P. 1
Ghid de Bune Practici Pentru Educatia Timpurie 3 - 7 Ani

Ghid de Bune Practici Pentru Educatia Timpurie 3 - 7 Ani

|Views: 953|Likes:
Published by Popescu Robert

More info:

Published by: Popescu Robert on Jul 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învãþãmântul Preuniversitar

ghid de bune practici
2008 pentru educaþia timpurie a copiilor între 3 - 6/7 ani

GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU

EDUCA IA TIMPURIE A COPIILOR ÎNTRE 3-6 / 7 ANI

CERCET RII ûI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv mântul Preuniversitar Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani a fost realizat în cadrul Proiectului pentru Educa ie Timpurie Incluziv . Gr dini ei cu Program Prelungit nr.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCA IEI. din cadrul Programului de Incluziune Social cofinan at de Guvernul României üi Banca Mondial . Mul umim Gr dini ei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe. Gr dini ei nr. pentru amabilitatea de a oferi poze pentru ilustrarea prezentului ghid. 3 Step by Step-Tulcea. 1-Videle üi Gr dini ei Waldorf-Pucioasa. 2 .

.

.

Succesul educa iei se bazeaz pe adaptarea demersului educa ional la nevoile individuale ale fiec rui copil. . teorii bazate pe cercet ri noi. În educa ie nu exist re ete. valori. practici confirmate care üi-au demonstrat în timp eficien a. . 5 . . Ideea central este aceea c fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezint punctul de plecare în toate deciziile luate în privin a lui.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani CUVÂNT ÎNAINTE Copil ria timpurie reprezint cea mai important perioad din via a unui individ prin consecin ele durabile pe care le are asupra dezvolt rii ulterioare a acestuia. Cu cât ne vom apropia mai mult de el üi îl vom în elege mai bine. exist experien acumulat . reguli. idei.de a oferi sprijin în aplicarea cerin elor Curriculumului Na ional. credem üi gândim despre copil se reflect în tot ceea ce facem pentru el.de a promova practicile educa ionale care stimuleaz üi sus in dezvoltarea copilului. cu atât vom înv a mai multe despre ceea ce ar trebui s facem pentru a-l ajuta s creasc üi s se dezvolte la nivelul întregului poten ial de care dispune.de a crea o perspectiv comun üi unitar în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvolt rii üi educa iei copilului în perioada timpurie. Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezint un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucreaz cu copiii de vârst timpurie cu scopul: . Ultimele cercet ri au demonstrat üi argumentat modul în care trebuie abordat aceast perioad de vârst insistând pe practicile adecvate de îngrijire üi educa ie a copilului mic.de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnic . cu scopul primordial de a-l ajuta s se dezvolte deplin. Ghidul are ca reper primordial COPILUL! Tot ceea ce ütim. principii.

dezvolt comportamente adecvate. Ele sunt procese complementare. Sunt numeroase modalit i de clasificare a domeniilor dezvolt rii (cea mai r spândit fiind cea a lui Bloom). . precum orice practic devine improviza ie dac nu este sus inut cu argumente ütiin ifice. cognitiv. adaptabile. Respectarea drepturilor fiec rui copil. Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate. achizi ioneaz deprinderi. asigurarea egalit ii üanselor la educa ie. au fost explicitate üi completate. a stimei). se autodefineüte în raport cu sine üi cu ceilal i. conturând universul teoretic al educa iei timpurii. precum üi în plan cognitiv üi socio-emo ional.necesitatea respect rii unicit ii fiec rui copil prin adaptarea educa iei la nevoile. iar toate deprinderile. domeniul fizic (psihomotor). cele trei domenii clasice în psihologie. Astfel. valorizarea sinelui (cultivarea respectului fa de sine. Nici unul din aspectele dezvolt rii nu se manifest de sine st t tor. colaborare. În prezent. interesele üi ritmul individual de dezvoltare a copilului. polite e. reflect intercorelarea abilit ilor. preocup rile de conceptualizare cât mai comprehensiv a dezvolt rii copilului au condus spre definirea acestor domenii având ca reper atât psihologia dezvolt rii. aceste domenii ale dezvolt rii copilului sunt prezentate üi constituie direc ii prioritare în aplicarea curriculumului. principiile de baz care trebuie respectate în abordarea integrat a copilului.avantajele abord rii holiste (globale) a copilului acordându-se aten ie în egal m sur dezvolt rii acestuia atât în plan fizic. Este un proces ordonat continuu în care copilul dobândeüte cunoütin e. pe plan interna ional. oricât de simple sau complexe ar fi. Dezvoltarea este definit ca sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe üi mai detaliate. socio-emo ional. Factorii ereditari üi de mediu. Sunt prezentate numeroase argumente care sus in: . În curriculumul pentru educa ia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. încredere. Creüterea se refer la schimb rile specifice de ordin fizic üi creüterea în dimensiune. Acestea sunt: 6 . influen eaz ritmul üi calitatea dezvolt rii copilului – de aici diferen ierea atât de semnificativ a dezvolt rii copilului. Conceptul conform c ruia copilul este un tot unitar are la baz principiul acceptat pe larg c toate domeniile creüterii üi dezvolt rii umane sunt legate între ele. Se ütie c orice teorie devine steril dac nu este înso it de practica ce îi poate confirma valoarea. perspectiva psihopedagogic actual privind educa ia copilului mic. dar üi finalit ile educa iei în perioada copil riei timpurii. onestitate sunt aspecte care stau la baza elabor rii acestui ghid. toleran . Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practic . dezvoltarea rela iilor cu semenii bazate pe respect. al s n t ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Cunoaüterea creüterii üi dezvolt rii copilului este absolut necesar pentru în elegerea fiziologiei üi patologiei vârstei. unici în cazul fiec rui copil.

DOMENIUL Dezvoltarea fizic . pân la miüc ri fine de tipul realiz rii desenelor sau modelarea). care influen eaz decisiv procesul de înv are. Dezvoltare fizic : Dezvoltarea motricit ii grosiere Dezvoltarea motricit ii fine Dezvoltarea senzorio-motorie S n tate üi igien personal : Promovarea s n t ii üi nutri iei Promovarea îngrijirii üi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal 2. s n tate üi igien personal – cuprinde o gam larg de deprinderi üi abilit i (de la miüc ri largi. alergarea. cunoaüterea üi aprecierea c r ii Dezvoltarea capacit ii de discriminare fonetic . Interac iunile sociale mediaz modul în care copiii se privesc pe ei înüiüi si lumea din jur. a comunic rii (cuprinzând abilit i de ascultare. precum üi dezvoltarea conceptului de sine. al turi de cunoütin e üi practici referitoare la îngrijire üi igien personal . asocierea sunet-liter Conütientizarea mesajului vorbit/scris Însuüirea deprinderilor de scris. Dezvoltarea emo ional vizeaz îndeosebi capacitatea copiilor de a-üi percepe üi exprima emo iile. dar üi a în elegerii semnifica iei mesajelor). Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii: Dezvoltarea capacit ii de ascultare si în elegere (comunicare receptiv ) Dezvoltarea capacit ii de vorbire üi comunicare (comunicare expresiv ) Dezvoltarea premiselor citirii üi scrierii: Participarea la experien e cu cartea. sintaxei. nutri ie. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj 7 . de a în elege üi a r spunde emo iilor celorlal i. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii – vizeaz dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. crucial pentru acest domeniu. capacitatea lui de a stabili üi men ine interac iuni cu adul i si copii. nonverbal si verbal ) üi preachizi iile pentru scris-citit üi înso eüte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. dar üi coordonarea. comunicare oral si scris . În strâns corela ie cu conceptul de sine se dezvolt imaginea despre sine a copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. practici de men inerea s n t ii si securit ii personale. Dezvoltare social : Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu adul ii Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu copiii de vârst apropiat Acceptarea üi respectarea diversit ii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emo ional : Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emo ional Dezvoltarea expresivit ii emo ionale 3. cum sunt s ritul. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo ional – vizeaz debutul vie ii sociale a copilului. gramaticii. dezvoltarea senzorial .

modul în care abordeaz sarcinile üi contextele de înv are. forme geometrice. care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate üi permanente legate de abilit ile copilului üi comportamentul lui. Ideea care str bate ghidul. Domeniul include abilit ile de gândire logic üi rezolvare de probleme.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. în afara deprinderilor si abilit ilor men ionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. obiecte. precum üi la atitudinea sa în interac iunea cu mediul üi persoanele din jur. Aceast idee este promovat de: • Abordarea integrat a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experien iale care vizeaz toate domeniile de dezvoltare men ionate în curriculum. DOMENIUL Capacit i üi atitudini în înv are – se refer la modul în care copilul se implic într-o activitate de înv are. m surare) Cunoaüterea üi în elegerea lumii (lumea vie. dincolo de caracteristicile lor fizice. metode ütiin ifice) 5. cunoütin e elementare matematice ale copilului üi cele referitoare la lume üi mediul înconjur tor. Dezvoltarea gândirii logice üi rezolvarea de probleme Cunoütin e üi deprinderi elementare matematice. În elegerea fiec rui domeniu al dezvolt rii contribuie la conturarea „portretului” copilului. dar stabileüte mai greu rela ii cauzale între fenomene. cunoaüterea üi în elegerea lumii: Reprezent ri matematice elementare (numere. dar vorbeüte mai târziu. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv – a fost definit în termenii abilit ii copilului de a în elege rela iile dintre obiecte. concepte de spa iu. fenomene. 8 . Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de stimulii pe care-i întâlneüte copilul üi de posibilit ile de înv are oferite de mediul educa ional. Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme. îndeosebi prin exemplele üi recomand rile prezentate. în elegerea modelelor. opera ii. Curiozitate üi interes Ini iativ Persisten în activitate Creativitate Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvolt rii normale a copilului üi sunt utilizate pentru a descrie evolu ia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvolt rii. P mântul. este c înv area üi dezvoltarea copilului la vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectiv integrat . evenimente üi persoane. reprezent ri numerice. Spa iul. proiectarea de unit i tematice care integreaz obiectivele cadru ale tuturor domeniilor de experien iale prin sarcinile üi materialele utilizate. altul are capacitatea de a rela iona foarte uüor.

asigurându-i protec ie. Gradarea progresiv de la teorie la practic de-a lungul întregului ghid a avut ca scop unic argumentarea necesit ii promov rii activit ii integrate la vârstele timpurii. dorin a üi nevoia de a se exprima în forme cât mai variate. dorin a üi nevoia de joc. Copilul înva f când! S -i oferim toate oportunit ile de a înv a. promovarea üi sus inerea unei noi perspective asupra educa iei copiilor de 3 – 6/7 ani. Noi trebuie s fim preg ti i üi convinüi c prin interven iile noastre educative stimul m dorin a üi nevoia de cunoaütere. mai presus de toate. Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrat în cadrul activit ii copilului în gr dini .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • • • Corelarea domeniilor de dezvoltare üi a celor experien iale cu tipurile de activit i proiectate üi cu centrele de activitate organizate în sala de grup . siguran . Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare. 9 . atât teoretice cât üi practice. ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactic de zi cu zi. s ofere informa ii de ordin general dar üi repere importante. iubire! Gândit s fie prietenos üi folositor în acelaüi timp. încurajare üi. Organizarea mediului de înv are care s permit dezvoltarea liber a copilului üi s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. Parteneriatul dintre gr dini – familie – comunitate conduce spre abordarea integrat a înv rii üi dezvolt rii copilului în func ie de necesit ile üi cerin ele individuale ale sale. dorin a üi nevoia de explorare. cooperare prin modul de evaluare üi planificare a programului zilnic. descoperire. dorin a üi nevoia de miücare.

o dimensiunea fizic / motorie (abilitatea de miücare üi coordonare. • Dezvoltarea este un proces multidimensional. pornind de la familie. Educa ia timpurie încorporeaz ideea c vârstele mici constituie baza personalit ii. dezvoltarea cognitiv . • Dezvoltarea reprezint un proces continuu de schimbare în cadrul c ruia nivelul de miücare. educa ia timpurie sprijin supravie uirea. oferind condi ii specifice pentru dezvoltarea deplin . o dimensiunea socio-emo ional (abilitatea de a interac iona cu lumea din jur üi de a tr i emo ii sentimente adecvate).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 1. a comunica oral üi scris). în func ie de evolu ia individual üi de vârst a acestora. iar pentru reuüita educa ional a copilului e necesar s fie antrena i to i agen ii cu influen e asupra copilului. socio-emo ional üi const în activit i üi experien e care influen eaz dezvoltarea plenar a copilului. a asculta üi a în elege. fizic üi emo ional a lor. creüterea. s n tate üi nutri ie). Conform Raportului de monitorizare global a Educa iei pentru To i (2007). Copil ria timpurie z z z z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea invidului Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii üi contribuie la perspectiva integrat înv rii üi dezvolt rii. social . a judeca. 10 . a reflecta. o dimensiunea cognitiv (abilitatea de a gândi. Obiectivele generale ale educa iei timpurii Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie. informal. a abord rii z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea individului Educa ia timpurie este prima treapt de preg tire pentru educa ia formal üi se adreseaz copiilor de la naütere la 6-7 ani. dezvoltarea üi înv area copiilor de la naütere pân la intrarea în ciclul primar (formal. sim ire üi interac iune al copilului cu persoanele üi obiectele din lumea înconjur toare devine din ce în ce mai complex. cât üi pe cea cognitiv . nutri ia üi igiena. incluzând s n tatea. În aceast perioad educa ia este un proces holist. institu ii de educa ie pân la comunitate. nonformal). care se centreaz atât pe dezvoltarea fizic . gândire.

toate dimensiunile dezvolt rii sunt interdependente. se afl într-o strâns determinare üi rela ionare reciproc . repeten ie sc zut ). se îmbun t eüte abilitatea intelectual a copilului pe termen scurt. lucrurile din jur. cognitive. copiii trecând prin procese succesive de asimilare üi acomodare. Copiii dobândesc atitudine pozitiv üi motiva ie pentru activitatea ücolar . Aceast interac iune dintre dimensiuni. • ¨ Repere cheie privind dezvoltarea Dezvoltarea uman este determinat de interac iune dinamic üi continu a factorilor biologici üi a experien ei. solicit o aten ie asupra “copilului în întregime”. Dezvoltarea poate fi influen at în copil ria timpurie prin interven ii eficiente. Rela iile umane üi impactul lor asupra individului constituie elementele unei dezvolt ri s n toase. dar el r mâne vulnerabil în fa a riscurilor üi este predispus s accepte influen ele protectoare din primii ani de via pân la maturitate. Tot ce se întâmpl în primii ani de via ai copilului este esen ial. Un copil care se bucur de aten ie. asupra carierei sale ücolare (note mai mari. de a-üi dezvolta capacit ile de rela ionare. independent de mediul de provenien . Copiii sunt participan i activi la procesul de dezvoltare a lor. atât pentru progresul s u imediat cât üi pentru viitorul s u. joc. comunicare va manifesta dorin a üi încrederea de a înv a repede. Educa ia timpurie dezvolt abilit ile sociale ale copiilor. grij . - 11 . emo ionale ale copilului. ¨ Efectele pozitive ale educa iei timpurii Educa ia timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ilor copilului. traiectoria lor este caracterizat prin continuitate üi discrepan e. Dac un copil se confrunt cu st ri de stres emo ional üi nu poate face fa stresului vor fi afectate capacit ile lui de a se dezvolta fizic üi de a înv a. distincte din punct de vedere conceptual dar interdependente organic. De aceea educa ia timpurie are în vedere aceast perioad fundamental pentru dezvoltarea creierului. Toate modific rile ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la baz interac iunea acestuia cu oamenii. se influen eaz üi se dezvolt simultan. ce determin progresele în formarea capacit ilor fizice. lingvistice. reflectând dorin a proprie fiin ei umane de a explora üi st pâni mediul. Formarea abilit ilor de autoreglare constituie piatra de temelie în dezvoltarea copiilor mici sub toate aspectele. r bdare. sociale. conducând la preven ia unor probleme sau deficien e. Dezvoltarea copiilor se produce pe c i individuale. Cultura influen eaz toate aspectele dezvolt rii umane üi este reflectat în tradi iile üi regulile de creütere a copiilor. Timpul în care copilul trece prin experien e proprii are importan . se schimb percep ia celorlal i asupra poten ialului copilului. care schimb echilibrul dintre riscuri üi factorii protectori. precum üi prin contexte culturale semnificative. atunci când mediul educa ional üi interac iunea adult-copil promoveaz calitatea üi incluziunea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea este un proces integrator.

iar în elegerea se produce doar atunci când aceste procese se afl în echilibru. Copiii proveni i din medii socio-economice defavorizate. - z Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii Pentru realizarea unei educa ii centrate pe copil. cuprins între 6/7 – 10/11 ani. . dar etapele parcurse în dezvoltare sunt generale. peste 11 ani.calitatea preg tirii personalului. dup Piaget. pentru a interac iona activ cu mediul üi a ac iona asupra acestuia. Stadiile dezvolt rii în procesul de înv are üi formare a personalit ii copilului. parcurg un traseu ücolar mai lung.un program zilnic ütiin ific. . mediul poate frâna sau stimula ritmul dezvolt rii. se reduce comportamentul delicvent. sunt: ™ stadiul inteligen ei senzorio-motorii. ™ stadiul opera iilor concrete. universale.Educa ia timpurie are efecte pozitive asupra integr rii sociale a adolescentului üi adultului. cuprins între 0-2 ani. metodologia propus în acest ghid se bazeaz pe o re ea teoretic solid . punând accent pe dezvoltarea cognitiv . În acest proces ei îüi dezvolt capacit i cognitive üi modele comportamentale tot mai complexe. . pe practici pedagogice de succes pe plan mondial.implicarea p rin ilor. rate mai sc zute de abandon üi o dorin mai mare de a fi integra i în societate.mediul educa ional adecvat. Ideile lui J. care au beneficiat de o educa ie timpurie adecvat . Copiii îüi construiesc structuri mentale care iau naütere prin interiorizarea ac iunilor cu obiectele. cuprins între 2-6 ani. ™ stadiul gândirii preopera ionale. ¨ Teoriile constructiviste acord aten ie egal eredit ii üi educa iei în dezvoltarea copilului. Cunoaüterea noului activeaz procesul de asimilare üi acomodare. prin adaptare îüi modific schema conform obiectului. Piaget privind impactul înv rii prin descoperire üi explorare asupra dezvolt rii copiilor mici constituie baza educa iei timpurii. Copiii sunt aborda i ca subiecte care îüi utilizeaz capacit ile fizice üi intelectuale în continu dezvoltare. . ™ stadiul opera iilor formale. În concluzie. educa ia timpurie îüi pune amprenta pe tot parcursul vie ii copilului üi de aceea programele de înalt calitate depind în mod direct de: . . Prin asimilare coreleaz obiectul cu schema deja existent . Dezvoltarea üi înv area sunt constante.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Frecventarea unei institu ii üi durata acestei frecvent ri reprezint o condi ie esen ial pentru înregistrarea unor progrese în dezvoltarea copilului.practici de grupare eficient a copiilor. reciproce între procesul de asimilare üi adaptare. 12 .

loialitate. lingvistic . . au o anumit structur üi se soldeaz cu un produs psihologic pozitiv sau negativ ce marcheaz dezvoltarea ulterioar a personalit ii. El renun la no iunea de inteligen general üi arat c multe probleme legate de înv are trebuie considerate diferen e üi nu deficien e. omul traverseaz 8 stadii polare. fenomene. ¨ Teoria înv rii socio-culturale üi zona proximei dezvolt ri a lui Lev Vîgotsky are ca idei cheie: → caracterul social al înv rii → zonele dezvolt rii o zona actualei dezvolt ri – spa iul în care copilul rezolv independent situa iile problem . logico-matematic . Copilul se str duieüte s g seasc explica ie evenimentelor üi lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i crea oportunit i pentru cercetare üi explorare.poten ialul de dezvoltare al individului cap t împlinire pe tot parcursul existen ei. iar ca produs – fidelitate. ¨ Teoria dezvolt rii psihosociale a lui Erik Erikson completeaz teoria dezvolt rii cognitive a lui J. corporal-chinestezic . muzical . Dup Erikson: .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care tr ieüte. ™ În primul an de via exist rela ia bipolar încredere-neîncredere ce poate avea ca achizi ie încrederea în adul i. personal . are loc pe etape. ™ De la 1 la 3 ani → autonomie / emancipare – dependen a / îndoiala üi genereaz autocontrolul. structurile mentale se formeaz prin interac iunea copilului cu mediul. în dezvoltarea sa cognitiv üi moral . o zona proximei dezvolt ri – spa iul în care copilul ajunge s solu ioneze problema. .dezvoltarea e un proces de integrare a factorilor biologici individuali cu factorii de educa ie üi cei socio-culturali. evenimente. securitate üi s încurajeze cunoaüterea. ™ Între 4 üi 5 ani → dorin a de a afla ce fel de persoan va fi – sentimentul vinov iei genereaz sentimentul de responsabilitate. fiin e. Ulterior informa iile dobândite prin explorare sunt utilizate în ac iuni. dar numai cu ajutorul adultului. . Orientarea procesului educativ spre zona proximei dezvolt ri este o condi ie prioritar pentru educa ia copilului. ™ Între 6 üi 11 ani → constituirea ini iativei – sentimentul de inferioritate conduce spre sentimentul competen ei. stabilind raporturi între obiecte. anumite calit i. Înv area în primii doi ani este senzorial .Piaget.Stadiile sunt consecutive. 13 . spa ial . ¨ Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (social /interpersonal . s -i asigure suport emo ional. naturalist üi existen ial ) eviden iaz laturile forte üi punctele vulnerabile care influen eaz dezvoltarea fiec rui individ.individul traverseaz crize de dezvoltare în urma c rora acumuleaz noi achizi ii. ™ Între 12 üi 18 ani → conütientizarea identit ii Eu-lui – confuzia rolurilor.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Teoria lui Gardner atrage aten ia asupra talentelor unice ale fiec rui copil. ¨ Dezvoltarea capacit ii de a interac iona cu al i copii. astfel p rin ii. “ûcoala este îns üi via a” – afirma el… ¨ Jerom Bruner a observat c . ei dobândesc capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului. Procesul educa ional planificat üi realizat din perspectiva inteligen elor multiple: . capacit i. încerc rilor üi experiment rilor. ¨ John Dewey subliniaz necesitatea îmbog irii experien ei personale ca fiind o component vital în faza de dezvoltare a conceptelor “S se înve e f când”. . z Obiectivele generale ale educa iei timpurii ¨ Dezvoltarea liber . . deprinderi. . ca experien e autonome de înv are. Încurajarea explor rilor. sprijinind formarea autonom üi creativ a acestuia. exerci iilor. atitudini üi conduite noi. în timp ce copiii manipuleaz mediul social. integral üi armonioas a personalit ii copilului în func ie de ritmul propriu üi trebuin ele sale.faciliteaz interac iunea cu lumea. a autonomiei üi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. pentru a dobândi cunoütin e.asigur üi sus ine succesul în autoexprimare. Toate aceste teorii se constituie în argumente ütiin ifice pentru abordarea educa iei în perioada copil riei timpurii din perspectiva stimul rii dezvolt rii plenare a acestuia üi a adopt rii de practici care s pune în centrul preocup rilor copilul üi ceea ce este cel mai bine pentru el. ¨ Sprijinirea copilului în achizi ionarea de cunoütin e. cu adul ii üi mediul. ¨ Descoperirea de c tre fiecare copil a propriei identit i. 14 .condi ioneaz centrarea pe copil üi individualizarea. educatorii trebuie s acorde aten ie laturilor forte ale copilului üi s ac ioneze în sensul dezvolt rii lor.înt reüte imaginea de sine üi sentimentul de competen . deprinderi üi atitudini necesare acestuia la intrarea în scoal üi pe parcursul vie ii.

considerate punctul de start al interven iei educa ionale. familiei.Declara ia Conferin ei mondiale de la Jomtien. cu privire la asigurarea accesului particip rii üi calit ii educa iei pentru to i. s asculte. cognitiv . social . spiritual . ceea ce implic üi asigurarea dreptului la libera expresie üi decizie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie incluziv În perioada timpurie adultul trebuie s aib ca principal obiectiv dezvoltarea deplin a copilului pornind de la unicitatea lui. 4 4 15 . abordarea holistic a dezvolt rii copilului presupune preocuparea permanent a cadrelor didactice pentru cunoaüterea copilului ca individualitate üi adaptarea programelor de educa ie la profilul individual al subiectului educa iei. religie. modul cum organizeaz contextele üi experien ele de înv are üi abordeaz jocul üi înv area. Drepturile copilului sunt în sensul cel mai strict responsabilit ile educatorilor. → asigurarea asisten ei üi îngrijirii necondi ionate din partea adultului. Thailanda (1990) referitoare la “Educa ia pentru to i”. Glava. comunit ii. indiferent de sex. care ghideaz deciziile privind interac iunea cu copiii. Rolul educatorului implicat în programul de educa ie timpurie este acela de a conütientiza valen ele formative ale interac iunilor sociale üi de a-üi exersa competen ele de utilizare a lor ca instrumente de facilitare a dezvolt rii copiilor. se influen eaz reciproc üi se dezvolt simultan. . → asigurarea respectului fa de copil. nevoi speciale.Declara ia de la Salamanca (1994). Principiul medierii înv rii în cadrul procesului educa ional îüi g seüte fundamentul în cercet ri de dat recent ale psihologiei dezvolt rii privind dezvoltarea cognitiv nu dintr-o simpl interac iune a copilului cu lumea. . Exemplu: Dreptul copilului a fi ascultat üi a i se oferi ocazia s -üi exprime opiniile implic responsabilit i pentru adult: s încurajeze comunicarea. Principiile care stau la baza interven iei adultului asupra copilului reprezint repere importante ale activit ii lui. fiecare din acestea fiind în egal m sur important üi trebuie s fac obiectul educa iei timpurii incluzive. limb . s ghideze/medieze discu iile colective. Caracterul unic al personalit ii copilului este dat de specificul nevoilor individuale de cunoaütere üi formare ale copilului. Principiul respect rii depline a drepturilor copilului cuprinse în documentele interna ionale: . C. ras .Conven ia cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990). condi ie esen ial pentru formarea unei personalit i integrale üi armonioase. emo ional . serviciilor sociale. Copilul este o individualitate. cu familiile acestora. care trebuie s asigure cadrul propice de manifestare a acestora: → asigurarea üanselor egale la educa ie üi dezvoltarea deplin a poten ialului individual pentru to i copiii. o personalitate în formare ale c rei arii de manifestare: fizic . s formeze la copii deprinderi de comunicare. 2002). ci fiind mediat de interac iunile sociale cu unul sau mai mul i indivizi (A. Glava. 4 Principiul consider rii copilului ca un întreg.

de a-l cunoaüte üi a-l st pâni. Principiul diversit ii contextelor üi situa iilor de înv are Acest principiu subliniaz importan a oferirii de c tre educator în mediul educa ional de contexte üi situa ii de înv are cât mai diverse. . proiectele tematice. 4 4 4 4 16 rii este dat de . Principiul înv rii prin joc Jocul este activitatea fundamental a copil riei üi st la baza conceperii întregului program din gr dini . . dar eficien înv utilizarea lor în momentul oportun în func ie de particularit ile de vârst üi individuale. Diferen ierea üi individualizarea curricular presupune un ansamblu de ac iuni organizate üi sistematice ale cadrului didactic. deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul face parte din modul lor natural de a înv a. Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de înv are üi cu cât contextele de înv are sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase experien ele tr ite üi achizi iile dobândite în urma lor. cognitiv.derularea unor programe de diferen iere üi individualizare curricular . iar adaptarea curricular vizeaz con inuturile. .identificarea timpurie a copiilor cu cerin e educative speciale üi cu risc de eüec ücolar. emo ional. Principiul altern rii formelor de organizare a activit ii üi a strategiilor de înv are Înv area are loc fie prin sarcini individuale. care implic motric. de obiective. care s permit evitarea apari iei problemelor asociate sau efectelor secundare unei r mâneri în urm în dezvoltare. .promovarea unor ac iuni complexe de asisten psihopedagogic . ac iunile. procesele. Acesta este üi motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activit ile tematice.asigurarea üanselor egale de dezvoltare a fiec rei individualit i üi pregatirea pentru integrarea social üi ücolar . ce au ca scop identificarea nevoilor educa ionale individuale sau ale unor subgrupuri üi crearea unui context educa ional care s r spund acestor nevoi. fizic üi social. social copilul. iar abordarea interdisciplinar a con inuturilor educa iei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaütere a copiilor mici üi abordarea unor subiecte de interes. Activit ile trebuie s inteasc “zona proximei dezvolt ri”. mediul (fizic üi social) üi produsele aüteptate de la copii în urma parcurgerii activit ilor de înv are. Principiul abord rii integrate a curriculumului În educa ia timpurie abordarea interdisciplinar a con inuturilor este o necesitate ce decurge din nevoia fireasc a copilului de a explora mediul înconjur tor. modul cel mai natural de a înv a al copilului. momentul zilei. fie prin sarcini în perechi sau în grupuri mici. iar integrarea informa iilor.asigurarea interven iei educa ionale precoce pentru dep üirea dificult ilor într-un mediu tolerant üi flexibil. integrate. priceperilor. social care s dubleze interven ia educa ional diferen iat . Jocul înseamn înv are.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul diferen ierii üi individualiz rii implic : . Studierea integrat a realit ii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaütere. fie cu întreaga grup . medical . con inuturi.

explorarea. igiena üi protec ia lui. pornind de la activit ile integrate (centrate pe anumite obiective üi con inuturi). creütere üi îngrijire înseamn participarea la asigurarea unui start bun în via pentru orice copil. condus üi supravegheat de c tre cadrul didactic. dezvoltare. toate activit ile care se desf üoar împreun cu copiii reprezint experien e de înv are pentru copil. intensiv. Înv area la vârstele timpurii – Cum înva copilul? z z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. pân la momentele de rutin sau tranzi ie. abilit i ce contribuie la autonomia copilului. metodic. dar üi pot extinde cunoütin ele üi experien ele acumulate prin activit ile integrate. Experimentarea. Acesta are un caracter planificat. În gr dini .activit ile tematice Educa ia formal în perioada timpurie reprezint activitatea desf üurat la nivelul gr dini ei în vederea form rii üi dezvolt rii personalit ii. care consolideaz anumite deprinderi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul parteneriatului cu familia üi cu comunitatea Continuitatea üi coeren a în demersul educa ional sunt asigurate prin rela iile de parteneriat autentic între gr dini -familie-comunitate. comunitate üi participarea acestora la oferirea tuturor copiilor a üanselor egale la educa ie. Capitolul 2. sistematic. este organizat . jocul Predarea integrat . Educa ia formal completeaz /complementeaz educa ia informal . convie uirea social . În elegerea valorii educa iei timpurii incluzive de c tre familie. s n tatea. 17 . oferit la vârste mici în cadrul familiei üi educa ia nonformal care se realizeaz prin unele activit i desf üurate în afara gr dini ei üi familiei.

