Recuperarea și integrarea socială a copiilor

cu cerințe educaționale speciale prin terapie
psihomotrică 
 
 

 
Coordonator:
Prof.Pop Ramona Mirela
 CUPRINS
 ASPECTE PSIHOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA, INTEGRAREA
ȘI RECUPERAREA COPIILOR CU CES
 Dezvoltarea copiilor în perioada preşcolară
 Copii cu cerințe educaționale speciale – dezvoltarea socială și
psihofizică în mediul familial şi şcolar
 Activități de terapie educațională - Terapia psihomotrică
 Activitatea motorie și formarea abilităților vizual-perceptive
 Dezvoltarea abilităților manuale
 Structura psihomotricităţii
 Obiectivele programelor de intervenție
 Aspecte psihologice privind recuperarea, integrare școlară și socială a
copiilor cu CES

 OBIECTIVE ȘI IPOTEZE
 METODOLOGIA CERCETĂRII
 PREZENTAREA REZULTATELOR
 CONCLUZII
 Dezvoltarea copiilor în
perioada preşcolară

 Dezvoltarea fizică

 Dezvoltarea motricității

 Dezvoltarea intelectuală

 Dezvoltarea memoriei

 Dezvoltarea afectivă

 Dezvoltarea limbajului

 Dezvoltarea inteligenţei şi gândirii

 Activități de terapie
educațională
Programele terapeutice privind educația pshomotricității includ:
 Recuperarea întârzierilor în dezvoltarea motrică;
 Influențarea pozitivă a reprezentării schemei corporale;
 Recuperarea tulburărilor de lateralitate;
 Recuperarea tulburărilor de orientare, organizare și structurare
spațială;
 Recuperarea tulburărilor de orientare și structurare temporală;
 Identificarea și discriminarea structurilor perceptive de formă și
culoare;
 Recuperarea instabilității psihomotorii;
 Recuperarea tulburărilor de tipul disgrafiei, dispraxiei, apraxiei;
 Recuperarea tulburărilor de echilibru și coordonare;
 Recuperarea tulburărilor de sensibilitate;
 Activități practice, de relaxare, sportive, de comunicare și de
expresie corporală (dans, gimnastică ritmică, aerobică etc.).
 Aspecte psihologice privind recuperarea,
integrare școlară și socială a copiilor cu CES

În scopul unei reușite depline a integrării copiilor cu dizabilități/ cerințe

educative speciale într-o școală de masă, este nevoie de parcurgerea în
timp a mai multor etape distincte prin care se urmărește asigurarea
condițiilor optime pentru o nouă formă de organizare a școlii și a
curriculumului aplicat în școala respectivă.
Integrarea presupune egalitatea de participare socială și egalitatea de
șanse în realizarea accesului la educație.

Principalele direcții de manifestare ale psihomotricității sunt:

 relația cu sine - cuprinde în special coordonarea posturală bazată pe
reflexe, cu componentele sale spatiale, ritmice şi energetice;
 relația cu cei din jur - se realizează prin contactul tegumentelor,
mimică, surâs, voce, privire;
 relația cu mediul înconjurător - contactul tegumentelor cu agentii fizici,
manipularea obiectelor din jur, descoperirea spațiului apropiat şi
îndepărtat etc.
 OBIECTIVE ȘI IPOTEZE

Obiectivele cercetării
 Evidenţierea caracteristicilor psihomotorii ale copiilor cu cerințe
educative speciale.
 Compararea caracteristicelor de dezvoltare psihomotorii și a
abilităților motorii a celor două grupuri de preșcolari: grupul de
cercetare şi cel de control.
 
Ipotezele cercetării
 
 Presupunem că există diferenţe semnificative între grupul de
cercetare şi grupul de control în ceea ce priveşte dezvoltarea
psihomotorie.
 Presupunem că există diferenţe semnificative între grupul de
cercetare şi grupul de control în ceea ce priveşte abilitățile motorii:
motricitate grosieră, motricitate fină și prerechizite pentru scris.
 METODOLOGIA CERCETĂRII

Instrumentele cercetării

 Fişade evaluare a dezvoltării copiilor (3-7 ani), (Ionescu şi Benga,

2008)
 Scala Ozeretzki de evaluare a dezvoltării motrice

Eșantion

 Un grup de 34 de subiecți, format din preșcolari cu vârsta cuprinsă

între 4 și 6 ani, împărţit în două eşantioane independente.
 Primul eșantion (de studiu) este format dintr-un număr de 17 de
subiecți cu un interval de vârstă cuprins între 4 și 6 ani, de la Școala
Gimnazială Specială Baia Mare.
 Al doilea eşantion (de control) este format din 17 de subiecţi cu vârsta,
cuprinsă între 4 și 6 ani, care nu prezintă deficiențe. Subiecţii au fost
selectaţi din cadrul Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 25 din Baia
Mare.
 PREZENTAREA
REZULTATELOR
Diferențele dintre mediile pentru vârsta motrică a celor două
eșantioane diferă semnificativ din punct de vedere statistic deoarece
pragul de semnificație al diferenței se situează sub valoarea de 0,05
(0,001<0,05). Acest rezultat ne confirma ipoteza conform căreia
există diferenţe semnificative între grupul de cercetare şi grupul de
control în ceea ce priveşte dezvoltarea psihomotorie.
Grup de control
Grup experimental
 PREZENTAREA
REZULTATELOR

 Diferențele dintre mediile pentru abilitățile motorii calculate cu

ajutorul testului t pentru eșantioane independente a celor două
eșantioane diferă semnificativ din punct de vedere statistic
deoarece pragul de semnificație al diferenței se situează sub
valoarea de 0.05 (0.001<0.05).
 Concluzii
 În primul rând, când ne referim la integrarea socială a unui individ ne
referim la integrarea lui academică, școlară. Ea este cu atât mai facilă,
și mai puțin traumatizantă pentru copil cu cât vârsta lui este mai mică.
Tocmai de aceea am ales să studiez un lot de subiecți preșcolari.
 Este foarte importantă pentru o integrare facilă tipul, natura și
gravitatea deficienței, precum și vârsta la care se începe frecventarea
unei forme de învățământ.
 Cele două ipoteze, conform cărora am presupus existența unor
diferenţe semnificative între grupul de cercetare şi grupul de control
în ceea ce priveşte dezvoltarea psihomotorie și existența unor
diferenţe semnificative între grupul de cercetare şi grupul de control
în ceea ce priveşte abilitățile motorii: motricitate grosieră, motricitate
fină și prerechizite pentru scris s-au confirmat.
 Pe baza rezultatelor acestui demers, pentru a facilita integrarea
copiilor cu CES ar putea fi conceput un program de prevenței la
nivelul școlilor speciale care să conștientizeze părinții de rolul
deosebit de important pe care îl joacă în dezvoltarea motrică a
copiilor.