Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CJRAE FOCSANI
Cuprins……………………………………………………………………………2
Argument……………………………………………………..………………...…3
Genograma descriere……………………………………………………….…..…4
Genograma model…………………………………………………………………5
Genograma aplicatie……………………………………………………….……..6
Ecoharta descriere…………………………………………………………..…..…7
Ecoharta model…………………………………………………………….....……8
Ecoharta aplicatie………………………………………………………..…………9
Bibliografie……………………………………………………………………….45
2
ARGUMENT
3
GENOGRAMA
O metoda eficienta prin care terapeutul poate obtine o perspectiva sistemica asupra
familiei si implicit a problemelor cu care se confrunta aceasta este de a configura genograma
familiei.
Pentru membri acest lucru este util in impartasirea in comun a unor experiente
emotionale intense (actuale sau din trecut), iar pentru terapeut este util in stabilirea scopurilor
terapiei, orientarea interventiei si alegerea strategiilor de lucru. Solicitarea de informatii
necesare pentru construirea genogramei ofera totodata oportunitatea membrilor de a revedea
obiectiv propria istorie de viata si trecutul comun, ceea ce le faciliteaza exprimarea
emotionala intr-un mediu necritic si neacuzator. (Andolfi 1979)
Dinamica familiei poate fi studiata prin focus- genograma care aprofundeaza teme
cum ar fi : tipurile de relatii dintre membri si climatul afectiv din familie, legaturile de
atasament, aliante si coalitii in interiorul sistemului, roluri si modele culturale perpetuate in
familie din generatie in generatie, sau alte teme specifice in functie de particularitatile fiecarui
caz. (DeMaria 1999)
4
Şcoala________________________________ Numele________________________
Prenumele______________________
Psihodiagnostician_______________________ Clasa___________Data___________
GENOGRAMA
Sex-masculin 14
-feminin
deces
divorţ
căsătorie cu durată
1 2 3
căsătorii multiple
concubinaj
hipoacuzie s
grad de hipoacuzie:
-uşoară=U
-medie=M
-severă=S
-cofoza=C
-protezare=P
5
Şcoala_______________________________ Numele________________________
Prenumele______________________
Psihodiagnostician______________________ Clasa___________Data___________
GENOGRAMA
23 19 17 16 13 10
s s s
Sex-masculin
-feminin 14
Comunicare cu asistentul social
deces
Comunicare cu Protectia Copilului
divorţ
Intrumarea copilului catre comisia de
căsătorie cu durată expertiza
grad de hipoacuzie:
-uşoară=U
-medie=M
-severă=S
-cofoza=C
-protezare=P
6
ECOHARTA
Puncte tari:
• Se intocmeste usor
• Se decodifica usor
• Poate fi folosita si interpretata de specialisti dar si de alte persoane
Puncte slabe:
7
Scoala_____________________________________ Numele:
Prenumele:
Clasa:
Prof. psihodiagnostician______________________ Data:
ECOHARTA
diriginte
prieteni
biserica divertisment
familia
plimbari
educator
bibliotec
a
institutii
culturale
scoala hobby 1
instructor
hobby 2
hobby 3
u-usoara
Grad de hipoacuzie m-medie
s-severa
c-cofoza
Sexul 1-masculin
2 -feminin
Protezare-p
Relatie univoca
Relatie biunivoca
8
Scoala__________________________________ Numele:
Prenumele:
Clasa:
Prof. psihodiagnostician__________________ Data:
ECOHARTA
diriginte
prieteni
divertisment
biserica
familia
plimbari
educator 14 1
s P
institutii biblioteca
culturale
scoala
instructor hobby 1
ssport
hobby 2
hobby 3
Propusa de J. L. Moreno
Itemi :
Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)?
Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)?
Cu cine ai (nu)dori sa-ti petreci timpul liber ?
Cu cine ai (nu) dori sa stai in banca ?
Pasi:
1. Aplicarea intrebarilor
2. Intocmirea sociomatricei
3. Calcularea indicilor sociometrici
4. Intocmirea sociogramei
5. Calcularea indicelui de coeziuneal grupului
6. Interpretarea
7. Interventia
10
CABINET PSIHODIAGNOSTIC
PROFESOR
TEST SOCIOMETRIC
Sociomatricea
NE Nume elev
///
///
///
///
///
///
///
///
///
///
///
IEA
ISP
Indicii sociometrici
Sociograma
11
CABINET PSIHODIAGNOSTIC
PROFESOR
TEST SOCIOMETRIC
Clasa: Item 1: Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)?
Data: Item 2: Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)?
