Sunteți pe pagina 1din 45

SCOALA SPECIALA NR.

2 CSEI C-TIN PUFAN


BUZAU VASLUI
GRUPUL SCOLAR ELENA
DOAMNA FOCSANI

GRUPUL DE EXPERTI PSIHOLOGI

GHID ORIENTATIV DE INSTRUMENTE,


MATERIALE SI TEHNICI SPECIFICE
PSIHOLOGULUI SCOLAR DIN SCOLILE
PENTRU DEFICIENTI DE AUZ
Ghid intocmit, adaptat, redactat si ingrijit de:

PSIHOLOG SCOLAR SUCIU IONELIA

CJRAE FOCSANI

PSIHOLOG SCOLAR POSTOLACHE ANA-MARIA

SCOALA SPECIALA NR. 2 BUZAU

PSIHOLOG SCOLAR ROMANESCU PETRICA

CSEI C-TIN PUFAN VASLUI


CUPRINS

Cuprins……………………………………………………………………………2

Argument……………………………………………………..………………...…3

Genograma descriere……………………………………………………….…..…4

Genograma model…………………………………………………………………5

Genograma aplicatie……………………………………………………….……..6

Ecoharta descriere…………………………………………………………..…..…7

Ecoharta model…………………………………………………………….....……8

Ecoharta aplicatie………………………………………………………..…………9

Testul sociometric descriere………………………………………………………10

Testul sociometric model……………………………………………………....…11

Testul sociometric aplicatie…………………………………………………....….12

Metoda ABC descriere…………………………………………………..….…….13

Metoda ABC model………………………………………………………..……..14

Metoda ABC aplicatie………………………………………………………..…..16

Metoda autoinstructiei descriere………………………………………………….18

Metoda autoinstructiei planse…………………………………………..……...…19

Metoda Video InteractionTraining-VIT…………………………………….……34

Bibliografie……………………………………………………………………….45

2
ARGUMENT

Problematica elevului cu dizabilităţi, în general, şi a celui cu deficienţă senzorială de


auz în special, este foarte complexă, fapt ce ne obligă pe noi, cadrele didactice, să acordăm o
atenţie deosebită muncii pe care o desfăşurăm, folosind în acest sens metode, tehnici,
instrumente de lucru cât mai diversificate.
Din punct de vedere al psihologului şcolar, cunoaşterea fiecărui elev în parte , a
particularităţilor pe care acesta le prezintă, a influenţelor pe care le suportă, precum şi gradul
de implicare al familiei în educaţia sa – toate acestea constituie premise favorabile pentru o
intervenţie de specialitate eficientă.
Acest ghid prezintă câteva instrumente, metode şi tehnici de lucru utilizate în cele trei
unităţi şcolare cuprinse în derularea proiectului RONDO de către psihologii şcolari, şi anume:
genograma, ecoharta, testul sociometric ( acestea reprezentând o practică permanentă în
şcolile noastre) dar şi altele noi, precum: metoda ABC, metoda autoinstrucţiei şi metoda
Video Interaction Training ( VIT ).
Despre acestea din urmă am luat cunoştinţă graţie întâlnirii cu specialiştii de la
Institutul Viataal din Olanda şi le mulţumim pe această cale pentru toate informaţiile pe care
ni le-au transmis, pentru exerciţiile aplicative deosebit de utile şi, dincolo de acestea, trebuie
să recunoaştem că noi, cei implicaţi în proiect, am învăţat să avem alte atitudini şi alt mod de
implicare în relaţia cu elevii, cu părinţii, cu celelalte cadre didactice.
Am realizat faptul că la intrarea unui elev în şcoală avem nevoie să ştim mult mai
multe date decât cele oferite de dosarul care îl însoţeşte. Spre exemplu, pentru a afla date
despre familia sa, despre mediul socio-economic din care provine, despre natura relaţiilor
existente cu diferite instituţii şi gradul de intensitate şi influenţă al acestora, utilizăm cu
succes genograma şi ecoharta.
Integrarea elevului în colectivul clasei sau al şcolii, cunoaşterea grupului său de
prieteni, a percepţiei pe care o au cei din jur faţă de el, coeziunea grupului, intervenţia pe care
o realizăm asupra individului dar şi asupra grupului, toate aceste rezultate şi activităţi se
datorează utilizării testului sociometric la nivelul clasei şi la anumite intervale de timp.
Fiecare elev are propria sa personalitate şi nu de puţine ori prezintă comportamente
inadecvate în timpul orelor sau în afara acestora. Metoda ABC vine în sprijinul cadrelor
didactice pentru a-i ajuta să-şi schimbe aceste comportamente/atitudini iar autoinstrtucţia
deschide calea conştientizării cauzelor unui comportament nedorit, oferind în acelaşi timp,
prin procedee de raţionalizare, rezolvarea problemei.
În activitatea noastră la clasă, de multe ori nu realizăm că anumitor elevi le acordăm
prea puţină atenţie, nu solicităm suficient colectivul clasei pentru a-i integra, nu încurajăm
întotdeauna micile lor progrese, nu le cerem părerea. Utilizarea metodei VIT ne ajută atât pe
noi, cât şi pe părinţi să conştientizăm aceste atitudini ale noastre şi să le îndreptăm, în
beneficiul elevului/copilului.
Este suficient, este puţin? Nu ştim.
Ceea ce ştim cu siguranţă este faptul că aceste metode şi tehnici de lucru au fost
utilizate pe toată perioada proiectuluii atât în şcolile speciale, cât şi în cele de masă, iar
rezultatele au fost deosebite.
De aceea, sperăm ca acest ghid să fie utilizat de cât mai mulţi psihologi şcolari în
nobila activitate pe care o desfăşoară la catedră.