exprimându-si ideile üi sentimentele. culoare. tind în acelaüi timp s ob in informa ii suplimentare. clasificare etc. aüa se nasc nenum ratele întreb ri. dezvolt gândirea. opera iile prematematice (grupare. Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologic interesant üi anume aceea ca tr irile celor antrena i în joc sunt întotdeauna adev rate. rela iile cauzale üi spa iale dintre obiecte üi multe alte cunoütin e. trebuie acordat o aten ie deosebit folosirii unei mari variet i de juc rii care au o însemn tate imens în dezvoltarea cognitiv a copilului. ridic în fa a lui diferite probleme üi acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. jocul Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul. experien cu privire la: greut i. ale c ror r spunsuri copiii le rezolv prin explorare (care se realizeaz prin încercare üi eroare üi implicarea tuturor sim urilor). containerele. p puüile. spre disperarea p rin ilor. De aceea. sticlu e de plastic. În cazul copiilor mici. cunoscând-o prin sim urile sale. Este una din ac iunile fundamentale ale dezvolt rii copilului. juc rii tehnice. Ea permite cucerirea lumii înconjur toare üi stimuleaz motiva ia de a cunoaüte. diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos juc riile (cutii. cu modul ei de func ionare. Deüi juc riile sunt necesare copiilor chiar üi la vârsta ücolar mic . deprinderi üi capacit i. Ei au nevoie de o maüin pe care s o trag cu o sfoar . juc rii muzicale. este important s ac ioneze ei înüiüi. ea fiind necesar pentru a face ac iunile copiilor reale: „üoferul” are nevoie de un „ automobil” . adic s se transforme în automobil sau locomotiv . Menirea fundamental a juc riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea s ac ioneze. o juc rie mecanic . dopuri. explorarea. juc rii teatrale ü. oferind bazele dezvolt rii poten ialului psihofizic üi aptitudinal al copilului. Toate acestea permit copilului s stabileasc anumite raporturi dobândind.a. ofer un anumit r spuns în leg tur cu mecanismul unei maüini. c ruia îi stimuleaz gândirea. seriere. sincere. demontat . m rime. accesoriile de menaj. De pild . Rolul educativ general al juc riilor nu numai ca antreneaz miüc rile. s o descarce. form .). prin participarea întregului corp. s fluiere. s o încarce. etc. Juc riile se pot împ r i în mai multe categorii: juc rii distractive. Experimentarea. s alerge.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. rezisten a materialelor. La copiii de 3-4 ani importante sunt juc riile. dar ele au üi alt valoare. exerseaz organele de sim .). Pentru cei mai mari prezint interes mai ales juc riile care con in mecanisme. „ aviatorul” – de un „ avion” . Copiii folosindu-se de cunoütin ele anterioare. se familiarizeaz cu no iunea de echilibru. Juc riile reuüite îl stimuleaz pe copil s gândeasc . juc riile mobile. juc ria ocup un loc important. caracterul acestora trebuie s r mân specific fiec rei vârste. îi face cunoscute calit ile üi însuüirile diferitelor materiale. Explorarea presupune încerc rile üi tentativele copilului de a cunoaüte üi de a descoperi lucruri noi. 18 . volume. ac iunile lor sunt reale.

pentru vârsta 3-5 ani. toate p r ile drepte ale corpului nostru (ochi. s umble cu paüi uüori. La grupe de 5-6/7 ani. în contextul oportun.”. cireü.. Exerci ii individuale: s enumer m. dar nu am cump rat mâncare pentru pisicu a mea. Deüi ele reprezint rela ii de ordin fizic foarte complexe. rii la copilul mic pentru a exploata De exemplu. alun. s cânte în surdin . picior. Pentru lateralizare üi structurarea unui spa iu dat. pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor üi la atingerea obiectivelor propuse prin curriculum. miros. unghiul de înclina ie üi distan a parcurs prin rostogolire. Aceleaüi serii de exerci ii. în cadrul c rora copiii v d. compuse cu contur din at. de tipul „dac . simple cu contur neted. pozi ii üi direc ii üi acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situa ii problematice.. s sune un clopo el – cât mai tare cu putin . fiecare dintre straie se va transforma în h inu e cu model. în jocul „Straiele împ r teüti” se pot pune la dispozi ia copiilor cartoane pe care s-au desenat h inu e diferite. Ce m sf tui i s fac?” Pentru studierea intensit ii se va juca un joc prin care se cere copiilor s vorbeasc cu glas tare. pot experimenta üi în elege ce se întâmpl cu cele care sunt mai uüoare üi cu cele care sunt mai grele. simple cu contur din at. Exemplu: se pot organiza experimente în cadrul col ului de Nisip üi ap pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor. cu contururi diferite pe care copiii üi le pot alege pentru a le decora. Desigur.atunci. pentru c am plecat la pia üi f r s -mi dau seama am cheltuit to i banii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Juc rille ca üi materialele didactice. Spre exemplu. compuse cu contur neted. Sau se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafe e înclinate pentru a observa rela ia dintre greutate. se pot formula probleme de tipul: „Nu ütiu ce s m fac. Asupra materialelor didactice vom mai reveni în capitolul dedicat mediului educa ional. glezn . Astfel se pot realiza corela ii între greutate üi densitatea apei. genunchi). Alte criterii: alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm. ar tându-le cu mâna dreapt . Acestea implic dezvoltarea gândirii logice. anin. Important este ca orice cadru didactic s cunoasc îndeaproape particulularit ile înv poten ialul formativ al materialelor üi juc riilor potrivite vârstei copiilor. Cu ajutorul unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi. Pentru dezvoltarea gândirii divergente. s loveasc cu putere în mas . bra . povestiri sau din via a de zi cu zi. ureche. Dac m duc acas üi m întorc. copiilor li se pot prezenta situa ii problematice pentru care trebuie s g seasc solu ii. Se vor face compara ii cu formele geometrice simple deja cunoscute de copii. se închide magazinul. Sau se poate organiza o activitate de gospod rie. s cânte dând drumul glasului. volume. Copiii pot realiza predic ii privind unele obiecte dac vor pluti sau nu. Ele pot fi inspirate din poveüti. greut i. s sune un clopo el cât se poate de încet. Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul toamna se pot realiza gr mezi de frunze mari üi gr mezi cu frunze mici. pentru copil este foarte important stabilirea de rela ii de cauzalitate între însuüirile obiectelor üi ac iunea efectuat . reprezint instrumente care utilizate corespunz tor. se pot face üi alte variante de clasificare: frunze mici üi simple. s vorbeasc în üoapt . frunze mici üi compuse. rolul educatoarei este üi acela de a antrena copilul s perceap raporturi între m rimi. pip ie diverse fructe sau legume üi pot identifica diferite calit i ale lor üi pot afla despre beneficiile lor în cadrul unui program s n tos de alimenta ie. 19 . distan e... s vorbeasc cu glas sc zut. gust . um r. tei . se pot desf üura üi pentru p r ile stângi üi cunoaüterea mâinii stângi.

Trei tipuri de activit i sunt fundamentale în gr dini : jocul. miroase.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea senza iilor gustative se poate face üi prin jocul „ De-a alimentara”. gust üi astfel acumuleaz experien . sare. o bil . îi trezesc curiozitatea üi-i preocup . Copiii definesc unele gusturi üi mirosuri: „Vanilia miroase frumos”. e neted” . este bun. primul mijloc prin care copilul descoper lumea îl constituie contactul direct cu obiectele. Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desf üura jocul: „De-a descoperitorii”. Ei încearc s cucereasc lumea din jur ac ionând pe cele trei c i. de diferite aspecte din via a plantelor üi a animalelor care le atrag aten ia. Ca material se poate folosi o minge. pentru a descoperi însuüirile mingii spunem: „Priveüte-o üi descoper ”. „Zah rul este dulce. „M soar-o!”. rotund . „Apas-o üi descoper !”. Aüadar. dac îl cânt rim în palm . Acest joc obiünuieüte copiii s sesizeze însuüirile obiectelor. mediul din sala de grup . chiar üi pe cele mai ascunse privirii lor. „Miroase-o!”. Jocul se poate desf üura frontal. va lua un obiect în mân üi va spune ce descoper la el. este neted . Pentru formarea no iunii de neted – zgrun uros cu prilejul unei plimb ri le putem propune copiilor s exprime ce simt când pip ie coaja unui copac. c este din lemn. materiale. „Las-o s cad üi descoper !”. Le explic m c la cuvintele: „priveüte obiectul üi descoper !” copilul numit de educatoare. lucioas üi face zgomot când sare. e tare”. În felul acesta proced m üi cu celelalte obiecte. când îl arunc m auzim zgomotul produs de lemn. pentru ca pe baza informa iilor culese s ajung la formularea unor generaliz ri (concluzii). manifestat prin întreb rile: „La ce?”. Curiozitatea spontan a copiilor. De exemplu. Le spunem copiilor s priveasc cu aten ie un obiect üi s spun tot ce v d üi simt la el. cap t cunoütin e în m sura în care interac ioneaz cu mediul (prin mediu în elegând obiecte. Ar tându-le un cub. c fe ele lui au forma p trat . este mare. nu miroase” . Activitatea din gr dini este bazat pe: . de fenomenele caracteristice fiec rui anotimp. este din cauciuc. Toate aceste exemple au sugerat modul în care trebuie s abord m experien ele de înv are ale copilului la aceast vârst . Copiii acumuleaz prin aceste trei tipuri de activit i experien e cu semnifica ie pentru dezvoltarea lor üi le satisface nevoile specifice vârstei. c este col uros. miroase a cafea”. sim im c este greu. 20 . care se foloseüte atunci când copiii au posibilitatea s observe diverse fenomene üi obiecte. le spunem c acesta are culoarea roüie. Prin activit ile desf üurate. R spunsul exprimat poate fi „m zgârie. un caiet. sau „e fin. apuc .înv are prin descoperire (care presupune explorare üi experimentare) pe cale inductiv . Dup ce s-au enumerat toate însuüirile mingii preciz m c ei au descoperit c mingea are culoarea roüie. din afara s lii de grup ). rolul educatoarei este de a dirija procesul de observare üi formulare a concluziilor. „Ascult-o s rind!”. când îl pip im este lucios üi neted. „Cafeaua este amar . explorarea üi experimentarea. un iepuraü din melan . El vede. se transform într-o activitate intelectual intens . copilul de 3-6/7 ani se intereseaz în mod deosebit de natur . „ Cum?”. „Pip i-o!”.

sare de l mâie. „cum este la gust”. Miücarea aerului în natur : se aprinde o lumânare. Aici pot fi desena i 2 copii încadra i între semnul întreb rii üi al mir rii. sare.z pada se topeüte din cauza c ldurii. Se gust apa. Curentul de aer – aerul în miücare – o stinge. 3. vase de capacit i diferite ü. cristalele de zah r se micüoreaz continuu pân dispar. Ea arde normal pân în momentul când deschidem geamul sau uüa üi aüez m lumânarea în dreptul lor. Educatoarea va schimba zilnic sau la intervale de timp destul de mici materialul pus la dispozi ia copilului. p mânt bun. formarea fructelor. care de data aceasta are gust dulce. Prezent m în continuare câteva experimente simple. se pune cerneala. ori a preocup rilor serioase ale adultului. înflorire. . Materialul nou este bine s fie prezentat într-o form atractiv . Copiii sunt îndruma i pentru a observa c în timp ce se amestec în pahar. înfrunzire. la centrul „ ûtiin ” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozit i”. Ca materiale se pot folosi: planüe. Dizolvarea unor substan e în lichide: într-un pahar se pune apa üi se agit . 4. legi) spre adev ruri particulare.aceasta nu are gust. îngrijire. specific acestei variante este faptul ca înv area – se realizeaz prin trecerea de la adev ruri generale (no iuni. eprubete. „la ce foloseüte”. Se amestec în pahar pân la dizolvarea complet a zah rului. plantat de copii îi va ajuta s descopere c toate plantele au nevoie de anumite condi ii pentru a se dezvolta: plant s n toas . în aüa fel încât acesta s -l atrag . De asemenea observ procese ca: înmugurire. Concluzia – ele s-au dizolvat. 2. în locul zah rului. colec ii de semin e. Îngrijirea unui pom. Folosind întreb rile cauzale. care difer de ap prin culoare üi gust. referitoare la cum pot cunoaüte copiii din gr dini unele fenomene fizice üi chimice. ghivece cu semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. 1. Într-un pahar cu ap . aceasta datorit schimb rii culorii apei. Agitându-se apa în pahar se observ c apa se coloreaz . Apa se amestec cu cerneala. Dac se gust imediat se constat o uüoar îndulcire. s -l intereseze. ierbare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani înv area prin descoperire pe cale deductiv . s -l fac s întrebe din proprie ini iativ : „ce este”. c ldur . O floare pus .apa înghea din cauza gerului. „ce se întâmpl dac …”. insectare. copiii pot fi ajuta i prin implicarea educatoarei în activitatea de înv are. . Se adaug zah r üi acesta se depune pe fundul paharului. formând un lichid nou. Purtarea unui halat sau a unor însemne. Dac acesta nu este sesizat de c tre copii educatoarea va fi cea care va incita copiii în a face unele descoperiri. într-o vaz cu cerneal va schimba culoarea petalelor ini iale în culoarea cernelii. - 21 .toamna frunzele îng lbenesc üi cad din cauza frigului üi a umezelii. s-au amestecat cu apa. creüterea üi coacerea lor. În sala de grup . s vad ceea ce este posibil. colec ii de scoici. Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substan e. cu tulpina. uüor de realizat care sus in ideile exprimate anterior.a. s vad unele leg turi cauzale simple între fenomenele din natur üi anume leg turi evidente cum ar fi: . desf üurarea unor activit i în cadrul deosebit de laborator creeaz cadrul psihologic favorabil accept rii posturii de descoperitor de cunoütin e. lumin . De mare importan este transpunerea copiilor în lumea necunoscutului. Se poate folosi.

se pot rezolva anumite experien e traumatice sau pl cute. . dar pondere üi semnifica ie diferit de la o vârst la alta. atr gând în felul acesta aten ia asupra efortului pe care îl depune copilul în joc (M. . Montessori. Ca activitate specific uman . s dezvolte gândirea üi vorbirea copiilor. de motiva ia intrinsec . din al ii apar florile. din grup . Orientarea copilului c tre înv variate. 1973). apoi fructele care cresc datorit c ldurii üi hranei. dar acest lucru este dependent de libera sa alegere.valorizarea procesului jocului üi mai pu in a produsului (fiecare copil ac ioneaz în stilul üi ritmul s u. ac iunile acestuia sunt îndreptate spre a descoperi. Este procesul natural prin care copiii înva üi se dezvolt . pus în p mânt care în condi ii favorabile creüte. se maturizeaz . Jocul este un instrument prin care copilul ac ioneaz üi scoate la lumin sentimente üi idei interioare.mediu stimulativ ( inând cont de particularit ile üi nevoile copilului de dezvoltare). prin explica ii simple üi clare copiii au în eles c m rul – pom iese din s mân a de m r s n toas . În realizarea înv rii prin descoperire. Atunci când se joac . Erikson. ac iunile din timpul jocului sunt mai importante decât produsul jocului). de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se ajuta între ei pentru efectuarea unor experien e. care nu pot fi în elese.rela iile sociale dintre copii üi dintre copii üi adult. Astfel. Apoi se coc. Vr ümaü.materiale variate üi adaptate vârstei. prin efectuarea unor mici experien e trezim interesul copiilor üi le satisfacem curiozitatea. Deci. copiii ajung s în eleag c orice efect este determinat de o cauz . 1999) . tr ite de aceütia. . Înv area prin joc se bazeaz pe urm toarele: . prin joc. c din muguri ies frunzuli e. Astfel când am observat m rul. de joc ale copilului üi condi iile oferite de realitate. educatoarea trebuie s cunoasc üi s respecte particularit ile de vârst ale copiilor s nu utilizeze idei abstracte. copilul pune în miücare toat capacitatea sa de a st pâni üi influen a realitatea (J. jocul este prezent pe tot parcursul vie ii. Piaget. 1966). în elege üi transforma elementele din realitate. Implicându-ne în activitatea lor putem observa c prin contactul direct cu lumea concret . activit i 22 . Jocul „activitate prin care copilul se dezvolt .respectarea identit ii üi unicit ii fiec rui copil (în joc interven ia de multe ori este indirect prin crearea condi iilor. copilul câütigând în procesul de joc noi în elegeri asupra lumii înconjur toare (E.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani pomii înmuguresc üi înfloresc numai dup înc lzirea vremii üi datorit luminii. Jocul este munca copilului. jocul reprezint activitatea fundamental . de orientarea c tre proces üi implicarea particip rii active” (E. La vârsta copil riei. în mod stimulativ üi realizând. are – dezvoltare se face prin amenajarea spa iului.experien a personal a copilului. . Când se joac copiii experimenteaz posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor üi în rezolvarea situa iilor problematice. Sunt puüi în situa ia de a dialoga. stimularea ac iunii üi înt rire pozitiv ) .s existe concordan între nevoile de ac iune. . 1963). .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Predarea/înv area integrat . Abordarea integrat a pred rii asigur stimularea copiilor pe mai multe domenii de dezvoltare. particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. contribuie cu con inuturi üi abilit i la repertoriul temei. acordându-le egal aten ie tuturora. Joc de rol. Spre exemplu. moment al zilei. prin sarcinile pe care le realizeaz copiii. ûtiin e. În acelaüi timp. ûtiin e. predarea-înv area integrat semnific modul în care cadrul didactic integreaz con inuturile mai multor domenii experien iale. putând participa la activit i din mai multe centre într-o singur zi. aüa cum indic tabelul de mai jos. 23 . deprinderi üi abilit i din toate domeniile experien iale. este stimulat dezvoltarea acestora în toate domeniile de dezvoltare. Om üi societate. în func ie de con inut. Activitatea tematic este un exemplu de activitate integrat . acesta propune copiilor o tem circumscris celor 6 teme existente în curriculum. Activit ile integrate se desf üoar alternând formele de organizare a activit ii: frontal (atunci când este oportun ). Aceasta se poate desf üura simultan în mai multe centre de activitate cu sarcini diferite. Construc ii. în activitatea tematic „La magazin”. Arte. Odat stabilite obiectivele cadru üi de referin asupra c rora cadrul didactic îüi concentreaz aten ia pe parcursul unei zile. din fiecare centru.activit ile tematice In educa ia timpurie. Estetic üi creativ prin propunerea de activit i în centrele de activitate: Bibliotec . exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referin . dar üi organizarea de activit i diverse în centre de activitate diferite. Copiii pot lucra la oricare dintre centre. Gradul crescut de generalitate al temei (de exemplu: hrana vie uitoarelor) permite atingerea mai multor obiective de referin . pe grupuri üi individual. Fiecare activitate. pot fi atinse obiective de referin din mai multe domenii experien iale: Limbaj üi comunicare. Nu este obligatoriu ca în toate centrele de activitate s se reg seasc cunoütin e.

dezvoltarea s n t ii. construiesc spa iile de depozitare a produselor. dezvoltare cognitiv . dezvoltarea persisten ei) Construiesc magazinul. cânt resc produse utilizând metode conven ionale üi neconven ionale. dezvoltare socioemo ional ) Centrul de ûtiin e Stabilesc asem n ri üi deosebiri între produse.) (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltare cognitiv . le sorteaz pe categorii (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare socioemo ional ) Copiii utilizeaz formule de polite e la intrarea în magazin. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. Amenajeaz rampe de acces în magazin pentru persoanele cu dizabilit i. dezvoltare social ) Centrul Joc de rol Interpreteaz rol de vânz tor üi cump r tor üi poart un dialog privind produsele pe care le vând-cump r . Pun preturi ale produselor. dezvoltare social ) Centrul Construc ii Centrul Arte Om üi societate ûtiin e Creeaz rime privind diverse produse alimentare pentru a scoate în eviden calit ile nutritive ale acestora. în timpul conversa iei cu vânz torii. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. legume. spa ii sanitare (dezvoltarea motric – motricitate grosier üi fin . dezvoltare socioemo ional . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. parcarea 24 . dezvoltare socioemo ional . dezvoltarea creativit ii) Face o list cu denumiri de produse pe categorii (fructe. pe categorii. lactate etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Domeniul experien ial/ Centru de activitate Limbaj üi comunicare Centrul Bibliotec Analizeaz reviste cu produse ale magazinelor (vezi oferte ale supermarket-urilor) üi concep reclame ale produselor. dezvoltare cognitiv ) Discut despre pre uri üi calitatea produselor (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare cognitiv . dezvoltare cognitiv .

prin sarcinile pe care le propun. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Deseneaz în contururi puse la dispozi ie diverse produse. Centrele de activitate deschise. dezvoltarea curiozit ii) dezvoltare fizic motricitate fin ) magazinului etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dezvoltare cognitiv . cadrul didactic poate opta pentru deschiderea centrului Bibliotec unde copii pot discuta despre prietenii lor. coc (dezvoltare cognitiv . în acest mod extinzând înv area üi în alte domenii de dezvoltare. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Pentru realizarea unei activit i integrate. dezvoltarea fizic motricitate) Realizeaz bani din hârtie (monede. dezvoltarea motricit ii fine. cadrul didactic trebuie s gândeasc asupra tipurilor de sarcini pe care copiii le vor realiza în diferite centre de activitate din sala de grup (decizia asupra num rului de centre activate depinzând de tipul de tem al activit ii. tematice. (dezvoltarea motricit ii. educatoarea trecând pe la fiecare centru în parte üi extinzând discu iile în func ie de sarcina pe care o au copiii üi tema propus . Discu iile se pot purta în grupuri mici. senzorio-motorie. bancnote) sau monede din plastilin . descriindu-i chiar cu ajutorul unor poze. de con inuturile vizate. iar la centrul de Art . Realizeaz postere cu reclame de produse (dezvoltarea fizic – motricitate fin . Astfel pentru Tema „Prietenul/a meu/a”. 25 . dezvoltarea senzorio-motorie) Estetic üi creativ Îüi creeaz o costuma ie de vânz tor pentru diferite raioane (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. tr s turi fizice üi morale. La centrul Joc de rol pot g ti o pr jitur pentru prietenii lor. copiii pot realiza un cadou-surpriz pentru prietenii lor (utilizând diferite tehnici üi materiale). dezvoltare cognitiv . decupeaz imagini cu diverse produse. Decupeaz etichete de produse. au rolul de a stimula dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare.

1967) Prin joc el pune în ac iune posibilit ile care decurg din structura sa particular . traduce în fapte poten ele virtuale care apar succesiv la suprafa a fiin ei sale. Nu ne putem imagina copil ria f r râsetele üi jocurile sale. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 3. este idealul vie ii. iar prin joc copilul îüi modeleaz propria sa statuie” (J. le asimileaz üi le dezvolt . afectiv. cultural. interpersonal trebuie îmbun t it üi extins pentru a încuraja jocul.climatul natural. social. Jocul este sintagma. z Ce este jocul pentru copil? Pentru copil aproape orice activitate este joc. Asocia ia Interna ional pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importan a jocului în procesul educa iei. atmosfera în care fiin a sa psihologic poate s respire üi. Chateau. Claparede. afirmând: . moral. „Copil ria este ucenicia necesar vârstei mature.1936).jocul spontan dezvolt copilul. poate s ac ioneze” (Ed. În 1990. este datoria. în întreaga sa complexitate: cognitiv. . Jocul copilului z z z z Ce înseamn jocul pentru copil? Evolu ia comportamentului de joc al copilului Tipuri de jocuri üi semnifica ia lor pentru dezvoltarea üi înv Jocul ca tip de activitate de înv are integrat area copilului la vârste diferite “Omul nu este întreg decât atunci când se joac ” (Schiller) În via a copilului jocul este o activitate deosebit de atr g toare care evolueaz între fic iunea pur üi realitatea muncii (M. îüi coordoneaz fiin a üi îi d vigoare. 1967) üi ne ajut s cunoaütem mai bine înclina iile copilului. Jocul ne permite s urm rim copilul sub toate aspectele dezvolt rii sale. în consecin . fiind cel mai bun turn de observa ie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvolt rii copilului. le îmbin üi le complic . 26 . este binele. Pentru copil “jocul este munca. Un copil care nu ütie s se joace. “un mic b trân”. prin joc el anticipeaz conduitele superioare. Debesse. motor. este un adult care nu va üti s gândeasc .jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educa ie.

idei etc. . le aüeaz în spa iu. împ rt üesc idei. „ dobândeüte abilit i sociale îndeplinind diferite roluri sociale. utilizeaz expresiile acestora. . imit atitudinile fa de el üi fa de mediul apropiat. înva s vad lumea din perspectiva altor persoane. stimularea üi activitatea fizic de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru înv area viitoare. prin jocurile de coresponden vizual üi pe baza realiz rii de semne vizuale. modelaj). experien e. g seüte solu ii pentru probleme reale. au rela ionat cu el.o experien natural . num r cuburi. personal üi social . a limbajului. Prin joc. se ca r . conform teoriei inteligen elor multiple a lui H. negociaz . pictur . ca rezultat al interferen ei dintre factorii biopsihosociali. gânduri. utilizând structuri gramaticale. z Evolu ia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modific ri psihice ale copilului: . Ce este jocul? . sar coarda dezvoltându-üi abilit ile de tip corporal-kinestezic. În jocul simbolic “De-a familia” copilul interpreteaz rolurile p rin ilor üi ale celorlal i membri ai familiei aüa cum i-a cunoscut. el încurajeaz toate tipurile de inteligen . corporal-chinestezic . muzical . „ înva muzica prin intermediul jocurilor cu text üi cânt. folosesc limbajul adecvat negocierii üi rezolv rii de probleme.jocul reflect üi reproduce via a real într-o modalitate proprie copilului. 27 .o form de activitate individual sau de grup. imit aspecte din via a cotidian . . logico-matematic . obiecte.jocul ofer oportunit i pentru copiii cu nevoi speciale. . Jocul este un proces interdisciplinar. universal . jocurilor cu acompaniament instrumental. Jocul.o cale de transmitere üi p strare a culturii autentice. Jocul este considerat o strategie optim pentru promovarea îngrijirii timpurii üi a dezvolt rii. Exprim dorin e. „ rezolv situa ii problematice. a creativit ii. caracteristicile acestora. copiii: „ înva elemente de vocabular nou numind obiectele în timpul jocului. spa ial . colaboareaz üi accept propuneri. Gardner (1983): lingvistic . în contextul ataüamentului securizant oferit de adul i. favorizeaz incluziunea social . rela iile dintre ele. o modalitate de dezvoltare a competen elor sociale. le sorteaz . „ conütientizeaz propriile sentimente.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani interac iunile copil-adult în activit ile de joc sunt o component important a procesului înv rii. „ îüi dezvolt abilit i spa iale prin arte (desen. „ alearg .un mod de explorare a mediului înconjur tor. arunc üi prind mingea sau alte obiecte. construiesc. ofer copiilor bog ia. dezvoltându-üi abilitatea de a sus ine o conversa ie. „ îüi formeaz deprinderi matematice. a inteligen ei. de cunoaütere üi intercunoaütere. le compar .

s existe în via a lui (merge la plimbare. consider m c factorii cu rol principal în evolu ia jocului izvor sc din contactul copilului cu realitatea imediat apropiat lui. obiecte. „ contradic ia dintre imita ie üi creativitate (preg teüte masa pentru musafiri üi în locul fripturii pune cubule e). este aviator). nici am nun ite. Acest contact cu realitatea tr deaz anumite contradic ii care stimuleaz .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani în joc copilul transpune în plan imaginar via a real . de asimilare prin joc üi jocul propriu-zis (“de-a musafirii” – copiii înva normele de polite e. Un copil care provine dintr-o familie uniparental va interpreta rolul tat lui pe care nici nu-l cunoaüte aüa cum üi-ar dori s fie. „ contradic ia dintre elementul de înv are. Contradic ii cu rol de factori în evolu ia jocului la vârstele timpurii „ contradic ia dintre nivelul deprinderilor üi dorin a copilului de a utiliza obiectele conform destina iei lor (copilul “piloteaz avionul”. las loc pentru improviza ie. copilul hr neüte p puüa aüa cum mama. imita ia constituind o etap important a jocului simbolic. „ contradic ia dintre tendin a copilului de a reproduce via a adul ilor üi posibilit ile lui limitate (“ne facem c suntem la serviciu”). dar üi încarc rolul imaginar üi libertatea exprim rii care îl caracterizeaz . îi cump r dulciuri üi juc rii). Noul curriculum pentru educa ie timpurie pune accent pe jocul liber ini iat de copil sau ales de acesta dintre centrele de activitate puse la dispozi ie în sala de grup . dar regula le interzice). 28 . proces prin care devine posibil üi pl cut p trunderea copilului într-o realitate complex pe care o cunoaüte activ. „ contradic ia dintre planul concret üi cel mental în joc. dar planurile nu sunt complete. utilizeaz formulele de adresare în timp ce se joac ). nu mai face mofturi” – toate aceste comportamente sunt rezultatul experien ei sale de via pe care a transpus-o în joc üi constituie o surs de informa ie despre copil üi mediul în care el tr ieüte. Jocul evolueaz concomitent cu primele reprezent ri ce permit copilului s opereze pe plan mental cu experien a pe care o dobândeüte în fiecare zi. mama-capr merge la pia cu autobuzul üi cump r hran pentru copiii ei). bunica. sora îi pun mâncarea în farfurie üi cu linguri a parcurge traseul de la mâncare la gura p puüii întrebând-o: “E bun ? Î i place? Te-ai s turat?” sau “Hai m nânc . schimbare. J. simboluri pentru ac iuni. Preocuparea pentru receptarea extern adecvat conduce pe copii spre adoptarea de conven ii. Astfel. dorin elor. „ contradic ia dintre planul real üi cel imaginar (în jocul “De-a capra cu trei iezi”. jocul fiind forma de trecere de la ac iuni exterioare la cele interioare. tendin elor. Piaget acord un rol deosebit factorului “imita ie” în evolu ia jocului simbolic. Având în vedere ca esen a jocului este concentrat în procesul de reflectare üi transformare pe plan imaginar a realit ii concrete. „ contradic ia dintre libertatea de ac iune a copilului üi necesitatea respect rii regulilor jocului (jocul: “barza üi broaütele” – copiii broscu e ar dori s sar mai des pentru pl cerea jocului. prelucrând-o conform aspira iilor sale.

diversific subiectele üi rolurile. mecanic. Jocurile: “Cine sunt eu?” sau “Spune-mi ce ütii despre mine” au rol de cunoaütere üi autocunoaütere. tot ce poate fi selectat üi utilizat pentru dezvoltarea temei.s intervin în complicarea jocului cu elemente de noutate. caut parteneri. adecvat cu materiale care s -i stimuleze curiozitatea. obiecte noi . ani). dorin a de explorare. dar nu se implic în rezolvarea practic a situa iilor (1. acceptarea. cu cine se joac . s -i dezvolte gândirea. în func ie de vârst : z neimplicare – se plimb de la o activitate la alta. c r i. carioca. amenaj m centrele de activitate în aüa fel încât copilul s g seasc juc rii-maüini de forme. acuarele. z supraveghere – urm reüte ceilal i copii cum se joac timp mai îndelungat. coli desen. se diversific datorit materialului divers pus la dispozi ie. truse) absolut necesare ini ierii üi desf üur rii jocului. cu rela ii bine stabilite între parteneri. cu experien a ce o dobândeüte în fiecare zi. creativ.s încurajeze cooperarea între copii în joc (în func ie de vârsta copilului) Jocul cap t valoare formativ deosebit o dat cu venirea copilului la gr dini când cadrul rela ional se l rgeüte. culori diferite. joac roluri pe care üi le asum . Copilul alege centrul în func ie de stimulul pe care-l reprezint obiectele ce se afl acolo üi care-i satisfac lui nevoia de exprimare a experien ei tr ite. Copilul parcurge urm toarele etape privind implicarea în joc. Jocul de mânuire a obiectelor se transform treptat în joc cu tem . cunoütin elor acumulate.s se integreze în joc. Copilul intr în contact cu al i copii üi adul i din afara cercului familial. marinar. Astfel el a observat c în joc comportamentul copilului evolueaz progresiv cu capacitatea lui de a opera pe plan mental üi de a rela iona cu ceilal i. imagina ia.5-2. Prin joc copilul dobândeüte deprinderile de autoservire üi deservire („De-a buc t ria”. truse de üofer. cu subiect üi roluri. aviator. materiale. cuvinte noi. Parten a analizat rolul jocului în via a copilului mic din perspectiva rela iei joc-dezvoltare social . M. stabileüte üi respect reguli. culori. apoi jocul devine mai complex.s solicite üi s aprecieze comportamentul copilului . uneori pune întreb ri. interpretând un personaj . lego. complic jocul. imagini. ofer sugestii. obiceiuri. 29 . apar regulile din dorin a de transpunere cât mai fidel a realit ii. „De-a familia“). cunoaüte aspecte legate de înf iüare. m rimi.5. Acum üapte secole.5 ani). au loc socializarea. Contactul direct cu adultul îmbog eüte experien a de via .poate s sugereze teme de joc . f r s se implice direct (1 an-1. s utilizeze concepte. dezvolt subiectul jocului. În continuare el se manifest liber. incluziunea. Interesul copilului pentru joc creüte atunci când el este stimulat prin crearea unui spa iu educa ional. Dac ne propunem ca proiect tematic: “Mijloace de locomo ie”. ofer modele. se structureaz .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc. truse de construc ii. cu ce se joac . de spa iu corespunz tor üi de obiecte (juc rii. Adultul trebuie s urm reasc : ce se joac . Educatorul/adultul: .

