Introduce Re

www.lucrari-de-licenta.
com
CAPITOLUL I IMPORTANTA CUNOASTERII MEDIULUI NCONJURATOR LA COPII Protejarea mediului ,este o problem care trebuie s ne preocupe pe toi,aduli i copii,deoarece fenomenele de poluare nu cunosc distane i nu in seama de frontiere.Ignorarea msurilor ecologice de aprare a mediului poate declana o criz ecologic avnd consecine grave.De aceea este necesar formarea contiinei i conduitei ecologice prin orice demers educativ, nc de la gradini,prin activiti atractive,care s -i fac pe copii s neleag rolul pe care l joac fiecare dintre noi n p strarea i ocrotirea mediului nconjurator. Problemele fierbini ce preocup omenirea: fenomenele de poluare ale aerului, apei i solului, amplificarea efectului de ser, subierea stratului de ozon al planetei, nclzirea global, ne determin s tratm cu deosebit importan educarea elevilor pentru cunoaterea i contientizarea valorii mediului, pentru aprarea i protejarea mediului nconjurtor. Unitatea de nvare curent se concentreaz pe formarea elevului ca ecologist, ca persoan implicat n cunoaterea, protejarea i mbuntirea calitii mediului. Prin ieiri n aer liber, prin observarea mediului, prin documentare din diverse surse, prin rezolvarea sarcinilor didactice, elevii isi vor Natura trebuie protejat i ngrijit . Cea mai mare bogie a oamenilor este format din :apa limpede, aer curat, pmnt brun, plante i animale sn toase.Toate acestea contribuie la o via sntoas i armonioas pentru oameni. Se impune, astfel, c nc de la vrste mici, copiii s fie educai n spiritul unei atitudini pozitive fa de mediul nconjurtor, n vederea formrii ulterioare a contiinei
www.lucrari-de-licenta.com
i comportamentului ecologic, favorabile unui stil de via sntos mental, emoional, fizic i socio-morale Precolaritatea este apreciat tot mai mult ca v rsta ce cuprinde cea mai important experien educaional din viaa unei persone ; pe parcursul ei se nregistr eaz ritmurile cele mai pregnante n dezvoltarea indivi dualitii umane i unele din cele mai semnificative achiziii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltrii sale . Mediul nconjurator n care copiii i desfoar activitatea, prin variatele lui aspecte, constituie un prilej permanent de influenare asupra personalitii acestora. Mai nti de toate, mediul ambiant ofer copilului posibilitatea de a veni mereu n contact cu ceva nou pentru el, care i strnete curiozitatea, dorina de a -l cunoate, Astfel, din contactul cu obiectele i jucriile sale, cu lucrurile personale i cele ale adulilor, apar diferite ntrebari din care rezult ca prescolarul se intereseaz de denumirea, calitile sau proveniena lor. Adulii n familie, ct i educatoarele la gradini, trebuie s satisfac aces te interese. Prin r spunsul dat se transmit att cunotinele solicitate de copil ct i cuvintele cu privire la atitudinea pe care trebuie sa o aib copilul fa de fiecare lucru sau fiin . Cu alte cuvinte, concomitent cu transmiterea de cunotine, se formeaz copilului o atitudine corespunztoare, un anumit mod de comportare. Astfel, se nlesnete cunoasterea treptat a mediului nconjur tor, ca si integrarea din ce n ce mai corect a copilului n acest mediu. Totodat, noile cunotinte dobndite devin un ndreptar preios al aciunilor ntreprinse ulterior.Curiozitatea pe care copiii o manifest fa de fenomenele naturii trebuie meninut i transformat ntr -o puternic dorin de a o cunoate i n elege din ce n ce mai bine. Observarea sistemati c a dezvoltrii i schimbrii n timp a plantelor, a creterii i ngrijirii animalelor, educ atenia, spiritul de observa ie deprinderea de a sesiza schimbrile din natura i dorina de a cunoate cauzele acestora. Noile cunotine transmise copiilor cu prilejul observrii diferitelor fenomene ale naturii sunt nelese i memorate cu mult uurin .Raspunznd la ntrebrile precolarilor, educatoarea trebuie s le explice fenomenele respective n raport cu capacitatea lor de ntelegere.
Astfel, orizontul de cunoatere al copiilor se mbogete treptat, ceea ce permite s neleag c plantele i animalele au nevoie de anumite condiii de dezvoltare ( hrana, caldura, lumina, adapost ),c trebuie ngrijite de om; sau c fiecare fenomen este rezultatul unei cauze, ca fenomenele sunt legate ntre ele i depind unele de altele. Inelegerea treptat, pe baza cunotin elor transmise de educatoare, a fenomenelor naturii, a interdependen ei dintre ele ,a cauzelor care le-au provocat contribuie din plin la nsuirea de ctre copii a unor elemente tiinifice despre natur . Observarea sistematic a naturii de ctre copii, sub ndrumarea educatoarei contribuie la mbogirea cunotinelor lor, la nelegerea adecvat a fenomenelor naturii, la dezvoltarea spiritului de observaie, a gndirii i limbajului. Observnd natura, copiii pot, de asemenea, sub ndrumarea adultului s sesizeze frumuseile ei i s o ndrgeasc. In felul acesta li se educ sim ul estetic, sentimentul de admiraie, de dragoste i mndrie pentru bogiile i frumuseile naturii patriei noastre. De asemenea, mediul nconjurator ofera copiilor si alte posibilitati de cunoastere. Este vorba de cunoaterea muncii oamenilor, a diferitelor m eserii, a rezultatelor activitii umane n diferite domenii. Prin nsuirea de noi cunotinte despre aceste aspecte ale vieii sociale, copiii i lrgesc orizontul, i dezvolt interesul pentru cunoaterea activitii omului, i se educ dragostea i respectul fa de om i de rezultatele muncii lui. Un alt aspect al vieii sociale care plce mult copiilor i care le d posibilitatea s triasc sentimente puternice contribu nd din plin la educarea dragostei fa de poporul nostru, fa de datinile i obiceiurile romnilor, fa de s rbtorile naionale.Pe fondul acelor triri intense, educatoarea transmite copiilor cunotinte despre ceea ce reprezint fiecare eveniment, motivele pentru care este srb torit. Insui contient i activ cunotintele despre natura, vor fi implicai ntr -un proces de nvare pe baza interaciunii concretului cu abstractul. De asemenea vor constat impactul puternic al aciunii omului asupra mediului, efectele negative ale polurii asupra aerului, solului, apei, pdurii, vor identifica soluii concrete la problemele mediului. Prin aciunile practice de colectare a deeurilor elevii i vor forma atitudini i comportamente pozitive fa de mediu, vor contientiza cum pot deveni prietenii mediului nconjurtor.
CAPITOLUL II DEZVOLTAREA PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR DE VRSTA PRESCOLARA Sub influenta jocului i a activitatilor programate ( observarea fenomenelor din natura i a realitilor sociale, construc ii, modelaj, desen. etc. ) precum i ndrum rilor educatoarei, la copil apar particulariti psihice noi. Experiena lor cognitiv se amplifica sfera reprezent rilor se extinde, operatiile gndirii devin mai complexe. Toate aceste schimbari si multe altele confera studiilor prescolaritatii specifice particularitati care sunt prezentate schematic n cele ce ur meaz: Vrsta prescolara mica si mijlocie ( 3 - 5 ani ) a. Progrese cognitive -percepia, memoria, imaginaia, gndirea, limbajul - se desfoar n situaii concrete i n contextul aciunilor practice, obiectuale. Important este ca educatoarea sa ncurajeze cutrile, spontane ale copilului care cer ca orice adevr ce trebuie cucerit s fie reinventat sau cel puin reconstruit i nu doar transmis. Folosirea exclusiv a mijloacelor audio - vizuale duce la un fel de verbalism al imaginii care n loc s duc la activiti autentice, promoveaz doar asociaiile, substituind figurativul n locul operativului. Copilul percepe mai curnd deosebirile dect asemanarile, nsusirile obiectelor mai pronuntate, mai batatoare la ochi, chiar dac sunt neeseniale. Operaiile gndirii se constituie n activitatea practic nemijlocit . Copilul este constructor activ al simturilor sale cognitive care genereaza la rndul lor notiuni, concepte si operatii potentiale mai
complexe. Copilul memoreaz i reine impresiile care l impresioneaz mai puternic, mai ales pe acelea legate de nevoile si dorintele lui actuale. b.Procesele afectiv - motivaionale - ncrcarea impulsiv - exploziva a acestor procese, adesea foarte pronunat, atesta instabilitatea echilibrului emoional a l copilului, exprimat frecvent prin strigate, plns, acte agresive etc. La precolarul de 3 - 4 ani aceste reacii sunt nc difuze, nedifereniate, se polarizeaz uor dar aduc dup sine un mare consum de energie nervoas . Educatoarea trebuie s -i ferea sc pe copii de astfel de manifestri duntoare sntii mintale i afective. Cu toate acestea, n general, socializar ea afectiva la aceast vrst se produce destul de intensiv. La nceput, interactiunea prescolarului cu alti copii este relativ limitata deoarece el este nca absol vit de sine. Copiii mici tind s se joace mai mult unul lnga altul dect unul cu altul. c. Conduita voluntar i comportamentul socio - moral. Conduita voluntar urmeaz suita micrilor i actelor organizate la nivelul unor ac iuni simple. Scopul activitii l constituie mai ales obiectul perceput nemijlocit, iar motivele ei - interesele senzorio - motrice, procesele afective, interes ele ludice. Activitatea nceput adesea i pierde cursul, se ntrerupe, ramne nefinalizat, mai ales la precolarii mici. Micrile i actele implicate n conduita voluntar ating trepte ascendente de dezvoltare. Insemnate transformri i prefigurri apar i n comportamentul socio - moral. Constat m la copil ceea ce unii autori numesc nevoia de ordine, respectarea regulilor sociale care guverneaz cele mai simple conduite i constituie instrumente de afirmare a eului i a personalitatii. Fiecarei etape a dezvoltarii i corespund morale succesive, pornind de la morala obinuin elor, la morala regulilor, apoi la cea a exigenei i la cea a datoriei. Vrsta prescolar mare ( 5 - 6/7 ani ) a.Procesele cognitive - percepia se detaeaz de situaiile concrete, difereniate prin intermediul aciunilor obiectuale. Rolul lor ns nu trebuie subestimat. Copilul doreste s tie ct mai multe, pune nenumrate ntrebri, experimenteaz ,pune mna pe toate, ridicndu-se de fiecare dat deasupra lui nsii.
El nva s examineze obiectele opernd cu diverse criterii: forma, culoare, marime.Este interesant de observat c, potrivit datelor care analizeaz convorbirile dintre copil i adult, iniiatorul dialogului a fost d e dou ori mai mare din partea copilului. Copilul nu numai ca iniiaz convorbirea dar mai elaboreaz i forma dialogului pe care l conduce iar adultul doar se adapteaz la demersul acestuia. Procesele afectiv - motivationale - viata afectiva a copilului atinge nivelul corespunzator pregatirii lui pentru scoala. Emotiile si sentimentele devin mai bogate n continut. Sentimentele de integrare sociala si de prietenie sunt mai accentuate dect cele de dominare si de agresivitate. Relatiile de ostilitate fatisa cedeaza celor de empatie, competitie, cooperare si prietenie. si Important este ca n gradinita relatiile socio afective sa-l elibereze pe copil de egocentrismul subiectiv, sa-i formeze capacitatea de apreciere si autodepasire tot mai obiectiva potrivit cerintelor morale. Prescolarul trebuie sa-si simta ceea ce stie ca este bine de facut si sa evite sa faca ceea ce stie si simte ca este rau. In felul acesta, nca din gradinita se cultiva concordanta necesara ntre cunostinte - trairi afective - actiuni savrsite, n procesul de formare morala a prescolarului. c.Dezvoltarea vointei si a conduitei socio morale Evolutia accesibil vrst ei dobndeste i conduita voluntara a precolarului mare. Copilul este capabil s renune la unele dorine imediate i personale, n fa voarea unor scopuri cu o motivaie socio moral. Efortul voluntar se exerseaz prin depirea obstacolelor ce se ivesc pe parcurs i prin ducerea pn la capt a lucrului nceput. Se dezvolta la copil capacitatea de a amn , de a atepta i chiar de a renuna la ceva atractiv i mult dorit. Aceasta capacitate exprim intensitatea controlului volitiv asupra tririlor afectiv - egocentrice. Insuirea regulilor de comportare prezint o mare nsemntate pentru dezvoltarea voinei i conduitei socio - morale a precolarului. Spre sfritul perioadei, precolarul ncepe s resimt o atracie foarte puternic spre coal, spre rolul de colar. Imaginea de sine, proiectat n viitor, exercit o influen pozitiv asupra dimensiunilor actuale ale individualitii copilului. Faptul acesta atesta un indice si un criteriu valoric obiectiv al maturiz rii psihologice a copilului n sensul capacitatii lui de a desfasura cu succes o noua forma de nvatare - de tip scolar.