3
GENOGRAMA

O metoda eficienta prin care terapeutul poate obtine o perspectiva sistemica asupra
familiei si implicit a problemelor cu care se confrunta aceasta este de a configura genograma
familiei.

Genograma este un instrument util de adunare a informatiilor preliminare necesare in


evaluarea familiilor aflate intr-un proces de terapie si care ajuta la explorarea organizarii si
functionarii familiei, conturind o imagine de ansamblu, dar si in profunzime, a fenomenelor
psiho-sociale care se desfasoara in interiorul sistemului.

Ea reprezinta o configurare schematica a legaturilor de familie si relatiilor dintre


membri, construita pe baza arborelui genealogic extins pe 2-4 generatii si care ofera o imagine
asupra structurii, dezvoltarii, dinamicii familiei, ceea ce permite intelegerea problemelor
dintr-o perspectiva istorica. (McGoldrick 1985)

Pentru membri acest lucru este util in impartasirea in comun a unor experiente
emotionale intense (actuale sau din trecut), iar pentru terapeut este util in stabilirea scopurilor
terapiei, orientarea interventiei si alegerea strategiilor de lucru. Solicitarea de informatii
necesare pentru construirea genogramei ofera totodata oportunitatea membrilor de a revedea
obiectiv propria istorie de viata si trecutul comun, ceea ce le faciliteaza exprimarea
emotionala intr-un mediu necritic si neacuzator. (Andolfi 1979)

Genograma permite vizualizarea acestor tipuri de relatii, conexiuni, interactiuni


interpersonale, asigurind o clarificare a proceselor emotionale, dar mai ales ajuta terapia sa
progreseze prin identificarea si analiza unor fenomene psiho-sociale din interiorul familiei,
cum ar fi : diade, triunghiuri, aliante, coalitii, triangulatii.

Dinamica familiei poate fi studiata prin focus- genograma care aprofundeaza teme
cum ar fi : tipurile de relatii dintre membri si climatul afectiv din familie, legaturile de
atasament, aliante si coalitii in interiorul sistemului, roluri si modele culturale perpetuate in
familie din generatie in generatie, sau alte teme specifice in functie de particularitatile fiecarui
caz. (DeMaria 1999)

4
Şcoala________________________________ Numele________________________
Prenumele______________________
Psihodiagnostician_______________________ Clasa___________Data___________

GENOGRAMA

Semne convenţionale Observaţii

Sex-masculin 14
-feminin

deces

divorţ

căsătorie cu durată

1 2 3
căsătorii multiple

concubinaj

ordine fratrie ……..1, 2, 3 ,

copil adoptat sau în plasament 14

hipoacuzie s

grad de hipoacuzie:
-uşoară=U
-medie=M
-severă=S
-cofoza=C
-protezare=P

5
Şcoala_______________________________ Numele________________________
Prenumele______________________
Psihodiagnostician______________________ Clasa___________Data___________

GENOGRAMA

23 19 17 16 13 10

s s s

Semne convenţionale Observaţii

Sex-masculin
-feminin 14
Comunicare cu asistentul social
deces
Comunicare cu Protectia Copilului
divorţ
Intrumarea copilului catre comisia de
căsătorie cu durată expertiza

1 2 3 Recomandarea orientarii spre o scoala


căsătorii multiple speciala

concubinaj Protezarea copilului

ordine fratrie ……..1, 2, 3 ,

copil adoptat sau în plasament


14
hipoacuzie s

grad de hipoacuzie:
-uşoară=U
-medie=M
-severă=S
-cofoza=C
-protezare=P

6
ECOHARTA

Ecoharta (ecomapa) reprezintă un instrument cu ajutorul căruia se precizează


grafic locul individului şi familiei în context social, evidenţiind natura relaţiilor
existente, intensitatea conflictelor.

A fost utilizată în cercetari pentru ilustrarea grafică a studiului de caz.


Ecomapa este un instrument de evaluare dezvoltat de către Ann Hartman, în care
sunt incluse sistemele importante pentru familie şi natura relaţiilor de familie cu
aceste sisteme.

Campton şi Galaway, susţin că ecomapa a fost dezvoltată ca o metodă de


planificare şi intervenţie. Ea tratează în mod dinamic sistemul comunicational,
limitele (graniţele) în care sunt cuprinse persoanele sau familiile, într-o anumită
perioadă a vieţii.

Construirea ecomapei este o cale dinamică de a prezenta conexiunile dintre


familie, oameni şi instituţiile din spaţiul vital.

Ecomapa oferă o vedere de ansamblu a sistemului complex, de familie şi


prezintă pattern-urile şi relaţiile organizaţionale asigurând o imagine a
echilibrului dintre cerinţe şi resurse.

Se realizează cu ajutorul unor coduri, simboluri, care exprimă o gamă variată de


raporturi individuale şi sociale ale subiecţilor analizaţi.

Puncte tari:

• Se intocmeste usor
• Se decodifica usor
• Poate fi folosita si interpretata de specialisti dar si de alte persoane

Puncte slabe:

• Nu ofera informatii detaliate


• Trebuie refacuta periodic
• Ofera indicii importante doar impreuna cu alte instrumente

7
Scoala_____________________________________ Numele:
Prenumele:
Clasa:
Prof. psihodiagnostician______________________ Data:

ECOHARTA

diriginte
prieteni
biserica divertisment
familia

plimbari
educator

bibliotec
a
institutii
culturale
scoala hobby 1
instructor

hobby 2
hobby 3

Relatii conventionale Balanta stresori-resurse Observatii


Foarte intense
Conflictuale
Intrerupte
Stranse
Distante
Confuze
Reper social

u-usoara
Grad de hipoacuzie m-medie
s-severa
c-cofoza
Sexul 1-masculin
2 -feminin
Protezare-p
Relatie univoca
Relatie biunivoca