Nu putem impune jocuri cu reguli impuse la copii de 3-5 ani pentru c nu contribuie la dezvoltarea lor la fel de mult ca üi jocurile simbolice. ii mentale üi a rezisten ei. s încerce s experimenteze. Astfel.5 ani-5 ani). înt reüte încrederea în sine üi dezvolt capacitatea de a rezolva situa ii-problem . vom üti mai bine cum üi când s intervenim în jocul lui pentru a le stimula dezvoltarea. încredere üi acceptare pe care i le confer contextul jocului. sunt jocurile cu reguli. Subiectul este mai simplu. specifice acestei vârste. de obicei apar 1-2 lideri care domin jocul. dac urm m copilul cu particularit ile sale de vârst üi individuale în parcursul dezvolt rii sale. z joc prin cooperare – copiii se organizeaz singuri. jocul simbolic este cel corespunz tor stadiului preopera ional al gândirii. permit copilului s îüi exprime emo iile. nereuüite. În func ie de individualitatea fiec rui copil üi de influen ele educative. stabilesc reguli. tipul de joc al copilului se modific în strâns leg tur cu stadiul dezvolt rii sale cognitive. 30 . Astfel. Întotdeauna trebuie s urm m copilul! Sentimentul de siguran . dac adultul s-a implicat în jocul lui üi i-a oferit un mediu care l-a stimulat. dac a frecventat o institu ie în care a tr it în colectiv. îüi aleg subiectul. pân la 2 ani. uneori perioadele sunt mai lungi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z joc paralel – îüi alege juc rii.5 ani) z joc asociativ – se joac împreun cu ceilal i. un copil de 3 ani poate trece foarte repede la etapa de joc asociativ dac are fra i mai mari cu care a exersat jocuri. s -üi asume riscuri. În joc nu exist corect üi greüit. se joac lâng ceilal i üi nu e interesat de ceea ce fac aceütia (2. de la 2 la 7 ani. împart roluri (5 ani-7 ani üi dup ). s treac peste dezam giri.5 ani-3/3. selecteaz partenerii. evolu ii. s descopere lucruri noi. apar complet ri. alteori ritmul este mai alert. pentru c la vârsta preücolar jocul simbolic permite s schimb m/invent m realit i. z Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani: Conform lui Piaget. iar de la 7 la 12 ani üi mai departe. etapele se parcurg diferit ca durat . reguli noi cu sau f r negocieri (3. se implic . Aceste etape atrag îns aten ia asupra faptului c . are tendin a de a exclude pe al ii. reguli. personaje! Comportamentele de joc ale copiilor sunt fundamentul creativit Jocul pune bazele s n t ii la vârsta adult . corespunz toare etapei opera iilor concrete. jocurile manipulative (de explorare üi manipulare a obiectelor) sunt cele dominante.

leag obiecte între ele pentru a ob ine un üir pe care apoi îl deplaseaz tr gându-l dup el etc. f r interven ia adultului. De exemplu. experien ele dobândite anterior. ac iuni aüa cum le-a perceput el. dac îl observ m cum se joac cu o maüinu . fiind momentul în care copilul utilizeaz cunoütin ele. de tipul „ De-a. pentru c nu exist cenzur în exprimarea sa în timpul jocului liber indiferent ce tip de joc e (simbolic. dorin e. Sau dac se joac un joc simbolic. rostogoleüte c tre o anumit destina ie un obiect. Fie c manipuleaz obiecte încercînd diverse miüc ri üi experimente. propuse. 31 . ini iate de copil. Educatoarea/adultul trebuie s îi acorde timp copilului pentru acest tip fundamental de joc. vom vedea ce lucruri ütie despre maüini. fie ca personaj principal. despre el.. frustr ri. în contexte în care el se simte liber s se exprime. insatisfac ii. Jocurile libere sunt jocurile alese..”. reprezint o form utilizat în activitatea educativ din gr dini . bucurii din via a lui üi sunt pline de semnifica ie. fie c realizeaz anumite ac iuni pentru a ob ine satisfac ie (parcheaz maüini.). în care apar personaje. despre efectele ac iunii sale asupra obiectelor üi. El singur îüi alege locul. gânduri. Nu sunt sarcini impuse de nimeni. vom vedea cum copilul transpune în joc experien e proprii fie ca „spectator” al evenimentelor din jurul lui. evenimente. etc. ce poate üi ce nu poate înc s fac . de construc ii. putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileüte între personaje. Jocul liber ofer educatoarei üansa de a cunoaüte cât mai bine copilul. totodat . toate acestea copilul le realizeaz jucându-se. Jocul didactic este ini iat numai de c tre adult. juc riile üi tipul de joc pe-l care doreüte. dup aceast vârst apar jocurile simbolice. Limbajul üi ac iunile copilului în jocul liber vorbesc despre modul în care el percepe lumea din jurul lui. specific înv rii în copil ria timpurie. Este natural üi de aceea are un impact puternic asupra dezvolt rii copilului în toate domeniile de dezvoltare.. Dou categorii mari de jocuri se diferen iaz în func ie de ini iatorul jocului: Jocul liber – este tipul de joc pe care copilul îl utilizeaz tot timpul pe parcursul zilei îmbr când diferite forme. deprinderile. îi fac pl cere üi astfel înva despre lucruri. precum üi limbajul utilizat. Jocul simbolic permite copilului totodat üi s transpun în „realitatea” lui. ce scenarii inventeaz inspirate din via a real . construieüte cazemate. Elementele joc se împletesc cu înv are. scopul fiind acela de a urm ri atingerea unor obiective educa ionale. O serie de obiective propuse în cadrul proiectelor tematice se rezolv prin aceast form de organizare üi desf üurare a actului educativ. de manipulare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dac jocurile practice üi manipulative sunt specifice copiilor pân la 3 ani.

Lego. “Cui trimit scrisoare?” (folosirea corect a dativului). Aici este posibil ca F t-frumos s plece cu racheta la palatul zânelor Scufi a Roüie s mearg la bunicu a împreun cu prietenii ei piticii. Prin manipularea obiectelor din mediul ce îl înconjoar . „ Jocuri logice de comparare a obiectelor dup criterii date üi de analiz . Atât jocurile libere. dar pentru aceasta au nevoie de oportunit i de joc. Un aspect semnificativ al cunoaüterii la vârstele timpurii este dezvoltarea jocului simbolic în timp ce îüi construiesc reprezent ri sofisticate asupra lumii. jocuri educative. triere. mic”. fructe.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de jocuri didactice pot fi: „ Senzoriale senzoriale. cât üi cele didactice. de gândire a jocului este doar un aspect al influen ei în înv area copilului atât la vârstele timpurii. mozaic. percep iile de culoare. “Ce po i spune despre?” „ Jocuri de analiz perceptiv vizual . “Spune al cui este?” (folosirea corect a genitivului). De exemplu.antreneaz musculatura fin (premis de baz în formarea deprinderilor de scris). capacit activitate de baz a jocului) pot fi: ile pe care le dezvolt prin forma instrinsec a jocului (tipul de Jocuri de manipulare . Reprezent rile simbolice reprezint precursorul cititului atâta timp cât literele simbolizeaz sunetele. „ Jocuri de miücare: „Cuibul rândunicilor”. precum üi coordonarea oculo-motorie. basme în buc ele. clasificare. de a schimba üi st pâni realitatea. “Jocul umbrelor”. manipulând piesele jocurilor existente în centrele Joc de mas sau ûtiin e (puzzle. în func ie de deprinderile. Dimensiunea cognitiv . s gândeasc asupra unor conexiuni între evenimente s motiveze cu argumente proprii ac iunile sale. deprinderi de îmbinare. “Din jum tate – întreg”. interpreteaz roluri. form . capacitatea de a rezolva probleme. descriere. sentimentul de bucurie la realizarea unor sarcini. de reconstituire de imagini din buc ele: “Loto flori. aüezare în ordine. „ûtafeta uriaüilor” etc. Un aspect foarte important este câütigarea independen ei de ac iune üi autocontrol. “G seüte locul potrivit!” „ Jocuri gramaticale: “Eu spun una. sociabilitatea. num rare. “Unde a zburat rândunica? (pozi ii spa iale). cât üi pentru dezvoltarea ulterioar . personaje reale sau imaginare. Jocul simbolic – copilul utilizeaz mediul pentru a pune în scen realitatea aüa cum o percepe el. jetoane) copiii îüi dezvolt : coordonarea ochi – mân . animale”. de ghicire. de recunoaütere a unui obiect cu ajutorul sim urilor: “Ghici ce ai gustat!”. controlul lor. capacit ile de coordonare a miüc rilor. m rime. “Spune cum este?”. punere în coresponden . copilul începe s controleze posibilit ile de cunoaütere. „Ursul doarme”. musculatura fin . Copilul trebuie încurajat s g seasc solu ii noi pentru personajele sale. p s ri. Rela ia 32 . tu spui multe” (singular-plural). clasificare: “Mare. capacitatea de discriminare vizual . imaginativ .

„ De-a gr dini a”. din cadrul temei „Din lumea celor care nu cuvânt ”. înainte de a desf üura activitatea de observare în centrul de ûtiin e „ Flori de prim var ”. Prin asumarea unor roluri copiii pot desf üura jocuri care sunt încadrate în jocul cu subiect din via a cotidian . dar fa de acesta el ia atitudine real fa de fiecare. îi d s m nânce. de albinu e. culoare). de fapt. p r ile componente de a respecta unele reguli de igien . Aceste jocuri au subiecte alese din via a cotidian . se urc pe munte – pe pat. de fluturi. pentru schimbarea acestor reguli pentru binele grupului. a unei activit i tematice). B ul care serveüte drept cal este mângâiat.crearea unor leg turi între con inutul jocurilor simbolice üi con inutul activit ilor care se desf üoar (poate fi un joc care valorific unele con inuturi. În desf üurarea acestor jocuri sunt avute în vedere urm toarele aspecte: . Jocul simbolic poate fi ini iat de copil. sau poate fi propus de adult üi atunci devine o activitate care vizeaz utilizarea jocului simbolic pentru atingerea anumitor obiective. ori de adult. Desf üurarea jocului ofer posibilitatea copiilor de a observa însuüirile caracteristice ale unor fructe (form . pr jituri citind re etele culinare. În cadrul acestui tip de joc copiii imit mersul animalelor. 33 . Jocul imitativ îl ajut pe copil în înv area de a accepta üi de a tr i dup anumite reguli üi norme. imit grija mamei pentru copii. Preg tirea lor vizeaz : alegerea üi amenajarea locului de joc. dar o üi ceart dac nu vorbeüte frumos. exersate în cadrul unui proiect. . de a lucra prin cooperare cu al ii. produc tor de alimente etc. prin intuirea lor prin to i analizatorii. de exemplu. C rui b iat nu i-a servit un b . “Doctorul” scrie re ete pentru pacien ii s i în jocul “De-a doctorii”. i se d mâncare. consumator. o îmbrac . glasul acestora. o îngrijeüte când este bolnav . „De-a strada”. Feti a. Astfel de jocuri sunt: „ Dea familia”. dac se comport frumos o mângâie. m rime. “buc tarul” face mâncare. se poate începe cu un joc simbolic intitulat „De-a gr dinarul”. .încurajarea copiilor pentru asumarea unor roluri cât mai diverse.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dintre joc üi înv area literelor poate fi ini iat de copii în jocurile spontane. în cadrul activit ilor alese üi atunci este un joc liber. este îngrijit. Exemple de utilizare a jocului simbolic: Joc simbolic cu caracter anticipativ: jocul „De-a cofetarii” (pentru preg tirea unei salate de fructe) se organizeaz înaintea desf üur rii observa iei „Fructe de toamn ” în Centrul de ûtiin e. în jocul s u. ap . se joac pe plaj . în care copiii pot s interpreteze diferite roluri: de flori. de vânz tor de flori. o culc . deprinderi care au fost achizi ionate.) Joc simbolic folosit drept cadru introductiv în desf üurarea unor activit i. “poütaüul” citeüte adresele de pe scrisori…) Prin jocul simbolic (deseori imitativ) e pus în miücare fantezia copilului care d lucrurilor üi fiin elor însuüiri pe care nu le au în realitate. etc. Feti a se joac cu p puüa. atunci când ajut copiii s scrie poveütile create în cadrul jocului. dar poate fi üi b tut dup împrejur ri. alegerea juc riilor üi preg tirea copiilor.asigurarea unui climat favorabil consolid rii/extinderii prin jocul simbolic a con inutului activit ii tematice sau a proiectului. cu care se juca drept cal?! Covorul din camer drept plaj sau pajiüte?! Fiecare obiect în jocul copilului cap t o importan . de gr dinar. îüi dezvolt instinctul de auto-ap rare üi instinctul de conservare. Copiii îüi dezvolt un limbaj specific prin asumarea de roluri diferite (cofetar.

stimularea lui prin intermediul unor materiale noi. 34 . Important este p strarea pl cerii jocului!!! Atât jocul simbolic cu subiecte din via a cotidian cât üi cu subiecte din basme üi poveüti se desf üoar fie individual (interpretând rolul unui personaj) .a. explica ii. dezaprob ri. dar üi realitatea cotidian . În jocurile colective cu subiecte din basme üi poveüti. se stabilesc rela ii complexe üi are loc un schimb viu üi continuu de p reri. legat cu o sforicic ). În felul acesta copiii pun în practic cunoütin ele însuüite anterior. • îmbog irea unui joc. conversa ia cu caracter preg titor. întreb ri. În cadrul acestor jocuri copiii au interven ie personal . basmului. prin demonstrarea unei noi ac iuni (…vine în vizit aducând flori üi ciocolat . propunerea de situa ii problematice c rora copilul în timpul jocului trebuie s le g seasc solu ii (.…respect reguli civilizate de comportare) sau extinderea con inutului jocului. se pot desf üura jocurile: „ De-a circula ia”. Pe ultimul plan st grija pentru „decor” (cadrul în care s se desf üoare jocul).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În urma desf üur rii lecturii dup imagini: „ Strada” la centrul Bibliotec . fie colectiv (transpunând scene din poveüti). copilul mic îmbin elementele fantastice cu cele luate din via a cotidian . Jocul de rol/dramatizarea presupune o preg tire prealabil üi anume. Ei vor respecta locul pe unde se circul . filmului. ac iunile educatoarei reprezint un model pe care copiii îl preiau cu toate aspectele lui. Educatoarea poate interveni în organizarea üi desf üurarea acestor jocuri prin: • interpretarea unui rol mai complex (în interpretarea acestui rol. inclusiv dialogul) . reguli de circula ie. „prin ul” vine c lare pe cal (pe un b ) üi are la brâu „sabie” (o bucat de scândur . aprecieri. semnele de circula ie etc. în cele ini iate de copiii de 6/7 ani. indica ii. Jocul dramatizare are ca surs tematic lumea mijlocit a poveütii. În ceea ce priveüte interpretarea rolurilor asumate üi modalit ile de înscenare a con inutului din lipsa posibilit ii de discern mânt üi de asimilare diferen iat . • stimularea jocului din exterior. transpunerea subiectului. • îndrumarea jocului din exterior (dep üind trecerea de la jocul individual la înscen ri scurte inspirate din poveütile cunoscute în gr dini ). care trebuie bine cunoscut de c tre to i partenerii. analiza jocului. În cadrul acestor jocuri. • încadrarea educatoarei în joc (prin asumarea unui rol). • posibilit ile psihofizice ale copiilor. preocup rile copiilor se îndreapt spre inuta vestimentar c reia simt nevoia s -i adauge detalii de natur s le sublinieze identitatea împrumutat üi c tre procurarea unor obiecte care le permit s ac ioneze conform rolului asumat. • corectarea lui prin sugestii verbale. ca pieton. De pild . teatrului. • impulsionarea üi dezvoltarea jocurilor prin: repovestiri. fiecare fiind în acelaüi timp üi interpret üi regizor. semnalele luminoase. în eles üi redat cu fidelitate. „De-a strada” în centrul de Construc ii ü. La baza îndrum rii acestor jocuri stau: • observarea copiilor în timpul jocului.

3 cadru suficient de larg care s permit miücarea liber a copilului. povestea aleas pentru înscenare. „Coliba iepuraüului”. Exemple de poveüti agreate la grupa mic : „ Ridichea uriaü ”. N-ai v zut pe rândunic ?. Alegerea selectiv a textului care urmeaz s fie dramatizat (acesta trebuie s cuprind ac iuni accesibile üi dinamice.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dramatizarea presupune: 1. De pild . „Turti a” ü. se poate face fie în absen a copiilor. „M nuüa”.Convorbirea dintre vr biu üi furnic : „ Cip – cirip. sor furnic /.a. încadrarea educatoarei în jocul copiilor üi sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate în înscenare. 35 . pentru efectul surpriz . Amenajarea cadrului. evocator (decorarea excesiv devine sup r toare – ob inându-se efecte violente care copleüesc üi perturb copiii) . experien a câütigat în jocul – dramatizare. Acesta trebuie s fie simplu. viu care mobilizeaz copiii üi faciliteaz înscenarea conflictului. prin încadrarea educatoarei în dramatizare. /Dar e bine de plimbare”. aceasta are prilejul s conduc prin însuüi rolul ales înscenarea prin urm toarele momente: . copiii angajându-se de la sine în joc. discret. cu un con inut mai complex. C ile cele mai folosite în acest sens sunt: repovestirea. . Cerin ele materiale ale dramatiz rii (asigurarea tuturor condi iilor materiale menite s -i sprijine reuüita) .Convorbirea dintre vr biu üi bursuc: „ Moü bursuc. 2. încadrarea în jocul copiilor prin asumarea unui rol definit. cuprinderea unui num r mare de personaje) . povestirea dup un üir de tablouri. . îndrumarea exterioar . încât s evoce atmosfera cerut de basmul. „Pungu a cu doi bani”. 3. fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare. Aceste texte se aleg în mod progresiv.Vizita f cut de vr biu rândunicii (desprins din versurile autorului: „ Vecinic / Rândunic . o farfurie de lut üi 3 sc unele în jur. În cadrul dramatiz rii: „ Unde a zburat rândunica” de T. /Ieüi afar / Surioar / Nu-i nici cald/ ûi nu-i nici soare. Constantinescu. La aceste dramatiz ri farmecul rezid în reluarea repetat a unor ac iuni üi dialoguri simple. „Fata babei üi fata moüneagului” etc.Convorbirea dintre vr biu üi üopârl . dialog bogat. 3 alegerea celor mai potrivite costume üi alte accesorii. Însuüirea temeinic a textului poveütii (basmului). vizionarea diafilmului. • pe perete un ütergar întins. De asemenea trebuie s se in seama de posibilit ile de memorare ale copiilor üi capacitatea redus de concentrare. Ca modalit i de conducere a dramatiz rii amintim: 1...” .Convorbirea dintre vr biu üi rândunic . prin asumarea unui rol definit. Exemplul decorului pentru dramatizarea poveütii „ Capra cu trei iezi” : • o m su cu un vas românesc. în vederea transpunerii lui in joc. • un scaun de dimensiuni obiünuite. 3 amenajarea cadrului.Convorbirea dintre vr biu üi broasc : „ Hai broscu Oac – oac –oac/ Ieüi acum pu in din lac! / Cip – cirip / Cip – cirip”… . n-ai v zut/ Vecinica rândunica/ Pe aici a trecut? ” . Textul trebuie redus ca întindere (pentru copiii de 3-4 ani). de c tre educatoare. 2. 3.

de greutate. spre finalul preücolarit ii. . de volum. “De-a v-a i ascunselea”). raporturi cauzale etc. copiii inventeaz propriile lor reguli ( de ex. acoperirea lui.procesul de examinare üi combinare a formelor. grupeaz . În dezvoltarea unei construc ii de c tre copii deosebim urm toarele stadii: . îi d m numele). de lungime. ele bazându-se pe competi ie. adic munca lui cu materiale de construc ie.). îngr direa spa iului. jocurile didactice. z pad . „Gara” etc. Copiii îns pot simplifica sau complica aceste reguli. la 7 ani. realizeaz coresponden e. se joac cu alternan e de forme.crea ia tematic (la început de ordin pur asociativ. buc i de c r mid . de experien a de via . dorin a de a câütiga. arhitectura creat de copil. are loc socializarea. organizeaz sau pune în valoare spa iul (prin intermediul diferitelor materiale üi forme). incluziunea. Jocurile de construc ii sunt foarte importante pentru dezvoltarea cognitiv a copilului în perioada copil riei timpurii. implicarea afectiv .: „Eu sunt postasul. de a ac iona doar atunci când sunt nominaliza i. . lut. abilit i. . mai grele). jocurile sportive. Copilul construieüte cu cele mai diferite materiale din natur : piatr . Copiii sunt puüi în situa ia de a respecta regula. lemn (deüeuri). în func ie de interesul manifestat. În general sunt jocuri care arat prin ce modalit i po i s câütigi (au la baz întrecerea precum üi jocurile de echip ). pe m sura în care copilul demonstreaz o mai mare performan în aplicarea unor cunoütine. jocuri inventate de copii. dau frâu imagina iei.). „Strada”. mai lungi.”) În jocurile “ûoarecele üi pisica”. de a se întrece cu el de a se bucura de reuüita sau de a accepta eüecul (s fi prins de pisic . nuiele. care devin foarte populare în ücolaritatea mic . rela ii spa iale. La vârsta preücolar jocurile cu reguli inventate de copii sunt cel mai des întâlnite. respect reguli. de context. copiii lucrând: stabilesc rela ii cauzale între obiecte (care sunt mai mari üi mai grele cad mai uüor dac nu au stabilitate etc.. capacit i.construc ia conütient a formei. s nu observi batistu a üi s fi pedepsit cu statul într-un picior. asociaz . În cadrul jocurilor de construc ie. apreciaz cantitativ materialele utilizate (mai mari. treptat. De aceea trebuie s beneficieze de materiale corespunz toare pentru a-üi exersa opera iile cognitive implicate în jocurile de construc ie. 36 . Prin construc ie copilul sorteaz . ap rînd üi jocurile cu reguli impuse.construc iile întâi sunt pe vertical . üi s fi v zut la jocul. Exemple de jocuri de construc ie: „Blocul în care locuiesc”. Numim joc de construc ie. apoi de extind pe orizontal . dar tu nu ai voie sa deschizi uüa pân nu sun eu la uü .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocul cu reguli – sunt jocurile cu reguli formulate fie de c tre copii sau de c tre adul i. de a alege un partener. “Batistu a”. stabileüte raporturi între obiecte (de m rime. cuburi de lemn. separarea. “De-a v-a i ascunselea”.. fiind jocuri de grup. de culoare. „Gr dini a mea”. „Or üelul copiilor”. pe lâng bucuria particip rii. Jocul de construc ii reprezint activitatea prin care copilul exerseaz multe deprinderi üi capacit i care contribuie îndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv üi a musculaturii fine. În jocurile lor simbolice.

respectându-le ritmul propriu üi particularit ile individuale. • experimenteaz posibilit i de adaptare. • rezolv probleme de via din mediul lor fizic üi social. O aten ie deosebit s acord m copiilor timizi. sentimentul de altruism. urmeaz cerin ele üi determin rile de baz ale copilului. oboseala. de coordonare oculo-motorie. sentimentul de apartenen la grup . aruncarea. Jocurile dinamice se pot organiza üi în aer liber. se dezvolt calit ile motrice (viteza. educ atitudini. 37 . prin care se consolideaz deprinderile motrice de baz (mers. cu sau f r obiecte. • exprim sentimentele lor în simboluri. comportamente. rezolv probleme. Pentru a evita excesul. spirit de cooperare. alergarea. echilibrul). aparate. cu dorin ele copiilor. fricoüi. îüi îmbog esc üi exerseaz vocabularul. for a. s ritura. c rarea. jocul este cea mai eficient integrat datorit naturale ei cu care copilul înva ! Prin joc copilul: • desf üoar o activitate specific în sensul identit ii personale. îüi dezvolt limbajul. suprasolicitarea. pe lâng o bun dozare a timpului de joc dinamic. În selectarea üi practicarea jocurilor dinamice se au în vedere particularit ile de vârst : tipul exerci iilor incluse în jocuri. cu simboluri üi reguli z Jocul ca tip de activitate de înv are integrat form de înv are Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvolt rii sale! De aceea. Atractivitatea üi eficien a jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a îmbina sarcina educativ atr g toare. exigen a fa de executare. apatici sau instabili.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocurile dinamice/de miücare au la baz ac iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli. rezisten a) üi st ri emo ionale pozitive. durata lor. creeaz solu ii. dezvolt st ri emo ionale. în func ie de anotimp. extenuarea fizic . Ele mobilizeaz întreaga grup de copii. num rul regulilor va fi în dependen direct cu vârsta copiilor. prinderea. este necesar üi alternarea acestuia cu jocuri liniütitoare. üi în sal . prietenie. îüi dezvolt astfel gândirea abstract . • comunic . • realizeaz miüc ri de motricitate grosier üi fin .

face aprecieri la adresa acestora. prin joc se declanüeaz mecanismul propice cultiv rii unor calit i morale: perseveren . • se dezvolt sub aspect cognitiv. curaj. întreab ). exerseaz üi îmbog eüte vocabularul (utilizeaz cuvinte. el este cu adev rat vânz torul pe care l-a cunoscut üi care l-a impresionat. apreciaz . reac ioneaz adecvat. dar rolul cere acest lucru üi astfel î i educi voin a • îüi dezvolt acuitatea vizual . ütie unde se afl o juc rie üi merge direct la ea când e cerut de un cump r tor). s aütepte frumos clien ii. firesc.i înfrângi dorin ele imediate. a st pânirii de sine. autocontrolul. • interesul copilului. ghemuire). Astfel. îüi dezvolt aten ia. calitativ. 38 . Pentru ca jocul s contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului sunt necesare câteva condi ii: • jocul s permit copiilor ocazia unor descoperiri. comunic uüor. se modeleaz procesele afectiv-emo ionale (copilul este total convins c trebuie s joace cât mai fidel rolul pe care îl modeleaz cu maxim convingere. num r „banii”). ini iativ . s -i extind cunoaüterea. prindere. stabileüte pre ul. • s se creeze un spa iu adecvat abord rii jocului ca activitate complex üi complet . precum üi educarea voin ei. admir . s se stimuleze dezvoltarea socio-emo ional . cu pl cere în joc. folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create. • îüi precizeaz . dar üi în alte scopuri (îüi dezvolt creativitatea). în jocul ”De-a magazinul de juc rii” copilul care interpreteaz rolul de vânz tor • trebuie s aranjeze marfa în rafturi. s stabileasc pre urile. preocup rile lui imediate s fie satisf cute prin situa iile de joc create. • jocul copilului reprezint feed-back-ul influen ei educative a adultului asupra sa. reac ioneaz afectiv. declanüeaz capacit ile mentale (cunoaüte üi denumeüte juc riile pe care le aüeaz în rafturi. Nu-i uüor s . jocul îmbog eüte cunoütin ele. îüi exprim sentimente. motiva ia. • înva s -üi st pâneasc emo iile. ridic ri üi coborâri ale bra elor. formule lingvistice în context. expresii. utilizeaz corect formulele de adresare. s -i faciliteze formarea deprinderilor. întoarcere. cu ceilal i. sim ul ordinii (copilul aüeaz juc riile într-o ordine stabilit dup criterii proprii. r suciri. • se dezvolt sub aspect fizic (face miüc ri de aplecare. Jocul influen eaz pozitiv dezvoltarea ulterioar a copilului. experimente sub supravegherea adultului. descrie. recep ioneaz üi înva s recunoasc sentimentele celorlal i. ad ugând la aceasta cum üi l-ar dori). aruncare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • comunic cu sine. • s se încurajeze interac iunea. le compar sub aspect cantitativ. interesul. • materialele puse la dispozi ia lor s solicite copilul üi s -l antreneze în noi experien e.

