Activităţi pe domenii experenţiale

Nume şi prenume : Buzulică (Perdun) Iulia

Condurache Lăcrămioara Simona Gherghina
Popa (Moroşnu) C. Anca
Pruteanu(Ciobanu) Monica-Crenguţa
Cărare Oana Ştefania

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE – Verificare şi consolidare de cunoştinţe

Motto :
„Gura este închisă,
Ochişorii privesc,
Urechile ascultă,
Mâinile se odihnesc.

Picioarele stau liniştite,

Creierul gândeşte,
Răspunsuri corecte
Guriţa acum rosteşte!”

Grupa: Mijlocie
Tema anuală :„Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
Proiect tematic : „Lumea poveştilor copilăriei!”
Tema săptămânii : „Universul copilărilei!”
Tema zilei : „Poveşti cu care creşti!”
Domenii experențiale : 1. DLC – Educarea limbajului + DŞ – Activitate
matematică: „Cufărul fermecat!”
2. DEC – Activitate plastică – „Drumul fetei moşneagului spre casă!”
Disciplina: Limbă și comunicare, Activitate matematică
Capitolul : Poveşti şi povestiri
Tipul de activitate : Verificare și consolidare de cunoștințe
Tema : „A fost odată... fata babei şi fata moşneagului!”
Subiectul ludic : „Călătoria în lumea poveștilor” - joc didactic
Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual
Mijloc de realizare: 1. Joc didactic 2. Pictură
Obiective operaționale :
COGNITIVE :
OC1 – să recunoască personajele din poveste;
OC2 – să reţină în ordine cronologică momentele principale ale lecturii;
OC3 – să-şi însuşească noţiunea de bine şi de rău raportat la comportamentul
personajelor din poveste;
OC4 – să recepteze mesajul educativ al poveştii;
OC5 – să se exprime corect, în propoziții clare și corecte din punct de vedere
gramatical;
PSIHOMOTRICE :
OPM1 : să mânuiască materialele puse la dispoziţie (fişe, jetoane, etc..);
AFECTIVATITUDINALE :
OA1 : să manifeste dragoste faţă de tot ce îi înconjoară;
OA2 : să exprime impresii, trăiri afective şi idei proprii legate de tema dată, în timpul
şi/sau la sfârşitul activităţii (la evaluarea lucrărilor).
Scopul activităţii : Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre personajele şi
evenimentele din povestea „Fata babei şi fata moşneagului”.
Metode şi procedee : conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea,
explicaţia, turul galeriei;
Material didactic : ecusoane cu personaje din poveste, cufăr alb, roşu, albastru,
cufăr din lemn, lacăt şi chei, jetoane cu personaje din poveste, hârtie, acuarele,
pensoane, planşă model, surprize dulci.
Conținutul jocului: Se vor pregăti cuferele cu sarcini şi jetoane. Copiii se vor aşeza
în semicerc, iar în cea de-a doua parte a activităţii se vor aşeza la mese. Pentru a le
atrage atenţia, copiii vor denumi personajele de pe ecusoanele lor, apoi vor descoperi
pe masă cele patru cufere.
Astfel ei vor descoperi jocul : „Cufărul fermecat!”
Ȋn fiecare cufăr vor găsi materiale pentru a putea rezolva sarcinile și la sfârșitul
fiecărei probe vor primi o cheie pe care o vor probala lacătelecuferelorfermecate, în
interiorul căroravordescoperi surprize.
Le voi spune că pentru a primi cheia trebuie să se ajute între ei și să găsească soluția
pentru sarcina primită, dar numai în cazul în care copilul solicitat nu știe să răspundă.
Proba 1: Cufărul alb- „Răspunde la întrebări!”
1. Care sunt personajele din povestea „Fata babei și fata moșneagului”?
2. De ce a plecat fata moșneagului de acasă?
3. Cu cine s-a întâlnit pe drum fata moșneagului?
4. Cine a primit-o pe fata moșneagului cu brațele deschise?
5. Ce și-a ales fata moșneagului în schimbul muncii ei?
6. Cum s-a purtat fata babei cu personajele pe care le-a întâlnit?
7. Ce au primit baba și fata babei în schimbul răutății lor?
8. Ce trebuie să învățăm din această poveste?
Proba 2: Cufărul roșu - „Descrie imaginile de pe jetoane, alcătuiește propoziții și
reprezintă-le grafic la tablă!”
Pentru această probă copiii vor găsi în cufăr jetoane cu : fata moșneagului, fata babei,
părul, cuptorul, fântâna, cățelușa, Sfânta Duminică, cufăr.
Copilul numit va denumi imaginea și va alcătui o propoziție, apoi o va reprezenta
grafic.
Exemplu:
Descriere jeton: „Eu o am pe jeton pe fata moșneagului.”
Alcătuirea propoziției: „Fata moșneagului era harnică!”
Reprezentare grafică:
Proba 3: Cufărul albastru- „Să fie tot atâtea!”
În cadrul acestei probe se va evalua numerația în intervalul 1- 5, după fiecare sarcină,
copiii trebuind să așeze și cifra corespunzătoare numărului de elemente așezat.
Pe un panou, vor fi lipite cinci drumuri pe care preșcolarii vor așeza elemente
conform cerințelor.
1. Așază tot atâtea cățelușe câte fete bune sunt în poveste! Răspuns: 1
2. Așază tot atâția peri câte fete tinere sunt în poveste! Răspuns: 2
3. Așază tot atâtea fântâni câte personaje bătrâne sunt în poveste! Răspuns: 3
4. Așază tot atâtea cuptoare câte lucruri a întâlnit fata moșneagului în drumul ei!
Răspuns: 4
5. Așază tot atâtea cufere câte personaje umane sunt! Răspuns: 5
Pentru a face trecerea la activitatea de pictură, copiii vor juca jocul „Drumul fetei
moșneagului spre casă”. În cadrul acestuia vor fi rostite cuvinte care denumesc
obiecte, iar dacă acestea denumesc elementele întâlnite de fata moșneagului în
drumul spre casă, copiii vor trebui să bată din palme.
După joc, preșcolarii vor merge la mese, unde vor găsi materialele pentru pictură.
Le voi explica că vor trebui să redea prin intermediul picturii lucrurile pe care le-a
întâlnit fata moșneagului spre casă și le voi arăta planșa model.
Înainte de a începe vom efectua câteva exerciții de încălzire a mâinilor: „Batem
palmele ușor, batem palmele de zor / Eu strâng pumnii și-i desfac, degetelor sunt pe
plac / La pian acum cântăm, liniște să ascultăm / plic-plac, plic-plac, melodiile îmi
plac!”. Voi ajuta copiii să realizeze lucrarea, la sfârșit, lucrările vor fi așezate pe un
panou, iar aceștia vor veni în șir indian pentru a vedea care lucrare este mai frumoasă.
În încheiere, copiii vor proba cheile primite și cea potrivită va deschide cufărul
fermecat. În interiorul acestuia vor găsi bănuți de ciocolată.
Voi felicita preșcolarii pentru implicare și pentru lucrările realizate.
Astfel copiii vor fi recompensați (DUPĂ MUNCĂ ȘI RĂSPLATĂ!).

