedesubt, tot attea jetoane roii dintr-o grmad alturat, realizeaz echivalena numai att ct exist coresponden vizual (unele roii sub cele albastre, aezate de el, pies cu pies) dar egalitatea nu se menine i n corespondena logic, pentru c dac ncercm s le distanm pe cele din rndul 2, dei vede c nu se ia sau nu se adaug nici una, spune c acolo sunt mai multe pentru c irul este mai lung ). Deci este o gndire articulat, intuitiv, adic supus primatului percepiei. Gndirea precolarului se desfoar n contexte concrete rspunznd att trebuinelor sale de adaptare, de depire a obstacolelor, dar i dorinei de a afla ceea ce l atrage. Astfel gndirea i menine caracterul situativ. Gndirea este preconceptual sau cvasiconceptual ntruct opereaz cu noiuni care nu sunt absolut individualizate dar nici noiuni generale (ex. cnd pronun cuvntul main nu se 8

limiteaz numai la maina familiei sale dar nici la noiunea absolut prin care desemneaz o anumit categorie de obiecte).Odat cu concepiile empirice, sau cu antrenarea acestor structuri insulare, sau a zonelor de asimilare de maxim interes progreseaz i operativitatea gndirii numai c operaiile sunt puternic impregnate de coninut concret, legate de percepie i de aciune real, slab schematizate, care nc nu pot surprinde invariana sau reversibilitatea. Este o gndire preoperaional pe baza creia precolarul reuete s realizeze scrieri, clasificri (n sarcini simple) pe suportul unor criterii practice (form, culoare, funcionalitate).Astfel, spre sfritul precolaritii gndirea dobndete o operativitate general nespecific punnd n eviden n cazul figurilor logice vehicularea unor operatori de baz.Dorina de a sesiza relaiile este desprins i din frecvena ntrebrilor de ce?, alturi de care apar ntrebri referitoare la nsuirile social-funcionale ale obiectelor de tipul la ce folosesc?, sau ce fac oamenii cu?. De ce -urile ilustreaz existena unei gndiri precauzale, aflat ntre cauza eficient i cauza propriu-zis. Este un mod de mediere a copilului care pentru el reprezint o explicaie finalist iar pentru adult doar una ntmpltoare.Trecerea de la precauzalitate la cauzalitate se va face treptat prin asimilarea operaiilor, acestea fiind coordonri generale ale aciunilor.
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

Dei precolarul poate susine o conversaie, totui limbajul acestuia se deosebete de cel al adultului prin: a) b) structur gramatical n utilizarea verbelor cel mai bine se fixeaz timpul prezent care se structura limbajului este legat de situaii particulare, are caracter situativ. Treptat se face extinde i asupra celorlalte timpuri; trecerea spre limbajul contextual, cnd trece la monolog i ncepe s povesteasc ce a vzut, ce a auzit. Cele 2 forme iniial coexist, pentru ca la 6 ani s se diminueze caracterul situativ; c) pronunie imperfect mai ales la nceputul precolaritii. Sunt posibile omisiuni, substituiri, inversiuni de sunete ( i j nlocuite cu s i z zoc n loc de joc, r cu l lde n loc de rde). Principalele funcii ele limbajului: mbogete i fixeaz experiena cognitiv; organizeaz activitatea (ex. cnd deseneaz, exprim intenii, exclamaii, face aprecieri).

Semnificative progrese sunt semnalate i n privina volumului vocabularului. Principalele valori extensive sunt: la 3 ani vocabularul conine maxim aproximativ 1.000 cuvinte, minim 400; la 6 ani vocabularul conine maxim aproximativ 2.500 cuvinte, minim 1.500. Se menin diferene ntre vocabularul activ (cel utilizat, valorificat n performan) i cel pasiv (doar neles i implicat n competen lingvistic). Se mbogete competena lingvistic (nelege ceea ce i se comunic) i performana lingvistic 9

(exprim capacitatea de a comunica efectiv).Limbajul dobndete capacitate generativ, copiii reuind s integreze un cuvnt nou nsuit n numeroase alte combinaii verbale (ex. am fulgilit, am mpungit cu acul n loc de am cusut, eu sunteam, urlre pentru cel ce plnge). Referitor la structurile verbale construite de copil se remarc: n comunicarea cu mama apare forma cea mai liber i expresiv ca topic, sunt prezente n comunicarea cu ceilali copii apar diferene, precolarul mare impunndu-se prin propoziii comunicarea cu educatoarea evolueaz de la reticen la articularea unor propoziii complete, O alt caracteristic este i formarea independent a cuvintelor,inventarea lor pe baza creterii capacitii de generalizare a unor relaii gramaticale deja nsuite corespunztor formrii simului limbii.
MEMORIA

construcii eliptice; bogate, cu unele adjective; cu tendina de a se nscrie n unele scheme, sau n clieele verbale.

Datorit dezvoltrii progresive a limbajului,memoria ncepe s capete anumite caracteristici,devenind o memorie pe baz verbal.Att n planul fixrii,pstrrii,reunoaterii i reproducerii aciunilor (memorie motorie),ct i al impresiilor (memorie afectiv) i al situaiilor (amintirea),memoria precolarului progreseaz mult i se caracterizeaz prin creterea triniciei asociaiilor,ndeosebi prin contiguitate. Jocul,activitatea fundamental a precolarului,creeaz atmosfera i condiiile n care se activeaz capacitatea de fixare,pstrare,recunoatere i reproducere.Fixarea i pstrarea au un larg suport afectiv.Reproducerea este mult mai dezvoltat,bazat pe amnunte i detalii. Predomin memoria involuntar,caracterizat de asociaii de moment i nu comparativ analitice.Condiiile activitii in general i jocul,n special,creeaz necesitatea cutrii i utilizrii unor procedee de reproducere a ncercrii active a precolarului de a-i aminti. Memoria este strns legat de interesele copilului.Coninutul memoriei este foarte bogat:micri,stri afective,imagini,cuvinte,idei.Este semnificativ creterea intervalului de timp n care devine posibil recunoaterea unui material dupa o singura percepie. Totui,memoria copilului rmne difuz,incoerent,nesistematizat Alturi de memorarea involuntar se dezvolt cea voluntar, intenionat chiar dac nelesul nu este dobndit n totalitate i acioneaz pe baza memorrii mecanice. Memorarea inteligibil apare cnd informaiile au o anume semnificaie pentru copil. Coninutul memoriei este divers: experiena explorrilor perceptive, dialogul, micrile, tririle afective dar i poveti, poezii, reguli de conduit. Este o memorie concret prin excelen. Coninutul l atrage prin tonalitate, ritm, caracter, moral.Apar i unele procedee specifice memorrii precum repetarea.Cu privire la nsuirile memoriei: volumul crete sesizabil iar n 10

privina pstrrii, la 45 ani anumite evenimente sunt redate dup cteva luni. ncepe s apar memoria de lung durat i se fundamenteaz amintirile, legate de momente deosebite, cu ncrctur afectiv. La precolarii mici i mijlocii, un fenomen specific este reminiscena. Dac particip la un eveniment deosebit i imediat dup ce a avut loc sunt ntrebai ce au reinut, nu pot relata nimic, n schimb, n zilele urmtoare pot oferi chiar amnunte.

IMAGINAIA

Impresioneaz amploarea, bogia vieii imaginative dar i rapiditatea, uurina cu care trece din planul realitii n cel al ficiuniiSe apreciaz c dac afectivitatea este motorul activitii copilului, imaginaia este mijlocul, calea, metoda de realizare a ei. Imaginaia reproductiv este antrenat n ascultarea povestirilor i n reproducerea lor. La precolarul mare mecanismele sunt mai elaborate, reconstituie mintal, relativ uor, cele ascultate i tinde s adapteze coninutul povestirilor i la alte coordonate spaio-temporale.Imaginaia creatoare se exprim n desen, modelaj, construcii.Abia pe la 4 ani desenul se organizeaz n jurul unei teme, coloritul este sincer, apar unele preocupri privind proporiile.ncep s abordeze desenul figurii umane, a casei, florilor. Apar i unele cliee de redare.Nu pot desprinde nc elementele caracteristice. Povetile, povestirile pe care le inventeaz dovedesc cea mai liber putere de combinare imaginativ.
ATENIA

Se manifest foarte activ atenia involuntar datorit activitii sale de orientare, explorare (fiin scotocitoare). Aceast form va activa complementar cu atenia voluntar, cea din urm fiind susinut mai nti de joc, care creeaz condiii propice pentru realizarea legturii contiente ntre motiv i scop. La nceputul stadiului, atenia voluntar se orienteaz asupra obiectelor din spaiul imediat iar mai trziu asupra a ceea ce face adultul ( ex. le studiaz ticurile i apoi i imit ).Se mrete volumul ateniei, precolarul fiind capabil s cuprind 4 obiecte. Concentrarea i stabilitatea dac la 3-4 ani sunt doar de 12 minute, la precolarul mare ajung la 20-25 minute (ex. desen, activiti grafice). Posibilitatea de a orienta atenia i de a deveni voluntar se face prin cuvnt (funcia reglatoare a limbajului extern). Totui predomin atenia involuntar, de aceea pot fi uor distrai.Se pun 2 probleme: trezirea ateniei involuntare i meninerea ateniei voluntare pentru o perioad ct mai mare.

11

Orientarea i investigaia constituie elementele componente centrale ale ateniei involuntare declanat de o serie de nsuiri ale obiectelor i fenomenelor ca: intensitatea,semnificaia,durata,noutatea,etc. Ca urmare a dezvoltrii trebuinelor de cunoatere,a curiozitii,a unor preferine i nclinaii deosebite,se manifest i forme de atenie voluntar; activitatea de joc creaz condiii i cerine pentru dezvoltarea ateniei i a nsuirilor acesteia : stabilitatea,concentrarea,mobilitatea,volumul ateniei. Educarea ateniei precolarului este necesar s urmreasc dezvoltarea unei mobiliti diferite de instabilitatea specifica ateniei copilului mic,precum i creterea caracterului voluntar al ateniei.

1.3.DIMENSIUNEA AFECTIVA SI RELATIONALA A PRESCOLARULUI

DIMENSIUNEA AFECTIVA

Dimensiunea afectiv n aceast perioad se exprim prin mbogirea i diversificarea strilor affective,prin amplificarea lumii subiective interioare,aspecte care conduc la trezirea sentimentului de personalitate. Acest sentiment se exprim printr-o atitudine de opoziie cum spune Wallon (spirit de contrazicere i de obrznicie), ct i printr-o parad a eului relevat prin agilitatea corpului graie stngace,dar plin de farmec care este folosit pentru a atrage atenia i admiraia celor din jur.(NICOLA I.,2002,p.100) ntreaga dezvoltare afectiv este pus pe seama procesului identificrii.Este vorba de tririle afective generate de relaiile cu persoanele din apropierea sa.Modelele umane cele mai apropiate sunt cele parentale,n consecin,copilul se strduiete s se identifice cu cei doi prini,identificarea fiind mai activ cu printele de acelai sex.Cercul persoanelor cu care se identific se lrgete incluznd i alte persoane,cmpul afectiv mbogindu-se astfel cu noi triri emoionale.Sursa acestora se afl n contradicia dintre trebuina de autonomie i interdiciile impuse de adult. Psihologii au numit aceast contradicie criza de opoziie care se exprim printr-un evantai de rivaliti fa de cei mai mari.Satisfacerea trebuinei de independen declaneaz conduite afective pozitive i plcute (bucurii,satisfacii,plceri,etc.) dupa cum blocarea acestei trebuine genereaz stri emoionale negative (insatisfacii,nemulumiri,etc.). Una din formele negative ale conduitei afective la aceast vrst este negativismul,considerat concomitent o form de dezadaptare i un de inadaptare (U.chiopu,E.Verza,1981,pag.192). n primul caz,negativismul se exprim printr-un ir de reacii de nesupunere ,anumite interdicii sau reguli impuse de prini sau aduli,n general.Aceasta ca urmare a unei neconcordane ntre dorinele copilului,evident exagerate,i limitrile iminente ale posibilitilor de satisfacere a lor.Cealalt 12

form,negativismul de inadaptare,se exprim prin dificultile pe care le ntmpin copilul n a participa la activiti,altele dect cele din mediul familial.De data aceasta reaciile sunt cele de evitare,de refuz,de indiferen ostentativ etc. Cunoate expansiune, modificri, reorganizri generate de: ptrunderea copilului ntr-un nou mediu, grdinia; contradiciile dintre dorinele copilului de a-l satisface pe adult, pe care l iubete, de Instabilitatea afectiv este nc prezent la

restriciile impuse i de tendina spre autonomie. stare pozitive la una negativ i invers.

aceast vrst.Ea se exprima prin anumite explozii afective,concretizate prin treceri brute de la o Stadiul are specific o imens nevoie de afeciune a copilului, prin preferine constante sau variabile fa de anumite persoane (ex. ntr-o zi, un copil, n urma unei mprejurri neplcute s-a refugiat n braele mamei, manifestnd ostilitate fa de ceilali membri ai familiei; n ziua urmtoare prefer alt protector).ndat cu dragostea apare i gelozia (se agit dac mama i manifest simpatia fa de alt copil sau de aduli). Datorit fenomenului identificrii ct i imitaiei,deosebit de puternica la aceasta vrst,conduitele emoionale,impuse de situaii concrete,se contureaz n funcie de asemenea situaii i,ca urmare,devin mai coerente.Datorit imitaiei copilul nva s se bucure de un cadou primit,s-i fie team de anumite animale,s admire un gest oarecare,s se ntristeze n cazul unor ntmplri nedorite,etc.Specific este faptul c n procesul identificrii se preiau nu numai strile afective propriu-zise,ci i expresiile mimice ce le nsoesc.Copilul i transfer dragostea i atenia ctre educatoare, cu care se i identific, fiind pentru el un nlocuitor al mamei.Identificarea se realizeaz cu modelele umane cele mai apropiate. Aceasta ncepe nc din anteprecolaritate, prin adoptarea unor conduite, gesturi, urmrind modelul. Apar stri afective de vinovie (la 3 ani). Apar stri afective de mndrie (la 4 ani). Apar crize de prestigiu, mai ales dac este mustrat n public (la 6 ani). Cercetrile au descris sindromul bomboanei amare, starea afectiv de ruine ce apare n urma unei recompense nemeritate, bucuria fiind nsoit de nelinite, agitaie, sindromul de spitalizare, reacia afectiv violent cnd urmeaz s fie internat pentru a urma un tratament, datorit despririi de cei dragi.Apar i unele sentimente morale (ruine, ataament, prietenie), sentimente intelectuale (mirare, curiozitate, satisfacie dup ce a aflat ceea ce l-a interesat). n privina ordinii obiectelor care provoac sentimente estetice, s-au stabilit urmtoarele: obiectele propriu-zise; culorile; animalele; omul; 13

natura (pe la 6-7 ani). Este un debut al nvrii afective prin: nvarea pericolelor i a posibilitilor de a le

depi, a modului de a reaciona n mprejurri curente dar i festive ( bucuria de a revedea o persoan cunoscut, de a participa la manifestri, de a fi apreciat de public). Sunt prezente i unele ncercri de reglare a conduitelor emoionale ( i stpnesc durerile, expresiile dau lacrimile n mine, i intensific drgleniile dac vor s obin ceva maaam, ce te mai iubesc, bunico Smaranda).
DIMENSIUNEA RELATIONALA

Precolaritatea este perioada formrii iniiale a personalitii, a apariiei primelor relaii i atitudini care constituie un nivel de organizare a vieii psihice.Organizarea i relativa stabilizare a comportamentelor sunt posibile datorit modificrilor eseniale care se produc n structura activitii psihice. Dimensiunea relaional se nscrie n continuarea celei de mai sus i imbrac unele particulariti distincte.Se constat ndeosebi amplificarea independenei comportamentale,expresie a procesului identificrii de sine i a apariiei sentimentului de personalitate.n plan relaional asemenea fenomene se exprim prin aa-zisa criz de opoziie fa de adult.Se nregistreaz astfel dou tendine complementare,relaiile cu adulii sunt dominate de sensibilitate i dorin de a convieui mpreun cu toate conflictele trectoare ce se manifest n aceast perioad. Frecventarea grdiniei conduce n mod inevitabil la constituirea colectivelor de copii.Aici se nfptuiete saltul de la o existen solitar la una colectiv i se pun bazele comportamentului interrelaional.Structura formal i informal a acestor colective genereaz un climat psihosocial n care fiecare copil este n acelai timp spectator i actor al tuturor ntmplrilor ce au loc aici.Pe msura acceptrii i contientizrii unor reguli i norme de comportare,relaiile interpersonale se diversific i se mbogesc n coninutul lor informaional.La aceast vrst copilul este capabil de fenomenul percepiei sociale a celorlali parteneri,fapt ce-i permite s realizeze o selecie n relaiile sale interpersonale i implicit s-i considere pe unii dintre ei prieteni sau rivali. a) Cele mai semnificative modificri sunt n planul motivelor care nc nu au ajuns s fie contientizate i ierarhizate n motive eseniale i motive neeseniale, mai ales la vrsta de 3 ani. Treptat se stabilizeaz.Interesele se difereniaz: interesul pentru joc, pentru mediu nconjurtor (observ plante, animale) , pentru activiti artistice, pentru nvare ( jocul de-a coala, rolurile de elev, de nvtoare, dorina de a i se citi, de a rspunde). b) nceputul construirii unei morale primare trecnd prin mai multe faze: - imitarea adulilor n respectarea cerinelor, cu tendina de a le nclca, mai ales n absena lor; apoi respectare oarecum interiorizat (pentru c se conformeaz chiar i atunci cnd prinii lipsesc); iar mai trziu, apar i generalizri i verbalizri privind dorinele prinilor ( aa spune mama). Dac relaiile dintre copil i adult sunt deficitare, apar conflicte (iau forma ncpnrii, 14

negativism ca refuz al participrii, minciuna care iniial este un amestec ntre realitate i inteniile copilului, apoi devine intenionat ca evitare a pedepsei sau ca soluie pentru a primi o recompens. Este debutul contiinei morale, care include elemente simple (reprezentri, noiuni) i unele ceva mai complexe (sentimente obinuite). Este un acceptor fa de ceea ce este bine i ceea ce este ru. c) Modificri n privina contiinei de sine i a identitii de sine. Imaginea eu-lui fizic devine mai analitic i mai important. Dup 3 ani i dau seama c aparin unui anume sex ( Ea este feti). Dorina de extensie a eu-lui (patul meu, grdinia mea). Eu-l social n curs de fundamentare sprijin mult eu-l spiritual (Ei zic c sunt frumos). d) e) mbogirea aptitudinilor n special a celor cu componente senzoriale: muzic, desen, nceputul formrii unor componente de orientare, reglare i deci, a unor trsturi de caracter. coregrafie, limbi strine, modelaj. Formarea trsturilor de caracter este asigurat de urmtorii factori: mecanismele reglatorii; conturarea sentimentelor; formarea deprinderilor de a reaciona fa de norme; calitatea climatului familial i din grdini (baze pentru hrnicie, responsabilitate, punctualitate). Se disting 2 etape: I. Reprezint etapa componentei instrumentale (specific perioadei de nceput). Se formeaz deprinderi i moduri de comportare pe baza cerinelor din afar (adulilor), orientare i reglare extern. II. f) Componente de orientare pe baza debutului contiinei morale, primare. Specific vrstelor Socializarea triete noi experiene sociale, interrelaionale. Este pus n eviden prin 4-6/7 ani. modul n care precolarii realizeaz percepia altora.La 3 ani, altul este perceput ca o ameninare, de unde i conflictele ntre ei.La 4 ani, altul devine obiect de identificare, copilul dorete s fie i s acioneze aa cum este partenerul. Apoi este perceput ca rival, ca persoan care trebuie depit.La 5 ani, altul perceput ca partener egal de activitate, dorinele i sunt respectate, ascultate. Pe acest fond se dezvolt sociabilitatea (adaptarea social) care se refer la posibilitile generale ale copiilor de a face fa cerinelor mediului social. Este oarecum pasiv.Se dezvolt capacitatea social concretizat n autonomie, putere de a face ceva (comisioane, de a ajuta, de a supraveghea copiii mai mici).Pot apare unele ntrzieri sau tulburri ale sociabilitii prin instabilitate comportamental, agresivitate, izolare. Educarea sociabilitii se poate face prin antrenarea copiilor n jocuri, activiti, solicitarea lor n ndeplinirea unor sarcini.

15

1.4.ACTIVITATI EDUCATIVE ,SPECIFICE, REALIZATE CONFORM CU NOUL CURRICULUM PENTRU INVATAMANTUL PRESCOLAR

Grdinia de copii, ca parte integrant a nvmntului preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor de vrst precolar condiiile necesare pentru o dezvoltare normal i deplin. Ea are n vedere asigurarea acelor experiene care s in seama de ritmul propriu al copiilor, de nevoile sale afective i de activitatea sa fundamental jocul. Pentru nvmntul precolar, ca o prim verig a sistemului nostru de nvmnt, rmne esenial dezvoltarea armonioas a personalitii fiecrui copil n totalitatea potenialitilor sale fizice i psihice, a aspectelor etice i estetice, potrivit particularitilor personale i culturale. n grdinia de copii, procesul instructiv-educativ mbrac mai multe forme: jocul, activitatea comun, munca. Jocul este folosit ca form de organizare a procesului instructiv-educativ, ca mijloc de realizare a unor sarcini didactice , ca procedeu n diferite momente ale altor activiti. Are pondere mai mare n programul zilei. n joc se dezvolt procesele de cunoatere, sentimentele, trsturile de voin, ntreaga personalitate a copiilor. Activitatea comun este o form important de organizare a procesului instructiv-educativ, dat fiind caracterul ei sistematic. Prin activitate, care are totui rolul conductor n desfurarea procesului instructiv-educativ din grdini, se dobndesc n mod organizat i sistematic cunotine, se formeaz capaciti de cunoatere ca i deprinderi de munc intelectual i practic utile copiilor. Munca este acea form de organizare a procesului instructiv-educativ n care copiii sunt deprini cu efectuarea unor aciuni elementare privind autoservirea, activitatea gospodreasc din grdini, ca i familiarizarea cu unele tehnici simple de munc specifice unor meserii ca: pictor, croitor, gospodin, etc. Programa activitilor instructiv-educative din grdini cuprinde urmtoarele categorii de activiti:
ACTIVITI DE INVATARE Activiti de educarea limbajului Activiti matematice Cunoaterea mediului Educaie pentru societate Activiti practice i elemente de activitate casnic Educaie muzical Educaie plastic Educaie fizic

16

ACTIVITI ALESE, JOCURI I ALTE ACTIVITI DESFURATE CU COPIII EXTINDERI ACTIVITI OPIONALE

Numrul activitilor, n decursul unei sptmni, difer de la un nivel de vrst la altul. n cazul grupelor de vrst cuprinse n nivelul 3-5 ani, n timpul jocurilor i activitilor desfurate cu copiii se va pune un accent deosebit pe formarea deprinderilor de socializare, iar n cazul grupelor de vrst cuprinse n nivelul 5-7 ani, accentul se va deplasa treptat spre pregtirea pentru coal. Activitile comune pot fi desfurate fie ca activiti cu toat grupa, fie ca activiti cu grupuri mici de copii. n formarea personalitii copilului rolul conductor l are limbajul, de aceea activitile de

educarea limbajului ocup o pondere nsemnat n activitile sptmnale. Limbajul se

dezvolt i progreseaz n permanen la copil, iar educatoarea are sarcina de a organiza i planifica experienele de limbaj ale fiecruia, n funcie de ritmul propriu de dezvoltare. n activitile de educarea limbajului, dintre obiectivele care se au n vedere, se pot enumera: dezvoltarea exprimrii orale, nelegerea i utilizarea corect a semnificaiei structurilor verbale orale; educarea unei exprimri verbale corecte din punct de vedere gramatical; dezvoltarea creativitii i expresivitii limbajului oral. Limbajul include, pe lng vorbire i ascultare, citirea i scrierea , iar n grdini se pot pune bazele citit-scrisului prin formarea deprinderii de coordonare ochi-mn realizat prin mai multe tipuri de activiti. Msura n care precolarul i-a nsuit o exprimare corect, reguli gramaticale corecte, elementele de citit scris determin ansele de reuit sau nereuit n activitatea colar. Pentru eficiena activitilor de educarea limbajului, educatoarea va pune la dispoziia copiilor materiale specifice, stimulative: cri, caiete, unelte de scris, ziare, reviste, jocuri cu imagini, televizor, etc. i va folosi metode adecvate. O pondere semnificativ n activitatea din grdini o au i activitile cu coninut

matematic. Indiferent de domeniul n care acioneaz, omul modern trebuie s posede o bun
pregtire matematic pentru a putea soluiona multiplele i variatele probleme ale vieii. Obiectivele cadru avute n vedere de educatoare sunt: dezvoltarea operaiilor intelectuale prematematice, a capacitii de a nelege i utiliza numerele i cifrele, de a recunoate, denumi, construi i utiliza formele geometrice, etc. Pentru realizarea acestor obiective sunt deosebit de utile urmtoarele forme de activitate: calculul oral, rezolvarea de probleme, nvarea unitilor de msur, noiunile de geometrie intuitiv, exerciii practice de cumprare, vnzare, msurtori, etc. Activitile matematice desfurate n grdini trebuie s foloseasc structurile matematice pentru a organiza nvarea modern n vederea pregtirii pentru coal. 17

n viziunea noii programe, activitile matematice din grdini vizeaz stimularea dezvoltrii limbajului, a capacitilor intelectuale, a deprinderilor de munc intelectual i independent, contribuie la trecerea treptat de la gndirea concret intuitiv la gndirea simbolic, abstract, pregtind copiii pentru nelegerea i nsuirea matematicii n clasa nti. Dac precolarul este atras de matematic sau nu depinde n mare msur de educatoare, de modul cum proiecteaz activitile, de multiplele procedee folosite, de noutatea pe care o transmite prin fiecare exerciiu, de modul cum tie s activeze gndirea, s-l atrag pe copil s participe direct i activ la activitate. Programa activitilor matematice vizeaz urmtorul coninut: operaii intelectuale, forme geometrice, numere i cifre, uniti de msur. Activitile de cunoaterea mediului constituie mijloace eficiente de formare i informare a copiilor, deoarece prin ele se transmite un mare volum de cunotine, iar calea de nsuire a acestora influeneaz pozitiv formarea personalitii copilului. Obiectivele cadru urmrite n activitile de cunoaterea mediului sunt: dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor; utilizarea unui limbaj adecvat n prezentarea unor fenomene din natur i din mediul nconjurtor; formarea i exersarea unor deprinderi de ngrijire i ocrotire a mediului nconjurtor, n vederea educrii unei atitudini pozitive fa de acesta. Pentru realizarea cu succes a obiectivelor acestei categorii de activiti trebuie urmrite permanent manifestrile copiilor n contactul nemijlocit cu natura, reacia lor la anumii stimuli i mai ales impresiile lor n legtur cu anumite fenomene observate. Mijloacele de realizare folosite cu preponderen pentru atingerea obiectivelor propuse sunt: observrile, jocul didactic, lecturile dup imagini, convorbirile, povestirile i educatoarei. Reuita activitilor de cunoaterea mediului depinde de modul n care metodele i procedeele stimuleaz depunerea unui efort, participarea activ a copiilor prin investigaie proprie. Fiecare contact cu mediul nconjurtor contribuie la mbogirea i actualizarea vocabularului precolarilor, la formarea unor sentimente de dragoste i respect fa de natur, fa de munc, de om i realizrile sale, toate acestea avnd continuitate n activitatea colar. Pe lng aceste activiti specifice al cror coninut vizeaz prin ele nsi dezvoltarea intelectual a copiilor, multe din celelalte activiti prevzute n programa activitilor instructiv-educative din grdini sunt menite s contribuie la realizarea unor sarcini ale educaiei intelectuale. lecturile

Activitile de educaie pentru societate au ca obiective cadru:

cunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; educarea abilitii de a intra n relaie cu ceilali; 18

 educarea trsturilor de voin i caracter i formarea unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali; cunoaterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului romn. Planul de nvmnt la grupa mare i pregtitoare la capitolul Educaie pentru societate cuprinde o activitate sptmnal i vizeaz succesiunea permanent a celor dou componente i anume: educaia moral-civic, ce cuprinde elemente de conduit moral-civic, de istorie, de geografie, de educaie religioas; educaia practic i elemente de activitate casnic, componente pe care le-am alternat sptmnal. Datorit flexibilitii procesului instructiv-educativ, planificarea activitilor de educaie pentru societate se poate realiza innd cont de semnificaia unor zile din sptmna respectiv, eficiena activitilor desfurate fiind astfel mai mare. Formarea conduitei moral-civice la precolari se realizeaz folosind metode variate i adecvate coninutului propus (exemplu: convorbirea, memorizri, lectura unor povestiri, cntecul, etc.). Prin obiectivele propuse la aceast categorie de activiti se are n vedere integrarea cu uurin a precolarului n activitatea colar, ntr-o nou colectivitate. Educaia practic i elemente de activitate casnic se realizeaz prin activiti de rupere i tiere, lipire, ndoituri, nuruire, mpletire, custur, etc. i are ca obiective cadru: mbogirea cunotinelor despre materiale i caracteristicile lor, precum i despre utilizarea de tehnici de lucru necesare prelucrrii acestora; dezvoltarea simului practic i estetic; formarea deprinderilor practic-gospodreti, folosirea cuvintelor i expresiilor specifice acestora. Activitile desfurate n cadrul de tip colar. Activitile de educaie muzical reprezint principalul mijloc de sensibilizare i modelare a personalitii n devenire a precolarilor. Principalele mijloace de realizare a obiectivelor sale sunt: cntecele, jocurile muzicale, exerciiile muzicale, audiiile i ele trebuie s fie adaptate nivelului grupei astfel nct s se respecte criteriul valorii estetice, educative, didactice i mai ales cel al accesibilitii. Dintre obiectivele cadru urmrite putem aminti: formarea, perfecionarea auzului muzical, a deprinderilor de interpretare nuanat, expresiv, a deprinderilor de a audia cntece, fragmente, muzic cult. educaiei pentru societate contribuie la sprijinirea copiilor precolari pentru a dobndi cunotine, priceperi, capaciti i atitudini necesare activitii viitoare

19

 Activitile de educaie fizic ocup un loc important n ierarhia valoric a activitilor specifice grdiniei. Sarcinile importante care le revin pot fi amintite: dezvoltarea fizic general, creterea capacitii de rezisten a organismului; formarea i perfecionarea unor deprinderi motrice de baz; dezvoltarea calitilor motrice, etc. Realizarea acestor sarcini este dependent de o serie de condiii, dintre care cele mai importante sunt respectarea particularitilor specifice. Jocurile i activitile alese i ajut pe copii s se socializeze, n mod progresiv, iar reuita desfurrii acestora depinde de buna organizare a spaiului slii de grup n zone ca: Biblioteca, Colul clasei, Construcii i altele, care se va face innd cont de resursele materiale i de spaiu. Aceste activiti se pot desfura pe grupuri mici i chiar individual. Activitile opionale sunt alese de ctre educatoare, n urma consultrii prinilor, pot fi realizate pe parcursul unui semestru, al unui an colar, sau chiar n uniti de timp mai mici. Aceast categorie de activiti poate fi realizat de educatoare sau n echip cu profesorul care desfoar opionalul la grup. Extinderile depesc prevederile programei activitilor instructiv-educative n grdinia de copii i nu sunt obligatorii. psihologice ale precolarului i folosirea unei metodologii

20

CAP.II RESURSE DIDACTICE IMPORTANTE PROIECTAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR CUNOASTEREA MEDIULUI IN GRADINITA DE COPII
Motto:.

IN DE

Dect un cap plin, mai bine unul bine fcut!