m rime. diversificându-i modurile üi modalit ile de joc(„Acum e rândul meu s aüez cubul roüu. de la cea mai mic la cea mai mare”. explorând mediul înconjur tor. la 5-6 ani se pot juca cu lego. obiceiuri. puzzle-uri mari. sigure üi durabile (jocurile üi juc riile s fie din materiale rezistente. 4 4 39 . încorporeaz poveüti populare. piese mai mici care necesit precizie în miücare. dezvoltându-se. descoperindu-se pe sine. universal ce face parte din via a de zi cu zi. înv ând. estetice.). tradi ii. mult aten ie. realitatea nu este reprodus identic. s atrag prin form . fiind o experien de înv are cu multiple valen e. Nu vom folosi obiecte din sticl . pioneze la 3-4 ani üi nici cuburi grele sau alte juc rii care presupun efort fizic ce dep üeüte posibilit ile acestora). nasturi. Materialele alese s fie colorate. stimula i-l s manipuleze obiecte üi situa ii. s nu prezinte pericol de accidente. Pretutindeni în lume copiii se joac individual sau în grupuri mici.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • în plan social copilul înva prin joc s tr iasc üi s ac ioneze împreun cu ceilal i (rolul interpretat are coresponden social . ci transfigurat respectându-se îns rela iile interumane: vânz torul are acest statut atâta vreme cât exist si un cump r tor cu care rela ioneaz ). perseveren üi experien ). culoare. uüoare. Planifica i activit ile în aüa fel încât copilul s -üi antreneze cât mai multe abilit i (În momentul în care copilul a c p tat o deprindere e necesar s complic m jocul. r bdare. Sugestii pentru cadrele didactice… üi p rin i privind jocul copilului: 4 4 4 Participa i la jocul copilului dac v accept („Ce zici dac eu aü dori s cump r de la magazinul t u. viu colorate. Jocul este o experien natural . hai s le aüez m în ordine. „Dac ai adus toate p puüile pe canapea. s corespund preocup rilor de vârst üi scopului urm rit. cunoscându-üi tovar üii. anivers ri. uüor de mânuit. Jocul serveüte pentru sus inerea culturii autentice. sârm . dou pâini üi un pachet de biscui i?”. solicitând copilul s rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate. Juca i-v efectiv cu copilul. Care pies urmeaz ?”) Folosi i materiale potrivite pentru nivelul de dezvoltare a copilului üi stimularea sa (la 3-4 ani oferim copiilor cuburi mai mari. teme universale.

pastra i ambalaje. s persevereze). dezvolta i jocul în comun al copiilor (Când ieüi i în parc încuraja i copilul s rela ioneze cu al i copii: ”Uite ce minge frumoas are b ie elul acela. i-a reuüit pr jitura pentru p puü !”. despre botez. satisfac curiozitatea. întreab -l cum se numeüte üi roag -l s se joace cu tine!”.” üi l sa i-le un timp s g seasc variante.üi vom vedea dac e bine. nu le r spunde i dumneavoastr (Când vin cu solicitarea: „Nu ütiu cum s fac aici. sa înve e din greüeli.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 4 4 4 4 Atrage i copiii s se joace dac este nevoie („ûtii c nu m simt prea bine. creativitatea. spune i-le ”Oare cum ar fi mai bine? Tu la ce te gândeüti? Încearc . L sa i copiilor destul timp s se gândeasc . Folosi i toate ocaziile pentru a dirija aten ia copilului spre obiectele üi evenimentele naturale/reale care pot stimula üi satisface curiozitatea sa (Urm ri i transform rile din natur . zborul fluturaüului. haine vechi. ajut -m !” nu v gr bi i s oferi i solu ia. stimula i copilul s stabileasc rela ii de joc cu al i copii. Crea i copilului posibilit i multiple de a se juca cu al ii. ghinde. vrei s fii tu mama üi s ne juc m de-a familia?”). r spunde i la întreb rile copiilor. s experimenteze. haide i s aüez m masa pentru toate p puüile üi s facem niüte invita ii s participe üi al i invita i. îmbog esc experien a de via a copiilor”).. fenomenele din lumea înconjur toare. despre evenimentele religioase pe care le s rb tori i. solu ii.. pentru a extinde cunoütin ele üi experien ele copilului (în jocul ”De-a brutarii” da i copiilor f in . drojdie. Îmbog i i cunoütin ele copiilor cu teme variate despre evenimentele. vrei s -mi faci tu un ceai?” sau „Eu sunt copilul. satisface i-i orice curiozitate cu explica ii adecvate nivelului s u de în elegere). ”Ce mult îmi place cum ai aranjat maüinu ele!”). De câte farfurii avem nevoie?” Etc. creüterea plantelor). venirea üi plecarea p s relelor. gândirea. via a gâzelor. 4 4 40 . l rgi i tematica üi arealul de subiecte (Vorbi i copilului despre naüterea lui.. dezvolt imagina ia. frunze. despre tot ce se întâmpl üi el este p rtaü. pietricele. aparate – toate sunt o surs inepuizabil pentru subiecte noi de joc.).. Îmbog i i cunoütin ele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se. Extinde i ac iunile copiilor üi propune i üi altele („Acum c a i terminat de g tit. s -üi dezvolte jocul üi s g seasc solu ii la problemele ivite. „Bravo. Pune i la dispozi ia lor semin e de mac sau susan üi sugera i-le s modeleze ”specialit i” folosind aceste ingrediente). sare üi ap üi ajuta i-i s fr mânte aluatul din care ei vor modela cele mai minunate produse. eüti grozav!”. ”Ia üi feti a cu tine ca s plimba i împreun p puüa cu c ruciorul. Unii dintre noi aranjeaz masa üi al ii vom scrie invita iile.. Aprecia i mereu pozitiv eforturile copilului în joc („Ce frumos ai construit. vase. lucrurile. Folosi i-v întreaga dumneavoastr creativitate üi experien pentru a descoperi împreun cu copilul noi obiecte üi materiale ce îi pot stimula üi l rgi experien a prin joc (În timpul plimb rilor aduna i materiale din natur : crengu e. introduce i idei noi. s fi i dou m mici!”). am r cit.

accesibile. cât se joac üi cu cine se joac ): Acorda i timp suficient üi spa iu ambiental într-un mediu curat üi securizant unde jocul s fie o experien benefic üi sigur (Copilul trebuie s se joace într-un spa iu curat. 4 41 . Fi i în permanent c utare de noi modalit i prin care s facem jocul copiilor pe m sura posibilit ilor acestora (Porni i cu jocuri simple. cât timp mediul îl stimuleaz iar adultul îi ofer suport. Prin joc acest lucru este cel mai lesne de realizat. situa ii noi de înv are üi experimentare. Copilul se joac atâta timp cât îüi satisface nevoia de cunoaütere.). Cred c v poate ajuta el la prepararea mânc rii pentru Pongo”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 Valorifica i experien a personal a copilului üi integra i-o cu noile cunoütin e üi deprinderi prin situa iile de înv are pe care le crea i. introduce i personaje. de miücare. sub directa supraveghere a adultului. îndeosebi a celor care sunt timizi sau nu au încredere c pot s contribuie üi ei la derularea jocului prin asumarea unui rol sau nu sunt solicita i de al i copii. („Eu am aflat c üi Daniel are acas un c eluü üi chiar el are grij de el. jocuri üi juc rii ce nu-i pun în pericol via a sau s n tatea. luminos unde exist mobilier adecvat. urm ri i cu aten ie cum se joac . care trezesc interes.) Asigura i participarea tuturor copiilor în joc. bine aerisit. îmbog i i-l prin noi materiale üi reguli. satisfac nevoia de cunoaütere üi ac iune.

Mediul de înv are z Centrul de activitate Art z Centrul de activitate Bibliotec z Centrul de activitate ûtiin e z Centrul de activitate Construc ii z Centrul de activitate C su a P puüii z 42 Centrul de activitate Jocuri de mas .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 4.

De aceea. nu înseamn c nu pate fi amenajat. 2000). Chiar dac el nu este men ionat üi descris precum celelalte centre. unde ei s se simt st pâni üi în siguran . fiind noi înüine parte integrant a acestuia (Viorica Preda. cerin ele lui pentru educa ie sunt diferite. • dezvoltarea capacit ilor üi atitudinilor în înv are. Pentru a r spunde cerin elor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile men ionate mai sus. care s invite copiii la joc üi activitate. securizant . educatoarele. Fiecare 43 . în general. în care copiii interac ioneaz direct cu materialele. fiind un centru de activitate foarte important pentru dezvoltarea copilului. dac nu apare interac iunea dintre aceüti factori üi copil/copii. în perechi sau în grupuri mici. 3 Este bine s oferim situa ii variate de joc üi activitate. interesele üi dezvoltarea lui global se refer la crearea unui mediu educa ional adecvat. Putem concluziona c va trebui s cre m o sal de clas atractiv . func ional . 3 Mediul fizic trebuie gândit aüa încât s putem sesiza dinamica proprie a fiec rui copil üi s oferim posibilitatea dezvolt rii lui armonioase. suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de înv are. este bine s inem seama de urm toarele aspecte : 3 Gr dini a este spa iul în care realiz m educa ia timpurie. care s permit dezvoltarea liber a copilului si s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. Noi. cu al i copii. copil/adul i. • dezvoltarea limbajului. educa ia adresânduse fiec rui copil în parte üi nu copiilor. p rin i). To i copiii înva cel mai bine prin contactul activ cu mediul üi cu cei din jur (colegi. 3 Mediul social este la fel de important ca üi mediul fizic creat. în scopul oferirii unor experien e de înv are cât mai diverse üi a unor con inuturi circumscrise de cele 5 domenii experien iale. care integreaz diferite domenii de cunoaütere üi experien e de înv are1: 1 Un alt centru de activitate care este recomandat a fi amenajat în sala de grup este cel de Nisip üi ap . cu adul ii. a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. educatoare. deoarece nevoile copilului. s n tate si igiena personal . • dezvoltarea socio-emo ional . 3 Prin organizarea spa iului grupei pe centre de activitate procesul de înv are este unul activ. stimulându-i dezvoltarea sub toate aspectele. dup ce copilul a parcurs deja câteva etape de formare (de la naütere la 3 ani). 3 Acest tip de organizare permite dezvoltarea liber a copilului pe domeniile de dezvoltare: • dezvoltare fizic . de socializare. pl cut .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Una dintre condi iile esen iale ale aplic rii unui curriculum centrat pe nevoile. spa iul s lii de grup va fi organizat pe centre de activitate. 3 Simpla prezen a unor factori de mediu nu este suficient ca ea s determine transformarea universului psihic al copilului. individual.

44 . educator. unele centre putând avea caracter permanent. putem crea o atmosfer de înv are spontan . putem g si multe idei pentru ca materialele amplasate în zonele amenajate s stimuleze üi s amplifice procesul de înv are. Gândind creator. educatoarea. cât üi de p rin i. amenajeaz spa iul grupei în func ie de condi iile fizice de care dispune.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ~ Bibliotec ~ ûtiin ~ Art ~ Joc de rol ~ Jocuri de mas ~ Construc ii În aceste zone vom organiza jocuri si activit i liber alese. o etajer . pentru a putea fi v zut atât de copii. p rin i. Prin distribuirea materialelor pe centre de activitate. pentru parcursul zilei / s pt mânii. altele putînd fi deschise doar pentru anumite activit i. Acesta poate fi plasat la intrarea în clas . bunici ) . dar putem ini ia üi desf üura üi activit i tematice care s contribuie la atingerea obiectivelor cadru üi a celor de referin . Putem amenaja un panou. asigurând posibilit i de op iune pentru copii. o m su üi vom expune elemente ce sugereaz tema de studiu üi care urmeaz a fi completate de c tre copii. Vom desf üura activit i pl cute üi interesante üi vom observa manifestarea unei atitudini relaxante üi în interac iunile copii-copii. p rin ii. Tot aici putem aüeza “Cutiu a cu întreb ri” pe care copiii le pun în leg tura cu tema propus üi la care urmeaz a g si r spunsuri împreun cu colegii. Când gândim amenajarea spa iului educa ional. trebuie s rezerv m un loc pentru centrul tematic (reprezentat imagistic sau chiar cu mesaje scrise). prin joc. astfel încât aceütia s poat ini ia propriile lor activit i de înv are. fra ii mai mari. copii-educatoare sau al i actori implica i în educa ie (profesori pentru activit ile op ionale. p rin i pe tot parcursul abord rii acesteia .

Este bine s existe sor ule e. fire din lân . argil . Materialele de lucru trebuie s fie suficiente. Putem afiüa planüe model. activit i practice . frunze pentru amprentare. ütampile. sec iuni dintr-un trunchi de copac. be iüoare. buc i de sticl ülefuite. be e de chibrituri. pictur . pl ci faian . forme üi dimensiuni. blan . palete. reviste. lut moale. diplome ob inute de preücolari la diferite concursuri. hârtie de impachetat. 45 . carioca. coli colorate de diferite forme üi dimensiuni. üi albume de art . ziare. pânz . sârm . be iüoare. aracet. modelaj. planüete. eboüoare. pictur : creioane colorate. resturi din material de piele. s nu fie periculoase ( foarfece cu vârf ascu it ). de bun calitate. halate. reproduceri. ¨ Activit i practice: coli glacee. carton de diferite culori. üabloane. aracet. pentru a nu-üi p ta h inu ele üi totodata se creeaz o atmosfer de “atelier”. aüezate la îndemâna copiilor. Il vom stabili într-un loc luminos al clasei. cutii de chibrituri. dopuri. acuarelele üi pasta de modelat s nu fie toxice . periu e pentru stropit. coli desen. üerve ele. forme de diferite modele. dar si de expunerea lucr rilor realizate . coc ). scobitori.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Art În acest centru de activitate vom desf üura activit i de desen. pensule. ceracolor. creioane negre. buc i de pânz . foarfece. lipici. suporturi pentru desen –pictur . acuarele. palete. es turi r rite. vase pentru ap . ¨ Modelaj : pasta de modelat ( plastilin . cu posibilit i de depozitare a materialelor necesare. materiale din natur . Materiale sugerate: ¨ Desen .

instrumentele de lucru întrebuin ate. creându-i sentimentul c ceea ce a f cut nu este destul de bun. pot picta. dar nu impunem modele. liniile trasate. Pentru aceasta. o lipesc. apoi pot decupa formele pictate . având grij ca fiecare copil s fie apreciat. procesul de crea ie. dar pot fi üi produsele unor grupuri de copii. modul în care s-a folosit spa iul suportului de lucru. ob inând diverse figurine. ütiut fiind faptul c prin expunerea lucr rilor sus inem procesul de crea ie üi r spl tim efortul copiilor. deoarece copilul poate fi dezam git. Lucr rile pot fi individuale.. Vom pune întreb ri care subliniaz tehnici. trebuie s le asigur m timpul üi materialele necesare. stropesc suportul cu ajutorul unei periu e imbibat în tempera. etc. formele ob inute. Educatoarea poate influen a procesul de crea ie al copiilor prin aten ia acordat üi prin comentarii despre culorile folosite. Ii îndrum m cu privire la tehnicile de lucru. folosind afirma ii înconjur toare: • Cum ai f cut aceasta? • Ce mai po i ad uga ca s foloseüti tot spa iul colii de desen? • Ce elemente ale lucr rii i i plac cel mai mult? • Ce culori ai amestecat pentru a ob ine acest frumos portocaliu (roz etc. Este bine s evit m întreb ri de genul . c nu este în eles.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În acest centru copiii pot combina tehnici specifice artei plastice cu cele ale activit ii practice. pot ob ine siluete de animale sau orice alte forme plastice prin amprente de culoare ale frunzelor. pot decupa forme pe care le aüeaz pe suport. pot rupe / decupa hârtie de ziar. palmelor. ghindelor elemente din plastilin . iar când ridic formele decupate rezult o lucrare deosebit . Vom schimba lucr rile destul de des. caz în care se eviden iaz colaborarea. pot ataüa castanelor. contureaz formele cu cear . 46 .Ce reprezint desenul t u?”. comunicarea prin intermediul culorilor üi al simbolurilor grafice üi au un efect puternic asupra încheg rii comunit ii de înv are. pot picta modelajele ob inute din coc .)? Spa iul de expunere a lucr rilor trebuie s fie într-un loc vizibil üi nu foarte aglomerat. le suger m teme. iar exemplul personal este foarte important.Ce ai desenat aici?” sau .. apoi picteaz toat suprafa a . Astfel. Un aspect de mare importan este formarea la copii a deprinderilor de a face ordine la locul unde lucreaz .

crearea de c rticele. convorbiri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Bibliotec În acest centru copiii desf üoar activit i din sfera limbajului üi a comunic rii. mai departe de centrele active (Construc ii. cuvinte. de creare de poveüti noi dup diverse imagini. un centru foarte important. Centrul de activitate bibliotec se stabileüte într-un col cât mai intim üi relaxant. coeren a exprim rii. capacitatea de relatare a evenimentelor. simboluri . Nisip üi Ap ) 47 . 4 Se îmbog esc cunoütin ele despre lume üi îüi extind vocabularul. 4 Se dezvolt cursivitatea. 4 Se cultiv interesul üi respectul fa de carte. 4 Se dezvolt imagina ia prin povestiri üi repovestiri. de compunere de poezii sau ghicitori. de povestire. având în vedere urm toarele aspecte: 4 Se dezvolt în elegerea simbolurilor (imagini üi litere care reprezint cuvântul vorbit). jocuri de rol sau dramatiz ri. de recitare de poezii. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme de exprimare: imagini. 4 Se încurajeaz dorin a copilului de a citi (imagini).

tabla magnetic . ¨ cuburi cu poveüti. de a li se cultiva sentimente de pre uire fa de carte üi de autorul acesteia. ¨ scaunul povestitorului. La grupele mari/preg titoare. s mergem cât mai des în acest centru. pot ilustra paginile pe care le pot capsa pentru a realiza c rticele. nu doar pasiv. ¨ caiete. Este necesar s schimbe periodic c r ile din bibliotec . Cu ajutorul câtorva m üti. ¨ raft pentru c r i . pot scrie poezii scurte. completeaz fiüe de lectur . fiüe de lectur . încurajându-i s continue povestea. dar üi deprinderi de exprimare în scris. Dac noi. s r sfoim împreun c r i. copiii pot interpreta roluri din basmele üi poveütile îndr gite. ¨ instrumente de scris. ¨ perni e. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme (imagini. ƒ s -i stimul m copiii s asculte activ. cuvinte). s st m lâng copii. aceasta urmând în mod firesc lecturii. ƒ s folosim ilustra ii pe care copiii le vor comenta. Efortul personal îi face s pre uiasc üi mai mult c r ile. ¨ imagini din poveüti. repovestirilor. ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ c r i de colorat. scene din poveütile cunoscute pictate de copii. manifest m pl cere pentru lectur üi copiii vor dovedi interes sporit pentru bibliotec . s vin cu solu ii noi. s gândeasc în mod critic. expresiv . video. 48 . simboluri. un ritm adecvat. televizor. ƒ s folosim o voce cald . ecusoane reprezentând diferite personaje sau costume simple ( pelerine divers colorate). Tot aici vom desf üura unele jocuri-dramatiz ri. s le citim. ¨ coli.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ covor. copiii pot scrie etichete. educatoarele. ¨ cd-uri cu muzic üi poveüti Este foarte important s sprijinim dezvoltarea copilului în acest centru având în vedere urm toarele aspecte: ƒ pozi ia confortabil a copiilor pe perni e în jurul educatoarei. În acest centru se exerseaz îndeosebi limbajul. imprimant . O cerin important este aceea de a deprinde copiii s utilizeze cu grij materialele puse la dispozi ie. computer.

comparare. orz.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate ûtiin e Este centrul în care se desf üoar activit i din aria experien ial ûtiin e (cunoaüterea mediului. deüert. t vi e. ¨ seturi de c r i. monede. unde copiii experimenteaz . rela iile spa iale. lantern . etc. Spa iul destinat acestor activit i este prev zut cu etajere pentru expunerea diverselor materiale . peüter . ¨ colec ie de roci. microscop. Tot în acest centru vom afiüa calendarul naturii pe care îl vom completa zilnic cu ajutorul copiilor. Copiii care înva prin cooperare.). educa ie ecologic ). ov z. Capacitatea de cooperare este cunoscut din ce în ce mai mult ca o necesitate. cântar. activit i matematice. coli. pahare. 49 . etc. facilitându-se rela ionarea pozitiv . ierbar. acvariu. m surare etc. exploreaz üi comunic pe baza celor observate. insectar. ecuator. rigle gradate. semin e grâu. dar üi mai târziu. mijloace de transport üi locomo ie. salin . atât pentru rezultatele bune în înv are. planüe cu imagini de la poli. clasificare. l di e. În acest centru de activitate dezvolt m abilit i de înv are independent . metru de croitorie. Materiale sugerate: ¨ ghivece. instrumente de scris. set de eprubete. Scopul acestora este dezvoltarea capacit ilor de cunoaütere üi în elegere a mediului înconjur tor üi de rezolvare a situa iilor problematice cu care se confrunt în via a de zi cu zi üi mai apoi la ücoal . cântar. înva s lucreze cu ceilal i. iar prin schimbarea periodic se stârneüte interesul copiilor pentru a le explora. pentru a nu se produce aglomerare. ¨ forme geometrice (truse logi II. ordonare. seriere. crengu e înflorite. Aici încuraj m dezvoltarea gândirii logice (rela iile cauzale. despre univers.Acestea se expun pe rând. Trebuie s stimul m cooperarea üi înv area activ . semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. descoper . tangram). probleme ilustrate. spirtier . bancnote. termometru. lup . temporale) üi a opera iilor prematematice (grupare. Copiii înva s aib in iativ üi sunt stimula i s fie curioüi. deoarece oamenii înva cel mai bine lucrând. înmugurite. magne i.

în planul dezvolt rii fizice prin dezvoltarea musculaturii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Construc ii Centrul de activitate destinat construc iilor este unul dintre cele mai frecventate de copii. coordonarea ochi-mân üi în domeniul limbajului prin comunicarea de idei. conuri. dar cel mai indicat este în curte 50 . paie. Materiale sugerate: 3 cuburi din lemn 3 cuburi din plastic 3 rotodiscuri 3 lego 3 betiüoare 3 cutii de chibrituri 3 materiale din natur ( ghinde. Construind. 3 l di cu nisip üi forme (acolo unde este posibil se pot amenaja în interior. descrierea construc iilor. Trebuie s oferim spa iu suficient de plasare a construc iilor de miücare üi de depozitare a jocurilor. frunze presate. de aceea trebuie plasat lâng alte centre active. numind. nuiele. copilul îüi dezvolt gândirea prin rela iile cauzale üi spa iale pe care le stabileüte între obiecte üi rezolvarea unor situa ii pe care le întâmpin în realizarea construc iei. scoici). etichetând unele construc ii etc. Se dezvolt în domeniul socio-emo ional. . castane. Este o zona preferat de b ie i. dar trebuie stimulate üi fetele s participe pentru importan a pe care o au jocurile de construc ii în dezvoltarea tuturor copiilor. prin folosirea în comun a cuburilor. prin atitudinea de negociere.

Este centrul preferat de feti e . aüa încât s poat fi strânse cu uüurin üi aüezate în locurile stabilite împreun . În cadrul jocurilor de construc ii putem solicita copiilor s foloseasc numai piese mari/roüii/de formele cerute sau s adune câte trei cuburi deodat . în func ie de spa iul clasei. Este bine s aüez m pe perete. imagini sugestive. apelând la cunoütin e despre form . s le aüeze unul lâng altul. cel pu in pentru început. Materiale sugerate ¨ p puüi ¨ truse de buc t rie. dar este bine s fie coopta i üi b ie i . s le expunem üi s fie p strate pentru o vreme. cl diri. pozi ii spa iale. brut rie ¨ trus coafor ¨ trus medic ¨ trus de electrician ¨ trus de mecanic 51 . s fie fotografiate üi chiar premiate. sugerându-le roluri pe care le vor îndeplini când vor fi adul i . unul peste cel lalt. culoare. educatoarele.). m rime. pe care o putem amenaja în diferite forme (din lemn. numera ie. z Centrul de activitate C su a P puüii (Joc de rol) Col ul C su ei (sau Col ul p puüii) reprezint o c su în miniatur . dar üi cel senzorial. deoarece produsele rezultate în acest sector nu pot fi p strate pentru foarte mult timp. al s n t ii üi igienei personale. la nivelul privirii copiilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materialele puse în acest centru nu trebuie s fie foarte numeroase. etc. Jocurile desf üurate aici dezvolt în special domeniul socio-afectiv al limbajului üi al comunic rii. s apreciem construc iile. sate. oraüe. delimitate prin pere i din pânz ). care s le stimuleze jocul (blocuri. Este important ca noi. ferme.

fizic. luând üi noi diferite roluri. de toleran . În astfel de jocuri copiii înva despre ei. • coperarea în realizarea unor produse colective 52 . trebuie s fim prezente. Noi. clasificare. despre familie. aüa încât s nu-i stingherim. dar s putem interveni cu sfaturi. Acest gen de jocuri îi preg teüte s fie adul i în multiplele roluri pe care le au adul ii (gospodine. de colaborare. aüezare în ordine. de ascultarea opiniilor altora.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ ¨ ¨ ¨ halate sor ule e b sm lu e bonete ¨ costume specifice unor personaje din poveüti Aici este îndeosebi spa iul jocurilor simbolice. punere în coresponden . construindu-se astfel conduite sociale de apartenen la grup. de disciplin în grup. • capacitatea de discriminare vizual . z Centrul de activitate Jocuri de mas Centrul jocurilor de mas este preferat atât de b ie i cât üi de feti e prin diversitatea materialelor folosite üi care le dezvolt în domeniul afectiv. despre societate. num rare. idei. m rime. • percep iile despre culoare. p rin i. • capacitatea de a rezolva situa ii problematice. üi al limbajului üi comunic rii. salaria i). • perseveren a üi sentimentul de bucurie la finalizarea unei sarcini. cognitiv. • deprinderi de îmbinare. form . educatoarele. triere. • musculatura mic . astfel : • coordonarea ochi-mân .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ jocuri lego jocuri în buc ele cu diferite grade de dificultate jocuri incastre cu diferite forme cuburi mici colorate domino / loto cu imagini c r i de joc diferite materiale adunate impreun cu copiii. trebuie s observ m copiii în timp ce se joac . etichetate. La sfârüitul jocului copiii iüi vor expune lucr rile sau vor depozita piesele. 53 . aüa încât copiii s üi le poat alege în func ie de tema aleas sau propus . pietre. dup cum este cazul. deoarece jocurile copiilor în acest spa iu pot furniza informa ii valoroase despre aceütia üi astfel educatoarea poate interveni în ameliorarea unor probleme care apar. în cutii – coüule e speciale.care se preteaz la sortare üi combinare: semin e. sâmburi. Ca üi în cazul celorlalte centre de activitate. boabe Materialele trebuie p strate în ordine. ûi aici se recomand imortalizarea aspectelor demne de apreciat. puse la loc vizibil.

