ZOTA FLORENTINA

,,ANUL SI FIICELE LUI,,

GHID METODIC PENTRU CUNOASTEREA MEDIULUI

NIVEL PRESCOLAR

BUZAU,2019
 ARGUMENT

Mediul înconjurător în care copiii îşi desfăşoară activitatea, prin variatele lui aspecte,
constituie un prilej permanent de influenţare asupra personalităţii acestora.

Mai întâi de toate, mediul ambiant oferă copilului posibilitatea de a veni mereu în contact
cu ceva nou pentru el, care îi stârneşte curiozitatea, dorinţa de a-l cunoaşte, Astfel, din contactul
cu obiectele şi jucăriile sale, cu lucrurile personale şi cele ale adulţilor, apar diferite întrebări din
care rezultă că preşcolarul se interesează de denumirea, calităţile sau provenienţa lor. Adulţii în
familie, cât şi educatoarele la grădiniţă, trebuie să satisfacă aceste interese. Prin răspunsul dat se
transmit atât cunoştinţele solicitate de copil cât şi cuvintele cu privire la atitudinea pe care
trebuie să o aibă copilul faţă de fiecare lucru sau fiinţă. Cu alte cuvinte, concomitent cu
transmiterea de cunoştinţe, se formează copilului o atitudine corespunzătoare, un anumit mod de
comportare.

Astfel, se înlesneşte cunoaşterea treptată a mediului înconjurător, ca şi integrarea din ce

în ce mai corectă a copilului în acest mediu. Totodată, noile cunoştinţe dobândite devin un
îndreptar preţios al acţiunilor întreprinse ulterior.

Curiozitatea pe care copiii o manifestă faţă de fenomenele naturii trebuie menţinută şi

transformată într-o puternică dorinţă de a o cunoaşte şi înţelege din ce în ce mai bine. Observarea
sistematică a dezvoltării şi schimbării în timp a plantelor, a creşterii şi îngrijirii animalelor, educă
atenţia, spiritul de observaţie deprinderea de a sesiza schimbările din natură şi dorinţa de a
cunoaşte cauzele acestora. Noile cunoştinţe transmise copiilor cu prilejul observării diferitelor
fenomene ale naturii sunt înţelese şi memorate cu multă uşurinţă.

Răspunzând la întrebările preşcolarilor, educatoarea trebuie să le explice fenomenele

respective în raport cu capacitatea lor de înţelegere.

Astfel, orizontul de cunoaştere al copiilor se îmbogăţeşte treptat, ceea ce permite să

înţeleagă că plantele şi animalele au nevoie de anumite condiţii de dezvoltare ( hrană, căldură,
lumină, adăpost ),că trebuie îngrijite de om; sau că fiecare fenomen este rezultatul unei cauze, că
fenomenele sunt legate între ele şi depind unele de altele.

Inţelegerea treptată, pe baza cunoştinţelor transmise de educatoare, a fenomenelor naturii,

a interdependentei dintre ele ,a cauzelor care le-au provocat contribuie din plin la însuşirea de
către copii a unor elemente ştiinţifice despre natură.

Observarea sistematică a naturii de către copii, sub îndrumarea educatoarei contribuie la

îmbogăţirea cunoştinţelor lor, la înţelegerea adecvată a fenomenelor naturii, la dezvoltarea
spiritului de observaţie, a gândirii şi limbajului. Observând natura, copiii pot, de asemenea, sub
îndrumarea adultului să sesizeze frumuseţile ei şi să o îndrăgească. In felul acesta li se educă
simţul estetic, sentimentul de admiraţie, de dragoste şi mândrie pentru bogăţiile şi frumuseţile
naturii patriei noastre.

De asemenea, mediul înconjurător oferă copiilor şi alte posibilităţi de cunoaştere. Este

vorba de cunoaşterea muncii oamenilor, a diferitelor meserii, a rezultatelor activităţii umane în
diferite domenii. Prin însuşirea de noi cunoştinţe despre aceste aspecte ale vieţii sociale, copiii îşi
lărgesc orizontul, îşi dezvoltă interesul pentru cunoaşterea activităţii omului, li se educă
dragostea şi respectul faţă de om şi de rezultatele muncii lui.

Un alt aspect al vieţii sociale care place mult copiilor şi care le dă posibilitatea să trăiască
sentimente puternice contribuind din plin la educarea dragostei faţă de poporul nostru, faţă de
datinile şi obiceiurile românilor, faţă de sărbătorile naţionale.

Pe fondul acelor trăiri intense, educatoarea transmite copiilor cunoştinţe despre ceea ce
reprezintă fiecare eveniment, motivele pentru care este sărbătorit.

Dezvoltarea copilului pe plan psihic este condiţionată de mai mulţi factori. Sub influenta
jocului şi a activităţilor programate (observarea fenomenelor din natură şi a realităţilor sociale,
construcţii, modelaj, desen. etc.) precum şi îndrumărilor educatoarei, la copil apar particularităţi
psihice noi. Experienţa lor cognitivă se amplifică sfera reprezentărilor se extinde, operaţiile
gândirii devin mai complexe.

Vârsta preşcolară mare ( 5 - 6/7 ani )

a) Procesele cognitive - percepţia se detaşează de situaţiile concrete, diferenţiate prin

intermediul acţiunilor obiectuale. Rolul lor însă nu trebuie subestimat. Copilul doreşte să ştie cât
mai multe, pune nenumărate întrebări, experimentează ,pune mâna pe toate, ridicându-se de
fiecare dată deasupra lui înşişi. El învaţă să examineze obiectele operând cu diverse criterii:
formă, culoare, mărime.

Este interesant de observat că, potrivit datelor care analizează convorbirile dintre copil şi
adult, iniţiatorul dialogului a fost de două ori mai mare din partea copilului. Copilul nu numai că
iniţiază convorbirea dar mai elaborează şi forma dialogului pe care îl conduce iar adultul doar se
adaptează la demersul acestuia.

b) Procesele afectiv - motivaţionale - viaţa afectivă a copilului atinge nivelul

corespunzător pregătirii lui pentru şcoală. Emoţiile şi sentimentele devin mai bogate în conţinut.
Sentimentele de integrare socială şi de prietenie sunt mai accentuate decât cele de dominare şi de
agresivitate. Relaţiile de ostilitate făţişă cedează celor de empatie, competiţie, cooperare şi
prietenie. şi Important este că în grădiniţă relaţiile socio - afective să-l elibereze pe copil de
egocentrismul subiectiv, să-i formeze capacitatea de apreciere şi autodepăşire tot mai obiectivă
potrivit cerinţelor morale. Preşcolarul trebuie să-şi simtă ceea ce ştie că este bine de făcut şi să
evite să facă ceea ce ştie şi simte că este rău. In felul acesta, încă din grădiniţă se cultivă
concordanţa necesară între cunoştinţe - trăiri afective - acţiuni săvârşite, în procesul de formare
morală a preşcolarului.

c) Dezvoltarea voinţei şi a conduitei socio - morale. Evoluţia accesibilă vârstei

dobândeşte şi conduita voluntară a preşcolarului mare. Copilul este capabil să renunţe la unele
dorinţe imediate şi personale, în favoarea unor scopuri cu o motivaţie socio - morală. Efortul
voluntar se exersează prin depăşirea obstacolelor ce se ivesc pe parcurs şi prin ducerea până la
capăt a lucrului început. Se dezvoltă la copil capacitatea de a amâna, de a aştepta şi chiar de a
renunţa la ceva atractiv şi mult dorit. Această capacitate exprimă intensitatea controlului volitiv
asupra trăirilor afectiv - egocentrice. Insuşirea regulilor de comportare prezintă o mare
însemnătate pentru dezvoltarea voinţei şi conduitei socio - morale a preşcolarului.

Spre sfârşitul perioadei, preşcolarul începe să resimtă o atracţie foarte puternică spre
şcoală, spre rolul de şcolar. Imaginea de sine, proiectată în viitor, exercită o influenţă pozitivă
asupra dimensiunilor actuale ale individualităţii copilului. Faptul acesta atestă un indice şi un
criteriu valoric obiectiv al maturizării psihologice a copilului în sensul capacităţii lui de a
desfăşura cu succes o nouă formă de învăţare - de tip şcolar.