Sarcina didactică: Descrierea secvențelor pe imagini și descrierea personajelor după

fapte.
Regulile jocului: Urmărim povestea, iar la sfârșit extragem jetoane cu personajul
preferat, astfel putem realiza că în viaţă depinde de noi dacă alegem să facem bine
sau rău.
Elemente de joc : Distincţia cuferelor prin culoare, manipularea materialelor de
lucru, onomatopee, ghicirea, plasarea ilustrației, aplauze.
Strategii didactice:
 Metode și procedee: conversația, explicația, conversația, exercițiul
 Mijloace didactice:
1. Distributiv: ilustrații
2. Demonstrativ: jucării ,povestea audio și video
Strategie de evaluare: aprecieri, recompense.
Resurse:
1. Umane: preșcolari de Grupa Mijlocie
2. Spațiale : Sala de grupă
3. Temporale: 20 minute
4. Bibliografice:
M. Taiban, V. Nistor – Jocuri didactice pentru grădinițele de copii , Ed.
DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, Bucuresti-1976
***Repere metodice utile pentru învățământul preșcolar – volumul I, Ed. Delta Cart,
Pitesti,2011
Pedagogia învățământului primar și preșcolar (volumul I și II), Ed. Polirom,
București, 2019.

Factorii dezvoltării personalității sunt : ereditatea, mediul și educația.