Montaigne 2.1.CUPRINDEREA INFORMATIILOR NECESARE REALIZARII OBIECTIVELOR VIZATE CUNOASTERII MEDIULUI IN GENERAL SI A CELOR DIN DOMENIUL CUNOASTERE OMUL,IN SPECIAL

Conceptul de coninut (sau coninuturi) desemneaz substana cea mai palpabil, mai concret, a procesului de nvmnt, ceea ce se pred i ceea ce se nva n cadrul acestui proces. Coninuturile sunt transpuse n diferitele discipline i activitile educative dezvoltate la nivelul invatamantului prescolar si scolar. Prin intermediul unor metode,mijloace i forme de activitate adecvate, coninuturile trebuie s fie abordate de ctre prescolar n amnunt, prelucrate,stocate, reproduse, aplicate conform cerinelor stabilite prin obiective; ele constituie materia prin care sunt realizate obiectivele. Unii autori neleg prin coninutul nvmntului un volum de cunotine, deprinderi i priceperi, ce trebuie transmise i respectiv nsuite, n vederea realizrii sarcinilor instruciei i educaiei colare; ali autori semnific prin coninuturi volumul, structura i natura cunotinelor cu ajutorul crora este realizat instruirea i educarea omului, pe trepte distincte de colarizare, ntr-o etap istoricete determinat; uneori sunt considerate a fi componenta principal a procesului de nvmnt, constnd dintr-un ansamblu de valori specifice i dominante ntr-o societate, selectate din ceea ce a creat mai valoros umanitatea, structurate n cunotine ce conduc la formarea unor deprinderi,priceperi, capaciti, modele de aciune i triri, n conformitate cu cerinele actuale i de perspectiv ale societii...; alta, care l identific drept ansamblul structurat de valori din domeniile tiinei, culturii, practicii, sedimentate n societate la un moment dat i devenite puncte de reper pentru proiectarea i realizarea instruirii. Pentru C. Moise, coninutul nvmntului const dintr-un ansamblu de informaii, tehnici de munc intelectual i activitate n general, precum i direcii de via de nsuit de ctre educat ntr-o coal de un anumit grad i tip . Admitem astfel, c punctul de plecare al constituirii coninutului nvmntului este informaia, ea fiind elementul care se poate conserva i transmite cel mai uor de la o generaie la alta. Informaia pornete de la formele cele mai simple (concrete), respectiv reprezentri, i continu cu forme crescnd abstracte i complexe,de felul in care coninuturile nvmntului 21

evolueaz istoric, ceea ce se observ cu destul pregnan chiar dintr-o examinare sumar a tabloului materiilor colare predate n instituiile de educaie ale antichitii, n cele medievale, sau n cele ce s-au constituit n epoca modern. Lucrul este firesc, atta vreme ct sursa coninuturilor de nvmnt este experiena social vzut n ansamblul ei, fie n forma tiinei,fie a artei, fie a practicii productive, fie a gndirii filosofice, fie a politicii, n evoluia lor de-a lungul anilor i secolelor. n epoca modern, nu putem trece peste o anume polemic, iscat pe tema coninutului nvmntului,polemic ce grupa concepii opuse; unele propagnd prioritatea absolut a culturii materiale, altele a culturii formale. Adepii culturii materiale susineau c prin coninutul nvmntului s se urmreasc mai ales dotarea tinerilor cu informaie, fiindc dezvoltarea spiritului poate veni de la sine, odat mplinit informaia. Dimpotriv, adversarii lor de opinie considerau c important este dotarea cu deprinderi i capaciti, informaia putnd rmne n plan secundar. Timpul avea s-i fac nelepi pe susintorii celor dou orientri extremiste,obligndu-i s caute adevrul la mijlocul drumului dintre prerile lor. Sursele coninuturilor i criterii de selecie n cadrul coninuturilor nvmntului este necesar s se obin un echilibru ntre ceea ce este constant,peren, general n cunoatere i ceea ce este perisabil i efemer. Elementele pstrate prin tradiie asigur coninuturilor perenitate i consisten; elementele conjuncturale asigur un caracter adecvat, aplicabilitate i eficien. Cei ce rspund de elaborarea programelor educaionale a curriculumului n sens restrns trebuie s cerceteze permanent la ce servesc cunotinele incluse n coninuturile nvmntului, ce valoare au n a permite accesul spre noi elemente informaionale, care este ponderea valorilor-scop i care a valorilor mijloc. Selecia coninuturilor este puternic influenat de predeterminri valorice, experieniale, deziderative,imaginative. Printre posibilele origini ale coninuturilor amintim (Cuco, 2003, p. 207): Cunotinele savante acumulate n cri; Cunotinele colare vehiculate n diverse ri; Documentele semnificative care privesc viaa social, economic, cultural, istoric (statistici, reviste,izvoare istorice, jurnale, producii artistice etc.); Studii i cercetri ale instituiilor sociale; Opiniile persoanelor calificate; Rezultatele anchetelor asupra nevoilor educative de baz ale indivizilor i grupurilor sociale; Studii sociologice analize ale activitii profesionale actuale ce prefigureaz noi evoluii n cmpul muncii; 22

Rezultatele studiilor de psihopedagogie privind interesele i nevoile educative ale copiilor i tinerilor. Selecia coninuturilor este un act de mare responsabilitate i presupune respectarea unor indicatori de pertinen fapt ce permite evitarea unor disfuncii precum suprancrcarea programelor, minimalizarea valorilor i conceptelor fundamentale, provocarea unor discrepane ntre finaliti i obiective operaionale, diminuarea caracterului formativ al activitilor didactice. Cunoaterea transmis prin coal trebuie s pstreze un raport convenabil att cu cunoaterea savant,ct i cu cunoaterea comun, pentru a permite o sedimentare a noului.
,,O cunotin pe care toat lumea o posed sau care nu mai ajut la nimic nu mai merit s fie prezent n curriculumul colar. (Chevallard)

Modaliti de organizare a coninuturilor; Cuco (2002, p.219) propune urmtoarele modaliti de ordonare a elementelor de coninut n predarea unei materii: Organizarea logic: se pleac de la logica tiinei care este translat ca atare la nivelul disciplinei colare. Cunotinele colare oglindesc fenomenologia creterii tiinei. Organizarea logic este apropiat ca sens de ceea ce acelai autor numete ordonare genetic materia se muleaz pe evoluia cronologic a acumulrii unor date, ca la istorie, istoria unor tiine, sau n cadrul unor capitole sau lecii de la toate disciplinele de nvmnt. n cazul adoptrii acestei modaliti de organizare a coninuturilor trebuie inut cont de faptul c nu totdeauna logicile tiinelor se preteaz nivelului didactic. Organizarea linear are loc atunci cnd relaia ntre antecedentul explicativ i consecvent este continu;cnd coninuturile se prezint ca succesiune de valori care relaioneaz i se precondiioneaz. Specific acestui mod de organizare este faptul c se trateaz o singur dat respectivele cunotine, fr a se reveni asupra lor n clasele urmtoare ale ciclului colar. Organizarea concentric atunci cnd ordonarea se face astfel nct, pornind de la expunerea unor concepte cluzitoare, idei ancor, ce garanteaz asimilarea altor cunotine, s se revin ulterior asupra lor pentru a le mbogi sau aprofunda. Prin combinarea organizrii lineare cu cea concentric se ajunge la organizarea spiralat a curriculumului constnd n reintroducerea sistematic n coninut a unor teme din ce n ce mai dezvoltate, la intervale periodice, n scopul de a recapitula permanent elementele informaionale nvate anterior i de a completa progresiv tema prin acumularea de date noi, conducnd la o nelegere mai adnc a sa.

23

Organizarea dup puterea explicativ a cunotinelor cunotinele sunt organizate pornind de la puterea lor de a genera noi explicaii, de a fiina ca suporturi epistemice pentru nelegerea altor fenomene. Fizica,chimia, sunt discipline care se bazeaz pe acest mod de structurare a coninuturilor. Unitile cognitive se leag intrinsec unele de altele, orice verig lips conducnd la ruperea lanului explicativ, la disoluia edificiului epistemic purtat de disciplina n discuie.

Organizarea interdisciplinar se manifest n dou ipostaze (1) conceperea coninuturilor din perspectiv interdisciplinar i (2) proiectarea i organizarea proceselor didactice n viziune interdisciplinar. Conexiunile disciplinare se pot concretiza n:

Organizare multidisciplinar juxtapunere a unor elemente ale unor diverse discipline pentru evidenierea aspectelor lor comune; Organizare pluridisciplinar comunicare simetric ntre mai multe paradigme explicative; Organizare interdisciplinar convergen i combinare a mai multor puncte de vedere pentru abordarea unor problematici complexe; Organizare transdisciplinar ntreptrundere a mai multor discipline care poate conduce n timp la constituirea unor noi discipline sau domenii ale cunoaterii; presupune deja referina la un sistem axiomatic mai general i o unificare conceptual a disciplinelor.

n nvmnt, interdisciplinaritatea implic stabilirea i exploatarea unor conexiuni ntre limbaje explicative i operaii, n scopul diminurii diferenelor care apar ntre disciplinele de nvmnt clasice. Predarea monodisciplinar are avantajul de a accentua perceperea secvenial, insular a realitii. Organizarea modular const n structurarea coninuturilor pe moduli didactici care includ seturi de cunotine, situaii didactice, activiti i mijloace de nvmnt adecvate cerinelor i posibilitilor unor grupe sau clase de prescolari. Unul din scopurile organizrii modulare este de flexibilizare a coninuturilor n funcie de interesele, capacitile i particularitile psihice ale prescolarilor.. Organizarea modular urmrete o difereniere a predrii n ansambluri logice care depesc cantitativ i calitativ caracteristicile subunitilor curriculare. Organizarea integrat a coninutului presupune integrarea unor elemente de coninut particulare n jurul unor poli: tiinific, practic, social, personal, n noi structuri

24

explicative (noi discipline); astfel se realizeaz un salt teoretic, prelucrnd i integrnd coninuturi esenializate din perspectiva unui nou context explicativ mai cuprinztor.

CURRICULUM PRESCOLAR,CADRUL DE REFERIN,OBIECTIVE SI CONTINUTURI SPECIFICE CUNOASTERII MEDIULUI

Argument Lasati copilul sa vada, sa auda, sa descopere, sa cada, sa se ridice si sa se insele. Nu folositi cuvinte cand actiunea, faptul insusi, sunt posibile. Pestalozzi Pornind de la acest indemn, trebuie sa-i invatam pe copii sa invinga dificultatile prin interventii reale, posibile, sa-i situam in dialog cu mediul sau sa-i facem sa-si exerseze capacitatea de a opta si de a decide. Si ce alt loc mai potrivit decat gradinita putem gasi pentru indeplinirea acestui scop nobil? Aici, departe de forfota si apasarea cotidianului, copilul intra intr-un mediu cald, protector si stimulativ, un mediu pe care il putem asemui unei carti cu povesti in care literatura, muzica, artele plastice, natura, miscarea, socialul sunt intr-un permanent dialog intre ele si, implicit, cu copilul. De asemenea, noua programa a accentuat ideea de folosire a contextului ludic si a invatarii active in stimularea rutei individuale a invatarii, fapt pentru care a propus o abordare educationala diferita. Abordarea educationala propusa de programa prescolara se orienteaza asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate si elaborate cu ajutorul copilului si in care brainstorming-ul, lucrul in echipa si actiunea directa a copilului cu mediul sunt mijloacele de baza ale procesului de predare-invatare. In vederea reconsiderarii si revalorizarii invatamantului prescolar din tara noastra,a compatibilizarii lui cu cel din alte tari europene si pentru asigurarea unei punti de legatura cu invatamantul primar,in cadrul programului de reforma curriculara s-a dispus prin O.M. nr.5078/1999Organizarea invatamantului preprimar.Aceasta ordonanta in reforma invatamantului prescolar a deschis calea elaborarii strategiei in domeniul educatiei timpurii de catre M.E.C. in anul 2005-2006 si a noului curriculum pentru invatamantul prescolar (3-6/7ani)in anul 2008.Acest ultim document prezinta un plan de invatamant constituit printr-o abordare sistematica in vederea asigurarii: 1-continuitatii in interiorul aceluiasi ciclu curicular; 2-interdependentei dintre tipurile de activitati din invatamantul prescolar si disciplinele scolare din clasele I-II; 3-deschideri spre module de instruire optionale. 25

Ciclul curricular comun invatamantului prescolar si primar ,este cel al achizitilor fundamentale, care are ca obiectiv major acordarea copilului de 5-7 ani la cerintele/exigentele sistemului scolar si alfabetizarea initiala.El vizeaza: 1-trezirea motivatiei pentru invatare,inteleasa ca o activitate sociala . 2-stimularea potentialului creativ al copilului, a initiativei si a imaginatiei. 3-asimilarea elementelor de baza a principalelor limbaje conventionale (scris,citit,calul aritmetic). 4-stimularea copilului in vederea cunoasterii mediului apropiat. Planul de invatamant are o structura pe doua niveluri de varsta:nivelul I(3-5ani) si nivelul II(5-7ani).In felul acesta incurajeaza eterogenitatea (abandonarea sistemului de construire a grupelor pe criteriul cronologic)si individualizarea invatarii(invatarea centrata pe copil).Deasemenea aceasta prezinta o constructie in funtie de tipul de programe al gradiniteisi o delimitare pe tipuri de activitati de invatare :activitati pe domeni experimentiale ,jocuri si activitati alese si activitati de dezvoltare personala . Activitatile pe domenii experimentiale pot fi activitati integrate sau pe discipline de sine statatoare(activitati de educare a limbajului,activitati matematice,activitati de cunoastere a mediului,activitati de educatie pentru societate,activitati de educatie fizica,activitati muzicale , activitati artistico-plastice si practice etc.).Activitatile integrate sunt cele in care cunostintele din cadrul mai multor discipline pot fi inbinate armonios (interdisciplinar)pe durata unei zile intregi,cu care prilej, in activitatea integrata intra si jocurile si activitatile alese ,sau cunostitele interdisciplinare,sunt focalizate pe anumite domeni experimentiale,iar jocurile si activitatile alese se desfasoara in afara acesteia. In cadrul acestor activitati sunt cunoscute cinci domeni experimentiale ;ele sunt adevarate campuri cognitivecare transced granitele dintre discipline.Acestea sunt : 1-DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE- care acopera stapanirea exprimarii orale si scrise , ca si abilitatea de a intelege comunicarea verbala si scrisa. 2-DOMENIUL STIINTE- care include atat abordarea domeniului matematic cat si domeniul cunoasteri naturii,ca fiind modificabila de fiintele umane cu care se afla ininteractiune. 3-DOMENIUL OM SI SOCIETATE-care include omul,modul lui de viata ,relatiile interumane, relatile cu mediul social, modalitatile in care activitatile umane influienteaza evenimentele istorice, sociale, religioase etc. 4-DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV - acopera abilitatile copiilor de a raspunde emotional si intelectual la experiente perceptive, aprecierea frumosului etc. 5-DOMENIUL PSIHO-MOTOR acopera coordonarea si controlul miscarilor corporale ,mobilitatea generala dar si abilitatile motorii de finete de asemenea presupune cunoasterea unor elemente de anatomie si fiziologie umana. 26

Jocurile si activitatile alese sunt cele pe care copiii si le aleg si ii ajuta sa socializeze si sa se initieze in cunoasterea lumii fizice,a mediului social-cultural,a matematici ,a comunicarii,a limbajului citit si scris,aceste activitati se pot desfasura in sala de grupa ,in curtea gradinitei.In sala sunt organizate si amenajate Centrele de interes (biblioteca ,arta,stiinta,constructii,nisip si apa etc.) Activitatile de dezvoltare personala includ rutinele ,tranzitiile si activitatile din perioade dupa amiezi,inclusiv activitatile optinale. O alta noutate a planului de invatamant prescolar o reprezinta faptul ca programul anual de studiu se va organiza in jurul a sase mari teme :Cine sunt /suntem?cum,cand si de ce se intampla?Cum este ,a fost si va fi aici pe Pamant?Cum planificam/organizam activitatea?Cu ce si cum exprimam cea ce sintim?Ce si cum sa fiu?.Pornind de la aceste teme , anual , pe grupe de varsta se vor stabili procedee de activitati pe domenii experimentiale , jocuri si activtati alese si activitatile optionale.Intr-un an se pot derula maxim sapte procedee cu o durata de maxim cinci saptamani de asemenea pot exista si saptamani in care copiiinu sunt implicati in nici un proiect dar in care sunt stabilite teme saptamanale de interes pentru copii. Metodologia de aplicare a noului plan al invatamantului prescolar mentioneaza ca : -in functie de intervalul de varsta al copiilor,o activitate dureaza intre 15-45 minute (15 pentru grupa mica , 30-45 pentru grupa mare-pregatitoare) -numarul de activitati zilnice variaza in functie de tipul de program al gradinitei (normal-5ore, prelungit,saptamanal-10 ore) -numarul de activitati dintr-o saptamana este de 7 activitati integrate sau pe discipline la nivelul I de varsta si 10 la nivelul II pentru programul normal, -pentru nivelul I de varsta , categoriile de activitati desfasurate cu copiii vor viza in mod deosebit socializarea (etica,cooperare,colaborare,luarea deciziilor in comun etc.) si obtinerea treptata a unei autonomii personale,iar pentru nivelul II accentul activitatilor se va deplasa spre pregatirea pentru scoala si integrarea in viata sociala viitoare. In constituirea noilor programe curriculare pentru invatamantul prescolar s-a tinut cont de cateva repere dintre care mentionez: a)Aspectele teoretice si practice intalnite in activitatea de pana acum a cadrelor didactice , educatoare. b)Tendintele actuale din stiintele educatiei psihopedagocice si metodice. c)Nivelul de maturizare actual al copiilor prescolari. Din perspectiva acestor repere ,elaborarea programelor curriculare , prefigureaza doua tentinte de schimbare in relatia educatoare-copil: 27

1)Centrarea atentiei actului educational pe copil ,pe introducerea lui in combinatia culturala a spatiului social caruia ii apartine ,in vederea formarii lui ca o personalitate autonoma, constienta de sine . 2)Asigurarea unui mediu educational adecvat pentru stimularea continua a invatarii spontane . Toate aceste deziderente sunt integrate ,centrate si in obiectivele domenilor experimentiale, jocurilor si activitatilor alese si activitatilor de dezvoltare personala. In metodologia de aplicare a noului plan de invatamant prescolar obiectivele pedagogice sunt mentionate pe domenii experimentiale .(M.E.C.T.,2008,Curriculum pentru invatamantul prescolar,pagina 29).Obiectivele pedagogice reprezinta un enunt cu caracter finalist anticipativ care descriu o intentie pedagogica,un rezultat asteptat la finalul unei secvente instructiveducative , concretizat printr-o schimbare a personalitatii copilului prescolar .In functie de gradul de complexitate si generalitate angajat se cunosc: -obiective generale,traduse curricular in obiective cadru. -obiective specifice (intermediare) traduse in obiective de referinta -obiective concrete /optionale. In cadrul domeniului STIINTE pot fi recunoscute trei obiective cadru existente si in fosta programa a activitatilor de cunoasterea mediului(M.E.C.,2005,Programa activitatilor instructiveducative in gradinita de copii, editia a II-a Editura Integral Bucuresti,pagina 61) 1)Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator , precum si stimularea curiozitatii pentru investigarea acestuia. 2)Utilizarea unui limbaj adecvat in prezentarea unor fenomene din natura si din mediul inconjurator. 3)Formarea si exersarea unor deprinderi de ingrijire si ocrotirea a mediului inconjurator in vederea educarii unei aptitudini pozitive fata de acesta. Metodogia de aplicare a noului plan de invatamant prezinta un al patralea obiectiv cadru care poate fi atins in activitatile de cunoasterea mediului : 4)Dezvoltarea capacitatii de observare si stabilire de relatii cauzale , spatiale , temporale . Aceste obiective au un inalt grad de generalitate si exprima conpetentele care trebuie dezvoltate pe durata invatamantului prescolar , specifice celor cinci domenii experimentiale. Fiecarui obiectiv cadru ii corespunde unul sau mai multe obiective de referinta ;acestea au un grad de generalitate mediu si specifica rezultatele ce se asteapta de la procesul de invatare pentru fiecare an /semestru.Spre exemplu primul obiectiv cadru ii sunt subscrise patru obiective de referinta.Copilul sa poata: 1.1.Sa cunoasca unele elemente componente ale lumii inconjuratoare (obiecte, cerul, apa, solul, vegetatia,fauna ,fiinta umana ca parteintegranta a mediului ,fenomene ale naturi),precum si interdependentile dintre ele. 28

1.2.sa recunoasca si sa descrie verbal si /sau grafic anumite schimbari si transformari din mediul apropriat. 1.3.sa cunoasca elemente ale mediului social si cultural, pozitionand elementul uman ca parte integrata a mediului. 1.4.sa cunoasca existenta corpurilor ceresti,a vehiculelor cosmice. Urmatoarelor obiective cadru le sunt derivate trei obiective de referinta: 2.1.sa comunice impresii ,idei pe baza observatiilor efectuate , pentru cel de-al doilea obiectiv cadru. 3.1.sa manifeste disponibilitatea in a participa la actiuni de ingrijire si pastrare a mediului , aplicand cunostintele dobandite. 3.2.sa aplice norme de comportare specifice asigurari sanatatii si protectiei omului si naturi. Noul obiectiv cadru care poate fi atins in activitatile de cunoasterea mediului, subinscrie un singur obiectiv de referinta : 4.1-sa inteleaga raporturi cauzale intre actiuni,fenomene prin observare si realizare de experimente . Obiectivele cadru si obiectivele de referinta sunt incluse in metodologia de aplicare a noului plan de invatamant prescolar si definesc finalitatile macrostructurale. Obiectivele operationale vizeaza performantele de invatare ale copiilor ,proiectate ,elaborate si realizate de fiecare educator la nivelul activitatii didactice propriu-zise ,in grupe de copii.elaborarea obiectivelor se formuleaza prin derivarea obiectivelor de referinta in concordanta cu elementele de continut alese de educatoare, cu resursele umane ,materiale cu contextul instructiv educativ specific grupei. Exemplele de comportamente trebuie abordate cu mare discernamant,fara sa se forteze nota mai ales la nivelul de varsta 3-5ani.Educatoarea treduie sa depisteze momentul cand ele pot fi formate si dezvoltate,tinand cont de ritmul propriu de maturizare al copilului si mai putin de varsta acestuia.De exemplu pentru obiectivele de referinta 1.1- sa cunoasca unele elemente,componente ale lumii inconjuratoare , precum si interdependenta dintre acestea , atat la nivelul I cat si la nivelul II de varsta , (tema : Cine sunt/ suntem) sunt mentionate cateva exemple de comportament.: -descopera elemente comportamente ale mediului inconjurator prin organelor de simt si descrie parti componente ale copului omenesc; -adrezeaza intrebari in legatura cu cele observate ; -comunica in cadrul grupului rezultatele investigatilor; -pune intrebari legate de aspecte ce prezinta interes pentru el din tema abordata -cauta informatii sublimentare despre tema studiata ,antrenand parintii ,educatoarea ,alte surse de informare. 29

In ceea ce priveste continuturile activitatilor didactice , metodologia de aplicare a noului plan de invatamant prescolar , insista pe atingerea finalitatilor la iesirea din sistem , lasand la latitudinea educatoarei continuturile , metodele si formele de organizare a acestora.Continurile sunt mentionate sugestiv ,laconic .Spre exemplu pentru atingerea obiectivului de referinta 1.1. si a numeroaselor exemple de noi comportamente mentionate mai sus pentru acelasi nivel de varsta si tema majora curriculara este prezentat un singur element de continutCorpul omenesc. Programe de acum nu mai are amprenta de programa analitica privita simplist printr-o insiruire de continuturi pe grupa de varsta (Verza,E.,Taiban,M.si alti,1968,Cunoastertea mediului inconjurator si dezvoltarea vorbirii-metodice,Ed.D.P.-Bucuresti,pagina 16).In noua viziune ,continurile nu devin neimportante ,dar ele sunt privite in mult mai mare masura decat inainte,ca niste vehicule de formarea a capacitatilor ,competentelor intelectuale de nivel superior necesare tanarului care sa se adapteze si sa se implice in noua societate democratica concurentiala. Continuturile activitatilor de cunoasterea mediului pot fi cuprinse in urmatoarele domenii de cumoastere care pot fi intalnite in cele sase mari teme curriculare ; domeniile de cunoastere sunt : 1.OMUL ,cu urmatoarele repere de continut: -infatisarea(carecteristici,asemanari,deosebire); -inbracaminte si incaltaminte; -conditi de viata ,de igiena personala/colectiva; -activitatea omului in familie ,la locul de munca ,in societate etc.; -manifestari afective ,pozitive fata de oameni; -comportamente civilizate,morale,estetice etc.; 2.NATURA,cu urmatoarele repere de continut: -infatisare(caracteristici,asemanari,deosebiri); -elemente primare din natura (apa,aerul,focul,pamantul etc.); -clasificarea corpurilor/fenomenelor dupa criterii date (mediul geografic,cu viata/fara viata ,plante,animale,anotimpuri); -conditi de dezvoltare a plantele si animalelelor (ingrijire,foloase ,pagube,protectia mediului etc.) -sentimente,comportamente pozitive individuale si de grup fata de natura ,de plante ,de animale,de fenomene ale naturii.; 3.FAMILIA,GRADINITA ,SCOALA -denumirea ; -adresa,topografia locului ,recunoasterea imprejurimii; -activitati specifice copilului in familie,in gradinita,in scoala,semnificatia acestor activitati; 30

-sentimente,comportamente pozitive individuale si relatii de grup in familie,in gradinita,in scoala; Noul curriculum al activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii prefigureaza doua mari tendinte de schimbare in interiorul sistemului prescolar, in acord cu prevederile programului educational, care porneste de la ideea necesitatii imbunatatirii calitatii educatiei la varstele timpurii, pentru a putea raspunde exigentelor copilului prescolar de astazi. Tendintele vizeaza crearea unui mediu educational adecvat, in vederea stimularii continue a invatarii spontane a copilului si pentru introducerea acestuia in ambianta culturala a spatiului caruia ii apartine. Singura reglementare formala este data de sistemul finalitatilor cu grade diferite de generalitate, predefinite, care constituie punct de plecare pe tot parcursul procesului de instruire si formare si, in final, in actiunea de evaluare a performantelor invatarii.
FINALITATILE URMARITE PRIN APLICAREA NOULUI CURRICULUM

dezvoltarea integral normal i deplin a copilului, valorificndu-se potenialul fizic i psihic al acestuia, respectndu-se ritmul propriu de dezvoltare a acestuia, nevoile sale afective i specificul activitii sale de baz jocul;

dezvoltarea capacitii de a interaciona cu ali copii, cu adulii i mediul pentru a dobndi cunotine, deprinderi, atitudini i conduite noi. ncurajarea explorrilor, exerciiilor, ncercrilor i experimentrilor, ca experiene autonome de nvare;

descoperirea de ctre fiecare copil a propriei indentiti, a autonomiei i dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; sprijinirea copilului n achiziionarea de cunotine, capaciti, deprinderi i atitudini necesare acestuia la intrarea n coal i pe tot parcursul vieii.

Obiective cadru: Dezvoltarea comunicrii i constituirea sistemului de atitudini emoionale fa de membrii familiei, ali copii i persoane adulte Formarea imaginii pozitive despre sine, dezvoltarea autonomiei Dezvoltarea bazei senzoriale, stimularea interaciunii cu mediul, a cunoaterii i a activismului cognitiv Formarea reprezentrilor generale i a abilitilor elementare de orientare n mediul natural i social Literatura pedagogica actuala descrie integrarea curriculara drept o modalitate inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea si organizarea didactica a continuturilor 31

din domenii diferite ale cunoasterii, astfel incat sa se asigure achizitia de catre copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reala. Structurarea flexibila a continuturilor ofera cadrelor didactice care lucreaza la acest nivel o libertate de decizie aproape deplina cu privire la tipurile de continuturi pe care sa le ofere copiilor si o autonomie sensibil egala in privinta metodologiei de propunere a acestor continuturi. In plus, promovarea ideii planificarii pe teme si incurajarea utilizarii metodei proiectelor in activitatile didactice cu prescolarii sunt initiative ce expliciteaza si facilitaza acest demers al abordarii integrate a curriculum-ului. OBIECTIVE-CONTINUTURI-CORELATE INVATARE CUNOASTEREA MEDIULUI Obiective de referin
S identifice numele i

IN

CADRUL

ACTIVITATILOR

DE

Exemple de activiti de nvare

Exercitarea adresrii pe nume a membrilor familiei i a altor persoane, a reaciei adecvate la propriul nume Jocuri orientate spre memorizarea i reproducerea adresei unde locuiete, a creei/grdiniei Discuii despre membrii familiei i activitatea lor, Identificarea i descrierea unor nsuiri ale obiectelor personale, ale jucriilor, ale persoanelor apropiate Ghicitori-descrieri ale prilor corpului Formularea rspunsurilor la ntrebri despre exteriorul, activitile, dorinele i jucriile proprii, despre viaa n cre Recunoaterea vocii proprii, a rudelor, a membrilor familiei la banda de magnetofon Participarea mpreun cu prinii, bunicii la activiti n curte, grdin, la amenajarea odii sale, a slii de grup Observri asupra conduitei altor persoane i verbalizarea impresiilor Conversaie despre casa printeasc, locul de trai Dialog despre emoiile proprii, emoiile altor copii i aduli n activitile ntreprinse mpreun cu acetia Exerciii de dialog i jocuri privind regulile de conduit Relatrile educatorului i demonstrarea ilustraiilor despre activitatea n cre, magazin, alte localuri publice Observri asupra activitii oamenilor n cas, n curte, n sala de grup Conversaii pe baza unor imagini despre srbtori Participarea la pregtirea i desfurarea zilelor de srbtoare mpreun cu rudele Jocuri cu subiect Mama, tata i eu, Familia mea, Realizarea de activiti practice de menaj n sala de grup (pregtirea mesei, aranjarea jucriilor etc.), n curtea grdiniei, acas mpreun cu prinii Jocuri mpreun cu educatorul, prinii, bunicii, ali copii privind activitile de menaj

prenumele

propriu,

unele

nsuiri fizice, psihice, de gen ale altor persoane.

S manifeste atitudini pozitive fa de membrii familiei i fa de persoanele din ambientul apropiat

S aplice regulile elementare de comunicare cu membrii familiei, rudele, persoanele din ambientul apropiat

participe

la

activitile mesei,

practice de menaj (adunarea jucriilor, aranjarea curenia curent, etc.)