Pentru o reuşită deplină este necesar ca preşcolarul să trăiască experienţa de cunoaştere,

să se angajeze în procesul cunoaşterii să se implice în acest proces, să participe cu mult interes
pentru a cunoaşte cât mai mult din tainele naturii, din viaţa plantelor, animalelor, fenomenelor
din natură, cât şi contribuită omului la protecţia mediului înconjurător.

Motivaţia alegerii acestei teme este şi constatarea privind starea actuală a mediului
înconjurător.

Degradarea continuă a mediului înconjurător ce se petrece sub ochii noştri, este un

element major al unei "crize de civilizaţie" şi care se datorează tocmai intervenţiei omului în
natură.

Acţiunile nefaste pe care le întreprinde omul: tăierea neraţională a pădurilor, distrugerea

livezilor, viilor, rezervaţiilor naturale, poluarea aerului, parcarea autovehiculelor în spaţii verzi şi
spălarea lor cu detergenţi pot fi înlăturate numai printr-o educaţie a generaţiilor actuale ce
determină formarea unei concepţii ecologice.

De aceea, am considerat că trebuie conştientizată necesitatea protecţiei mediului, a

ocrotirii vieţii în cele mai variante forme ale sale.

Pentru aceasta am încercat să organizez şi să desfăşor cu multă atenţie întreaga mea

activitate instructiv - educativă, punând accent pe formarea deprinderilor practic - aplicative,
formarea unui comportament pozitiv în mediul înconjurător, cât şi formarea premiselor
concepţiei ecologice.
 A demonstra, a însemna, a arăta, a prezenta elevilor obiecte şi fenomenele reale sau
înlocuitoarele acestora, în scopul uşurării efortului de explorare a realităţii, a asigurării unui
suport perceptiv suficient de sugestiv pentru a face accesibile cunoştinţele respective.

"In timpul demonstrării, copilul trebuie stimulat să urmărească obiectele şi fenomenele

nu numai cu simţurile ci şi cu mintea, să gândească, să interpreteze, să încadreze în sisteme, să
realizeze o explorare perceptivă mobilizând intelectul şi declanşând toate formele de acţiune,
prin care se poate pătrunde în esenţa lucrărilor".

Pe parcursul lectiei, am folost aceasta metoda. Si anume: demonstraţia cu ajutorul

materialului natural si demonstraţia cu ajutorul acţiunii si am ajutat copiii sa inteleaga notiuni
privind proprietăţi şi transformări ale corpurilor.
 PROIECTELE TEMATICE -MODELE DE ABORDARE INTEGRATA A EDUCATIEI
COPILULUI DE VARSTA TIMPURIE

Introducerea proiectelor în curriculum nu reprezintă o idee nouă sau revoluţionară în domeniul educaţiei. În
cursul deceniului trecut, practicile au evoluat totuşi spre o strategie de predare mai formalizată. Învăţarea prin
metoda proiectului şi-a câştigat un loc mai sigur în practicile şcolare pe măsură ce experţii au început să
documenteze ceea ce cadrele didactice au înţeles de mult timp: elevii devin mai implicaţi în procesul de învăţare
atunci când au posibilitatea de a analiza, de a cerceta probleme complexe, provocatoare, uneori neplăcute, care se
aseamănă cu cele din viaţa reală.

Metoda proiectelor a fost iniţiată de John Dewey, care, la sfârşitul sec. al XIX lea, a elaborat o programă
fundamentală bazată pe necesităţile şi posibilităţile copilului.

Ideea învăţării bazate pe proiect a fost lansată de William [Link], prin lucrarea “The project method”
(1918). Proiectul este o metodă interactivă de predare-învăţare, care presupune o micro-cercetare sau o investigare
sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru elevi.

Metoda proiect este fundamentată pe principiul învăţării prin acţiune practică, cu finalitate reală (“learning
by doing”), ceea ce îi conferă şi motivaţia necesară. Opusă instrucţiei verbaliste şi livreşti, învăţarea prin realizarea
de proiecte reprezintă un mod mai cuprinzător de organizare a procesului de învăţământ prin care pot fi satisfăcute
cerinţele unei educaţii pragmatice, în spiritul acţiunii şi independenţei în gândire.

„A învăţa făcând” – devine din ce în ce mai mult unul dintre principiile de bază ale învăţământului
contemporan. Aristotel spunea că „ceea ce urmează să facem după ce am învăţat, învăţăm numai făcând”.

Metoda proiectelor este o strategie didactică bazată pe interese, necesitate şi posibilităţi de dezvoltare. Ea
presupune lucrul în echipă, interacţiunea directă, dar şi brainstorming-ul, care devin mijloace de bază ale
procesului educativ. Prin metoda proiectului se lasă elevului mai multă libertate de exprimare şi acţiune şi se oferă
ocazii reale de a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi. Toate acestea duc, implicit, la crearea unei motivaţii
puternice şi la o implicare deopotrivă efectivă şi afectivă a elevilor. Simplul fapt că sunt consultaţi în alegerea
temelor şi se ţine cont de părerea lor îi face pe elevi să aibă mai multă încredere în forţele proprii.

O temă este o idee, dar şi o posibilitate de a-i ajuta pe elevi să înveţe prin acţiune practică, cu finalitate reală, în
care ei îmbină acţiunile de culegere a informaţiilor cu cele de participare la o alta, concretă, aplicativă pe o temă.

Elaborarea proiectelor tematice ne impune o largă varietate a surselor de informare, dar şi un dialog cu elevii în
care, ascultându-i, punându-le întrebări despre ceea ce ştiu sau ce ar dori să ştie, descoperim ce îi interesează şi
putem să organizăm conţinuturile într-un plan logic de învăţare.

Importantă în derularea acestei metode a proiectelor este implicarea mai mare a părinţilor în activitatea propriilor
copii („persoane-resursă”), ducând la o mai bună cunoaştere a activităţii din şcoală, dar şi la cunoaşterea mai
profundă, mai realistă a copiilor lor, consolidându-se punţile afective şi de comunicare între aceştia.
 Învăţătorul încetează să mai fie un transmiţător de cunoştinţe, devenind un facilitator, un sfătuitor (consilier)
al învăţării. Învăţătorul provoacă, organizează şi stimulează situaţiile de învăţare. Elevii sunt conduşi către
autoînvăţare şi sunt motivaţi să planifice independent şi colectiv, să implementeze şi să evalueze procesul de
învăţare.
Proiectul este un demers didactic în grup, într-o interacţiune continuă, prin care se urmăreşte integrarea
noilor informaţii în structuri cognitive proprii şi transferarea lor în conţinuturi noi, aplicabile în practic, o
comunitate de învăţare în care fiecare contribuie atât la propria învăţare, cât şi la procesul de învăţare colectiv, o
acţiune de cercetare şi acţiune practică în acelaşi timp.

Ideea realizării unui proiect izvorăşte din setea elevilor de a acumula tot mai multe informaţii referitoare la
un anumit subiect sau de a realiza legături între cunoştinţele asimilate prin intermediul diferitelor discipline de
învăţământ într-o anumită perioadă şcolară.

Activităţile integrate care se desfăşoară pe parcursul unui proiect tematic asigură o învăţare activă, reflectând
interesele şi experienţa elevilor şi au finalităţi reale. Pentru ca scopul propus să aibă finalitate trebuie respectate
anumite principii democratice: “Cooperare, co-participare/Co-influenţă, negociere/ Luarea deciziilor în comun/
Coresponsabilitate/ Libertate, iniţiativă/ Respect şi toleranţă.”

Lucrul pe baza proiectelor tematice are un caracter interdisciplinar şi permite abordarea subiectelor propuse
din mai multe unghiuri, dezvoltând multilateral personalitatea copilului.

Această metodă modernă cuprinde trei faze (etape), după cum urmează:

            - FAZA I SAU DEBUTUL PROIECTULUI ( preparatorie, de iniţiere atât pentru învăţător cât şi pentru
elevi) care constă în  alegerea temei de investigat, stabilirea scopului, a competenţelor specifice predării integrate
specifice temei alese, analiza resurselor materiale, umane şi de timp necesare derulării proiectului tematic,
conceperea hărţii proiectului tematic de către învăţătoare în colaborare cu elevii, alcătuirea inventarului de
probleme (ceea ce ştiu elevii deja şi ceea ce nu ştiu şi ar trebui să afle despre această temă) , amenajarea spaţiului
tematic, discuţii cu persoanele implicate.