CAPITOLUL III METODE DE STIMULARE A CUNOATERII MEDIULUI LA COPII Metodologia didactic nu reprezint doar ansamblul metodelor de nv mnt ci, este teoria care sudeaz aceste metode, avnd menirea de a cerceta i descoperi principiile care au la baz maximalizarii eficien ei lor.Originalitatea cuvntului metoda i da sensul de cale, drum de urmat n vederea realizarii unui scop . Paul Popescu Neveanu defineste metoda drept sistem de procedeuri prin care se ajunge la un rezultat, structura de ordine, program dupa care se regleaza actiunile practice si intelectuale n vederea atingerii unui scop.In practica precolar, metoda se definete drept o cale de urmat n vederea atingerii unor obiective instructiv-educative dinainte stabilite o cale de transmitere i nsuiri a unor cunotin e de formare a unor priceperi i deprinderi. Metodele de nvmnt se refer la activitatea ce se desfoar n procesul de nvmnt. Ele sunt modaliti practice de utilizare a mijloacelor didactice i a unor tehnici specifice nvmntului. de organizare i desfasurare a activitatii instructiveducative.Procedeele didactice reprezinta tehnici mai limitate de actiune, detalii ale metodelor, iar strategia didactica reprezint modul original de mbinare a metodelor, mijloacelor si tehnicilor didactice. De asemenea, metodele de nvmnt, ca modaliti practice de desfurare a activitii comune, n spirit de cooperare a nv mntului cu precolari - nu se limiteaz numai la procesul instruirii ci servesc la realizarea obiectivelor educaiei, viznd dezvoltarea capacit ilor intelectuale, a motivelor nv rii, educarea sentimentelor sociale, formarea trsturilor de personalitate, etc.
Datorit complexitii situaiei de nvare, metodele de nv mnt nu se pot folosi n mod izolat, ele structurndu-se n complexe de metode, mijloace i tehnici n raport de situaia de nvare, pe care o servesc. Aceast combinare original a metodelor, mijloacelor i tehnicilor n complexe adecvate situaiei de nvare care este cunoscut sub denumirea de strategia didactic sau strategia instruirii. Strategia didactic este doar o ipoteza de lucru: ea are caracter dinamic, deschis, putndu-se modela pe parcursul activitii, n raport de condiiile concrete n care se desfoar activitatea instructiv-educativ. Epoca modern, caracterizat prin dezvoltarea n ritm rapid a tiinei i tehnicii, impune o nou orientare n formarea omului capabil sa se adapteze usor si rapid la mutatiile frecvente cu care se confrunta. Astfel se modific i concepia privind locul i rolul copilului n procesul de instruire i educare. Se pune accent pe activitatea personal , copilul devenind agent principal. Noua metodologie pune accent pe metodele care mresc potenialul intelectual al copilului, prin angajarea lui la un efort personal n actul instruirii i educarii. In noua concep ie, educat orul are menirea de a ajuta precolarul s gseasc ei nii calea de parcurs n v ederea redescoperirii unor adev ruri demonstrate, cunoscute. In procesul de predare - nvare a cunotin elor despre mediu, metodele trebuie astfel combinate nct s constituie strategii de nvare, instrumente de munc ale elevului n procesul de cunoatere de noi cunostinte, de formare de priceperi si deprinderi. Din cercetrile ntreprinse ct i din experienele desfurate, am ajuns la concluzia ca cele mai eficiente metode sunt metodele activ - participative, care asigur procesului de nvatamnt un caracter practic - aplicativ. innd seama de scopul pe care l-am urmarit, de condiiile concrete n care mi-am desfurat activitatea, de particularitile psihopedagogice ale pre colarilor, de complexitatea obiectivelor urmrite, am ales metode adecvate, cu accent pe latura formativ .Specificul activitatilor de Cunoasterea mediului , precum i particularitile psihice ale copiilor pre colari impun utilizarea mai larg a metodelor : observaia,demonstraia,exerci iul,experimentul,conversaia,modelarea,jocul didactic
III.1.Observaia Observaia n natur i n activitatea economic a oamenilor, constituie unul din principalele izvoare de cunoastere. A observa nseamn a percepe fenomenele i obiectele n condiii naturale, n scop de a descoperii legturile lor interne. Observaia ,,este o metod prin care elevii percep direct, activ i sistematic obiectele i fenomenele lumii nconjurtoare n scopul cunoaterii unor trsturi eseniale ale acestora; descriu i explic datele eseniale sesizate prin raportarea la noiunile cunoscute; integreaz cunotin ele noi n ansamblul celor deja asimilate ,,. La vrsta precolar asistm la o mare extensie a spaiului n care se mic copilul. Cum noile spaii de via conin multe obi ecte incitante, ncep s fie vitalizate o serie de trebuin e psihologice ale copilului, dintre acestea, trebuina de cunoatere, de investigare, fiind extrem de importante. Copilul precolar, din dorina de a afla, de a ti ct mai multe lucruri, manifest o curiozitate vie i permanent.Dar, pentru satisfacerea trebuinei de cunoatere, el trebuie sa fie instrumentat din punct de vedere psihic, adic s dispun de procese, funcii, nsuiri i capaciti psihice care s -i permit a lua n stapnire noile obiecte i fenomene.Ca urmare, procesele senzorial-perceptive att de strns legate de cele motorii i acionale sunt obligate s suporte o serie de transformri, s se cizeleze, s se modeleze, s se perfecioneze n conformitate cu particularitile de vrsta. Cunoaterea pe cale senzorial este prima cale de cunoatere, gndirea copilului precolar nascndu-se i formndu-se n procesul perceperii active a obiectelor i fenomenelor din mediul nconjurator.Prin contactul direct cu natura, cu frumuseile i transformrile ei, copiii au posibilitatea s vad totul de aproape.Profitnd de interesul pe care-l au copiii fa de animale, am organizat cu grupa ce o conduc o lecie plimbare la
Gradina zoologica pentru a observa animalele salbatice.Pentru reuita leciei plimbare am avut n vedere demersul a organiza care a cuprins: - documentarea mea ca educatoare cu privire la organizarea unei plimb ri; - data cnd efectuez plimbarea; - traseul i mijlocul de transport cu care am efectuat plimbarea, raportnd distana de la grdini la parc; - am familiarizat copiii cu privire la cerinele unei plimb ri, la anumite obstacole ce ar putea mpiedica buna desfurare a plimbrii; - mi-am elaborat un plan n baza cruia se vor evalua cunotin ele dobndite de copii cu ocazia leciei -plimbare; - am urmrit s observe animalele salbatice n mediul natural. Obiectivele obionale au fost: - s identifice fiecare animal slbatic, analizndu -i prile componente; - s achizi ioneze termeni noi - exemplu captivitate; - s manifeste bucurie i interes n contact cu animalele; - s clarifice, s genereze cele observate, n momentul consolid rii. Metodele folosite au fost: observaia, conversaia euristica, nv area prin descoperire, problematizarea.In traseul pe care l-am prcurs am fcut abstracie de toate celelalte aspecte.Observarea s-a desfurat pornind din punctul unde erau situate cprioarele i ajungnd n acelai punct.tim despre copii ca se deosebesc ntre ei nu numai prin inteligena i temperament ci i prin emotii, dispoziii afective, sentimente, motivaii.Acest aspect l-am remarcat i la grupa mea. Unii copii s-au entuziasmat, au exclamat: - Uite animalele! Alii au fost reinuti, au tiut s -i controleze emoiile: E -Unde ne aflam? C -La Gradina zoologica !" Le-am orientat aten ia spre locul unde se aflau cerbii i c prioarele, utiliznd metoda dialogului. Prin observaie direct copiii au descris - alc tuirea corpului, statura, culoarea, blana, mediul de via, deplasarea, reuind s exprime foarte bine caracterul activ i
relativ al animalelor.Pornind de la dictonul: nici un fapt ntlnit nu poart pe el eticheta esenial - dup care s -l recunoatem, activitatea de observare a animale lor prin lecia plimbare - a cerut o activitate intens a minii copiilor, determinndu -i s se concentreze asupra anumitor probleme eseniale. Prin metoda comparaiei, copiii au evideniat mai bine ceea ce este caracteristic celor dou animale, deoarece faptele ies n eviden i ne atrag mai ales prin contrate.Comparnd caprioara cu cerbul - au dedus ca: toate caprioarele nu au coarne, cerbii au coarne i sunt animale superioare.Experiena anterioar joac un rol important n percepie.Faptul c ei au cunoscut dinainte cum arat un animal, ne -am ajutat s distingem felul animalului din an samblul n care sunt situate, s -l detaeze, s-l individualizeze.Ne-am deplasat spre cuca lupilor. C1 C2 -Acetia sunt lupii. -Uite, stau nchii n cuc! Pentru ca observarea s nu fie monoton , i-am lsat s se exprime liber, am tiut, ca educatoare, cnd sa intervin i ct s -i ajut - lucru demonstrat prin participarea lor cu mult interes. E C E C - De ce credei ca stau n cuc? - Pentru c sunt periculoi - Ce s-ar ntmpla dac ar fi liberi? - Ar mnca caprioarele.
Deducem semnificaia cuvntului captivitate. Se percep vizual pr ile componente ale acestor animale, copiii analiznd, transpunnd n cuvinte cele observate. Cunoate, faptul c cine nu are interes pentru un lucru, l poate privi orict, nu va rine aproape nimic.Acest aspect am vrut s -l constat n cadrul activitaii mele de observare a animalelor n natura .
C1 C2 C3
- Uite un iepure! - Are dou picioare! - Ce micu e!
Copiii vorbeau tare, iepurele s-a speriat i s-a deplasat. Se numra picioarele ( are patru ). Concluzia - existau piciorue ascunse care nu se vedeau. Analizm prile componente ale acestuia. Se constat c este cel mai micu animal dintre animalele observ e.Metoda problematizrii a jucat un rol semnificativ n raspunsul la anumite ntrebari. E - De ce credeti copii ca are doua picioruse mai lungi n spate si scurte n fata? Rspunsurile lor au fost diverse: C1- S alerge repede pentru a nu-l prinde oamenii. C2 - S alerge pentru a nu-l mnca animalele rele.
Inelegnd un obiect ntr-un context nou, plasndu-l ntr-un sistem de relatii noi, obiectul acesta si dezvaluie si caracteristici proprii, noi valente la care noi ne-am gndit. Procedeul este al analizei prin sintez , ntruct diferitele ( proprieti ) nsuiri ale unor animale se desprind ( analiza ) prin raportarea la alte animale ( sinteza ) sau la imaginea ntregului.Tot ceea ce au afirmat despre iepure, le-a ramas vie amintirea celorlalte animale observate ( caprioare, lupi ).Deoarece majoritatea copiilor au remarcat repede trsaturi eseniale ale animalelor observate - a depins de spiritul lor de observaie care la unii este mai bine dezvoltat, la altii mai puin.
Senziile vizuale joac rolul cel mai important n rela iile cu mediul.
Cu ajutorul senzaiilor vizuale, copiii au ob inut informaii despre animale, de la distan, fr s le pipie.Cu privirea nemicat nu puteau cuprinde dect o zon foarte mica, n realitate, fr s ne dm seama, ochii copiilor se mic tot timpul, explornd activ spaiul din faa lor. Strigtul leului, perceptibil auditiv de ctre copii, le-a orientat privirea spre cuca unde erau tinute cele doua animale, n captivitate.Prin observa ie, analizatorii copiilor au nceput s disting forma, mrimea, prile componente, s le individualizeze, s stabileasc similitudinea cu celelalte animale inute n captivitate.Dorina de cunoatere a
copiilor era din ce n ce ma i mare. Se citea pe expresia fe ei lor un sentiment de entuziasm pentru ceea ce vedeau.
C1
C2
- Ce fioroase sunt!