Sociomatricea
3 1 0 2 4 3 3 1 3
0 1 6 2 1 0 0 2 2
IEA 3 2 6 4 5 3 3 3 5
Indicii sociometrici
-indicele de expansivitate afectiva al subiectilor
IEA=alegeri+respingeri(primite)
-indicele de statut preferential al subiectilor
ISP=alegeri-respingeri(primite)/N-1
Indicele de coeziune al grupului
Cgr.=alegeri reciproce 2/N(N-1)=8/56=0,14
Sociograma
-preferinte unilaterale -preferinta reciproce
-respingeri unilaterale -respingeri reciproce
2
1
4
9
3 5
8
6
7 12
ANALIZA A-B-C
A1…………………………..B 1…………………….…….C1
A2………………………….B2……………………….….C2
13
ANALIZĂ FUNCTIONALĂ
SCHEMA ABC
Elev:..................................................................................
Data observatiei:................................................................
Observator:........................................................................
Secventa de activitate observata…………………………………………………
14
ANALIZA & OBSERVATII
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
15
ANALIZĂ FUNCTIONALĂ
SCHEMA ABC(exemplu)
Elev: GB
Data observatiei:10.11.2009
Observator:PA
Secventa de activitate observata:COMUNICARE
Durata observatiei : 10 min
-gesticuleaza, se agita pe
scaun
-realizeaza contact vizual -se incrunta, da din maini -face semn in LMG sa se
repetat, intrerupe repetat opreasca
si sa fie atenta
-arata o imagine din carte -priveste cartea, intoarce -explica, arata cu degetul
foile, se intoarce pe scaun, -zambeste
se uita la profesor, isi pune -intreaba
capul pe banca, apoi face -incurajeaza sa continue
semn ca nu vrea sa continue
activ
16
ANALIZA & OBSERVATII
17
METODA AUTOINSTRUCTIEI
Este o metoda de autoanaliza psihologica prin intermediul unor planse care poate
deschide calea constientizarii cauzelor unui comportament prost invatat, oferind in acelasi timp
solutii prin procedee de rationalizare si rezolvare a unei problemei.
Se contorizeaza anticipat problema data spre rezolvare de catre profesor prin urmatorii itemi:
2.1 Care este problema mea?
2.2 Cum pot să o rezolv?
2.3 Am aplicat bine planul ?
2.4 Este rezultatul cel scontat?
18
1. STOP!
GÂNDEŞTE-TE
19
2.1 Care este problema mea? 2.2 Cum pot să o rezolv?
20
3.1 Ce se întâmplă?
21
3.2 Ce pot face?
22
3.3 Care cred ca e cea mai
bună soluţie?
Ce aleg?
23
3.4 Am procedat bine?
24
4.1 Ce se întâmplă?
25
4.2 Ce pot face?
26
4.3 Ce soluţie aleg ?
27
4.4 Cum sa fac?
Cum a fost?
din punctul de vedere al elevului
Cum a fost?
din punctul de vedere al profesorului
28
5.1 Stop! Ce se întamplă?
29
5.2 Ce fel de soluţii există?
30
5.3 Care sunt efectele soluţiilor mele?
31
5.4 Am ales soluţia corectă?
32
METODA VIDEO
INTERACTION TRENING-VIT
Motto:
“O imagine face cat o mie de cuvinte!”
INTALNIREA CU METODA
VIDEO INTERACTING TRAINING – VIT
In toamna anului 2008 in cadrul proiectului Matra Rondo am avut pentru prima data
ocazia de a cunoaste metoda Video Interaction Training – VIT . Un grup de profesori din
fiecare scoala au fost instruiti in cadrul a doua sesiuni de training. La atelierele de lucru au
participat si psihologii din fiecare scoala, avand responsabilitatea de a consilia profesorii si
prelua intervizarea grupurilor de lucru din scoala pe care o reprezinta. Psihologii au beneficiat
de o formare suplimentara axata in principal pe stabilirea obiectivelor si analiza filmarilor.
In urma sesiunilor de training, participantii nu au primit doar un set de instrumente care sa-i
sustina in activitatea didactica pe care o desfasoara, ci totodata si-au dezvoltat abilitatile de
interactiune si comunicare prin utilizarea efectiva a metodei in clasa.
In fiecare scoala psihologul impreuna cu echipa sa de lucru si-a stabilit planul general pornind
de la cele 5 intrebari:
Chiar dupa prima sesiune de formare metoda VIT a fost implementata in scoli atragand si alte
cadre didactice care si-au aratat interesul fata de aceasta. S-au realizat filmari, sedinte de
33
consiliere care au fost discutate impreuna cu specialistii olandezi in cea de-a doua sesiune de
formare. Atat cadrele didactice implicate direct cat si ceilalti colegi au apreciat beneficiile si
schimbarile positive aduse de metoda VIT, exprimandu-si entuziasmul si intentia de a
continua utilizarea metodei VIT in diverse situatii educationale din scoala.