54 . Când în juru-mi se vorbeüte ! Gâtul. punându-i în situa ia de a recunoaüte prin sim uri gustul/mirosul/forma unor alimente. autor Elena Butunoi). mic. etc. Buna zice c -s iste ! Pe obraji am doi bujori Ochi senini üi rotunjori. Putem utiliza enciclopedii sau alte c r i care con in imagini ale corpului uman. la m mica. Tot aici putem cînta un cântecel despre diverse p r i ale corpului. Copiii iüi pot m sura lungimea piciorului.dreapta – cum imi place ! Trupul meu – azi . Ce miresmele-mi aduc ! Urechile-mi dau de veste. Le putem lega ochii pentru a utiliza auzul. realizând file pentru c rticica individual . capul mi-l întoarce – Stânga. metrul de croitorie) üi lupe pentru a m sura. Solicit m ajutorul ücolarilor pentru a scrie împreun cu copiii grupei ghicitori üi poezii. Putem ini ia exerci ii senzoriale. fructe. Centrul de activitate – ûtiin În acest centru punem la dispozi ia copiilor siluete de b ie i üi feti e üi jetoane cu obiecte de îmbr c minte üi înc l minte. Ca s-alerg la fiecare : Când la tata. Centrul de activitate Bibliotec Asigur m c r i ce con in înforma ii üi imagini cu corpul omenesc (exemplu: Tom üi Tina. Copiii pot selecta üi ataüa imagini corespunzatoare siluetelor primate. sau îüi pot astupa urechile pentru a utiliza celelalte sim uri. S-o ajut üi pe bunica ! Prezent m copiilor ghicitori despre organele de sim . legume. 2. Se pot utiliza poze cu corpul uman apar inând mai multor rase üi etnii. Limb üi din i în guri – ûi mi-i sp l cu-o periu ! Dou n ri. lungimea bra elor etc. privi. obiecte de imbr c minte üi îi punem în situa ia de a crea sau a c uta üi ei ghicitori pe tema dat . poezia „Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an (sau la alegere): Am c püor cu p rul cre . studia. Mai putem folosi instrumente de m surat (rigla gradat . flori. compara.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemplu de valorificare a mediului de înv Tema: Ce üi cum sunt vreau s fiu Subtema: B iatul üi feti a are la grupa mare 1. tocmai pentru a ar ta c sunt asem n tori deüi diferi i. Arcuite am sprâncene. colea-n n suc. hran . Ochii-mpodobi i cu gene. dar tare – Dou mâini de lucru are ! ûi mai am dou picioare . mirosul sau pip itul.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Tot aici putem folosi o poezie. Coperta acesteia o pot realiza folosind tehnica haüur rii üi a lipirii unor elemente. Centrul de activitate Art Pe panoul de afiüare a lucr rilor putem aüeza poze ale copiilor üi ale familiilor lor care s -i stimuleze pe copii pentru a realiza teme ca: .” 3.. Cu urechile oricând Aud fiece cuvânt. Nasta . Putem folosi tehnica amprent rii pentru a realiza imprimeuri necesare confec ion rii h inu elor pentru p puüi. colegi de grup ). care prin con inut îi va ajuta s g seasc r spunsuri la întreb rile adresate prin fiüa de mai jos : Sim urile. Limba üi cu cerul gurii Imi spun gustul pr jiturii.portretul prietenului/prietenei mele.autoportret . Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. bunici. Propunem copiilor s realizeze amprenta palmei üi a piciorului.Eu cu ochii. dragi copii. realizând astfel portret de copil (b iat/feti a) sau o c rticic cu numele „Cine sunt eu?” La sfârüitul s pt mânii îi putem sf tui s ofere aceste c rticele persoanelor dragi (p rin i. 55 . de N. prieteni. Toate aceste lucr ri le putem uni pentru a realiza o c rticic individual . V d p puüi üi juc rii. fra i. Pot realiza colaje sau s modeleze din plastilin corpul uman.

rela ionarea acestora. s fie în rela ii de întrajutorare. Educatoarele împreun cu p rin ii üi copiii pot participa la amenajarea üi dotarea centrelor. copiii îüi formeaz deprinderi adecvate de interac iune social . lego. iar copiii le pot completa cu p r ile ce lipseau. 5. s coopereze în realizarea construc iilor propuse sau liber alese.. copiii pot înüira m rgele pentru a realiza accesorii vestimentare. 6. Tot aici. Centrul de activitate – Col ul c su ei Putem oferi copiilor posibilitatea de a folosi materiale. pot propune schimbarea materialelor sau teme ce pot fi abordate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. 56 . Centrul de activitate Construc ii Putem pune la dispozi ia copiilor cuburi din lemn. stimulandu-i s ini ieze jocuri în perechi/ în grupuri mixte. Asumându-üi responsabilit i. înva s comunice eficient cu al ii üi pot g si activitatea educativ mult mai atr g toare üi mai motivant . rotodiscuri üi s le suger m teme precum: ƒ C su e pentru pitici ƒ Cartierul meu ƒ Leag nul feti ei/b ie elului ƒ P tu pentru bebeluüi Este bine s urm rim ca grupul de copii care particip s fie mixt.Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an prezentat la Centrul Bibliotec putem confec iona puzzle-uri (siluete de feti e üi b ie i). Centrul de activitate Jocuri de mas Pornind de la con inutul poeziei . B ie ii pot üi ei înüira m rgele üi br ri pentru a le d rui colegelor din grup . conform temelor: ƒ De-a familia ƒ De-a croitorii/croitoresele ƒ De-a brutarii ƒ De-a coafeza/frizerul Urm rim îndeaproape comportamentul copiilor. Activit ile desf üurate pe centre ofer posibilit i multiple de abordare a domeniilor experien iale.

Progresele copiilor trebuie privite individual. De exemplu: Andrei. ƒ de hran bun . câteva lucruri esen iale comune tuturor copiilor: ƒ au nevoie de dragoste. are nevoie de sprijin pentru a progresa. de cinci ani. îüi utilizeaz corect cunoütin ele. Important este s nu neglij m niciun domeniu de dezvoltare. To i copiii cresc üi se dezvolt parcurgând aceleaüi etape. din punct de vedere al limbajului üi al dezvolt rii cognitive.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interac iunea cu copilul üi dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup z z z Recunoaüterea unicit ii copilului. autonomiei copilului Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Fiecare copil este diferit. toate fiind strîns legate între ele üi influen ându-se reciproc! Un copil la un moment dat poate înregistra salturi mai mari în dezvoltare într-un anumit domeniu decât alt copil. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Formarea üi respectarea independen ei. cu siguran . acest lucru este ceea ce îl face s fie special. de aceea aten ia va fi concentrat asupra situa iilor üi sarcinilor care stimuleaz dezvoltarea în respectivele domenii. 57 . Andrei este „peste anii s i”. intelectual. dar în privin a altor domenii de dezvoltare. social. emo ional. Concluzion m c . cunoaüte literele üi încearc s citeasc . Dezvoltarea se realizeaz pe mai multe domenii: fizic. pentru c toate influen eaz dezvoltarea global a copilului. cea mai mare parte a timpului o petrece aplecat peste c r ile de poveüti. dar îi deosebeüte ritmul în care dezvoltarea lor se petrece. s se dezvolte s n tos üi s înve e. miüc rile îi sunt neîndemânatice. pentru c ele se petrec în ritmul lor propriu. Exist . înva iute concepte noi. ƒ au nevoie de securitate. are neîn elegeri. Dar ulterior poate avea perioade de stagnare. În rela iile cu ceilal i copii. iar la joc. are un vocabular uimitor „vi ica este o vac în devenire”. ƒ de sprijinul nostru ca s creasc . Astfel c a face compara ii între copii pentru a-i evalua nu este indicat.

a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Fiecare copil este unic üi. Toate acestea ne atrag aten ia îndeosebi asupra domeniului de dezvoltare socio-emo ional üi în plan cognitiv. apreciind de fiecare dat comportamentele pozitive. micile cuceriri ale lui: ”Ce frumos ai construit pân aici. despre ceilal i üi despre lumea din jurul s u. Dac -i suger m cu delicate e s se al ture celorlal i copii . Unele aspecte ale dezvolt rii sale nu au fost suficient stimulate Un copil este o persoan integral . sau s aütepte rândul atunci când regula o cere. Copilul trebuie încurajat. sistematic üi competent . „Fugind dup stele copiii se izbesc de lume. Ca s -i dezvolt m aceast personalitate. trebuie s asigur m cele mai bune condi ii pentru dezvoltarea s n toas üi plenar a copilului üi de aceea sunt recomandate câteva principii de baz ale interac iunii dintre educator üi copil. în primul rând p rin ii. toat lumea îl simpatizeaz pentru c este prietenos üi dr gu . nu ai reuüit s termini cabana”. Andy! Eu ütiu c po i s termini cabana. ™ În gr dini (dac nu a fost frecventat vreun serviciu de educa ie timpurie pân în 3 ani) se pun bazele : 9 primei forme de educa ie organizat . coopereaz în jocuri üi în activit i. Aici intervine rolul nostru în a aprecia copilul: „Andy.” Astfel de rela ionare creeaz fundamentul interac iunii copilului cu educatoarea. se joac al turi de ei. vrei s -i aju i pe Marcel üi pe Radu s construiasc o caban la fel cu a ta?” el se va al tura bucuros. de aceea. trebuie s avem în vedere toate aspectele dezvolt rii sale.o apreciere negativ care d uneaz rela ion rii cu copilul üi diminueaz încrederea în adul i. Deüi manifest entuziasm în cele mai multe activit i. stimulat. acelaüi copil îüi va da toat silin a pentru a se conforma unor reguli stabilite pentru a-i face pe plac adultului. îi este greu s fie atent la ceva pe o perioad mai lung de timp. z Recunoaüterea unicit ii copilului. ™ Activit ile de socializare din gr dini se sprijin pe cunoaüterea copilului despre sine însuüi. copilul este egocentric.” Lumea copilului este în schimbare…intrând în gr dini . Când soseüte în gr dini . nu se joac împreun cu ceilal i. S -i l ud m üi s -i încuraj m pe copii üi o s -i vedem înflorind! 58 . Dar nu ascult o poveste un timp mai îndelungat. ca adul i. Noi. 9 socializ rii copilului 9 dezvolt rii copilului la maximum de poten ial de care dispune. Va înv a s coopereze üi s arate simpatie. dup aproximativ un an. nu reuüeüte s termine ceea ce începe. pentru copil este evident c lumea con ine üi alte persoane decât cele cu care este el obiünuit üi în care are încredere.„Andy. interac iunea cu fiecare copil trebuie s reflecte aceast unicitate. acesta este jocul paralel. puterea de concentrare este limitat .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Andy este un b ie el de cinci ani.

ai lipit f r s murd reüti. o tr s tur important este imagina ia deosebit de vie. r spunde tu!”. capacitatea de a stabili contacte se flexibilizeaz . to i oamenii sunt la fel. numele lui: „Adelina. 59 . vrei s . ce frumos te-a îmbr cat mama ta ast zi!” 9 s -i acord m aten ie copilului când acesta vorbeüte. ai aüezat frumos în pagin . În general. Copilul de patru ani se g seüte într-o perioad important de acumul ri. cere de la noi respectarea unor condi ii: „ „ „ „ S manifest m empatie (a vedea lumea cu ochii copilului) . „ûtiu cum s fac o barc de hârtie.i ar t?”. copilul se integreaz copiilor de aceeaüi vârst . f r îns a-i cere perfec iune 9 s nu-i tr d m încrederea. Cu cât îi cunoaütem üi îi în elegem mai bine cu atât mai uüoar ne este sarcina de adult în preajma lui. În gândul copiilor. Aceasta se observ atât în ac iunile lor. S -i respect m prin ceea ce facem. S ne ridic m la nivelul de în elegere a adev rului „copil resc”. „de ce” üi a fanteziilor. Comunicarea pe care o avem cu copilul s se realizeze pe baza dorin ei noastre de a cunoaüte specificul individualit ii lui.adic s ne plas m imaginar pe pozi ia copilului pentru a în elege mai bine „EU-ul” lui. la copii se manifest o puternic dezvoltare. este vârsta întreb rilor „cum”.” În urm torul an de via . cât üi în modul de manifestare verbal . ast zi o s te duc m tuüa în parc?” 9 s identific m ceva pl cut la fiecare copil. pentru c a câütigat echilibru üi st pânire de sine. împreun cu care planific üi realizeaz diferite activit i. Convingerea ta vine din încrederea în al ii! Câteva idei ce ne pot sprijini în în elegerea copilului: „ „ „ „ „ În jurul vârstei de trei-patru ani. doar astfel vom putea fi respecta i. de fiecare dat când comunic m cu el: „Teo.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani A respecta copilul înseamn : 9 s ne adres m copilului folosind întotdeauna ca apelativ. Din punct de vedere social. Comunicarea de la egal la egal. dar nu mai exagereaz în manifest ri. copleüit de propriile achizi ii üi din nevoia de confirmare a exactit ii lor. 9 s -l încuraj m pe copil când acesta încearc s fac ceva. ast zi ai realizat o lucrare aüa de frumoas ! Ai decupat pe contur. prietenos üi interesat: ”Livia. interesele copilului se l rgesc considerabil. 9 s comunic m cu copiii frecvent de-a lungul zilei. îüi împ rt üeüte informa iile oricui doreüte s -l asculte: „Pot s scriu üi eu o scrisoare?”. S încuraj m copilul în eforturile sale! S apreciem fiecare din realiz rile sale cu tot interesul üi entuziasmul pe care îl merit noile achizi ii ale copilului: „Miruna. Mai pune întreb ri.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Cum s vorbim cu copiii:

3 3 3 3 3 3 3

S vorbim cu copiii, folosind o voce blând ; s ne uit m în ochii lui când vorbim, s ne adres m pe prenumele lui cu c ldur , dar üi cu fermitate când este necesar stabilirea unor limite. Copiii înva prin exemple: modul în care vorbim üi rela ion m cu al i adul i, îi va înv a pe copii la fel de mult ca ceea ce spunem. R bdarea noastr , buna dispozi ie, toate vor fi transmise în mod natural copiilor prin comportamentul nostru. S le ar t m c sunt importan i pentru noi: fiecare copil are nevoie s ütie c el este cineva special „Bun diminea a, Adelina! Ce fusti frumoas ai! S ne facem timp în fiecare zi s vorbim cu fiecare copil! O propozi ie sau dou , spuse numai pentru el, va ajuta la stabilirea unor rela ii calde între el üi noi: „Bun diminea a! Ai lipsit ieri; ce s-a întâmplat? ûtii ce dor ne-a fost de tine?” S l ud m copilul pentru încerc rile lui de a face ceva, indiferent de rezultatul ob inut: „Foarte frumos, Aura! Pentru c ai încercat s desenezi

Scufi a Roüie.”
Încercare üi eroare, experiment ri ce par absurde, caraghioase - tras ri de linii tremurate üi inegale, a colora soarele în albastru, pentru c „aüa e mai frumos”, toate acestea sunt erori fericite ale dezvolt rii copilului. S -l cert m sau s râdem de copil pentru aceste erori, este o descalificare pentru meseria noastr . A cunoaüte copilul, a-l respecta, a-l încuraja – iat calea corect a educatorului bun.

z Formarea üi respectarea independen ei, autonomiei copilului
Începând de la vârsta de doi ani, când copilul se dezvolt în planul limbajului, expresivit ii, motricit ii, toate acestea îi confer o mai mare încredere în for ele proprii; copilul, începe s manifeste primele semne de independen ; nu renun îns la ajutorul p rin ilor. Este perioada crizelor de furie, când noi üi p rin ii suntem atât de încerca i. Este perioada în care copilul conütientizeaz c a dobândit unele abilit i üi doreüte s demonstreze acest lucru, îns constat üi c nu poate fi total independent, ceea ce determin o stare de conflict interior. El îüi doreüte s fie mare... o Independen a este dorin a copilului de a ac iona în via în func ie de experien a lui. De aceea se spune: „Dac -i doreüti binele copilului, las -l s se descurce f r tine”. o Copiii au nevoie de libertate, dar de o libertate între anumite limite. S le d m posibilitatea s fac alegeri, astfel încât ei poat începe s înve e s ia decizii. Pentru aceasta, trebuie s limit m num rul de alegeri, numai acelea acceptabile; de exemplu: copilul nu este liber s umble nesupravegheat în afara clasei. Nu este liber nici s nec jeasc alt copil, ori s -i strice lucrarea. o Copilul este liber s aleag între a picta un tablou, a se juca cu niüte cuburi, ori a încerca s potriveasc culorile într-un joc de mas . Acestea sunt alegeri acceptabile. o Manifestând independen , copilul îüi p streaz pozi ia proprie, fiindc o consider corect . Independen a se manifest în situa ii critice. o Când apare o situa ie conflictual între experien ele proprii ale copilului üi comportamentul p rin ilor, al adul ilor din jurul lui, conflictul iscat genereaz independen a copilului.

60

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
o o Trebuie s conütientiz m faptul c la vârsta de cinci üase ani se schimb structura comunic rii cu copilul. În diferitele activit i (joc, vorbire, construc ii) prin colaborare, cooperare se valorific rela iile de egalitate, parteneriat. La început copilul înva prin imita ie, care treptat este înlocuit cu elemente ale atitudinii critice fa de ac iunile p rin ilor, educatoarei, apar primele forme de comportament independent. La formarea acestui tip de comportament, contribuie stilul de comunicare practicat de noi, educatorii.

Modalit

i de stimulare a independen ei copilului:

• • •

Atunci când comunic m cu acest copil, ne adres m ca unei persoane care va încerca s egaleze prin ceva adultul, conferind copilului încredere în for ele üi cunoütin ele proprii: s rug m copiii s ne ajute la preg tirea s lii de grup , a centrelor, împ r ind materiale, ustensile, juc rii; este ajutorul nostru de educatoare. De aceea momentele de tranzi ie dintre activit i constituie oportunit i naturale de înv are pentru copii. Iar prin acest rol ar trebui s treac cât mai mul i copii, dându-le üansa s se simt utili üi necesari, s -üi demonstreze c üi ei pot s fac ceea ce face adultul üi c sunt de încredere. Îi vom încuraja s se îmbrace üi dezbrace singuri la vestiar S le permitem s -üi aleag mâna cu care deseneaz , nefor ându-i s o schimbe. S le oferim o gam de op iuni acceptabile : o ce carte s priveasc ; o cu ce juc rii s se joace; o ce s deseneze sau picteze; o ce colaj s realizeze la tema dat ; o ce materiale s foloseasc ; o cu care dintre copii s lucreze, evitând situa iile stânjenitoare, poten ial de excludere a unora din diverse motive. Acceptând diferen ele dintre copil üi adult, evitând s -i impunem o „manier adult ” de comportament üi cunoaütere, trebuie s accept m üi varia iile care exist în cadrul aceluiaüi nivel de vârst üi s consider m naturale diferen ele dintre copii.

Sinceritatea copilului este total .
• Când soseüte în gr dini , copilul, în general, are o imagine pozitiv despre sine, pentru c p rin ii au aceast imagine. La gr dini , imaginea pozitiv despre sine trebuie s accepte imaginile celorlal i copii despre ei înüiüi üi trebuie s coexiste cu acestea. Imaginea pozitiv de sine încurajeaz înv area. Egalitatea üi cooperarea nu se câütig uüor. E sarcina noastr s orient m copiii spre integrarea cu uüurin între copii, s aplan m eventualele frustr ri. Treptat, activit ile din gr dini ocup un loc tot mai important în via a copilului, se stabilesc leg turi relativ constante. Socializând, copilul îüi dezvolt limbajul, care are un rol important în evolu ia inteligen ei, precum üi a întregii personalit i.

• •

61

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• De ce punem accent pe limbaj? Pentru c func ia cea mai vizibil a limbajului este socializarea. Limbajul este un mijloc de comunicare, dar üi un foarte important mijloc de stabilire üi men inere a rela iilor cu al i oameni.

Interac iunea copil-educatoare se construieüte în jurul cuvintelor cheie: comunicare – cooperare - prietenie ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ Comunicarea între adult üi copil este esen ial în formarea lui ca fiin social Dac priv m copilul de comunicare, îl transform m într-o fiin introvertit . S fim toleran i în comunicare! O obliga ie foarte important a cadrului didactic. S nu presupunem, s ne form m opinii, înainte de a asculta. S nu judec m dup primul contact. S accept m c exist diferen e culturale, mai mult sau mai pu in accentuate între gr dini üi familie, între noi üi p rin i, ele putând determina erori de interpretare cu consecin e grave asupra copilului. S ne p str m calmul üi sim ul umorului într-o situa ie conflictual datorat lipsei de comunicare. Pentru o bun comunicare, noi trebuie s evalu m mediul din care provine copilul: obiceiuri, tradi ii, norme de comportament, religie. S ne asigur m c ceea ce aütept m noi de la copil este identic cu aütept rile p rin ilor . Oricare ar fi dificult ile în comunicarea dintre educatoare üi copil, niciodat nu trebuie s ridic m tonul, sau s ne manifest m prin comportamente non-verbale (surâs lipsit de amabilitate, grimas , ridicare din um r). Nu tonul ridicat rezolv problemele ap rute, ci mai degrab le agraveaz .

Înveliüurile cuvântului sunt trepte spre adev r.
Comunicarea eficient porneüte de la atitudinea pozitiv fa de sine însuüi üi fa de cel din fa a noastr . Copiii au nevoie de sprijinul nostru, dar au nevoie üi s afle de la noi cât de mult au progresat, au nevoie s -i ajut m s avanseze, s fim lâng ei când dau greü, au nevoie s -i încuraj m.

Premise pentru stabilirea unei bune comunic ri:
„ S încuraj m copiii cât mai des! Dac ne gândim c etimologia cuvântului „a încuraja” înseamn „a da din inim ”, vom üti c atunci când încuraj m, transfer m curaj din inima noastr într-a lor; îi îndemn m s treac la fapte , îi ajut m s ac ioneze. „ Exist diferite moduri de a încuraja üi folosim ca prim modalitate lauda. S l ud m copiii atât pentru tentativele lor, cât üi pentru realiz rile lor. L udându-i, le stimul m sim ul valorii personale üi al demnit ii, imaginea pozitiv de sine üi doar atunci va mai îndr zni s încerce. Orice copil merit s simt acest lucru.

62

îüi însuüeüte ideea de a realiza baza mai mare sau la fel de mare ca vârful. „ S accept m sentimentele copiilor! Când sunt furioüi. receptivitate la cerin ele acestuia. batem din picior. ütiind c au pe cine se baza üi c sunt iubi i. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas !”.. La fel ca üi ei st m pe jos s culegem ciupercu e sau. noi suntem modelul unui comportament creativ care este imitat involuntar de c tre copii. unde nimic nu-i este ostil.o laud pur üi simplu. pe parcurs vor înv a. „Bogdan construieüte din Lego o construc ie complicat . „bine”(reactiv). nu-i ajut pe copii s în eleag ce anume vrem de la ei. Suntem adul i üi noi ini iem üi conducem activit ile cu copiii. Comentariile pe care le facem contribuie la conturarea imaginii de sine pozitive pe care copiii o vor purta în ücoal . aceüti termeni. îns ea se duce lâng el üi st pe sc unel al turi –„Uite. cald… To i avem nevoie de zâmbetul cald üi încurajator al celor din jur. S pre uim paüii timizi pe care-i fac copiii! Ex: Adelina este ea. în societate. în rest suntem acelaüi participant ca üi ei. sau calit i globale „eüti b iat bun”. Aceasta se accentueaz când exist posibilitatea 63 . „Ce fericit eüti c ai salvat o vr biu !”. Modalit i de a face aprecieri pozitive „ Limbajul trupului üi tonul vocii sunt mult mai importante decât cuvintele pe care le folosim: s nu fim furioüi.personalitatea în ansamblu. Adul ii care sunt blânzi cu copiii. „ S respect m principiul egalit ii üi al colabor rii cu copilul. „ S zâmbim mai mult.laud condi ionat . Un cuvânt de apreciere bine formulat îi ofer copilului informa ii explicite despre ceea ce a fost „ „ „ „ „ demn de laud în comportamentul s u. în via . este bine s l ud m comportamentul. hai s lucr m amândoi s nu se mai d râme”. manifestând interes fa de el. noi c am prevenit renun area. S folosim o varietate de tonuri pentru a solicita aten ia copiilor. îi fac s se simt în largul lor.. üi nu copilul. Filip nu mai plânge. mai des. Adelina. cu o tendin minor spre bâlbâial . ci doar expresii afectuoase pentru a dezvolta o rela ie bazat pe încrederea reciproc . s o facem necondi ionat. pentru a-l putea repeta. nefiind înc acomodat la programul de gr dini . construc ia nu are stabilitate: ai f cut o construc ie frumoas . aceasta îl va înv a c generozitatea üi bun tatea sunt importante. îns üi o timid . S oferim ajutor concret în rezolvarea problemei-este întotdeauna mai util üi mai eficient. Având în vedere c la baz este mult mai îngust decât la vârf. atât timp cât este lâng noi. Bogdan este mul umit c -i remarcasem construc ia.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „ S folosim aten ia pozitiv üi aprecierea în mod proactiv. s nu folosim tonul critic. „ Încuraj m tr s turile sufleteüti pe care üi le dezvolt copiii noütri . precum üi expresivitatea limbajului . „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas .. dar ar fi fost grozav dac nu a i fi vorbit atâta!”. S -l l ud m atunci când face un gest generos. „ S fim blânzi üi binevoitori cu copilul. pentru a dezvolta diverse raporturi cu ei. înva s -üi exprime sentimentele üi nu sunt capabili s le st pâneasc . nu mai ad ug m un „dar” ce induce condi ionarea: „dar de ce nu te por i tu mereu aüa”. De exemplu. Copilul vrea tot timpul acest semn de afec iune. fiindc tu ai stat mereu lâng el”. semn c lumea este un spa iu cald. Adelina râde. Trebuie s -i spunem foarte clar copilului ce anume apreciem (proactiv) üi nu doar „bravo”. Când l ud m pe cineva. ca un copil curios. incorect folosit . Filip este un b ie el timid. de ordin general. care plânge. nu ütie üi nu poate s -l liniüteasc pe Filip. plâng cioüi. l ud m pur üi simplu.

vom ajuta la producerea blocajelor üi perpetuarea erorilor. „ De a cere explicit copiilor s r spund strict la întreb ri sau s aütepte doar anumite r spunsuri la întreb ri deschise. Acesta simte ostilitatea din tonul nostru üi îüi diminueaz încrederea în noi). de îngr dire. atunci când el are nevoie. doar ac iunea pe care o face este! E mai bine s -i explic m de ce nu este bine ceea ce face. reprezint tot o modalitate negativ de comunicare. s -üi piard încrederea în for ele proprii. Ignorarea. de împ rt üire a experien ei. cât de periculoas este ac iunea lui. s intre într-un soi de lupt cu adul ii. dac nu câütig acea competi ie exist posibilitatea s se înr iasc . Dac îi facem observa ii üi corect ri repetate. putem merge la el üi împreun s folosim juc riile pentru a dezvolta un joc. Dac un copil arunc cu juc riile. copiilor trebuie s le spunem ce s fac . comunicarea se reduce la o singur direc ie: de la cadru didactic la copil üi cap t tendin e de autoritarism. „ De a dojeni. „ Dac facem afirma ia „eüti un copil r u” determin m copilul s se simt lezat. Num rul relativ mare dintr-o grup de copii poate determina apari ia unor tendin e la cadrul didactic: „ De a monologa mai mult decât a dialoga. „ Ac iunile noastre trebuie s fie în concordan cu spusele. încuraj m colaborarea în sala de grup . „ S nu ne pierdem umorul. el nu este r u. „ De a ridica tonul „ De a dori acelaüi lucru de la to i copiii. nu ce nu au voie. copiii fac primul pas spre controlul lor. dac râdem üi glumim cu copiii. t cerea sau acordarea unei aten ii superficiale din partea adultului. „ De a emite instruc iuni. decât s -i inem o predic lung . 64 . ce dezvolt deseori complexe. „ S nu-i compar m pe unii cu al ii!! Risc m s facem mai mult r u decât bine. „ De a face aprecieri negative. astfel îi ar t m pentru ce sunt juc riile într-un mod pl cut. stimul m c ldura uman üi prietenia dintre noi üi copii. „ S fim aten i la interven iile copilului. când o solicit . inhibi ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani de a începe o furtun üi atunci îl rog s -i vorbeasc d-lui Tunet. „oamenii de umor sunt oameni de suflet”. s nu-l ignor m. s -üi împ rt üeasc experien ele personale. cât mai divers. pe un ton ridicat („Ce te-a apucat s -i strici nava lui Vl du ?” i se spune lui Andrei. Psihologii sus in c aceast metod creeaz o situa ie de concuren üi competi ie. când ei sunt atât de diferi i! Astfel. Modalit i negative de comunicare „ S evit m întreb rile autoritare. F r s -i limit m r spunsurile. vom invita copilul s se exprime cât mai mult. spunându-i c -i este fric üi s plece de aici. Având libertatea de a-üi exprima adev ratele sentimente. Dezvoltarea comunic rii trebuie s se realizeze la copil într-o direc ie bilateral .

demni de respect üi în elegere. cunoütin e. Ca regizor: ¾ Prin buna cunoaütere üi acceptare necondi ionat a fiec rui copil. stilului predominant de înv are al acestora. f r a-ntrerupe jocul. a-i spori încrederea în sine üi a-i înv a s -üi construiasc evolu ia mizând pe laturile tari. de stilul üi ritmul de înv are. observator/evaluator. suger m o varietate de posibilit i de joc. nu pe produs. ¾ Regiz m un anumit scenariu prin selectarea de teme üi materiale sugestive. cei care lucr m cu copiii. planific m oportunit i pentru a le valorifica. percepându-i ca fiind unici. trebuie s -i trat m din perspectiva dezvolt rii. cadrul didactic îndeplineüte mai multe roluri: „arhitect”. inând cont de diferen ele individuale. textura. a le face func ionale. ¾ Stimul m lucrul în echip al copiilor. st ri. Curtes. ¾ Adapt m spa iul la necesit ile üi interesele jocului copilului. timp suficient üi suport adecvat pentru fiecare copil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Noi. care se centreaz pe proces. ¾ Ajust m sarcinile la interesele üi posibilit ile copiilor. ataüamente. ¾ Reamenaj m spa iul grupei pentru a crea noi provoc ri în fiecare centru ¾ Etichet m tot mobilierul üi materialele din spa iul educativ pentru a facilita înv area Ca observator/evaluator: ¾ Ne vom comporta ca un cercet tor în domeniul educa iei timpurii: vom realiza continuu observ ri ale tuturor copiilor pentru a identifica: preferin e. comportamente ale copiilor. schimb m spa iul educativ în func ie de evolu ia programului üi de nevoile grupei. ¾ Integr m elemente din lumea de afar în mediul s lii de grup . Traning Teachers) Ca „arhitect”: ¾ Evalu m spa iul din perspectiva ochiului copilului. frustr ri. (dup Carter. ¾ Eviden iem p r ile forte ale copiilor pentru a încuraja progresele. ¾ Cre m posibilit i de a explora lumina. Margie. intervenim cu noi materiale üi idei pe parcurs. 65 . realist üi obiectiv . competen e. Realizând o educa ie care r spunde necesit ilor copilului. culorile. ¾ Înregistr m datele observa iilor noastre pentru ca pe baza lor s realiz m o proiectare a înv rii cât mai adaptate nevoilor üi intereselor copiilor üi o evaluare cât mai precis . doar astfel vom putea crea pentru ei experien e satisf c toare. interese. cre m oportunit i echitabile pentru to ii copiii. mediator/facilitator. promov m numeroase strategii üi tehnici interactive pentru a promova înv area. ¾ Observarea ne orienteaz în aprecierea progreselor copilului în atingerea obiectivelor educa iei timpurii. umbra. regizor. sunetele. Deb.

dar üi autocontrolul în interac iunile sociale. ¾ Îndemn m copiii s foloseasc lucrurile üi s practice deprinderile în mod spontan. ¾ Echilibr m eforturile copilului cu posibilit ile lui spre a-i favoriza dezvoltarea. decât respectarea rigid a regulilor. ¾ Punem în valoare mult mai mult con inutul jocului. independen în gândire. Ca mediator/facilitator: ¾ Cre m copiilor un mediu stimulativ de joc. ¾ Stimul m posibilit i de exprimare creatoare. comportament. ¾ Favoriz m tr irea unor experien e reale de c tre copii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¾ ¾ ¾ Vom ine seama de calit ile unice ale fiec rui copil. 66 . intereselor üi posibilit ilor copiilor. reprezentând o alt cale de dezvoltare a spiritului inventiv. apropriat vârstei. ¾ Facilit m comunicarea între copii. s o conütientizeze. încuraj m copiii s fac alegerea. cre m ocazii de dialog între copii. le oferim libertatea de a decide singuri. îi vom respecta ritmul propriu de dezvoltare. dezvolt m abilit i sociale. ¾ Prin solu ionarea unor conflicte. Construim parteneriate educa ionale de decizie üi ac iune: gr dini -familie-copii-comunitate. între copii üi adul i. Vom asigura un mediu îmbog it. sentimentele üi emo iile. ¾ Experiment m noi metode de joc. oferim modele copiilor de a negocia üi solu iona situa ii pe cale paünic . favorabil pentru a-üi exprima necesit ile. netradi ional. stimul m exprimarea üi respect m opinia copilului. ¾ Ajut m copilul s -üi extind experien a de cunoaütere. experien e de via care ulterior vor stimula jocul.