- Ne privesc cu ur! Prezena noastr n faa cutii celor dou animale, le determin s rspund activ
la anumii stimuli, modificndu -i pozitia corpului prin micri, strigt, dnd posibilitatea copiilor s sesizeze prin comparaie, prile componente ale celor dou animale observate, s disting leul de leoaic prin coam.Deplasarea spre cuca vulpilor a fost ntrerupt de orientarea ateniei lor spre ngrijitorul animalelor care transport un cal sacrificat, pentru a hrani animalele. Copiii n eleg mai greu c orice organism viu triete ntr-un anumit mediu, iar ntre organism si mediu exista o legatura, mediul oferind anumite conditii pentru ca acel animal sa poata trai, de aceea nedumerirea de care au dat dovada a fost explicata. C- Ce pcat de bietul cal! La ei exist mereu impulsul de a descoperii i orict de frumos le-am vorbi noi educatoarele despre hrana animalelor, nu-i poate emoiona att de adnc ca atunci cnd ei triesc ceea ce vad.Aflndu-se n faa cutii unde erau situate vulpile, copiii dobndesc informaii despre vulpea polar i argintie.Prin comparaie, analiza, sinteza, am stabilit nsuirile caracteristice celor dou animale. Toi copiii vd acelai animal, dar scopurile lor sunt diferite i n func ie de scopul lor, ei vor nregistra ca eseniale unele aspecte: mi carea animalului, rapiditatea cu care reacioneaz la diferite situaii i zgomote, dar n toate s-au dovedit a fi buni observatori, tiind s prind repede ceea ce este esential pentru observarea noa str . Ursul a fost observat de ctre copii n doua ipostaze: deplasndu-se, mergnd greoi prin curtea grdinii zoologice i stnd n dou picioare ntr-un bazin de unde putea fi privit de la naltime. C1 C2 C3 -Uite cum sta n doua picioare! -Parca ar fi om! - Nu, parc este la circ i ateapt s -i dm mncare.
Pentru a le centra atenia asupra observ rii acestui animal, le-am propus s -l compare cu celelalte animale observate anterior. E C - Cum este ursul fa de vulpile pe care le-am vzut? - Este un animal mare. Am analizat prile componente ale acestui animal i am constatat c are corpul alctuit tot din cap, gt, trunchi i 4 picioare. Din nou n clas . Etapa pe care am numit-o Prelungiri - unde am evaluat pe baza unui plan bine stabilit tot ceea ce i -au nsuit copiii cu ocazia leciei-plimbare, obiectivul principal fiind acela de a solicita din partea copiilor sinteze, generalizri, clarificri. stiind ca reprezentarea este o punte de legatura ntre percepie i noiune, iar motoul nvrii l constituie motivaia, a m cautat ca ceea ce a fost nsuite de c tre copii, nu a fost ceva ntmplator. Copiii care cu greu se lsau antrenai n decursul altor activitati, au r spuns uimitor de bine, dovada c aceast lecie -plimbare le-a oferit condiii prielnice de a percepe activ animalele, de a-i forma reprezentri clare despre animale, de a le dezvolta interesul de cunoatere i de a gsi soluia la problema. E -Preferai s observai animalele dup tablouri i mulaje sau la Grdina zoologic ? Raspunsul a fost categoric: C- La Gradina zoologica ! Desfurnd n decursul trimestrului I mai multe lecii -plimbri, am constatat c acestea contribuie la realizarea ntr-un mod eficient a obiectivelor lucrrii, ale noii programe, las loc pentru concesiune invers, acord importan func iilor de feedback. III.2.Conversaia Consider c una dintre cele mai active i eficiente modaliti de instruire i educare, conversaia const ntr-un dialog dintre educatoare si copil, pe baza unei succesiuni de ntrebri i r spunsuri care pornesc de la cunostintele dobndite anterior de copii si sunt legate de continutul noii teme propuse. Metoda conversaiei are o valoare formativ important n procesul de dobndire de cunotine despre mediul nconjurtor deoarece se bazeaz pe ntrebri stimulatorii i exploratorii. Se caracterizeaz prin aceea c declaneaz procesul de cunoatere,
rspunsurile fiind rodul frmntarilor individuale, al cautrilor, al explorarilor, fr a fi impuse de educatoare. Conversaia nu se desfoar numai ntre educatoare i copil ci i ntre copiii nii. Prin intermediul dialogului educatoare-copil, prin efort propriu, copilul trece mai uor de la reinerea informatiilor despre alcatuirea unei plante sau a unui animal, caracteristicile unui fenomen din natura, la ntelegerea relaiilor dintre acestea i factorii de mediu care au determinat apariia i particularitile alctuirii lor, interdependena care exist n natura ntre organism i mediu, a legturilor i cauzalitatea dintre diferii ageni ai mediului nconjurtor n dinamica lor i organizarea general a vie uitoarelor.In cadrul procesului de dobndire d e cunotine am cutat s folosesc toate variantele conversaiei: -euristica de clasificare ; -aprofundarea, de fixare, -consolidare i sistematizare, -de verificare i apreciere. Practica mi-a demonstrat c forma euristic a conversaiei, modalitatea de nvare prin descoperire contribui e n cea mai mare msura la realizarea obiectivelor formative ale instruirii i educrii. Ea const ntr -o succesiune de ntrebri care urm resc stimularea gndiri copiilor n descoperirea caracteristicilor unui grup de vietuitoare. De exemplu, n cazul a nimalelor de pdure se urmrete descoperirea trsturilor lor comune dar i specifice.Prin intermediul ntrebarilor adresate prescolarilor am cautat sa-i solicit la realizarea unor actiuni, a unor operatii intelectuale, sa le trasez curiozitatea, dorinta de cunoastere. sa le sugerez diferite operatii ce vor fi efectuate ct si sa le facilitez sesizarea unor relatii cauzale. De exemplu, la studierea temei Natura, la grupa mare am desfurat urm torul concurs care prin varietatea ntrebrilor sale a antrenat n conversaie ntreaga grup . De exemplu, la studierea temei Natura, subtema "Animale salbatice ",am formulat ntrebari ca: - Unde triete ursul?, Dar vulpea? Prin ce se deosebete locul lor de dezvoltare de cel al animalelor domestice? Ce alc tuire are ursul? Dar vulpea? Prin ce se deosebesc?
Din ce cauz? Prin ce se deosebesc aceste animale de cele domestice? Din ce cauza au aparut aceste deosebiri? Apreciez faptul c ntrebrile deschise, cuprinztoare, au oferit copiilor mai mult libertate de cutare, de formulare a soluiilor. De exemplu: Cum caracterizai transform rile apei n natura? ( de la tema Apa i strile ei ). Am solicitat inteligena i volumul de cunotine nsu ite de precolari, formulnd astfel rspunsurile bogate n coninut.Valoarea formativ a metodei conversaiei este condiionat de tehnica elaborrii i adresrii ntreb rilor. Am manifestat o grija deosebita pentru elaborarea, ordonarea si ierarhizarea ntrebarilor ntr-o succesiune logica, care sa contribuie la nelegerea coninutului temei i la realizarea obiectivelor propuse. Intrebrile au fost adresate frontal, pentru ca toi precolarii s fie antrena i n rezolvarea lor. Aceeai exigen am acordat-o si raspunsurilor copiilor. Am insistat ca raspunsurile sa fie clare, complete, exprimate ntr-o forma corecta si personala. Am urmrit ca rspunsurile lor s cuprind analiza cunotinelor, sublinierea relaiilor dintre ele i nu simpla reproducere mecanic a textului propus de educatoare. Conversaia euristic am folosit-o cernd copiilor sa adreseze ntrebari pentru o cunoastere mai buna, mai profund i mai exact condiiile n care se poate dezvolta o plant sau un animal, cauzele aparitiei sau dispa riiei unor vieuitoare, contribuind astfel la formarea interesului precolarilor pentru cunoasterea mediului nconjurator. Conversaia are rol de fixare, consolidare i sistematizare, de verificare si apreciere a cunotintelor copiilor consta n ntrebari care vizeaza n special retinerea de catre prescolari a unor informatii despre caracteristicile specifice vietuitoarelor (plante sau animale ),influenta diferitilor factori de mediu asupra nfatisarii, alcatuirii si modul de viata al acestora. De aceea, n orice activitate, pe lnga ntrebarile care urmaresc sa consolideze n memoria prescolarilor anumite informatii despre particularitatile de organizare a vietuitoarelor, am folosit ntrebari cu ajutorul carora acestia sa motiveze raspunsurile, sa compare diferite aspecte de organizare a vietuitoarelor, n raport cu mediul n care traiesc, ntrebari care sa le stimuleze gndirea.
De exemplu, la activitatile cu tema "Flori de primavara", ntrebarile au fost combinate si gradate n felul urmator: - Din ce pri este alcatuit ghiocelul? Dar vioreaua? Prin ce se aseamana aceste plante? Prin ce se deosebesc? Din ce cauza? Prin intermediul ntrebrilor: - Din ce parti este alcatuita planta de ghiocel? - am dirijat gndirea copiilor spre reproducerea cunostintelor dobndite anterior despre alcatuirea plantelor. Urmatoarea ntrebare - Prin ce se aseamana planta de ghiocel cu cea de viorea? - am folosit-o pentru ca prescolarii sa stabileasca carei notiuni, cu sfera mai larga i sunt subordonate plantele de ghiocel si viorea ( flori de primavara ). Prin ntrebarea -Prin ce se deosebesc cele doua plante? - am solicitat copiilor o analiza privind alcatuirea acestor plante, pentru a ajunge n felul acesta la noi cunostinte printr-un efort de gndire. Conversatia folosita la activitatile de cunoastere a mediului nconjurator de la sfrsitul anului scolar, de la grupa mare, dezvaluie legatura dintre temele studiate pe parcursul anului, duce la ntelegerea interdependentei, dintre mediul geografic, biologic si viata economica. Cu acest prilej, prescolarii nteleg necesitatea ocrotirii tuturor acestor elemente ale mediului, ct si pastrarea echilibrului natural. In procesul de predare - nvatare a cunostintelor despre mediul nconjurator este frecvent utilizata comparatia. In procesul instruirii, ea apare ca moment al cunoasterii si ca procedeu didactic special care faciliteaza instruirea constienta si tematica a cunostintelor, relatiilor, legilor, deci ca un procedeu de activizare a gndirii copiilor. Iata cteva exemple de folosire a comparatiei n dobndirea, fixarea, consolidarea, sistematizarea si valorificarea cunostintelor prescolarilor. Dobandirea cunostintelor despre legumele din gradina de legume am realizat-o prin intermediul comparatiei dintre alcatuirea rosiei si ardeiului, cepei si usturoiului, pe baza careia s-au evidentiat foarte clar caracteristicile legumelor. In fixarea cunostintelor ,am utilizat comparatia pentru evidentierea caracterelor comune, unor categorii de plante si animale si a celor prin care se deosebesc. Astfel, la tema Localitatea natala, dupa ce copiii au descoperit pe baza observatiei cunostintele
despre tema propusa, n etapa finala a activitatii am dat ca sarcina individuala de lucru sa deseneze Orasul nostru. In scopul sistematizarii si consolidarii cunostintelor, comparatia se poate utiliza att pentru stabilirea unor criterii de grupare a plantelor, animalelor studiate n vederea unor clasificari a acestora ct si pentru evidentierea caracterelor grupelor de vietuitoare. Astfel, n sistematizarea cunostintelor despre plante, am pornit de la cerinta adresata prescolarilor de a grupa ( pe fise de lucru individual ),pe baza asemanarilor si deosebirilor pe care le-au observat n nfatisarea si alcatuirea lor. In aprecierea cunostintelor am utilizat comparatia prin: a.Verificari orale, prin comparatie ntre: - animale salbatice si animale domesti; - pasari salbatice si pasari domestice. b.Fie de lucru individuale In toate cazurile, pe baza discutarii cu ntreaga grupa, am stabilit cauzele care au determinat aparitia acestor deosebiri, evidentiind rolul factorilor de mediu. In folosirea comparatiei, ca procedeu didactic am tinut seama de faptul ca la aceea vrsta, copiii sesizeaza mai greu asemanarile dintre obiecte si fenomene si deprinderi cu mai multa usurinta deosebirile, de aceea, am cautat situatii de nvatare care sa le dezvolte capacitatea de a stabili asemanarile dintre plantele si animalele studiate. Demonstratia Din totdeauna, nvatamntul a cautat sa aduca elevii n fata realitatii sa-i ajute sa studieze pe viu lumea obiectelor si fenomenelor reale. Exista obiecte de mari dimensiuni, de marimi invizibile, spatii geografice ndepartate, lucruri si fapte ce apartin trecutului. In cazul acesta, se recurge la imagini, fotografii, planse adica, la materiale care nlocuiesc originalul. Astfel, au luat fiinta modelele demonstratiei. A demonstra, a nsemna, a arata, a prezenta elevilor obiecte si fenomenele reale sau nlocuitoarele acestora, n scopul usurarii efortului de explorare a realitatii, a asigurarii unui suport perceptiv suficient de sugestiv pentru a face accesibile cunostintele respective. In timpul demonstrarii, copilul trebuie stimulat sa urmareasca obiectele si fenomenele nu numai cu simturile ci si cu mintea, sa gndeasca, sa interpreteze, sa
ncadreze n sisteme, sa realizeze o explorare perceptiva mobiliznd intelectul si declansnd toate formele de actiune, prin care se poate patrunde n esenta lucrarilor. Datorita diversitatii foarte mari a materialului intuitiv care poate fi utilizat n predare - nvatare n cadrul activitatilor de cunoasterea mediului, metoda demonstratiei poate mbraca forme variate si anume: - demonstratia cu ajutorul materialului natural ( plante, animale, roci, fenomen). - demonstratie prin experienta. - demonstratie cu ajutorul materialelor figurative ( tablouri, scheme, desen) - demonstratie cu ajutorul mijloacelor audio - vizuale. - demonstratie cu ajutorul actiunii. Pentru ca demonstratia sa asigure realizarea obiectivelor propuse am respectat urmatoarele cerinte: - stabilirea de la nceputul activitatii a principalelor puncte de reper (problemeidei) ce urmeaza sa orienteze perceptia. - prezentarea fenomenelor si vietuitoarelor n dinamismul lor ( diferite stadii de dezvoltare ). - mbinarea materialelor intuitive prezentate cu exceptia care poate sa preceada, sa nsoteasca sau sa urmeze demonstratia si sa asigure ntelegerea legaturilor cauzale. - asigurarea, pentru demonstratie, a materialelor de calitate corespunzatoare. - asigurarea unui ritm corespunzator demonstratiei pentru a avea posibilitatea ca prescolarii sa-si nsuseasca corect problemele. - evitarea excesului de material demonstrativ, asigurnd o dozare justa a acesteia n raport cu experienta cognitiva acumulata de copii. In activitatea de dobndire de cunostinte, pentru ca ntelegerea sa se faca mai usor ,am folosit materiale conservate. Astfel, la activitatea de observare cu tema Crizantema si tufanica am demonstrat alcatuirea plantelor cu ajutorul a doua plante ntregi. In acest fel, prescolarii au avut ocazia sa observe: radacina, tulpina, frunzele, florile, semintele. Ei au nteles anumite caracteristici morfologice ct si principalele particularitati ale acestor plante. Introducerea progresiva si constanta a demonstratiei cu ajutorul experientelor, n activitatea practica a copiilor se transforma de-a lungul anilor n cunostinte stiintifice.