          Sursa alegerii temei poate fi :

Elevii – când sunt familiarizaţi cu rutina derulării unui proiect;

   Învăţătoarea – în perioada iniţială a familiarizării elevilor cu metoda proiectelor;

 Învăţătoarea şi elevii;

Părinţii şi învăţătoarea;

Părinţii, învăţătoarea şi elevii.

- FAZA A II-A SAU CONŢINUTUL PROIECTULUI, care constă în activităţile practice ale elevilor
(documentare, investigare), stabilirea de roluri şi responsabilităţi, aranjarea spaţiului tematic, strategiile didactice
utilizate în derularea proiectului (resurse materiale, umane şi de timp, metode tradiţionale)- realizarea propriu-zisă
a proiectului.

- FAZA A III-A SAU EVALUAREA TEMEI, care constă în evaluarea propriu-zisă a temei abordate pe o
perioada de timp bine delimitată. Evaluarea poate fi făcută sub diferite forme: convorbiri, dramatizări, portofolii cu
lucrările elevilor, machete, lucrări colective, albume şi CD-uri cu poze, probe orale, probe practice, probe scrise
etc.

          Indiferent de ce tip de învăţare promovează un proiect elevii au de rezolvat probleme şi situaţii diferite. Ei
formulează judecăţi de valoare în urma prelucrării datelor cunoscute ale problemei, combină ideile, îşi atribuie
responsabilităţi, relaţionează, îşi respectă limita capacităţilor individuale în cadrul grupului, fac analogii între
diferite situaţii, activităţi desfăşurate, participă cu interes la proiectarea secvenţelor de lecţie, fac transfer de
cunoştinţe de la un proiect la altul, de la o lecţie la alta.            

           Această metodă nouă are o viziune mai amplă asupra dezvoltării armonioase a personalităţii copilului, pune
un accent deosebit pe colaborarea dintre elevi – învăţătoare şi părinţi. Printr-un proiect tematic, părintele se
transformă într-un adevărat partener de lucru al propriului copil, având posibilitatea de a participa activ cu acesta
la lecţiile ce se desfăşoara la clasă. Părintele nu mai este un simplu spectator la lecţiile demonstrative susţinute de
învăţătoare, ci un “membru “  al clasei din care face parte copilul lui.

Ce evaluează cadrul didactic în timpul derulării proiectului şi la sfârşitul proiectului:

         Stilul de învăţare al elevilor, cât şi cum se implică;

         Performantele individuale;

         Strategiile individuale şi de grup în rezolvarea unor situaţii problemă;

          Cuvinte si expresii noi însuşite ;

         Respectarea regulilor şi principiilor;

         Implicarea directă în realizarea condiţiilor materiale necesare proiectului;

         Strategia de soluţionare a cazurilor apărute;

         Capacitatea de a adresa întrebări;

         Corectitudinea , progresul răspunsurilor la întrebări;

         Impactul aplicaţiilor practice asupra copiilor;

         Capacitatea de  înţelegere a noilor concepte, idei, noţiuni.

         Modul de prezentare a produselor realizate;

         Experienţa de viaţă a elevilor legată de subiect;

         Cauza dificultăţilor întâmpinate;

         Limitele şi avantajele proiectului;

         Soluţiile originale găsite de elevi, care au condus la reuşita proiectului.

         Capacitatea copiilor de a formula ipoteze, de a propune noi proiecte la” proiectul mamă”;

         Calitatea surselor de informare.

Fiecare proiect generează noi idei pentru proiectul următor, convinge elevii că misterul este unul nou,
necunoscuta proiectului le creează situaţii concrete de investigare, dezbatere, prelucrare a informaţiilor, valorizare
a aptitudinilor.

Lucrul la proiect nu este o activitate individuală a cadrului didactic, ci un demers care antrenează o sumă de
parteneri şi colaboratori care contribuie realmente la atingerea ţintelor propuse.

Putem afirma că metoda proiectelor tematice este una dintre cele mai eficiente metode atât pentru elevi, cât
şi cadrul didactic, chiar dacă implică un studiu individual susţinut, o pregătire meticuloasă şi serioasă în privinţa
documentării, o multitudine de materiale didactice, o imensă muncă de căutare a modalităţilor celor mai potrivite
în stabilirea inventarului de activităţi. Satisfacţiile sunt pe măsura efortului depus, căci ce poate fi mai mare prilej
de mulţumire pentru învăţător decât bucuria de a-şi vedea închegat colectivul clasei, de a-i înţelege mai bine pe
elevi prin prisma relaţiilor lor cu părinţii, de a constata că activitatea clasei a devenit mai interesantă şi mai
stimulativă.

O clasă la care se aplică metoda proiectului este o clasă „diferită”din punct de vedere psiho-social faţă de
[Link]ântul „diferită” nu înseamnă ceva mai bun sau mai rău în acest context ci înseamnă mai bine pregatit
pentru viaţă ceea ce pentru şcoala românească ar trebui sa fie o finalitate importantă.

Bibliografie:

V. Preda, – Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2005

S. Breben, E. Gongea, - Metode interactive de grup – ghid metodic -, editura Arves, 2002

L. Ciolan, - Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi, 2008

I. Cerghit, I. Neacşu,- Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iaşi, 2001

I. Cerghit, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii,
Editura Aramis, Bucureşti, 2001.

V. Preda, M. Pletea, F. Grama, A. Cocoş, D. Oprea, M. Călin,- Ghid pentru proiecte tematice,
Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005
M. Ciobotaru, Şt. Antonovici, M. Popescu, D. Fenichiu, Aplicaţii ale metodei proiectelor, Ed.
CD PRESS, Bucureşti, 2008
A. Ana, S.M Cioflica, - Proiecte tematice orientative, Ed. Tehno-Art, 2004
Programa şcolară pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a , aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013
PROIECTE TEMATICE DERULATE LA GRUPA
 TEMA ANUALĂ DE STUDIU:

Când,cum şi de ce se întâmplă?

PROIECT TEMATIC
„Pe cărările toamnei”
Tema anuală de studiu: „Când,cum şi de ce se întâmplă?”
Proiect tematic: „Pe cărările toamnei”
Subteme: 1. Galbene şi roşii frunze
2. S-au copt fructele-n livadă
3. Legumele toate,toate...
4. Parfum de toamnă + evaluare
Perioada: 4 săptămâni
Resurse umane: preşcolarii,educatoarele,părinţii şi bunicii
Resurse materiale: frunze, fructe,legume şi flori de toamnă,cărţi,imagini,ilustraţii pentru
poezii,poveşti şi cântece despre anotimpul toamna, planşe,jetoane,reviste,atlas botanic,borcane
cu murături,compoturi şi cu dulceaţă,creioane colorate,pensule,acuarele,lipici,fişe,diferite
materiale din natură, laptop etc.
Metode didactice:
observaţia,conversaţia,povestirea,exerciţiul,demonstraţia,descoperirea,Explozia
stelară,cubul,tehnica Mâna oarbă,R.A.I., brainstorming-ul de grup şi individual,jocul.
Evaluarea proiectului:
- Organizarea de expoziţii cu lucrările copiilor
- Portofoliile copiilor şi poze
- fişe de evaluare
Bibliografie:
o Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 2008;
o Metoda proiectelor la vârste timpurii, ghid metodologic, Dima Silvia, ed. Miron, 2005;
o Revista “ Învăţământul preşcolar”

ALEGEREA SUBIECTULUI

Într-o zi superbă de toamnă, preşcolarii grupei mari „Buburuzele”, se jucau în curtea

grădiniţei. Adierea uşoară a vântului scutura frunzele copacilor, iar unii dintre ei începeau să
adune din ele. Sub un nuc un băieţel a găsit o nucă şi mi-a dat-o mie. Astfel,ei şi-au dat seama că
a sosit toamna. Frumuseţea naturii îi copleşise pe copii,aşa că,după ce ne-am întors în grupă, mi-
au pus o serie de întrebări: „De ce cad frunzele?”,”De ce îşi schimbă culoarea?”,etc. Aşa a
început povestea proiectului tematic „Pe cărările toamnei”. Împreună cu preşcolarii am hotărât să
derulăm acest proiect tematic,deoarece aceştia vor să afle cât mai multe lucruri noi şi interesante
despre acest anotimp atât de frumos şi de bogat în roade.