CE ESTE VIT?
VIT este o metoda care are ca scop sprijinirea cadrelor didactice, copiilor, tinerilor si
a familiilor lor pentru a intelege diferite aspecte comportamentale si pentru a-si imbunatati
aptitudinile de comunicare. Ea ii ajuta pe oamenii sa recunoasca ceea ce fac bine si sa
construiasca noi competente. Metoda porneste de la premisa ca solutia pentru dezvoltarea
viitoare si schimbarile necesare revine in primul rand calitatii interactiuni dintre persoanele
implicate.VIT este o metoda dinamica, interactiva, care promoveaza implicarea participantilor
in propria reflectie sprijinindu-se pe materialul filmat.
Metoda VIT are la baza o serie de valori si convingeri precum faptul ca:
• oamenii doresc sa comunice
• oameni in situatii problematice doresc sa se schimbe
• oamenilor le pasa cu adevarat de cei din jur
• toata lumea face cat poate de bine ceea ce face in
momentul prezent
• o criza este o oportunitate pentru schimbare
• puterea de a schimba este in fiecare din noi sau in
circumstantele situatiei in cauza.
34
- in cadrul activitatilor educative cu intreaga clasa, in vederea imbunatatirii abilitătilor de
comunicare si team-builing;
Consilierul revine intr-o alta zi, cu aproximativ trei clipuri selectate care prezinta cele
mai bune exemple de comunicare si interactiuni pozitive intre participanti. Clipurile sunt
selectate cu ajutorul unui set de principii dezvoltate prin cercetare privind interactiunea
eficienta. Apoi, aceste clipuri sunt apoi vizualizate cu participantii si are loc o discutie despre:
35
Pasi avuti in vedere in rezolvarea unei situatii de comunicare problematice:
1. Realizarea unei filmari de 10 minute a unei situatii selectate;
Acest proces se repeta pana se obtine succesul scontat. Sesiunea de feedback poate
dura aproximativ o ora pentru a discuta despre toate aspectele selectate din clipurile cu
interacţiunea de succes. Numarul de sesiuni de feeback pot varia în functie de nevoile
participantilor. Inregistrarile si sesiunile de feedback permit participantilor sa recunoasca
modul lor de interactiune pozitiva si astfel ajuta comunicarea.
Metoda VIT aplicata in scoala reprezinta o metoda de instruire in care
profesorii isi dezvoltă abilitatile de interactionare si comunicare cu elevii. In mod obisnuit
aceasta metoda foloseste pe langa materialele vizuale si analiza interactiunii. Instruirea incepe
de la capacităţile elevilor si profesorilor, o interactiune cu succes fiind punctul de pornire,
condiţie esentiala pentru dezvoltare.
36
Punctul de plecare în analiza interacţiunii este comportamentul profesorului.
Comportamentul, atitudinea si faptele profesorului sunt cele care conturează climatul
educaţional.
Aceste trei aspecte formeaza climatul educational din clasa si vor ghida observatiile si
analiza înregistrarilor. Aceste aspecte pot fi observate la diverse nivele: individual, de
grup/clasa, scoala. Interactiunea este un aspect esential al climatului educational din clasa, dar
trebuie completata de celelalte doua aspecte. Doar interactiunea eficienta nu este suficienta:
interactiunea eficienta nu poate compensa metodele insuficiente sau managementul
neorganizat al clasei.
Interacţiunea
Copilul cu limitări
auditive şi de comunicare
Metode şi
Managementul
obiecte
clasei
37
Aceasta metoda ofera instruire prin autoreflectare, bazandu-se pe ciclul de reflectare
a lui Korthagen. Acest ciclu ofera o baza in ceea ce priveste invatarea profesorilor sa-si
auto-reflecte metodic propriile actiuni.
Pasul 2 : Revizuire. Imaginile sunt revazute în mod explicit in baza modelului ICC
si a punctelor de atentie la nivelul grupului. Lungimea filmului furnizeaza un punct de
plecare clar si comun.
Pasul 3: Realizarea. In cadrul acestui pas sunt realizate aspectele esentiale ale
interactiunii si comunicarii. Mai ales micro-analiza interactiunii furnizeaza profesorilor si
indrumătorului ICC o intelegere a interactiunii cu succes.
Pasul 5: Testarea. Aceasta este facuta după fiecare intalnire in cadrul urmaririi
instruirii. Profesorul isi realizeaza activitatea cu obiectivele de invatare pe care si le-a
formulat. Aceasta inregistrare constituie pasul 1 pentru următorul ciclu de reflectare:
actiune/ experienta.