Fara a necesita conditii speciale am demonstrat rolul radacinii de a fixa plantele, prin ridicarea unei flori din ghiveciul de la fereastra, tinnd de tulpina acesteia. Planta a tras dupa sine si ghiveciul. Aceeasi experienta am facut-o cu alta planta careia i-am taiat radacina si am nfipt-o n pamnt. Prescolarii au observat ca am ramas cu planta n mna, iar dupa cteva zile planta s-a uscat. Am notat rolul radacinii de a fixa planta si a extrage din pamnt apa si substantele hranitoare. O alta experienta a constat n acoperirea unei plante cu un clopot de sticla. Copiii au observat peretii clopotului aburiti, confirmndu-se notiunea de transpiratie si apoi cea de respiratie cnd planta s-a ofilit n cteva zile din lipsa aerului. Rupnd frunzele unei plante, prescolarii au constatat uscarea tulpinii, deducnd rolul frunzelor de bucatar pentru planta. In cadrul activitatii de cunoasterea mediului cu tema "Apa si starile ei" de la grupa mare, conform obiectelor propuse pentru constatarea nsusirii de dizolvant al apei, am solicitat prescolarii sa puna n diferite eprubete: sare, zahar, nisip si creta, apoi sa agite. Am constatat ca sarea si zaharul s-au dizolvat n apa, iar creta si nisipul, nu s-au dizolvat. Dupa efectuarea exercitiilor, am realizat verificarea pe baza de discutii, facnd completarile care se impun.Pentru demonstrarea fenomenelor de dilatare si contractare a apei, am luat un balon de sticla n care am introdus apa pna la jumatate. Copiii au putut observa cresterea volumului apei sub influenta caldurii ( dilatare). Balonul de sticla a fost asezat ntr-un vas cu apa rece, observnd ca nivelul apei a scazut, deci i s-a micsorat volumul (contractare).Am cerut prescolarilor sa spuna unde se ntlneste fenomenul de dilatare n natura. Apa, n timpul iernii ngheata, marindu -si volumul. Exemplu: o sticla cu apa lasata n ger (congelator) se va sparge deoarece gheata va apasa pe peretii acesteia. Unitatea dintre organism si mediu , am demonstrat-o printr-o experienta realizata cu o planta pe care am tinut-o la ntuneric. S-a putut observa ca n aceste conditii culoarea frunzelor s-a schimbat, planta s-a ofilit, apoi a murit.Demonstrarea cu ajutorul modelelor am realizat-o prin folosirea n cadrul activitatilor a mulajelor, planselor. Foarte utile au fost mulajele si plansele care evidentiaza mai clar acele parti mai greu de observat pe
materialul biologic. Prin nrudirea lor, copiii au avut posibilitatea sa observe anumite detalii de alcatuire externa a vietuitoarelor, a mediului n general. De un real folos s-au dovedit mijloacele audio-vizuale, prin utilizarea lor, valorificndu-se virtutile imaginii mbinate cu cuvntul si miscarea. Mijloacele audio-vizuale folosite n cadrul activitatilor de cunoastere a mediului nconjurator sunt: diafilme, diapozitive, benzi magnetice, emisiuni radio T.V., discuri etc. Mijloacele audio-vizuale contribuie la sporirea bagajului de cunostinte despre mediu astfel nct sa fie subordonate obiectelor si continutului acestora, precum si sistemul de metode si procedee utilizate. Integrarea corecta a lor n structura activitatilor, am realizat-o respectnd cerintele: - selectarea corecta a lor pe baza vizionarii prealabile, n raport cu obiectivele si continutul stiintific al lectiilor, fara sa se repete imaginile proiectate. - stabilirea, n functie de continutul activitatilor si al mijloacelor audio-vizuale respective, a etapei n care trebuie sa fie utilizate: la nceputul, pe parcursul sau la sfrsitul activitatii. - stabilirea duratei demonstratiei cu ajutorul lor, sa se faca tinnd seama de particularitatile de vrsta ale prescolarilor. - crearea la prescolari, nainte de prezentarea mijloacelor audio-vizuale, a unui fond psihologic adecvat, prin stimularea interesului si curiozitatii acestora pentru problema care va fi prezentata. - stabilirea din timp a modului de valorificare a mesajului prezentat(comentariu, prezentare de probleme care trebuie urmarite de prescolari, sarcini de lucru care se dau spre rezolvare). - stabilirea pe baza vizionarii si rezolvarii sarcinilor care se impun. La cunoasterea unor aspecte caracteristice lumii vii cum sunt unele relatii care se stabilesc ntre vietuitoare, ntre acestea si mediu, unele fenomene din natura, am prezentat diafilmul Ce se ntmpla iarna, sub zapada ? Pentru ca eficienta acestuia sa se ridice la nivelul cerintelor, am avut n vedere, dupa o pregatire temeinica sa pun accent pe elaborarea unei tematici pe care elevii sa o urmareasca n natura si care sa-i orienteze n ntelegerea fenomenelor prezentate.Din emisiunile de radio si televiziune, copiii au aflat
lucruri interesante din lumea plantelor si animalelor, a mediului nconjurator, a diferitelor zone geografice de pe Pamnt. Am utilizat exemple de la emisiunile "Teleenciclopedia", Universul cunoasterii, Din tainele naturii. Emisiunea Din tainele naturii a oferit prescolarilor posibilitatea sa cunoasca formele de viata existente n mediul nconjurator ct si contribuita lor la ocrotirea acestora. Demonstrarea cu ajutorul actiunii am folosit-o prin organizarea cu grupa de copii a lucrarilor de ngrijire a spatiilor verzi din jurul gradinitei. Acestia au fost instruiti cum sa planteze flori, cum sa pliveasca rondurile.Le-am atras atentia ca radacina plantei sa fie acoperita cu pamnt. Dupa plantare se uda straturile cu apa, folosind stropitoarea. Prescolarii manifesta interes pentru activitatile de acest fel, zilnic facnd de serviciu, cu rndul, att la coltul viu al clasei ct si n gradina cu flori. Am demonstrat cu acest prilej ca o planta are nevoie de apa, lumina, caldura pentru a se dezvolta. Am avut n vedere organizarea activitatii extrascolare pe timpul vacantei de vara.In timpul verii, se pot desfasura activitati valoroase, att n ceea ce priveste continutul instructiv-educativ ct si aspectul practic.Am pus accent deosebit pe diverse activitati din gospodaria parinteasca, recomandnd copiilor sa desfasoare activitati n care ei pot fi de mare folos: - ngrijirea puilor de gaina - tocatul verdeturilor pentru boboci - ngrijirea gradinitei de flori - plivitul buruienilor din gradina de zarzavat - culesul unor plante medicinale - recoltatul fructelor pentru a nu se deprecia De asemenea, am cerut copiilor sa urmareasca acele aspecte ale verii care nu pot fi cunoscute n perioada anului scolar: - caldura mare, se coc fructele, se recolteaza cerealele, cresc puii tuturor pasarilor, animalelor, zborul si viata albinelor etc. Scopul fundamental pe care l-am urmarit, folosind metoda demonstratiei, a fost formarea unui bagaj de cunostinte ct mai bogat, n imagini si reprezentari corecte,
stiintifice, n vederea prelucrarii si elaborarii generalizarilor, familiarizarea prescolarilor cu efectuarea si mplinirea corecta a actiunilor motorii. Exercitiul.Alaturi de marea varietate de metode si procedee didactice, la realizarea obiectivelor studierii "Cunoasterii mediului nconjurator", contribuie si exercitiul, prin care copiii sunt pusi n situatia de a actiona direct, de a efectua unele activitati sistematice.Considerat n pedagogie ca fiind o metoda bazata pe actiune, exercitiul presupune efectuarea constienta si repetata a unor operatii sau actiuni mintale sau motrice, n vederea realizarii unor scopuri variate.Deoarece prin intermediul exercitiului elevii sunt pusi ntr-o stare de activitate, el contribuie la: - dezvoltarea operatiilor intelectuale, deci la clarificarea si dezvoltarea notiunilor, regulilor, legilor dobndite anterior. - asigurarea formarii si dezvoltarii aptitudinilor si abilitatilor creatoare cultivnd n acelasi timp si unele calitati morale ( acuratete, punctualitate, perseverenta, etc). Ca metoda fundamentala, n activitatea didactica, exercitiul contribuie la realizarea unor sarcini ca: - adncirea ntelegerii notiunilor, regulilor, principiilor si teoriilor de baza ale stiintei prin aplicarea lor n situatii noi - dezvoltarea operatiilor mintale - consolidarea cunostintelor si deprinderilor nsusite -stimularea capacitatilor creatoare, originalitatea si spiritul de independenta si initiativa Utiliznd metoda exercitiului, se cauta sa se respecte cerinte esentiale ca: - clarificarea scopului si al continutului exercitiului - aplicarea diferentiata a exercitiului n functie de nivelul de dezvoltare al fiecarui elev - varietatea exercitiilor pentru mentinerea interesului de nvatare si dezvoltare a unei motivatii pozitive - succesiunea progresiva a exercitiilor n functie de cresterea gradului de dificultate - esalonarea exercitiilor n asa fel nct sa se evite oboseala si sa se pastreze achizitiile pozitive
- cresterea treptata a gradului de independenta a elevilor n executarea operatiilor, n formarea deprinderii de corectare, conservare si ambalare a unor plante - mbinarea rationala a exercitiului intelectual cu cel fizic, dnd posibilitatea refacerii rapide de a capacitatii de nvatare In studierea cunostintelor despre mediu am utilizat metoda exercitiului pentru clarificarea si consolidarea cunostintelor despre: - cresterea si dezvoltarea plantelor n raport cu factorii de mediu si lucrarile agricole necesare - cresterea animalelor n raport cu conditiile de hrana si adapost asigurate de om Am pus accent pe formarea si dezvoltarea deprinderilor de efectuare a unor lucrari: - semanat, plantat si ngrijirea unor plante de camera - rasaditul, plivitul unor plante cultivate pe terenul experimentat - hranirea unor animale si ngrijirea acestora n gospodariile personale Inca de la sosirea n gradinita am cautat sa formez si sa dezvolt la prescolarii mei deprinderi de observare sistematica, cu ochiul liber sau lupa, deprinderi de ngrijire a unor plante de camera, deprinderi de plantare, de plivit de buruieni ct si formarea unui comportament pozitiv n mediu, folosind metoda exercitiului. In dobndirea cunostintelor despre mediul nconjurator, am utilizat o gama larga de exercitii, de la cele cu caracter productiv la cele creative. Iata cum, la studierea plantelor de gradina, exercitiile introductive, de nceput simple ncercari de reproducere a unor actiuni realizate mai nti ca model, paralel cu cunoasterea unor aspecte caracteristice organizarii plantelor n gradina (rosia, ardeiul, ceapa, etc) am urmarit formarea la prescolari a unor deprinderi de lucru n executarea unor lucrari de ntretinere, la acele culturi.In acest scop, dupa ce am dat explicatiile necesare, am executat demonstrativ lucrari de semanat, rarit, plivit, pe care le-au executat apoi si prescolarii individual.Aceste exercitii le-am organizat n faza preliminara formarii deprinderilor cnd, copiii erau orientati si familiarizati cu continutul operatiei mentale sau motrice.