Obiectiv general:

- Stimularea şi dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului

înconjurător,precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:

 Domeniul Limbă şi Comunicare:
 Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât şi în calitate de auditor;
 Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple ;
 Să audieze cu atenţie un text , să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;
 Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect;
 Să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical ;
 Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei şi a relaţiilor cu
ceilalţi;
 Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv
caracteristicile acestuia.

Domeniul Ştiinţe :
 Să realizeze grupări de obiecte în funcţie de un criteriu dat ;
 Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date;
 Să comunice impresii,idei pe baza observărilor efectuate;
 Să recunoască unele elemente ale lumii înconjurătoare ;
 Să recunoască şi să descrie verbal anumite transformări din mediul apropiat .

Domeniul Om şi Societate  :
 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăiesc;
 Să trăiască în relaţii cu cei din jur stări afective pozitive, manifestând prietenie, toleranţă,
armonie;
 Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările
personale;
 Să cunoască importanţa vitaminelor pentru corpul uman ;
 Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.

Domeniul Estetic şi Creativ :

• Să intoneze cântece pentru copii;

• Să acompanieze ritmic cântecele;
• Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
• Să redea teme plastice specifice desenului;
• Să exerseze deprinderi tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice ;
• Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul
înconjurător ;
• Să interpreteze liber, creativ lucrările plastice exprimând sentimente estetice.

Domeniul Psihomotric  :
• Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului;
 • Să-şi formeze o ţinută corporală corectă;
• Să perceapă componentele spaţio-temporale ;
• Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare,spirit de echipă,de competiţie.
•

STABILIREA DIRECŢIILOR DE DEZVOLTARE

Odată ce subiectul a fost ales,ne-am concentrat atenţia asupra realizării hărţii

proiectului,urmărind descoperirea unor aspecte importante ale anotimpului toamna. Am realizat
inventarul de probleme după care am elaborat harta proiectului.
 Ce ştiu copiii ? Ce nu ştiu copiii ?

Este anotimpul toamna. Care sunt cauzele schimbărilor din natură?

Toamna este bogată. Care sunt fructele, legumele, florile
Natura capătă mai multe culori. specifice anotimpului toamna?
Vremea se răceşte. Ce muncesc oamenii în grădini şi livezi
Se coc fructele şi legumele. toamna?
Ştim cum trebuie să consumăm fructe şi Cum consumăm fructele şi legumele?
legume multe. Ce sunt vitaminele?
Ne îmbrăcăm mai gros. Ce se întaâmplă cu păsările?
 Înfloresc florile de toamnă. Unde depozităm fructele şi legumele?
Pleacă păsările călătoare; Cum se păstrează unele legume şi fructe
Frunzele îngălbenesc şi cad; peste iarnă?
Toamna este unul dintre cele 4 anotimpuri ale Ce se întâmplă cu plantele, florile în
anului. anotimpul toamna?
Ziua se micşorează, iar noaptea se
măreşte.

Am întocmit o scrisoare de intenţie către părinţii copiilor de la grupă,prin care le

cerem sprijin în procurarea materialelor necesare derulării proiectului.

Dragi părinţi,

Ca de fiecare dată, când poposeşte cu caleaşca ei de frunze aurii pe aceste meleaguri,

Zâna Toamna pictează cu mult talent în jurul nostru peisaje care ne încântă privirea.
Multitudinea de culori, adierea uşoară a vântului, zborul lin al păsărilor călătoare sau plutirea
prin aer a frunzelor asemeni unor bărcuţe pe apă, nu au trecut neobservate şi de către preşcolarii
din grupa Buburuzele.

Fericirea care sclipea în ochii lor la vederea acestor frumuseţi, ne-a determinat să derulăm pe
parcursul a 4 săptămâni proiectul tematic „Pe cărările toamnei”. Prin desfăşurarea acestui
proiect dorim să le valorificăm şi să le dezvoltăm creativitatea, dar şi să le îmbogăţim
cunoştinţele referitoare la anotimpul toamna.

Prin intermediul acestei scrisori apelăm la dumneavoastră pentru a ne sprijini în demersul nostru
prin:purtarea unor discuţii cu copiii legate de acest anotimp; împrumutarea unor cărţi, reviste,
pliante adecvate temei sau alte materiale ce consideraţi că ne-ar fi utile.

Vă mulţumim anticipat,
CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALELE puse la dispoziţia copiilor:

BIBLIOTECĂ: JOC DE ROL:  CONSTRUCȚII:

- planşe, - accesorii pentru jocuri de rol:

păpuşi, coşuleţe, lădiţe, fructe,
- tablouri, legume, - cuburi, seturi de construcţie,
lego, material mărunt
- albume, - borcane, flori, vaze, tăvi
- imagini cu anotimpul - teatru de păpusi,marionete,
toamna, măşti, trusa bucătarului etc.
- cărţi, jetoane, - lopăţele,grebluţe,etc.
- CD-player, CD-uri tematice,
DVD.

ŞTIINŢĂ: ARTE: Nisip si apa

- frunze, castane, crengi de - hârtie albă, hârtie glasată, suport cu nisip kinetic, forme,
copaci, fructe, legume, flori, autocolant, hârtie creponată crenguţe, flori, unelte de
jetoane, lucru,
- vase, coşuri, lădiţe , fişe de - materiale din natură,
lucru adaptate temei,
- atlase si enciclopedii, jocuri - acuarele, pensule, plastilină,
manipulative cu diferite vase cu apă, planşete, lipici,
sarcini de sortare si
clasificare. - creioane colorate, cerate,
tablă, markere, carioca.

Forfecuţe

PROIECT TEMATIC
TEMA ANUALĂ: " Cand, cum si de ce se intampla?"

DURATA: 2 SĂPTĂMÂNI

- E IARNA PE PAMANT-
- JOCURILE COPIILOR IARNA-
 ARGUMENT

Atmosfera hebernala…Se vad nasurile carne ale copiilor printer florile de

gheta prinse pe geamurile aburite si reci. Totul e amortit sub oceanul de ninsoare.
Prin activitatile desfasurate cu copiii, ei vor intelege natura, vor invata sa puna
intrebari, sa initieze jocuri de iarna si actiuni.

RESURSE:
 UMANE
- preşcolarii grupei;
- educatoarea;
- părinţi;
- bunici;
- alte gupe de preşcolari din unitatea noastră.
 MATERIALE
- Enciclopedii;
- carti;
- albume fotografii, vederi,aparat foto;
- puzzle;
- fise;
- cuburi;
- pliante, poezii.

 BIBLOGRAFICE
-Revista “ Învăţământul preşcolar” 1-2/ 2008
-‘’Curriculum pentru învăţământul preşcolar’’ Ed. DPH 2008
-Filofteia Grama şi colab. ‘’Activitatea integrată din grădiniţă’’DPH,
2008
-‘’Aplicaţii ale metodei proietelor’’ Ghid pentru educatoare Ed. CD Press
2008

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE

 Domeniul limbă şi comunicare

 -Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare
corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;
 Domeniul Ştiinţe
-Dezvoltarea operaţiilor prematematice;
-Stimularea curiozităţii, privind explicarea şi înţelegerea lumii
înconjurătoare;
 Domeniul Om şi Societate
-Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate,
educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;
-Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specific nivelului de
dezvoltare motrică;
 Domeniul estetic şi creativ
-stimularea exresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură, modelaj;
-Formarea capacităţiilor de exprimare prin muzică:
 Domeniul Psihomotric
-Formarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar aplicative.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE

 Domeniul linbă şi comunicare
-să înţeleagă şi să transmită mesaje simple, să reacţioneze la acestea;
-să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să
demonstreze că l-a înţeles;
 Domeniul Ştiinţe
-să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor
matematice referitoarela recunoaşterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/mulţimi pe baza
unor însuşiri luate în considerare separat sau mai multe simultan;
-să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi
protecţiei omului;
-să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;

 Domeniul Om şi Societate
-să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care
trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă);
 -să cunoască şi să utilzeze unelte simle de luru pentru realizarea unei
ativităţi practice;
- să se comporte adecvat în diferite contexte sociale;
 Domeniul etetic şi creativ
-să intoneze cântece pentru copii;
-să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată;
-să compună în mod original şi personal spaţiul plastic;
 Domeniul Psihomotric
-să cunoască şi să aplice reguli de igienă referitoare la igiena
echipamentului;
-să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
-să-şi formeze o ţinută corporalăcorectă(în poziţia stand, şezând şi în
deplasare);

INVENTAR DE PROBLEME
Ce ştim ? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?
 Suntem in anotimpul iarna.  Activitatile desfasurate de oameni in
 Iarna ninge. anotimpul iarna;
 Iarna este frig.  Cauza producerii unor fenomene
specifice iernii: ninsoare, inghet;
 Echipamente si probe de concurs ale
unor sporturi de iarna: sanie, patina,
schi.