32

identifice

nsuiri

ale

Jocuri de recunoatere a culorilor, formelor, dimensiunilor, temperaturii, gustului prin explorarea obiectelor din sala de grup i a obiectelor din natur, din parc, de pe terenul de joac etc. Jocuri de construcii, construirea unor obiecte simple Compunerea grupurilor din obiecte separate i descompunerea n elementele lor Jocuri: Dulce mistre, Cald rece Tablouri cu imagini din natur Selectarea obiectelor mari, mici, multe, puine, albe, roii, etc. din sala de grup Aciuni cu obiecte de culori contrastante: roie-albastr; galben-verde Gruparea obiectelor, dup culoare (roie, galben, albastr, verde, etc.) Jocuri didactice Jucria pierdut, Gsete cubul mare, D oseta roie, Gsete ppuile mbrcate n rochie galbene

obiectelor: dimensiunea, gustul, etc.

culoarea,

forma,

temperatura,

S opereze gruparea obiectelor, seriere, distribuire, selectare, n baza diverselor obiectelor S aprecieze global cantitatea: unul, mult, puin Formarea reprezentrilor nsuiri ale

Distribuirea jucriilor, a tacmurilor, a hinielor pentru ppui Explorarea n grup sau individual a unor imagini despre oameni, animale, plante i discuii pe baza ilustraiilor Observri asupra obiectelor i fenomenelor naturii: ploaie, vnt, ninsoare Observri asupra procesului de ngrijire a plantelor de camer Examinarea florilor, a arborilor, a ierbii, a animalelor Jocuri didactice: Cine nflorete, cine zmbete, Ghicete culoarea, Floare, frunz Observri asupra obiectelor naturale din zona naturii din sala de grup, de pe teren, strad, parc. Observri asupra muncilor agricole ale adulilor.

despre diversitatea obiectelor naturii vii i inerte Evidenierea omului din mediul ambiant Formarea unei atitudini pozitive fa de oameni, plante i animale

Exemple de coninuturi Eu, familia mea i societatea. n familie omul se simte bine. Membrii familiei. Numele i prenumele propriu, al mamei, tatlui, frailor, bunicilor. Ocupaia prinilor, bunicilor. Relaiile familiale: dragoste, stim, grij, ajutor reciproc. Localitatea i cartierul nostru. n societate trebuie s fii om educat. Acas lng mama i lng tata. Casa este locul de trai al omului. n curte, pe strad. n localitatea i ara noastr. Amenajarea casei. Munca de menaj casnic. Eu merg la grdini. n familie i grdini cresc copiii mari. Comportarea frumoas: ce e bine i ce e ru. La grdini am muli prieteni. Eu, familia i grdinia de copii. Viaa i comportarea n familie i societate. Regimul zilei n familie. Regulile de comportare n familie. Bucur ia comunicrii cu mama, tata, fraii.Munca n familie. Odihna n familie. Jocuri n familie. Buntatea i dragostea n familie i societate. Comportarea n societate.Copiii si E.U .n ospeie la bunici. Bunicul i bunica. Nepoii. Relaiile de dragoste i stim fa de bunici. Cu bunica la biseric. Ocupaiile bunicilor. Povetile bunicilor. n curte la bunici.Anul Nou i Crciunul n familie. Pregtirea familiei de Anul Nou. Bradul de Anul Nou. Jucriile de 33

brad. Mo Crciun i Alba ca Zpada. Cadourile de Anul Nou. Crciunul n familie.Sfintele Pati n familie. Pregtirea familiei de Sfintele Pati. Curenia, amenajarea casei. Masa de Pati: cozonacii, oule ncondeiate. Aprindem candela la icoan. Obiceiurile de Sfintele Pati. Omul. Corpul omenesc dup nfiare, aciuni. Alte corpuri ale naturii. nfiarea oamenilor. Stri fiziologice (foame, sete, somn) ale sale i ale altor persoane. Obiecte de uz personal i elemente de utilizare a acestora. Denumirea unor mijloace de transport i locomoie, a sunetelor emise de ele. Prile corpului omenesc; nfiarea i funciile organelor. Sesizarea unor procese fiziologice (foame, sete, cldur, frig, durere, odihn, somn). Reguli de conduit civilizat n parc, pdure, fa de plante i animale. Activitatea omului: casnic, profesional. Obiective cadru ale domeniului stiinta cunoasterea mediului ,TEMA,,OMUL: Dezvoltarea reprezentrilor elementare despre interaciunea dintre om i natur; Stimularea curiozitii de a explora mediul nconjurtor i interaciunea omului cu mediul; ncurajarea respectrii regulilor de conduit n natur; Formarea conduitei moral-afective fa de natur, axat pe cultura ecologic. Obiective de referin
S precizeze aspectele distinctive ale omului ca organism viu (nfiare, ambian, relaii, conduit, stare)

Exemple de activiti de nvare

Observarea corpului uman, descriera verbal, prin desene, aplicaii a omului.Exerciii de stabilire a corespondenei ntre organele de sim i funciile acestora.Exerciii de descriere a modului de via a omului.Activiti de comparare a oamenilor dup anumite repere (nfiare, vrst, limb, port, ocupaii) Exerciii de identificare a caracteristicilor comune fiinei umane Colectarea informaiilor , imaginilor despre via, ocupaiile oamenilor de la sate, orae Discuii, povestiri, poezii, cntece despre senzaiile i trebuinele omului: frig, foame, sete etc. Exerciii de autoobservare i autodescriere a conduitei sale n natur.Expoziii cu obiecte confecionate de copii.Jocuri didactice: Ce face mama?, Dulpiorul ppuii, n vizit la medic, Cu ce ne deplasm?Vizionarea unor emisiuni tv, a unor casete video, audiere, individual i n grup a unor emisiuni radio i a unor casete despre om i natur;Observri sate asupra activitilor omului n funcie de anotimp.Exerciii de difereniere a muncii oamenilor de la orae i de la

relateze

despre

trebuinele

omului, despre modalitile adecvate de satisfacere a lor S disting interaciunea omului cu mediul natural

34

2.2. - RESURSE PROCEDURALE DES UTILIZATE IN CADRUL ACTIVITATILOR DE CUNOASTEREA MEDIULUI

Metodologia didactic desemneaz sistemul metodelor utilizate n procesul de nvmnt precum i teoria care st la baza acestuia(A.DRAGU,S.CRISTEA,2003,p.170). Sunt luate n considerare: natura, funciile, clasificarea metodelor de nvmnt, precum i caracterizarea, descrierea lor, cu precizarea cerinelor de utilizare. Din punct de vedere etimologic, termenul "metod" provine din limba greac ("metha" = "spre"; "odos" = "cale") i desemneaz o cale eficient de urmat pentru atingerea anumitor scopuri. Prin "metod de nvmnt" se nelege, aadar, o modalitate comun de aciune a cadrului didactic i a prescolarilor n vederea realizrii obiectivelor pedagogice. Cu alte cuvinte, metoda reprezint un mod de a proceda care tinde s plaseze prescolarul ntr-o situaie de nvare, mai mult sau mai puin dirijat. Sub raportul structurrii, metoda este un ansamblu organizat de operaii, de procedee. n anumite situaii, o metod poate deveni procedeu n cadrul altei metode (ex. problematizarea poate fi inclus ntr-o demonstraie). Metodele de nvmnt sunt un element de baz al strategiilor didactice, n strns relaie cu mijloacele de nvmnt i cu modalitile de grupare a prescolarilor. De aceea, opiunea pentru o anumit strategie didactic condiioneaz utilizarea unor metode de nvmnt specifice. Totodat, metodele de nvmnt fac parte din condiiile externe ale nvrii, care determin eficiena acesteia. De aici decurge importana alegerii judicioase a metodelor corespunztoare fiecrei activiti didactice. Sistemul metodelor de nvmnt conine: - metode tradiionale, cu un lung istoric n instituia colar i care pot fi pstrate cu condiia reconsiderrii i adaptrii lor la exigenele nvmntului modern; - metode moderne, determinate de progresele nregistrate n tiin i tehnic, unele dintre acestea de exemplu, se apropie de metodele de cercetare tiinific, punndu-l pe prescolar n situaia de a dobndi cunotinele printr-un efort propriu de investigaie experimental; altele valorific tehnica de vrf (simulatoarele, calculatorul). n coala modern, dimensiunea de baz n funcie de care sunt considerate metodele de nvmnt este caracterul lor activ adic msura n care sunt capabile s declaneze angajarea 35

prescolarilor n activitate, concret sau mental, s le stimuleze motivaia, capacitile cognitive i creatoare.Un criteriu de apreciere a eficienei metodelor l reprezint valenele formative ale acestora, impactul lor asupra dezvoltrii personalitii prescolarilor.

Clasificarea metodelor de nvmnt se poate realiza n funcie de diferite criterii. I. dup criteriul istoric: metode clasice (tradiionale): expunerea, conversaia, exerciiul etc.; metode moderne: studiul de caz, metoda proiectelor, metode de simulare, modelarea etc.; II. dup funcia didactic prioritar pe care o ndeplinesc:1) metode de predare-nvare propriuzise, dintre care se disting: a) metodele de transmitere i dobndire a cunotinelor : expunerea, problematizarea, lectura etc.; b) metodele care au drept scop formarea priceperilor i deprinderilor: exerciiul, lucrrile practice etc.; 2) metode de evaluare III. dup modul de organizare a activitii prescolarilor: metode frontale (expunerea, demonstraia); metode de activitate individual (lectura); metode de activitate n grup (studiul de caz, jocul cu roluri); metode combinate, care se preteaz mai multor modaliti de organizare a activitii (experimentul); IV. dup tipul de strategie didactic n care sunt integrate: algoritmice (exerciiul, demonstraia); euristice (problematizarea); V. dup sursa cunoaterii (care poate fi experiena social-istoric a omenirii, explorarea direct sau indirect a realitii sau activitatea personal), la care se adaug un subcriteriu: suportul informaiei (cuvnt, imagine, aciune etc), prof. Cerghit propune o alt clasificare i anume: 1. metode de comunicare oral: expozitive, interogative (conversative sau dialogate); discuiile i dezbaterile; problematizarea; 2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecia personal); 3. metode de comunicare scris (tehnica lecturii); 4. metode de explorare a realitii: a) metode de explorare nemijlocit (direct) a realitii: observarea sistematic i independent; experimentul; nvarea prin cercetarea documentelor i vestigiilor istorice; b) metode de explorare mijlocit (indirect) a realitii: metode demonstrative; metode de modelare; 5. metode bazate pe aciune (operaionale sau practice): a) metode bazate pe aciune real / autentic): exerciul; studiul de caz; proiectul sau tema de cercetare; lucrrile practice; b) metode de simulare (bazate pe aciune fictiv): metoda jocurilor: metoda dramatizrilor; nvarea pe simulatoare. 6. metodele de raionalizare a nvrii i predrii: metoda activitii cu fiele; algoritmizarea; instruirea programat; instruirea asistat de calculator (I.A.C.). 36

 Metodele expozitiv - euristice se axeaza pe transmiterea sistematic a unui volum mare de cunotine prin intermediul cuvntului cadrului didactic. Pot mbrca urmtoarele forme: Povestirea const n nararea unor fapte, evenimente, ntr-o form expresiv, menit s declaneze stri afective prescolarilor.Astfel, limbajul expresiv,mimica educatoarei vor suscita interesul si vor contribui la dezvoltarea imaginatiei si creativitatii .Valoarea povestirii depinde de respectarea unor cerinte generale ce se refera la alegerea temei,claritatea expunerii,asigurarea unui caracter emotional.Pentru aceasta educatoarea va alege povestiri despre fapte si intamplari cu profunde semnificatii(Scufita Rosie,de Ch.Perrault,Iedul cu trei capre,de O.P.Iasi),va utiliza expresii si figuri de stil cu puternica forta evocatoare(povestirile istorice),un material intuitiv adecvat(tablouri,imagini,papusi),crearea unor situatii problema prin intrebari corespunzatoare(Ce s-ar intampla daca ..,Ce ar mai fi putut face,Ce ati fi facut voi daca erati in locul) De asemenea copiii pot fi convini de necesitatea de a asculta cunoscnd consecinele neascultrii aa cum reies din povestirile ,,Mlina i ursuleii, ,, Scufia Roie, ,,Cocoelul cu creast de aur etc.pot nva s dezaprobe necinstea, viclenia, lcomia, zgrcenia i minciuna nfiate n ,,Ginua cea moat , ,,Ciripel cel lacom, ,, Coliba iepuraului, ,,Ursul pclit de vulpe, ,,Pungua cu doi bani.Prin intermediul altor poveti cum sunt ,,Mnua, ,,Cciuli roie i Cciuli albastr, ,, Iepurele i ariciul, ,,Ridichea uria etc., copiii au prilejul s aprecieze frumuseea prieteniei, a ajutorului reciproc i a vieii n colectiv.Dragostea nemrginit i grija prinilor fa de copii, buntatea i sacrificiul lor, ajutorul i dragostea ntre sor i frate, bine subliniate n povestirile ,,Nuielua de alun, ,, Inima mamei, ,, Lebedele. Scopul urmarit este de a asigura un cuantum de imagini intuitive si reprezentari pe baza carora sa poata fi elaborate generalizari . Explicaia const n clarificarea unui adevr tiinific, pe baza unui ir de argumentaii. Obiectul explicaiei (un concept, un fenomen, un principiu, o lege, o regul) este prezentat astfel nct s devin inteligibil pentru prescolari. La baza prezentrii poate sta fie un demers inductiv (un fapt particular este explicat prin trimitere la general, la lege) fie un demers deductiv (se pleac de la un principiu, o lege i se analizeaz cauzele, premizele, consecinele, aplicaiile).De buna seama efortul de accesibilizare a acestor cunostinte trebuie adaptat unei logici intuitive,singura pe masura posibilitatii intelegerii copilului prescolar.Explicatia este cand metoda de sine statatoare, cand procedeu in cadrul metodei observatiei, demonstratiei, avand in vedere experienta de viata saraca a copilului prescolar. Prin intermediul explicatiei sarcinile de instruire sunt mai bine intelese,constientizate si conectate la cunostintele anterioare pe care le detine copilul, prescolarul se familiarizeaza cu relatiile de tip cauzal in baza acelei logici pe care o impune realitatea insasi. Conversaia este o metod care valorific dialogul n vederea realizrii obiectivelor procesului de nvmnt. 37

Dup funcia didactic vizat cu prioritate, se desprind urmtoarele forme principale ale conversaiei: - conversaia de verificare (catihetic), n care ntrebrile sunt de tip reproductiv, viznd cunotine predate i nvate i solicitnd cu prioritate memoria; - conversaia euristic, n care ntrebrile sunt de tip productiv, solicitnd cu prioritate gndirea n prelucrarea i sistematizarea datelor cunoscute n vederea unor comparri, interpretri sau exprimri de opinii personale. Se ajunge astfel la cunotine noi, descoperite de prescolari prin efort personal (etimologic: "evriskein", gr. = "a descoperi"). Se mai numete i conversaie socratic; printele ei fiind considerat filosoful grec Socrate. - Conversaia de consolidare, prin care se urmrete repetarea i sistematizarea cunotinelor. Formularea ntrebrilor presupune respectarea urmtoarelor cerine: s fie formulate corect, simplu, accesibil; s fie adresate ntregii clase; s nu sugereze rspunsul; s fie gradate i variate; s stimuleze operaiile gndirii, s declaneze, pentru gsirea rspunsului, o activitate intelectual ct mai intens; s fie urmate de o pauz suficient pentru construirea rspunsului. Prescolarii trebuie solicitai i ndrumai s adreseze i ei ntrebri cadrului didactic sau colegilor. O alt categorie de cerine vizeaz rspunsurile. Acestea vor fi: corect formulate, din punct de vedere tiinific, stilistic i gramatical; complete; argumentate; sancionate (confirmate) de cadrul didactic sau colegi. Problematizarea. Esena acestei metode const n crearea, pe parcursul nvrii, a unor situaiiproblem i rezolvarea acestora de ctre prescolari care, pornind de la cunotine anterior nsuite, ajung la adevruri noi. Noile cunotine nu mai sunt astfel predate prescolarilor gata elaborate ci sunt obinute prin efort propriu. Situaia-problem este de obicei definit ca un conflict care se declaneaz ntre datele vechi i datele noi pe care le primete prescolarul i care par s le contrazic pe primele. Contradicia poate aprea ntre teorie i aspectele practice, ntre general i un caz particular, ntre experiena emipiric i cunotinele tiinifice etc. Se creeaz astfel o stare de tensiune psihic, de nelmurire, de curiozitate care declaneaz activitatea de cunoatere, de rezolvare a problemei, prin formulare de ipoteze, verificarea lor i desprinderea unor concluzii.Problematizarea este o metod cu un nalt potenial formativ; ea contribuie la dezvoltarea operaiilor gndirii, a capacitilor creatoare, la cultivarea motivaiei intrinseci, la educarea independenei i autonomiei n activitatea intelectual. Problematizarea poate deveni un procedeu eficient de activare a prescolarilor n cadrul altor metode (expunere, demonstraie) . Observarea sistematic i independent. Metoda presupune urmrirea, investigarea unor obiecte sau fenomene n vederea obinerii de informaii despre acestea. Ca metod de nvmnt, observarea este intenionat, organizat i sistematic. 38

Cerine n utilizarea acestei metode: existena unor obiective clare i a unor sarcini concrete; asigurarea unui caracter riguros i sistematic (ealonat n timp, pe perioade distincte, desfurat dup un plan etc); antrenarea ct mai multor analizatori n activitatea de observare; asigurarea unei atitudini active a prescolarilor pe parcursul observrii (efectueaz analize, comparaii, clasificri .a.); consemnarea riguroas a rezultatelor (n caiete, fie etc.); prelucrarea i interpretarea datelor observate; valorificarea informaiilor obinute n activiti ulterioare. Experimentul. Ca i observarea, experimentul ca metod didactic deriv din metoda de cercetare cu acelai nume; servind ns realizrii unor obiective pedagogice. Experimentul const n provocarea intenionat a unui fenomen n scopul studierii lui. Cele mai ntlnite forme ale experimentului sunt: 1. Experimentul cu caracter demonstrativ - realizat de educatoare, n faa clasei, n urmtoarea succesiune de etape: asigurarea unei pregtiri teoretice: sunt actualizate sau prezentate cunotinele teoretice care vor fi utilizate pe parcursul desfurrii activitii experimentale sau la prelucrarea datelor i stabilirea concluziilor; cunoaterea aparaturii de ctre prescolari: sunt descrise trusele, aparatele, instalaiile experimentale; executarea lucrrii experimentale de ctre educatoare, cu explicarea demersurilor efectuate i asigurarea unei atitudini active din partea prescolarilor; elaborarea concluziilor, prin antrenarea prescolarilor. 2. Experimentul cu caracter de cercetare se aseamn cel mai mult cu experimentul ca metod de cercetare i parcurge aproximativ etapele unei investigaii experimentale autentice: delimitarea unei probleme; emiterea de ipoteze; organizarea unor situaii experimentale; desfurarea propriu-zis a experimentului, cu folosirea aparaturii de laborator; prelucrarea i interpretarea datelor; confirmarea sau infirmarea ipotezei. Demonstraia. Aceast metod const n prezentarea, de ctre cadrul didactic, a unor obiecte sau fenomene reale sau a unor substitute ale acestora, sau a unor aciuni, operaii ce urmeaz a fi nvate i dirijarea, prin intermediul cuvntului, a perceperii acestora de ctre prescolari. n felul acesta, se dobndesc noi cunotine, se confirm adevruri anterior nsuite sau se formeaz modelul intern al unei noi aciuni. Indiferent de forma aleas, n utilizarea demonstraiei se cer respectate urmtoarele cerine de baz: alegerea unui material demonstrativ semnificativ, reprezentativ i accesibil; asigurarea receptrii acestuia n bune condiii de ctre ntreaga clas prin aezarea corespunztoare a prescolarilor n clas i prin corecta poziionare a cadrului didactic; Intuirea sistematic a materialului demonstrativ, prin alternarea prezentrii sintetice (ntregul) cu cea analitic (pe pri); activarea prescolarilor pe parcursul demonstraiei prin stimularea curiozitii, distribuirea de sarcini de urmrit i executat etc. Modelarea. Aceast metod const n utilizarea modelelor ca surs pentru dobndirea noilor cunotine. 39

Modelul didactic este un sistem artificial, construit prin analogie cu cel real (originar), din care reine numai trsturile eseniale, semnificative. Exerciiul. Metoda se refer la executarea contient, sistematic i repetat a unei aciuni. n principal, prin aceast metod se urmrete nvarea unor deprinderi, dar mai pot fi atinse i alte obiective, cum ar fi consolidarea cunotinelor sau stimularea unor capaciti sau aptitudini. Exerciiul are o sfer mare de aplicabilitate, putnd mbrca forme diferite n funcie de obiectul de nvmnt la care este utilizat. Pornind de la obiectivele urmrite, exerciiile pot fi de mai multe tipuri: introductive, de baz, aplicative, de creaie. Eficiena acestei metode este condiionat de respectarea urmtoarelor cerine: pregtirea prescolarilor, sub aspect teoretic i motivaional, pentru executarea aciunii; explicarea i demonstrarea corect a aciunii de executat.
2.2.1-METODELE ACTIV-PARTICIPATIVE, INTERACTIVE

Privid analitic Curriculumul Pentru Invatamantul Prescolar , aplicat in anul scolar 2008/2009 mai mult experimental de catre educatoare- multe dintre ele apeland pentru a-l aplica la mijloace de informare avizate sau nu, dat fiind faptul ca forma finala a acestuia a fost disponibila mult dupa inceputul anului scolar- se pot desprinde cateva caracteristici ce converg la definirea acestuia ca sinteza a experientelor educative ce imbina ideile pedagogiei traditionale cu ideile pedagogiilor alternative, punand un accent deosebit pe diversificarea strategiilor de predareinvatare-evaluare.In acest context, este de semnalat importanta acordata metodelor activparticipative, cu caracter interactiv,care incurajeaza plasarea copilului in situatia de a explora si de a deveni independent, alaturi de joc care continua sa fie principala forma de invatare si de exprimare a copilului la aceasta varsta.
TABEL 1:ABORDARE COMPARATIVA INTRE METODELE TRADITIONALE SI CELE INTERACTIVE

Alegerea, din varietatea metodelor de nvmnt, pe cele considerate cele mai eficiente pentru o anumit activitate didactic, este n exclusivitate rezultatul deciziei educatoarei . n luarea acestei decizii, cadrul didactic ine seama de urmtoarele considerente: obiectivele pedagogice urmrite; 40

specificul coninutului de nvat; particularitile prescolarilor; condiiile materiale locale (mijloace de nvmnt, spaiu colar etc.); timpul disponibil; propriile sale competene pedagogice i metodice. Alternarea metodelor de nvmnt, diversificarea procedeelor didactice pe care acestea le includ constituie o expresie a creativitii cadrului didactic Dintre metodele interactive utilizate pe scara larga in gradinitele de copii, metoda proiectelor tematice si-a dovedit in ultimii ani deosebita eficienta.
1.METODA PROECTELOR TEMATICE- ca strategie de invatare si evaluare se concentreaza

pe efortul de cercetare al copiilor, pe depistarea detaliilor si intelegerea subiectului in intreaga sa amploare- ceea ce constituie garantia calitatii activitatii de invatare, deoarece permite folosirea unei multitudini de tehnici de structurare a predarii si poate fi folosita la toate nivelurile de scolarizare.Indiferent ca este vorba despre domeniul limba si comunicare, despre domeniul stiinte , om si societate, estetic si creativ sau psihomotric, ori de dobandirea unor informatii culturalemetoda proiectelor tematice le ofera copiilor posibilitatea de a cunoaste in profunzime domenii noi, de a acumula cunostinte in mod independent si de a dezvolta competente precum creativitatea, spiritul de initiativa,capacitatea de a comunica si de a lucra in echipa. In centrul metodei proiectelor se afla o tema , in a carei abordare si solutionare vor fi implicate mai multe discipline. Predarea prin proiecte contribuie la invatarea unui mod de gandire interdisciplinara si a unui mod de abordare unitar- modul integrat. Maniera integrata presupune abordarea realitatii printr-un demers globalizat, in care granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar, se topescintr-un scenariu unitar in cadrul caruia tema se lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte. De aceasta data accentul cade pe activitatile de grup, nu pe cele cu intreaga grupa. Pentru a fi posibila abordarea integrata, educatoarea trebuie sa stabileasca cu claritate obiectivele si continuturile activitatilor zilnice, pentru ca, pe baza acestora, sa gandeasca un scenariu al zilei. Scenariul va incepe cu motivarea care sa canalizeze activitatea copiilor spre elucidarea problemelor prezentate. De asemenea, educatoarea va avea in vedere repartizarea sarcinilor activitatilor zilnice la fiecare arie de stimulare/sector/zona de activitate, in asa fel incat sa fie posibila realizarea obiectivelor propuse de la fiecare activitate comuna . Abordarea integrata este o impletire a continuturilor intr-o forma atractiva, flexibila, mobilizatoare , care conduce activitatea copilului catre investigare, documentare, cercetare si aplicare practica a celor invatate. Intregul program se desfasoara sub forma de joc, dar nu un joc intamplator, ci unul temeinic organizat. Obiectiv cadru obiective de referinta continuturi activitati de invatare Maniera integrata presupune abordarea realitatii printr-un demers globalizat , holistic , in care granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar , se topesc intr-un scenariu unitar in cadrul 41

caruia tema se lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte . De aceasta data accentual cade pe activitatile de grup, nu pe cele cu intreaga grupa . Integrarea se va face prin alipirea intr-un scenariu bine inchegat a unor continuturi care apartin unor domenii diferite .Continuturile propuse au un subiect comun , care urmeaza a fi investigat si elucidat in urma parcurgeri acestora si a realizarii obiectivelor propuse Pentru a fi posibila abordarea in maniera integrata , educatoarea trebuie sa stabileasca cu claritate obiectivele si continuturile activitatilor zilnice , pentru ca , pe baza acestora , sa gandeasca un scenariu al zilei .Scenariul va incepe cu motivarea care sa canalizeze activitatea copiilor spre elucidarea problemelor prezentate.Educatoarea va avea in vedere repartizarea sarcinilor activitatilor zilnice la fiecare arie de stimulare/sector/arie/zona de activitate, in asa fel incat sa fie posibila realizarea obiectivelor propuse de la fiecare activitate comuna. Ideile interesante de scenariu pun in valoare potentialul creativ al cadrelor didactice, confruntate mereu cu situatii inedite, imprevizibile.De asemenea, invatarea se realizeaza prin efortul propriu si deliberat al copiilor care invata sa-si atribuie responsabilitati si sa defineasca reguli de desfasurare a activitatilor.Activitatea de proiectare tematica presupune o viziune de ansamblu a tot ce se poate intampla in perioada derularii unui proiect si permite o activitate inchegata intr-un scenariu unic, cu secvente zilnice, alcatuite din una-doua activitati de grup, activitati pe arii de stimulare si complementare. Incercati, indrazniti mai mult, iesiti din vechile tipare si veti fi multumite si surprinse de dumneavoastra si de rezultatele copiilor!! Aceast metod se bazeaz pe anticiparea mental i efectuarea unor aciuni complexe, legate de o tem impus sau aleas de prescolari. Activitatea prescolarilor se desfoar n mod independent, individual sau n grup, ntr-un timp mai ndelungat (o sptmn, o lun etc.), presupune un efort de informare, investigare, proiectare sau elaborare i se soldeaz n final cu prezentarea unui produs finit (dispozitiv, model, referat etc.), care va fi evaluat (de aceea, proiectul se ntlnete i ca metod complementar de evaluare). Printre avantajele acestei metode, menionm: posibilitatea unei abordri interdisciplinare a temei; consolidarea i valorificarea tehnicilor de activitate intelectual (de adunare, prelucrare i prezentare a informaiilor); stimularea iniiativei i independenei prescolarilor n activiti; dezvoltarea structurilor cognitive i a capacitilor creatoare ale acestora.

2. BRAINSTORMING - ,,metoda asaltului de idei; ,,furtun n creier

Brainstorming-ul poate fi definit ca: ,,o modalitate de a obine, ntr-un rstimp scurt, un numr mare de idei de la un grup de oameni. Brainstormingul este cea mai rspndit metod de stimulare a creativitii n condiiile activitii n grup, ncurajnd participarea tuturor membrilor grupului. 42

Prin aceast strategie se afl: ce anume tiu prescolarii despre un anumit subiect, ideile sau soluiile referitoare la un subiect sau situaie problem, opinii despre o experien comun. Fiecare este determinat s se implice activ. Copiii nva s asculte, s emit preri, s colaboreze, s respecte ideile celorlali, s compare, s argumenteze i s decid. Ei devin mai curajoi i au mai mult ncredere n propria persoan. Momentul de brainstorming ncepe prin enunarea unei probleme, dup care, n mod spontan se emit soluii, fr preocuparea validitii acestora. Scopul central l reprezint enunarea a ct mai multe puncte de vedere, cci nu calitatea conteaz, ci cantitatea. Se admit toate ideile formulate nu se tolereaz nici un fel de critic. Pot fi preluate ideile emise de alii i fructificate prin ajustri succesive i asociaii libere asemenea unei reacii n lan, conducnd astfel la apariia unor idei viabile i inedite. O astfel de metod poate fi folosit n orice activitate care vizeaz dobndirea cunotinelor i formarea capacitilor. Prin stimularea motivaiei aproape orice activitate poate ncepe prin brainstorming. Procesul implic mai multe etape: - cunoaterea regulilor; - oferirea unui subiect, a unei ntrebri, a unei cerine imperative sau a unei propoziii neterminate asupra creia fiecare participant reflecteaz; - nregistrarea i prezentarea ideilor; - evaluarea ideilor; Brainstorming-ul se poate realiza n perechi sau n grup. Cadrul didactic care iniiaz un moment didactic de tip brainstorming trebuie s dea dovad de tact pedagogic i s propun spre rezolvare probleme care prezint un interes real. Cele patru reguli ale brainstorming-ului sunt urmtoarele: judecata critic este exclus; ct mai multe idei; dai fru liber imaginaiei; combinrile i ameliorrile sunt bine venite;

3. TEHNICA CIORCHINELUI

Este o tehnic de predare nvare care ncurajeaz pe copii s gndeasc liber i deschis, este o metod brainstorming neliniar care stimuleaz gsirea conexiunilor dintre idei. ,,Ciorchinele const n utilizarea unei modaliti grafice de organizare a brainstorming-ului pentru a ilustra relaiile, conexiunile dintre idei, o modalitate de a construi asociaii noi de idei sau de a rprescolara noi sensuri ale ideilor. Tehnica realizrii unui ciorchine presupune parcurgerea ctorva pai: 43

se alege cuvntul sau tema nucleu; se leag aceste sintagme sau cuvinte de tema propus; se scriu idei n legtur cu aceste cuvinte pn la expirarea timpului alocat;
FIG.1 CIORCHINE,PENTRU TEMA ,,ACTIVITATEA OMULUI PRIMAVARA IN GRADINA

- copiii aleg sintagme n legtur cu tema propus n discuie;

,,Ciorchinele ca metod se poate folosi att n evocare ct i n reflexie, fiind o tehnic flexibil care se poate utiliza att individual ct i n grup. Cnd se aplic individual, tema pus n discuie trebuie s fie familiar prescolarilor care nu mai pot culege informaii i afla idei de la colegi. Folosit n grup, aceast tehnic, d posibilitatea fiecrui prescolar s ia cunotin de ideile altora, de legturile i asociaiile dintre acestea.