8
Scoala__________________________________ Numele:
Prenumele:
Clasa:
Prof. psihodiagnostician__________________ Data:

ECOHARTA

diriginte
prieteni
divertisment
biserica
familia

plimbari
educator 14 1
s P

institutii biblioteca
culturale
scoala
instructor hobby 1
ssport

hobby 2
hobby 3

Relatii conventionale Balanta stresori-resurse Observatii


Foarte intense
Conflictuale Terapie comportamentala
Intrerupte
Stranse Consiliere individuala
Distante 8
Confuze Consilierea familiei
Reper social
Comunicare cu asistentul social si
u-usoara 3 persoanele care intra in contact cu
Grad de hipoacuzie m-medie copilul
s-severa
c-cofoza
Sexul 1-masculin
2 -feminin
Protezare-p
Relatie univoca
Relatie biunivoca
9
TESTUL SOCIOMETRIC

METODE SI TEHNICI DE CERCETARE A GRUPURILOR


MICI

Propusa de J. L. Moreno

Metoda propune masurarea relatiilor afectiv-simpatetice dintre memmrii grupurilor sociale

Itemi :
Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)?
Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)?
Cu cine ai (nu)dori sa-ti petreci timpul liber ?
Cu cine ai (nu) dori sa stai in banca ?

Atentie la intrebarile emotionale…aplicate suplimentar :


DE CE ?
DIN CE MOTIV ?

De ce aplicam testul sociometric ?


1. Putem observa orientarea pozitiva a relatiilor din grup
2. Putem vedea si explica tensiunile existente intre membrii grupului
3. Vedem liderul informal din grup
4. Vedem liderul formal din grup
5. Observam membrii ingnorati

Pasi:
1. Aplicarea intrebarilor
2. Intocmirea sociomatricei
3. Calcularea indicilor sociometrici

4. Intocmirea sociogramei
5. Calcularea indicelui de coeziuneal grupului
6. Interpretarea
7. Interventia

10
CABINET PSIHODIAGNOSTIC
PROFESOR

TEST SOCIOMETRIC

Clasa: Item 1: Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)?


Data: Item 2: Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)?

Sociomatricea

NE Nume elev
///
///
///
///
///
///
///
///
///
///
///

IEA
ISP

Indicii sociometrici

-indicele de expansivitate afectiva al subiectilor


IEA=alegeri+respingeri(primite)
-indicele de statut preferential al subiectilor
ISP=alegeri-respingeri(primite)/N-1

Indicele de coeziune al grupului

Cgr.=alegeri reciproce 2/N(N-1)=

Sociograma

-preferinte unilaterale -preferinta reciproce


-respingeri unilaterale -respingeri reciproce

11
CABINET PSIHODIAGNOSTIC
PROFESOR

TEST SOCIOMETRIC
Clasa: Item 1: Cu ce coleg(a) din clasa iti place sa fii prieten(a)?
Data: Item 2: Cu ce coleg(a) din clasa nu iti place sa fii prieten(a)?

Sociomatricea

NE 1 2 !!! 4 5 6 7 8 9 Nume elev


1 /// - +
2 /// - + + +
!!! /// -
4 - /// + -
5 + - + /// + +
6 + - - - + /// + - +
7 + - + + /// +
8 - + /// -
9 + - + - ///

3 1 0 2 4 3 3 1 3
0 1 6 2 1 0 0 2 2
IEA 3 2 6 4 5 3 3 3 5

ISP 0,37 0 -0,75 0 0,37 0,37 0,37 -0,12 0,12

Indicii sociometrici
-indicele de expansivitate afectiva al subiectilor
IEA=alegeri+respingeri(primite)
-indicele de statut preferential al subiectilor
ISP=alegeri-respingeri(primite)/N-1
Indicele de coeziune al grupului
Cgr.=alegeri reciproce 2/N(N-1)=8/56=0,14
Sociograma
-preferinte unilaterale -preferinta reciproce
-respingeri unilaterale -respingeri reciproce

2
1
4

9
3 5

8
6
7 12
ANALIZA A-B-C

Analiza ABC este un mod de a schimba comportamentele nedorite…adica


formate si dobandite inadecvat.
Face parte din terapiile cognitiv-comportamentale si se refera la faptul ca
un input A este procesat la nivel cognitiv B rezultand un comportament nedorit
C.
Pentru schimbarea unui comportament nedorit se intervine prin A

A1…………………………..B 1…………………….…….C1

Urmand prin contorizarea feed-back 1 sa apara:

A2………………………….B2……………………….….C2

Schema de baza este urmatoarea :


Input Ce vedeti : Efect :
Isi indeplineste sarcina, Recompensa ?
Activitati din clasa : sau copilul se plimba de Dispare sarcina ?
Interesante ? colo colo, se tot intoarce Ajutor suplimentar ?
Prea simple pe scaun, se uita pe geam, Atentie ?
Prea dificile ? ii dirijeaza pe ceilalti copii Nimic ?
Sau…………. sau… Etc.
A B C
Antecedent Behavior Consecinta

Input Ce vedeti: Efect :


Daca schimbati input-ul… Comportamentul se poate Si efectul poate fi de
la fel de bine schimba… asemenea diferit…
A1 B1 C1
Antecedent Behavior Consecinta

Input Ce vedeti : Efect:


Si comportamentul se Daca schimbati efectul…
Si input-ul se poate de poate de asemenea
asemenea schimba schimba…
A2 B2 C2
Antecedent Behavior Consecinta
In cazul in care comportamentul unui copil este o problema…
• Uneori trebuie ca d-stra sa va achimbati modul de a preda sau de a
reactiona sau sa schimbati managementul clasei…
• Si comportamentul copilului se va schimba de asemenea !