• Ritmul de dezvoltare. 67 . Proiectarea activit z Strategii educa 1. trebuie s stabilim scopuri pentru fiecare copil. 1965) • Modificare a dispozi iilor organismului. Pentru realizarea curriculumului centrat pe copil. care se men ine în timp üi care nu se datoreaz proceselor de creütere.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 6. este abordat nuan at de c tre specialiütii în psihologie ücolar .(R. În teoriile moderne se vorbeüte: • De înv area experien ial . (Galperin. • De valorizare üi dezvoltare a poten ialului fiec rui copil. c ci reuüita depinde de mult trud üi grij .Gagne. Ea poate fi: • Orice activitate care dezvolt noi cunoütin e üi abilit i. luând în considerare toate aspectele dezvolt rii lui: • Vârsta intelectual . 1965) • Un proces de reorganizare prin feed-back.(Smith. • De cadru didactic în rol de facilitator al procesului de înv are. iar nereuüita întrece orice alt durere”. • De respectarea ritmului üi stilului s u cognitiv specifice. Strategii de 3. când se afl în rela ie cu obiecte üi evenimente din mediul înconjur tor. Strategii de ilor de înv are ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil înv are prin descoperire înv are prin cooperare promovare a unei educa ii incluzive z Strategii educa ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil „A creüte un copil este un lucru riscant. Strategii de 2. 1975) • O alternare a comportamentului ca rezultat al experien ei individuale. al paternurilor senzoriale ce asigur celui ce înva un control asupra propriului s u comportament. ca proces. (Democrit) Înv area.

procedee adecvate. ™ Facilit • • • • • • • m comunicarea prin: Lucru în grup. s select m metode. 68 . ™ Copilul • • • • este subiect al înv rii: Implicare activ . • Îmbog it. • Securizant. Flexibilitate. Echitate. tehnici. • Înv are semnificativ . Acceptare necondi ionat . Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare). • Flexibil. • Stimulativ. Proiectare. În realizarea acestor scopuri. ™ Oferim un mediu educa ional fizic üi social: • Confortabil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • Temperamentul. • Înv are prin descoperire. • Deschis. interdisciplinaritate. • Înv are tematic : înv are integrat . Veriga slab (pe care nu le eviden iem copilului/copiilor). Responsabilitate. Confiden ialitate. Utilizarea experien ei. Opinie personal . Centrarea procesului educa ional pe copil are loc când: ™ Respect m principiul constructivismului: • Înv are interactiv . Încurajare. trebuie s gândim strategii.

• Facilitator. • Partener. 69 . • Designer. ™ Copilul • • • • se implic în: comunicare: negociere. interac iune. gânditor. luare de decizii. persoan care rezolv probleme. interlocutor. • Interese. ™ Educatorul cunoaüte despre copil: • Caracteristici de vârst üi individuale. ™ Educatorul are roluri de: • Manager. ascult tor. • Stil de înv are. organizator. • Experien e anterioare. • Prieten. evaluator. • Mentor. • Surs de informare. • Nevoi specifice. prieten. • Observator. • Motivator. • Evaluator.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Copilul • • • • • • • • are noi roluri: partener.

• Mentor. • Identific caracteristici specifice de dezvoltare. nevoi. • Securitate. cald si stimulativ. • Toleran .îndeplineüte roluri noi: • Educator. • Expert. ™ Familia: • Ofer mediu securizant. • Observ üi ine cont de caracteristici de vârst ... • Constan .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Educatorul ofer copilului în comunicare: • Ascultare. • Identific interese. • Toleran . • Securitate. • Încurajare. • Afec iune. • Stimuleaz înv area prin experien e variate ™ Familia …………. • Asistent: ™ . • Partener. • Încredere 70 .ofer în comunicare: • Ascultare.. • Prieten. • Încurajare. • Sim ul umorului. • Sensibilitate. • Avocat.

9 Autorul consider c inteligen a este multidimensional . . din combina ia celorlalte tipuri. care cunosc o mai înalt dezvoltare. recunoaüte multidimensionalitatea. Toate tipurile de inteligen e se manifest rar în mod independent. Dac un registru de inteligen nu este prea dezvoltat. . înclina ii. singular. Autorul sus ine c un individ reprezint o” colec ie de inteligen e”.aptitudinilor. . demonstreaz c toate tipurile de 71 .mediului educa ional favorabil înv rii autentice. implica iile teoriei multiplelor inteligen e are urm toarele consecin e: • Impune cunoaüterea îndeaproape a copilului.I.a punctelor vulnerabile.ritmurilor de dezvoltare. existen a diferen elor dintre copii. rii. .stilurilor de înv are. (Teoria Multiplelor Inteligen e) în individualizarea înv inteligen au acelaüi grad de importan în dezvoltarea personalit ii copiilor. • Impune proiectarea demersurilor pedagogice necesare procesului educa ional prin proiectarea: . La Bruyerre) În realizarea curriculumului. To i indivizii normali posed aceste inteligen e.strategiilor. compensatoriu üi coordonat. „ Copiii ütiu s fie arbitrii norocului lor üi st pânii propriei fericiri. a profilului de inteligen prin cunoaüterea: .intereselor. care interac ioneaz üi se combin într-un mod unic. • Inteligen ele reprezint diferite domenii üi con inuturi. 9 Un curriculum axat pe dezvoltare üi formare. üi reglarea üi ajustarea permanent a demersului pedagogic. .M.” („De l”homme”. talente grupate pe nou tipuri de „inteligen e”. abilit i.obiectivelor. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În concep 9 9 9 9 9 9 ia lui Howard Gardner: Caracteristica cognitiv a omului este descris de ansamblul de deprinderi.a punctelor forte. . diferite modalit i de înv are. concurent. Inteligen ele ac ioneaz complementar. lucru pe care-l ignor dup aceea în decursul vie ii. • Este necesar s conütientiz m c implicarea T. îi permite s activeze cu mai mare succes într-un anumit domeniu.

Vizual-spa ial —s îndemn m copiii s vizualizeze.. al ii prefer experimentele sau contactul cu natura. educatoarele. Elementele noi sunt elemente ale imagina iei creatoare üi dau un plus de originalitate. pozi iile spa iale. de exprimare a sentimentelor üi gândurilor . s pun întreb ri. avem rol de negociatori. reconstituirea se face dup un plan de întreb ri clare. .Muzical —s aducem în activitate muzica. în prezentul joc se motiveaz pierderea afiüului. Reconstituirea se face f r suport intuitiv üi necesit folosirea informa iilor anterior însuüite. la perspectiva limitat a concentr rii pe sarcini ce vizeaz doar competen e de tip academic (scris. . s calculeze.Lingvistic —s determin m copiii s citeasc . Aplic m o sarcin practic centrat pe copil. s joace jocuri de cuvinte. num rat.: . .colaj). Gardner. . s gesticuleze. conceput anterior.I.I.Rolul nostru este de îndrum tor/facilitator al activit ii de înv are. s -i implic m s observe rela ii. stimul m copiii s valorizeze resursele individuale prin implicarea mai multor inteligen e. s povesteasc . ce vizeaz . . Reconstituim afiüul f r suport intuitiv. Activitatea de reconstituire se poate organiza pe mai multe grupuri(desen. Exemplific m cum putem folosi T. sintezele se negociaz . . .M. Renun m la sarcini uniforme. reprezent rile anterioare. s deseneze. al ii prefer s înve e explicându-li-se. vom compara apoi afiüele cu originalul üi-l vom alege pe cel care a respectat cel mai bine criteriile de reconstituire. fiind necesar s -l reconstituim.Interpersonal —s g sim solu ii üi s motiv m copiii s coopereze în înv are. De asemenea.Naturalist -în orice activitate s aducem natura cât mai aproape de copii. culorile. pe rând.M.Existen ial i.m. avem nou inteligen e: .Activit ile educa ionale s fac apel la diferite tipuri de inteligen e üi stiluri de înv are. toate sunt analizate apelând la memorie. Se „reg seüte” afiüul original. 72 .) . M rimea foii. Compar m cele dou afiüe. într-o activitate de reconstituire a unui afiü.Încurajarea copiilor s utilizeze inteligen ele preferate pentru înv are (unii prefer experien ele tactile. se observ în cadrul unui joc un afiü. Noi. Eviden iem stiluri de înv are care ne sunt eviden iate de respectarea T. s ating . câte un singur element al afiüului.M. activitate în care copilul exerseaz diverse abilit Anterior acestei activit i. citit.Evaluarea înv rii s ajute la identificarea stilului de înv are al copilului. În prima etap analiz m afiüul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • Conform lui H. . gndire logic . s scrie. analizele. pe necesit ile lui. detalii senza ionale.Logico-matematic —s incit m copiii s experimenteze . de în elegere de sine. Copiii înva prin exerci ii pozi iile spa iale. Compara iile imaginare.Intrapersonal —s le exers m capacitatea de autoevaluare. al ii prefer s înve e cântând ü. imgina ie.Kinestezic —s cre m momente care s implice copiii în dans. s schi eze.I. s construiasc . s rezolve probleme logice. Folosind T. . personajele.d. socotit). aplicând cunoütin ele în domenii noi.a. ritmul. sunetul. Copiii analizeaz fiecare element prin compara ie üi g sesc asem n ri üi deosebiri.

compara ii.. imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi t lpi. emo iile. A i putea ajuta Veveri a? Ce a i schimba în poveste? o Interpersonal —cum s utilizez cooperarea/colaborarea în înv are?—discu ie în perechi: De cine i-a pl cut mai mult din poveste? De cine i-a pl cut mai pu in? Realizarea în grup a decorului.prin reactualizarea cunoütin elor despre animalele p durii. Vor crea subiecte noi. tr irile afective.” (Victor Hugo) 73 . a miüc rilor lor. asimilarea noului în ritm propriu fiec rui copil. „Cu fiecare copil pe care-l educ m. când Aricic i-a adus nuci: s mergem ca üi Aricic ( b tând din palme tactul) o Corporal-kinestezic —cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în înv area poveütii?—prin dramatizare: s riturile veveri ei-în adâncime. imaginea. câütig m un om. unele secven e pot fi predate prin dramatizare. Prezentarea curriculum-ului într-un mod adecvat resurselor copiilor. iar copiii vor reda prin pantomim ac iuni.ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii. imitarea sunetelor produse de ele. Care au fost solu iile? Ce prelu m din comportamentul fiec rui personaj? Noi am prezentat doar câteva strategii utile în demersurile de realizare a procesului educa ional individualizat: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Încurajarea autonomiei copilului în alegerea mijloacelor de înv are. o Verbal-lingvistic —ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un num r cât mai mare de copii s în eleag povestirea—prin utilizarea dialogului. Conceperea unor unit i de înv are destinate diferitelor categorii de copii. Gardner. opera ii logice pentru înv area acestei povestiri—copiii vor num ra personajele. crearea unui decor-secven . valorificarea optim a diferen elor individuale. reflec ia personal . clasific ri. peste obstacole. ac iunile realizate de fiecare din ei. Copiii vor ilustra povestea cu ajutorul juc riilor. Pornind de la teoria lui H.. calcule. cunoütin ele copiilor despre mul imi. . vor selecta melodia care arat dispozi ia Veveri ei diminea a. ritmul pentru înv are—vor audia diverse melodii. o Vizual-spa ial —ne gândim cum am putea utiliza grafica. juc ria pentru a vizualiza ideile din poveste—în timpul expunerii vom desena personajele din poveste.). Încurajarea autonomiei prin organizarea condi iilor de înv are în func ie de op iunile personale. sunt coautori. fac predic ii. motiva iile—întreb ri: Care este dispozi ia Veveri ei? (vesel .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligen e-folosite în povestirea „Salba veveri ei. o Existen ial —cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a în elege mai bine faptele üi consecin ele lor?—conexiuni cu via a personal /evoc ri/momente similare cu ale personajelor. r spund la întreb ri: de câte ori a încercat Aricic s o ajute pe Veveri ? o Muzical-ritmic —cum aü utiliza sunetul. alte ac iuni. utilizând figurine. emo ii tr ite de personaje. vor construi din cuburi decorul din poveste. dup ce a pierdut m rgelele. melodia. introducând üi alte personaje. copiii vor pune üi vor r spunde la întreb ri. în l ime. trist . noi trebuie s proiect m activit i educa ionale capabile s sprijine diversitatea. o Intrapersonal —cum aü putea valorifica limbajul interior. realizarea unui proces educa ional individualizat. o Logico-matematic —cum am putea valorifica limbajul logico-matematic.” o Naturalist . plante de camer .

foloseasc . descoper r spunsurile. un adev r exprimat pe care copilul trebuie s -l g seasc . f r frontiere üi educa ia modern s o facem prin regândirea educa iei formale. nep sare fa de sceptici. 74 . s înve e cuvântul. facilitator.” Noul. încredere în noi. pot c p ta noi aplica ii. Calitatea activit ii noastre la clas este o „carte de vizit ” din care „banalul” üi „rutina” trebuie üterse din prima carte a copil riei—„Gr dini a”. .……. B Educatorul . în grup.are posibilitatea: s observe. B Con inutul poate fi nou. • Este o modalitate de lucru prin intermediul c reia copiii sunt puüi s cunoütin elor prin activitate proprie. schimbând rela ia cu copiii üi între copii. s descrie fenomene üi lucruri necunoscute. B Mediul-include familiaritate. ghid. clarificare. dorin . ™ Înv area prin descoperire: • Îl situeaz pe copil în ipostaza de subiect al cunoaüterii ütiin ifice. independent . prin analize. necunoscutul.v schimb — reuüesc!” Suntem pionieri într-o societate democratic .m schimb . El întâlneüte probleme. descopere adev rul ref când drumul elabor rii ™ Ca s transform m educa ia în interac iune folosind înv area prin descoperire. Educa ia modern r spunde la întrebarea: „pentru ce înve i?” iar r spunsul este –„s ütim ce s facem cu ceea ce am înv at. „nebunie”. . european .are posibilitatea de studiu personal. . libertate de ac iune.care solu ioneaz probleme. implicam patru componente: B Copilul-participant activ . ”Schimb . c utarea de idei. s exploreze. Strategii de înv are prin descoperire Putem spune c metodele noi.avem grij de securitatea copiilor. v zute dintr-un unghi al didacticii. dezbateri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z 1.avem rol de asistent. . s experimenteze. stimulare.este implicat în proces de studiu personal.suntem resursa de motivare. s analizeze. sau explicare. Re eta este s avem mereu „curaj”. situa ii complexe pentru mintea lui de copil. prin metodele interactive se constituie ca o secven a cunoaüterii în care copilul este participant activ. . rezolv sarcinile de înv are.

pentru activitatea practic . s decupeze. cercurile de carton împ r ite în 10 segmente. nici prea s rac . 3 Copilul percepe üi memoreaz date. vom urm ri s realiz m obiectivele stabilite pentru reprezent ri matematice. O putem desf üura. vor descoperi cum func ioneaz . apoi comparând duratele ob inute. 75 . împ r it în 10 arii egale. în ipoteze operatorii. sau dou sau trei. 3 Copilul prelucreaz üi asimileaz ra ional materialul asimilat. 8 Construc ii: s redea o cas descris într-o poveste de I.. dar üi a instrumentelor adecvate. Creang . s precizeze etapele de lucru. lipeasc elementele respective. fie din povestire. s m soare timpul necesar pentru realizarea fiec rei etape de lucru. haüurând pe cercul de carton. s m soare durata fiec rei interpret ri. Etapele pe care copiii le parcurg în înv area prin descoperire sunt: Confruntarea cu situa ia problem -etapa în care se declanüeaz dorin a de c utare üi exploatare. 3 Copilul formuleaz generaliz ri üi le integreaz în sisteme. s haüureze pe cerc câte minute a durat fiecare etap de construc ie. s contureze. Prin manevrarea ei. anticipat alese pentru ca lectura s dureze cât timp cronometreaz o clepsidr . realizat de copil. s se joace cu m ütile. s utilizeze strategii de rezolvare a problemelor. Vom cere copiilor s haüureze pe cerc atâtea fragmente câte goliri ale clepsidrei s-au realizat. Ca s -i ajut m s în eleag . materiale pentru m üti. informa ii. Scenariul didactic: Vom aüeza la centrul tematic materialele de care avem nevoie: ceas. desf üur m câteva citiri de fragmente. Dup ce vom realiza tema pe centre. Vom exemplifica cu o activitate integrat „ûtim ce este timpul?”. valorificând deprinderile de lucru însuüite anterior. 3 Oferta de cunoütin e s nu fie nici prea complicat . piese de puzzle …. 8 Joc de rol: s interpreteze roluri cu m üti confec ionate la centrele de activitate. dup aceea la jocul de rol. s fie capabil s realizeze lucr ri practice inspirate de natur . interpretând diferite roluri. fapte. s perceap desf üurarea unor elemente temporale în raport cu propriile activit i. s m soare timpul prin intermediul ordon rii elementelor. 8 ûtiin : s realizeze un puzzle cu imaginea unui elemente de decor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Orice cercetare are la baz investigarea proprie. Copiii cunosc ceasul din activit ile anterioare. clepsidr . vor descoperi un alt instrument de m sur a timpului .clepsidra. Centrele de activitate deschise sunt: Exemple de activit i în centrele de activitate: 8 Art : s aleag materialul din care doreüte s realizeze m ütile. s m soare durata necesar pentru completarea fiec rei imagini. dac pe parcursul ei respect m urm toarele condi ii: 3 Situa ia problem s se înscrie în sistemul de opera ii concrete üi mentale de care copilul este capabil.

În ultima etap . urmând ca fiecare membru s -üi îmbun t easc performan ele proprii üi s contribuie la creüterea performan elor celorlal i. Aceast metod reprezint o form de înv are în grup a copiilor prin interac iuni.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. 76 . individual. exploatare. fenomen. utilizarea opera iilor gândirii üi eviden ierea noului. observa ie. O prim etap a înv rii prin descoperire este confruntarea cu situa ia problem üi declanüarea dorin ei de c utare. pentru a explora o tem nou sau a crea idei noi. Copiii sunt recompensa i pe baza performan elor grupului. 2. îüi împ rt üesc ideile. z 2. în grup. 3. exers m ceea ce am descoperit. combina ii noi. verbaliz m generaliz rile f cute. Înv area prin cooperare are loc atunci când copiii lucreaz împreun pentru a rezolva una üi aceeaüi problem . se ajut unii pe al ii s în eleag üi s g seasc solu ii. Realizarea actului descoperirii. 4. care presupune structurarea üi interpretarea datelor. în cadrul înv rii în grup. confruntarea se produce atunci când se descoper clepsidra.a treia etap . astfel încât aceütia s poat lucra împreun . o ipotez . Ce fac copiii? B Studiaz individual situa ia prezentat . Verbalizarea. aplicând cele descoperite în noi contexte educa ionale. vom face o delimitare între înv area în grup üi înv area prin cooperare: • Înv area în grup desemnat activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu s coopereze. explic celorlal i ceea ce ütiu. sunt recompensate performan ele individuale: • Înv area prin cooperare desemneaz o situa ie de înv are în care copiii lucreaz în grupuri având abilit i üi cunoütin e eterogene üi împreun realizeaz o sarcin . Înv area prin cooperare faciliteaz înv area reciproc . discut împreun fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat. Rezultatele sistematiz rii sunt notate. Concluzion m: B B B B B Copiii înva descoperind. Pornesc de la o întrebare. Strategii de înv are prin cooperare Pentru o în elegere corect a ceea ce reprezint aceast metod . Accept s fie desf üurat sub forma unui algoritm. un produs. Cu sprijinul adultului înva independent. o problem . instrument vechi de m surare a timpului. B Stau unii lâng al ii. formul m concluziile. un obiect.

se specific timpul pe care îl au copiii la dispozi ie. Elemente de baz ale înv 9 9 9 9 rii prin cooperare Interdependen a pozitiv . s îüi argumenteze un punct de vedere. se lucreaz cu culori diferite. Prin întreb ri ce vizeaz în elegerea unor fenomene dezb tute anterior. Discu iile în grup ajut pe membrii grupului s repete üi s -üi fixeze noi cunoütin e. s le proceseze pe cele noi. nu se atac persoana. decid asupra modului de îmbun t ire a eficien ei acestui tip de activitate. Avantajele înv % % % % % % % % % rii prin cooperare Copiii înva s lucreze împreun cu ceilal i. 77 . B Stabileüte criteriul de grupare(sex. ce se nasc din interpretarea proprie a informa iilor dobândite de ei anterior Se eviden iaz discrepan ele între cunoütin ele anterioare üi cerin ele sarcinilor. prietenii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ce face educatoarea? B Asigur ambian a proprie muncii în echip . aranja i de-o parte üi de alta a fiec rei m su e. Ideale sunt grupurile de patru copiii. aranjând mobilierul în sala de grup în mod corespunz tor. diferite jocuri) üi dimensiunea grupului(de la 2 la 6 copii) B Stabileüte reguli de lucru: Se vorbeüte pe rând. au nevoie unul de cel lalt. Dezvolt deprinderi de comunicare interpersonal în cadrul grupului. Responsabilitatea individual : fiecare membru al grupului este r spunz tor de propria contribu ie la îndeplinirea scopului propus. nu doar al turi de ceilal i. Analiza activit ii grupului: copiii reflecteaz asupra activit ii lor. cap t mai mare încredere în sine al turi de colegi Solicit dezvoltarea în plan socio-emo ional Comunicarea dintre copii reprezint o cale natural pentru aceütia de a înv a lucruri noi unii de la ceilal i. explica ii. Realizeaz conexiuni logice. nu se rezolv sarcina de unul singur. s ia decizii împreun cu ceilal i. Interac iunile la nivel de grup ajut la sesizarea üi rezolvarea unor conflicte de idei. pentru sprijin. îüi organizeaz cunoütin ele. ei pot fi conduüi s emit idei noi. Înva s negocieze. copiii trebuie s lucreze împreun pentru a atinge scopul propus. coordonare. B Explic obiectivele activit ii. nivelul abilit ilor. copiii se ascult între ei. nu se monopolizeaz discu ia.

important nu este cât cunoaüte copilul. Metoda p l riilor gânditoare P l ria albastr este liderul. prin s ge i. ™ Un grup decupeaz elemente componente pentru a realiza o imagine montan . • P l ria Albastr –o caracterizeaz pe Scufi a Roüie în compara ie cu lupul. idei noi. gata s sar în ajutor. „Mâna oarb ” . exprim doar judec i negative. bun la suflet. • Este recunoscut ca o metod de evaluare a cunoütin elor copilului. ™ Un grup preg teüte fundalul planüei. pref cut. sentimentele. Genereaz idei noi. se deseneaz un copac în mijlocul colii üi. reprezint aspectele negative ale întâmpl rilor. • Structureaz cunoütin ele acestuia. Este p l ria responsabil de controlul discu iilor. Simbolul gândirii pozitive üi constructive. exact cum s-a întâmplat ac iunea. • P l ria neagr este criticul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Aplica ie . P l ria verde este gânditorul. dar neascult toare. Identific greüeli. lacom.fiecare alege un fruct cu ochii închiüi. Clarific . Arat ceea ce se întâmpl când sfaturile p rin ilor nu sunt ascultate. P l ria alb este povestitorul. în timp ce lupul este r u. • • • • Aplica ie—Scufi a Roüie. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz plantele. 78 . prietenoas . üiret. se spune (deseneaz ) tot ce se ütie despre acesta. • P l ria roüie îüi exprim emo iile. cel care red pe scurt con inutul textului. sup rarea. care ofer solu ii alternative. exploreaz optimist posibilit ile. al ii deseneaz tot ce ütiu despre acel fruct. nu se justific —spune ce simte. dar poate fi utilizat üi ca instrument de predare.realizarea unui poster „La munte” Copiii îüi verific ei înüiüi cunoütin ele despre munte. este neutru—informeaz . • Aplica ii ale „H r ii conceptuale” — Copacul — se poate lucra individual sau în grupuri. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz pe cei ce îngrijesc mun ii. iar sarcinile se rezolv prin cooperare: unii deseneaz fructul în mijlocul foii. e vesel . povestirea copiilor • P l ria Alb -red pe scurt textul povestirii. Harta conceptual —este o metod prin care înv area noilor informa ii depinde de cunoütin ele dobândite de copil üi de rela ion rile pe care le stabileüte între acestea. P l ria galben este creatorul. conduce activitatea. ci leg turile care se stabilesc între acestea.

ütiind c trece prin p dure.A. P l ria Verde-acord variante Scufi ei Roüii.critic atitudinea Scufi ei Roüii: trebuia s asculte sfaturile mamei. animalele. 79 . este sup rat pe vicleüugul lupului. de care a ascultat întotdeauna Ea iubeüte florile. trebuia s o roage pe mama s o înso easc în p dure sau s o întrebe dac are voie.Un miorl it. are la baz stimularea üi dezvoltarea capacit ilor copiilor de a comunica prin întreb ri üi r spunsuri.Cu cocoüul. • Îi r spunde la întrebare cocoüul? . printr-un joc de aruncare/prindere a unei mingi uüoare.ûoricelul se sperie üi fuge. povestire „Cine a spus „miau”? Întreb ri üi r spunsuri: cine este personajul principal al povestirii-c eluüul • Cine îl deranjeaz pe c eluü din somn .I. Faza lucrului individual—copiii lucreaz individual timp de cinci minute. • Pe cine mai întreab c eluüul? . Aplica ie-metoda R.I. 4.A. P l ria Galben -g seüte alt final textului. f r a-i r spunde. • Participan ii activi se selecteaz ad-hoc.—„Din tainele p durii”. 2. dup acelaüi algoritm. apoi o arunc unui alt coleg. P l ria Neagr . Copilul care prinde mingea dar nu ütie r spunsul la întrebare. Nu trebuia s aib încredere în animale. este bucuroas când vân torul le salveaz . Faza reuniunii în grupuri mari—grupurile ini iale se adun în grupuri mai mari üi se reiau temele abordate. Faza introductiv -expunerea problemei. dac dorea s ofere flori trebuia s cear mamei s cumpere un buchet de flori. acesta r spunde la întrebare. iese din joc.Albina îl în eap . • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . Lupul o putea ajuta s culeag mai repede flori sau ciuperci pentru bunica. animalele din p dure o sf tuiesc s nu asculte de lup. îi este mil de bunic . nu trebuia s spun inten iile ei.Pleac s afle cine a spus „miau” • Cu cine se întâlneüte prima dat ? . • Metoda R. dar üi de verificare. • Albina îi d r spunsul? . 3.Cu un üoricel. îi spune doar cum strig el. se joac cu ele în natur .Cu un peüte care nu îi r spunde. Copilul care arunc mingea trebuie s adreseze o întrebare (din cunoütin ele însuüite) copilului care o prinde. dac dorea s culeag flori. ea nu ascult de lup. (R spunde-Arunc -Intreab ) — este o metod de fixare üi sistematizare a cunoütin elor. • Îi d üoricelul r spunsul la întrebare? . • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . Faza lucrului în perechi—discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare.presupune îmbinarea activit ii individuale cu cea desf üurat în mod cooperativ în cadrul grupurilor • Faza de desf üurare: 1. recapitulând r spunsurile. • Ce face atunci c eluüul? . lupul i-arat Scufi ei Roüii drumul cel mai scurt pân la bunica. Metoda Bulg relui de z pad . Scufi a Roüie putea s refuze s mearg la bunica.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • P l ria Roüie-arat cum Scufi a Roüie îüi iubea mama üi bunica.Pe albin .Nu. trebuia s ajung repede la bunica bolnav . este sup rat pe lup pentru ceea ce a f cut.