Exercitiile de baza presupun executarea n mod repetat si independent a operatiei, sub supravegherea educatoarei si trebuie sa tinda sa se apropie treptat, ct mai mult de acest model. In procesul de instruire si educare al prescolarilor, n studierea cunostintelor despre mediu, am utilizat si exercitii paralele. Acest gen de exercitii le-am organizat n faza sistematizarii, a ordonarii deprinderilor ntr-un sistem ct si n etapa dezvoltarii si perfectionarii cnd operatiile sunt folosite selectiv. Exercitiile au fost combinate n asa fel nct, pe lnga actiunile noi, sa cuprinda si actiuni asimilate anterior. Astfel, n cadrul activitatilor n care am studiat plante, pentru formarea deprinderilor de cultivare si ntretinere, am combinat exercitiile n felul urmator: - paralel cu operatiile de plantat, udat, am repetat operatiile de semanat, rarit, plivit; caracteristice etapei n care plantele respective cresc n rasadnite (rosia, ardeiul). In atentia mea a stat si organizarea de exercitii creatoare, productive, generatoare de noi forme de actiune, care presupun reproducerea creatoare a unor modele, alcatuirea de catre copii a unor exercitii aplicative ,executarea unor actiuni ce caracter de investigatie. Exemplu: In cazul studierii plantelor de cultura pe lnga operatiile efectuate anterior copiii au fost pusi n situatia de a aplica ngrasaminte de tipuri diferite si cantitati variabile, apoi au fost antrenati permanent n procesul de a observa efectele acestora asupra ritmului de crestere a plantelor, a productiei. In functie de scopul urmarit, de continutul temei, de particularitatile si nivelul dezvoltarii intelectuale al prescolarilor, exercitiul poate fi organizat frontal, pe grupe sau individual. Indiferent de tipul de exercitiu utilizat ntr-o activitate, exercitiile cu grad de dificultate le-am folosit pentru: - a preveni monotonia, plictiseala si oboseala. - a tine treaz interesul copiilor. - a-i obisnui sa rezolve exercitii cu simt de raspundere.
La activitatea cu tema Sa colectam plante medicinale am organizat o excursie de scurta durata n mprejurimile orasului unde, copiii au primit sarcini diferite: - sa efectueze colectarea corecta a partilor acestora (organelor). - sa execute corect conservarea prin uscare. - sa le ambaleze respectnd normele igienice. Pentru a evita oboseala, am esalonat exercitiile. La nceput prescolarii au fost pusi de mai multe ori n situatia de a recunoaste organele plantelor care trebuie recoltate ( frunze, flori, radacini ) apoi, au efectuat operatii de recoltare, conservare, ambalare. S-a discutat apoi despre: - efectele pozitive ale folosirii plantelor medicinale asupra sanatatii omului. - utilizarea plantelor medicinale n tratarea diferitelor boli ale copiilor: raceli, tuse, rani usoare, afectiuni stomacale, insomnii, etc. - modul de preparare al ceaiurilor. - despre Plafar - despre mierea de albine Eficienta acestor exercitii a crescut deoarece am urmarit permanent rezultatele prescolarilor, am insistat asupra eliminarii greselilor si refacerea operatiilor sau actiunilor incorecte, solicitnd stradania copiilor de a se apropia ct mai mult de modelul dat. Importanta exercitiului consta n aceea ca desfasurndu-se n mod gradat, a contribuit la formarea unor priceperi, deprinderi si operatii care vor fi aplicate n rezolvarea altor sarcini mai complexe, ct si formarea unui comportament pozitiv n mediu, respectnd munca depusa de el si semenii sai.Prin aplicarea exercitiului am reusit sa formez la elevi primele priceperi si deprinderi de munca independenta, att pentru a -si nsusi sau consolida cunostintele ct si pentru a le aplica n practica. Lucrarile de la coltul viu, bine organizate si supravegheate, au ajutat copiii sa-si nsuseasca priceperi utile n munca independenta: sa ude plantele, sa le stearga de praf, sa ndeparteze frunzele moarte, sa priveasca prin lupa, etc. Aceste activitati presupun rabdare, precizie, multa dorinta de executie corecta. Experimentul Se impune ca nca de la venirea copilului n gradinita sa fie ajutat sa cunoasca formele de viata existente n mediul nconjurator si sa nvete sa le ocroteasca.
Un mobil important al activitatii constiente de nvatare este cultivarea intereselor prescolarilor pentru mediu, dezvoltarea spiritului de observatie, narmarea cu unele deprinderi de observare corecta si sistematica a realitatii nconjuratoare. Principalul mijloc prin care se poate asigura accesibilitatea cunostintelor despre natura este contactul direct, nemijlocit si organizat cu obiecte si fenomene din mediul apropiat de viata pentru ca pe aceasta baza sa se realizeze progresiv cunoasterea mediului mai ndepartat si a fenomenelor generale.Mijlocul principal de a satisface dorinta de cunoastere, experimentarea conduce la cautarea si explicarea mecanismelor acestor lucruri. Am organizat si desfasurat la grupa mare un experiment care a avut ca obiectiv principal transformarea unor seminte n plante, n diferite conditii de viata si integrarea acestora n conceptul de vietuitoare.Astfel, copiii au pus n germinatoare, boabe de porumb si de fasole, n diferite conditii: - fara apa, - cu apa curata, - cu apa poluata (detergent). Germinatoarele au fost puse ntr-un dulap cu vitrina, de unde puteau fi observate zilnic de catre fiecare copil, iar saptamnal am organizat o observare dirijata cu ntreaga grupa.Dupa o saptamna, s-a putut observa ca n germinatoarele fara apa, semintele erau asa cum le-am pus, n cele cu apa curata bobul de porumb s-a umflat si a scos firisoare albe, iar n cele cu apa poluata avem seminte nencoltite.Dupa trei zile, s-a observat ca semintele care au stat la caldura au ncoltit si au dat nastere la plante cu radacina, tulpina, frunze.Am comparat germinatoarele care au stat la caldura cu cele care au stat la frig si am constatat ca semintele, pentru a ncolti au nevoie de umezeala si caldura. Am lansat ntrebarea-problema: - De ce credeti ca la plante iese mai nti radacina? Dupa alte trei zile, copiii au observat ca semintele care au avut apa curata si caldura au ncoltit dnd nastere la plante viguroase. Ei au observat ca tulpinile au frunze verzi si se ndreapta spre lumina.S-a observat ca semintele de fasole care au stat la frig, au ncoltit greu si nu au crescut. Observarea am ncheiat-o cu ntrebarea: - De ce au nevoie semintele pentru a da nastere la plante? (apa curata si caldura).
Pentru a putea demonstra ca plantele au nevoie de aer, am acoperit un germinator cu un vas de sticla. Copiii au observat cum plantele au nceput sa ngalbeneasca, iar peretii vasului s-a aburit. Activitatea am ncheiat-o cu ntrebarea: - De ce plantele s-au ngalbenit si n-au crescut? (sub vas nu au avut aer). Urmatoarea activitate am avut ca obiectiv reactualizarea cunostintelor despre animalele domestice si salbatice studiate n prima parte a anului si compararea acestora cu plantele observate n germinatoare. Am lansat urmatoarele ntrebari: - Din ce sunt alcatuite animalele? ( cap, trunchi, picioare). - Din ce sunt formate plantele? ( radacina, tulpina, frunze, flori - fructe - seminte). - Prin ce se nmultesc animalele? ( oua - pasarile; pui vii - mamiferele). - Prin ce se nmultesc plantele? (seminte). - Pentru a creste si a se dezvolta, de ce au nevoie animalele? ( aer, lumina, caldura, apa, hrana ). - Dar plantele? ( aer, lumina, caldura, apa). Comparatia animalelor cu plantele crescute si observate de-a lungul
experimentului am ncheiat-o cu ntrebarea: - Ce sunt plantele? Circa 80% din numarul prescolarilor au raspuns ca plantele sunt niste vietati pentru grijire atenta. Am pus accent pe datoria fiecaruia de a ocroti mediul n care traieste. Numai ocrotind cu grija viata din jurul nostru, plantele si animalele, ne asigura si noua, oamenilor o viata fara de pericol de mbolnavire. Era civilizatiei planetare pe care a ignorat-o revolutia stiintifica si tehnica este caracterizata de transformari profunde nu numai n domeniul economic ci si n sfera raporturilor sociale si psihice dintre oameni, n cultura si morala lor. Idealul educativ al lumii de azi este omul total, apt sa desfasoare o activitate sociala multilaterala, sa se adapteze rapid la dimensiunea transformarilor conditiilor de existenta. innd cont de toate acestea, n cercetarea ntreprinsa, am urmarit modul cum unele metode, speciale de educatie a creativitatii au contribuit la optimizarea procesului
de nvatamnt. Iata cteva cai si modalitati de optimizare a tehnologiei didactice n scopul stimularii activitatii creatoare: - folosirea unor metode de activitate creativa n grup. S-a constatat ca spre deosebire de productivitatea gndirii creative individuale, activitatile grupurilor, n rezolvarea de probleme sporesc sansele descoperirii solutiilor optime sau scurteaza durata investigatiilor. Sarcinile creative n grup devin un mijloc de educare a aptitudinilor creative individuale. - folosirea unor metode de stimulare a creativitatii, care sa ofere participantilor la activitatea creativa de grup, posibilitatea de a produce ct mai multe idei fara sa fie stingherite printr-o tutelare excesiva, n cazul activitatilor. Printre aceste metode amintesc: - Brainstorming-ul ( asalt de idei). - Symectica (amestec de elemente aparent irelevante care dau nastere unor relatii sau asociatii noi). Toate aceste metode pot fi cuprinse ntr-o structura didactica multimedia: - explicatii si demonstratii pe materiale concrete sau pe modele ale acestora - mijloace audio-vizuale - documente imprimate - secvente programate - consultatii - fise auto - corelative. Suita de exercitii pentru educarea flexibilitatii gndirii copiilor: - notarea zilnica ntr-un caiet personal a raspunsurilor la o ntrebare noua - ncercarea de a-si imagina lucruri si situatii noi - formarea de previziuni pe baza unor observatii. Jocul didactic.Alaturi de celelalte metode si procedee didactice folosite n activitatea predare-nvatare a cunostintelor despre mediu, un loc important l ocupa jocul didactic care se caracterizeaza printr-o mbinare specifica a unei sarcini instructive cu elemente de joc. Ponderea mai mare sau mai mica a uneia dintre cele doua componente duce la transformarea jocului didactic ntr-o:
- lectie, cnd accentul cade numai pe rezolvarea sarcinii instructiv -educative - activitate pur distractiva, cnd elementele de joc devin preponderente Structura unui joc didactic cuprinde urmatoarele componente: - sarcina didactica - continutul jocului - elemente si reguli de joc Prin cerintele pe care le impune participantilor, de a-si asuma roluri, de a respecta reguli, de a elabora planuri de rezolvare, de a lua decizii, de a compara si evalua rezultatele, jocul didactic creaza cadrul organizatoric n care se dezvolta curiozitatea si interesul copiilor pentru continutul studiat, spiritul de investigare si se formeaza deprinderile prescolarilor de folosire spontana a cunostintelor dobndite. In general, orice problema de nvatare poate deveni joc didactic daca ndeplineste urmatoarele conditii: - are un scop si o sarcina didactica - foloseste elemente de joc, n vederea realizarii sarcinilor propuse - foloseste un continut adecvat, interesant prin forma de desfasurare si natura materialului folosit. Dupa scopul si sarcina didactica propusa, jocurile didactice pot fi clasificate astfel: - dupa continutul si obiectivele urmarite - jocuri didactice pentru cunoasterea mediului, pentru dezvoltarea limbajului, matematice, de creatie, etc - dupa materialul folosit: - cu sau fara materiale, jocuri cu ntrebari ;cu ghicitori - dupa felul regulilor: - cu reguli transmise din generatie n generatie; jocuri inventate, etc - dupa numarul participantilor: - n grup: n perechi Integrarea jocului didactic n cadrul activitatilor poate sa aiba loc uneori spontan, atunci cnd copiii sunt obositi si dau semne de neatentie, din motive diferite, continutul
activitatii a fost dificil, am bogat n date informatice, ritmul de parcurgere al materialului a fost rapid, etc Pentru a putea realiza obiectivele programei specifice cunoasterii mediului nconjurator, atunci cnd am organizat jocuri didactice am avut n vedere: - sa fie bine pregatite - continutul lor tematic sa fie cunoscut - valente instructiv -educative - bine stabilite - mijloace de nvatamnt asigurate din timp. In activitati, jocul didactic l-am utilizat fie ca mijloc de dobndire a cunostintelor, de consolidare a lor sau ca mijloc de verificare a acestora. Cunostintele privind caracterele generale ale vietuitoarelor pot fi dobndite si fixate temeinic n memorie prin jocuri cu cartonase aflate n trusele de jocuri: Loto cu animale, Loto cu pasari, Loto cu flori, Animale din continente etc. Jocul organizat de mine s-a desfasurat astfel: - distribuirea cartonaselor cu pasari si animale - gruparea libera a cartonaselor de catre copii - motivarea fiecarei grupari dupa criterii logice de grupare (clasificare a vietuitoarelor) - evaluarea rezultatelor jocului-concurs Pe aceasta cale, prescolarii au nteles mai bine si au retinut temeinic caractere si aspecte ca: - nfatisarea si alcatuirea animalelor si pasarilor - modul de a se hrani, misca, nmulti - mediul fizic n care traiesc - raspndirea geografica - foloasele pe care le aduc omului Daca aportul jocului la dobndirea cunostintelor este mai limitat, n schimb, valoarea lui creste, n cazul verificarii, adncirii, consolidarii si sistematizarii cunostintelor. Astfel, cunostintele prescolarilor referitoare la animalele de padure au fost consolidate prin jocul didactic intitulat O excursie la munte (imaginara). Odata cu anuntarea titlului, am anuntat si sarcina didactica a jocului:
- recunoasterea animalelor padurii si a principalelor caractere determinate de noutatile specifice acestui mediu. Grupa de prescolari a fost mpartita n trei echipe: I - Excursionistii ( cea mai numeroasa) II - Insotitori III - Echipa de control Sarcinile fiecarei echipe constituie elemente caracteristice ale jocului. E I - sa recunoasca din diferite imagini prezentate animale de padure apoi, sa le denumeasca - sa reconstituie din fragmente de imagini, imaginea completa a animalelor prezentate. E II - sa ataseze la imaginea mediului corespunzator animalele ale caror imagini au fost selectate de E I. - sa aleaga din imaginile reconstruite de E I numai acele fragmente care reprezinta parti prin care ele se aseamana. E III - sa observe eventualele greseli facute de cele doua grupe - sa corecteze greselile Dupa ce sarcinile au fost repartizate pentru fiecare participant, am prezentat regulile jocului: - cum si cine trebuie sa adreseze ntrebarile - cum sa se raspunda la ntrebari - cine si cum sa intervina pentru corectarea greselilor - care este punctajul pentru fiecare activitate n raport cu timpul n care se realizeaza si cu mplinirea corecta a sarcinilor. Am urmarit cu atentie desfasurarea jocului, avnd grija sa conduc activitatea copiilor spre realizarea sarcinilor de nvatare, spre consolidarea cunostintelor despre animalele de padure cunoscute. Prin angajarea prescolarilor n activitati de reconstituire a partilor componente a imaginilor unor animale, jocul le dezvolta capacitatile creatoare si interesul pentru cunoastere n corelatie cu mediul nconjurator. Antrennd copiii n situatia de a ntelege anumite aspecte ale relatiilor care exista ntre vietuitoare ct si ntre acestea si factorii de
mediu, jocul a contribuit la evidentierea interdependentei, a cauzalitatii si materialitatii lumii vii, ceea ce a condus la formarea conceptiei stiintifice despre lume si viata. Am tinut seama permanent ca jocurile didactice organizate si desfasurate sa fie un prilej de: - acumulare a unor cunostinte noi sau de reactualizare a cunostintelor dobndite - divertisment si de activitate independenta, care sa se desfasoare cu att mai bine cu ct este mai viu interesul pe care l trezesc.