Ereditatea , definită ca o proprietate a organismelor vii, presupune
transmiterea către urmași a caracteristicilor dobândite. Dacă a existat la un moment
dat tendința de a evidenția transmiterea unor aptitudini sau chiar capacități de la o
generație la alta, Crețu (2009) sugera că aceste tendințe sunt clar depășite și că este
nevoie de o nouă paradigmă în care cercetarea genetică să conducă spre o eliminare a
absolutizării și rolului determinist ale eredității.
Mediul este ansamblul tuturor condițiilor în care trăiește, se formează și se
dezvoltă personalitatea. Mediul pare să cuprindă o serie de conținuturi legate de
resurse materiale și spirituale, de influențe instituționale și organizatorice, culturale,
naturale etc. Conceptul de tip de mediu social poate fi complicat dacă adăugăm ca
variabile nu doar mărimea (macro versus micro), ci și tipul: mediu cultural, natural,
profesional, socio -afectiv, economic. Toate aceste tipuri de medii creează un anumit
specific de influență asupra dezvoltării.
 Educația este singura capabilă să influențeze devenirea umană, era este
singurul mijloc pe care copilul și în genere, individul de astăzi îl au pentru a
transforma o potențialitate în rezultate majore. Asimilarea produselor culturale,
științifice, arta nu se mai poate realiza astăzi decât în contexte culturale; pregătirea
pentru viața adultă și pentru identificarea unui loc și a unei evoluții ca membru social,
integrat și asimilat se poate realiza doar prin educație.
Comunicarea este procesul care stă la baza tuturor interacțiunilor umane. Iată
de ce este un ”ingredient” aparte și în procesul de învățământ: prin comunicare
profesorul transmite cunoașterea, creează un climat favorabil învățării, motivează etc.
de altfel, tot procesul de învățământ se bazează pe comunicare. Predarea însăși poate
fi văzută drept un act de comunicare, evaluarea și chiar învățarea este la rândul ei
comunicare.
Creativitatea reprezintă cel mai înalt nivel comportamental uman, capabil de a
antrena și polariza toate celelalte nivele de conduită, toate însușirile psihice ale unui
individ.
Creativitatea se caracterizează prin noutate, originalitate, valoare, armonie,
relevanță. Creativitatea înseamnă îndrăzneală, tot ceea ce este nou este incert și
neconformist. Pentru a se putea avânta în necunoscut, copilul trebuie să dispună de
acea libertate interioară, de acel sentiment de siguranță, provenite din lumea sa
înconjurătoare. Lipsa de creativitate se datorează însă unei insuficiente înțelegeri a
fenomenelor, lipsei sentimentului de libertate interioară sau lipsei de stabilitate a
condițiilor externe.
Toate societățile dezvoltate își arată interesul real pentru educaţie, investesc în
educație, în viitor. Educația este și trebuie să fie sprijin în dezvoltarea creativității.

„Copiii între doi şi şapte ani au o imaginaţie foarte bună. Aceasta este perioada cea
mai bună pentru dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii şi a abilităţilor de gândire.”
– Chiam Heng Keng

Conform dicţionarului, creativitatea reprezintă capacitatea de a crea, de a produce

valori, însuşirea de a fi creator. Astfel încât, găsim opinia lui James Russell Lowell,
„Creativitatea nu înseamnă să găseşti un lucru, ci să faci ceva din el după ce l-ai
găsit.“,  pertinentă.

Copilul, prin natura sa, este creativ, dar educaţia, învăţarea, exercițiul sunt cele care
îl ajută să își dezvolte creativitatea, cu rol foarte mare în stimularea creativităţii. La
vârsta preşcolară, copiii sunt curioşi, sunt creativi, fabulează, au o imaginaţie bogată,
dezvoltându-se continuu. Imaginația bogată a copiilor reprezintă primul pas în
procesul creativ.

În învăţământul actual, se pune problema dezvoltării maxime a potenţialului fiecărui

copil. Educatoarea trebuie să stimuleze potenţialul creativ al copilului, încă din grupa
mică, proiectând activităţi diverse, aplicând metode inovative, tehnici noi, utilizând
materiale atractive, prietenoase cu preșcolarul, cu mediul. Sunt importante strategiile
creative care pun accentul pe spontaneitate, originalitate, gândire laterală, divergentă,
analogică.

„Educația nu înseamnă umplerea unei găleți, ci aprinderea unui foc.” – W.B. Yeats

Ca educatoare, îmi doresc să aprind în fiecare copil un foc viu al dorinţei de

cunoaştere.