4. TURUL GALERIEI

Este o metod de nvare prin colaborare care ncurajeaz exprimarea propriilor idei i opinii dar i a prerilor cu privire la soluiile de rezolvare a unei probleme sau efectuare a unor sarcini de ctre colegii lor, membrii ai celorlalte grupuri. i aceast metod presupune urmtoarele etape: copiii n grupuri de 3-4 ndeplinesc o sarcin de nvare care poate avea mai multe perspective de abordare;

44

produsele activitii pot fi exprimate ntr-o schem, un poster care s reprezinte un inventar de probleme, idei judeci de valoare, soluii imagini; posterele se depun pe pereii slii de grup ca ntr-o expoziie; fiecare din membrii grupurilor, la semnalul cadrului didactic, va examina ,,produciile colegilor, iar observaiile vor fi trecute direct pe pereii galeriei sau chiar pe desene prin diferite simboluri dinainte stabilite;

dup ,,turul galeriei fiecare grup va face o analizm comparativ a propriei munci, discutndu-se observaiile i comentariile notate de colegi pe propriul lor poster;

Se va pune n discuie produsele activitii, nu realizatorii lor i se va ncuraja productivitatea ideilor de grup i individuale. Evaluarea va avea loc avnd puse la dispoziie anumite criterii. Punctele de vedere diferite, controversele, divergenele, antagonismul prerilor chiar, nensemnnd i netrebuind s fie un impediment n apreciere.
5.BULA DUBL

Tehnica ,,bula dubla, grupeaza asemanarile si deosebirile dintre doua obiecte, procese, fenomene, concept, idei. Bula dubl este prezentat grafic prin dou cercuri mari n care se aeaz imaginea care denumete subiectul. Exemple: Animale - psri Copii - prini Fructe - legume n cercurile mici aezate ntre cele dou cercuri mari se deseneaz sau se aeaz simbolurile ce reprezint asemnrile dintre cei doi termeni cheie; n cercurile situate n exterior la dreapta i la stnga termenilor cheie se nscriu caracteristicile, particularitaile sau deosebirile.
FIG.2 ,,BULA DUBLA PENTRU TEMA ,,BARZA SI RANDUNICA

45

6. TEHNICA BLAZONULUI Presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane, cuvinte sau propoziii care prezint sinteza unui aspect real. Obiective: - identificarea caracteristicilor unei teme sub forma simbolic sau scris; - realizarea unei sarcini comune ntr-un timp dat, ntr-o atmosfer relaxant i cooperant. Etapele de realizare a blazonului: - Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii n 15 minute vor realiza blazonul cu una din subtemele date - Realizarea blazonului n grup; - Expunerea i evaluarea frontal a blazonului.
FIG.3 BLAZON PENTRU TEMA ,,PROFESII SI MESERII

46

7.DIAGRAMA VENN extrase dintr-o poveste. Obiectiv:

Se aplic cu eficien maxim n activitile de observare, povestiri,

jocuri didactice, convorbiri pentru sistematizarea unor cunotine sau pentru restructurarea ideilor

Sistematizarea cunotinelor - restructurarea ideilor unui coninut abordat. Exemple: Etape: 1. Comunicarea sarcinii de lucru; 2. Activitatea n pereche sau n grup; 3. Activitate frontal. Alb ca Zpada Scufia Roie Feti Biat Animale domestice Animale slbatice

FIG.4 DIAGRAMA VENN, REPREZENTARE GRAFICA

Diagrama Venn

ASEMNRI

ROLUL MIJLOACELOR DE NVMNT N PROCESUL INSTRUCTIV EDUCATIV

Alturi de metodologia didactic, mijloacele de nvmnt reprezint o subdiviziune a tehnologiei instruirii i autoinstruirii un proces complex, care vizeaz toate etapele procesului de nvmnt, urmrind legturile stabilite ntre acestea: proiectare, realizare, (auto)evaluare, (auto)reglare. Sintagma mijloace de nvmnt se refer la ansamblul materialelor naturale - obiecte din realitatea nconjurtoare n forma lor natural: minerale, plante, animale, aparate, instalaii etc. sau realizate intenionat : modele, plane, hri, manuale, cri, fie de lucru, chestionare, teste, portofolii, jocuri didactice, care sprijin atingerea obiectivelor activitii instructiv educative. De 47

asemenea, sintagma mijloace de nvmnt include ansamblul cerinelor pedagogice de selectare i integrarea lor n strategiile didactice, n viziune sistemic i de valorificare eficient n procesul instructiv educativ. Valenele psihopedagogice ale mijloacelor de nvmnt se refer la faptul c ele asigur caracterul intuitiv, concret senzorial, i sugestiv al activitii de nvare; asigur transmiterea i nsuirea de informaii bogate, bine selectate i prelucrate din punct de vedere didactic; Mijloacele de nvmnt dobndesc valoare de instrumente pedagogice se interpun ntre logica tiinei i logica prescolarului, nlesnesc i optimizeaz comunicarea ntreeducatoare prescolar i interaciunile care se stabilesc n clas. Dezvoltarea ansamblului mijloacelor de nvmnt, valorificarea lor eficient n activitile didactice i soluionarea unor probleme practice ale instruciei i educaiei, au demonstrat i demonstreaz c activitatea didactic nu se restrnge la transmiterea verbal a cunotinelor i c limbajul verbal nu constituie unicul instrument de predare al cunotinelor. n funcie de caracteristicile situaiei de instruire se utilizeaz mijloacele de nvmnt ale cror funcii i virtui le fac eficiente n contextul educaional respectiv. Cele mai importante funcii pedagogice sunt: Funcia stimulativ dezvoltarea motivaiei interne a prescolarilor pentru studiu, n trezirea curiozitii i a dorinei de cunoatere; Funcia formativ este asigurat de contribuia lor la exersarea i dezvoltarea gndirii i a operaiilor acestora: analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea etc; Funcia informativ este datorat faptului c mijloacele de nvmnt ofer n mod direct, un volum de informaii despre diferite obiecte, fenomene, procese, evenimente; Funcia ilustrativ i demonstrativ este exercitat atunci cnd mijloacele de nvmnt sunt valorificate ca material demonstrativ, ca substitute ale realitii, nsoind explicaiileeducatoareului; Funcia de investigare experimental i de formare a priceperilor i deprinderilor intelectuale i practice este asigurat n contextele educaionale cu caracter experimental, n care prescolarii i formeaz i exerseaz priceperi i deprinderi intelectuale i practice; Funcia ergonomic este funcia de raionalizare a eforturiloreducatoareilor i prescolarilor n timpul activitilor de predare nvare, respectiv: de reducere a ponderii aciunilor repetitive, rutiniere, de eficientizare a aciunii de organizare i ghidare a activitilor prescolarilor; Funcia substitutiv este asigurat de facilitile pe care le ofer unele mijloace de nvmnt, care permit realizarea nvmntului la distan (de exemplu tprescolariziunea, computerele, reele de calculatoare, Internet); Funcia de evaluare este datorat faptului c unele mijloace de nvmnt pot servi la verificarea i evaluarea nivelului de cunotine, priceperi, deprinderi, competene ale prescolarilor; 48

Funcia estetic este asigurat n contextele educaionale n care prescolarii recepteaz, neleg i evalueaz frumosul, respectiv valori cultural artistice, morale, sociale; Funcia de orientare a intereselor prescolarilor este realizat n secvenele n care mijloacele de nvmnt le ofer acestora informaii n legtur cu anumite profesiuni i status-uri, imagini, comentarii. Pornind de la particularitile de vrst i individuale ale prescolarilor i de la caracteristicile situaiei de instruire,educatoareul proiecteaz i organizeaz secvene de instruire care s contribuie ntr-o msur ct mai mare i ct mai eficient la formarea i informarea prescolarilor, recurgnd la mijloace de nvmnt pe care le consider cele mai adecvate i mai eficiente. Dup Constantin Cuco, mijloacele de nvmnt sunt mprite n dou mari categorii: Mijloace de nvmnt ce cuprind mesaj didactic; Mijloace de nvmnt care faciliteaz transmiterea mesajelor didactice; Indiferent de clasificarea acestora, mijloacele de nvmnt se dovedesc a fi utile n msura n care sunt integrate mecanic n contextul leciilor. Ele nu pot nlocui niciodat actul de predare nvare, iar folosirea lor prezint avantaje i dezavantaje ce trebuie contientizate de fiecare cadru didactic. n prima categorie de mijloace de nvmnt , cele ce cuprind mesaj didactic, se pot include urmtoarele mijloace:
Obiecte naturale, originale :

tabele cu formule , plane cu litere, cuvinte, scheme structurale sau

funcionale;
Mijloace tehnice audio vizuale:

- diapozitive - filme - discuri - benzi audio- benzi video

Mijloace simbolico raionale :macheteSuporturi figurative i grafice: -

mulaje- modele animale vii sau conservate- ierbare- insectare

hri- plane iconice- albume fotografice- panouri

Obiecte substitutive, funcionale i acionale :-

- diorame- acvarii Printre mijloacele de nvmnt care favorizeaz transmiterea de informaii didactice se pot enumera urmtoarele: Instrumente, aparate i instalaii de laborator Echipamente tehnice pentru ateliere Instrumente muzicale i aparate sportive Maini de instruit i calculatoare electronice Jocuri didactice Simulatoare didactice Instalaii pentru laboratoare fonice

49

Mijloacele de nvmnt se dovedesc a fi utile n msura n care sunt integrate organic n contextul leciilor i li se imprim o finalitate pedagogic. Eficiena utilizrii mijloacelor de nvmnt ine de inspiraia i experiena didactic a educatoarei n a alege i a i sprijini discursul pe un suport tehnic.
2.3.PRINCIPALELE FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE INVATAMANT PRESCOLAR

n instituia precolar se realizeaz un proces educaional care poate fi analizat din perspectiv sistemic. Intrrile n sistemul procesului instructiv educativ sunt: 1. Resursele umane: 1.1. educatoarea cu formaia sa cultural i profesional 1.2. copilul precolar, cu nivelul su de dezvoltare specific vrstei 2. Resursele materiale i financiare reprezentate de spaiile precolare, de dotarea acestora i de finanele puse la dispoziie pentru realizarea activitii specifice 3. Resursele pedagogice: reprezentate de ctre programa nvmntului precolar, construit n raport cu finalitile acestuia, materialele scrise puse la dispoziia activitilor educatoarei (cri, caiete pentru copii, metodice etc.) i de sistemul de perfecionare a pregtirii educatoarelor. 4. Resursele contextuale: politice, culturale, religioase, social-civice etc. cu influenele lor specifice Aceste resurse, componente structurale ale procesului, parcurg procesul de nvmnt supunndu-se aciunii componentelor operaionale ale procesului, reprezentate de cadrul i formele organizatorice de derulare a activitii, de planificare pedagogic i didactic, de punerea n practic a planificrii prin antrenarea unor strategii educaionale variate, de evaluarea rezultatelor pe secvene ale nregistrrii lor i se regsesc n calitate de componente funcionale ale procesului ca ieiri din sistem. Am realizat aceast trecere n revist, nc o dat, pentru a putea situa formele de organizare a activitii n grdini ntr-un context clar. Ele rspund problemelor de factur organizatoric, dar se leag esenial de aspectele de coninut i in cont de particularitile psihologice ale acestei etape din via, n special de faptul c activitatea psihic fundamental acum este jocul. Voi ncerca o prezentare a formelor de organizare a activitii instructiv-educative din grdini prin combinarea ctorva criterii de clasificare a acestora. Menionm c n instituia precolar nu exist lecii, dei sarcinile didactice specifice acestora, se regsesc i n acest context,denumite activitati instructiv educative. . Astfel, vom regsi activiti de : predare-nvare, 50

de formare de deprinderi i priceperi, de consolidare a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor, de evaluare, chiar forme mixte.

Prezentarea formelor de organizare a activitii educaionale este fcut sub form tabelar,anexa nr.4, ncercndu-se tratarea activitilor clasificate dup gradul de implicare a educatoarei n corelaie cu alte criterii posibile de clasificare i cu modalitii specifice de realizare a planificrii activitilor n contextele diferitelor combinaii. Modalitile de organizare a grupei de copii sunt, dup cum am precizat anterior, un alt element constitutiv al strategie didactice.Potrivit literaturii de specialitate, grupa de copii poate fi organizat n trei maniere diferite pe parcursul activitii didactice: - colectiv: actul de predare se realizeaz frontal, simultan cu ntregul grupa; - pe grupe: colectivul este mprit pe mai multe grupe n funcie de obiectivele urmrite i de situaia educaional concret, precum i de mrimea i structura grupei de prescolari; - individual: actul de predare solicit rezolvarea unor sarcini ntr-o manier individual de ctre toi copiii . Dup gradul de implicare a cadrului didactic n rezolvarea sarcinilor de ctre copii putem avea o activitate educaional dirijat sau independent. La acest nivel putem observa interaciunea dintre modul de organizare didactic a grupului clas i experiena de nvare (tipul de nvare) cerut componenilor acestuia.n cadrul aceleiai activiti un cadru didactic poate apela la una, dou, mai multe sau chiar la toate aceste forme de organizare. Din experiena acumulat am observat c, de multe ori, semnificaia practic a formelor de organizare a grupului este eronat neleas. n acest sens, vom ncerca s le explicm: 1. Colectiv independent: Sarcina didactic ce urmeaz a fi rezolvat de ctre educabili este comun ntregului grup-clas iar cadrul didactic, odat fcute precizrile iniiale de rigoare, nu mai intervine pn la finalizarea ei.De exemplu: un exerciiu, o problem, o serie de itemi supui ateniei grupei pentru a fi abordai de fiecare membru al acesteia fr a primi ajutor de la cadrul didactic. 2. Pe grupe independent: Grupul clas este divizat n 2, 3 sau mai multe grupe ce primesc fiecare cte o sarcin de rezolvat fr ajutorul cadrului didactic, care dup precizarea unor explicaii iniiale absolut necesare nu mai intervine pn n momentul ncheierii timpului alocat. inem s precizm c nu are importan dac sarcina primit de o grup este aceeai sau doar similar cu cea primit de alt grup sau de toate celelalte, ci dac aceasta este rezolvat de respectiva grup fr implicarea unei persoane externe, fie ea cadrul didactic sau alt educabil. 51

3. Individual independent: Asemenea tip de organizare didactic permite lucrul difereniat cu educabilii. Fiecare primete o sarcin didactic. Rezolvarea acesteia se realizeaz fr implicarea cadrului didactic sau a unui alt coleg.Un asemenea tip de organizare permite, deci, distribuirea unor sarcini didactice conforme cu particularitile individuale ale fiecrui prescolar. 4. Colectiv dirijat: Sarcina didactic ce urmeaz a fi rezolvat de ctre educabili este comun ntregului grup-clas, iar cadrul didactic este implicat activ,dirijnd i conducnd n permanen activitatea. 5. Pe grupe dirijat: Grupul clas este mprit n mai multe grupe ce primesc fiecare cte o sarcin de rezolvat, iar cadrului didactic este implicat activ,ajutnd i dirijnd pe rnd activitatea fiecrei grupe. 6. Individual dirijat: Sarcina didactic lansat prezint variante diverse pentru fiecare membru al grupului clas, iar cadrul didactic este implicat activ,ajutnd pe rnd, sau la cerere pe fiecare dintre educabilii clasei.

CAPITOLUL III: OMUL - FIINTA SUPERIOARA DIN PUNCT DE VEDERE MORFO - FUNCTIONAL SI RELATIONAL
3.1.APARITIA SI EVOLUTIA BIOSULUI TERESTRU PALEOZOICUL

In precambrian (acum 4600-570 mil. de ani ; se imparte in arhaic si proterozoic), care reprezinta 90% din varsta Pamantului, au aparut primele vietuitoare unicelulare. Se presupune ca acestea au fost bacteriile din oceane si algele cianoficee (acestea in proterozoic). Primele animale unicelulare ( flagelatele ) au evoluat in spongieri si in celenterate. Aceasta era s-a terminat cu aparitia primelor moluste. In cambrian (acum 570-510 mil. ani) s-a produs o explozie de viata. Marile au fost umplute cu trilobiti, artropode primitive din care s-au format artropodele actuale; plantele au evoluat pana la alge marine. In ordovinician (acum 510-440 mil. ani) oceanele erau dominate de moluste (sepii-nautil). Coralii si algele au format primele recifuri. Mai tarziu, in silurian (acum 440-410 mil. ani) vor aparea chiar pesti fara falci, cu schelet cartilaginos ( ostracodermii) si scorpioni-de-mare in oceane. Pe pamant cresc primele plante. In rauri evolueaza placodermii, pesti acoperiti cu placi osoase rigide. Pentru prima data, pestii aveau maxilar inferior. Prin dezvoltarea dintilor si muschilor maxilari, unele vertebrate devin pradatori. 52

Devonianul (acum 410-355 mil. ani) a fost era primilor rechini. La inceput au aparut pestii ososi in lagune. Plantele verzi se inmulteau, asigurand oxigenul necesar unui numar tot mai mare de animale. Acum se formeaza stratul de ozon. Apar animalele cu respiratie pulmonara. Crosopterigianul evolueaza spre stegocefal, astfel aparand tetrapodele (amfibienii) in locuri mlastinoase. In era carboniferului (acum 355-250 mil. ani) apar ferigile-gigant (Lepidodendron avea 40 m), acestea formand adevarate ,,paduri ecuatoriale. Toate aceste plante s-au transformat in carbuni. Acum apar primele plante gimnosperme. Din amfibieni, au aparut primele reptile (Cotilosaurianul). In paduri, mlastini s-au dezvoltat foarte mult insectele. In permian (acum 300-250 mil. ani) reptilele se diversifica si incep sa domine uscatul (Dimetrodont, Teriodont, Hylonomus, Archerpeton, Protoclepsybrops, Romericus ). Se dezvolta gimnospermele. MEZOZOICUL Triasicul (acum 250-205 mil. ani) a fost inceputul ascendentei reptilelor, care dominau uscatul. Primii dinozauri au aparut (din Pseudosuhieni), cum ar fi Hererosaurus (ierbivor urias). In aer au aparut Pterosaurii, care au dominat cerurile pana acum 65 mil. ani. In apa au aparut Pleiosaurii, cum ar fi Macroplata (cel mai mare din acea vreme, de 4,5 m). Din ramura teriodontelor se dezvolta mamiferele stravechi, foarte mici, reprezentati de soareci. In lumea plantelor se continua dezvoltarea gimnospermelor. Jurasicul (acum 205-135 mil. ani) a fost dominat de dinozauri: Stegosaurii (de 70 tone, cu un creier de doar 50g), Diplodocus (un gigant ierbivor, Sauropozi (ierbivori uriasi de 40m inaltime), dintre care Brachisaurus Brachai de 40m lungime. Cerurile erau dominate de Pterodactili (1m); a evoluat si Archaeopteryx litographica, cu pene, din care au evoluat direct pasarile de astazi. Acum au aparut rechinii-giganti (Megalodonul, cel mai mare rechin descoperit vreodata; numai un dinte avea 25cm). In lumea plantelor predomina gimnospermele. Cretacicul (acum 135-65 mil. ani) a fost apogeul dinozaurilor. Din familia carnozaurilor s-au distins Allosaurus (10m), Dylophosaurus (2,5m) si faimosul Tyrannosaurus Rex (cel mai mare ,,membru al familiei, de 18 m lungime). O alta familie de ierbivore s-a dezvoltat, din care facea parte Triceraptos (20m lungime), cu 3 coarne uriase si platosa osoasa in jurul gatului. Tot in cretacic au aparut mamiferele placentare, dintre care primatele sunt cele mai evoluate. Acum au aparut plantele angiosperme (plante cu flori).Majoritatea dinozaurilor aveau pielea colorata si faceau sunete ciudate pentru imperechere; aveau structuri foarte complexe, creier mare, vedere buna (cu ochii asezati in fata, nu in lateral), semn ca au ajuns la un punct evolutinar mort. La sfarsitul cretacicului, dinozaurii au disparut misterios. Exista multe teorii referitoare la aceasta disparitie, printre care cea care sustine ca un meteorit cu diametrul de 2km a lovit Pamantul, creand un nor de praf care, treptat, a inconjurat planeta. Lumina Soarelui a fost blocata, plantele nefiind capabile sa 53

realizeze fotosinteza, murind dupa un timp si, astfel, distrugand tot lantul trofic. Pamantul intrase intr-o noua era galciara. Toata viata de pe suprafata Terrei ar fi disparut, dar nu a facut-o. Numai dinozaurii au murit, deci nu ne punem intrebarea ,,de ce au disparut dinozaurii?, ci ,,de ce au supravietuit toate celelalte forme de viata?. NEOZOICUL Tertiarul (acum 65-1,6 mil. ani, se imparte in paleogen si neogen) a marcat preluarea controlului uscatului de catre mamifere. Au aparut foarte multe specii noi, cum ar fi mamutul, pisici cu canini foarte lungi, cunoscute sub numele de ,,dinti-de-sabie, ( Smilodonul, care vana bizoni si mamuti), rozatoare uiase (Gliptodontul, stramosul Tatoo-ului N-American), primii cai (Hyracotherium, care era de marimea unui catelus, Mesohippus, Merychipus).Proconsulul dispare, lasand loc pentru primate mai evoluate. In domeniul plantelor continua dezvoltarea angiospermelor, aparand stejarul, ulmul, paltinul, plopul, fagul, Araucaria, coniferele Taxodium, Sequoia. In antropogen, sau cuaternar (acum 1,6 mil. ani astazi) multe mamifere au disparut, cum ar fi pisicile dinti-de-sabie, gliptodontul, mamutul, caii primitivi etc., dar au evoluat animalele care se gasesc si astazi pe Pamant: elefantul (evoluat din mamut), familia pisicilor (evoluata din pisicile dinti-de-sabie), reptilele si pasarile actuale, si poate cel mai important, omul. Este ciudat sa ne gandim ca omul, fiinta superioara, este urmasul nu al maimutelor, ci al bacteriilor si al protozoarelor din precambrian, al amfibienilor din devonian, al reptilelor din carbonifer si al micilor mamifere din cretacic, toate acestea datorita EVOLUTIEI. Oamenii (Homo sapiens sapiens) sunt fiine vii inteligente. Biologii consider c toi oamenii sunt membrii aceleiai specii (Homo sapiens sapiens). Generic, oamenii sunt denumii rasa uman sau umanitatea i membrii si sunt cunoscui ca oameni sau fiine umane.
3.2. EVOLUTIA SPECIEI UMANE - ANTROPOGENEZA

Umanitatea modern (nu cea contemporan) este, mcar n parte, contemporan cu H. sapiens fossilis. Ipoteza unei succesiuni cronologice ntre cele dou specii s-a nscut din situaia special european. ntr-adevr, H. sapiens sapiens ptrunde n Europa cndva n jurul datei de 40.000 .Hr. Dar originile sale se plaseaz n grupul din Orientul Apropiat (Qafzeh, Tabun, Skhul etc.), aflat mai aproape de H. s. sapiens dect de neanderthalienii europeni. Evoluia n timp a oamenilor moderni este cea care duce la apariia raselor moderne - un fenomen relativ recent, poate chiar de la sfritul paleoliticului i reprezentnd ultima form de adaptare biologic a fiinei umane la mediu. Adevrat, rasele actuale sunt deosebite anatomic, uneori foarte evident. Ceea ce trebuie subliniat cu trie este faptul c doar amnuntele biologice cu rol adaptativ sunt cele care dau un aspect diferit raselor (de ex., tendina corpurilor umane de compactare n zonele reci pentru a limita piederea de cldur, respectiv alungirea membrelor pentru un efect invers, accentuarea esuturilor adipoase pentru meninerea umiditii, apariia pliului ocular pentru protejarea globului ocular etc.). 54

Potenialul intelectual este identic, iar apartenena raselor la o singur specie este demonstrat de posibilitatea metisajului. FIG.5 ,,Omul Vitruvian La nivel anatomic paralele ale diferitelor tipuri; Magnon = 1,80 m, Grimaldi Capelle ambele = cazuri 1,63 m, capacitatea ,de Leonardo da Vinci evoluii n parte nregistrm

n general, au talie mare (Cro= 1,80 - 1,95 m) sau mic (CombeChancelade = 1,60 m), dar n cranian este mare (Cro-Magnon = 1710 cm3). fie Combe-Capelle -> (perigordian Chancelade (aurignacian)

1600 cm3, Chancelade = Succesiunea tipurilor pare s inferior) -> Cro-Magnon (magdalenian). Alte exemple resturi ale lui H. s. sapiens.

relevante sunt Paviland, Solutr,

Laugerie-Basse, Grimaldi, Predmosti, Obercassel. Dar practic fiecare regiune a lumii a dat la iveal Principalele achiziii culturale (i aici ne referim la paleolitic) pot fi ordonate pe mai multe paliere. La nivel tehnologic, asistm la diversificarea tradiiilor tehnologice i a tipologiilor; de la nivelul paleoliticului superior, evoluia uneltelor Alturi de utilajul litic, capt o pondere aceste materiale (foarte probabil se produc unelte mai eficiente (de Dar poate ceea ce este mai unealt care multiplic fora mrete distana loviturii eficace de eficient. La nivel cultural, principala reprezint separarea clar a omului FIG.6 Originea speciei umane Conform studiilor evoluioniste, cele mai apropiate rude actuale ale omului (specii care se ntlnesc astzi pe pmnt, adica nu specii fosile), sunt dou specii de cimpanzeu Pan troglodytes ("cimpanzeul obinuit") i Pan paniscus ("cimpanzeul pitic" sau "Bonobo"). Alte rude apropiate actuale sunt urangutanii si gorilele. Biologii au comparat o secven de perechi de baz ADN de la oameni i cimpanzei i au estimat o diferen total genetic de 5% [1]. Se presupune c rasa uman s-a desprit de cimpanzei acum 5 milioane de ani. Totui, rapoarte recente, folosind date obtinute de la un craniu uman n vrst de 7 milioane de ani indic desprirea de alte hominide mult mai devreme. Unii oameni de tiin ncearc s includ cimpanzeii n genul Homo, dar aceasta este deocamdat o prere minoritar n cadrul comunitaii tiinifice. 55 ncepe s fie n bun msur regionalizat. deosebit utilajul din os i corn sau filde; din utilizate i nainte, dar n proporie mai mic) tipul harpoanelor, al vrfurilor de suli). important este faptul c apare prima uman - propulsorul. Acesta practic suli, ceea ce se traduce ntr-o vntoare mai achiziie este arta . Complexitatea acesteia modern de toi predecesorii si. Schelet de Homo sapiens

FIG.7

.Acum circa un milion i jumtate de

ani,

aezare

uman

(preuman),

unde-

va prin sudul Franei.- RECONSTITUIRE DE JAY MATTERNES

FIG.8

SCHEMA EVOLUTIEI SPECIEI UMANE

n Sistematis naturae din 1735 Linn stabilete denumirea speciei Homo sapiens;aeaz omul n ordinul Primate alturi de antropomorfe ;n ordinul primate, Linn ntroduce dou specii. Una dintre specii este omul denumit conform nomenclaturii binare Homo sapiens, iar a doua este 56

reprezentate de antropomorfe, numite Homo silvestris;pentru oamenii patru rase. Fiecare ras are trsturi diferite i temperamente diferite. Aceste patru rase stabilite de Linn sunt: Homo europeus, Homo americanus, Homo asiaticus i Homo africanus.

FIG.9 REPARTITIA PE ZONE GEOGRAFICE A RASELOR UMANE ,

Renato Biasutti, 1940.

FIG.10 HARTA RASPANDIRII PE GLOB A RASEI UMANE

Evoluia uman Sahelanthropus tchadensis - Orrorin tugenensis Ardipithecus: Ardipithecus ramidus - Ardipithecus kadabba Australopitecine Australopithecus : A. afarensis - A. africanus - A. anamensis - A. bahrelghazali - A. garhi 57

Paranthropus: P. boisei - P. robustus - P. aethiopicus Proto-uman Kenyanthropus platyops Homo: H. habilis - H. rudolfensis - H. ergaster - H. erectus - H. floresiensis - H. antecessor H. heidelbergensis - H. neanderthalensis - H. sapiens idaltu - H. rhodesiensis - H. cepranensis H. georgicus - H. sapiens

VIITORUL A INCEPUT IN AFRICA Laureatul Premiului Nobel. biologul Karl von Frisch spunea : N-am neles niciodat de ce unii sunt scandalizai de ideea unei descendente animale a omului. Nu ceea ce eram odat, ci ceea ce am devenit astzi d msura valorii noastre". Pascal spune c este la fel de primejdios s-i ari omului c este animal, cat i s nu-i ari... Fiindc suntem la citate, iat nc unul Mallraux : mandria noastr nu vine din aceea c putem spune ceea ce am fcut eu nici un animal nu ar fi putut face ", ci din aceea c putem spune ceea ce am fcut, am fcut nvingand animalul din mine". O IPOTEZ Hominizii, strmoii direci numai ai omului, practic de cteva milioane de ani o locomoie biped, terestr. Braele omului ns mai pstreaz modelul anatomic care permite un anumit grad de brachiaie, motenit de la strmoii si. Brachiaia const i astzi, la maimuele superioare, din folosirea membrului superior pentru atarnare pendulare i deplasare hranei i aprare. Un nla braele la vertispate.Urangutanul un brachiator de . Omul specie a cu devenit un o brachiaie asemenea, un avansat, un bun mai de ramurile copacilor, n scop de procurare a brachiator i poate cal i le poate roti spre a ajuns n evoluie cimpanzeul greoi semi-brachiator. destul de anevoioas.
FIG.11 EVOLUTIA DEPLASARII BIPEDE A SPECIEI UMANE

este.

brachiator, gorila este , care prefer solul. incomplet, rotirea spre

brachiator

spate a braelor sale este

In istoria speciei umane a intervenit evenimentul major al trecerii de la viaa arboricol la 58

locomoia terestr biped ca o cotitur comportamental esenial, ce i-a determinat evoluia spre hominizare i scoaterea din lumea maimuelor.Consecinele acestei schimbri de comportament au fost : eliberarea minilor (prin ndreptarea corpului), o serie de modificri craniene ce i-au permis dezvoltarea unui creier cu aptitudini superioare i randament sporit i constituirea unei viei sociale bazate pe vntoare n grup, aceasta din urm solicitnd dezvoltarea limbajului articulat. Evenimentul major care i-a constrns pe primii hominizi s abandoneze pdurile ce le ofereau. n principal, hran vegetal a fost. probabil, intervenia fisurii tectonice nord-africane, n pragul celui de-al 7-lea milion de ani nainte de era noastr. Vulcanismele intense survenite n cursul acelui eveniment au dus,dup toate probabilitile, la dispariia unor zone mari de pduri, prin cantitatea imens de gaze toxice emanate. Nevoii fiind s-i caute hrana pe sol, a intervenit n existena primilor hominizi acea mutaie comportamental care a dus la adoptarea hranei animale, prin practicarea vntorii n grup, n savane. Un asemenea comportament necesita nlocuirea unui ntreg cod de semnale mimice cu un sistem de semnale sonore, singurul eficace n cursul unei hituiri a vnatului. Aceste semnale sonore stau la baza limbajului articulat de mai trziu. Strmoii omului au fcut parte din ramura catarinienilor,a maimuelor din Lumea Veche. Catarinienii s-au separat de platirinienii Lumii Noi acum circa 50 000 000 de ani, n eocenul inferior. Acum circa 33 000 000 de ani. n oligocenul inferior, are loc, pe teritoriul Lumii Vechi, radiaia catarinienilor, cand hominizii (strmoii omului, cimpanzeului, gorilei, urangutanului i gibonului) se separ progresiv de cercopitecoizi,strmoii celorlalte maimue. Conturarea familiei hominoizilor i detaarea ramurii gibonilor este realizat acum 23 000 000 de ani ; trei milioane de ani dup aceea apare prima fosil hominoid semnificativ n Africa de est. Acum circa 16 000 000 de ani se separ o alt ramur hominoid, cea a urangutanului ; o form aberant a acestei ramuri apare acum 10 000 000 de ani n Anatolia i este denumit Sivapithecus. Tot acum 10 milioane de ani s-a desprins, dup toate probabilitile, i cronospecia Gorilla (cronospecie = specie paleontologic).Circumstane geografice i social-politice ar putea s ngreuneze realizarea acestei prevestiri, nu ns vreo eventual barier genetic, pentru c omenirea este n ntregime interfecund. Pendulnd n timp, am fcut un salt n viitor. S ne rentoarcem... S recapitulm : drumul parcurs de specia uman este pe cale de a fi pus n lumin, Africa pare a fi leagnul primelor forme hominide. judecand dup prezena acolo a primelor probe fosile : un precursor. Australopithecus afarensis, si urmaul su ipotetic, Australopithecus africanus, din al patrulea pan n al treilea milion de ani nainte de noi.In milionul 2 s-a produs, probabil, disjunctia dintre linia principal (care produce ntre milionul 2 si milionul 1,5 specia Homo habilis) si dou linii aberante stranse : Australopithecus boisei si Australopithecus robustus. n prima parte a ultimului milion i jumtate de ani se contureaz specia Homo erectus, iar de acum 300 000 de ani se pregtete apariia primului Homo sapiens (arhaic), oarecum sincron cu Homo sapiens 59

neanderthalensis (125 00032 000) : populaia actual a globului.