III.3.Modelarea Modelarea reprezinta orientarea didactica prin care gndirea copiilor este condusa la descoperirea adevarului cu ajutorul unor modele, prin antrenarea rationamentului analogic.Modelul si modelarea este o directie metodologica de mare eficienta n procesul de nvatamnt, pentru formarea la elevi ( prescolari ) a deprinderilor de instruire, de investigare, de cercetare, pentru a-i narma cu instrumente de cunoastere. Modelul este un analog simplificat, o reproducere, o constructie materiala sau vitala a obiectelor si fenomenelor realitatii. Modelul nu reprezinta o copie a originalului, el este asemanator cu acesta, nu prin totalitatea nsusirilor sale ci, numai prin cele esentiale, tipice. Modelul didactic ndeplineste o functie demonstrativa prin aceea ce include informatii prin care copiii urmeaza sa le reproduca, mediaza ntelegerea unor fenomene si procese greu accesibile elevilor. Folosirea metodei modelarii n procesul de nvatamnt, a oferit prescolarilor posibilitatea dezvoltarii deprinderilor practice, proceselor de analiza, sinteza, comparatie, deductie, inductie.In procesul de nvatamnt, ca si n tehnica si stiinta, se folosesc mai multe feluri de modele: - obiectuale ( materiale) - figurative - simbolice Particularitatile dezvoltarii intelectuale a prescolarului si specificul activitatilor de cunoasterea mediului nconjurator, impun sa se utilizeze cu prioritate modelarea similara, realizata prin intermediul modelelor materiale.
Modelele materiale reproduc cu ajutorul diferitelor materiale, obiectele si fenomenele lumii reale Dupa gradul de simplificare si schematizare a originalului, modelele materiale sunt de mai multe tipuri: - izomorfe (similare) - substitutive - materiale, analogice La majoritatea activitatilor despre plante si animale, am folosit mulaje de diferite tipuri izomorfe, similare, care desi se diferentiau de obiectul original prin dimensiuni, au fot de un real folos, reproducndu-l din punct de vedere al formei exterioare. De exemplu, utilizarea mulajului florilor de varza, le-a dat posibilitatea sa cunoasca modul de nmultire a acestei plante, fenomen care nu se poate ntelege pe deplin pe baza observatiei directe asupra plantei deoarece, fiind o planta bienala, produce flori si fructe - seminte n al doilea an de viata.Am utilizat n cadrul activitatilor si modele substitutive, constituite din diferite materiale si structurate ntr-un alt mod dect originalul, cu scopul de a evidentia unele caracteristici functionale ale acestuia. De exemplu, pentru evidentierea relatiei care exista ntre plante si unii factori de mediu din sol (apa),cu ajutorul unui ,model electronic am reprezentat copiilor, drumul apei prin corpul plantei pna la frunza si apoi drumul substantelor produse aici pna la toate organele plantei. Modelele materiale analogice care reproduc ntr-o forma simplificata si n grade diferite de esentializare - obiecte, procese, etc, mai greu accesibile prescolarilor, le-am utilizat n cadrul tuturor activitatilor. Din aceasta categorie fac parte plansele, desenele, schemele (mai putin). Astfel, la grupa mare, dupa ce copiii au observat "Baietelul si fetita" sau alte teme propuse, au primit sarcina sa realizeze midele din plastilina sau sa le reprezinte prin pictura sau desen.Construirea, mnuirea si interpretarea unui model arunca o raza explicativa asupra originalului, da posibilitatea gndirii sa avanseze n directia rezolvarii unor probleme de cunoastere si actiune.
III.4.Strategii didactice adecvate deprinderilor practic-aplicative de cunoastere a mediului in ideea cristlizrii unui comportament pozitiv in mediu Cunoaterea nivelului initial de cunostinte, priceperi si deprinderi al prescolarilor n mediul nconjurator, la nceputul experimentuluiDin practica didactica, la prescolari, am constatat ca acestia vin din familie cu o serie de notiuni gresite, eronate, despre vietuitoare, fenomene ale naturii si cauzalitatea procedurii acestora.Pentru depasirea acestor dificultati am cautat sa proiectez si sa realizez demersuri didactice eficiente, avnd drept obiective: - sa identifice elementele de mediului, pe baza observarii realitatii obiective nconjuratoare: - sa dobndeasca un sistem coerent de cunostinte despre mediul nconjurator - sa perceapa caracterul unitar al mediului - sa utilizeze diferite aparate si instrumente de lucru, n scopul formarii deprinderii -sa capete deprinderi de ngrijire a mediului, a sanatatii - sa apere si sa ocroteasca natura Pentru a demonstra ipoteza formulata, am pornit de la premisa ca trebuie cunoscut nivelul initial al copiilor, din punct de vedere al cunostintelor dobndite, priceperilor si deprinderilor formate, despre mediu, deoarece numai formndu-si o imagine clara si corecta despre mediu, l pot proteja si ocroti.Pe parcursul celor trei ani, n scopul asigurarii legaturii dintre cunoasterea lumii nconjuratoare si educarea copiilor, am urmarit urmatoarele etape ale cercetarii: I. Etapa initiala - grupa mijlocie, trimestru I anul scolar 2004/2005. II. Etapa formativa - desfasurata pe parcursul celor trei ani, la grupele mijlocie, mare si pregatitoare, etapa n care voi prezenta strategiile didactice aplicate pentru nsusirea de cunostinte specifice de formare a unor deprinderi de comportament moralcivic, n vederea ocrotirii si protejarii naturii.
III. Etapa finala - de verificare - desfasurata pe trimestrul al III- lea al anului scolar, la grupa pregatitoare, n care am stabilit, prin probe cu grad de dificultate mai ridicat, daca obiectivele lucrarii au fost realizate si daca ipoteza de la care am pornit poate fi validata n cunostinte concrete. I. Etapa ini ial La nceputul anului scolar 2004/2005 la grupa mijlocie, am realizat un experiment constatativ pe un numar de 18 prescolari. Am avut n vedere ca "Programa activitatilor instructiv-educative desfasurate n gradinita" prevede n cadrul activitatilor de cunoasterea mediului teme referitoare la :animale domestice si salbatice, flori si legume, localitatea natala, tara. In structurarea cunostintelor am pornit de la ceea ce este apropiat copilului, datorita caracterului concret al gndirii la aceasta vrsta, de la plantele si animalele din mediul nconjurator, cu care vine n contact direct, fie n gospodaria parinteasca, fie cu prilejul diferitelor excursii si vizite. Pentru a cunoaste care este nivelul cunostintelor pe care le poseda prescolarii, la nceputul experimentului si pentru eficienta procesului instructiv-educativ, am aplicat urmatoarele probe de pretest: a) Proba analitica: - pentru a diferentia plantele de animale. b) Proba de generalizare: - pentru a diferentia animalele salbatice de cele domestice. c) Proba de comparare: - pentru a asigura si identifica asemanarile dintre doua animale .Copiii au primit imagini cu pisica si cinele. Au avut sarcina de a identifica asemanarile dintre acestea.Aceasta proba a fost mai dificila pentru o parte din subiecti deoarece la aceasta vrsta nu toti copiii au capacitatea de a sesiza asemanari si deosebiri. d) Proba de clasificare - formeaza doua grupe din urmatoarele imagini: rosii, mere, cartofi, prune, varza. gutui, ardei, nuci. e) Proba de verificare a unor norme de comportare: - Ce parere aveti despre cei care rup crengile copacilor? -Este bine sa sadim un pom? De ce? -Ce parere aveti despre cei care calca iarba si rup florile din ronduri? -A procedat corect cel care a taiat un copac?
-Spune parerea ta despre cei care distrug cuibul pasarelelor. -Ce sfaturi dati celor care fac foc n padure? -Ce animale va place sa ngrijiti si sa le ocrotiti? -Cum credeti ca ar arata totul n jur daca nu ar exista apa, nu ar fi plante si animale? Prin aceasta proba am constatat care sunt deprinderile prescolarilor de comportare n mediu pe care le poseda la nceputul experimentului.Probele propuse au demonstrat ca ei au nivele diferite de dezvoltare a operatiilor intelectuale. O parte dintre acestia poseda cunostinte corecte, stiintifice despre mediul nconjurator. Putini copiii nu poseda cunostintele necesare, specifice vrstei, despre mediul nconjurator. De obicei acestia nu au mai frecventat gradinita sau provin din familii cu o pregatire intelectuala scazuta. Ei ntmpina greutati de exprimare, poseda un volum redus de cunostinte, au un vocabular sarac si ca urmare, deprinderile de comportare n mediul sunt deficiente. Iata rezultatele obtinute n trimestru I grupa mijlocie. Numar de copii 20 Calificative obtinute B 10 Interpretarea rezultatelor +
FB 6
S 3
Reprezentarea grafica a rezultatelor pretestului privind nivelul initial de cunostinte III.5.Evaluarea rezultatelor Evaluarea este o componenta a activitatii de nvatamnt n general, a procesului didactic, n special. Ea este punctul final ntr-o succesiune de evenimente care cuprinde urmatorii pasi: - stabilirea scopurilor pedagogice prin prisma comportamentului copiilor - proiectarea si executarea programului de realizare a scopurilor propuse - masurarea aplicarii programei.