13
ANALIZĂ FUNCTIONALĂ

SCHEMA ABC
Elev:..................................................................................
Data observatiei:................................................................
Observator:........................................................................
Secventa de activitate observata…………………………………………………

A - Antecedent, ce s-a B - comportamentul copilului C - Consecinta, ce se întâmplă


întâmplat înainte de a observa după comportament
comportamentul

14
ANALIZA & OBSERVATII

Aspectul care a impus realizarea observatiei:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC-1 :

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Obiective viitoare pentru imbunatatirea comportamentului:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Data si secventa de activitate propusa pentru viitoarea observatie/ analiza ABC(-2):


___________________________________________________________________________

Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC -2 (modificari


comportamentale, regres sau progres observat)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

15
ANALIZĂ FUNCTIONALĂ

SCHEMA ABC(exemplu)
Elev: GB
Data observatiei:10.11.2009
Observator:PA
Secventa de activitate observata:COMUNICARE
Durata observatiei : 10 min

A - Antecedent, ce s-a B - comportamentul copilului C - Consecinta, ce se întâmplă


întâmplat înainte de a observa după comportament
comportamentul

-pune cartea pe masa -o apuca, trage de carte -explica ce vor face cu


cartea
-arata o imagine -arata in LMG ca vrea cartea
sa fie a ei -se uita la elev

-gesticuleaza, se agita pe
scaun

-realizeaza contact vizual -se incrunta, da din maini -face semn in LMG sa se
repetat, intrerupe repetat opreasca
si sa fie atenta

-arata o imagine din carte -priveste cartea, intoarce -explica, arata cu degetul
foile, se intoarce pe scaun, -zambeste
se uita la profesor, isi pune -intreaba
capul pe banca, apoi face -incurajeaza sa continue
semn ca nu vrea sa continue
activ

-intreaba -priveste atent imaginea, -lauda


repeta o datacu profesorul
-ia creionul, se joaca cu el in
banca, ofteaza

-se uita la ceilalti copii

16
ANALIZA & OBSERVATII

Aspectul care a impus realizarea observatiei:


-dificultati de adaptare la ritmul de invatare al clasei
-manifestari comportamentale opozante

Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC-1 :


-contact vizual redus, fluctuant
-e usor de distras de stimuli exteriori
-isi misca mainile si picioarele, negasindu-si locul
-respinge activitatea fara a face nici un efort de concentrare sau mintal

Obiective viitoare pentru imbunatatirea comportamentului:


1. insusirea controlului vizual
2. formularea mai clara/ferma a regulilor
3. abordarea unor activitati mai atractive

Data si secventa de activitate propusa pentru viitoarea observatie/ analiza ABC-2:


Secventa comunicare / 18.12.2009

Manifestarea comportamentala observata prin intermediul analizei ABC -2


(modificari comportamentale, regres sau progres observat)
1. Este imbunatatit controlul vizual
2. Activitatile de lucru au crescut ca prag de atractivitate
3. Se ajunge la indeplinirea sarcinii de lucru

17
METODA AUTOINSTRUCTIEI

Este o metoda de autoanaliza psihologica prin intermediul unor planse care poate
deschide calea constientizarii cauzelor unui comportament prost invatat, oferind in acelasi timp
solutii prin procedee de rationalizare si rezolvare a unei problemei.

Metoda consta in 5 serii de planse cu urmatoarea structura:


Seria 1 – 1 plansa
Seria 2 – 4 planse
Seria 3 – 4 planse
Seria 4 – 4 planse
Seria 5 – 4 planse

Plansele sunt analizate impreuna cu elevul in cauza urmand ca coordonarea initiativei si


desfasurarea etapelor sa fie dezvoltate si conduse de psihoterapeut.
Aceste etape sunt urmatoarele:
Se constientizeaza problema de catre profesor
1. STOP! GÂNDEŞTE-TE!

Se contorizeaza anticipat problema data spre rezolvare de catre profesor prin urmatorii itemi:
2.1 Care este problema mea?
2.2 Cum pot să o rezolv?
2.3 Am aplicat bine planul ?
2.4 Este rezultatul cel scontat?

Se lucreaza impreuna cu elevul pe 5 planse cu urmatorii itemi :


3.1 Ce se întâmplă?
3.2 Ce pot face?
3.3 Care cred ca e cea mai bună soluţie?
3.4 Ce aleg?
3.5 Am procedat bine?

Se lucreaza impreuna cu elevul pe 5 planse cu urmatorii itemi :


4.1 Ce se întâmplă?
4.2 Ce pot face?
4.3 Ce soluţie aleg ?
4.4 Cum sa fac? Cum a fost? din punctul de vedere al elevului
Cum a fost? din punctul de vedere al profesorului

Se lucreaza cu elevul punand accent pe constientizarea si rezolvarii problemei de catre


elev prin urmatorii itemi :
5.1 Stop. Ce se intampla
5.2 Ce fel de soluţii există?
5.3 Am ales soluţia corectă?
5.4 Care sunt efectele soluţiilor mele?

18
1. STOP!
GÂNDEŞTE-TE

19
2.1 Care este problema mea? 2.2 Cum pot să o rezolv?

2.3 Am aplicat bine planul ? 2. 4 Este rezultatul cel scontat?

20
3.1 Ce se întâmplă?

21
3.2 Ce pot face?

22
3.3 Care cred ca e cea mai
bună soluţie?
Ce aleg?

23
3.4 Am procedat bine?

24
4.1 Ce se întâmplă?

25
4.2 Ce pot face?

26
4.3 Ce soluţie aleg ?

27
4.4 Cum sa fac?

Cum a fost?
din punctul de vedere al elevului

Cum a fost?
din punctul de vedere al profesorului

28
5.1 Stop! Ce se întamplă?

29
5.2 Ce fel de soluţii există?

30
5.3 Care sunt efectele soluţiilor mele?