apoi apare predominant Homo sapiens sapiens

(modern),care este prezentat ca existand pn acum 10 000 de ani dar care, de fapt, se continu n Cercetarea variantelor evoluionare umane se complic pe msur ce ne apropiem de actualitate, pe scara cronologic. Dac pentru fazele timpurii ne stau la dispoziie probe fosile extrem de puine pe care, n absena unor posibiliti de comparaie le investigm, exhaustiv, metric si descriptiv, i le reconstituim morfologic, pe msur ce ne apropiem de nivelurile cronologice superioare, o dat cu creterea seriilor de materiale fosile se restrange si se focalizeaz registrul de prelevri, pe caracteristicile semnificative. O dat cu aceast focalizare, intr n aciune si aparatul matematic i informatic pentru decalarea informaiei morfologice n mod exhaustiv. (Nu orice element semnificativ este vizibil sau previzibil de la prima analiz). Metodele moderne de prelucrare statistica i de modelare a procesului biologic pot culmina n foarte eficiente determinri de afiniti morfologice i de distan biologic pe baza unor criterii aparent nesemnificative. In situaii n care populaii provenite din metisaje repetate i distribuite n comuniti apropiate geografic necesit a fi examinate n vederea stabilirii gradului de nrudire ntre ele. calculul distanei biologice este calea cea mai sigur. Repertoriul metodelor utilizate pentru analiza evoluiei populaiilor este amplu la ora actual ; dificultatea nu mai const n gsirea, ci n selecionarea metodelor. Evident, cercetarea originii, evoluiei i diversificrii umane nu este un scop n sine. Acest Cunoate-te pe tine nsui !" s-a nscut din necesitatea de a ti de unde pornim pentru a ajunge la scopul urmrit care este ameliorarea condiiei umane. Dac medicina si alte discipline tiinifice ne nva cum s ne meninem condiii de sntate, antropologia ne dezvluie cine suntem, de unde venim, care ne sunt posibilitile, care ne sunt cerinele. n funcie de toate etapele evoluionare care ne-au modelat n decursul mai multor milioane de ani. Evolutia grupului hominian dintr-o form paleontologic comun coincide cu o reducere prin fuziune a numrului cromozomilor de la formele simiesti, 48, la 46. ci numr omul. Procesul este legat de modul de via si de organizare social a cetelor hominiene primitive, compuse dintr-un numr de citeva zeci de femele sub dominaia sexual a unui singur mascul. Trecerea de la cariotipul preuman la formula genetic uman se explic, astfel, prin hibridare intrafamilial plecand de la un Adam" unic. la care a avut loc mutaia genetic 4846 si de la mai multe Eve" care erau fiicele sale. Procesul acestei poligamii incestuoase s-a efectuat timp de dou generaii, adic in rstimp de cincizeci de ani. viata medie a omului primitiv fiind mult mai scurt dect a omului actual si anume, intre douzeci si treizeci de ani.Teoria antropogenezei nclin astzi spre ideea unui proces nu linear i unilateral, ci complex si multilateral. Nu este vorba numai de extinderea extraordinar a varstei strmoului similorm sau de caracterul neuniform al evoluiei n stadiile incipiente ale antropoaenezei. ci si de cutarea unei soluii acceptabile a problemei coexistentei unor ramuri aparte, concurene ale 60

arborelui genealogic al omului. ,,Strmosii nu se vor aeza ntr-un rnd riguros, ci se vor nlocui unul pe altul de-a lungul mileniilor. Ei se ndreapt acum spre sosire", spre linia de la care ncepe lumea intelectului si muncii relativ perfecionate, nemaifiind inui n lan potrivit subordonrii, ,ci ca o mulime dezordonat, depsindu-se unul pe altul, nlturindu-i din cale pe aceia care ntrzie. Judecand meritele concurenilor, arbitrii arheologii i antropologii se vor pierde n presupuneri, ncercnd s ghiceasc cine a fost ctigtorul... V. E. LARICIOV NCOTRO ? Comportamentul uman este intens influenat de factorii culturali. Omul este singura fiin care si-a creat o cultur proprie, care a modificat profund mediul ambiant ,si care astfel si-a adaptat mediul potenialului su genetic, aa cum s-a intimplat de-a lungul ntregii sale evoluii.Cunoscutul antropolog Th. Dobzhansky exprima candva o concluzie filozofica : Schimband ceea ce tie despre lume, omul isi schimb lumea pe care o cunoate si schimbnd lumea n care triete se schimb pe el nsui ". Omul tinde s ia locul seleciei naturale pentru restul lumii vii.NU SUNTEM DOAR URMAI,SUNTEM I STRMOI Constituirea societii umane a fost, ca atare, al doilea moment crucial al evoluiei omului, dup coborrea din copaci. Societatea uman duce cu sine. n mare msur integrate i modelate n sfera sa de interese economice dar nu numai att ! o constelaie de specii animale i vegetale care-i asigur nu numai hrana, ci, n anumit msur, i confortul psihic. Evoluia unora din aceste specii a devenit dependent de evoluia omului, dispariia omului le-ar obliga la o readaptare in natur" sau la stingere.Asistm n momentul de fa la o faz ce este n curs de constituire n cadrul evoluiei speciei umane : faza sensibilizrii si demersului ecologic, fr de care viitorul speciei umane rmne problematic i incert. 3.3.INCADRAREA SISTEMICA A SPECIEI UMANE Mai cu seam aceast ntrebare i-a framntat pe oameni nc din zorii istoriei, am spune,dac nu am ti cu certitudine c ntrebarea, ca i rspunsurile, au fost formulate cu mult nainte, nc din vremea cnd naintaii naintailor naintailor notri rtceau fr adpost n cutarea hranei, speriai de furtuni i de mai tot ceea ce mica n jurul lor, cu trupul abia acoperit, gndind cu cteva sute de cuvinte. Dar gandind. i acolo, n circumvoluiunile sale, tiind c el este altfel dect restul fiinelor, omul s-a ntrebat de unde vine i a nscocit mitologiile n centrul crora, n felurite nfiri, s-a aflat ntotdeauna el i la nceputul crora, iari ntotdeauna, s-a aflat rspunsul la ntrebarea de unde venim ?
FIG.12 DOUA IPOSTAZE ALE PRIVIRII ,,OGLINDA PSIHICULUI UMAN

61

Homo Sapiens Sapiens ...Astzi tim. tim totul sau aproape totul. Sau, mai corect spus, ceea ce ne-a rmas de aflat nu este esenial (sau, i mai corect spus, cel puin n etapa actual a cunotinelor noastre, nu ni se pare a fi esenial). tim care este locul nostru n regnul din care facem parte i care este locul su pe planeta ce ne-a nscut; tim cand ne-am nscut ; ne cunoatem strmoii i rudele mai ndeprtate sau mai apropiate. i cunoatem fascinantul, halucinantul spectacol al ascensiunii speciei umane, al triumftorului ei mar, din noaptea n care a anit prima scnteie de raiune , cea care avea s incendieze bolta cerului i pana la amiaza strlucitoare de astzi. Nu a fost uor. i ncercand s schim n cele ce urmeaz cronica de familie" a lui Homo sapiens nu vom putea s ocolim aventura speciei umane. In 1859, problema originii speciei umane plutea n aer" ,cum se spune , i a fost suficient apariia memorabilei lucrri a lui Darwin pentru ca numai dup patru ani, n 1863 deci. s apar patru lucrri la fel de importante, datorate unor spirite situate n prima linie a gandirii biologice europene : ..Probe privind poziia omului n natur" de T. H. Huxley, Prelegeri despre om, poziia sa n oreaiune i n istoria pmntului" de Carl Vogt, Vechimea genului uman pe pmnt si originea speciilor prin transformare" de Charles Lyell i, n fine, Asupra teoriei evoluiei a lui Darwin" de Ernst Haeckel. Astzi, la aproape 130 de ani de la acea exploziv, spectaculoas intrare n scen a antropologiei, aceasta a ajuns la un tablou coerent ai evoluiei umane, sintetizat pe toate nivelurile de cunoatere de la cel biologic (biochimic, genetic, morfologic i fizionomie, biomedical) la cel psihologic, etnologic, sociologic, istoric cu inerenta situare a fenomenului n contextul ecologic n permanent schimbare, generator de selecie i transformare, fie c este vorba de mediul fizic ori de cel biologic. Este de la sine neles c fr statistica i modelarea matematic i prelucrarea informatic a acestui noian de date. demersul s-ar lovi de obstacole de netrecut. Caracterul de naturalist" al antropologului const n orientarea evoluionist a gndirii sala fr de oare investigaia antropologic s-ar reduce la nsumarea unor descrieri de imagini statice. CINE SUNTEM? LOCUL OMULUI IN LUME : REGNUL=animal INCRENGATURA=vertebrate 62

CLASA=mamifere ORDINUL=primate SUBORDINUL=simioide TRIBUL=catarinieni SUBTRIBUL=antropomorfe SUPRAFAMILIA=antropi FAMILIA=hominoizi SUBFAMILI=hominizi GENUL=homo SPECIA=sapiens NUMELE NOSTRU = HOMO SAPIENS SAPIENS.

3.4.ALCATUIREA CORPULUI UMAN 3.4.1.GENERALITATI ALE ORGANISMULUI UMAN Organismul uman este un sistem biologic complex ce cuprinde urmatoarele niveluri de organizare: atomic molecular celular al tesuturilor al organelor sistemului de organe

Toate aceste structuri interactioneaza si realizeaza functiile vitale ale organismlui: 1. de relatie 2. de nutritie 3. de reproducere CELULA reprezinta unitatea , baza structurala si functioanala a oricarui organism viu.

63

Toate celulele organismului se formeaza dintr-o singra celula numita CELULA OU sau ZIGOT , care la circa 30 de ore dupa fecundatie sufera anumite transformari trecand prin stadiile de morula, blastula, gastrula. Astfel se formeaza EMBRIONUL care prezinta 3 foite embrionare: 1. ectoblast(ectoderm) 2. mezoblast(mezoderm) 3. endoblast(endoderm) Prin diferentierea celulelor din foitele embrionare rezulta tesuturile, organele si sistemele de organe ale embrionului. I MEZODERM 1. tesuturile conjunctive moi( elastic si fibros) 2. tesutul cartilaginos 3. sistemul osos 4. sistemul muscular 5. sistemul urinar 6. sistemul reproducator 7. sistemul cardiovascular 8. mediul intern 9. corticosuprarenalele 10. derma si dentina dintilor 11. seroasele( pleura, pericard, peritoneu) II ENDODERM 1. sistemul digestiv( tub digestive si glande annexe: ficat, pancreas) 2. sistem respirator 3. tiroida, paratiroidele, timusul 4. amigdalele III ECTODERM 1. epiderma si productiunile sale cornoase si glandulare 2. sistemul nervos cu : a) tub neural SNC neurohipofizia si epifiza retina si stratul pigmentar b) creste neurale ganglioni spinali 64

ganglioni cranieni ganglioni vegetativi plexuri intramurale medulosuprarenale Organismul uman, ca orice fiin vie, exist graie corelrii fine i perpetue a tuturor structurilor i proceselor sale, cu scopul realizrii funciilor acestora. El constituie un sistem ierarhizat, ce dispune de sisteme de autoreglare integrate. Dei majoritatea funciilor sunt ndeplinite de structuri specializate, acestea nu acioneaz izolat, ci n strns dependen de celelalte.

3. hipofiza anterioara= adenohipofiza

Poziia anatomic normal

Prin poziie antomic normal (PAN) se nelege poziia care se ia n considerare atunci cnd se descriu diferitele elemente anatomice i raporturile dintre ele. Este aleas prin convenie internaional i are o deosebit importan, fiind indispensabil pentru studiul anatomiei. La om, este: ortostatism (subiectul st n picioare) [de fapt, e clinostatism [culcat pe spate], cel putin conform prof.dr. Alex Croitoru], toate cele patru membre paralele ntre ele, privirea nainte, palmele orientate n fa. La brbat, penisul n PAN st culcat pe abdomen. Corpul uman este alctuit din urmtoarele pri majore: Capul - conine cea mai mare parte a sistemului nervos central i cei mai importani analizatori Gt - realizeaz legtura dintre cap i trunchi Trunchi - conine cavitatea toracic i pe cea abdominal, cu viscerele din acestea Membre - inferioare (legate de trunchi prin centura pelvin) i superioare (legate de trunchi prin centura scapular Aceasta mprire a corpului uman este strict morfologic. Din punct de vedere att anatomic ct i funcional, organismul uman este organizat n sisteme i aparate. Diferena dintre sistem i aparat nu este foarte clar, asupra acestui subiect existnd destule confuzii i controverse. De foarte multe ori ele sunt utilizate ca sinonime. Discriminarea ntre sistem i aparat se face pe baza faptului c sistemul conine structuri cu aceai origine embriologic, pe cnd aparatul are pri de origine embriologic diferit, dar i acest lucru este discutabil. De exemplu: sistemul nervos este n totalitate derivat din ectoderm, pe cnd aparatul respirator are cea mai mare parte de origine endodermal, dar i segmente derivate din ectoderm. n raport de categoria de funcii pe care o deservesc, la om i la toate mamiferele exist urmtoarele aparate i sisteme. GENERALITATI ASUPRA CORPULUI UMAN: SEGMENTELE CORPULUI UMAN 65

CAP Neurocraniu(cutia craniana)

GAT Regiunea posterioara(nucala=ceafa)

TRUNCHI cav.toracica) Diafragma (separa

MEMBRE leaga trunchi cav. centura de prin

Torace (contine Superioare (se

Viscerocraniu(oasele fetei)

Regiunile:anterioara, laterala, sternocleidomastoidiana

toracica de cea scapulara) Inferioare (se abdominala) leaga de Abdomen trunchi prin (contine cav. centura abdominala) pelviana) Pelvis(contine cav. pelviana)

PLANURILE SI AXELE CORPULUI UMAN

Planuri paramediane (parasagitale sau sagitale) - toate planurile paralele cu cel mediosagital. Planuri frontale - toate planurile verticale, paralele cu fruntea n PAN. Planuri transversale (orizontale) - toate planurile perpendiculare pe axul longitudinal. Termenii de direcie i de poziie. De obicei se folosesc n contexte relative (pentru a indica poziia sau situarea una fa de alta a unor elemente anatomice): Superior sau cranial - deasupra unui plan orizontal. Inferior sau caudal - sub un plan orizontal. Anterior sau frontal - n faa unui plan frontal. Posterior sau dorsal - n spatele unui plan frontal. Proximal - doar pentru membre: [mai] apropiat de trunchi. Distal - doar pentru membre: [mai] deprtat de trunchi. Lateral - [mai] deprtat de planul mediosagital. Medial - [mai] apropiat de planul mediosagital. Volar - spre faa palmar a minii. Plantar - spre talp. AXE Axul longitudinal (vertical) - cel mai lung segment trasa imaginar n poziie

de dreapt ce se poate

66

anatomic normal a subiectului. n cazul omului este dat de vertex i de planul poligonului de susinere (podeaua). Axe transversale - sunt orientate de la dreapta la stnga i perpendiculare pe cel longitudinal. Axe sagitale - sunt orientate antero-posterior (ventro-dorsal) i sunt perpendiculare pe cel longitudinala Planuri Planul mediosagital (median sau al simetriei bilaterale) - planul determinat de ombilic i de axul longitudinal al corpului, respectiv de axele longitudinal i sagital. Prin intersectarea cu suprafaa corpului determin pe aceasta linia median anterioar i posterioar.
3.4.2. ORGANIZAREA GENERALA A ORGANISMULUI UMAN

Ca orice organism, i cel uman este alctuit din unitile fundamentale ale lumii vii - celulele. Acestea alctuiesc esuturi, iar prin asocierea lor, diferite tipuri de esuturi alctuiesc organele. Organele pot fi asociate n sisteme sau aparate pentru ndeplinirea unor funcii. Pentru funciile de relaie: Sistemul nervos Sistemul endocrin Aparatul locomotor (osteo-muscular) Pentru funciile de nutriie: Aparatul respirator Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul excretor Pentru funcia de reproducere: Aparatul reproductor masculin sau feminin Acestea sunt sistemele i aparatele descrise clasic n nvmntul preuniversitar romnesc. n afar de acestea, tratatele de specialitate mai descriu i alte entiti: Sistemul tegumentar, Sistemul circulator limfatic (separat de cel cardiovascular), sistemul imunitar s.a.
3.4.2.1.STRUCTURA SI FUNCTIILE DE RELATIE SISTEMUL NERVOS SI ORGANELE DE SIMT.

Sistemul nervos receptioneaza , transmite si integreaza informatiile din mediul exetrn si intern , pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate , motorii si secretorii . Prin functia reflexa , care sta la baza activitatii sale , sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale ale oragnismului si a echilibrului dinamic dinter organisme si mediul inconjurator . Sistemul nervos , unitar ca structura si functie , este impartit in : sistemul nervos al vietii de relatie (somatic), care 67

asigura echilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului si sistemul nervos al vietii vegetaitive , care regleaza activitatea organelor interne . Tesutul nervos este alcatuit din neuroni, celule diferentiate , care genereaza si conduc impulsurile nervoase si celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos .Neuronul unitatea morfofunctionala a sistemului nervos , este o celula de forma stelata , piramidala , ovalara , avand una , doua sau mai multe prelungiri : neuroni unipolari , pseudounipolari , bipolari , si multipolari . Componentele neuronului sunt : corp celular , dendrite , axon , ramificatii , teaca , Schwann cu milelina , strangulatii Ranvier , ramificatii terminale si butoni terminali . Celulele gliale in numar de peste 10 ori mai mare decat al neuronilor se gasesc printre neuroni . Forma si dimensiunile celulelor gliale sunt diferite , iar prelungirile lor sunt in numar variabil . Se atribuie numeroase roluri tesutului glial printre care : rolul de sustinere , de a fagocita resturile neuronilor distrusi si produsi de dezintegrare , rolul de sinteza al mielinei , in apararea centrilor nervosi si in troficitate facand legatura intre neuroni si vasele capilare . Spre deosebire de neuroni , celulele gliale se pot divide , ocupand locul neuronilor disrtusi . Neuronii au urmatoarele proprietati : EXCITABILITATEA capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea unor stimuli (fizici,chimici,elecrici,etc.)este maxima la nivelul tesutului nervos .Sub actiunea unor stimuli se produc in neuron anumite modificari fizico-chimice care stau la baza generarii impulsului nervos . Pentru a produce un impuls nervos , stimulul trebuie sa aiba o anumita intensitate numita prag . CONDUCTIBILITATEA -proprietatea de autoprogramare a impulsurilor nervoase prin axoni pana la terminatiile acestora , unde ele sunt transmise , fie unui alt neuron , printr-o sinapsa interneuronala , fie unui organ efector , producand un raspuns caracteristic (contractie musculare,secretie glandulara). In neuron conducerea impulsurilor nervoase este unicirectionala datorita sinapselor , care permit impulsurilor sa treaca doar intr-un anumit sens .Organele sistemului nervos central nevraxul sunt : maduva spinarii , trunchiul cerebral , cerebelul , diencefalul , si emisferele cerebrale . Organele nevraxului sunt invelite de sistemul meningeal format din trei membrane : piameter , arahnoide , duramater . Intre arahnoida si piamater exista un spatiu mai larg in care se gaseste lichidul cefalorahidian , cu rol de protectie mecanica si trofic. MADUVA SPINARII adapostita in canalul vertebral se intinde de la gaura occipitala C1 pana la nivelul vertebrei L2 de unde se continua cu o formatiune foarte subtire l- filum terminale pana la vertebra a doua coccigiana . Nervii lombari si sacrali in traectul lor spre gaurile intervertebrale , impreuna cu filum terinale , constituie coada de cal . Are forma unui cilindru usor turtit anteroposterior .Prezinta doua umflaturi : una cervicala , unde isi au originea nervii branhiali si una 68

lombara de unde prnesc nervii lombari . Pe fata anterioara se gaseste fisura mediana anterioara , mai larga si mai adanca decat santul median posterior , situat in fata opusa . Corsepunzator locului de iesire si intrare a radacinilor nervilor spinali se afla santurile laterale , anterior si posterior . In sectiunea transversala maduva apare constituita in interior pri suprafata cenusie in forma de H sau de fluture , cu doua coarne anterioare si doua coarne posterioare unite prin comisura cenusie strabatute de canalul ependimar . SUBSTANTA CENUSIE medulara este formata din corpi neuronali . In coarnele posterioare se gasesc neuronii somatosenzitivi si intercolari (de asociatie) care primesc informatii prin fibrele senzitive ale nervilor spinali .Iar in coarnele anterioare se gasesc motoneuronii sau neuronii somatomotori radiculari , denumiti astfel , deoarece axonii lor constituie radacinile anterioare (motorii) ale nervilor spinali . Au rol de a controla desfasurarea normala a activitatii musculare striate. SUBSTANTA ALBA este constituita din fibre nervoase mielinice si din celule apartinand tesutului glial. Fibrele nervoase-prelungiri ale neuronilor spinali se grupeaza in tracturi , unele scurte facand legatura inter diferite segmente medulare si altele lungi ascendente (senzitive)sau descendente(motorii).Maduva este conectata cu receptorii si efectorii prin cele 31 perechi de nervi spinali : 8 cevicali, 12 toracali , 5 lombari , 5 sacrali si 1 coccigiene.Nervii spinali sun nervii micsti , constituiti din fibre motorii si senzitive , somatice si vegetative . Prezinta radacini trunchi si ramuri periferice .Radacina posterioara a nervilor spinali are pe traseul ei un ganglion spinal Ea este formata din dendrite si axonii neuronilor , din ganglionul spinal care dupa ce au patruns in maduva fac sinepsa in cornul posterior medular cu un neuron de ascoiatie si direct cu motoneuronii din coarnele anterioare sau laterale .Radacina anterioara a nervilor spinali este formata din axonii nervilor somatomotorii din coarnele anterioare si ai neuronilor vegetativi din coarnele laterale . Trunchiul nervilor spinali rezultand din alaturarea celor doua radacini este mixt. Ramurile dorsala , ventrala meningeala si comunicanta alba , rezulta din ramificarea trunchiului Activitatea sistemului nervos se realizaza prin actul reflex -procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic arcul raflex constituit din : calea aferenta un centru si calea eferenta . Maduva spinarii are doua functii fundamentale : reflexa si de conducere . Functia reflexa sta la baza activitatii sistemului nervos . Datorita ei se realizeaza legatura dintre diferitele parti ale organismului si dinter organisme si mediul inconjurator Functia de conducere a maduvei spinarii se realizeaza pe cai largi ascendente si descendente si cai scurte (de asociatie sau intersegmentare) 69

FIG.13 SCHEMA SRUCTURALA A ENCEFALULUI

TRUNCHIUL CEREBRAL continua maduva spinarii si este format din bulb pinten si mezencefal (pedunculii cerebrali , coliculi , cvadrigermeni).Trunchiul cerebral are aspectul unei coloane longitudinale cu doua fete antero-laterala si posterioara .Bulbul rahidian este limitat inferior de un plan orizontal decusatia piramidelor , iar superior de santul bulbopontin.Formatiunile medulare care se continua la acest nivel sunt fisura mediana anterioara si lateral piramidale bulbare delimitate prin santurile laterale anterioare de coloanele bulbare .In partea superioara a cordoanelor laterale se afla olivele bulbare , iar pe fata posterioara se continua cordoanele posterioare medulare , separate prin santul median posterior lateral si ascendent se gasesc pedunculii cerebelosi inferiori cai de legatura intre bulb si cerebel .Puntea lui Varolio (protuberanta)- situata transverasal , delimitata inferior prin santul bulbopontin superior prin santul pseudopeduncular , se continua lateral cu pedunculii cerebelosi mijlocii . Mezencefalul este situat intre puncte si diencefal legat de cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori . Pe fata posterioara se observa patru coliculi , doi superiori si doi inferiori . Fata antero laterala este reprezentata de pedunculii cerebrali , doua cordoane de substanta nervoasa limitate inferior de santul pontopeduncular si continuandu-se in sus cu diencefalul.Structural trunchiul cerebral este constituit formatiuni cenuii si albe omoloage celor modulare sau proprii fiecarui etaj . Substanta cenusie este situata la interior si fragmentata in numerosi nuclei , separati prin substanta alba care apare si la periferie .Trunchiul cerebral are functie de conducere si reflexa cu importanta vitala . Nervii cranieni in numar de 12 perechi , cu exceptia nervilor olfactivi si optici , apartin trunchiului cerebral . Nervii cranieni sunt : motorii , senzitivi si micsti. CEREBELUL situat in etajul inferior al cutiei craniene , inapoia trunchiului cerebral este alcatuit din doua emisfere cerebeloase , conectate peintr-o parte mediana , unita cu o formatiune alungita , constituind lobul floculonodular .Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele trei 70

perechi de pedunculi cerebelosi , care il leaga de bulb , de puncte si mezencefal . Diversele portiuni ale cerebelului au functii diferite , cu atat mai complexe cu cat sunt mai nou aparute filogenetic.Arhicerebelul are legaturi cu aparatul vestibular si contribuie la reglarea echilibrului . Paleocerebelul este legat in special de sensibilitatea proprioceptiva , are rol important in reglarea tonusului muscular , extirparea sa provocand exagerarea reflexelor osteotendinoase , tulburari de mers . Neocerebelul participa la reglarea miscarilor fine DIENCEFALUL sau creierul intermediar situat in prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale , este alcatuit din din mai multe mase de substanta nervoasa : talemus , metatalemus , epitalemus si hipotalemus .Aceste mase controleaza activitatea sistemului endocrin , reglarea circulatiei , respiratiei metabolismului energetic , lipidic, adaptarea , adaptarea organismului la diferitele conditii de mediu intervine in functiile sexuale , somn si anumite stari emotionale , reflexul olfactivo-somatice , conexiuni subcorticale etc.Ganglionii bazali sunt mase de substanta cenusie situate la baza emisferelor cerebrale , deasupra si lateral de talemus . Acestia moduleaza miscarile active comandate de scoarta. EMISFERELE CEREBRALE reprezinta partea cea mai voluminoasa al sistemului nervos central si sunt separate prin fisura intersemisferica si legate in partea bazata prin formatiuni de substanta alba ; corpul calos , trigonul cerebral , comisurile albe , anterioara si posterioara . Fiecare emisfera are fete convexa sau externa , mediana sau interna si bazata , brazdate de numeroase santuri . Structural emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie la suprafata , formand scoarta cerebrala si substanta alba la interior alcatuita din fibre de asociatie , comisurale si de proectie.Scoarta cerebrala este segmentul cel mai dezvoltat al SNCla om si reprezinta segmentul superior de integrare al organismului ca un tot unitar in echilibrul dinamic cu mediul inconjurator si detrminarea personalitaitii la om. Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente strans legate intre ele : Compartimentul de cunoastere (gandierea,atentia,orientarea,invatarea,memorarea,etc)cu ajutorul carea omul cunoaste realitatea si patrunde in descifrarea legilor ei, compartimentul afetiv constituit din trairile , emotiile sentimentele , si pasiunile pe care omul incearca in viata si compartimentul volutionalconstand din totalitatea hotararilr,deciziilor si in perseverenta indeplinirilor. Sistemul nervos vegetativ este acea parte a sistemului nervos care coordoneaza activitatea viscerala , inconstineta .Desi SNVeste separat periferic la nivelul formatiunilor nervoase superioare exista o stransa imbinare intre functiile vegetative si cele somatice .Pe baza unor criterii morfofunctionale se considera ca SNV este format din doua portiuni: simpaticul si parasimpaticul 71

.Existenta arcxului reflex vegetativ dovedeste ca activitatea functionala a SNV are la baza mecanismul reflex .Sistemul nervos simpatic se evidentiaza in general , in situatii neobisnuite periculoase , cand pune in conditiile optime organismul pentrufuga sau lupta. Sistemul nervos parasimpatic exercita actiuni mai discrete dar mult mai extinse comparativ cu cele ale simpaticului , intervenind in reglarea activitatii vegetative in conditii obisnuite de viata Organele de simt sunt sisteme complexe si untare care au rolul de a receptiona , conduce si transforma in senzatii specifice excitatiile adecvate primite din mediul extern sau intern . Ele contribuie la realizarea integrarii organismului in mediu si la coordonarea functiilor organismului Pielea este un imens camp receptor datorita numeroaselor si variatelor terminatii ale analizatorului cutanat , care informeaza centrii nervosi superiori asupra proprietatii obiectelor si fenomenelor cu care organismul vine in contact . Este alcatuita din 3straturi : epidermul , dermul si hipodermul . Sensibilitatea tactila presionala si vibratorie are ca stimul comun deformarea tegumentului , superficiala in cazul tactului , profunda in cazul presiunii , rapid repetata in cazul vibratiilor . Pielea deserveste mai multor sensibilitati : tactila , termica si dureroasa . Ochiul- furnizeaza peste 90%din informatiile asupra mediului inconjurator , de aceea are o importanta fiziologica considerabila , nu numai in diferentiea luminozitatii , formei , culorii obiecteolr dar si in orientarea in spatiu , mentinerea echilibrului , si a tonusului cortical(atentia).