III.6.Motivatia alegerii temei Invatamntul actual nclina balanta de la informativ spre formativ, de la cantitate spre calitatea cunostintelor, permite scolii pregatirea si formarea noilor generatii de tineri potrivite unor nevoi sociale specifice, legate de economia de piata, de noile tipuri de profesionalizare. Accentul se pune deci, nu pe ct se nvata ci pe cum se nvata, asa cum remarca Alvin Foffer - analfabetul de mine nu va fi cel care nu va sti sa citeasca ci va fi cel care nu a nvatat cum sa nvete ,se pune deci accent pe nsusirea instrumentelor de lucru, inclusiv a tehnicilor de informare, urmarind cultivarea la copii a stilului de munca independent. In nvatamntul modern dobndeste o importanta tot mai mare organizarea instruirii care situeaza elevul pe prim plan punndu-se accent pe nsusirea instrumentelor de lucru, inclusiv a tehnicilor de informare urmarind cultivarea la elevi a stilului de munca independent. De asemenea se pune accent pe efortul ( individual sau colectiv )
de descoperire personala a legaturilor lumii reale prin observare, investigare, experimentare, cercetare.Piaget socoteste ca nvatarea este o relatie ntre individ si mediul nconjurator adica o adaptare iar inteligenta este instrumentul cel mai perfectionat al adaptarii Considernd ca dezideratele majore ale nvatamntului formativ pot fi folosite si bine realizate prin aportul ce-l aduc activitatile de cunoasterea mediului nconjurator, prin activitatea de observare practica, de experimentare, de lucrari practice initiate n cadrul acestui tip de activitati ct si prin activitati complementare si extrascolare m-a preocupat gasirea celor mai elocvente aspecte ale educarii prescolarilor pentru cunoasterea mediului.Pentru o reusita deplina este necesar ca prescolarul sa traiasca experienta de cunoastere, sa se angajeze n procesul cunoasterii sa se implice n acest proces, sa participe cu mult interes pentru a cunoaste ct mai mult din tainele naturii, din viata plantelor, animalelor, fenomenelor din natura, ct si contribuita omului la protectia mediului nconjurator.
Motivatia alegerii acestei teme este si constatarea privind starea actuala a mediului nconjurator.Degradarea continua a mediului nconjurator ce se petrece sub ochii nostri, este un element major al unei crize de civilizatie si care se datoreaza tocmai interventiei omului n natura.Actiunile nefaste pe care le ntreprinde omul: taierea nerationala a padurilor, distrugerea livezilor, viilor, rezervatiilor naturale, poluarea aerului, parcarea autovehiculelor n spatii verzi si spalarea lor cu detergenti pot fi nlaturate numai printr-o educatie a generatiilor actuale ce determina formarea unei conceptii ecologice. De aceea, am considerat ca trebuie constientizata necesitatea protectiei mediului, a ocrotirii vietii n cele mai variante forme ale sale.Pentru aceasta am ncercat sa organizez si sa desfasor cu multa atentie ntreaga mea activitate instructiv - educativa, punnd accent pe formarea deprinderilor practic - aplicative, formarea unui comportament pozitiv n mediul nconjurator, ct si formarea premiselor conceptiei ecologice. Experienta la clasa ct si practica cercetarii m-au facut sa nteleg ca, daca mi aleg instrumentele adecvate, pot ajunge la sufletul prescolarului si al celor ce vin n contact cu el zilnic.Numai astfel se poate forma o conceptie stiintifica despre lume si viata, copilul devenind participant activ la propria sa instruire. III.7. Obiectivele lucrarii Cunoasterea mediului nconjurator este o componenta de baza a procesului instructiv - educativ desfasurat n gradinita.In concordanta cu obiectivele generale ale nvatamntului actual Cunoasterea mediului nconjurator n nvatamntul prescolar urmareste ca obiective generale: - perceperea fenomenelor si proceselor din realitatea nconjuratoare prin implicarea sistematica a prescolarilor n actiuni de cunoasterea mediului cu lumea vie ( plante, animale, om ) si lumea nevie ( sol, subsol, relief, ape ) cu fenomene naturale cu realitatea teritoriala. - formarea si dezvoltarea capacitatii prescolarilor de a surprinde relatiile, interrelatiile si transformarile din natura prin observatii spontane si dirijate, de lunga sau de scurta durata.
- cultivarea unei atitudini active responsabile, de ocrotire a mediului natural sau al celui creat de om, prin identificarea unor factori perturbabili ai mediului biotic si abiotic si aplicarea masurilor de conservare a mediului si de gestionare a resurselor. Pe baza obiectivelor generale prevazute de programa prescolara, am stabilit obiective specifice fiecarei activitati, concretizat n performantele finale pe care elevii trebuie sa le realizeze la sfrsitul etapei respective.In experiment am stabilit ca obiective: - testarea nivelului de cunostinte, priceperi si deprinderi cu privire la mediul nconjurator la nceputul experimentului - asigurarea unei informari sistematice, poli-directionale, stiintifice a prescolarilor n problematica mediului nconjurator. - stimularea interesului de cunoastere si formare a unor deprinderi practic aplicative. - formarea unor atitudini active de ntelegere a necesitatii ocrotirii si protejarii mediului nconjurator ct si formarea unei conduite moral - civice fata de mediu. Pentru realizarea acestor obiective mi-am propus sa mbogatesc unele continuturi, sa adaptez strategii didactice cu accent pe formarea deprinderilor practic - aplicative precum si schimbari privind stilul meu de munca.Astfel, pentru formarea unor notiuni clare si corecte despre lumea nconjuratoare, am organizat un mare numar de activitati de observare, direct n mediu ct si n viata sociala. Am redus numarul activitatilor statice, daunatoare dezvoltarii fizice si psihice a prescolarului, urmarind ndeaproape latura educativa si formativa a prescolarilor. Am cautat sa mbogatesc continutul activitatilor de cunoastere a mediului cu noi teme si mijloace de realizare pentru a forma la copii, pe de o parte deprinderi, atitudini fata de mediu, fata de locurile natale iar pe de alta parte reprezentari, notiuni corecte, stiintifice.De asemenea ,am avut n vedere sa adopt o atitudine receptiva fata de toate ntrebarile copiilor, tot ceea ce era nou pentru ei, sa introduc n structura activitatilor pentru a asigura fiecarui copil sansa de a cunoaste ceea ce pentru el era necunoscut.Pentru ca prescolarii sa-si dezvolte interesele de cunoastere, spiritul de observatie, imaginatia creatoare, am cautat sa realizez un echilibru perfect ntre procesele afective, cognitive si volutionare n cadrul activitatilor de cunoasterea mediului.
III.8. Metode de cercetare Timpurile moderne, revolutia tehnico - stiintifica si programul social, cu implicatiile lor n modernizarea nvatamntului, solicita dascalului, de la toate nivelurile de nvatamnt - prescolar, primar, gimnazial, liceal, sa-si completeze si dubleze profilul si comportamentul de asimilator si transmitator de cunostinte, cu cel de investigator ( cercetator al fenomenelor educationale ) si pe aceasta baza de creator de idei, cu care sa sporeasca patrimoniul teoriei psihopodagogice si sa optimizeze practica educationala. Obiectivul cercetarii l constituie n primul rnd experienta avansata, novatoare, care ncorpornd noul face sa progreseze practica generala. Experienta pedagogica naintata - spune Stanciu Stoian - este experienta ce rasare n nsusi procesul practicii, din cautarea si gasirea, uneori aproape spontana a unor procedee si metode noi de nvatamnt si educatie . Metoda include ansamblul de strategii prin care se poate ajunge la obtinerea unor rezultate noi, care sa asigure perfectionarea si optimizarea actiunii educationale. Metoda trebuie sa fie subordonata cunoasterii criteriului de apreciere fiind prin rezultatele noi obtinute, prin verificarea acestora prin intermediul practicii, o verificare a metodelor folosite. Procedeul este un auxiliar al metodei, fiind subordonat acestuia si urmarind cunoasterea unor aspecte colaterale si incidentale ale demersului de fapte care intra n cmpul metodei. Datele obtinute cu ajutorul lui au menirea sa ntregeasca si sa lamureasca o serie de amanunte ce apar pe parcursul cercetarii. Tehnicile de cercetare sunt acele instrumente si operatii pe care le folosim de-a lungul unei cercetari pentru nregistrarea si prelucrarea datelor obtinute.Ca si procedeu, aceste tehnici sunt subordonate metodei si depind de inventivitatea cercetatorului care concepe modalitati de culegere a datelor faptice si de folosire a instrumentelor matematice pentru ordonarea si prelucrarea acestor date. Folosirea unor asemenea instrumente ne permite sa obtinem date pe care simpla observatie nu ni le-ar putea oferi dar care au importanta lor n cunoasterea detaliilor si inabordabile prin alte mijloace.Intregul arsenal de metode, procedee si tehnici de cercetare folosite trebuie adaptate continuu, n functie de caracteristicile ,de evolutia si
modificarile ce intervin n cadrul fenomenului real.Putem considera cercetarea psihopedagogica ca fiind o strategie desfasurata n vederea surprinderii unor relatii noi ntre componentele actiunii educationale si a elaborarii pe aceasta baza a unor solutii optime ale problemelor pe care le ridica procesul educational, n conformitate cu exigentele sociale si cu logica interna a desfasurarii lui. Cadrul cel mai direct al experientei pedagogice este activitatea zilnica la clasa, contactul cu prescolarii, dndu-ne posibilitatea sa-i verificam tehnicile de lucru, sa alegem solutiile eficiente. In cadrul activitatilor la clasa, n activitatile practico - aplicative, n munca curenta cu copii am urmarit sa transmit cunostintele, sa formez priceperi si deprinderi, sa dezvolt gndirea stiintifica, sa cultive sentimente, sa dezvolt spiritul de colectivitate. Pentru realizarea scopului propus am folosit urmatoarele metode de cercetare: -Metoda observatiei -Experimentul pedagogic -Metoda testelor -Metoda convorbirii si anchetei ( chestionarul ) -Metoda analizei produselor activitatii si a cercetarii documentelor -Metoda statistica -Metoda grafica III.9.Metoda analizei produselor activitatii
n activitatea de perfectionare a nvatamntului, un rol important l detine efortul pentru sporirea eficientei nsusirii cunostintelor, pentru ridicarea calitatii generale a procesului instructiv - educativ. Aceasta metoda ne ofera indirect diferite date privitoare la actiunea educationala, ndeosebi asupra rezultatelor ei.Din aceasta cauza, datele respective ofera prilejul unor comparatii ntre ceea ce consta la momentul respectiv si ceea ce ne ofera alte metode si procedee. Cunoasterea copilului este una din conditiile de baza ale instruirii si educarii n acest domeniu; nu se pot obtine rezultate fara ntelegerea temeinica a caracterului, a modului particular de a se manifesta, de a gndi, de a reactiona, ct si ntelegerea starilor sufletesti generale sau accidentale ale prescolarilor.
Daca educatorul se sprijina pe activitatea personala a celui educat, stimulndu-i creativitatea, prin nsasi acest fapt, el l pune pe copil n situatia de a exersa n autoeducatie. Perfec ionarea intelectuala, morala, volitionala si civica a subiectului nu se poate realiza dect cu participarea sa activa. De aceea, orice obiect educativ nu va fi atins dect daca copilul si va ntelege valoarea si va aspira el singur sa-l realizeze.In activitatea desfasurata la clasa, am acordat o atentie deosebita aspectului dinamic, activ al cunostintelor, urmarind ca el sa devina o trasatura caracteristica de durata a prescolarului. Am constatat ca unii copii sunt pasivi n cadrul activitatilor, nu-si anunta participarea si se multumesc cu raspunsurile colegilor. O parte a pasivilor este aceea a celor care nu sunt atenti. Orice proces de nvatare presupune anumite faze de consum specific de energie. In atentia mea a stat folosirea metodelor active pentru a transmis starile inactive n stari active.Metoda analizei produselor activitatii mi-a oferit largi posibilitati de a cunoaste puterea de patrundere a fiecarui subiect, reactia la nou n problema, perseverenta, stilul de munca, efortul depus.Produsele activitatii, desfasurate cu prescolarii, poarta pe de o parte amprenta cerintelor specifice obiectului de nvatamnt iar pe de alta parte caracteristicile individuale ale acestora: cunostinte, priceperi, deprinderi, interese, aptitudini, etc. In cadrul activitatilor de Cunoasterea mediului nconjurator aceste produse se caracterizeaza si concretizeaza prin experiente de laborator, desene, planse, activitati practice. Toate acestea mi-au oferit informatii utile despre particularitatile psihice, interesele si aptitudinile copiilor, despre bogatia de idei si despre originalitatea acestora. Pe lotul gradinitei, desfasurarea activitatilor a scos n evidenta gradul de dezvoltare a priceperilor si deprinderilor, diferite trasaturi ale personalitatii
atitudini fata de munca, capacitatea de efort, perseverenta n activitate, gradul de exigenta Prin aceasta metoda s-au verificat fisele de lucru rezolvate de elevi si actiunile cu caracter practic - aplicativ, am constatat rezultatele fiecaruia, puterea lui de concentrare, ct si schimbari comportamentale pozitive de actiune, n mediul nconjurator.Studiul documentelor scolare precum si Caietul educatoarei pot oferi o imagine clara asupra progresului sau regresului elevilor prescolari pe tot parcursul prescolaritatii.