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia

copiilor
Bibliotecă Artă Joc de rol
-caiete de lucru; -carioca, acuarele, pensule -jocuri creative pentru
-fise suport; -plastilină, planşete; fetiţe;
-coli de scris, creione; -coli desen; -set bucătărie;
-albume, imagini; -carton colorat; -sortulete si bonete.
-cărţi, reviste;
-imagini cu anotimpul
iarna;
-jetoane cu imagini.

Construcţii Ştiinţă Joc de masa

-cuburi lemn; -album, enciclopedie; -puzzle;
-Mozaic; -carti. -joc pioneze;
-Lego;

SCRISOARE DE INTENŢIE CĂTRE PĂRINŢI

Stimaţi părinţi

Avand in vedere interesul manifestat de copii in ceea ce priveste derularea

proiectului “Iarna, iarna cu ninsoare”, va rugam sa le mijlociti informarea cu
materiale care le-ar putea fi de folos: fotografii, carti, albume, reviste.
Vă mulţumim pentru ajutor şi vă invităm lângă noi!
Copiii grupei şi educatoarea

CENTRUL TEMATIC
-imagini cu fenomene specifice iernii (ninsoare, inghet), imagini cu sporturi de
iarna

FINALIZAREA PROIECTULUI
- Expoziţie cu lucrările copiilor
- EVALUAREA PROIECTULUI- fise de evaluare-expozitie
 TEMA: CAND, CUM SI DE CE SE INTAMPLA
SUBTEMA: E IARNA PE PAMANT

TURA I
D Jocuri si activitati alese Activitati pe domenii experientiale Jocuri si activitati Activitati dezvoltare
A ALA ADE alese personala
T
Tema, mijloc de realizare ALA 2 ADP
A

L DS: ID:
U BIBLIOTECA: „Iarna, anotimpul alb” "Buna dimineata
N „Citim imagini din carti, (observare) fulgule”
I reviste despre anotimpul "Unde ti-ai petrecut
iarna" JOC DE MISCRE: vacanta?"
"Cum e vremea
M ARTA: DLC: "Prinde fulgul" iarna?"
A
„Zana iarna” (colorare) „Fulgul de nea” (memorizare) "Cursa fulgilor" "Povestea fulgului"
R
DEC:
T
I JOC DE ROL: „Uite cum mai ninge-afara!” RUTINE:
„De-a gospodinele” (cantec-predare) JOCURI IN AER „Bondaceii curiosi”
„De-a serbarea de "Ninge, ninge" (joc muzical) LIBER (deprinderea de a
iarna” pune intrebari)
M DS: „Ma
I CONSTRUCTII: JOCURI straduiesc”(deprinder
„Invatam sa numaram”
E „Oraselul copiilor” DISTRACTIVE: ea de a se imbraca si
(cifra 1)
R
„Castele de zapada” „Baba-oarba” dezbraca singur)
C DPM:
U "Concurs de sanii"(alergare
R STIINTA: combinata cu mers si oprire la TRANZITII:
I „Unde dispare gheata semnal) „Fulgul zburator”
cand e cald?” „Manusile jucause”
(observare) (exercitii de miscare)
J DOS: „Vajaie si sufla
O „Povestea unui omulet de
I JOC DE MASA: vant”
„Omul de zapada”(povestire) „Statui de zapada”
zapada”(puzzle)
V DOS:
I „Omul de zapada”
N
(lipire)
I

TURA II
D ACTIVITATI DESFASURATE IN PROGRAMUL DE DUPA-AMIAZA
A ALA, ADE, APD
T
A
L ARTA: „Coloram in cartile de colorat”
U DS: „Iarna-aspecte caracteristice” (convorbire)
N JOC DE MISCARE: „Prinde fulgul"
I
M STIINTA: „Unde dispare gheata cand e cald?”
A DLC: „Fulgul de nea” (poezie-repetare)
R JOCURI DISTRACTIV: „Manusile jucause”
T
I
M JOC DE MASA: „Omul de zapada”(puzzle)
I DS: „Invatam sa numaram”(cifra 1)
E JOC DISTRACTIV: „Baba-oarba”
R
C
U
R
I
J CONSTRUCTII: „Castele de zapada"
O BIBLIOTECA: „Iarna” (citire de imagini)
I DOS: „Povestea unui omulet de zapada”(povestire)

V JOC DE ROL: „De-a fulgii de nea”

I ARTA:„Omul de zapada”(modelaj)
N JOC DISTRACTIV:"Statui de zapada"
E
R
I

TEMA: CAND, CUM SI DE CE SE INTAMPLA?

SUBTEMA: JOCURILE COPIILOR IARNA

TURA I
D Jocuri si activitati alese Activitati pe domenii experientiale Jocuri si activitati Activitati dezvoltare
A ALA ADE alese personala
T
Tema, mijloc de realizare ALA 2 ADP
A

L DS: ID:
U BIBLIOTECA: „Veselie mare pe partie” JOC DE MISCRE: "Cum ne jucam
N
„Sporturi de (lectura dupa imagini) iarna?"
I "Zboara fulgule,
iarna"(citire de imagini) "Cum ne imbracam
 „Sortam imagini de zboara!" iarna?"
M iarna” DLC: "Ne jucam cu bulgari "Povestea unui
A „Gaseste echipamentul potrivit” mari" schior"
R
ARTA: (joc didactic- al, a, ai ale cui sunt?) „Intamplari hazlii de
T
I „Omul de zapada” DEC: iarna”
(modelaj) "Uite cum mai ninge-afara" JOC DISTRACTIV:
„Saniuta” (colorare) (cantec-repetare) „Cauta sania cea RUTINE:
„Omul de zapada” mare” „Cum ma imbrac
JOC DE ROL: (cantec-predare) „Pe urmele saniutei” iarna?”
M „De-a patinoarul” DS: (deprinderea de a se
I „Grupa cu un singur element"
E
„De-a fulgii de nea” VIZIONARE: imbraca adecvat
(exercitii cu material individual) „Sporturi la climei)
R
C CONSTRUCTII: DPM: olimpiada de iarna" „Suntem copii
U „Saniuta” "Alergam prin zapada"(alergare cu civilizati"
R „Cbana pentru schiori” ridicarea genunchilor) (deprinderea de a se
I
J comporta civilizat)
DOS:
O STIINTA: „Invingatori si
"Dupa fapta si
I „Transformarile apei” rasplata"
invinsi”(convorbire)
(experiment) (deprinderea de a
V "Gheata si DEC: manifesta bucurie
I zapada"(observare) „La sanius” atunci cand finalizezi
N o activitate)
(pictura)
I JOC DE MASA:
„Potriveste umbra” TRANZITII:
"Omul de zapada" „Dansul fulgilor de
(puzzle) nea”
„Gaseste omul de
zapada”
„Inotam prin
zapada”
„Mergem dupa
ritmul tobei”

TURA II
D ACTIVITATI DESFASURATE IN PROGRAMUL DE DUPA-AMIAZA
A ALA, ADE, APD
T
A
L ARTA: „Omul de zapada”(modelaj)
U DEC: „Cantece de iarna” (auditie)
N
I JOC DISTRACTIVE IN SALA DE GRUPA

M ARTA: „Coloram imagini in cartile de colorat”

A DLC: „Coliba iepurasului” (povestire)
R JOCURI DE MISCARE: "Zboara fulgule, zboara”
T
I
M CONSTRUCTII: „Saniuta mea”
I DS: „Coloreaza tot atatea elemente cat iti arata cifra”(cifra 1)
E VIZIONARE PROGRAM TV
R
C
U
R
I
J JOC DE MASA: „Fulgisori"(pioneze)
O DOS: „Cum ne comportam la sanius?” (convorbire)
I JOCURI DE MISCARE IN SALA DE GRUPA
V JOC DE ROL: „De-a gospodinele”
I DEC:„Coloram in cartile de colorat”
N JOCURI DISTRACTIVE
E
R
I

PROIECT TEMATIC
 TEMA:”CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

PROIECT TEMATIC

“Primavară dragă,bun venit!”