31
5.4 Am ales soluţia corectă?

32
METODA VIDEO
INTERACTION TRENING-VIT

Motto:
“O imagine face cat o mie de cuvinte!”

INTALNIREA CU METODA
VIDEO INTERACTING TRAINING – VIT

In toamna anului 2008 in cadrul proiectului Matra Rondo am avut pentru prima data
ocazia de a cunoaste metoda Video Interaction Training – VIT . Un grup de profesori din
fiecare scoala au fost instruiti in cadrul a doua sesiuni de training. La atelierele de lucru au
participat si psihologii din fiecare scoala, avand responsabilitatea de a consilia profesorii si
prelua intervizarea grupurilor de lucru din scoala pe care o reprezinta. Psihologii au beneficiat
de o formare suplimentara axata in principal pe stabilirea obiectivelor si analiza filmarilor.

Cadrul teoretic si prezentarile metodei de lucru cu imaginile in clasa au fost asigurate de


formatori experimentaţi ai amplei organizaţii olandeze Viataal : Jessie Hagemeijer, Ab
Molenwijk si Marije van Hoeckel carora le multumim pentru sprijin si profesionalism.

In urma sesiunilor de training, participantii nu au primit doar un set de instrumente care sa-i
sustina in activitatea didactica pe care o desfasoara, ci totodata si-au dezvoltat abilitatile de
interactiune si comunicare prin utilizarea efectiva a metodei in clasa.

In fiecare scoala psihologul impreuna cu echipa sa de lucru si-a stabilit planul general pornind
de la cele 5 intrebari:

1. Ce? – Ce facem? (stabilirea aspectelor problematice la nivel individual, pe grupe restranse,


pe clase, la nivelul interactiunii profesor-clasa, copil – familie, in cadrul activitatilor
extrascolare, etc.)
2. Cine? – De cine avem nevoie? (elevi, diriginte, profesori, psiholog, parinte, diverse
persoane care lucreaza cu copilul )
3. Unde? – Unde vom lucra?(gasirea si amenajarea unui spatiu de lucru corespunzator)
4. Cand? – Cand vom putea lucra? (realizarea unui orar de filmare adecvat programului de
lucru al fiecaruia dintre cei implicati)
5. Care? – De ce fel de echipament avem nevoie? (stabilirea unei baze tehnice: o camera
video, trepied, laptop, stick-uri, etc.)

Chiar dupa prima sesiune de formare metoda VIT a fost implementata in scoli atragand si alte
cadre didactice care si-au aratat interesul fata de aceasta. S-au realizat filmari, sedinte de
33
consiliere care au fost discutate impreuna cu specialistii olandezi in cea de-a doua sesiune de
formare. Atat cadrele didactice implicate direct cat si ceilalti colegi au apreciat beneficiile si
schimbarile positive aduse de metoda VIT, exprimandu-si entuziasmul si intentia de a
continua utilizarea metodei VIT in diverse situatii educationale din scoala.

CE ESTE VIT?
VIT este o metoda care are ca scop sprijinirea cadrelor didactice, copiilor, tinerilor si
a familiilor lor pentru a intelege diferite aspecte comportamentale si pentru a-si imbunatati
aptitudinile de comunicare. Ea ii ajuta pe oamenii sa recunoasca ceea ce fac bine si sa
construiasca noi competente. Metoda porneste de la premisa ca solutia pentru dezvoltarea
viitoare si schimbarile necesare revine in primul rand calitatii interactiuni dintre persoanele
implicate.VIT este o metoda dinamica, interactiva, care promoveaza implicarea participantilor
in propria reflectie sprijinindu-se pe materialul filmat.
Metoda VIT are la baza o serie de valori si convingeri precum faptul ca:
• oamenii doresc sa comunice
• oameni in situatii problematice doresc sa se schimbe
• oamenilor le pasa cu adevarat de cei din jur
• toata lumea face cat poate de bine ceea ce face in
momentul prezent
• o criza este o oportunitate pentru schimbare
• puterea de a schimba este in fiecare din noi sau in
circumstantele situatiei in cauza.

C CUM S-A DEZVOLTAT?


Metoda VIT s-a dezvoltat in Olanda la inceputul anilor 1980 fiind elaborata de catre
Harrie Biemens si echipa sa, ca o modalitate de comunicare pentru sprijinirea familiilor ai
caror copii erau adoptati sau intampinau diferite dificultati de comunicare. Colwyn
Trevarthen, profesor la Universitatea din Edinburgh este cel care a furnizat nucleul teoretic
central al aceastei metode si a fost implicat personal in dezvoltarea sa inca de la inceput.
VIT si-a început dezvoltarea în Scotia în 1992 si de atunci a crescut constant. Aceasta
crestere se datoreaza in principal recomandarilor facute de persoanele implicate, care au
beneficiat de efectele acesteia. Metoda s-a raspandit ulterior si in Europa si în SUA, in prezent
ea fiind utilizata pe scara larga in diferite domenii.

UNDE SE POATE APLICA SI DE CATRE CINE?


VIT este utilizata de cel puţin 3000 practicieni in peste 15 de tari din lume pentru a
ajuta persoane cu cele mai diverse profesii (asistenta sociala, educatie si sanatate), precum si
in managementul afacerilor. In domeniul educational metoda si-a dovedit eficienta in mod
repetat atat pentru elevi cat si pentru profesori si asupra intregului climat din scoala.
Exemple de utilizare VIT:
- în cadrul lucrului cu parintii, pentru a sprijini relatiile parinti-copii;
- in cadrul relatiilor dintre copil si/sau elev si profesor;
- in cadrul activitatilor profesorilor, in vederea constientizarii propriilor abilitati de
comunicare;

34
- in cadrul activitatilor educative cu intreaga clasa, in vederea imbunatatirii abilitătilor de
comunicare si team-builing;

CARE SUNT SCOPURILE URMARITE DE VIT?


