In vederea analizei factorilor ce determina formarea competentelor investigationale , si

anume la studenti, este nevoie initial de a defini unele notiuni ca : competente, investigare,
competente investigationale, competente informationale.

Asadar, prin competente presupunem capacitate a cuiva de a se pronunta asupra unui lucru, pe
temeiul unei cunoasteri adinci a problemei in discutie.

Investigarea este o cercetare, studiere minuțioasă, efectuată sistematic, cu scopul de a descoperi

sau de a cunoaste ceva.

In concluzie putem spune ca prin competente de cercetare ( investigationale ) intelegem un

ansamblu de capacitati, posibilitati, calitati specifice procesului de cercetare si operatiilor
mintale in timpul cercetarii, exersate In diferite situatii, mobilizind, reorganizind resursele
interne si externe pentru atingerea unor obiective predefinite si clar stabilite.

Competentele investigationale deriva din prezenta competentelor informationale , care sunt

nimic alceva decit capacitatea individului de a operationa cu informatia pe care o poseda, de a fi
capabil sa identifice noi surse informationale, cit si de a structura si utiliza coerent informatia
nou capatata. In figura 1 este realizata o schematizare a relatiilor ce definiveaza derivarea
competentelor informationale si celor investigationale. In figura 2 demontreaza formarea
competentelor investigationale .

Definirea conceptului de competente investigationale a fost preocupare a mai multor cercetatori

din Franta, SUA, Marea Britanie,Rusia s.a. Astfel, pe baza lucrarilor efectuate de : J. Reaven, J.
Delaros, R. White, X. Roegiers, C. Cucos, D. Salade, И.В. Зимняя, А.В. Хуторской, Э.Ф. Зеер,
В.В. Сериков au fost identificate componentele de baza pentru definirea prezentei, formarii si
dezvoltarii competentelor investigationale :

 Cunostinte, abilitatilor specifice unui domeniu

 Totalitatea de calitati, capacitati pentru a activa intr-un domeniu
 Experienta intr-un domeniu
 Priceperea de a face ceva
 Actualizarea cunostinelor pentru stapinirea spontana a situatiei
 Exprienta in diferite domenii
 Intelegerea lumii in afara profesiei
 Ansamblu integrat de capacitati exersate in diferite situatii
 Strategii automatizate de rezolvare a problemelor
  Mod de gindire
 Disponibilitate de a analiza si aprecia urmarile sociale ale propriilor actiuni
 Disponibiliate de a aplica
 Disponibilitate de a mobiliza resursele interne si externe
 Nivel inalt de initiativa
 Experienta sociala conditionata intelectual
 Autorealizare personala
 Autoeducatia si abilitatea de diagnoza sociala
 Comunicarea si utilizarea Internetului, e-mail etc.

In urma analizei acestor componente si caracteristici fundamentale fundamentale putem

identifica principiile specific procesului de formare a competentelor de ceretare la populatia de
care suntem interesati – student :

1) Principiul constientizarii – implicarea studentilor in stabilirea scopurilor de invatare prin

cercetare a problemelor, sarcinilor, precum si a mersului cercetarii, si rezultatele ei.
2) Principiul initiativei – studentul poate invata sa cerceteze numai prin acumularea
experientei proprii in acest domeniu, datorita initiativelor manifestate.
3) Principiul abordarii sistemice a procesului de formare a competentelor de cercetare –
activitatea de investigatie va contribui la dezvoltrea competentei de cercetare doar in
cazul in care va avea un character systemic si sistematic.
4) Principiul abordarii participative a cercetarii prin valorificarea resurselor specific
invatarii sociale.
5) Principiul valorificarii particularitatilor de virsta – adolescenta (primii ani de studentie )
fiind perioada optima in care se creeaza conditii optime pentru formarea competentelor
investigationale.
6) Principiul valorificarii potentialului cultural, deoarece dezvoltarea culturala are loc
concomitant cu dezvoltarea naturala, in aa mod ambele influenteaza dezvoltarea
intelectuala.
7) Principiul asigurarii conexiunii inverse prin activitati metacognitive periodice.
Activitatile metacognitive stimuleaza procesul, amplificacalittea luisi dezvolta la student
capacitate de automanagement.

Aplicarea acestor principii asigura trecerea de la invatarea sub conducerea profesorului, la

cea de invatare independenta. Anume la aceasta perioada vom atrage atentia la activitatea
profesorala a lectorului. Organizind o activitate investigationala, profesorul va avea grija de
citeva aspecte importante : motivarea personala , cit si cea a elevilor pentru investigationare,
 identificarea echilibrului dintre perspectivele proprii stiintei si noutate, originalitatea si
importanta problemei cercetate, alegerea sarcinilor de cercetare in functie de scopul si
obiectivele propuse, respectarea modelului acceptat de stiinta.

Formarea competentelor investigationale implica o selectare riguroasa a metodelor. Una

dintre ele este proiectul de cercetare. Este o metoda ce se finalizeaza cu un produs rezultat
din transferul de cunostinte, deprinderi, capacitati ale membrilor unei echipe sau al unei
persoane. Proiectul faciliteaza abordari interdisciplinare, dezvolta creativitatea, intaresc
competentele sociale; este construit pe problematizare, ofera cercetatorului instrumente reale
pentru rezolvarea problemelor autentice si stimuleaza invatarea.

In urma numeroaselor cercetari efectuate, studentii au demonstrat ca rolul competentelor

investigationale este foarte important, ele favorizind succesul academic si social la facultate,
manifestind interes sporit pentru aceasta preocupare in anii de studentie.

http://www.scribd.com/doc/38998411/Psihologia-Varstelor-Ursula-Sciopu-Emil-Verza-
1981#fullscreen:on