FIG.14 STRUCTURA OCHIULUI

72

Urechea are un rol imoprtant in orientarea in spatiu ;la om serveste si la perceperea vorbirii care sta la baza relatiilor interumane . Urechea umana capteaza unde sonore , repetate intr-o anumita ordine (sunete)sau succedandu-se neregulat (zgomote).Produse prin condensari si rarefieri ale aerului undele sonore au trei proprietati fundamentale : intensitate determinata de amplitudine , inaltimea conditionata de frecventa , timbruldepinzand de formatiile armonice supraadaugate . Frecventa sunetelor percepute de urechea umana este cuprinsa intre 20 si 20000 cicli/sec , iar sensibilitatea auditiva optima este cuprinsa intre 1.000 si 3.000c/s .Urechea externa capteaza undele sonore , le transmite timpanului , care la transforma in vibratii rezonatoare , ce se transmit prin miscarea oscioarelor urechii medii pana la fereastra ovala .Vibratiile talpii scaritei pe membrana ferestrei ovale produc unde ce se propaga in perilimfa din rampa vestibulara si se transmit si se transmit apoi prin helicotrena perilimfei din rampa timpanica ajungand pana la membrana ferestrei rotunde . Vibratiile perilimfei provoaca si vibrtii ale endolimfei deoarece membrana vestibulara este extrem de subtire . Olfactia si mirosul este slab dezvoltat la om comparativ cu unele animale .Rolul principalconsta in a depista prezenta in aer a unor substante mirositoare , eventual nocive si la declansarea digestive . Olfactia depinde de actiunea directa a moleculelor substantelor odorante asupra unor receptori specializati .Receptorii olfactivi se gasesc intr-o zona speciala a mucoasei nazale situata in regiunea cornetului nazal superior si a lamei ciuruite a etnoidului avand la om o suprafata de 2-3cm 2 . Zona olfactiva nu este situata pe calea directa de aer , de accea substantele odorante ajung la nivelul zonei receptoare fie mai lent , prin difuziune , fie mai rapid , prin vartejuri de aer produse mecanic sau de curentii de conventie (adulmecat).Omul poate adulmeca intre 2000 si 4000 de mirosuri diferite . Limba are rolul de a informa asupra calitatii alimentelor introduse in gura , dar intervine si in declansarea secretiei reflex neconditionate a glandelor digestive.Receptorii se gasesc in mugurii gustativi formatiuni ovoidale situate in peretii papilelor gustative fungiforme , si circumvalate de pe limba . Omul percepe 4 gusturi fundamentale : acru , amar , dulce , sarat .Simtul gustului prezinta o mare adaptabilitate , senzatia gustativa disparand chiar daca stimulul persista , de aceea pentru a simti in continuare gustul unui aliment introdus in gura acesta trebuie sa fie miscat si sa stimuleze permanent noi receptori .
SISTEMUL ENDOCRIN

Acest sistem este alcatuit din glande care nu ai canal excretor , iar produsii de secretie sunt eliminati direct in sange .Glandele endocrine sunt: hipofiza , suprarenalele , tiroide , paratiroidale , epifiza , timusul , carora li se adauga pancreasul si glandele care pe langa functia endocrina desfasoara prin anumiti constituenti structurali si o functie endocrina .Temporar activeaza 73

ca galnda endocrina si placenta , organul prin care se realizeaza schimbarile materno-fetale .Produsii din secretie ai glandelor endocrine sunt hormonii eliminati in sange sau limfa .Sistemul endocrin ajuta la cresterea si dezvoltarea organismului , precum si adaptare si corelarea activitatii diferitelor aparate si sisteme la conditiile de permanenta schimbare ale mediului intern si extern .
FIG.15 SISTEMUL ENDOCRIN

APARATUL LOCOMOTOR

Miscarea se realizeaza cu ajutorul a doua sisteme : sistemul osos si sistemul muscular care impreuna formeaza sistemul locomotor.Totalitatea oaselor din corp (aproximativ 200 la numar) formeaza scheletul corpului .El reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor .Tesutul osos este o varietate de tesut conjunctiv , adaptata la maximum functieide mentinere si rezistenta . Aceasta se doatreaza impregnarii substantei fundamentale cu saruri minerale (fosfocalcice)si orientarii fibrelor conjunctive sub influenta fortelor mecanice care actioneaza asupra osului .Substanta fundamentala a tesutului osos are doua componente : organica si anorganica .Procesul de transformare a scheletului cartilaginos si conjunctiv -fibros al embrionului si fatului in scheletul osos al adultului constituie osteogeneza .Acest produs incepe inca din a patra saptamana o vietii embrionare .Oasele difera in mod considerabil dupa forma si rolul lor fiziologic (scheletul capului , trunchiului si membrelor) . Cutia toracica si cea craniana protejeaza organe de importanta vitala Prin maduva rosie oasele genereaza o mare parte a elementelor figurate . Actionand ca parghii oasele au un rol fundamental in realizarea miscarilor corpului . Sistemul nervos este pincipalul sistem efector .Pe baza structurii si a proprietatilor functionale muschii se impart in trei categorii : muschi striati care formeaza cea 74

mai mare parte a musculaturii , somatici(scheletiv\ci)si o parte din musculatura digestiva , muschii netezi , cae formeaza musculatura unor organe interne si muschiul striat de tip cardiac(miocardul). Muschiul contine : apa75-80 % , substante anorganice si organice . Ei au anumite proprietati : contractibilitatea si elasticitatea .
FIG.16 SISTEMUL OSOS

3.4.2.2 STRUCTURA SI FUNCTIILE DE NUTRITIE APARATUL RESPIRATOR

Respiratia este functia prin care se realizeaza aparatul de O 2 din aerul atmosferic pana la nivelul celulelor care il utilizeaza si circulatia in sens invers a CO 2 produs de metabolismul celular .Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase , dintre aerul atmosferic si organism constituie aparatul respirator . Schimbarile gazoase pulmonare se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese : inspiratia si expiratia .In respiratie aerul atmosferic patrunde in caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare , iar in expiratie , o parte din aerul alveolar este expulzat la exerior (ventilatie pulmonara) . Orice variati in plus sau in minus a concentratiei de CO2 din sange determina modificari ale activitatii centrilor respiratori .O crestere de numai 0,2%a concentratiei de CO2 din aerul alvelolar , deci i din sangele arterial cu care acesta se afla in echilibru determina dublarea frecventei si cresterea amplitudinii respiratiilor .
FIG. 17 APARATUL RESPIRATOR

75

APARATUL DIGESTIV

Este constituit din totalitatea organelor care au ca functii principale digestia si absorbtia principalelor alimente si totodata eliminarea rezidurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate. Organele aparatului digestiv formeaza un tub de calibru diferit in diferitele sale segmente tubul digestiv si canalele anexe . Tubul digestiv este alcatuit pe toata intinderea din 4 tunici : mucoasa , submucoasa , musculara si adventice (tunica externa) . Cavitatea bucala este desparita de fosele nazale prin bolta paletina . Comunica anterior cu exteriorul prin orificiul bucal si posterior cu faringele . In cavitatea bucala se gasesc organe specializate : limba , si dintii , celelalte componente sunt : faringele , esofagul , stomacul , intestinul subtire si intestinul gros .Glandele anexe ale tubului digestiv sunt glandele salivare , ficatul si pancreasul .Pentru a putea strabatemucoasa digestiva si a intra in procesele metabolice alimentele trebuie sa fie digerate (masticatia si impreunarea cu saliva) pana la compusii simpli . Dilutia consta dintr-un lant de reflexe prin care bolul alimentar , formar in cavitatea bucala , strabate faringele si esofagul ajungand in stomac (rezervor) , unde sufera transformari fizico chimice care la pregatesc digestia din intestin .Absorptia intestinala este procesul prin care produsii simpli rezultati din digestie , strabt mucoasele digestive , trecand in circulatie .
FIG.18 APARATUL DIGESTIV

76

APARATUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este format din inima , oasele sangvine , limfocite , care alcatuiesc o unitate functionala coordonata si permanent mucoaselor organismului .Inima este un organ muscular , cavitar , tetracameral care pompeaza ritmic in artere sangele pe care il primeste din vene . Desi la om cantareste aproximativ 300gr si are marimea pumnului unui adult , inima efectuiaza o activitate uriasa zilnic contractandu-se de peste 100000 ori si pompand peste 7200 l de sange . Este alcatuita din trei straturi concentrice : endocard , miocard si epicard , stratul mijlociu avand o importanta speciala , atat prin dezvoltare cat si prin proprietatile sale. Miocardul care din punct de vedere structural este un muschi striat are proprietati comune cu muschii striati dar si o serie de proprietati caracteristice : ritmicitatea , conductibilitatea , excitabilitatea , contractilitatea . Succesiunea unei contractii(sistiol)si a unei relaxari cardiace (diastola)constituie ciclul sau revolutia cardiaca , avand o durata de 0,8 s (70min).Sistemul vascular reprezinta un sistem inchis de tuburi prin care circula sangele d la cord spre tesuturi si de aici inapoi spre cord . Este constituit din vase de calibru diferit : artere si arteriole , metaarteriole , capilare, vene si venule . Circulatia sangvina este constituita din doua circiute vasculare complet separate , dar strans corelate functional : circulatia sistematica (marea circulati) si circulatia pulmonara (mica circulatie)Reglarea nervoasa se realizeaza pri multiple circuite de feed back negativ , coordonate de centrii medulo-bulbo-pontini , ce sunt influentati de impulsuri provenite din interiorul aparatului circulator si de la alte zone receptoare . Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii prin care reintra in vene o parte din lichidele interstitionale . Sangele ,limfa si lichidele intracelulare formeaza mediul intern al organismului , caracterizat prin compozitie si proprietati fozico-chimice relativ constante ce asigura 77

homeostazia necesara activitatii normale a celulelor . Volumul total sangvin al unui adult normal reprezinte aproximativ 8% din greutatea corporala , ceea ce revine pentru un om de 70 kg la 5,6 l de sange. Componentele principale ale sangelui sunt : plasma (55-60%) si elemente figurate (4045%) . APARATUL EXCRETOR Metabolismul celular produce CO2 si anumite substante finale , provenite in special din metabolismul proteic . Aportul exogen poate si el realiza cantitati excesive de anumiti constituenti (apa , NaCl , diferite saruri minerale etc) care trebuie eliminate .Plamanii elimina CO 2 si alte substante volatile , iar substantele nevolatile , inutilizabile sau in exces , sunt eliminate impreuna cu o anumita cantitate de apa , in cea mai mare parte din rinichi si accesoriu prin sudoare si materii fecale . Rinichiul este principalul organ care mentine constant volumul , concentratia si reactia chimica a lichidelor organismului . Rinichii sunt organ pereche , situate retroperitonal de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare . Ei au forma caracteristica , circa 300gr , doua fete , (anterioara si posterioara )si doua margini (lateala , convexa , mediana concava). In zona marginii cocave se gasesc hilul si pediculul renal in care se vad vasele renale (artera si vena) , uterul si fibrele nervoase vegetative .Rinichii sunt alcatuiti din segmente , lobi , lobuli ;Nefronul unitatea morfofunctionala renala indeplineste toate procesele complete care au ca rezultat formarea urinei (ultrafiltrareaplasmei la nivelul glomerular , reabsorptia si secretia anumitor constituenti in tubi ) Reglarea activitatii renale se face pe cale nervoasa (activitatea glomerulara)si pe cale umorala (activitate tubulara)prin fibre vegetative .Urina elaborata de rinichi prin tubii colectori la nivelul papilelor , umple calicele si bazinetul , apoi , prin contractia acestora , este eliminata in uter . Prin unde de contractie urina este transportata dealungul uterului pana in vezica urinara (are ca proprietati plasticitatea ) . Reflexul mictiunii este declansat de distensia vezicala , impulsurile ajungand prin fibre aferente din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al mictiunii de unde se descarca impulsuri , care tot prin fibre ale nervilor pelvici produc concentratia musculaturii vezicii si reflexarea sfincterului intern al colonului vezical. Concomitent are loc relaxarea voluntara a sfincterului extern striat si urina incepe sa se evacueze din vezica . Procesul evaluarii este ajutat si de contractia musculaturii abdominale si a diafragmei care , determinand cresterea presiunii intraabdominale , comprima vezica . Reflexul medular al mictiunii este controlat de numerosi centrii nervosi supramedulari cu rol excitator sau inhibator .
3.4.2.3.STRUCTURA SI FUNCTIILE FUNCTIILE DE REPRODUCERE ALE ORGANISMULUI UMAN

Reproducerea este o caracteristica fundamentala o oricarei fiinte si se realizaeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit . Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul)de catre gametul masculin(spermatozoid) . Ovulul rezultat se grofeaza in cavitatea uterina , 78

unde continua sa creasca si sa se dezvolte , pana ce fatul devenit viabil , este expulzat din uter prin actul nasterii .
APARATUL GENITAL MASCULIN este alcatuit din testicule , cai excretoare , glande anexe , si

organul completor(penisul). Testiculul este organul pereche cu functii exocrina si endocrina , se dezvolta in regiunea lombara a cavitatii abdominale si din a treia luna a vietii intrauterine , incepe sa coboare , strabate peretele anterior al abomenului in regiunea inghinala si la nastere ajunge in scrot . Testiculul este invelit intr-un scrot cu o membrana fibroasa , albunigeea . La partea superioara a testiculului albungeea prezinta o condensare ca un con fibros , denumita mediastimul testiculului , strabatuta de canalele excretoare , vasele de sange si nervii testiculari . Din aceasta ingrosare , pornesc sper interior septuri conjunctive care impart testiculul in 200-300de lobi . Ei au forma piramidala cu baza spre albunigee si varful spre mediastin . Fiecare lobul testicular contine 1-4 tubi seminferi contorti in interiorul carora se formeaza gametii masculini (spermatozoizii). Tubii sunt separati intre ei prin tesut conjunctiv , interstitial , in care se gasesc vase si nervi , precum si celule interstitiale Leydig , care secreta hormoni androgeni . Epidermul este situat la partea superioara a testiculului si are forma de veriga .Canalul epididimar rezulta prin unirea canalelor si se continua cu canalul deferent , care urca in abdomen . Acesta se continua cu canalul ejaculator si dupa ce se uneste cu canalul de excretie al vezicii seminale strabate prostata si se deschide in uretra . Veziculele seminale au rolul de a secreta un lichid , care se elimina in canalul ejaculator , servind ca vehicule si ca mediu pentru spermatozoizi . Prostata o glanada voluminoasa tubulacinoasa , unica , situata in pelvis , sub vezica urinara inconjoara portiunea initiala a uretrei . Prostata secreta un lichid care intra in constitutia spermei . Penisul este alcatuit din doi corpi cavernosi si corpul spongios care inconjoara complet uretra . Gonademasculina testiculul are functia de a produce (spermatozoizi) si de a secreta hormoni androgeni , ambele functii fiind controlate ce catre hormonii genadotropi ai hipofize anterioare.
APARATUL GENITAL FEMININ

Aparatul genital feminin este alcatuit din ovare si cai genitale reprezentate de trompe uterine , uterul si vaginul.Ovarele organe pereche situate in pelvis de o parte si de alta a uterului produc gameti feminini(ovule) si secreta hormonii sexuali feminini . Forma ovarului este ovoidala , iar suprafata sa , neteda inainte de pubertate prezinta multiple cicatrici la femei mai varstnice .In partea centrala zona medulara- ovarul este alcatuit dintr-o stroma de tesut conjunctiv lax , cuprinzand vase sangvine si limfatice , fibre nervoae . Zona corticala prezinta la suprafata un epiteliu de acoperire si sub el foliculii ovarieni , formatiuni rotunde pline de cavitate dupa stadiul evolutiv.La nastere exista in ambele ovare 400.000-500.000de foliculi ovarieni primordiali . Cea mai mare part a acestor foliculi degenereaza , doar 300-400 se or matura in perioada de fertilitate a 79

femeii , formand gametii feminini (ovulele) . Foliculii ovarieni se gasesc in stadii succesive de evolutie : primordiali (plini), cavitari si maturi . TROMPA UTERINA , organ pereche situat de o parte si de cealalta a uterului,este un conduct care face legatura intre ovar si uter.Extremitatea dinspre ovar are forma de palnie si prezinta numeroase franjuri,avand rolul de acapta si conduce spre uter ovulul expulzat. UTERUL este un organ cvitarnepereche ,situat in pelvis, intre vezica si rect.Are forma de para turtita antero-posterior, orientata cu varful in jos, iar pe extremitatea sa inferioara(colul uterin) se insera vaginul.

FIG.19 SISTEMUL REPRODUCATOR

CAPITOLUL IV: INVESTIGAREA DOMENIULUI DE CUNOASTERE ,,OMUL, IN INVATAMANTUL PRESCOLAR, PRIN METODA PROIECTELOR
4.1.ASPECTE GENERALE ALE CERCETARII PEDAGOGICE

Cercetarea pedagogic este o aciune de observare i investigare, pe baza creia cunoatem, ameliorm sau inovm fenomenul educaional. Nu toate fenomenele educaionale pot fi supuse unei experimentri riguroase (de exemplu, formarea sentimentelor morale). Inovarea n nvmnt se realizeaz att prin generalizarea experienei avansate, ct i prin experimentare. Practica educativ constituie, pentru cercettor, o surs de cunoatere, un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor i de generalizare a experienei 80

pozitive. n acelai timp, cercetarea pedagogic, prin concluziile ei, contribuie la inovarea i perfecionarea procesului de nvmnt i de educaie. Cercetarea pedagogic poate fi: fundamental i aplicativ, observaional sau experimental, spontan sau tiinific. Rolul cercetrii pedagogice const n: explicarea, interpretarea, generalizarea i inovarea fenomenului educaional prin schimbri de structur, sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.(NICOLA I., DRAGAN I.1992,p.245) Funciile cercetrii pedagogice sunt: Funcia explicativ este specific cercetrii pedagogice fundamentale, orientat spre noutate tiinific, ce conduce la elaborarea unor modele teoretice explicative, necesare cunoaterii legitilor fenomenelor educaionale. Funcia praxiologic in sensul c, cercetarea aplicativ, prin investigaiile empirice contribuie la creterea eficienei aciunilor educaionale i la inovarea practicii colare, prin introducerea de noi modele acionale. Funcia sistematizatoare cercetarea pedagogic ofer baza logic de sintez, de organizare i prelucrare a datelor experimentale. Funcia referenial-informaional asigur culegerea informaiilor cu privire la funcionalitatea procesului instructiv-educativ, raportnd datele cercetrii pedagogice la un sistem teoretic general, cu valoare explicativ. Funcia de perfecionare i inovare a nvmntului i educaiei, n raport de cerinele dezvoltrii tiinei, tehnicii, culturii i economiei de pia. Funcia predictiv, adic de anticipare a unor modele educaionale, cerute de perspectivele dezvoltrii social-economice. Inovarea pedagogic este o micare de la tradiie la modernitate, prin introducerea unor schimbri, n scopul creterii eficienei procesului de instruire i formare a personalitii omului contemporan. Inovaiile n domeniul nvmntului pot fi realizate sub forma unor schimbri de concepie privind sistemul de organizare, programele, manualele colare i metodele de nvmnt, schimbri referitoare la relaiile interpersonale, ca spre exemplu relaia profesor-elev, sau schimbri de natur material, dac ne referim la mijloacele de nvmnt i la laboratoarele de tehnologie didactic. Implementarea inovaiilor n nvmnt se realizeaz prin reforme educaionale sau prin introducerea diferitelor schimbri la nivel structural i funcional n scopul perfecionrii procesului educaional. Procedeele tehnice de aplicare a inovaiilor sunt: remanierea, care vizeaz schimbri de structur, ca spre exemplu noua structur a nvmntului liceal i superior; 81

substituirea, de exemplu, nlocuirea unui manual cu altele mai moderne (manuale alternative); restructurarea, spre exemplu a planului de nvmnt, prin introducerea unor noi discipline (informatica, ecologia); adugarea, adic introducerea unor elemente noi n nvmnt, a planurilor cadru, a calculatorului .a.; eliminarea unor forme nvechite cum sunt relaiile autoritare i nlocuirea lor cu cele democratice n relaia profesor-elev.

Proiectul de cercetare este o sintez a organizrii cercetrii pe etape i poate s aib urmtoarea structur: tema (problema) de cercetat: importan i actualitate; motivarea alegerii temei: scopul i modul de evaluare; istoricul cercetrii problemei; stadiul actual; ipoteza general, ipoteze pariale i obiectivele cercetrii; metodologia cercetrii: durata cercetrii, locul, echipa de cercetare, etape, variabile dependente i independente, eantion, metode, tehnici i mijloace de nvmnt, instrumente de cercetare (teste, proiecte didactice); verificarea ipotezei de cercetare prin teste finale sau alte modaliti; finalizarea cercetrii i valorificarea ei (elaborarea unei lucrri tiinifice, implementarea concluziilor etc.). Etapele cercetrii n tiinele educaiei Organizarea cercetrii a) Formularea temei (a problemei de cercetat), care trebuie s respecte mai multe condiii: s aib caracter original; s fie de actualitate sau de perspectiv; prin rezolvare s contribuie la ameliorri sau la progresul teoretic sau practic; s fie aleas cu rigurozitate i s fie precis delimitat; s fie important sub aspect teoretic sau practic; s fie integrat ntr-un domeniu mai larg teoretico-metodologic; s serveasc unor prioriti teoretico-metodologic sau practico-aplicative; s poat fi verificat n situaii educaionale; s asigure cunoaterea tiinific a fenomenului educaional i s propun soluii de ameliorare a lui. b) Documentarea i elaborarea instrumentelor de cercetare precizarea bibliografiei i a surselor de documentare; 82

utilizarea metodelor de documentare: lectura tiinific, fie-conspect, pe probleme, fie de idei i de citate respectnd aparatul tiinific (autorul, anul, denumirea lucrrii, editura, paginile etc.);

elaborarea instrumentelor de cercetare: teste iniiale, teste finale, proiecte didactice experimentale, grafice, diagrame etc.

c) Elaborarea proiectului de cercetare; d) Formularea ipotezei generale i pariale; e) Precizarea obiectivelor pe baza ipotezelor, respectnd mai multe cerine: ipoteza s anticipeze soluia sau soluiile; s fie corect formulat i s se bazeze pe date reale; s dirijeze ntregul proces de cercetare; s poat fi completat pe parcursul cercetrii; s fie verificabil n procesul educaional; s poat fi confirmat prin cercetare.

f) Precizarea metodologiei cercetrii: stabilirea etapelor de cercetare: preexperimental (de constatare), etapa experimental i final; fixarea metodelor de cercetare, a tehnicilor i mijloacelor; precizarea eantionului de elevi i a echipei de cercetare; stabilirea variabilelor independente i dependente; fixarea modalitilor de experimentare i de culegere a datelor.

Desfurarea cercetrii pe etape i aplicarea proiectului etapa preexperimental, cnd se aplic testele iniiale pentru a constata nivelul de la care ncepe cercetarea; etapa experimental, cnd se aplic instrumentele de cercetare (proiecte didactice etc.); etapa final cnd se aplic teste finale.

Finalizarea cercetrii prin: analiza, interpretarea i sintetizarea datelor experimentale; compararea rezultatelor obinute prin experimentare, cu clasa de control i a rezultatelor obinute prin tehnica rotaiei grupelor (de control i experimentare); verificarea ipotezei generale i a ipotezelor pariale; 83

confruntarea rezultatelor cercetrii cu obiectivele acesteia, rezultate din ipoteza general; elaborarea unei lucrri tiinifice care s cuprind: tema, motivarea alegerii acesteia, scopul cercetrii, metodologia cercetrii (capitole, subcapitole), concluzii i bibliografia; implementarea cercetrii i evaluarea rezultatelor.

Clasificarea metodelor i tehnicilor de cercetare: lectura tiinific; rezumatul; conspectul; metoda observaiei; metoda studiului de caz; analiza produselor activitii colare; experimentul pedagogic; eantionarea; metoda testelor; interviul i chestionarele scrise; metoda analizei psihopedagogice a datelor experimentale; metoda scrilor de opinii i atitudini.

1.Lectura tiinific este consemnat n fie pe probleme i subprobleme care cuprind: autorul, titlul lucrrii, locul apariiei, anul, editura i pagina. Fiele sunt de mai multe tipuri: fie de idei, de citate i de sintez, care cuprind i judeci de evaluare a ideilor. 2. Rezumatul simplu, de adnotare sau informativ, conine ideile de baz dintr-o lucrare. 3.Conspectul ca form mai complex de rezumat, alturi de referat, recenzie i sintez sunt de asemenea folosite pentru informarea i documentarea tiinific. 4. Metoda observaiei este utilizat pe scar larg pentru investigare i culegere a datelor experimentale, respectndu-se unele cerine: formularea unui scop precis al observrii, alctuirea unui plan de observare, nregistrarea fidel a datelor (video, audio sau clasic), clasificarea, compararea, raportarea i interpretarea datelor. Observarea poate fi spontan, tiinific, de explorare i de experimentare. 5. Metoda studiului de caz cuprinde: prezentarea cazului; analiza cazului; propunerea de soluii i testarea acestora; 84

aplicarea soluiei mai eficiente.

6. Analiza produselor activitii colare care sunt: planificri, proiecte didactice, cataloage, lucrri efectuate de elevi la disciplinele opionale. 7. Experimentul pedagogic const n msurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali spre exemplu: introducerea instruirii cu calculatorul. Experimentul se desfoar folosind mai multe tehnici: tehnica grupului, pe care se experimenteaz, tehnica grupelor paralele (experimental i de control), avnd aproximativ acelai nivel de cunotine i tehnica rotaiei factorilor, cnd grupa de control devine grup experimental, iar aceasta grup de control. 8. Eantionarea reprezint alegerea unui numr de subieci din populaia colar ce urmeaz a fi supui experimentrii sau controlului cercetrii. n aceste cazuri, se folosete numai eantionul experimental, testndu-se nainte de experimentare, situaia la care se pornete. 9. Metoda testelor. Testul este o prob precis determinat, ce implic o tem sau un grup de sarcini. Aplicnd testul la un eantion (grup de referin) obinem etalonul, sau tabelul de notare, care este o scar cu repere numerice. n funcie de ceea ce msurm, ntlnim teste pedagogice (de cunotine, deprinderi, abiliti), teste psihologice i sociometrice, care msoar relaiile interpersonale din grup. Cerinele unui test sunt: validitatea (s poat msura ceea ce ne propunem), etalonarea, pentru a corespunde vrstei sau clasei de elevi testat), standardizarea, adic aplicarea i corectarea uniform pentru toi subiecii, s permit exprimarea rezultatelor n uniti de msur i s foloseasc notarea dihotomic (rspuns corect sau greit). Punctajul general al unui test rezult din totalul punctelor obinute la itemii care-l compun. 10. Interviul i chestionarele scrise, convorbirea individual sau n grup, ancheta psihopedagogic i studiul documentelor colare constituie tehnici eficiente pentru culegerea i interpretarea datelor necesare cercetrii pedagogice. n aceste cazuri, se precizeaz problema de cercetat, eantionul i indicatorii la care ne raportm rspunsurile. 11. Metoda analizei psihopedagogice a datelor experimentale , prin clasificarea i ordonarea acestora, folosind calculul statistic, curbele statistice de mrime, de distribuie i de corelaie, al crei coeficient exprim gradul de legtur ntre iruri de msuri corespunztoare spre exemplu, ntre inteligen i randamentul colar s-a constat c exist un coeficient de corelaie de 0,50. 12. Metoda scrilor de opinii i atitudini , n care rezultatele se distribuie pe o scar cu mai multe intervale. De exemplu, opinii sau atitudini: corecte, incorecte, mai puin corecte etc. Rezultatele la nvtur la o clas pot fi distribuite pe o scar cu 4 intervale de cte 5 puncte fiecare sau pe o scar de calificative: foarte bine, bine, suficient, insuficient. Instituiile implicate n cercetarea educaional sunt: Institutul de tiine ale educaiei Bucureti; 85

Universitile prin departamentele de cercetare i catedrele; nvmntul preuniversitar (cadrele didactice din nvmntul preuniversitar care, pentru obinerea gradului didactic I, sunt obligai s elaboreze o lucrare metodico-tiinific).

4.2.IPOTEZA SI OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI DIDACTIC

Educatia tradiional versus educaia modern ar trebui s constituie o tem de reflectare pentru toate persoanele care au un rol n instruirea i educarea copiilor. Bineneles c primele vizate sunt cadrele didactice ncepnd cu educatoarele i ajungnd la profesorii din universiti care trebuie s cunoasc tendinele i orientrile noii educaii i n acelai timp s depeasc cadrul tradiional al conceperii activitilor , s-l activizeze pe copil , elev sau student n propria formare i educare. Educaia modern prin diferitele sale posibiliti materiale ofer intensificarea nvrii pe toate planurile astfel c coala trebuie s fie prima instituie care trebuie -i schimbe abordarea fa de desfurarea nvrii i s utilizeze metode noi, interactive care s conduc la o nvare superioar i ntr-un ritm accelerat potrivit tendinelor societii actuale. n conceperea lucrrii am pornit de la lecturarea crii lui Roger Cousinet Educaia nou care confer ipoteze noi de abordare a muncii educatorului n raport cu copilul mic, cu necesitile acestuia i cu nevoile sale de dezvoltare. El acord o importan deosebit noilor metode n educaie abordate de John Dewey i Stanley Hall care recunosc valoarea vrstei copilriei n formarea i dezvoltarea viitorului adult , prin acordarea primordialitii interesului copilului n educaie(teoria interesului). n secolul al XIX-lea, John Dewey a elaborat o program fundamentat pe necesitile i posibilitile copilului. n deceniul al doilea al secolului XX, W. Killpatrick a popularizat ideile lui Dewey aplicnd n colile americane aceast metod al crei principal scop era armonizarea colii cu societatea. Metoda era n concordan cu cerinele pragmatice ale educaiei americane care promova aciunea , eficiena i independena n gndire. Aceast metod a fost adaptat pentru vrstele timpurii de Kats & Chard n anul 1989, pentru Europa, dar la noi n ar a putut fi aplicat doar n anul 2000, odat cu apariia primei programe precolare care oferea libertate n educaie cadrelor didactice. Experimental aceasta i-a dovedit eficiena n judeele pilot n care a fost iniiat i apoi a fost extins n toat ara printr-un modul de formare n cascad al educatoarelor, n vederea generalizrii acestei metode de lucru cu precolarii. In cadrul acestei lucrari , ipoteza experimentului didactic a plecat de la premiza activizarii copiilor prescolari in cadrul proiectelor tematice prin activitatile integrate de cunoasterea mediului, in scopul cresterii performantelor instructiv educative privind cunoasterea corpului omenesc si integrarea omului in mediul fizic si social. Pentru verificarea acestei ipoteze , experimentul didactic si-a propus urmatoarele obiective de cercetare: Evaluarea nivelului initial de cunostinte privind corpul omenesc si normele de igiena individuala; 86

Imbinarea armonioasa a resurselor procedurale si materiale caracteristice activitatilor de cunoasterea mediului integrate , incontextul metodologic al proiectului tematic la varste timpurii,in cadrul lotului experimental ;

Inregistrarea , prelucrarea si analiza rezultatelor obtinute de prescolarii lotului martor si experimental la testele predictive, formativ-continue si finale in cadrul experimentului desfasurat. Realizarea acestor obiective de cercetare au fost conditionate de atingerea urmatoarelor obiective curriculare:cadru si de referinta:

OBIECTIVE CADRU: 1.Stimularea curiozitii privind explicarea i nelegerea lumii nconjurtoare; 2.Dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor, precum i stimularea curiozitii pentru investigarea acestuia; 3.Utilizarea unui limbaj adecvat n prezentarea unor fenomene din natur i din mediul nconjurtor; 4.Formarea i exersarea unor deprinderi de igiena fizica si alimentara in vederea educrii unei atitudini pozitive de preventie a unor boli; OBIECTIVE DE REFERIN: S se prezinte pe sine i ceilali membri ai familiei; S-i exprime experiena de via n cadrul familiei; S-i nsueasc unele noiuni referitoare la igiena si sanatate; S aprecieze activitatea oamenilor n viaa social; S cunoasc elemente componente ale lumii nconjurtoare privind omul (mbrcminte, alimentaie, alctuirea corpului uman, simuri, organe interne.)

4.3.ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXPERIMENTULUI DIDACTIC

Specialitii consider c nvarea integrat se reflect cel mai bine prin aceast predare tematic (integrarea coninuturilor), care sprijin dezvoltarea concomitent a unor domenii, n loc s se concentreze pe un aspect izolat, lucru nefiresc pentru dezvoltarea copilului. Predarea tematic presupune integrarea diferitelor discipline prin elaborarea unei idei interesante care se leag de mai multe domenii. Ea se face n aa fel nct s reflecte legturile dintre mai multe discipline i legturile acestora cu viaa De un real folos n completarea coninuturilor sunt : vizitele de documentare, plimbrile, excursiile, ntlnirile cu specialitii, teatrul, diafilmele, etc. Tematica acestora este aleas n aa fel nct prin activitile integrate s se nlesneasc contactul cu lumea nconjurtoare astfel nct copilul s exerseze o nvare activ. Educatoarea este aceea care creaz atmosfera i tonusul clasei, 87

personific acele caliti pe care dorete s le regseasc la copii, comunic entuziasmul ei copiilor, face procesul de nvare activ i interesant. ntotdeauna trebuie s existe un echilibru ntre ceea ce ofer educatoarea i ceea ce dorete copilul, pentru ca obiectivele propuse s se realizeze cu succes. Prin activitile integrate desfurate cu copiii aducem un plus de lejeritate i mai mult coeren procesului de predare-nvare, punnd un accent deosebit pe joc ca metod de baz a acestui proces. Prin activitile integrate trebuie s utilizm metode active care s conduc la sporirea eficienei muncii didactice a educatoarei prin impresionarea capacitii copilului de aplicare a transferului de idei. Organiznd astfel de activiti am stimulat i educat creativitatea precolarilor oferindu-le posibilitatea de a exprima liber tot ce le trece prin minte, formulnd idei, completnd rspunsuri. Avand aceasta experienta mi-am dorit sa aflu gradul de eficienta al METODEI PROIECTELOR in cadrul activitatilor de cunoasterea mediului, printr-un experiment constatativ-aplicativ in cadrul temei anuale ,,CINE SUNT/SUNTEM, proiectul tematic ,,OMUL- FIINTA SUPERIOARA. Elementele componente n funcie de scopul cercetrii valorificnd gndirea imaginativ i creatoare sunt: Alegerea temei proiectului Prezentarea ipotezei de baz i a ipotezelor secundare Prezentarea obiectivelor cercetrii Descrierea metodicii cercetrii

TABEL 1

- Structura proiectului ELEMENTE STRUCTURALE Tema proiectului: OMUL- FIINTA SUPERIOARA

NTREBRI Ce propunem?

88

Cu cine? /Unde?