Ei lucreaz individual 5 minute. o realizeaz sarcina primit (s deseneze fructe de toamn ).stimuleaz realizarea unor asocia ii de idei. 80 . se formeaz grupuri mici. Faza raport rii solu iilor în colectiv—grupul reunit analizeaz üi concluzioneaz ideile emise. despre ciupercu e. c lduri mari. Aplica ie-metoda Bulg relui de Z pad . 4. Copiii se grupeaz în grupuri mai mari üi extr gând jetoane prin jocul „Mâna oarb ”. o se cere copiilor s anun e finalizarea sarcinii prin jocul „Creioanele la mijloc” înseamn c acel grup a terminat. Educatoarea concluzioneaz c t ierea abuziv a p durilor are efecte negative: dispari ia unor plante. corecturi. despre veveri e. o fiecare grup discut 3-4 minute despre tema respectiv (pot s stabileasc üi o melodie.—Lectur dup imagini „P durea” 1. Se r spunde la întreb rile la întreb rile la care nu au ütiut s r spund . Predic iile . secet . Faza decizional —se alege solu ia final üi se stabilesc concluziile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 5. asocia iile de idei. alunec ri de teren. Copiii ob in informa ii prin lectura dup imagini „P durea” 2. Alte metode: Ciorchinele .metoda stimuleaz imagina ia copiilor. dispari ia unor animale. Stad . Copiii reuni i formuleaz concluziile. originalitatea. o fiecare grup lucreaz cu o alt culoare. 6. recapituleaz cunoütin ele: despre brazi. strof dintr-o poezie). Se lucreaz apoi în perechi. despre iepuri. 6. lipsa aerului ozonat. preg titoare) o se anun tema (de ex. Fructe). permite cunoaüterea propriului mod de a în elege o anumit tem . o se analizeaz produsele activit ii prin metoda „Turul galeriei” o se fac complet ri. 5. discutându-üi p rerile üi încercând s r spund la întreb ri.metoda înv rii pe grupuri mici (la grupele mari. timp în care au formulat întreb ri de tipul: Ce se întâmpl cu plantele dac dispar p durile? Dar cu animalele? De ce în p dure vara este r coare? De ce iarna nu sufl vântul tare în p dure? Ce se întâmpl dac se taie copacii din p dure? 3.

const în z 3. toleran a. religie ale copilului sau ale p rin ilor sau ale reprezentan ilor s i legali. B Valorizeaz nevoile üi interesele copiilor üi nevoile specifice ale familiile acestora. implicarea comun . trebuie s in cont de o rela ie tripolar la nivelul gr dini ei: educatoare/ p rin i/copii. comprehensive. ™ Se promoveaz elaborarea unor strategii care s faciliteze „un mod de via ” ce îndeamn la acceptare. o divergen e de cultur . grija. adic a-i reprimi printre noi pe cei care ni s-au p rut diferi i. etnic sau social . indiferent de originea lor na ional . culoare. aten ia fa cooperarea (üi nu competi ia!). Piaget) . Din punct de vedere al unei culturi incluzive: B Gr dini a este primitoare pentru toat lumea üi dezvolt rela iile cu comunitatea. ciuda i sau bizari. üi a altor ütiin e care in în acelaüi timp de art üi de ütiin faptul c metodele cele mai bune sunt üi cele mai dificile. sex. B Cadrele didactice trebuie s fie la punct cu toate nout ile ap rute în domeniu. ™ Colectivitatea care îi recepteaz pe cei defavoriza i. Din punct de vedere al unor politici incluzive: B Gr dini a trebuie s includ to i copiii din comunitatea local . B Curriculum-ul trebuie adaptat ca s in seama de: o diversitatea copiilor. ca dealtfel üi a medicinei. o sex. 81 . drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de ras . de cel lalt. este existen a unor rela ii biunivoce destinse. co-responsabilitatea. derulând programe eficiente de integrare. constructive.” (J. de situa ia lor material . o din punct de vedere lingvistic. o dizabilit i. B În gr dini üi în sala de grup trebuie promovate prin practici cotidiene valori precum respectul. de incapacitatea lor. Strategii de promovare a unei educa ii incluzive În conformitate cu Conven ia Drepturilor Copilului üi apelând la principiul nondiscrimin rii. de naütere sau de alt situa ie. ™ O condi ie sine-qua-non pentru reuüita acestor ac iuni concertate ale celor trei factori activi din gr dini . B P rin ii s fie parteneri activi üi direc i în procesul de înv are a copiilor. limb .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „Drama pedagogiei.

• Acceptarea conütient a celorlal i üi stabilirea unor norme de comunicare. Æ În elegerea faptului c via a în grup presupune respectarea unor reguli. Ele pot fi create pentru participarea a câte doi copii cu temperamente asem n toare ori a mai multor copii. În înv mântul preücolar se pune puternic accentul pe abordarea integral a copilului üi a educa iei sale. Alc tuirea unui program de activit i care s favorizeze dezvoltarea rela iilor de prietenie între copii care se joac împreun . dar e posibil ca tocmai aceste activit i s duc la formarea unor prietenii. indiferent de na ionalitate. f r a se cunoaüte copiii. împreun cu to i. Æ Eliminarea manifest rilor de discriminare fa de anumi i colegi. Iat câteva sugestii pe care vi le oferim: Æ Având în vedere c aceste grupe se formeaz prin înscriere. pentru ele pot opta copiii care au stabilit deja rela ii de prietenie. Æ Educarea unei atitudini deschise fa de grup. se urm reüte: B Participarea activ a tuturor copiilor la activit i. Maniera integrat presupune abordarea realit ii printr-un demers holist în care grani ele dintre categoriile üi tipurile de activit i dispar se topesc într-un scenariu unitar. Æ Ini ierea unor reguli de baz ale dialogului: s nu întrerup partenerul. • 82 . toleran üi respect fa de to i copiii.adic un înv mânt pentru to i. Integrarea/incluziunea trebuie s fie sus inute de interesul üi disponibilitatea noastr . s lase timp pentru interven ia celuilalt. nivel de dezvoltare sau statut socio-economic. ras . B Încurajarea copiilor s se joace împreun . Æ S cre m unele activit i care îi solicit pe copii s lucreze. religie. Æ Evitarea monopoliz rii aten iei educatoarei üi evitarea tendin ei de a pârî pe cel cu care este în divergen e sau un altul. B Adaptarea activit ilor în func ie de nevoile üi disponibilit ile copiilor. formule de polite e folosite zilnic. în cadrul c ruia tema se las investigat cu mijloacele diferitelor domenii de cunoaütere. aprecierea diferen elor între opinii. în primul rând. copilul trebuie s înve e s -üi aütepte rândul („aüteapt întâi s vedem ce spune Irina”).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Din punct de vedere al unor practici incluzive. B Valorificarea experien elor tuturor copiilor üi valorizarea diferen elor dintre experien ele lor B Explica ii clare astfel încât s în eleag üi s înve e to i copiii. bazat pe empatie. pe principul nediscrimin rii .. noi trebuie s planific m activit i care s favorizeze crearea rela iilor de prietenie între copiii ajunüi din întâmplare împreun . • Acceptarea conütient a celorlal i în stabilirea unor rela ii integrate prin: Æ Participarea la jocurile üi activit ile propuse de al ii. s înve e modalit i de adresare c tre persoane mai în vârst üi de sexe diferite. Æ S prezent m o gam de activit i din care copiii s -üi aleag în mod liber. s se joace împreun .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Æ Organizarea unor activit i de expunere a cunoütin elor , evenimentelor prin care au trecut copiii, a impresiilor despre o întâmplare sau alta; ele se pot desf üura fie la bibliotec , fie la centrul de joc de rol. Æ Activit ile trebuie s dureze suficient pentru a permite copiilor s se acomodeze unul cu altul üi s doreasc s formeze un grup üi cu alte ocazii. Nu trebuie s limit m durata unei activit i, nici s o întrerupem brusc, ci s anun m din timp finalizarea ei. Æ Când planific m activit i de grup, este bine s avem în vedere nivelurile de dezvoltare ale copiilor. Dac interesele lor sunt similare, este de presupus c exist üansa unor prietenii strânse între copii. Toate metodele prezentate la capitolul „Strategii de promovare a înv rii prin cooperare” se pot adapta cu reuüit deplin în promovarea unei educa ii incluzive.

83

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului
z z z

Rela ia observare – evaluare Forme ale evalu rii Portofoliul copilului

z Rela ia observare – evaluare
Cu cât o activitate de înv are este mai complex , cu atât ac iunile evaluative devin mai necesare, evidente üi îüi amplific rolurile. Ce înseamn evaluarea? Evaluarea, este o ac iune complex , un ansamblu de opera ii mintale üi ac ionale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul c reia se precizeaz : • con inuturile üi obiectivele ce trebuie evaluate; • în ce scop üi în ce perspectiv se evalueaz ; • când se evalueaz (la începutul înv rii, pe parcursul acesteia, la sfârüit de bilan ); • cum se evalueaz ; • în ce fel se prelucreaz datele üi cum sunt valorizate informa iile; • pe baza c ror criterii se apreciaz . Alain Kerlan consider c evaluarea presupune o concep ie sistematic üi operatorie pornind de la mai multe întreb ri cheie: - pentru ce se face? (ceea ce pune în evident – func ii ale evalu rii); - în raport cu ce? (destinatarii evalu rii); - ce? (ce se evalueaz ); - cum? (instrumentele üi procedurile de evaluare). B. Bloom în elege evaluarea ca „ formulare, într-un scop determinat, a unor judec i asupra valorii anumitor idei, lucr ri, situa ii, metode, materiale etc.” Evaluarea este o ac iune de cunoaütere, în cazul nostru, a unei persoane – copil cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani.

84

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ca act de cunoaütere, evaluarea prezint unele note comune cu procesul de cunoaütere. Ambele reprezint procese de cunoaütere, întreprinse în scopuri definite, utilizând instrumente üi metodologii adecvate üi presupun opera ii de prelucrare üi interpretare a datelor. Evaluarea are ca procese componente: m surarea (ce a înv at copilul) üi aprecierea ce cuprinde: predic ia (nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urm tor üi în special pentru intrarea în ücoal ) üi diagnoza (ce anume frâneaz dezvoltarea copilului). M surarea nu se reduce la procedura de dimensionare cantitativ , exprimat în limbajul cifrelor, ci trebuie privit ca proces prin care lucrurile sunt observate üi diferen iate. Ea are deci, caracter informal. Dup cum remarc Hopkins K., m surarea se poate efectua üi informal, prin observare; când se realizeaz prin limbajul cifrelor, procesul de m surare este mai complet. Trebuie subliniat faptul c unele fenomene supuse evalu rii nu sunt m surabile sau nici m car observabile direct. În asemenea situa ii, se aplic principiul acceptat în evaluare: „s m sur m tot ce poate fi m surat üi s facem m surabil ceea ce la o prim aproxima ie nu poate fi m surat” . M surarea nu este un scop în sine; ea marcheaz un moment al evalu rii, fiind urmat de prelucrarea datelor ob inute recurgându-se, atunci când este posibil, la metode statistice. M surarea r spunde la întreb ri de tipul: Cât de mult? Ce dimensiuni? Ce cantitate? ü.a. Aprecierea se defineüte ca un proces de judecare a valorii rezultatelor m sur rii. Ea r spunde la întreb ri de felul: cum este?, ce valoare are? , în ce m sur r spunde trebuin elor sau aütept rilor? ü.a. Evaluarea este un concept mai cuprinz tor decât m surarea üi aprecierea. Etimologic, semnific a aprecia valoarea (atitudine axiologic ) ceea ce înseamn c actul de evaluare implic o opera ie dubl : a) înregistrarea obiectiv a dimensiunii fenomenului (m surarea acestuia); b) aprecierea rela iei dintre starea constatat üi criteriul general al unei st ri dorite (activit i reuüite). Func iile psihopedagogice ale ac iunii de evaluare a copilului Func ia diagnostic const în aprecierea, pe baza datelor ob inute în procesul de observare, a nivelului de dezvoltare psihofizic (în raport cu media vârstei üi alte caracteristici individuale), depistarea üi explicarea cauzelor psihologice care stau la baza diverselor reac ii cognitive üi afective. Modalitatea cea mai la îndemân educatoarelor pentru în elegerea acestor cauzalit i este abordarea copilului ca întreg, integrarea acestuia în complexul de factori care îi influen eaz existen a üi interpretarea datelor privind manifest rile psihice üi prin prisma acestor factori. Aceast func ie mai permite stabilirea cauzelor care au condus la o slab preg tire üi la o eficien sc zut a ac iunilor educative. Func ia de constatare üi de m surare indic dac o activitate de înv are s-a derulat în condi ii optime, cunoütin ele au fost asimilate, o deprindere a fost achizi ionat sau stadiul dezvolt rii acesteia. Func ia de reglare. Caracterul permanent pe care trebuie s -l aib ac iunea de cunoaütere psihopedagogic va oferi date privind dinamica diferitelor variabile ale personalit ii. Cunoaüterea acestora îi permite educatoarei reglarea üi ameliorarea interven iilor didactice, diferen ierea üi chiar individualizarea acestora acolo unde este cazul.

85

consilierea – accentul se pune pe protejarea dezvolt rii psihice üi contracararea tendin elor deviante. adic a factorilor fizici. Cei care pot realiza o evaluare obiectiv a copilului sunt cei care interac ioneaz zi de zi cu aceütia . sau. dac ne referim la personalitate în ansamblu. • din perspectiva educatoarei – a üti ce a f cut üi ce are de realizat în continuare. Func ia de condi ionare a deciziilor pedagogice presupune stabilirea direc iilor de ac iune în vederea dezvolt rii la maximum a poten ialit ilor psihofizice de care dispune copilul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Func ia prognostic se refer la anticiparea tendin elor üi ritmului de evolu ie a vie ii psihice a copilului. de conütientizare a posibilit ilor etc. de formare a unor abilit i. iar educatoarea trebuie s -üi adapteze activitatea la particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor.) în func ie de amploarea activit ii terapeutice se recomand ca aceasta s se desf üoare de c tre o echip multiprofesional (educator. În psihologie „a cunoaüte” înseamn a descifra formula psihologic individual . psiholog etc. Ea permite organizarea interven iilor educa ionale astfel încât ele s faciliteze împiedicarea manifest rilor negative üi valorificarea la maxim a poten ialului copilului. sociali. Acestea pot s fie: . abandon al activit ii. 86 . de înt rire a rezultatelor. Func ia de informare. neadaptare la cerin ele gr dini ei etc. Din acest stadiu al educa iei preücolare educatoarea trebuie s fac din aceast ac iune de cunoaütere a individualit ii üi un suport pentru încurajarea autocunoaüterii. Buna cunoaütere psihopedagogic a copilului de 3-6/7 ani e important deoarece în aceast perioad evolu ia este foarte rapid üi diversificat .men inerea tipului de interven ie educa ional în vederea activ rii poten ialului real de exprimare a copilului. înclina ii speciale. Traducem în fapt trei deziderate: • s -l ajut m pe copil s se cunoasc pe sine însuüi pentru a-üi valorifica la maxim poten ialul. insucces. Aceast func ie permite formularea deciziilor din dou perspective: • din perspectiva copilului – stimulativ . • s ajut m educatoarele s -üi cunoasc mai bine discipolii pentru a le acorda acestora sprijinul necesar la fiecare pas de dezvoltare a lor. cunoaüterea devine posibil numai cu condi ia st pânirii factorilor multipli care alc tuiesc aceasta realitate complex .psihoterapia – accentul este pus pe recuperare (cazurile de r mânere în urm în dezvoltare. culturali.). • s -i ajut m pe p rin i s -üi cunoasc copilul pentru a-l stimula üi sus ine corespunz tor. a nevoilor üi disponibilit ilor viitoare ale copiilor.orientarea ücolar viitoare – dar üi orientarea spre exersarea în procesul educa ional în domeniile în care copilul are dificult i sau dimpotriv . . psihopedagog. . psihologici. Profilul de dezvoltare psihologic – aüa cum este el descris de educatoare – constituie o surs de informare permanent pentru p rin i üi un punct de pornire în cunoaüterea proasp tului ücolar pentru înv torii de la ciclul primar. Cunoaüterea în profunzime a fiec rui copil cere mult timp educatoarei üi competen üi nu se reduce la totalitatea informa iilor cu privire la o realitate dat .

cu succesele üi insuccesele lui proprii!!! Ac iunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie s aib loc în mediul natural al copilului. Pentru a avea o imagine global despre dezvoltarea copilului. exerci ii-probleme. al plimb rilor. Rezultatele evalu rii nu trebuie s capete coloratura emo ional sau etic de genul „ Aceasta e r u. Datele ob inute trebuie analizate în interrela ie.” ü. nivelul üi ritmul dezvolt rii în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat. altor adul i sau copii. rezultatele evalu rii se compar cu performan ele copilului îns üi. stabilindu-se totodat üi relevan a lor pentru ansamblul structurilor individuale.a. În perioada copil riei timpurii. În timpul activit ilor. Informa ia privind dezvoltarea copilului e bine s fie strict confiden ial (în special cea mai pu in pozitiv ). al jocului liber ales sau al jocului organizat de c tre educatoare. • dezvoltare socio-emo ional . fixeaz performan ele fiec rui copil üi reac ia lui la laud sau recompens . dar aceasta e bine”. 87 . s -i acorde mai mult timp üi mai mult afec iune. • s -l ajute s se includ într-o activitate pl cut üi atr g toare. • dezvoltarea limbajului. a naturii. de a se orienta în lumea înconjur toare a lucrurilor. deoarece acestea sunt strâns legate între ele üi se influen eaz reciproc. de bucurie sau necaz. În evaluare trebuie inut seama îndeosebi de faptul c fiecare copil are ritmul s u de dezvoltare care înregistreaz uneori momente de salt. sau al altor momente de regim. ghicitori.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Scopul evalu rii copilului este de a acorda sprijin üi ajutor acestuia în tendin a lui de a afla noul. st rile de interes cognitive sau cele de lips de interes. unitar. de a-üi explica unele lucruri despre propria persoan . este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare: • dezvoltarea fizic – s n tate üi igien personal . a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. istorioare. curiozitatea. Este inadmisibil s i se spun copilului sau s i se dea de în eles c el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorin a de a înv a. • capacit i üi atitudini în înv are. În baza ei se pot formula pentru p rin i recomand ri (sugestii despre cum s -üi ajute copilul în dezvoltarea lui. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. Dezvoltarea copilului este un proces global. men ioneaz problemele ap rute. • s -i satisfac necesitatea lui de informa ie prin poveüti. dar ea trebuie comunicat p rin ilor. educatoarea urm reüte/observ comportamentul copiilor. aici nu e bine…. „Aici faci r u. Exemple: • s g seasc modalitatea accesibil copilului de a explica lucrurile. alteori de stagnare. de a încerca lucruri noi.

recunoaüterea particularit ilor. nu vine nemijlocit de la copil. fenomenele üi persoanele din jur: manipularea obiectelor. Ce trebuie s ütim despre copil? . pedagogii – specialiüti (de arte. spa ii largi) . dac este emotiv. dac r spunde la o sarcina dat . .acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. comunicative ale copilului. afectuos. • Copilul însuüi ca surs de informa ie. exprimare. cu copiii din curte/cartier.Rela iile psiho-sociale ale copilului. cum r spunde la diferi i stimuli (sunete.Identitatea psiho-fizic a copilului. ce juc rii prefer . modalit ile de luare a deciziilor üi asumarea responsabilit ilor. este necesar s se repete unele situa ii de evaluare care in de obiectivele principale privind interven iile educa ionale. ritmul s u unic de dezvoltare üi înv are. stilul predilect în ac iune üi înv are. sociale. zgomote. ca üi context social. Acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. 88 . cu fra ii/surorile lui. dac comunic uüor cu educatoarea sau cu ceilal i copii. . personalul administrativ üi auxiliar. Situând copilul în interiorul grupului social. dificult i de adaptare üi înv are etc. Afl m dac se desprinde uüor de persoanele din familie. educatoarele din gr dini .) . Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informa ii despre abilit ile cognitive. care interac ioneaz cu copilul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pentru a aprecia performan ele copilului. capacitatea sa de concentrare asupra activit ilor. tipurile de activit i üi condi iile în care acestea se desf üoar etc. medicul üi asistentele medicale. Informa ia primit de la aceste persoane. pot servi drept surse de informa ie despre dezvoltarea copilului. poate servi drept surs de informa ie. Este necesar s repet m observ rile. educa ie fizic .interpretarea acesteia. identific m cum rela ioneaz el cu ceilal i copii. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la gr dini . pentru ea este important s ütie üi cum diferi i copii influen eaz atmosfera din grup. dac are anumite aptitudini speciale.înregistrarea informa iei c p tate. aptitudinile copilului. s efectu m cu regularitate discu ii cu p rin ii etc. modul predilect de ac ionare. determinate de vârsta cronologic . ob inem informa ii despre r spunsurile lui la întreb ri. logopedul. • P rin ii. identificarea elementelor componente. dac este curios. idei üi propuneri. în dependen cu importan a parametrilor sau a tendin ei acestora de a se schimba. trebuie privit ca una suplimentar deoarece ea este indirect . limbi moderne. despre abilit ile de rezolvare creativ a situa iilor problematice ce se isc . Observând copilul. .Ac iunile copilului. • Grupa de copii. Putem spune c evaluarea progresului copilului nclude: . care ne spune cum este copilul adic eviden ierea particularit ilor individuale. înc din primele zile ale sosirii lui în gr dini . inclusiv de la p rin i. fra i/surori. unchi etc. psihologul etc. miüc ri. Educatoarea nu numai c are nevoie de informa ie despre caracteristicile ce influen eaz dezvoltarea personalit ii copilului ca membru al grupului. cum ac ioneaz copilul cu obiectele. ritmul lui de dezvoltare üi progresul (sau regresul) lui. cu adul ii cu care vine în contact. bunici. .

ƒ concentra i-v asupra unui singur copil. ƒ alege i un sistem practic de înregistrare a informa iilor. selective üi atent înregistrate. Aceast informa ie alimenteaz judec ile f cute asupra copiilor üi a metodelor de instruire potrivite. Avantajele observ rii: . cum gândeüte cum vede lumea. care au fost reac iile copilului üi cum s-a încheiat ac iunea.înregistr ri narative – pot fi aprecieri zilnice sau impresii asupra activit ilor individuale sau de grup. Ele sunt utile pentru depistarea unora dintre succesele sau insuccesele zilei. În func ie de contextul educa ional. Aceste date individuale pot fi raportate la caracteristicile generale de dezvoltare. Tehnici de observare informal : . ƒ fi i discret – copilul nu trebuie s simt c este supus observ rii. dac a c p tat o anume abilitate copilul sau a în eles corect ceva.o mai precis cunoaütere üi evaluare a fiec rui copil în parte referitor la cum se simte acesta. ƒ proteja i confiden ialitatea observa iilor. cum interac ioneaz ce ütie üi ce poate s fac . Pot include citate din dialogurile copilului üi descrieri ale calit ii comportamentului. Pentru a fi eficiente. Urm toarele orient ri v pot fi de folos în efectuarea observ rilor: ƒ observa i ce anume face copilul. alteori ele se fac cu scop precis. sub aspectul intereselor. obiective. .înregistr rile factuale – ofer informa ii despre ce s-a întâmplat care a fost stimulul/motiva ia interesului pentru o anume activitate.o mai mare capacitate de a reac iona în rela iile cu copiii. pentru a ne documenta. stiluri de a înv a un lucru sau altul. . . observ rile sunt uneori informale üi nu includ înregistrarea. care sunt înregistrate la sfârüitul zilei.o imagine global a fiec rui copil. ƒ fi i realiüti în programarea observ rilor. în momente diferite ale timpului petrecut în gr dini . Aceast metod este eficient pentru a determina „ ce”. În timp observ rile asupra copilului ne pot dezv lui tipare comportamentale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Vom trece în revist câteva metode de acumulare a informa iei: Observarea üi înregistrarea datelor. 89 . preferin e. cum ac ioneaz . observ rile trebuie s fie sistematice. Înregistrând ceea ce vedem sau ceea ce se face în sala de grup ob inem un document al muncii copilului. ƒ observa ii pe copii în locuri diferite. capacit ilor reac iilor caracteristice precum üi domeniile de dezvoltare mai mult stimulate sau mai pu in. spre exemplu. „cât” üi „cum” înva copiii. Înregistrarea este procesul document rii activit ii observate sau a comportamentului urm rit. ƒ înregistra i observa iile cât mai repede posibil. al calit ii acestuia sau al contactului lui cu ceilal i. st pânirea unor abilit i üi progresul ca dezvoltare üi creütere.

Aceasta ne poate ajuta s ne asigur m c acei copii care îüi petrec majoritatea timpului liber. Putem observa üi înregistra üi op iunile copiilor pentru diverse centre de înv are sau pentru diferite materiale cu care s opereze. complexitatea deprinderilor üi abilit ilor pe care le presupune vârsta acestora. f r a întrerupe activitatea cu copiii. în zona bibliotec copilul ar putea înfrumuse a coperta unei c r i pe care „ au editat-o” îns üi copiii. trebuie s fie f cute foarte sistematic. Observarea copilului poate fi structurat urm rind atingerea obiectivelor de referin cuprinse în curriculum üi corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare ale copilului. de aceea. Înregistrarea datelor strânse prin observare Alege i-v propria modalitate de înregistrare! Respecta i echilibrul dintre informa ia înregistrat üi cea neînregistrat . într-o alt parte a s lii de grup . Este bine s avem permanent la noi un carne el üi un creion. pentru a înregistra. Aüadar str dui i-v ca p rerile üi convingerile dumneavoastr s influen eze cât mai pu in aprecierea dumneavoastr dat dezvolt rii copilului. urm rirea lor prin observare pe parcursul celor doi ani pentru care sunt formulate. Înregistrând comportamentul copilului aüa cum s-a derulat el este necesar : fixarea situa iei care a generat informa ia (numim acei copii sau adul i care au luat contact nemijlocit cu copilul în momentul observ rii. De exemplu. 90 . de vârsta acestora üi. activitatea în el era inclus. O list de verificare privind dezvoltarea ofer un exemplu de proces sistematic de colectare a datelor privind nivelul de dezvoltare üi ac iune a unui copil în diferite domenii ale dezvolt rii. Important este de re inut c toate obiectivele prev zute în curriculum trebuie atinse de to i copiii üi. atmosfera. momentul în care este realizat observarea etc. în centrul pentru activit i practice. vor fi încuraja i s exploreze üi alte centre de activitate. Putem avea foi volante üi creioane peste tot în sala de grup . Asupra aprecierilor noastre date copilului ac ioneaz mai mul i factori: informa ia precedent .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani verificarea zilnic a st rii de s n tate üi a dispozi iei copilului. lucruri noi ap rute în dezvoltarea copilului. o fraz sau pentru a descrie evenimentele – cheie într-un contact fizic sau emo ional. Casetofonul este üi el un mijloc eficient de înregistrare a faptelor de comportament al copiilor (informa ia verbal ). ceea ce ne intereseaz cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. predic iile üi suspiciunile proprii. Modul de organizare a observ rii este decis de c tre educatoare în func ie de num rul de copii în grup . Putem uüura tranzi ia copilului (trecerea de la un centru la altul) prin amplasarea unei activit i artistice îndr gite de copil. La sfârüitul zilei aceste scurte noti e vor fi transcrise într-un carnet sau dosar (comun sau pentru fiecare copil) . dar üi psihologic se consemneaz la dosarul copilului.parteneri de joac . Înregistra i doar ceea ce vi se pare interesant. anturajul care a generat un atare comportament etc. important. Toate observa iile de natur medical . În fapt. liste cu comportamente/specifice/de observat. Listele de verificare pot fi plasate pe pere i de jur împrejurul s lii de grup pentru a ine eviden a op iunilor f cute de copii. Încerc m s fim obiectivi înregistrând rezultatele observ rilor noastre. sau pentru diferi i copii .). implicit. copilul poate fi încurajat s deseneze/picteze norii üi cerul de deasupra castelului care va fi construit în zona Construc ii din cuburi üi cutiu e sau în zona Nisip üi ap sau.