Am realizat de asemenea si analiza lucrarilor de desen cu tema "Prietenii naturii", organiznd o expozitie cu cele mai reusite lucrari.Cercetarile decimologice actuale directioneaza aprecierea spre elaborarea unei scari cu valori generale prin: -eliminarea aprecierii bazate pe factori personali sau ocazionali
(indulgenta, severitatea, simpatia si antipatia, oboseala, compararea lucrarilor ntre ele ). - eliminarea hazardului - diminuarea emotiilor si a tuturor implicatiilor pe care acestea le determina n personalitatea copilului Aceasta metoda mi-a oferit indirect diferite date privitoare la actiunea educationala, ndeosebi asupra rezultatelor ei. Din aceasta cauza, datele respective au oferit prilejul unor reflectii retroactive si a unor comparatii ntre ceea ce se constata la un moment dat si ceea ce ofera alte metode si procedee. Produsele activitatii au permis sa fac previziuni n legatura cu dezvoltarea personalitatii prescolarilor si sa depistez cauzele unor manifestari comportamentale ale lor. Formarea unei atitudini responsabile i active pentru gestionarea i ocrotirea mediului nconjurtor,n vederea meninerii echilibrului ecologic. Obiective cadru .Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator,precum si stimularea curiozitatii pentru investigarea acestuia.Contientizarea i sensibilizarea copiilor fa de problemele mediului. Formarea premiselor pentru nelegerea relaiilor om -mediu nconjurtor i a interdependenei dintre calitatea vieii i a mediului. Stimularea curiozitii copiilor i a interesului pentru cunoatere. Recunoaterea impactului negativ al neglijenei umane asupra naturii. Formarea unor deprinderi de conservare a naturii.
Obiective de referinta vizate: -s dobndeasc cunotine referitoare la mediul natural care l nconjoar; -s observe elemente din natur interacionnd direct cu acestea; -sa identifice elemente componente ale mediului inconjurator; -sa identifice factori de deterioare si consetintele acestora asupra mediului;
-sa stimulam copiii pentru desfasurarea unor activitati cu character experimental si demonstrativ, prin care sa contribuie la pastrarea sanatatii lor si a unui mediu natural curat; -s sancioneze verbal i atitudinal comportamente negative; -sa-si formeze deprinderea de a apela la publicatii purtatoare de
informatie(carti,atlase,enciclopedii)pentru aflarea de detalii; -sa-si dezvolte capacitatea de gandire critica si aplicativa; -sa-si adapteze comportamentul la cerintele protectiei mediului; -sa iubeasca si sa ocroteasca natura, ca sa se poata numi prietenul naturii. -sa manifeste spirit de cooperare n realizarea activitilor; s comunice impresii pe baza activitilor desfurate; -sa-si insuseasca date importante privind Calendarul evenimentelor ecologice; -sa-si insueasca unii termeni ecologici pentru exprimarea n situaii de comunicare; s participe la aciuni simple de ecologizare. Resurse materiale:carti ilustrate pentru copii,atlase,enciclopedii,pliante caiete,fise de lucru,creioane,culori,carioca,pensule,acuarele,plastilina,jetoane, culegeri de texte literare,culegeri de cantece. Resurse umane:copii,educatoare,parinti. Metode folosite: observarea spontana si dirijata,experimentul,invatarea prin descoperire,povestirea,explicatia,demonstratia,exercitiul,jocul,problemati-zarea,metoda cubului,metoda ciorchinelui,turul galeriei,brainstormingul de grup si individual. Inventar de probleme:
Ce tiu copii omul,animalele,plantele,alcatuiesc lumea vie; vietuitoarele au nevoie de aer,apa, vietuitoarele au nevoie de aer,apa, lumina,caldura; ce sunt deseurile si care sunt; unele lucruri despre poluare; padurile taiate produc alunecarile de
Ce doresc s afle Ce sunt defririle Cum se selecteaz Ce este ozonul Care sunt sursele de poluare pentru:aer,apa,sol.(gaze,praf,polen fum,ciment,apa industriala,detergenti,apa menajera,ingrasaminte chimice,insecticide)
teren si inundatiile; padurile produc aer curat; cum se economiseste consumul de energie electrica,consumul de ap
III.10.Descrierea pe scurt a activitilor
Saptamana 1-Tema nr.1:Natura n care traiesc si cresc subteme: Plantele,animalele si omul,alcatuiesc o mare familie. Omul,prieten sau dusman al naturii. Cum ocrotim natura? Un mediu curat,o viata mai sanatoasa.
Saptamana a II-a-tema Nr.2-Natura - frumuseea noastr Subteme: Poluare -Pe/in sol (ingrasaminte chimice,insecticide) -In aer (gaze,praf,polen,fum) (detergenti,apa industriala,apa menajera) -Omul -Fabrici si uzine -Substantele toxice Efectele poluarii: -Infecteaza aerul si apa -Distruge solul -Afecteaza sanatatea omului si animalelor Depoluare: -Curatarea solului si apei -Depozite de gunoi
-In apa Sursele poluarii:
Centre de interes deschise si materialele puse la dispozitia copiilor
BIBLIOTECA carti ilustrate pentru copii; atlase; enciclopedii; pliante; ghid ecologic; imagini ce redau aspecte din mediul inconjurator; fise de lucru; JOC DE MASA puzzle; jetoane.
STIINTA fise de lucru,reprezentand desene sugestive, prvind aspectele pozitive asupra vietii oamenilor;
JOC DE ROL cutii de carton,invelite cu ab,pe care copiii vor desena o planta sau un animal care traieste in tara noastra.
ARTA creioane; culori; carioca; pensule; acuarele; plastilina.
CONSTRUCTII cutii din carton,pentru jocul de rol:Piramida lego; combino.
Planificare saptamanala
ALA LUNI ADE DS-Cunoasterea mediului Conversatie: Aerul i forme ale acestuia n natur DEC-Modelaj:Padure vesela,padure trista ADP. Aerul i viaa sntoas!-Jocuri in aer liber Art : Pomi i flor- pictur Joc de mas :Puzzle Construiete imaginea Constructii:Construim pubele pentru deseuri DS-Activitate matematica- Sortm deeuri dup anumite criterii Ex. cu material individual DEC-Educatie muzicala-Predare: Toti copiii pamantului Repetare:Imnul ecologistilor OPTIONAL:LB.ENGLEZA Joc de miscare:Alergam ,ne jucam,aer curat respiram Bibliotec : Citire i sortri de imagini tiin: Umflm baloane/facem baloane de spun = experiment
ADP ALA MARI ADE
ADP
ALA
Bibliotec : Curioziti din lumea plantelor i animalelor lectur Joc de rol : De-a croitorii confecionm mbrcminte din materiale refolosibile DLC.-Educarea limbajului- lectura educatoarei Povestea ambalajului devenit gunoi DPM- Adunm hartiile purtate de vant parcurs aplicativ(mers, alergare,srituri) Vizit n cartier pentru depistarea zonelor cu poluare Joc de rol : Ocrotirea vieii pe pmnt - dramatizareArt : Creare de mesaje ecologice-pictura;desen Joc de masa:Alege si sorteaza imaginile ce reprezinta efectele poluarii:aerului,solului,apei tiin : Fumul, mirosul i poluarea -experiment DS-Activitate matematica-joc didacticA cata masina polueaza? DOS- Suntem mici ecologiti. Ce facem?-convorbire OPTIONAL-LB.ENGLEZA ACTIVITATE INTEGRATA PRIETENII LUI ECOLOGEL STIINTA ,,ASA DA!ASA NU! Postere ARTA ,,PAMANTUL VESEL-PAMANTUL TRIST pictura ,,CERCETATORII NATURII - confectionarea unui albumJOC DE MASA: ,,PIRAMIDA
MIERCURI ADE
ALA ALA
JOI ADE
ADP
VINERI ALA+ADE
DS-Cunoasterea mediului DLC-Educarea limbajului DEC-Educatie muzicala
Rezultate ateptate
Atitudini pozitive ale copiilor pentru pstrarea unui mediu nconjurtor curat,nepoluat Lucrri realizate de copii din diferite materiale refolosibile Implicarea ct mai multor factori educativi n iniierea diferitelor aciuni n scopul pstrrii i protejrii mediului nconjurtor(s nu arunce gunoaie dect n locurile special amenajate,s protejeze plantele i animalel)
Manifestarea spiritului de toleran i cooperare ntre copii n realizarea activitilor nsuirea unor termeni ecologici pentru exprimarea n situaii de comunicare
Analiza swot Puncte tari:Curiozitatea,dorina copiilor de a cerceta mediul prin intermediul propriilor simuri; Colul ecologic existent in sala de grup; Educaia ecologic: Rspunde nevoilor copilului de cunoatere concret; Rspunde la intrebrile copiilor; Pune copilul in contact cu mediul; Contribuie la cunoaterea consecinelor faptelor proprii i chiar ale adulilor; Determin formarea unor atitudini de ocrotire a mediului;
Puncte slabe: Baza material insuficient; Lipsa continuitii in relaia grdini -familie-mediu social pentru formarea la copil a unei atitudini ecologiste. Oportuniti: Educaia ecologic ii inva pe copii cum s refoloseasc i s recicleze deeurile; Copiii ajung s iubeasc i s ocroteasc mediul inconjurtor; Indicatori de performan: Copiii vor ajunge s iubeasc i s ocroteasc natura; Majoritatea copiilor i prinilor vor deveni mai responsabili pentru aciunile lor zilnice(s nu arunce pe jos hrtii,ambalaje,cunoscnd consecinele faptelor negative); Prinii, alturi de copii vor colabora in cadrul unor activiti de protecie a mediului(reciclarea deeurilor,amenajarea i ingrijirea mediului in care triesc);
CONCLUZII Ca o concluzie la cele relatate n aceast lucrare ,s -a dorit a se observa ct de stimulai snt copii de mediu ,i de tot ceea ce reprezint el, prin intermediul desfurrii leciilor n afara slilor de clas. Contactul nemijlocit cu natura faciliteaza intelegerea de catre copii a interdependentei care exista in natura,le formeaza unele reprezentari clare despre un animal sau o planta,despre felul in care omul poate contribui la ocrotirea si protejarea lor. Prin activitatile ecologice desfasurate in gradinita, copiii se dezvolta emotional,sias vrea sa cred ca intr-o zi copiii mei -asa cum imi place sa le spun-vor lua singuri decizii pentru protectia unei plante,pom sau floare,devenind adevarate modele pentru adulti. Cunoaterea este o propietate general a sistemului psihic uman i a macrosistemelor socioculturale .Ea se relev ca fiind esenial i definitorie pentru existena uman n toate etapele ei i sub toate formele ei . Psihologia contemporan dispune de o viziune relativ clar asupra complementaritii ,i reversibilitii dintre reflectare i combinatorica creativ ,ambele fiind ntemeiate pe constructivismul operaional Cunoaterea presupune o dispoziie general a personalitii spre nou ,o anumit organizare stilistic a proceselor psihice n noi trebuie s aib o anumit valoare . si stem de personalitate .n general creativitatea const n ,realizarea de combinaii noi ,originale de idei vechi.Combinaiile
BIBLIOGRAFIE
Dumitra radu, viorela anastasiu, Cunoasterea mediului, Manual pentru clasa I, Editura Didactica si Pedagogica; Tudora Pitila, Cleopatra Mihailescu,Cunoasterea mediului inconjurator- support didactic, Editura Aramis; Constanta Cuciinic, Activitati de invatare- cunoastera mediului inconjurator, Editura Aramis; Vreau sa stiu mai mult- 1001 intrebari si raspunsuri, Editura Teora

Introduce Re

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introduce Re

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.lucrari-de-licenta.

- Uite un iepure! - Are dou picioare! - Ce micu e!

III.10.Descrierea pe scurt a activitilor

-In apa Sursele poluarii:

ARTA creioane; culori; carioca; pensule; acuarele; plastilina.

CONSTRUCTII cutii din carton,pentru jocul de rol:Piramida lego; combino.

ADP ALA MARI ADE

DS-Cunoasterea mediului DLC-Educarea limbajului DEC-Educatie muzicala

S-ar putea să vă placă și