TEMA:“Primavară dragă,bun venit!”

SUBTEMA: 1. ,,Vine,vine primăvara!”

2. ,,Legume timpurii”

3. ,,Iepurașul și florile primăverii ”

Durata : 5 săptămâni

ARGUMENT

Este din nou primavară. Natura se spală pe ochi somnoroasă fiindcă tocmai s-a trezit din
somnul anotimpurilor reci. Odată cu ea a înflorit câmpia. Florile au început să-şi deschidă
petalele, să parfumeze aerul şi să zâmbească cerului albastru-cristalin. E anotimp de sărbătoare
pentru flori şi păsări, iar natura se închină în faţa curcubeului de culori. Bucurându-ne de toate
aceste minuni ale naturii, ne-am întrebat de ce oare nu este întotdeauna primăvară? Acum natura
e plină de viaţă şi întrece pe oricine şi orice în frumuseţe! Privind chipul fericit al copiilor, am
hotărât împreună să desfăşurăm proiectul tematic:“Primavară dragă,bun venit!” , intrând astfel
în minunata lume a curiozităţilor.

OBIECTIVE DE REFERINTA

D.S. -Sa recunoasca schimbari si transformari in mediul inconjurator(sa recunoasca

anotimpurile dupa schimbarile ce survin in natura fenomene, temperatura, durata zilei,a noptii
,dezvoltarea plantelor,activitatea oamenilor, adaptarea vietuitoarelor)

-Sa cunoasca legende despre aparitia primului curcubeu de primavara,despre zborul

primaverii si sosirea anotimpului primavara pe pamant,despre taramul magic unde-si duc veacul
zanele care contribuie la schimbarea vesmantului naturii; sa cunoasca personaje din povesti( zana
Clopotica, Barbie Fayritopia , zana Raza de soare,zana padurii); despre flori si pasari calatoare;

-sa cunoasca vestitorii primaverii ( flori, pasari calatoare,insecte) si modul in care acestea
influenteaza viata oamenilor;

-Sa analizeze si sa compare reactii ale plantelor, animalelor, oamenilor,sub

influenta factorilor de mediu.

-Sa stabileasca multimea cu mai multe, mai putine, tot atatea obiecte, ce poate face sa fie
tot atatea,sa recunoasca cifrele in intervalul 1-8,sa asocieze corect numarul la cantitate si
cantitatea la numar,sa faca exercitii de compunere si descompunere a numarului 8, sa precizeze
locul numerelor in sirul numeric, sa efectueze operatii cu 1,2 unitati in intervalul 1-8;sa cunoasca
si sa efectueze operatii cu piesele trusei logico-matematice;

D.L.C. -Sa comunice impresii,sa-si exprime pareri proprii in legatura cu cele constatate;

-Sa ia parte activ la discutii, sa se exprime corect in propozitii corect formulate,sa-si

exprime pareri proprii in legatura cu tema discutata.

-Sa desparta propozitia in cuvinte, cuvantul in silabe, silaba in sunete,sa reprezinte grafic
cuvantul, silaba;

[Link]. -Sa respecte normele de convietuire in grup, sa-si modifice comportamentul in functie de
persoanele cu care comunica,sa selecteze materiale de care are nevoie in activitatea propusa,sa
manifeste perseverenta in activitate, incredere in fortele proprii.

[Link]-Sa se exprime plastic prin pictura, modelaj,desen, sa foloseasca corect instrumentele de

scris. Sa exerseze scrierea in spatiul dat.

-Sa asculte cu placere creatii muzicale, sa cante,sa asocieze corect miscarea cu cantul;

D.P.M -Sa execute corect miscarile de baza invatate, sa respecte regulile de igiena individuala la
activitatile de educatie fizica,sa execute sarituri libere cu coarda.

CENTRE DE INTERES DESCHISE ŞI MATERIALELE PUSE LA DISPOZITIA COPIILOR:

BIBLIOTECA ARTA JOC DE ROL

- cărţi şi reviste - creioane colorate - coşuleţe, vase

- jetoane cu fenomene - carioci - unelte de grădinărit
specifice anotimpului - tempera - farfurii
primăvara, flori - pensule - boluri
- Enciclopedii: - hârtie glasată, hârtie - flori
„Prima mea enciclopedie” creponată - accesorii pentru
- lipici dramatizări
„Enciclopedia ştiinţifică - plastelină
pentru - foarfeci
- fişe de lucru
copii”

Atlas Botanic
CONSTRUCTII STIINTA JOCURI DE MASA

- lego -jocul ‘Cand se intampla ?’ - din jumătăţi întreg

- cuburi din lemn - alege şi grupează
- mozaic - jocul ‘Jocul anotimpurilor’ - jetoane cu imagini, cifre
- forme geometrice - puzzle
 - imagini - mozaic
- jetoane: flori - domino
- Enciclopedii, Atlas Botanic
- Fişe individuale
- CD – uri

INVENTAR DE PROBLEME
Ce stim? Ce nu stim si vrem sa aflam?
- Ce se întâmplă în natură primăvara
- Primăvara soarele topeşte zăpada. (iarbă, flori, pomi, insecte)
- Este din ce în ce mai cald. - Ce flori înfloresc primăvara?
- Ne îmbrăcăm adecvat. - De ce trebuie să muncească oamenii
- Apare ghiocelul. primăvara în grădini, livezi, parcuri?
- Sunt flori în grădini, parcuri. - De ce se întorc păsările călătoare?
- Au un miros plăcut. - De ce înfloresc pomii?
- De ce primăvara reînvie natura la viaţă?
- Care sunt uneltele cu care se lucrează în
grădină?

RESURSE

1. UMANE: preșcolari, educatoare, părinți;

2. TEMPORALE: 5 săptămâni
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: : cărți, pliante, planșe, jetoane ce reprezintă diferite aspecte
din anotimpul primăvara; culegeri de poezii; fișe de lucru, imagini

film/CD, DVD, video-proiector, calculator, aparat foto, casetofon, hârtie glasată; creioane
colorate; acuarele;plastilină; planșete; lipici/aracet; foi de lucru;

FORMA DE ORGANIZARE: frontală, pe grupe, individual;

SURSA ALEGERII SUBIECTULUI: educatoarea și copii

CENTRUL TEMATIC - va fi amenajat la ”Centrul știință”. Pentru început acesta va cuprinde

materiale menite să trezească curiozitatea copiilor (imagini cu vestitorii primăverii,cărți, pliante,
planșe, flori naturale). Pe măsura desfășurării proiectului, centrul tematic se va îmbogăți simțitor
cu diverse materiale aduse de părinți, copii și alte persoane.

BIBLIOGRAFIE:

 Curriculum pentru învățământul preșcolar;

 Secrete metodice în didactica preșcolară, Ed. Casei Corpului Didactic ”Grigore
Tăbăcaru”, Bacău 2006;
 Proiecte tematice orientative, Ed. Tehno-Art, autori: Aurelia Ana, Smaranda Maria
Cioflica;
 Revista Învățământul Preșcolar Nr. 1-2/2009, Ed. Arlequin;

Tema: “CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

Subtema:1. “Vine,vine primăvara!

Proiect: :“Primavară dragă,bun venit!”

Ziua Activităţi de învătare

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: ,, Bună dimineaţa gingaşi ghiocei’’

„ Microbii zboară prin aer” – deprinderi de a nu pune mâna la gură Calendarul

naturii ;Gimnastica de înviorare.

T: Joc distractiv: „Uriaşul şi piticii”

ALA: Bibliotecă : „ Citeşte imaginile şi povesteşte”

Luni
Ştiinţă – „Alege si grupati”

Construcţii :„Scariţe” – beţisoare

ADE: Activitate integrata:DS si DPM

DS:Cunoasetrea mediului:”A venit primavara”- observare

Educatie fizica: “

ALA II:„ Mirosim o floare” – joc exerciţiu

ADP: Întâlnirea de dimineaţă : ”Îmi place primăvara”

Calendarul naturii. Tranziţiile, Ne pregătim pentru activităţi

T: Joc de mişcare: „Cine ajunge la clopoţel?”