In timpul comunicarii se intampla atat de multe lucruri in acelasi timp, incat este
imposibil sa le inregistram pe toate cu ochiul liber. Comunicarea poate fi studiata
indeaproape numai prin inregistrarea ei. De la semnalele mari pana la cea mai mica clipire a
ochiului, camera va inregistra obiectiv cum se desfasoara interactiunea si comunicarea. Prin
indrumarea profesorilor si prin folosirea acestui instrument se vizeaza optimizarea armoniei,
astfel incat sa creasca bunastarea si dezvoltarea personala atat a profesorilor, cat si a elevilor.
Principalul scop al metodei VIT este acela de a imbunatati comunicarea eficienta în situatia
in care acesta apare in mod natural bazandu-se pe stilul unic al fiecarui individ, prin:
• cresterea gradului de constientizare;
• cresterea raspunsurilor adaptate la alte persoane;
• activarea participantilor si incurajarea spre a-si rezolva
propriile probleme;
• reducerea stresului si cresterea increderii in sine;
• realizarea unor relatii de colaborare.
Dar, totodata obiectivele vizeaza si cautarea de posibilitati in cadrul clasei si motivarea
profesorilor sa reflecteze asupra propriului comportament.

CUM FUNCTIONEAZA METODA VIT?


Consilierul VIT realizeaza inregistrari video de aproximativ 10 minute de interactiune
intre participanti - fie intre adulti, un copil cu un adult, fie un profesor si un elev sau intre
elevi. Secventa filmata poate prezenta orice fel de interacţiuni, de exemplu un joc, o
conversaţie, lectura unei carti, jocuri afara sau in clasa. Acest film este apoi analizat,
impreuna cu fiecare participant pentru a cauta elementele constitutive ale comunicarii, sau
principiile de contact.

Consilierul revine intr-o alta zi, cu aproximativ trei clipuri selectate care prezinta cele
mai bune exemple de comunicare si interactiuni pozitive intre participanti. Clipurile sunt
selectate cu ajutorul unui set de principii dezvoltate prin cercetare privind interactiunea
eficienta. Apoi, aceste clipuri sunt apoi vizualizate cu participantii si are loc o discutie despre:

• ceea ce poate fi vazut,


• care este raspunsul emotional
• ce poate fi invatat si cum stimulam dezvoltarea
Participantii ar trebui sa inceapa sa observe cat mai multe elemente privind abilitatile
pe care le au si cum exact se poate construi în continuare interactiunea pe baza acestora.
Pentru analiza VIT este important sa se aiba in vedere in principal: metodele de
comunicare, feedback-ul oferit, adaptarea la tempoul si nivelul de comunicare al copilului si
numirea comportamentului. Dar ceea ce este cel mai important este accentual care cade pe
aspectele positive, cele negative devenind doar puncte de atentie care urmeaza a fi
imbunatatite.

35
Pasi avuti in vedere in rezolvarea unei situatii de comunicare problematice:
1. Realizarea unei filmari de 10 minute a unei situatii selectate;

2. Profesorul revizuieste imaginile impreuna cu psihologul;

3. Cautarea unor elementele pozitive ;

4. Evidentierea punctelor de atentie;

5. Profesorul pune in practica punctele de atentie in situatii zilnice

6. Cea de-a doua inregistrare si revizuire

7. Alegerea de moment noi pentru a pune in practica ( atunci cand problematica


initiala vizata in prima filmare a fost depasita cu succes)

Acest proces se repeta pana se obtine succesul scontat. Sesiunea de feedback poate
dura aproximativ o ora pentru a discuta despre toate aspectele selectate din clipurile cu
interacţiunea de succes. Numarul de sesiuni de feeback pot varia în functie de nevoile
participantilor. Inregistrarile si sesiunile de feedback permit participantilor sa recunoasca
modul lor de interactiune pozitiva si astfel ajuta comunicarea.
Metoda VIT aplicata in scoala reprezinta o metoda de instruire in care
profesorii isi dezvoltă abilitatile de interactionare si comunicare cu elevii. In mod obisnuit
aceasta metoda foloseste pe langa materialele vizuale si analiza interactiunii. Instruirea incepe
de la capacităţile elevilor si profesorilor, o interactiune cu succes fiind punctul de pornire,
condiţie esentiala pentru dezvoltare.

36
Punctul de plecare în analiza interacţiunii este comportamentul profesorului.
Comportamentul, atitudinea si faptele profesorului sunt cele care conturează climatul
educaţional.

Se pot distinge trei aspecte:

• Metode şi curriculum: care este stilul de predare


al profesorului? Care sunt obiectivele? Ce materiale
foloseste? Viteza, nivelul de dificultate, metodele
folosite.
• Managementul clasei: cum este clasa organizata,
care e rutina zilnica, aranjamentul clasei si al bancilor,
sisteme.
• Interacţiunea: relatia dintre profesor si elevi; cum
se descurca profesorul cu elevii, se plac reciproc?

Aceste trei aspecte formeaza climatul educational din clasa si vor ghida observatiile si
analiza înregistrarilor. Aceste aspecte pot fi observate la diverse nivele: individual, de
grup/clasa, scoala. Interactiunea este un aspect esential al climatului educational din clasa, dar
trebuie completata de celelalte doua aspecte. Doar interactiunea eficienta nu este suficienta:
interactiunea eficienta nu poate compensa metodele insuficiente sau managementul
neorganizat al clasei.

Interacţiunea

Copilul cu limitări
auditive şi de comunicare

Metode şi
Managementul
obiecte
clasei

37
Aceasta metoda ofera instruire prin autoreflectare, bazandu-se pe ciclul de reflectare
a lui Korthagen. Acest ciclu ofera o baza in ceea ce priveste invatarea profesorilor sa-si
auto-reflecte metodic propriile actiuni.