Grupul int: copii precolari Parteneri n proiect: educatoarele, prinii, directorii unitilor implicate, specialiti. Resurse umane: copii, educatoare, prini, directori, specialiti. Resurse materiale i informaionale: Enciclopedie, Albume picturi, CD-uri, calculator, cri poezii, cri poveti, lupe, microscop, flori naturale, plane, machete, siluete ,fie, carioca, lipici, acuarele, pensule, jetoane, puzzle. Resurse financiare: proprii Resurse de timp: organizare, planificare, desfurare, finalizare. Responsabiliti: educatoarele coordoneaz activitatea, iar copiii, prin rotaie rezolv sarcinile primite.

Cu ce?

Cine ce face?

Cnd? Ce obinem?

Perioada: 4sptmni Rezultate ateptate: dobndirea de competene i abiliti de ordin teoretic i practic; sporirea gradului de originalitate n cutarea unor soluii pentru rezolvarea optim a unor probleme; capacitatea copiilor de a descoperi i fructifica valene ale proiectului , n vederea iniierii i dezvoltrii altuia nou. Metode de verificare: metoda proiectului i metoda brainstormingului Activiti de diseminare: prezentarea lucrrilor copiilor n cadrul unei expoziii; realizarea unei analize finale a experimentului pentru relevarea raportului dintre obiectivele propuse i rezultate.

Cum msurm? Ce transmitem?

89

PROIECT TEMATIC ,,OMUL FIINTA SUPERIOARA

GRUPA Pregatitoare

EDUCATOARE:NICOLA CONSTANTINA

OBIECTIVE CADRU: 1.Stimularea curiozitii privind explicarea i nelegerea lumii nconjurtoare; 2.Dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor, precum i stimularea curiozitii pentru investigarea acestuia; 3. S cunoasc elemente componente ale lumii nconjurtoare privind omul (mbrcminte, alimentaie, alctuirea corpului uman, simuri, organe interne.)

OBIECTIVE DE REFERIN: S se prezinte pe sine i ceilali membri ai familiei; S-i exprime experiena de via n cadrul familiei; S-i nsueasc unele noiuni referitoare la igiena si sanatate; S aprecieze activitatea oamenilor n viaa social; 90

S cunoasc elemente componente ale lumii nconjurtoare privind omul (mbrcminte, alimentaie, alctuirea corpului uman, simuri, organe interne.)

EXEMPLE DE COMPORTAMENTE:

S descopere elementele componente ale vieii umane prin antrenarea tuturor organelor de sim; S enumere prile componente ale corpului uman i principalele organe interne; S analizeze, compare gsind asemnri i deosebiri ntre oameni; S realizeze c fiecare om este unic; S cunoasc i s aplice reguli de igien;

RESURSE MATERIALE: Cri ilustrate, pliante, plane, jetoane, caiete, fie, puzzle, atlase, postere.

RESURSE UMANE: Copiii din grupa ,, membri ai familiilor copiilor, medic.

RESURSE DE TIMP: 29.09.2009 - 23.10.2009

METODE: Brainstorming-ul, problematizarea, nvarea prin cooperare, nvarea prin descoperire, dezbaterea, observarea spontan i dirijat, povestirea, explicaia, exerciiul.

EVENIMENT DE DESCHIDERE:DRAGI PARINTI, n aceast etap de vrst, copiii ncep s devin contieni de ei nii, ca fiine existente n lume i i formeaz involuntar o imagine despre sine nc nedesluit. Prima imagine pe care i-o formeaz nu le aparine, ci este a celor din familie, pe care o preiau. De aici au venit intrebarile:Cine sunt?,Cum ma cheama?,Unde locuiesc?,Care sunt partile componente ale corpului meu,si la ce ma ajuta ele? Dorind sa le raspund copiilor la aceste intrebari ,m-am gandit ca ei s afle mai multe despre ce nseamn OMUL printr-un proiect tematic ce se va desfasura timp de 4 saptamani abordand urmatoarele temeEU SI FAMILIA MEA,,, EU SUNT UNIC, CELE CINCI SIMTURI,DINTELE aflu mai multe. Vom incepe prin :Ce stiu,Ce nu stiu,Doresc sa

91

Parintii sunt invitati sa discute acasa despre aceste subiecte impreuna cu copiii,sa vina cu informatii,noutati,idei,pe care sa le cerceteze in derularea proiectului. Orice material didactic care ne poate ajuta sa aprofundam aceasta tema este bine venit(imagini despre corpul omenesc,scene din familie,fotografii din familie pt alcatuirea albumului de familie,atlase anatomice,etc). Cu multumire, Educatoare:NICOLA CONSTANTINA Inventar de probleme

Ce stim? primii ani de via_ -Care este

Ce nu stim? pri ale corpului?

Vrem sa aflam! noi despre corpul uman ; viaa n alte Care sunt actele de

-Unde i petrece omul -Toi oamenii au aceleai Informaii

prenumele -Care sunt organele interne zone ale globului Cum ne putem pstra identitate ale copilului i adultului Drepturi i responsabiliti De ce nu sunt toi copiii la fel ? Unele comportare Exist ajut norme n i de familie ; familii cum le ce

prinilor i a celorlali ale corpului uman? membri ai familiei? -Ce lucreaz mama, tata? uman? sim i ce face fiecare? sntatea?

-Care sunt prile corpului -Ce rol au alimentele? -Care sunt organele de mbrcminte?

-De ce trebuie s purtm ale copilului

dezorganizate ;

comunitatea,

putem face pentru copiii defavorizai ; relaii familie - grdini Saptamana 1-Eu si Familia mea
Ziua ACTIVITATI ALESE LIBER ACTIVITATI EXPERENTIALE PE DOMENII ACTIVITATI DEZVOLTARE PERSONALA DE

92

Luni

Joc de masa:Cine locuieste aici? Stiinta:Ce stim si ce am vrea sa stim despre familie?

ADE:(DS,DEC): Eu si Familia mealectura dupa imagini;pictura

Intalnirea de dimineata: Ursuletul merge la Ne pregatim pt activitati: (aranjam sala) mesele,scaunele,aerisim

Marti

Joc dde rol:De-a familia Joc Joc cuibul de atentie:Deschide de urechea bine miscare:Randunca,muta-ti

ADE:(DS,DPM): Ordoneaza obiectele cu in sir si material descrescatordupa grosime:exercitii individual; Puisorii ,veniti la mama-alergare latime

Intalnirea de dimineata: Joc:Cine esti tu? (numele,cati ai,mama/tata,fratele/sora) Ne pregatim pt activitati: (Asezam mesele,scaunelele) Intalnirea de dimineata: CaldararuBuna-dimineata!,Bine ati Venit!,calendarul naturii,noutatile zilei. Ne pregatim pt activitati ani

Miercuri

Joc constructii:Casa/blocul care locuiesc Joc

de in

ADE:(DLC,DEC): Acasade memorizare; Album de famiie-lucrare colectiva Emilia

distractiv:Telefonnul mea-

fara fir Arta:Fratele/sora desen Joi Joc de masa:Alegeti si grupati membrii familiei Joc senzorial:Aspru/neted Joc cu text si cant:Ursul doarme Vineri Activitate gospodareasca :Sortam cuburile de restul jucariilor Joc de miscare:Sotronul Joc in curte:Mingea merge la capitan ADE:(DLC,DEC): D-l cantec Goe-povestea educatoarei,Cantec pentru mamaADE:(DS,DOS): V-ati gasit ne locurile?-joc comportam in didactic;Cum

Intalnirea de dimineata: Calendarul naturii,noutatile zilei; Ne pregatim pt activitati: Strangem cuburile,asezam mesele.

familie?-convorbire

Intalnirea de dimineata: Ce am facur ieri,calendarul naturii,noutatile zilei. Ne pregatim pt activitati: Aerisim sala,aranjam mesele si scaunele.

Saptamana 2 ,,Eu sunt unic

DATA ZIUA ACTIVITI DE NVARE

93

10.11.2008

Luni

ALA. Magazinul de jucrii, Ce face copilul?-citire de imaginiADE. Biatul i fetia(observare); Acesta sunt eu(pictur). ADP. Este ceva greit n tablou?(joc de perspicacitate).

11.11.2008

Mari

ALA. Hora bieilor i a fetielor(desen); Denumete corect. ADE. nvarea numrului 7 i a numratului n limitele 1-7(exerciii cu material individual); Al(a,ai,ale) cui este(sunt)?-joc didacticADP. Cntec,joc i voie bun(divertisment).

12.11.2008

Miercuri

ALA. Sfatul degetelor de Jean Aicard(memorizare); Din jumti, ntreg(Biatul i fetia). ADE. Gsete cuvntul potrivit(joc didactic); Tot ce e pe lume, Un copil politicos(cntece). ADP.Exerciii grafice pregtitoare pentru scriere; La cabinetul medicului de familie.

13.11.2008

Joi

ALA. Alege-i perechea; n ce fel v d ascultare corpul vostru? ADE. Cine aranjeaz mai frumos?(joc logic); Ce ne spune oglinda?(jocexerciiu). ADP. Op. Educaie plastic-Culori reci Chipul iernii.

14.11.2008

Vineri

ALA. Parcul de joac al copiilor; De-a copiii i prinii, De-a fraii i surorile ADE. Ppui-mpletire,colorare, lipire-; Mers cu ocolire de obstacole Pe strad(jocuri). ADP. Op. Literatur pentru copii mi amintesc i desenez(pictur).

Saptamana 3-Cele cinci simturi

Ziua ACTIVITATI ALESE LIBER ACTIVITATI PE DOMENII ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA

EXPERENTIALE

94

Luni

Joc senzorial:Unde am ascuns piticul? Joc constructii:Gradinita mea Joc de orientare:Cald/rece de

ADE(DS,DEC): Corpul omenesc-observare;

Intalnirea de dimineata: Ne pregatim pentru activitati:aranjam mesele,scaunele in semicerc.

Marti

Joc senzorial:Ce culoare au ochii mei? Joc de constructii: Manutele Joc distractiv:Deschide urechea bine

ADE(DS,DPM): De ce nu sunt aceste piese impreuna?-joc logic; Atentie,start!-alergare cu mers si oprire la semnal

Intalnirea de dimineata: Ce ati facut in week-end? Ne pregatim penrtu activitati

Miercuri

Stiinta:Ce s-ar intampla daca.? Biblioteca:Simturile de N.Nasta

ADE(DLC,DEC): Stiti cand?-joc didactic Nasul,ochii si gurita-lipire

Intalnirea de dimineata: Ne pregatim pentru activitati

Joi

Stiinta:Obiecte cu forma de arc Joc senzorial:Aspru/neted

ADE(DS,DOS): Multe/putine-joc didactic Sa avem grija de organele de simt-convorbire

Intalnirea de dimineata: Cine esti tu?,Ce culoare au ochii tai? Ne pregatim de activitati

Vineri

Joc

senzorial:Ce

ai

ADE(DLC-DEC): Organele noastre de simt-lectura educatoarei Ochisorii,nasul si gurita-cantec

Intalnirea de dimineata: Calendarul naturii,noutatile zilei Ne pregatim pt activitati.

simtit? Joc de masa:Puzzle

Saptamana 4-DINTELE
Ziua ACTIVITATI ALESE LIBER ACTIVITATI PE DOMENII ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA EXPERENTIALE

95

Luni

Joc senzorial: Cum este.. Biblioteca:Ce stim si ce am vrea sa stim despre dinti

ADE(DS,DEC): Cunoasterea mediului: ,,Dinti frumosi, dinti sanatosi

Intalnirea de dimineata: Ne pregatim pentru activitati:aranjam mesele,scaunele in semicerc.

Marti

Joc senzorial Biblioteca:sorteaza imaginile Joc de rol-De-a dentistul

ADE(DS,DLC): Memorizare ,,Baba Cloanta Numara dintii tai-joc didactc

Intalnirea de dimineata: Ed.ptr.viata de familie:Spala-te corect pe dinti

Miercuri

Stiinta:Ce s-ar intampla daca.? Biblioteca:Simturile N.Nasta de

ADE(DOS,DEC): Povestea unui dinte-pov.ed. Dintii veseli sanatosi- cantec Mergi cum bat-joc muzical ADE(DS,DEC): Act.mat.Compunerea descompunerea cifrei Modelaj:Maxilarul cu dinti si

Intalnirea de dimineata: Vizita la laboratorul dentar

Joi

Stiinta Biblioteca:Povestea dintelui care a disparut Arta :Copilul si dintii sana tosi

Intalnirea de dimineata: Proiectie :O zi din viata lui Nicolae Alimentatia sana toasa

Vineri

Biblioteca:Instrumente medicale Cabinetul stomatologic

ADE(DLC-DOS): Ce stii despre joc didactic PIRAMIDA SANATATII Confectie

Intalnirea de dimineata: Evaluare :expozitie Sanatate pentru toti

Eantionarea coninutului i a subiecilor Testarea ipotezei de lucru a presupus organizarea i desfurarea unei investigaii, care a constat ntr-un sistem de experimente didactice organizate n cadrul unor uniti de nvare din ariile curriculare: educarea limbajului, matematic i tiine, educaie pentru societate, art i micare, construcii. 96

Alegerea acestor uniti tematice pentru experimentare au avut la baz urmtoarele consideraii: - stimuleaz i satisfac curioziti ale copiilor, prin nelegerea unor fenomene din mediul apropiat; - dezvolt curiozitatea copiilor prin angajarea lor n aciuni concrete de explorare a naturii; - tematica abordat este accesibil i atractiv pentru copii; - asigur formarea i exersarea unor deprinderi de ngrijire i ocrotire a mediului nconjurtor, n vederea educrii unei atitudini pozitive fa de acesta. Una din cele mai importante probleme n proiectarea unei cercetri experimentale este cea legat de eantionare sau selecie. Astfel, secvena elaborrii ipotezei care st la baza proiectrii experimentului, este urmat de etapa eantionrii populaiei investigate. Eantionarea subiecilor investigai s-a realizat pe baza procedeului prin stratificare, grupa de copii fiind principalul factor de stratificare. S-a considerat ca fiind optim desfurarea experimentului pedagogic n contextul natural al organizrii nvmntului pe grupe cu compoziie obinuit. Avnd n vedere c modul de constituire al grupelor se bazeaz pe factori aleatori, considerm c astfel s-a asigurat reprezentativitatea grupelor de copii selectate prin studiu i implicit posibilitatea de generalizare a rezultatelor obinute. Astfel, ntregul demers experimental s-a bazat pe lucrul cu eantioane independente (grupe ntregi de copii), aa cum sunt ele constituite n grdiniele respective. Selecionarea grupei experimentale i de control s-a realizat att pe baza convorbirilor cu educatoarele ct i pe baza observaiei directe, a conversaiei. Am lucrat cu eantioane independente de subieci aflai n grupa pregatitoare; grupa experimental grupa de la Grdinia ARSA i grupa de control grupa de la Grdinia Albesti, Am aplicat acest experiment in colaborare cu educatoarea de la grupa pregatitoare a GRADINITEI ALBESTI ,unde s-au desfasurat aceleasi teme dar sub forma activitatilor comune,traditionale.

4.4.ANALIZA REZULTATELOR OBTINUTE

Analiza rezultatelor obtinute pe durata experimentului didactic s-a realizat dupa aplicarea testelor de evaluare continuu- formativa si sumativa,precum si din interpretarea datelor experimentale.Rezultatele obtinute pe parcursul experimentului didactic au fost inregistrate in tabele si reprezentate grafic in histograme. Pentru a sti nivelul de cunostinte al copiilor si de transfer 97

al acestora in realitate,potentialul creativ-expresiv verbal,deprinderile de munca independenta si nivelul de implicare al copiilor in activitate am aplicat un pretest in cadrul activitatii de cunoasterea mediului cu 4 itemi de evaluare,fiecare punctat cu 3 p-cte,total punctaj- 12 puncte: EVALUAREA INITIALA SARCINA DIDACTICA 1: STII CINE ESTI TU SI FAMILIA TA? OBIECTIV OPERATIONAL: Sa descrie din cine este compusa familia sa; DESCRIPTORI DE PERFORMANTA: numeste toti membrii familiei sale 3p-cte numeste doar parintii 2p-cte identifica un membru al familiei sale 1 p-ct SARCINA DIDACTICA 2 : STII CUM ESTI ? OBIECTIV OPERATIONAL: Sa recunoasca partile componente ale corpului omenesc ; DESCRIPTORI DE PERFORMANTA: enumera partile componente ale corpului omenesc 3p-cte enumera partial componente ale corpului omenesc 2 p-cte Numeste 2 parti ale corpului omenesc 1 p-ct SARCINA DIDACTICA 3 : CU CE SIMTIM LUMEA INCONJURATOARE? OBIECTIV OPERATIONAL: Sa asocieze simturile analizatorilor responsabili; DESCRIPTORI DE PERFORMANTA: Enumera cele 5 simturi si le asociaza organele de simt 3p-cte Recunoaste organele de simt dar nu le poate asocia - 2p-cte Recunoaste partial organele de simt - 1p-ct SARCINA DIDACTICA 4: CU CE SI CUM TE INGRIJESTI? OBIECTIV OPERATIONAL: Sa identifice obiecte de igiena personala; Sa verbalizeze 2 reguli de igiena personala; DESCRIPTORI DE PERFORMANTA: Identifica obiectele de igiena personala si cunoaste reguli de utilizare ale acestora 3p-cte Identifica obiectele de igiena personala si nu cunoaste reguli de utilizare ale acestora- 2 p-cte Identifica partial obiecte de igiena personala- 1 p-ct

CALIFICATIV F.B. 9- 12 P-CTE B.- 5- 8 P-CTE S.- 2- 4 P-CTE TEST DE EVALUARE INITIALA 1. STII CINE ESTI TU SI FAMILIA TA ? Sa descrie din cine este compusa familia sa; 98

2. STII CUM ESTI ? DIN CE ESTE FORMAT CORPUL TAU? Sa recunoasca partile componente ale corpului omenesc 99

3. CU CE SIMTIM LUMEA INCONJURATOARE? Sa asocieze simturile analizatorilor responsabili 100

Cele cinci simturi

Simt prin

Simt prin

PIPIT Simt prin

Simt prin

Simtprin VZ GUST MIROS AUZ

4. CU CE SI CUM TE INGRIJESTI? OBIECTE DE IGIENA PERSONALA OO1Sa identifice obiecte de igiena personala 101

OO2Sa verbalizeze 2 reguli de igiena personala;

TABEL2- CU REZULTATELE LA EVALUAREA INITIALA

GRUPA EXPERIMENTALA 102

NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI ITEMI DE EVALUARE

TOTAL PUNCTAJ Max.12p-cte CALIFICATIV

I1
3 3 2 1 2 2 1 2 1 1 3 2 1 1 1 2 2 1 1 1 2 1 3 1 1 2 1 2 1 1

I2
2 2 1 1 2 1 2 1 1 1 2 3 2 2 1

I3

I4
1 2 2 1 1 2 1 2 2 1 3 2 2 1 1 8/B 9/F.B. 6/B 4/S 6/B 7/B 5/B 8/B 5/B 4/S 10/F.B. 8/B 7/B 5/B 4/S

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

A.M. A.I. B.C. C.C. C.E. D.N. E.J. H.N. M.A. M.F. M.S. S.G. S.P. V.E. Z.D.

TABEL CU REZULTATELE LA EVALUAREA INITIALA TABEL 3- LOTUL DE CONTROL

103

NR. CRT .

INITIALE NUME PRESCOLARI ITEMI DE EVALUARE

TOTAL PUNCTAJ

I1
2 1 2 3 2 2 1 1 3 3 3 3 2 2 3 1 1 2 2 2 3 3 2 2 2 1 3 3 2 3

I2
1 1 2 1 1 1 1 1 2 3 1 3 2 2 2

I3

I4
1 1 1 2 2 1 1 2 2 2 1 1 1 1 1 5/B 4/S 7/B 8/B 7/B 7/B 6/B 6/B 9/FB 10/FB 6/B 10/FB 9/FB 8/B 9/FB

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

A.G. I.A. B.F. B.C. D.E. D.L. J.L. F.N. M.I. M.V. N.S. O.C. S.D. V.I. U.E.

FIG.

20

REPREZENTAREA

GRAFICA

CIRCULARA

PROCENTUALA

CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE GRUPA EXPERIMENTALA LA EVALUAREA INITIALA 104

20%

13,33%

66,66% FIG.21 - REPREZENTAREA GRAFICA CIRCULARA A REZULTATELOR OBTINUTE DE LOTUL DE CONTROL LA EVALUAREA INITIALA

6,66%

33,33%

F .B B . S .

60%

TABEL 4 - CENTRALIZATOR REZULTATE EVALUARE INITIALA

GRUPA TESTATA CALIFICATIV FOARTE BINE CALIFICATIV BINE CALIFICATIV SUFICIENT

105

NR.COPII

PROCENT

NR.COPII

PROCENT

NR.COPII

PROCENT

GR.EXPER. GR.MARTOR

2 5

13,33% 33,33%

10 9

66,66% 3 60% 1

20% 6,66%

FIG.22

REPREZENTARE DE LOTURILE

GRAFICA DE

PROCENTUALA LA

COMPARATIVA

REZULTATELOR IMPLICATI IN

OBTINUTE

PRESCOLARI

EVALUAREA

INITIALA

EXPERIMENTUL DIDACTIC ,, OMUL FIINTA SUPERIOARA

70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.0 0% F B B S G.EX G.M

Se poate observa ca nivelul cunostintelor privind cunostintele despre corpul omenesc,familie si igiena este aproximativ acelasi la cele doua grupe , grupa martor avand reprezentari mai dezvoltate despre familie.

106

Direcii de aciune ale interveniei pedagogice Proiect tematic OMUL- FIINTA SUPERIOARA n lucrarea de fa am avut n vedere metoda proiectului de cercetare menit s realizeze o eficientizare a activitatilor de cunoasterea mediului si o colaborare real ntre educatoare copii familie. Aceast modalitate de nvare contribuie la mbogirea i aprofundarea cunotinelor copiilor, determin dezvoltarea capacitii de anticipare la emiterea i susinerea ipotezelor, accentueaz motivaia i ncrederea n sine a precolarului. Etapa interveniei pedagogice la nivelul grupei experimentale s-a desfurat pe parcursul a patru sptmni, n semestrul I, anul colar 2009/2010. In cadrul grupei de control activitatea didactic s-a desfurat normal, intervenia fcndu-se doar la nivelul grupei experimentale prin introducerea n activitate a metodei proiectului. Metoda proiectului presupune parcurgere urmtoarelor faze: Faza I - alegerea subiectului; - stabilirea direciilor de dezvoltare; - crearea centrului tematic i procurarea materialeleor pentru proiect; - discuii cu persoanele implicate. Faza a II-a - activitatea de documentare i investigare; - activitile din cadrul proiectului. Faza aIII-a - adugarea de detalii i atribuirea unor funcionaliti; - evaluarea. Pentru copil, mediul nconjurtor ofer ocazii numeroase de explorare i experiment, satisfcndu-i curiozitatea i nevoia de aciune. Proiectul de cercetare pe care l-am desfurat cu grupa pregatitoare a avut ca punct de plecare consultarea copiilor privind subiecte de interes despre lumea nconjurtoare. Fiecare copil a rspuns la ntrebarea: Despre ce ai dori s cunoatei mai multe lucruri? Dintre propunerile exprimate de copii am selectat pentru proiectul de cercetare tema cu ponderea cea mai mare a opiunilor: ,,despre noi. n felul acesta am convenit mpreun cu copiii s intitulm proiectul: OMUL- FIINTA SUPERIOARA. Am considerat c subiectul propus este destul de vast pentru a putea permite o investigaie, este strns legat de experiena de zi cu zi a copilului, permite o abordare integrat i, ca atare, atingerea unor domenii cum ar fi: tiin, art, micare, educaie pentru societate. n stabilirea direciilor de dezvoltare am cutat: s nu complicm inutil harta, din punct de vedere grafic; s dm importana cuvenit alctuirii inventarului de probleme; s dm fru liber fanteziei n realizarea posterului pe care l-am afiat pe hol; s raportm coninuturile i obiectivele planificate la particularitile de vrst ale copiilor din grup. 107

Pentru fiecare zi a fost stabilit un scenariu al activitilor n vederea crerii unei viziuni generale despre derularea proiectului, innd cont de particularitile de vrst i individuale ale copiilor din grup precum i de motivaia necesar pentru a-i implica activ n activiti.fr a fi neglijate orarul zilnic i obiectivele propuse, programul a fost organizat astfel nct s permit realizarea n manier integrat a tuturor activitilor. Finalitatea proiectului fiind stabilit de la nceput, au fost planificate i organizate zilnic activiti care s permit satisfacerea setei de cunoatere a copiilor, dar i activiti n care s se realizeze lucrri cu ajutorul crora s se poat organiza o expoziie.

TEST DE EVALUARE FORMATIVA 1

108

SARCINA DIDACTICA 1:,, STII CINE ESTI OBIECTIV OPERATIONAL: sa cunoasca componenta si denumirile gradelor de rudenie intr-o familie;

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA: - cunoaste gradele de rudenie si denumeste membrii care compun familia sa 3p-cte -cunoaste membrii familiei dar nu stie sa asocieze gradul de rudenie cu ele 2p-cte -nu cunoaste toti membrii familiei si nici gradul de rudenie - 1 p-ct

SARCINA DIDACTICA 2: NUMELE MEU ESTE SI AL MEMBRILOR FAMILIEI MELE.( cunoasterea numelui si prenumelui propriu si al membrilor din familia sa) OBIECTIV OPERATIONAL: S se prezinte pe sine i pe ceilali membrii ai familiei; DESCRIPTORI DE PERFORMANTA - cunoaste numele si prenumele propriu si al celor care compun familia- 3p-cte -cunoaste prenumele propriu si al parintilor 2 p-cte - cunoaste doar numele sau 1 p-ct
CALIFICATIV: FOARTE BINE(F.B.) : 5-6p-cte BINE( B ) : 3 4p-cte SUFICIENT( S) : 1- 2 p-cte

I n urma parcurgerii timp de o saptamana a subtemei ,,EU SI FAMILIA ,prescolarii din grupa experimentala au obtinut la testul de evaluare formativa un procentaj relativ mai bun la 109

sarcina didactica 2 ,cunoscand numele si prenumele membrilor familiei si mai putin gradul de rudenie dintre ei.Acest luse poate observa si din reprezentarea grafica procentula ,unde predomina prescolarii cu calificativ forte bine la sarcina didactica 2.

TABEL5- CU REZULTATELE LA EVALUAREA FORMATIVA 1

GRUPA EXPERIMENTALA
NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI A.M. A.I. B.C. C.C. C.E. D.N. E.J. H.N. M.A. M.F. M.S. S.G. S.P. V.E. Z.D. 2 1 1 2 2 1 2 2 1 1 2 1 2 1 3

I1
3 1 2 2 3 1 3 2 2 1 2 2 2 2 3

I2

TOTAL PUNCTAJ CALIFICATIV

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

5/FB 2/S 3/B 4/B 5/FB 2/S 5/FB 4/B 3/B 2/S 4/B 3/B 4/B 3/B 6/FB

TABEL 6- REZULTATELUI TESTULUI FORMATIV 1 LOTUL DE CONTROL

110

NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. A.G. I.A. B.F. B.C. D.E. D.L. J.L. F.N. M.I. M.V. N.S. O.C. S.D. V.I. U.E.

PUNCTAJ

PUNCTAJ

TOTAL PUCTAJ OBTINUT

I1
1 1 2 1 1 2 3 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 1 3 3 3 3 1 3 1 1 2 3 1 2

I2
3/B 2/B 3/B 4/B 4/B 5/FB 6/FB 2/S 4/B 2/S 2/S 3/B 5/FB 2/S 3/B

FIG.23-REPREZENTAREA GRAFICA PROCENTUALA A REZULTATELOR OBTINUTE LA EVALUAREA FORMATIVA 1 LOTUL EXPERIMENTAL

111

20%

26,66%

F .B B. S .

53,33%

FIG.24-REPREZENTAREA CIRCULARA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE LOTUL DE CONTROL LA EVALUAREA FORMATIVA 1

26,66%

20%

F .B B. S .
53,33%

FIG.25 - REPREZENTARE GRAFICA PROCENTUALA COMPARATIVA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE CELE DOUA LOTURI DE PRESCOLARI LA EVALUAREA FORMATIVA 1

112

60 ,00% 50 ,00% 40 ,00% 30 ,00% 20 ,00% 10 ,00% 0,0 0% F B B S G .EX G .M

TABEL 7- CENTRALIZATOR REZULTATE EVALUARE FORMATIVA 1

GRUPA TESTATA CALIFICATIV FOARTE BINE NR.COPII PROCENT CALIFICATIV BINE NR.COPII PROCENT CALIFICATIV SUFICIENT NR.COPII PROCENT

GR.EXPER. GR.MARTOR

4 3

26,66% 20%

8 8

53,33% 53,33%

3 4

20% 26,66%

TEST DE EVALUARE FORMATIVA 2

113

SARCINA DIDACTICA 1:EU SUNT UNIC OBIECTIV OPERATIONAL: Sa gaseasca asemanari si deosebiri intre oameni; DESCRIPTORI DE PERFORMANTA: Enumera 3 diferente care ne fac unici(varsta,sex,rasa) 3p-cte Enumera 2 diferente 2p-cte Numeste o diferenta 1p-ct SARCINA DIDACTICA 2:STII CUM ESTI? OBIECTIV OPERATIONAL: Sa recunoasca elemente privind vestimentatia fetelor si baietilor; DESCRIPTORI DE PERFORMANTA Recunoaste 5 elemente vestimentare corespunzatoare fetelor si baietilor- 3p-cte Recunoaste 3 elemente - 2p-cte Recunoaste 2elemente - 1pct CALIFICATIV: FOARTE BINE(F.B.) : 5-6p-cte BINE( B ) : 3 4p-cte SUFICIENT( S) : 1- 2 p-cte

FISA DE EVALUARE FORMATIVA 2 OBIECTIV OPERATIONAL: 1)Sa compare gasind asemanari si deosebiri intre oameni; 114

2)Sa recunoasca elemente ale lumii inconjuratoare privind omul(imbracaminte,alcatuirea corpului uman)

I n urma parcurgerii timp de o saptamana a subtemei,,EU SUNT UNIC,prescolarii din grupa experimentala au obtinut la testul de evaluare formativa un procentaj relativ mai bun la sarcina didactica 2 ,cunoscand numele si prenumele membrilor familiei si mai putin gradul de 115

rudenie dintre ei.Acest luse poate observa si din reprezentarea grafica procentula ,unde predomina prescolarii cu calificativ forte bine la sarcina didactica 2.

TABEL8 - REZULTATELE LA EVALUAREA FORMATIVA 2

GRUPA EXPERIMENTALA
NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI A.M. A.I. B.C. C.C. C.E. D.N. E.J. H.N. M.A. M.F. M.S. S.G. S.P. V.E. Z.D. 2 3 3 0 3 3 3 1 3 3 2 3 1 1 2

I1
3 3 2 2 3 3 2 2 2 3 2 3 3 2 3

I2

TOTAL PUNCTAJ CALIFICATIV

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

5/FB 6/FB 5/FB 2/S 6/FB 6/FB 5/FB 3/B 5/FB 6/FB 4/B 6/FB 4/B 3/B 5/FB

TABEL 9 - REZULTATELUI TESTULUI FORMATIV 2 LOTUL DE CONTROL

116

NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. A.G. I.A. B.F. B.C. D.E. D.L. J.L. F.N. M.I. M.V. N.S. O.C. S.D. V.I. U.E.

PUNCTAJ

PUNCTAJ

TOTAL PUCTAJ OBTINUT

I1
1 1 2 1 1 2 3 1 3 1 1 1 2 2 3 2 1 1 3 3 3 3 1 3 1 1 2 3 2 2

I2
3/B 2/B 3/B 4/B 4/B 5/FB 6/FB 2/S 6/FB 2/S 2/S 3/B 5/FB 4/B 5/FB

FIG.26 -REPREZENTAREA CIRCULARA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE LOTUL EXPERIMENTAL LA EVALUAREA FORMATIVA 2 117

6,66%

26,66%

F .B B. S .