Activitate opţională: „Semne grafice”

Marţi ALA: Bibliotecă :„ Alege imaginile cu anotimpul primăvara”

Joc de masă:”Cauta si potriveste”

Joc de rol :„De-a gospodinele”

ADE: DLC:Educarea limbajului: “Primavara”- memorizare

DEC:Educatie muzicala:“Primavara a sosit!”-invatare cantec

“Cantec pentru mama”-repetare

 ALA 2: Joc de mişcare: „Bucheţele”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: ,,Ce mi-a spus un ghiocel?”

Calendarul [Link]ţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare;“Fac curat, aşez la loc / Unde stau, unde mă joc” (deprinderea de a face
ordine în sala de grupă)

T: ” Telefonul fără fir”

Miercuri ALA: Artă: „Fire de iarbă şi flori” – desen

Construcţii –“Lădiţe pt. Flori’’ - lego

Ştiinţă :„De ce se topeşte ză pada”- experiment

ADE: DS:Activitate matematica: „A cata leguma este?”-joc didactic

DOS:Educatie [Link] : „De ce imi place primavara?”-convorbire

ALA II: Joc distractiv : ,,Batista parfumată’’

ADP: Întâlnirea de dimineaţă:” Unde ne plimbăm primăvara?”

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare.

T:„Copăcelul din grădină’’- joc ritmic

Joi
Activitate opțională: „Cele mai frumoase povesti”

ALA: Ştiinţă:”,,Primavara a sosit”-invatam din carti

Joc de masă : „„Tot atatea”-jocuri de masa ( 1-7)
Biblioteca: „Ce ti-a placut din poveste?”-discutii libere
ADE: DS:Activitate matematica::”Raspunde repede si bine”-joc didactic

DEC:Activitate artistico-plastica :” Primavara”-pictura

ALA II:Joc distractiv: „ Ursul doarme”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă:„Unde ne plimbăm primăvara?”-

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare

T: Joc de mişcare: „Cine ajunge la clopoţel?”

ALA: Biblioteca:”Ghiceste cine este?”

Vineri
Arta:” Ghiocei” (pictura cu radiera)
 Joc de masă : ,, Domino cu flori’’

ADE: DLC:Educarea limbajului: “„Cu ce sunet începe cuvântul?” – joc didactic

DOS:Activitate practica:”Copacul nflorit”-decupare,lipire

ALA II: ,,Hora Primaverii”

Tema: “CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

Subtema:1. “Vine,vine primăvara!”

Proiect: :“Primavară dragă,bun venit!”

Ziua Activităţi de învătare

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: ,, Bună dimineaţa gingaşi ghiocei’’

„ Microbii zboară prin aer” – deprinderi de a nu pune mâna la gură Calendarul

naturii ;Gimnastica de înviorare.
 T: Joc distractiv: „Uriaşul şi piticii”

ALA: Bibliotecă : „ Citeşte imaginile şi povesteşte”

Luni Ştiinţă – „Alege si grupati”

Construcţii :„Scariţe” – beţisoare

ADE: Activitate integrata:DS si DPM

DS:Cunoasetrea mediului:”A venit primavara”- observare

Educatie fizica: “

ALA II:„ Mirosim o floare” – joc exerciţiu

ADP: Întâlnirea de dimineaţă : ”Îmi place primăvara”

Calendarul naturii. Tranziţiile, Ne pregătim pentru activităţi

T: Joc de mişcare: „Cine ajunge la clopoţel?”

Activitate opţională: „Semne grafice”

Marţi ALA: Bibliotecă :„ Alege imaginile cu anotimpul primăvara”

Joc de masă:”Cauta si potriveste”

Joc de rol :„De-a gospodinele”

ADE: DLC:Educarea limbajului: “Primavara”- memorizare

DEC:Educatie muzicala:“Primavara a sosit!”-invatare cantec

“Cantec pentru mama”-repetare

ALA 2: Joc de mişcare: „Bucheţele”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: ,,Ce mi-a spus un ghiocel?”

Calendarul [Link]ţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare;“Fac curat, aşez la loc / Unde stau, unde mă joc” (deprinderea de a face
ordine în sala de grupă)

T: ” Telefonul fără fir”

Miercuri ALA: Artă: „Fire de iarbă şi flori” – desen
 Construcţii –“Lădiţe pt. Flori’’ - lego

Ştiinţă :„De ce se topeşte ză pada”- experiment

ADE: DS:Activitate matematica: „A cata leguma este?”-joc didactic

DOS:Educatie [Link] : „De ce imi place primavara?”-convorbire

ALA II: Joc distractiv : ,,Batista parfumată’’

ADP: Întâlnirea de dimineaţă:” Unde ne plimbăm primăvara?”

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare.

T:„Copăcelul din grădină’’- joc ritmic

Joi
Activitate opțională: „Cele mai frumoase povesti”

ALA: Ştiinţă:”,,Primavara a sosit”-invatam din carti

Joc de masă : „„Tot atatea”-jocuri de masa ( 1-7)
Biblioteca: „Ce ti-a placut din poveste?”-discutii libere
ADE: DS:Activitate matematica::”Raspunde repede si bine”-joc didactic

DEC:Activitate artistico-plastica :” Primavara”-pictura

ALA II:Joc distractiv: „ Ursul doarme”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă:„Unde ne plimbăm primăvara?”-

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare

T: Joc de mişcare: „Cine ajunge la clopoţel?”

ALA: Biblioteca:”Ghiceste cine este?”

Vineri
Arta:” Ghiocei” (pictura cu radiera)

Joc de masă : ,, Domino cu flori’’

ADE: DLC:Educarea limbajului: “„Cu ce sunet începe cuvântul?” – joc didactic

DOS:Activitate practica:”Copacul nflorit”-decupare,lipire

ALA II: ,,Hora Primaverii”

 Tema: “CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

Subtema:1. “Vine,vine primăvara!”

Proiect: :“Primavară dragă,bun venit!”

Ziua Activităţi de învătare

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: ,, Bună dimineaţa gingaşi ghiocei’’

„ Microbii zboară prin aer” – deprinderi de a nu pune mâna la gură Calendarul

naturii ;Gimnastica de înviorare.

T: Joc distractiv: „Uriaşul şi piticii”

ALA: Bibliotecă : „ Citeşte imaginile şi povesteşte”

Luni
Ştiinţă – „Alege si grupati”

Construcţii :„Scariţe” – beţisoare

ADE: Activitate integrata:DS si DPM

DS:Cunoasetrea mediului:”A venit primavara”- observare

 Educatie fizica: “

ALA II:„ Mirosim o floare” – joc exerciţiu

ADP: Întâlnirea de dimineaţă : ”Îmi place primăvara”

Calendarul naturii. Tranziţiile, Ne pregătim pentru activităţi

T: Joc de mişcare: „Cine ajunge la clopoţel?”

Activitate opţională: „Semne grafice”

Marţi ALA: Bibliotecă :„ Alege imaginile cu anotimpul primăvara”

Joc de masă:”Cauta si potriveste”

Joc de rol :„De-a gospodinele”

ADE: DLC:Educarea limbajului: “Primavara”- memorizare

DEC:Educatie muzicala:“Primavara a sosit!”-invatare cantec

“Cantec pentru mama”-repetare

ALA 2: Joc de mişcare: „Bucheţele”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: ,,Ce mi-a spus un ghiocel?”

Calendarul [Link]ţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare;“Fac curat, aşez la loc / Unde stau, unde mă joc” (deprinderea de a face
ordine în sala de grupă)

T: ” Telefonul fără fir”

Miercuri ALA: Artă: „Fire de iarbă şi flori” – desen

Construcţii –“Lădiţe pt. Flori’’ - lego

Ştiinţă :„De ce se topeşte ză pada”- experiment

ADE: DS:Activitate matematica: „A cata leguma este?”-joc didactic

DOS:Educatie [Link] : „De ce imi place primavara?”-convorbire

ALA II: Joc distractiv : ,,Batista parfumată’’

ADP: Întâlnirea de dimineaţă:” Unde ne plimbăm primăvara?”

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

 înviorare.