Ciclul de reflectare Korthagen


Pasul 1: actiune/ experienta. Profesorul interactioneaza si comunica cu un elev si/sau
cu intregul grup. Acest lucru este inregistrat pe video.

Pasul 2 : Revizuire. Imaginile sunt revazute în mod explicit in baza modelului ICC
si a punctelor de atentie la nivelul grupului. Lungimea filmului furnizeaza un punct de
plecare clar si comun.

Pasul 3: Realizarea. In cadrul acestui pas sunt realizate aspectele esentiale ale
interactiunii si comunicarii. Mai ales micro-analiza interactiunii furnizeaza profesorilor si
indrumătorului ICC o intelegere a interactiunii cu succes.

Pasul 4: Crearea de alternative pentru interactiune si comunicare din care sa


alegem: profesorul isi va formula propriile obiective de predare pentru urmatoarea
inregistrare.

Pasul 5: Testarea. Aceasta este facuta după fiecare intalnire in cadrul urmaririi
instruirii. Profesorul isi realizeaza activitatea cu obiectivele de invatare pe care si le-a
formulat. Aceasta inregistrare constituie pasul 1 pentru următorul ciclu de reflectare:
actiune/ experienta.

Crearea de alternative
din care să aleagă

testare
Realizarea
aspectelor esenţiale 3 5
1 Acţiune/
Experienţă

2
Revizuire
38
ASPECTE ETICE
Filmarea video ca instrument de feedback este provocatoare: profesorii sunt filmati
pe parcursul muncii lor, astfel comportamentul si actiunile devenind vizibile. Este necesar si
important sa se poata lucra cu suficienta incredere pe parcursul efectuarii analizei video.
De aceea imaginile si alte materiale sunt confidentiale, inclusiv: inregistrarile video si DVD,
rapoartele si alte note scrise. Partile terte nu vor primi date personale fara acordul
persoanelor implicate si toate partile implicate au dreptul de acces la datele inregistrate.
De asemenea, imaginile video nu pot fi folosite in lucrari publice fara acordul scris al
persoanelor aflate in cadru.
In fiecare scoala trebuie sa existe un protocol de confidentialitate, iar inainte de efectuarea
inregistrarilor video se incheie cate un contract de confidentialitate intre partile implicate
(indiferent care sunt acestea: profesor, psiholog, parinte, elev). Materialele video sunt
depozitate intr-un cabinet incuiat. La sfarsitul desfasurarii sedintelor VIT participantul vizat
este intrebat daca doreste sa pastreze oricare dintre materiale sau toate materialele, ori
acestea pot fi sterse la cerere, sau pot fi stocate in conformitate cu protocolul elaborat de
scoala.

MODELE PENTRU GHIDUL DE VIZIONARE A FILMELOR REALIZATE CU


AJUTORUL METODEI VIT
Orice interactiune poate fi analizata după schema comunicarii de baza. Prin
analizarea interatiunii la clasa, trebuie luate in considerare elementele specifice ale situatiei
scolare. Analiza va fi corecta, iar profesorul va observa consecintele doar cand se va lua in
considerare situatia scolara.
VIT are ca principii ale comunicarii de baza urmatoarele aspecte :
- Urmarirea initiativelor

- Confirmarea receptarii

- Numirea/exprimarea aprobarii

- Joc de rol in conversatie

- Rolul de lider in comunicare

Este important sa se perceapa interactiunea in relatie cu varii aspecte ale comportamentului


profesorului si sa se acorde atentie echilibrului dintre individ si grup.
In continuare este prezentata schema comunicarii de baza cu elementele esentiale care
trebuie avute in vedere de psiholog atunci cand realizeaza analiza comunicarii si
interactiunii. Totodata sunt prezentate si modele de fise pentru inregistrarea principalelor
aspecte urmarite de psiholog in analiza comunicarii si interactiunii.

39
Schema comunicării de bază

Segmente Modele Elemente


1. Iniţiativă şi Fiind atent Intoarcere către
receptare Urmărirea initiativelor
privire
Contact vizual
Intonatii prietenoase (semne relaxate)
Expresii faciale prietenoase
Semne clare
Semne vizibile
Semne cu 2 mâini
Punându-se de acord Primire
Confirmarea primirii
Atinoere
Participare
Adaptarea la tempo
Incuviintare din can
Exprimarea initiativei În manieră aprobatoare
Exprimarea În cuvinte a propriilor observaţii
(comportament / sentimente)
Exprimare În cuvinte a propriului comportament /
sentimente/ oânduri/ intenţii
Rostire: "da"
2. Schimb În cerc sau Formarea unui cerc formarea cercului
În grup privire În jur
Constientizarea receptării
Joc de rol Preluarea rolulului - acordarea rolurilor eqale
Incheierea rolului
Schimb
propuneri
Conversatii
Cooperare Lucru împreună
Ajutor reciproc
3. Consultare Formarea unei opinii Exprimarea părerilor
solicitarea păreri lor
Schimb de opinie/examinare
Conţinut Inmânarea subiectelor
Elaborarea şi explorarea subiectelor
4. Rezolvarea Definirea diferenţelor Examinarea intenţiilor
conflictului
Restabilirea Mergând Înapoi la segmentul 1, 2, 3
contactului După NU vine DA
Negociere Stabilirea punctelor de vedere
Ajungerea la o Înţelegere

40
Comunicarea de succes a profesorului
Inregistrare elev: Data:
grup: Ora:
activitate:
Profesor:
Supervizor:

Prezentarea intrebarii (dupa descrierea profesorului)

Semne mari

Voce, expresii faciale


si poziţia corpului

Contactul vizual

Atenţia la semne

poziţie

tempo

Comunicare
neambiguă
Exprimare vocală
pentru a consimţi
Definirea
comportamentului
dorit
Conştientizarea
primirii

Jocul de rol deschidere

Schimb: Cum sunt acordate rolurile? AI cui este rândul? Sunt rolurile
acordate egal?