66,66%

FIG.27 - REPREZENTAREA CIRCULARA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE LOTUL DE CONTROL LA EVALUAREA FORMATIVA

20%

33,33%

46,66%

F .B B. S .

118

FIG.28- REPREZENTARE GRAFICA PROCENTUALA COMPARATIVA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE CELE DOUA LOTURI DE PRESCOLARI LA EVALUAREA FORMATIVA 2

70,00% 60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0 ,0 0% F B B S G.EX G.M

TABEL 11- CENTRALIZATOR REZULTATE EVALUARE FORMATIVA 2

GRUPA TESTATA CALIFICATIV FOARTE BINE NR.COPII PROCENT CALIFICATIV BINE NR.COPII PROCENT CALIFICATIV SUFICIENT NR.COPII PROCENT

GR.EXPER. GR.MARTOR

10 5

66,66% 33,33%

4 26,66% 7 46,66%

1 3

6,66% 20%

119

TEST DE EVALUARE FORMATIV 3

SARCINA DIDACTICA 1:CU CE SIMTIM? OBIECTIV OPERATIONAL: Sa descopere elemente ale lumii inconjuratoare cu ajutorul simturilor;

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA: Numeste 5 analizatori 3p-cte Numeste 3 analizatori 2p-cte Numeste 2 analizatori 1p-ct

SARCINA DIDACTICA 2: CUM NE INGRIJIM? OBIECTIV OPERATIONAL: Sa recunoasca 5 obiecte de igiena personala;

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA recunoaste 5 obiecte de igiena personala 3pcte recunoaste 3 obiecte de igiena personala 2pcte recunoaste 1 obiect de igiena personala 1p-ct

CALIFICATIV: FOARTE BINE(F.B.) : 5-6p-cte BINE( B ) : 3 4p-cte SUFICIENT( S) : 1- 2 p-cte

120

FISA DE EVALUARE FORMATIVA 3

O1-Sa descopere elemente ale lumii inconjuratoare cu ajutorul simturilor

O2-Sa recunoasca obiecte de igiena personala

121

I n urma parcurgerii timp de o saptamana a subtemei ,,CELE CINCI SIMTURI,prescolarii din grupa experimentala au obtinut la testul de evaluare formativa un procentaj relativ mai bun la sarcina didactica 2 ,cunoscand obiectele de igiena personala si mai putin relatia dintre organele de simt si analizatori.Acest lucru se poate observa si din reprezentarea grafica procentula ,unde predomina prescolarii cu calificativ forte bine la sarcina didactica 2.

TABEL12- CU REZULTATELE LA EVALUAREA FORMATIVA 3

GRUPA EXPERIMENTALA
NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI A.M. A.I. B.C. C.C. C.E. D.N. E.J. H.N. M.A. M.F. M.S. S.G. S.P. V.E. Z.D. 2 2 3 2 1 1 3 2 2 3 2 2 3 2 2

I1
3 2 3 3 1 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3

I2

TOTAL PUNCTAJ CALIFICATIV

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

5/FB 4/B 6/FB 5/FB 2/S 3/B 6/FB 5/FB 5/FB 6/FB 5/FB 5/FB 6/FB 5/FB 5/FB

122

TABEL 13 - REZULTATELUI TESTULUI FORMATIV 3 LOTUL DE CONTROL

NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. A.G. I.A. B.F. B.C. D.E. D.L. J.L. F.N. M.I. M.V. N.S. O.C. S.D. V.I. U.E.

PUNCTAJ

PUNCTAJ

TOTAL PUCTAJ OBTINUT

I1
2 1 1 3 3 1 3 1 3 2 2 2 0 1 2 3 3 1 3 2 2 3 3 3 3 2 2 1 2 2

I2
5/FB 4/B 2/S 6/FB 5/FB 3/B 6/FB 4/B 6/FB 5/FB 4/B 4/B 1/S 3/B 4/B

123

FIG.29- REPREZENTAREA GRAFICA CIRCULARA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE LA EVALUAREA FORMATIVA 3 LOTUL EXPERIMENTAL

13,33%

6,66%

F .B B. S .

80%

FIG.30 - REPREZENTAREA GRAFICA CIRCULARA A REZULTATELOR OBTINUTE LA EVALUAREA FORMATIVA 3 LOTUL DE CONTROL

13,33%

40%

F .B B . S .
46,66%

124

FIG.31 - REPREZENTARE GRAFICA PROCENTUALA COMPARATIVA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE CELE DOUA LOTURI DE PRESCOLARI LA EVALUAREA FORMATIVA 3

80 ,00% 70 ,00% 60 ,00% 50 ,00% 40 ,00% 30 ,00% 20 ,00% 10 ,00% 0,0 0% F B B S G .EX G .M

TABEL 14 - CENTRALIZATOR REZULTATE EVALUARE FORMATIVA 3

GRUPA TESTATA CALIFICATIV FOARTE BINE NR.COPII PROCENT CALIFICATIV BINE NR.COPII PROCENT CALIFICATIV SUFICIENT NR.COPII PROCENT

GR.EXPER. GR.MARTOR

12 6

80% 40%

2 7

13,33% 46,66%

1 2

6,66% 13,33%

125

TEST DE EVALUARE FORMATIV 4 SARCINA DIDACTICA 1: Descrierea regulilor de igiena a cavitatii bucale OBIECTIV OPERATIONAL: Sa verbalizeze 3 reguli de ingrijire a dintilor;(periaj,alimentatie,control medical) DESCRIPTORI DE PERFORMANTA: verbalizeaza 3 reguli de ingrijire a dintilor 3p-cte verbalizeaza 2 reguli de ingrijire a dintilor 2p-cte verbalizeaza 1 regula de ingrijire a dintilor 1p-ct

SARCINA DIDACTICA 2: Recunoasterea principalelor parti componente ale dintilor OBIECTIV OPERATIONAL: s identifice pri componente ale dintelui;

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA Identifica toate partile componente ale dintelui 3p-cte Identifica cu ajutorul educatoarei partile componente- 2p-cte Identifica partial partile componente ale dintelui- 1p-ct CALIFICATIV: FOARTE BINE(F.B.) : 5-6p-cte BINE( B ) : 3 4p-cte SUFICIENT( S) : 1- 2 p-cte

126

FISA DE EVALUARE FORMATIVA 4 Sa verbalizeze 3 reguli de ingrijire a dintilor; S identifice pri componente ale dintelui;

127

I n urma parcurgerii timp de o saptamana a subtemei,,DINTELE,prescolarii din grupa experimentala au obtinut la testul de evaluare formativa un procentaj relativ mai bun la sarcina didactica 1,cunoscand regulile de ingrijire a dintilor si mai putin alcatuire lor.Acest lucru se poate observa si din reprezentarea grafica procentula ,unde predomina prescolarii cu calificativ forte bine la sarcina didactica 1.

TABEL15- REZULTATELE LA EVALUAREA FORMATIVA 4

GRUPA EXPERIMENTALA
NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI A.M. A.I. B.C. C.C. C.E. D.N. E.J. H.N. M.A. M.F. M.S. S.G. S.P. V.E. Z.D. 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1 3 3 3 3 3

I1
2 3 3 2 2 2 3 3 2 1 3 3 2 2 2

I2

TOTAL PUNCTAJ CALIFICATIV

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

5/FB 6/FB 6/FB 5/FB 4/FB 5/FB 6/FB 6/FB 5/FB 2/S 6/FB 6/FB 5/FB 5/FB 5/FB

TABEL 16 - REZULTATELUI TESTULUI FORMATIV 4 128

LOTUL DE CONTROL

NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. A.G. I.A. B.F. B.C. D.E. D.L. J.L. F.N. M.I. M.V. N.S. O.C. S.D. V.I. U.E.

PUNCTAJ

PUNCTAJ

TOTAL PUCTAJ OBTINUT

I1
2 3 1 3 3 3 3 2 3 1 2 3 2 3 3 2 2 0 3 2 2 2 2 3 0 1 2 2 2 2

I2
4/B 5/FB 1/S 6/FB 5/FB 5/FB 5/FB 4/B 6/FB 1/S 3/B 5/FB 4/B 5/FB 5/FB

129

FIG.32 - REPREZENTAREA GRAFICA CIRCULARA A REZULTATELOR OBTINUTE LA EVALUAREA FORMATIVA 4 LOTUL EXPERIMENTAL 6,66% 6,66%

FB B S

86,66%

FIG.33 - REPREZENTAREA GRAFICA CIRCULARA A REZULTATELOR OBTINUTE LA EVALUAREA FORMATIVA 4 LOTUL DE CONTROL

13,33%

FB B S

33,33%

53,33%

130

FIG.34 - REPREZENTARE GRAFICA PROCENTUALA COMPARATIVA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE CELE DOUA LOTURI DE PRESCOLARI LA EVALUAREA FORMATIVA 4

90 ,00% 80 ,00% 70 ,00% 60 ,00% 50 ,00% 40 ,00% 30 ,00% 20 ,00% 10 ,00% 0,0 0% F B B S

G .EX G .M

TABEL 17 - CENTRALIZATOR REZULTATE EVALUARE FORMATIVA 4

GRUPA TESTATA CALIFICATIV FOARTE BINE NR.COPII PROCENT CALIFICATIV BINE NR.COPII PROCENT CALIFICATIV SUFICIENT NR.COPII PROCENT

GR.EXPER. GR.MARTOR

13 8

86,66% 53,33%

1 5

6,66% 33,33%

1 2

6,66% 13,33%

131

TEST DE EVALUARE SUMATIVA

SARCINA DIDACTICA 1-Identificarea principalelor parti componente ale corpului uman OBIECTIV OPERATIONAL: Sa enumere principalele parti componente ale corpului uman; DESCRIPTORI DE PERFORMANTA: enumera principalele parti componente ale corpului uman 3p-cte enumera cu ajutorul educatoarei principalele parti componente ale corpului uman-2pcte enumera partial principalele parti componente ale corpului uman-1p-ct

SARCINA DIDACTICA 2: Cunoasterea activitatilor fiecarui membru din familie OBIECTIV OPERATIONAL: Sa descrie sarcinile membrilor familiei in activitatile cotidiene; DESCRIPTORI DE PERFORMANTA Descrie sarcinile fiecarui membru al familiei-3p-cte Descrie cu ajutor sarcinile fiecarui membru al familiei-2p-cte Descrie numai ce face el in cadrul familiei-1p-ct

CALIFICATIV: FOARTE BINE(F.B.) : 5-6p-cte BINE( B ) : 3 4p-cte SUFICIENT( S) : 1- 2 p-cte

132

FISA DE EVALUARE SUMATIVA OO1-Sa enumere principalele parti componente ale corpului uman

creierul inima ficatul intestinul gros plmnii stomacul intestinul subire

OO2- Sa descrie sarcinile membrilor familiei in activitatile cotidiene;

133

I n urma parcurgerii timp de 4 saptamani a temei ,, OMUL FIINTA SUPERIOARA ,prescolarii din grupa experimentala au obtinut la testul de evaluare formativa un procentaj relativ mai bun la sarcina didactica 1 ,cunoscand partile componente ale corpului uman.Acest lucru se poate observa si din reprezentarea grafica procentula ,unde predomina prescolarii cu calificativ forte bine la sarcina didactica 1.

TABEL18 - CU REZULTATELE LA EVALUAREA SUMATIVA

GRUPA EXPERIMENTALA
NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI A.M. A.I. B.C. C.C. C.E. D.N. E.J. H.N. M.A. M.F. M.S. S.G. S.P. V.E. Z.D. 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3

I1
2 3 2 3 2 2 2 2 3 2 3 2 3 2 3

I2

TOTAL PUNCTAJ CALIFICATIV

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

5/FB 6/FB 5/FB 6/FB 5/FB 4/B 5/FB 5/FB 6/FB 5/FB 6/FB 5/FB 6/FB 5/FB 6/FB 134

TABEL 19 - REZULTATELUI TESTULUI SUMATIV LOTUL DE CONTROL

NR. CRT.

INITIALE NUME PRESCOLARI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. A.G. I.A. B.F. B.C. D.E. D.L. J.L. F.N. M.I. M.V. N.S. O.C. S.D. V.I. U.E.

PUNCTAJ

PUNCTAJ

TOTAL PUCTAJ OBTINUT

I1
3 3 2 3 3 2 3 2 3 2 3 1 3 3 2 3 2 2 3 2 2 3 2 2 2 3 0 3 2 2

I2
6/FB 5/FB 4/B 6/FB 5/FB 4/B 6/FB 4/B 5/FB 4/B 6/FB 1/S 6/FB 5/FB 4/B

135

FIG.35- REPREZENTAREA GRAFICA CIRCULARA A REZULTATELOR OBTINUTE LA EVALUAREA SUMATIVA LOTUL EXPERIMENTAL

6,66%

F .B B. S .

93,33%

FIG.36- REPREZENTAREA GRAFICA CIRCULARA A REZULTATELOR OBTINUTE LA EVALUAREA SUMATIVA LOTUL DE CONTROL

136

6,66%

33,33%

F .B B. S .
60%

FIG.37 - REPREZENTARE GRAFICA PROCENTUALA COMPARATIVA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE CELE DOUA LOTURI DE PRESCOLARI LA EVALUAREA SUMATIVA

137

10 0,00 % 90 ,00% 80 ,00% 70 ,00% 60 ,00% 50 ,00% 40 ,00% 30 ,00% 20 ,00% 10 ,00% 0,0 0% F B B S G .EX G .M

TABEL 20 - INREGISTRAREA COMPARATIVA A CALIFICATIVELOR OBTINUTE DE CELE DOUA LOTURI DE PRESCOLARI PE PARCURSUL EXPERIMENTULUI

LOT EXPERIMENTAL
TEST CALIFICATIV NUMAR PROCENT

LOT DE CONTROL
CALIFICATIV NUMAR PROCENT

138

F.B.
INITIAL

2 10 3 4 8 3 10 4 1 12 2 1 13 1 1 14 1 0

13,33% 66,66% 20% 26,66% 53,33% 20% 66,66% 26,66% 6,66% 80% 13,33% 6,66% 86,66% 6,66% 6,66% 93,33% 6,66%

F.B. B S FB B S FB B S FB B S FB B S FB B S

5 9 1 3 8 4 5 7 3 6 7 2 8 5 2 9 5 1

33,33% 60% 6,66% 20% 53,33% 26,66% 33,33% 46,66% 20% 40% 46,66% 13,33% 53,33% 33,33% 13,33% 60% 33,33% 16,66%

FORMATIV 1

B S FB B S FB B S FB B S FB B S FB B S

FORMATIV 2

FORMATIV 3

FORMATIV 4

SUMATIV

PROGRESUL INREGISTRAT IN CADRUL EXPERIMENTULUI DIAGRAMA EVOLUTIEI

FIG.38 - EVOLUTIA LOTULUI EXPERIMENTAL

139

1 0 0 .0 0% 8 0.0 0% 6 0.0 0% 4 0.0 0% 2 0.0 0% 0.0 0% EV .INIT EV .F .1 EV .F 2 EV .F .3 EV .F .4 EV .S UM. F .BINE BINE S UF IC IENT

FIG.39 - EVOLUTIA LOTULUI DE CONTROL

70.00 % 60.00 % 50.00 % 40.00 % 30.00 % 20.00 % 10.00 % 0.00% EV .INIT EV .F .1 EV .F .2 EV .F .3 EV .F .4 EV .S UM. F .BINE B INE S ATIS F AC AT

CONCLUZIILE EXPERIMENTULUI Copiii grupelor experimentale i de control au fost permanent monitorizai n timpul experimentului didactic ,, OMUL FIINTA SUPERIOARA.n urma utilizrii metodei proiectului

140

in cadrul grupului experimental s-au constatat diferene semnificative n ceea ce privete nivelul de cunotine al copiilor din cele doua grupuri de copii incluse in experiment,astfel: 1. copiii grupei experimentale dein mai multe cunotine despre alcatuirea corpului uman,
schimbrile care survin n dezvoltarea copilului,alimentatie sanatoasa,simturile,analizatorii, activitatea oamenilor si localitatea natala;

2. copiii grupei experimentale s-au implicat cu mai mare uurin n activiti spre deosebire de copiii grupei de control. Am realizat permanent observaii i apreciez c copiii grupei experimentale au iniiativ, colaboreaz cu colegii, devin mai responsabili, se implic mai mult n ceea ce realizeaz; 3. proiectul tematic OMUL- FIINTA SUPERIOARA a extins aria de utilizare a materialelor i a mediului educaional dincolo de sala de grup i a demonstrat care sunt efectele nvrii active; 4. primii beneficiari ai aplicarii acestei metode sunt copiii care: se manifesta natural; au mai multa libertate de actiune; beneficiaza de o invatare activa; participa la procurarea de materiale si devin mai responsabili; au mai mare incredere in fortele proprii si se simt capabili sa indeplineasca sarcinile incredintate; au posibilitatea sa se bucure de finalizarea activitatii; isi pot alege aria /zona care prezinta interes pentru ei; sunt parteneri in actul educational si devin participanti activi ai propriei lor formari; isi dezvolta competente precum creativitatea, capacitatea de a comunica, lucrul in echipa;au sansa de a-si planifica propriile activitati ,dezvoltandu-si spiritul de ordine si gandirea. 5.la randul sau, educatoarea : reuseste sa cunoasca mai bine copilul; isi rezolva problema resurselor materiale impreuna cu copiii, parintii si alte persoane resursa implicate in proiect; are prilejul sa depisteze diferite tipuri de comportament; este valorizata in raport cu ceilalti factori educationali; isi largeste sfera preocuparilor, isi aprofundeaza cunostintele si aplica metode noi.

6.parintii sunt implicati in proiect ei devenind colaboratori in asigurarea unor materiale necesare, beneficiind de posibilitatea de a contribui creativ la stabilirea scenariului, de a se informa

141

mai avizat asupra activitatii desfasurate de copii (scrisorile adresate lor trebuie sa fie concepute astfel incat sa se realizeze informarea si implicarea lor). 7.partenerii asociati in derularea unor proiecte (profesori, medici, reprezentanti ai unor institutii, domenii de activitate vizate de tema proiectului) pot deveni beneficiari ai acestui demers , implicarea lor largindu-le sfera de preocupari. 8.evaluarea este prezenta pe tot parcursul proiectului , proiectul fiind un proces si in acelasi timp un produs. In cadrul procesului copiii grupului experimental investigheaza, descopera, experimenteaza, prelucreaza informatii, coopereaza urmarind finalitatile stabilite la conceperea scenariului (harta, inventarul de probleme/intrebari-ce nu stiu si ce vor sa afle,etc.), iar ca produs, proiectul reflecta efortul individual al fiecarui copil, cel al grupului, fiind dovada implicarii personale si a interesului pentru inplinirea unui parcurs colectiv.Strategia de evaluare se stabileste tot la inceputul proiectului si se concretizeaza de regula in expozitii, mici reprezentatii artistice, concursuri,etc., produsele fiind marturii materializate ale unor ipostaze semnificative in dezvoltarea fiecarui copil. In urma efectuarii experimentului didactic am evidentiat faptul ca ipoteza cercetarii propuse a fost validata ,iar obiectivele cercetarii si obiectivele curriculare au fost atinse. Astfel se realizeaza inca o tendinta prefigurata de noul curriculum aceea de a se renunta la ideea unei evaluari care penalizeaza, in favoarea accentuarii progresului inregistrat in raport cu el insusi si mai putin cu ceilalti.Calitatea procesului educaional la vrsta precolar, reflectat nu numai n modul de concepere a curriculumului, dar i n procesul de predare-nvare-evaluare i chiar n organizarea spaiului educaional, trebuie privit ca o condiie de baz pentru realizarea societii educaionale de mine. Iar despre aceast societate nu vom putea vorbi dect dac acordm atenia cuvenit educaiei timpurii i mijloacelor potrivite prin care ne impunem s o realizm. n acest sens, noua abordare educaional se distinge ca o metod global cu caracter de interdisciplinaritate, susceptibil s stimuleze i s dezvolte pe multiple planuri personalitatea n curs de formare a copilului. n baza rezultatelor obinute, a experienelor dobndite i a introducerii alternativelor i a noilor strategii de nvare prin cercetare i descoperire, prin reconsiderarea rolului educatoarei i a responsabilitilor copilului, promovm Metoda proiectelor la vrstele timpurii ca o foarte bun strategie de organizare, desfurare i evaluare a procesului educaional din grdini.

CONCLUZII SI PROPUNERI
142

In urma elaborarii lucrarii metodico-stiintifice pentru obtinerea gradului didactic I ,,INVESTIGAREA DOMENIULUI DE CUNOASTERE ,,OMULIN INVATAMANTUL PRESCOLAR,PRIN METODA PROIECTELOR,putem mentiona principalele concluzii: 1. In realizarea proiectarii curriculare integrate la grupa de copii primul pas il face educatoarea care , acceptind ideea de schimbare aduce schimbari in modul de a gindi si actiona al copilului, al parintilor acestuia si chiar in sistemul educational 2. Al doilea pas este necesar sa se faca in directia metodelor de predare , care incurajeaza plasarea copilului in situatia de a explora si de a deveni independent , trebuie sa fie legate de varsta copilului si sa tina cont de creativitatea si increderea in sine a fiecaruia dintre cei doi factori implicati in procesul didactic 3. Ultimul pas este necesar in regandirea si potentarea valentelor formative ale mediului educational , care trebuie sa permita dezvoltarea libera a copilului sis a puna in evidenta dimensiunea interculturala si pe cea a incluziunii sociale . 4. Termenul curriculum integrat sugereaza in primul rand corelarea continuturilor , insa acest demers necesita o abordare curriculara , in care punctual de pornire este cel mai adesea finalitatea urmarita in functie de care sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv formativ. 5. Reuita predrii integrate a coninuturilor n grdini ine n mare masur de gradul de structurare a coninutului proiectat, ntr-o viziune unitar, intind anumite finaliti. nvarea ntr-o manier ct mai fireasc, natural peo parte i nvarea conform unei structuri riguroase, pe de alt parte, sunt extreme care trebuie s coexiste n curriculum-ul integrat. 6. De reinut este faptul c precolarii trebuie s nvee ntr-o manier integrat, fiecare etap de dezvoltare fiind strns legat de cealalt. Activitile integrate sunt oportune n acest sens, prin ele aducndu-se un plus de lejeritate i mai mult coeren procesului de predarenvare, punnd accent deosebit pe joc ca metod de baz a acestui proces. 7. Activitatea integrat se dovedete a fi o soluie pentru o mai bun corelare a activitilor de nvare cu viaa societii, cultura i tehnologia didactic.nvarea interdisciplinar favorizeaz cultivarea atitudinilor creative,dezvoltarea flexibilitii gndirii , a sensibilitii copiilor ,ofer posibilitatea nsuirii tehnicilor de cunoatere tiinic n perspectiva educaiei i autoeducaiei permanente. 8. De ce este valoroas activitatea propus? Deoarece face parte dintr-un proiect cu o tem de interes general, face uz de o metod de educaie alternativ prin care se creaz situaii complexe de nvare, motiveaz copiii s participe efectiv cu bagajele de cunotine, deprinderi, reuind chiar s obin un produs final. 143

9. Proiectul tematic oportunitate pentru dezvoltarea cunotinelor copiilor a. La vrstele mici, experimentele produc aciuni i reacii imediat observabile. Atunci cnd copilul experimenteaz pe cont propriu, nu avem garania c va reui s treac la un nivel superior de nelegere a unui concept. De aceea este necesar s vedem experimental ca pe un proiect integrat n curriculum, iniiat fie de educator , fie de copil. b. Proiectele tematice presupun investigarea unor subiecte propuse de copii, sugerate de anumite evenimente, ntmplri, ordinea desfurrii lor fiind la latitudinea educatoarei i a copiilor. c. Subiectul proiectului este inspirat din mediul apropiat, presupunnd interaciunea direct dintre copil i mediu. d. Coninuturile converg temei sau subtemei, respect nevoile de cunoatere ale copiilor, la un moment dat, inndu-se seama de particularitile de vrst ale acestora. 10. Educaia are printre obiectivele sale majore i mbuntirea puterii de nelegere a copilului i cultivarea dorinei acestuia de a nva. Activitile practice i experimentele care nlesnesc contactul cu lumea nconjurtoare sunt necesare pentru evoluia i dezvoltarea ulterioar a copilului. 11. Experimentele care se desfoar n grdini produc copiilor reacii i aciuni imediat observabile. Atunci cnd copilul experimenteaz pe cont propriu, nu avem garania c va reui s treac la un nivel superior de nelegere a unui concept, dar cel mai important este ce se petrece n mintea copilului dect ceea ce rezult din propriile mini. n acest sens li se recomand educatoarelor s recurg la un program flexibil care s le permit copiilor si urmeze interesul i s creeze n sala de grup un spaiu educaional stimulativ, care s favorizeze experimental, interaciunea i creativitatea. Roger Cousinet nct s le poat satisface , adaptnd mediul la copil.(Cousinet, 1978) 12. . O obsevare atent i permanent a manifestrilor copilului i o cunoatere a particularitilor psihofizice ale acestuia vor fi instrumentele de lucru ale educatoarei, att n timpul derulrii proiectului ct i n ultima faz, aceea a adugrii de detalii i a atribuirii unor funcionaliti rezultatelor proiectului. 13. Munca desfurat de copii poate fi fructificat prin realizarea , n funcie de natura temei proiectului, a unor albume de fotografii, cri care s cuprind lucrrile proprii, spectacole, dramatizri, casete video cu activitile desfurate sau interviuri cu impresiile copiilor. Tot ceea ce creaz ei este binevenit, originalitatea n lucrri dar i n alegerea temelor i a abordrii acestora poate constitui mijlocul ideal de evaluare a muncii depuse. 144 susine c Educaia nou consider trebuinele copilului ca existente i organizeaz mediul n aa fel

Este evident c asistam la o abordare educaionala a crei valoare pedagogic se poate explica prin faptul c interesele i nevoile copilului nu sunt n opoziie cu curriculumul, copiii se pot exprima pe ei nii, nvarea este activ, i n acelai timp, pentru educatoare este un bun instrument de prognosticare, ntruct indic modul real de a dispune de anumite aptitudini de ctre copil, dar i un instrument de diagnosticare, fiind un bun prilej de testare i de verificare a capacitilor intelectuale i a aptitudinilor creatoare ale copiilor. Astfel, pe parcursul desfurrii acestor proiecte educatoarea poate s stabileasc dac copilul beneficiaz de ceea ce nseamn exersarea operatiilor gandirii,dezvoltarea si consolidarea lor ,observa daca are formate deprinderi de munca independente Aceast metod este vzut n plan teoretic, ca o metod global, cu un puternic caracter interdisciplinar, ca o metod care stimuleaz i dezvolt multilateral personalitatea n curs de formare a copilului, n plan practic el se definete ca un efort deliberat de cercetare al copiilor, concentrat pe depistarea detaliilor i nelegerea subiectului n ntreaga sa amploare .

. 1. Ana, Aurelia, Cioflica, Smaranda Maria, 2003Proiecte tematice orientative, Editura Tehno-Art, Petroani, 2. Bonta, I. 1994, Pedagogie, Editura All, Bucureti,. 145

3. Cerghit, I. 1980, Metode de nvmnt, E.D.P., Bucureti,. 4. Cerghit, I. 2003, Sisteme de instruire alternative i complementare. Structuri, stiluri, strategii, Editura Aramis, Bucureti,. 5. Crengua - Lcrmioara Oprea ( 2008) Strategii didactice interactive, ed. a IIIa, EDP, Bucureti 6. Cerghit (coord.) 1983 - Perfectionarea lectiei n scoala moderna, EDP, Bucuresti,. 7. Crocnan, Ovidiu, Daniel Huanu, Elena 2002 - Manualul nvtorului,clasa a IV-a, Editura didactic i Pedagogic Bucureti, 8. Cuco, Constantin 2008 Teoria i metodologia evalurii, Editura Polirom, 9. Cuco, Constantin 2007 Pedagogie, Editura Polirom, 10. *M.Ciobotaru, . Antonovici, M. Popescu, D. Fenichiu, 2005 Aplicaii ale metodei proiectelor, Ed. CD Press, Bucureti, 11. Dragu Anca,Cristea Sorin,2003,Psihologie si pedagogie scolara,editia a-IIa,Ed.OvidiusUniversity Constanta 12. Dicionar Enciclopedic 13. Drgan, I., Nicola, I., (1995), Cercetarea psihopedagogic, Editura Tipomur, TrguMure 14. Nicola,I,(1995)- Tratat de pedagogie- Ed. 15. Dumitru, I., Ungureanu, C. 2005, Elemente de pedagogie i psihologia educaiei, Cartea Universitar, Bucureti,. 16. Frunza Virgil,2004,Elemente de metodologia instruirii, Ed.Muntenia 17. Ionescu, M., Radu, I. 1995, Didactica modern, Editura Dacia, Cluj-Napoca,. 18. Manual Psihologie cl.a X-a 2002 Ed.Didactic i Pedagogic19. Manual Psihologie cl.a X-a 2000 Ed. Humanitas Educaional 20. Revista Arborele Lumii 21. Michel Onfrey Filozofia Gustului Revista Dilema nr.465/14.02.2002 22. E. Joita 2001- Curs de pedagogie scolara, Tipografia Univ. din Craiova,. 23. Marin Stoica 2002 Pedagogie i Psihologie pentru examenele de definitivare i grade didactice, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova,; 24. Stan Liliana, 1994Cercetarea pedagogic i inovarea n nvmnt, n vol. Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iai, 25. *V. Preda, 2005Metoda proiectelor la vrste timpurii, Ed Miniped, Bucureti, 26. *Revista nvmntului Precolar, Nr.3/4 2006 27. Jinga, Ioan ,Istrate Elena 1998 Manual de pedagogie, Editura All, 28. PREDA, V., (2005), Metoda proiectelor la vrstele timpurii, Editura Miniped, Bucureti 146

29. *** Revista nvmntului precolar maramurean, Grdinia mileniulul trei, nr.2/2002 30. Cousinet, Roger, 1978 Educaia Nou, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 31. Coordonator: prof.Rodica Gavra, colaboratori. Bianca Anamaria Abrudan, AnaMaria Nechita, Elena Miron Boca, Elvira Chichisan, Nicoleta Bucur, Camelia Draghici, Maria Tarko, Maria Micle, Alexandra Maja2008 Totul..pentru copil ghid pentru educatoare si directori, Editura Diana 32. Grama Filofteia, Mioara Pletea,Cristina Spanu, Laurentia Culea, Rodica Fotache, Angele Ciubotaru, Angela Sesovici2008 Ghid pentru proiecte tematice-Activitati integrate pentru prescolari ( 3-5 ani), Didactica Publishing House, 33. Viorica Preda, Mioara Pletea, Filofteia Grama, Aurelia Cocos, Daniela Oprea, Marcela Calin-2005 Ghid pentru proiecte tematice- abordare in maniera integrate a activitatilor din gradinita, Humanitas Educational, 34. Antonovici tefania, Nicu Gabriela 2008 Jocuri interdisciplinare, editura Aramis Print S.R.L, Bucureti; 35. Ezechil Liliana, Pii Lzrescu Mihaela - 2001 Laborator precolar, Editura V&I Integral, Bucureti,; 36. Ileana Dsclescu i colab, - 1988 ndrumator n sprijinul desfurrii activitilor de cunoatere a mediului nconjurtor la grupa pregtitoare n grdini, Editura Polirom, Iai,; 37. Curriculum pentru invatamantul prescolar-Didactica Publishing House, Bucuresti 2009 38. Extrasa din enciclopedia ENCARTA 97 39. Silvia Breben , Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ( s.a.) 2007- Metode interactive de grup. Ghid metodic pentru nvmntul precolar, Editura Arves, Craiova 40. Internet: http://www.edu.ro site al Ministerului Educaiei i Cercetrii. 41. Anatomia Omului site innerBody.com 42. SiteDeparatament Paleontologie, Muzeul de istoria naturii, Kesington, Londra

147