T:„Copăcelul din grădină’’- joc ritmic

Joi Activitate opțională: „Cele mai frumoase povesti”

ALA: Ştiinţă:”,,Primavara a sosit”-invatam din carti

Joc de masă : „„Tot atatea”-jocuri de masa ( 1-7)
Biblioteca: „Ce ti-a placut din poveste?”-discutii libere
ADE: DS:Activitate matematica::”Raspunde repede si bine”-joc didactic

DEC:Activitate artistico-plastica :” Primavara”-pictura

ALA II:Joc distractiv: „ Ursul doarme”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă:„Unde ne plimbăm primăvara?”-

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare

T: Joc de mişcare: „Cine ajunge la clopoţel?”

ALA: Biblioteca:”Ghiceste cine este?”

Vineri
Arta:” Ghiocei” (pictura cu radiera)

Joc de masă : ,, Domino cu flori’’

ADE: DLC:Educarea limbajului: “„Cu ce sunet începe cuvântul?” – joc didactic

DOS:Activitate practica:”Copacul inflorit”-decupare,lipire

ALA II: ,,Hora Primaverii”

 Tema: “CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

Subtema:2. “Legume timpurii”

Proiect: “Primavară dragă,bun venit!”

Ziua Activităţi de învătare

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: „Saptamana legumelor”

„ Microbii zboară prin aer” – deprinderi de a nu pune mâna la gură Calendarul

naturii ;Gimnastica de înviorare.

T: Joc distractiv:”Un copilas”

ALA: Bibliotecă :”Citim si invatam despre legume”

Luni
Ştiinţă – ”De ce au nevoie plantele ca sa creasca?”

Construcţii :”Ladite si cosulete pentru legume”

ADE: Activitate integrata:DS si DPM

DS:Cunoasetrea mediului:”„Legume timpurii”-observare

Educatie fizica: “Mers pe o linie trasata pe sol cu pasire peste diferite obstacole si
transport de obiecte”

Joc:”Cu colibita pe punte”

ALA II: Joc distractiv „De-a paznicul”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă :” Povestea unei seminte”

Calendarul naturii. Tranziţiile, Ne pregătim pentru activităţi

 T: Joc de mişcare:”Primavara a sosit”

Activitate opţională: „Semne grafice”

Marţi ALA: Bibliotecă :”Ghicitori despre legume”

Joc de masă:”Gaseste si potriveste”

Joc de rol :”La magazinul cu legume”

ADE: DLC:Educarea limbajului: „Eu spun una, tu spui multe”-joc didactic

DEC:Educatie muzicala:Auditie muzicala-cantece de primavara

ALA 2: Jocuri de miscare:”Lupul si mielul”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă:„Daca as fi ridiche le-as spune copiilor...”

Calendarul [Link]ţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare;“Fac curat, aşez la loc / Unde stau, unde mă joc” (deprinderea de a face
ordine în sala de grupă)

T: ”Mi-am luat unelte”

Miercuri ALA: Artă::”Legumele preferate” (conturare-hasurare)

Joc de rol–:”De-a gradinarii”

Ştiinţă :„Spune ce-ai gustat” (joc senzorial)

ADE: DS:Activitate matematica: “Adunarea si scaderea cu 1-2 unitati in limitele

1-7”
DOS:Educatie [Link] :”In gradina de legume”-memorizare

ALA II: Joc distractiv : ,,Cursa legumelor buclucase”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: „Vitamine, vitamine de la cine?”

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare.

T:”Barza”
Joi
 Activitate opțională: „Cele mai frumoase povesti”

ALA: Ştiinţă: ”Cum consumam legumele?”

Joc de masă : ,,Loto cu legume”

Arta – „Coloram legume timpurii”

ADE: DS:Activitate matematica:”Cantareste si plateste” (joc didactic)

DEC:Activitate artistico-plastica :”Legume timpurii”-desen

ALA II: Joc : Culegatorii”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: „Scriem o poveste despre legume in jurnalul

grupei”

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare

T: ”In gradina de legume”

Vineri ALA: Ştiinţă: ,,Alfabetul vitaminelor”

Arta:modelaj „Ridichii”

Joc de masă : „Din jumatati-intreg”

ADE: DLC:Educarea limbajului: “Ridichea uriasa”-dramatizare

DOS:Activitate practica:”Ridichea uriasa”-decupare,lipire.

ALA II: Joc distractiv:” Coşul rupt”

Tema: “CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

Subtema:3.“Iepurasul si florile primaverii!”

 Proiect: :“ “Primavară dragă,bun venit!”

Ziua Activităţi de învătare

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: „Parfum de primavara”

„ Microbii zboară prin aer” – deprinderi de a nu pune mâna la gură

.Calendarul naturii ;Gimnastica de înviorare.

T: Joc de miscare:”Buchetele”

ALA: Bibliotecă :”Legende despre flori” (lect ed.)

Luni
Ştiinţă – :”De ce infloresc florile? De ce au nevoie sa creasca?”

Construcţii :”Cosulete pentru flori”

ADE: Activitate integrata:DS si DPM

DS:Cunoasetrea mediului:”Laleaua si narcisa”-observare

DPM:Educatie fizica: “Mers in echilibru pe o suprafata inalta(40-50

cm),cu efectuarea unor actiuni ca:diferite pozitii alebratelor,transport de
obiecte,pasire peste obstacole si intoarceri”

Joc:”Pe schela”

ALA II: Joc cu text si cant:”Sa culegem floricele”

ADP: Întâlnirea de dimineaţă :”Daca as fi o floare……”

Calendarul naturii. Tranziţiile, Ne pregătim pentru activităţi

T: Joc de miscare : ,,Iepurasii veseli “

Activitate opţională: „Semne grafice”

Marţi ALA: Bibliotecă :”Poezii si ghicitori despre flori”

Arta:,,Vopsim ouă de Paşti”

Joc de rol :,,Iepuraşul aduce daruri”

ADE: DLC:Educarea limbajului: ,Tradiții de Paște,,-lectură după

imagini

DEC:Educatie muzicala:”Infloresc gradinile”-predare

„Mii de albine, sute de fluturi”-repetare

ALA 2: ,,Iepurasul Tup!”

 ADP: Întâlnirea de dimineaţă:„ Bunica vopsește ouă”

Calendarul [Link]ţiile,Ne pregătim pentru activităţi; Gimnastica de

înviorare;“Fac curat, aşez la loc / Unde stau, unde mă joc” (deprinderea de a
face ordine în sala de grupă)
Mierc T: Jocuri de mişcare : „ Fluturaşii vin la flori”
uri
ALA: Artă:”Felicitari de Paste”

Joc de rol–:”De-a Zâna Florilor”

Ştiinţă :,,De ce vopsim ouăle ?”

ADE:DS:Activitate matematica: “Predarea numarului si a cifrei 8”

DOS:Educatie [Link] :,,Cum sărbătorim Sfintele Sărbători de Paşti”-
convorbire

ALA II: „Prinde iepurașul,,-joc de miscare

ADP: Întâlnirea de dimineaţă:”Ce flori aveţi voi în grădină?

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi;

Gimnastica de înviorare.

T:Jocuri de mişcare : „ Fluturaşii vin la flori”

Joi
Activitate opțională: „Cele mai frumoase povesti”

ALA: Bibliotecă: ,,Ce ştim despre.. Citim imagini din ,,Biblia pentru copii”

Joc de masă : ,,Alege şi grupează ouă/flori”

Arta – ,,Vopsim ouă de Paşti”

ADE: DS:Activitate matematica:”– “Iepuraşii poznaşi cu numere şi surprize

pentru copilaşi” (exerciţiu cu material individual)

DEC:Activitate artistico-plastica :”Iepurasi si flori”-pictura

ALA II: „Iepurașii la culcuș”-joc de mișcare

ADP: Întâlnirea de dimineaţă: „Scriem o poveste despre iepurasul si florile

primaverii in jurnalul grupei”

Calendarul naturii. Rutine, Tranziţiile,Ne pregătim pentru activităţi;

Gimnastica de înviorare

T: Joc de mişcare: „Culegem flori!”

Viner ALA: Ştiinţă:
i
Arta:”Coloram flori de primăvară”

Joc senzorial : „ Ce floare ai mirosit?”

ADE: DLC:Educarea limbajului: „ Buchetul de flori al primaverii- joc

didactic