Incheierea unui rol

conţinut

management

41
Didactica
materiale
nivel de diferentiere
variatie
pregatirea lectiei
tinuta,etc.
Managementul clasei
aranjarea clasei
reguli
zgomote
stimuli
structura

Formulati nucleul si puneti-l intr-un punct de actiune. Care sunt primii pasi ce trebuie luati?

Discutii Puncte de atentie din partea profesorului

Discutarea punctului de actiune

Pareri despre discutie

Intelegeri

42
Puncte de atentie pentru ghidarea comunicarii

Nume:__________________________
Data:___________________________
Care este punctul dumneavoastra forte?
__________________________________________________________________________
Puncte de atentie:
__________________________________________________________________________
Analiza lungimii filmului:

Urmarire

Receptarea si
acordarea confirmarii
receptarii

Predarea stefetei

Conducere

Echilibru intre
conducerea prin
activare si conducerea
prin compensare
Rezolvarea de problem
si orientarea actiunii

Pozitiv

Un nou punct de
atentie

43
DE CE VIT?
Eficacitatea acestei tehnici a fost demonstrata intr-o serie de studii recente. De exemplu, o
meta-analiza a 29 de studii realizate de catre Fukkink (2008) arata efecte statistice pozitive
semnificative ale feedback-ului interventiilor video asupra comportamentului si atitudinilor
parintilor si asupra dezvoltarii copilului.

Ce beneficii va aduce?
Participantii devin mult mai constienti de propriile lor abilitati de comunicare eficienta prin
vizualizarea lor in cadrul interactiunii. Punctele lor de vedere privind situatia de comunicare
respectiva sunt ascultate, consilierul putand ghida si raspunde la orice nedumerire.
Participantii se simt mai puternici, mai increzatori in propriile abilitati. Relatile, interactiunile
si comportamentul lor se poate dezvolta considerabil in masura in care acestia isi schimba
stilul de comunicare.
Practicieni considera ca tehnica este utila din urmatoarele motive:

 Filmarea se face in context - acasa, la scoala, la locul de munca, astfel ca se bazeaza


pe ceea ce se intampla cu adevarat.
 Participantii au posibilitatea de a se observa pe ei insisi interactionand.
 Procesul prin care participantii se vad ei însisi cum comunica in mod eficient
modifica si imbunatateste perceptia de sine.
 Exista un nivel ridicat de constientizare a propriilor aptitudini de interactiune si al
potentialului de dezvoltare a acestora in continuare.
 Participantii se simt ascultati de consilier si simt ca sentimentele si punctele lor de
vedere sunt receptate corect.
 Consilierul modeleaza principiile de contact in timpul feedback-ului pozitiv pentru a
asigura un plan pentru dezvoltarea interactiunii si comunicarii.
 Se dezvolta o intelegere care este împartasita.
 Sprijinul primit toate contribui la schimbari pozitive in comunicare si relatii cu
ceilalti.

Ce spun profesorii despre VIT?


"Nu am stiut ca atat de mult din comunicare se exprima
prin componenta non-verbala si adevarul este ca inveti
sa constientizezi asta de pe ecran "
"Nu am realizat ca am facut atat de multe in munca mea
si ca sunt atat de multe lucruri pe care le fac foarte bine."
"A fost greu la inceput sa ma vad pe ecran, dar m-a
ajutat cu adevarat. "
"Metoda VIT a contribuit mult la construirea increderii in
mine si in propriile abilitati."
"Filmul m-a ajutat pentru a vedea cum ne putem pune de
acord unii cu altii."

44
BIBLIOGRAFIE

1. ARTHUR ARON, ELAINE N. ARON, Statistics for psychology – Prentice hall, Upper
Saddle River, NJ 07458

2. DAMASCHIN D., Mijloace tehnice moderne de compensare a deficientelor senzoriale,


Analele Universitații Bucureşti, 1965.

3. GHERGUȚ, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale – Strategii


diferenţiate si incluzive in educaţie, Editura Polirom,

4. GORGOS C, Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, Ed. Medicală, București, 1988.

5. LUNGU O. , Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Seria psihologie experimentală șI aplicată.
- IașI 2001, UAIC

6. MCCORMICK, B., - „Teste screening pentru deficienţa de auz la copiii mici”, Bucureşti,
1994

7. NEVEANU POPESCU P., Dicţionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucureşti, 1978.

8. PAUNESCU C, Comunicarea prin limbaj la copiii cu audiomutitate, in Cercetări asupra


comunicării, Bucureşti, 1973.

9. SIMA, I. – „Psihopedagogie. Studii şi cercetări”, EDP, Bucureşti, 1998

10. VRASMAS T" DAUNT P., MUSU I., Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte
educative speciale, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996.

11. VRASMAS, T. (1998), Integrarea şcolara a copiilor cu handicap auditiv, in volumul


Educaţia integrata a copiilor cu handicap, coord. Verza, E., Paun, E., Reprezentanta
UNICEF in România.

12. Ianasi Mihaela – Curs - Psihologia persoanelor cu nevoi speciale, UAIC , Facultatea de
Psihologie si Stiinte ale Educatie, 1998

13. Ianasi Mihaela - Curs - Psihologia persoanelor deficiente mintale, UAIC , Facultatea de
Psihologie si Stiinte ale Educatie, 1998

14. INTERNET – Proiectul RONDO……………………………...http://www.pentrusurzi.org.ro

45

S-ar putea să vă placă și