Crearea de alternative
din care să aleagă
testare
Realizarea
aspectelor esenţiale 3 5
1 Acţiune/
Experienţă
2
Revizuire
38
ASPECTE ETICE
Filmarea video ca instrument de feedback este provocatoare: profesorii sunt filmati
pe parcursul muncii lor, astfel comportamentul si actiunile devenind vizibile. Este necesar si
important sa se poata lucra cu suficienta incredere pe parcursul efectuarii analizei video.
De aceea imaginile si alte materiale sunt confidentiale, inclusiv: inregistrarile video si DVD,
rapoartele si alte note scrise. Partile terte nu vor primi date personale fara acordul
persoanelor implicate si toate partile implicate au dreptul de acces la datele inregistrate.
De asemenea, imaginile video nu pot fi folosite in lucrari publice fara acordul scris al
persoanelor aflate in cadru.
In fiecare scoala trebuie sa existe un protocol de confidentialitate, iar inainte de efectuarea
inregistrarilor video se incheie cate un contract de confidentialitate intre partile implicate
(indiferent care sunt acestea: profesor, psiholog, parinte, elev). Materialele video sunt
depozitate intr-un cabinet incuiat. La sfarsitul desfasurarii sedintelor VIT participantul vizat
este intrebat daca doreste sa pastreze oricare dintre materiale sau toate materialele, ori
acestea pot fi sterse la cerere, sau pot fi stocate in conformitate cu protocolul elaborat de
scoala.
- Confirmarea receptarii
- Numirea/exprimarea aprobarii
39
Schema comunicării de bază
40
Comunicarea de succes a profesorului
Inregistrare elev: Data:
grup: Ora:
activitate:
Profesor:
Supervizor:
Semne mari
Contactul vizual
Atenţia la semne
poziţie
tempo
Comunicare
neambiguă
Exprimare vocală
pentru a consimţi
Definirea
comportamentului
dorit
Conştientizarea
primirii
Schimb: Cum sunt acordate rolurile? AI cui este rândul? Sunt rolurile
acordate egal?
conţinut
management
41
Didactica
materiale
nivel de diferentiere
variatie
pregatirea lectiei
tinuta,etc.
Managementul clasei
aranjarea clasei
reguli
zgomote
stimuli
structura
Formulati nucleul si puneti-l intr-un punct de actiune. Care sunt primii pasi ce trebuie luati?
Intelegeri
42
Puncte de atentie pentru ghidarea comunicarii
Nume:__________________________
Data:___________________________
Care este punctul dumneavoastra forte?
__________________________________________________________________________
Puncte de atentie:
__________________________________________________________________________
Analiza lungimii filmului:
Urmarire
Receptarea si
acordarea confirmarii
receptarii
Predarea stefetei
Conducere
Echilibru intre
conducerea prin
activare si conducerea
prin compensare
Rezolvarea de problem
si orientarea actiunii
Pozitiv
Un nou punct de
atentie
43
DE CE VIT?
Eficacitatea acestei tehnici a fost demonstrata intr-o serie de studii recente. De exemplu, o
meta-analiza a 29 de studii realizate de catre Fukkink (2008) arata efecte statistice pozitive
semnificative ale feedback-ului interventiilor video asupra comportamentului si atitudinilor
parintilor si asupra dezvoltarii copilului.
Ce beneficii va aduce?
Participantii devin mult mai constienti de propriile lor abilitati de comunicare eficienta prin
vizualizarea lor in cadrul interactiunii. Punctele lor de vedere privind situatia de comunicare
respectiva sunt ascultate, consilierul putand ghida si raspunde la orice nedumerire.
Participantii se simt mai puternici, mai increzatori in propriile abilitati. Relatile, interactiunile
si comportamentul lor se poate dezvolta considerabil in masura in care acestia isi schimba
stilul de comunicare.
Practicieni considera ca tehnica este utila din urmatoarele motive:
44
BIBLIOGRAFIE
1. ARTHUR ARON, ELAINE N. ARON, Statistics for psychology – Prentice hall, Upper
Saddle River, NJ 07458
5. LUNGU O. , Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Seria psihologie experimentală șI aplicată.
- IașI 2001, UAIC
6. MCCORMICK, B., - „Teste screening pentru deficienţa de auz la copiii mici”, Bucureşti,
1994
10. VRASMAS T" DAUNT P., MUSU I., Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte
educative speciale, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996.
12. Ianasi Mihaela – Curs - Psihologia persoanelor cu nevoi speciale, UAIC , Facultatea de
Psihologie si Stiinte ale Educatie, 1998
13. Ianasi Mihaela - Curs - Psihologia persoanelor deficiente mintale, UAIC , Facultatea de
Psihologie si Stiinte ale Educatie, 1998
45