Prin aplicarea acestei metode ob inem date cu privire la: . abilit i care necesit mai mult suport. în condi ii de maxim naturale e pentru c numai aüa vor putea fi surprinse manifest rile spontane ale copilului. . capacitatea de a în elege.capacit ile psihice de care dispun copiii (coeren a planului mintal. De exemplu. (Piaget este de p rere c cel mai bine copiii înva unul de la altul.însuüirile psihice ale copilului (spiritul de observa ie. . Durata observ rii lor poate fi de mai multe zile. dar üi dificult ile întâmpinate de copii pentru a üti cum s ne redefinim scenariile didactice în perioada urm toare. Convorbirile pot avea loc în timpul activit ilor sub forma unor scurte dialoguri cu copilul.axarea pe nevoi specifice – dac observ m c mai mul i copii întâmpin dificult i în derularea anumitor activit i. pentru a anumit tem ). nestingherit . astfel c deseori copilul poate fi stimulat prin simpla implicare într-o activitate în perechi sau de grup mic). obiünuit) .stilul realiz rii (personal.lucrul în perechi sau pe grupe pentru stimularea acelor deprinderi. calitatea cunoütin elor. Metoda analizei produselor activit ii este o metod auxiliar üi poate oferi informa ii numai în combina ii cu observarea. continuitatea logic a ideilor. dar mai ales tr s turi ale personalit ii. caracteristici ale reprezent rilor etc. .progresele realizate prin înv are (prin realizarea repetat a unor produse ale activit ii). Convorbirea este recomandabil de utilizat în combina ie cu observarea sau subordonat unei activit i pe care copilul o are de îndeplinit (în timp ce el „solu ioneaz ” o problem sau face.utilizând o activitate deja cunoscut copilului prin integrarea unei activit i noi. convorbirea üi alte metode de cunoaütere a copilului. se pot organiza activit i pe grupuri mici centrate pe anumite sarcini. for a imagina iei.încurajarea intereselor .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În func ie de obiectivele de referin propuse pentru o anumit perioad de timp ( de ex. Cum putem utiliza informa iile strânse prin observare! V suger m utilizarea urm toarelor tehnici de adaptare individual a informa iilor culese în urma observ rii: . Scopul observ rii este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare.) . Convorbirea üi interviul Convorbirea se desf üoar în condi iile unei dispozi ii normale a copilului. Ea trebuie s fie liber . amploarea intereselor. sau comun. desenele copiilor trebuie înso ite de explica iile acestora privitoare la inten iile sale. Întrucât perioada de atingere a acelor obiective este de doi ani de zile. întrucât obiectivele respective de referin sunt avute în vedere pe parcursul mai multor activit i în zile diferite. Toat produc ia verbal a copilului trebuie notat üi anexat lucr rii. execut ceva. binevoitoare. s decurg într-o atmosfer sincer de încredere. 91 . observarea atingerii lor de c tre to i copiii se face prin revenire asupra observ rii lor periodic. degajat . . priceperilor üi aptitudinilor) . deoarece f r acestea au o mai slab valoare informativ . i se pot pune diverse întreb ri). deprinderilor. mecanismele psihice aüa cum sunt ele în realitate. original. M rturia copilului dezv luie certe aptitudini practice. ne putem fixa zilnic un num r de copii pe care s -i observ m având în vedere comportamentele vizate de acele obiective de referin . .

a unei deprinderi motorii. an ücolar. obiectivitatea evalu rii sumative. În gr dini e se poate vorbi de evaluare sumativ . pentru c pot fi folosite üi concluziile evalu rii formative. o constituie un demers pedagogic esen ial pentru desf üurarea cu succes a programului de instruire. eu spun: ceea ce influen eaz cel mai mult înv area. de exemplu. subliniaz : „ Dac aü vrea s reduc toata psihopedagogia la un singur principiu. Relevând importan a pe care o are în acest sens. când trebuie s i se constituie profilul de personalitate. este ceea ce ütie copilul la plecare. creativitatea în plan verbal. pot fi cele dorite când aceasta este realizat de educatoare. Pentru cunoaüterea unor particularit i. Ceea ce intereseaz nu este aprecierea performantelor globale ale elevilor si nici ierarhizarea lor. Anticiparea activit ii se întemeiaz pe utilizarea „gândirii previzionale” üi const în a proiecta în timp üi în spa iu desf üurarea unor ac iuni orientate spre realizarea obiectivelor. Vizeaz cunoaüterea m surii în care copiii st pânesc anumite cunoütin e üi posed capacit i necesare angaj rii lor cu üanse de reuüit într-un nou program educa ional. Se efectueaz la începutul unui program educa ional (ciclu de înv mânt. cunoaüterea numerelor. de a üti care sunt premisele de la care pornim s proiect m activit ile de înv are.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Forme ale evalu rii Activitatea educativ a gr dini ei este complex üi cere forme de evaluare multiple. Evalu rii ini iale îi apar in mai multe idei: o evaluarea ini ial este indisociabil construc iei unui demers didactic riguros üi eficace. Ausubel D. motiva ii) necesare integr rii în activitatea care urmeaz . inventarul de cunoütin e principale. 92 . deci etapele activit ii. Evaluarea sumativ (cumulativ ) este tipul de evaluare prin care se constat nivelul de performan atins în raport cu obiectivele cadru üi de referin cuprinse în curriculum. Obiectul evalu rii ini iale îl constituie acele cunoütin e üi capacit i care reprezint premise pentru asimilarea noilor con inuturi üi formarea altor deprinderi üi abilit i. se pot organiza üi alte momente de evaluare sumativ . Beneficiarii rezultatelor ei sunt în primul rând adul ii. semestru. fiind menit s ofere posibilitatea de a cunoaüte poten ialul de înv are al copiilor la începutul unei activit i. ci cunoaüterea poten ialului de înv are. a premiselor „cognitive üi atitudinale” (capacit i. Constat rile se exprim prin aprecierea m surii în care aceütia au atins obiectivele de referin . b) Func ia prognostic sugereaz condi iile probabile ale desf üur rii noului program üi îi permite anticiparea rezultatelor. Calitatea. începutul unui capitol üi chiar al unei lec ii). s i se caracterizeze interesul üi posibilit ile de înv are pentru a se argumenta recomandarea înscrierii sale în ücoala primar sau re inerea în gr dini . interese. Evaluarea ini ial . Evaluarea ini ial constituie o condi ie hot râtoare pentru reuüita activit ii de înv are. componentele ei üi efectele probabile. o func iile ei sunt asigurate pân la final numai dac mijloacele üi resursele sunt stabilite üi folosite pentru a face posibil derularea activit ii în condi ii de eficien . în special înainte de p r sirea gr dini ei. Asigura i-v de ceea ce el ütie üi instruieüte-l în consecin ! ” Func iile evalu rii ini iale a) Func ia diagnostic .

evaluarea continu transform ac iunea de evaluare: din proces predominant constatativ în unul diagnostic. capitol) üi permite o evaluare a performan elor tuturor copiilor privind con inutul esen ial al cunoütin elor parcurse în secven a respectiv . educatoare. 93 . în principal. Toate documentele cuprinse în portofoliul copilului trebuie s fie înso ite de observa ii. jocuri-exerci ii ü. punctat de cadrul didactic. el este dovada traiectoriei dezvolt rii lui.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Evaluarea formativ (continu ) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic. modalit i în func ie de grup üi de educatoare. urm rind realizarea lor în cadrul activit ilor recuperatorii. comentarii. p rin i cu progresele înregistrate pe traseul c tre obiectivele vizate. Evaluarea continu se poate realiza cu ajutorul fiüelor individuale. De exemplu. colectarea produselor activit ii lui – toate acestea cuprinse într-un portofoliu care vorbeüte despre progresul copilului pe intervale de timp. Privit în ansamblu. Apoi se stabileüte un plan ameliorativ pentru recuperarea cunoütin elor üi deprinderilor neînv ate. mai ales la verificarea cunoütin elor. dintr-o evaluare globala în una nuan at . aprecieri ale cadrului didactic. de sus inere a înv rii. În urma evalu rii continue am evaluat volumul de cunoütin e re inut de copii. Evaluarea continu are ca scop s -l informeze pe copil asupra obiectivelor pe care trebuie s le realizeze üi s -i in la curent pe copii. Ea vizeaz . iar în cazul unor eüecuri s se propun exerci ii suplimentare de recuperare. încurajarea). s fie aplicate. Astfel în ce m sur au fost însuüite cunoütin ele üi deprinderile predate se identific neajunsurile üi se adopt m surile de recuperare fa de unii copii üi de ameliorare a procesului de înv mânt. Evaluarea continu antreneaz o evolu ie a elevului marcând o mai mare respectare a ritmului individual. observarea acestuia. înainte de înv are trebuie s se asigure c st pânesc bine ceea ce este necesar pentru în elegerea noilor con inuturi. imagini sec ionate (puzzle). Unele momente ale evalu rii continue au func ie cheie. în timpul înv rii.a. din ac iune ad ugat activit ii didactice în proces constitutiv al acesteia. Evaluarea continu are caracter permanent üi este integrat în actul didactic. priceperilor üi deprinderilor. p puüi pentru teatru de mas – alegerea personajelor corespunz toare poveütii. redarea dialogului dintre 2-3 personaje. Portofoliul nu este doar o colec ie de produse. Cele mai adecvate modalit i de evaluare a copilului în perioada copil riei timpurii sunt feedback+ul verbal (lauda. realizându-se pe parcursul activit ii de predare-înv are. înregistrarea sistematic a rezultatelor. realizat pe secven e mai mici (1-2 s pt mâni. ini iativ üi grij pentru verificarea propriilor rezultate. dac sunt necesare corec ii imediate üi s fie reglat progresul elevilor. poeziei înv ate. sus inerea activit ii de înv are.

ciclu de înv mânt) . 94 .atitudini. Ce con ine un portofoliu? lista con inutului acestuia.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Portofoliul copilului În evaluare sunt utilizate üi o serie de metode complementare celor clasice. argumenta ia care explic ce lucr ri sunt incluse în portofoliu. Portofoliul trebuie s cuprind üi observa ii ale cadrului didactic. Portofoliul copilului are în vedere toate „produsele” copiilor üi. fotografii care reflect activitatea desf üurat de copil. chestionare cu data realiz rii lor. ca premis pentru o diferen iere üi individualizare înv rii cu focalizare pe ameliorarea acelor aspecte care necesit mai mare aten ie.interese üi aptitudini demonstrate. individual sau în grup. datate. . lucr rile pe care le face copilul. . contribu ii la activitate care reflect participarea copilului/grupului la realizarea temei date. cu data calendaristic a înregistr rii lor. date ob inute în urma unor ghiduri de observare. Presupune un proces de analiz a datelor ob inute pe numeroase c i üi o perioad relativ mare (de obicei raportat la semestru. individual sau împreun cu colegii s i. Întotdeauna trebuie s ne gândim c fiecare copil este în plin proces de dezvoltare. an ücolar. .dificult i de înv are.nivelul general de dezvoltare. tradi ionale. comentarii privind progresele f cute de copil üi aspectele care necesit mai mult sprijin sau stimulare. ca atare. În înv mântul preücolar nu se dau note üi. Printre acestea se afl üi portofoliul copilului. importan a fiec reia. notate cu numele celor care au lucrat üi data cînd cu fost realizate. El este „ cartea de vizit ” – mijloc de valorizare a datelor ob inute prin evalu ri realizate. Analizând un portofoliu. în acelaüi timp procesul înregistrat de la o etap la alta. (sumarul. reflec iile proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat. po i constata progresele înregistrate de copil în timp. . . întrucât respect principul de baz al ritmului unic de dezvoltare a copilului. pornind de la calificative pân la note. notarea numeric a rezultatelor copiilor nu poate avea rol de clasificare nici în cadrul probelor de evaluare.capacit i formate. înregistr ri. Portofoliul constituie cea mia potrivit metod de evaluare a copilului mic. Educatoarele pot ine – pe domenii de dezvoltare – eviden a lacunelor înregistrate în dezvoltarea fiec rui copil. caietele individuale. care include titlul fiec rei lucr ri/fiüe).rezultatele deosebite ob inute în unele domenii ca üi rezultatele slabe în altele. El reprezint un veritabil „ portret pedagogic” al copilului relevând: . alte materiale. de aceea trebuie s avem are grij în formularea anumitor aprecieri categorice.

. Portofoliul poate fi folosit la orice vârst . contribu iilor personale. comentarii ale educatoarei dup anumite perioade de timp (semestru.portofoliul este un instrument flexibil. „ Sub semnul copil riei” ). În al i termeni. evaluarea devine astfel motivant üi nu stresant pentru educatoare – copil. . . 95 .fotografii din timpul unor ac iuni desf üurate. fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii. Este o map deschis în care tot timpul se mai poate ad uga ceva. 2002) . portofoliul este un instrument care îmbin înv area cu evaluarea continu . aceütia devenind autoreflexivi asupra propriei munci üi asupra progreselor înregistrate. . punând în valoare progresul copilului. talentelor. materiale. cele care îl reprezint üi care pun în eviden progresele sale. pe parcurs poate s includ üi alte elemente c tre care se îndreapt interesul copilului üi pe care doreüte s le aprofundeze. copiii asumându-üi responsabilitatea asupra activit ii desf üurate. care permit aprecierea aptitudinilor. CD ü. capacit i vizate de curriculumul pentru educa ie timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani.desene realizate de copii în leg tur cu ceea ce au înv at üi sim it pentru c nu ütiu s scrie.evaluarea prin portofoliul este eliberat în mare parte de tensiunile üi tonusul afectiv negativ care înso esc formele tradi ionale de evaluare. Acesta poate s con in : . DVD.diplome ob inute în urma desf üur rii unor concursuri de muzic üi festivaluri ( „ Stelu ele dansului” . Aüa cum afirma profesorul Ioan Cerghit. Avantajele folosirii portofoliului: .a.dezvolt capacitatea copilului de autoevaluare. CD.înregistr ri pe casete audio. Acesta sporeüte motiva ia înv rii” . . progresiv üi multilateral a procesului de activitate üi a produsului final. precum üi dificult ile acestuia. (Ioan Cerghit. desene. Portofoliul reprezint un element flexibil de evaluare. video. Aceast metod alternativ de evaluare ofer fiec rui copil posibilitatea de a lucra în ritm propriu stimulând implicarea activa în sarcinile de lucru üi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. Autoevaluarea este un proces de înv are. . . care permite aprecierea üi includerea în actul evalu rii a unor produse ale activit ii copilului care în mod obiünuit nu sunt avute în vedere. portofoliul cuprinde „ lucr ri sau realiz ri personale ale copilului. copiii de 5 ani pot alc tui un portofoliu la disciplina educa ie muzical .implic activ copilul în propria evaluare üi în realizarea unor materiale care îl reprezint cel mai bine. acordându-i timpul necesar pentru dobândirea acelor cunoütin e deprinderi. pasiunilor. picturi. an) Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii üi op ionale selectate de educatoare üi care fac referire la diverse obiective cadru üi de referin . Forma pe care o poate îmbr ca portofoliul este fie o map cu documente. care. Alc tuirea portofoliului este o ocazie unic pentru copil de a se autoevalua. diplome. De exemplu.este o metod mai obiectiv de evaluare din perspectiva particularit ilor vârstei timpuri. abilit i. fotografii ce reprezint aspecte ale înv rii üi/sau pe cei implica i în activitate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani viitoare obiective pornind de la realiz rile curente ale copilului/grupului pe baza intereselor üi a progreselor înregistrate. adunând materiale într-o colec ie pe care copiii pot oricând s o revad üi s o completeze.

Este un exemplu reprezentativ al activit ii üi al performan elor copiilor unei grupe/gr dini e.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezavantajul portofoliului este acela c nu poate fi repede üi uüor de evaluat üi necesit mai mult timp üi grij permanent din partea cadrului didactic pentru a fi îmbog it cu documente semnificative. portofoliul este compatibil cu instruirea individualizat ca strategie centrat pe stilurile diferite de înv are. De asemenea. Educatoarea încercând astfel s -üi creeze o imagine în rândul colegelor ori în rândul p rin ilor. 96 . sintetizând activitatea copilului de-a lungul timpului (un semestru. pe elaborarea de proiecte ample de cercetare üi înv are. Prin complexitatea üi bog ia informa iei pe care o furnizeaz . Portofoliul nu este numai o metod alternativ de evaluare a copilului. an ücolar sau ciclu de înv mânt) portofoliul poate constitui parte integrant a unei evalu ri sumative sau a unei examin ri. Poate fi considerat în acelaüi timp un instrument complementar folosit în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echip . ar tându-le mostre ale activit ilor üi ac iunilor desf üurate de copii. portofoliul solicit mai mult o apreciere calitativ decât cantitativ üi este mai uüor de aplicat pe grupuri de copii. Ca metod alternativ de evaluare.

în func ie de grupa de vârst a copiilor. cu ce con inuturi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 8. O durat prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare am nun it poate suporta modific ri. sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârst 3-5 ani sau 5-7 ani. cum dealtfel variaz în mod firesc de la un copil la altul.contextul geografic. Dezvoltarea plenar a copilului reprezint scopul primordial al educa iei timpurii. obiectivele cadru üi de referin vizeaz dezvoltarea copilului sub toate aspectele. a unei luni) a modului în care obiectivele. . Planificarea activit ilor este condi ionat în cea mai mare m sur de specificitatea grupului de copii pe care îl coordon m. circumscrise celor generale. aüa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. De aceea un rol foarte important îl joac observarea üi evaluarea progresului copilului. Astfel. unele obiective pentru a fi atinse de to i copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activit i. care combin domeniile experien iale sub cupola a 6 teme mari. Prin diversitatea lor. urm rim stimularea dezvolt rii complet a copilului. con inuturile se coreleaz pe o durat mai mare de timp. cu ce materiale üi care metode le va utiliza pe o anumit perioad de timp (zi. Planificarea zilnic /s pt mânal Planificarea activit ilor reprezint o activitate de baz în aplicarea curriculumului. s pt mân . deoarece ele reprezint finalit ile tuturor activit ilor care se petrec în gr dini (aüa cum sunt ele prev zute în planul de înv mânt). Aceste teme. Planificarea activit ilor reflect coeren a atât pe orizontal (în cadrul unei zile de lucru). Astfel. Punctul de plecare în planificarea activit ilor îl constituie obiectivele cadru üi de referin . cât üi pe vertical (pe parcursul unei s pt mâni. Noul curriculum promoveaz ideea activit ilor integrate. 97 . asigurând un continuum al ac iunii cadrului didactic în scopul stimul rii dezvolt rii copilului. durata atingerii unor obiective poate varia de la o grup la alta. exprimat prin corelarea obiectivelor educa ionale cu con inuturile.obiectivele propuse.interesele copiilor. Cadrul didactic este cel care decide care obiective. cultural al gr dini ei. Ea demonstreaz capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele ac iunii educa ionale într-o form coerent . de aceea prin domeniile experien iale propuse de curriculum. materialele üi mediul educa ional. care reflect : . . . deoarece planificarea activit ilor este un proces ce este puternic influen at de progresul înregistrat de copii. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme. Mai jos sunt prezentate schemele propuse pentru realizarea planific rii zilnice üi s pt mânale üi un exemplu în acest sens.materialele didactice de care dispun. lun ).

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE: CENTRE DE INTERES DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor: INVENTAR DE PROBLEME: Ce ütim? Ce nu ütim üi vrem s afl m ? 98 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

S PT MÂNA: DATA/ ZIUA Tura 1 ACTIVIT I DE ÎNV ARE Tura a 2-a

SUBTEMA: SEMN TURA

99

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemplu: TEMA CINE SUNT/SUNTEM ? OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE:

z

CENTRE DE ACTIVITATE DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor:

z

s participe la activit ile de grup, inclusiv la activit ile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât üi în calitate de auditor; s audieze cu aten ie un text, s re in ideile acestuia üi s demonstreze c l-a în eles; s manifeste interes pentru citit; s utilizeze efectiv instrumentele de scris, st pânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. s -üi îmbog easc experien a senzorial , ca baz a cunoütin elor matematice referitoare la recunoaüterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul imi, pe baza unor însuüiri comune (form , m rime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan; s cunoasc unele elemente componente ale lumii înconjur toare (obiecte, fiin a uman ca parte integrant a mediului), precum üi interdependen a dintre ele; s comunice impresii, idei pe baza observ rilor efectuate. s cunoasc üi s respecte normele necesare integr rii în via a social , precum üi reguli de securitate personal ; s aprecieze în situa ii concrete unele comportamente üi atitudini în raport cu norme prestabilite üi cunoscute; s cunoasc üi s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit i practice. s redea teme plastice specifice desenului; s exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; s intoneze cântece pentru copii; s acompanieze ritmic cântecele.

BIBLIOTEC -

ART -

-

c r i üi reviste cu imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie etc. caiete de lucru (fiüe adecvate temei) albume cu poze (tema: Familia mea) felicit ri, vederi, coli de scris, plicuri poütale

-

z

-

creioane negre üi colorate, pensule acuarele/tempera plastilin planüete materiale-suport pentru amestecul culorilor üi pentru diluarea culorii cu ap caiete de desen, coli de carton üi de hârtie A4, A3, A5 instrumente muzicale (tob , trianglu, triol etc.)

JOC DE ROL („C su a p puüii”) -

-

„c su a” utilat corespunz tor pentru activit i care se pot desf üura în familie (g tit, cur enie, petrecerea timpului liber – citit, jocuri, vizionare TV) p puüi tablou/tablouri uzuale cu membri ai familiei sau scene de familie afiüate în spa iul centrului

z z

CONSTRUC II - cuburi de lemn/plastic

ûTIIN E -

NISIP ûI AP - suport de lemn cu nisip

s cunoasc üi s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului; s -üi formeze o inut corporal corect (în pozi ia stând, üezând üi în deplasare).

- cuburi cu litere - maüini, utilaje etc. - personaje-miniatur de plastic sau lemn

- ap - forme de plastic

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ütim?
- c suntem oameni üi despre cum arat un om (corpul uman); - c avem o familie; - membrii familiei üi ce rol are fiecare în familie; - cum trebuie s ne purt m în familie.

Ce nu ütim üi vrem s afl m ?
- despre drepturile copilului; - despre corpul uman (func ionalitatea unor p r i constitutive) - despre cum apare familia üi cât de mare poate fi ea, despre arborele genealogic

100

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Sugestie de planificare saptamânal
DATA 06.10. 2008 ZIUA Lu

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura I)

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura a II-a)

SEMN TURA

ADP: ”Facem prezent ri” (Numele meu este…M bucur s v cunosc.), „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Familii” (citire de imagini din reviste üi discu ii libere despre familiile prezentate în diferite imagini); „Eu” (desen üi colaj – definitivarea propriei figuri prin selectarea üi lipirea ochilor a nasului si a gurii, precum üi prin colorarea cu creionul colorat a p rului); Joc de miücare: „ûotronul”, jocuri la nisipar: „Cas pentru familia mea” Activitate integrat (DLC, DEC): “În familie…” (lectura educatoarei „Dl.Goe” de I.L.Caragiale; predare cântec „Un copil politicos”)

ALA: Citire de imagini, colorare imagini din c r i, desen, puzzle (respectând tematica s pt mânii) ADE üi ADP: „Eu” (continuarea lucr rilor r mase nefinalizate diminea a üi executarea unor noi lucr ri cu cei care doresc); repetare cântec nou înv at „Un copil politicos” üi exersarea acompaniamentului de c tre cei care doresc; mim sau exerci iu euritmic „Copilul politicos”; „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire)

07.10. 2008

Ma

ADP: ”Ce culoare au ochii mei ? Ce culoare are p rul meu?”, „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Mari descoperiri” (studierea unui fir de p r la microscop, studierea pielii cu lupa, lucru cu cartea interactiv „Corpul uman”); “B iat/fat ” (joc de mas – p r ile corpului, caracteristici individuale, îmbr c minte); Jocuri la aparatele de joc üi cu diferite obiecte specifice jocului în aer liber: “Ce pot face” (c rare, alunecare pe tobogan, s rituri cu coarda, üotron etc.) Activitate integrat (DS, DPF): “Corpul meu” (educa ie fizic – predare „Mersul”; observare „Copilul”)

ALA: Jocuri de mas : „Jocul umbrelor” (corelare umbre cu imagini potrivite - oameni sau p r i ale corpului uman) üi „Corpul uman” (b iatfat ), joc senzorial: „Cald-rece/aspru-neted”, num r toare: „Am un nas pe obraz” ADE: „Corpul meu” (prezentare üi discu ie, în grup restrâns, în func ie de interesul manifestat de copii, a planüei dup care s-a f cut observarea diminea a; lucrare colectiv – colorare/lipire – „Corpul meu”, format A1) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire); Op ional englez „My name is…”

08.10. 2008

Mi

ADP: ”M numesc…üi am…ani. Mama/tata/fratele/sora mea/meu se numeüte…”; „M preg tesc pentru activit i” ALA: “Omule i pe nisip” (urme ale degetelor, palmelor proprii pe nisipul ud sau desenarea unor omule i - schematic - cu degetul pe nisipul ud); “Îmi scriu numele” (copiere dup model, scriere liber sau lipirea literelor corespunz toare numelui propriu pe caietele de lucru, pe mapa cu lucr ri proprii, pe ecusonul pentru prezen sau de la tabelul responsabilit ilor etc.); Joc liniütitor „Jocul mut”, jocuri de miücare: “Joac , joac b iete!”, „ ranul e pe câmp” Activitate integrat (DS, DEC) : “Grup m omule i”(colorarea unor omule i de carton cu p m tuful de vat în cel pu in trei culori; exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii)

ALA: „Îmi scriu numele” (cuburi cu litere, litere magnetice, litere autocolant), desen „Omule ul” (schematic, dup model, pe caiet de matematic , în trei culori), selectare üi, eventual, decupare imagini din reviste üi poze cu familii sau familia proprie pentru album ADE: Povestire „Bunicul” de B.ût.Delavrancea ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire);

101

2008 Vi ADP: ”Povestea mea” (nume. „M preg tesc pentru activit i” ALA: “E s rb toare în familia mea!” (preg tiri pentru s rb toare. 102 . Dû – Domeniul ûtiin . caracteristici. eventual. cu imagini din reviste/poze) ALA: Rezolvare de fiüe interdisciplinare „În familie”. „M preg tesc pentru activit i” ALA: ”Eu cu familia mea”(citire de imagini/poze). DEC – Domeniul Estetic üi creativ. jocuri de mas (respectând tematica s pt mânii) ADE: „Grup m omule i” (exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 09. Plimbare în aer liber (observ m cum merg copiii cu m micile lor pe strad ) Activitate integrat (DOS): “Cum ne comport m în familie?” (convorbire. DOS – Domeniul Om üi societate. prepararea unor gust ri. „Bunicul” (pictur ). “P rin ii mei”(desen/pictur ).Goe” ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire) 10.“Ghici. „Trasee în nisip” (de la gr dini -acas ) ADE: Dramatizare „Dl. discu ii libere despre tema sugerat la activitatea de pictur ALA: „Puiüori. conturul umbrei realizat cu materiale de construc ie. DLL – Domeniul Limb üi comunicare. ADP – Activit i de dezvoltare personal . alc tuirea unui album de familie colectiv. implicarea mai multor domenii experien iale üi activarea mai multor centre de activitate. DPM – Domeniul Psihomotric O activitate integrat vizeaz atingerea mai multor obiective de referin . veni i la mama!”.10. desen prin copierea umbrei corpului în miücare/static sau a unor p r i ale corpului propriu pe coli mari de carton üi. „Împreun pentru un mediu curat!” (aranjarea juc riilor în clas üi ecologizarea spa iului verde din curte) DLC: “Sfatul degetelor”(memorizare) Not : ALA – Activit i liber alese. „Feti e üi b ie i” – jocuri de miücare. ADE – Activit i pe domenii experien iale. labirint.10 2008 Joi ADP : ”Portretul mamei/tat lui”. p rin i. eventual adres ). derularea evenimentului). puzzle. colorarea lor. ghicitoarea mea !” – ghicitori despre om si familie.

Copiii îüi observ proprii p rin i cum ac ioneaz în rolul de p rin i. P rin ii sunt primii educatori deoarece: . singurul în care leg turile de dragoste üi consanguinitate cap t o importan primordial . admi ând ca to i oamenii sunt în esen a lor umani. dispersând efectele asupra tuturor. familia a jucat üi joac un rol foarte important în vie ile noastre. Berge considera familia un fel de cooperativ de sentimente. Voinea. care îndulceüte pentru fiecare membru.S. aceast umanitate este data de tipul de copil rie pe care l-au tr it. eficien Pentru fiecare dintre noi.Familia este modelul pe care copilul îl imit . Ei creeaz o în elegere subconütient a competen elor parentale. formarea personalit ii lui. Mediul în care copilul se naüte. A. Bruner considera c . care la început este complet dependent de adul i üi i i inspir tandre e aduce cu ea un enorm sens al responsabilit ii.Ei sunt primii cu care copilul interac ioneaz constant înc din prima zi a vie ii . cu rosturi fundamentale pentru indivizi üi pentru familie (M.Comunicarea intrafamilial influen eaz decisiv dezvoltarea psihofizic a copilului. Ei sunt primele modele pentru modul în care s ac ioneze ulterior ca p rin i. Necesitate. 103 . loviturile vie ii. condi ii ce stau la baza structur rii personalit ii individului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 9. privind modul în care s o îngrijeüti üi s-o educi. Familia este unicul grup social caracterizat de determin rile naturale üi biologice. . o institu ie stabil . tr ieüte primii ani ai vie ii. modul de via al familiei este principalul reper în via al copilului. se dezvolt üi se formeaz pentru via a îl ofer familia. Este una din cele mai vechi forme de comunitate uman . el este internalizat puternic în anii copil riei. Familia este primul grup social (mediul primar de socializare) din care face parte copilul. Colaborarea cu familia üi comunitatea z z z z Cum cunoaütem familia copiilor? Cum comunicam eficient cu p rin ii? Cum promov m incluziunea social ? Leg tura: gradini -familie-comunitate. Apari ia unei persoane micu e în orice familie. J. Are rolul central în asigurarea condi iilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copil riei. 1996).

valorile promovate. Educatoarea trebuie s cunoasc mai multe aspecte ale vie ii de familie. se adresa p rin ilor: „ Nu trebuie s face i în fa a copilului nimic din ceea ce nu vre i s imite”. z Cum cunoaütem familia copiilor A creüte üi a educa un copil ar trebui s fie pentru to i p rin ii o datorie. copiii üi comunitatea se influen eaz puternic unii pe al ii. f r a-l studia. climatul educa ional din familie. Gr dini a nu poate face minuni. fundamental : cunoaüterea familiei de c tre educatoare. deopotriv ca indivizi sau ca membri ai unui grup. gr dini a caut înc solu ii. La rândul lor. Poate s se comporte ca o surs de for üi siguran . dar üi de a familiei sale. P rin ii dau informa ii educatoarei. C ldura raporturilor dintre p rin i üi educatoare. încrederea üi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de informa ii – pentru care trebuie s g sim întotdeauna timpul necesar. Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea üi flexibilizarea raporturilor în parteneriatul educa ional. iar educa ia dat în aceasta institu ie nu va avea rezultate bune. s înl ture eventuale caren e educative. Ei pot contribui la dezvoltarea valorilor comunit ii üi la fixarea priorit ilor sociale. stilul educa ional al p rin ilor. aütept rile privind educa ia copilului. Mediul în care tr iesc p rin ii poate sprijini sau devia vie ile lor. de ambian a üi climatul acesteia üi de înclina ia c tre imita ie a copilului. Astfel. la ce reac ioneaz mai bine üi mai repede. poate determina multe dintre valorile lor. Rela ia gr dini -familie nu se poate constitui f r asigurarea unei condi ii de baz . cu cadre preg tite pentru realizarea sarcinilor educa iei copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. deoarece aceasta o ajut în cunoaüterea üi în elegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. privind: la rela iile interpersonale dintre membrii s i.63% de familie. îi cunosc obiceiurile. educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu üi natural mod s urmeze calea just în raporturile cu copilul s u. a caracteristicilor üi poten ialului ei educativ. În privin a aceasta ne ajut familia – care este o surs principal de informa ii pentru educatoare. ca agen i ai educa iei. educatoarea trebuie s se bucure üi de încrederea copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pedagogul John Locke. pentru împlinirea c reia 104 . s previn îndep rtarea lui sufleteasc . a diferitelor institu ii üi persoane din comunitate dezvolt în prezent o imagine complex üi dinamic a influen elor educa ionale. c ci ei îl cunoasc cel mai îndeaproape üi cel mai bine copilul. p rin ii pot influenta comunitatea. Rezultatele unor cercet ri f cute au demonstrat c dezvoltarea copilului este influen at în propor ie de 70. dac nu se va sprijini üi nu va colabora cu familiile copiilor. autoritatea p rin ilor üi metodele educative pe care aceütia le folosesc. convins de puterea exemplului în familie. Gr dini ei îi revine rolul de partener în rela iile ei cu familia – acest rol deriv din faptul c este un serviciu specializat. f r a-i în elege personalitatea. Educarea calit ii de p rinte a r mas înc o cerin societatea. P rin ii. Nu putem educa în mod just un copil f r a-l observa atent. De aceea. ütiu ce îi place üi ce nu îi place. sau ca o restric ie a dezvolt rii. Implicarea. responsabilit ile pe care copilul le îndeplineüte în familie etc.

probabil unii p rin i le-au dat lec ii despre cum s -üi fac meseria. de c tre educatoare. üi. Nu la fel se simte copilul atunci când este obosit de un program prea înc rcat. Educatoarele la rândul lor pot s fi avut experien e negative. Întreb rile cu final deschis precum: „Ce-i place lui Rareü s fac acas ? ” sau „ Ce v povesteüte Ana despre ce facem noi la gr dini ?”. Iat câteva exemple: 105 . în conformitate cu particularit ile de vârst üi individuale. cat üi la o buna educa ie în familie. care au avut experien e negative în timpul propriilor lor ani de ücoal . perturb activit ile – vorbind neîntrebat. de asemenea. în excursie etc. alternând activit ile comune cu cele op ionale. echilibrat. Unii p rin i. Cu cât p rin ii vor cunoaüte mai bine programul educa ional. dialogul dintre educatoare üi p rin i este foarte necesar. Când d m explica ii despre activit ile din gr dini üi/sau despre problemele care se pot ivi. Unele informa ii le putem culege aplicând unele instrumente de culegere a datelor semnificative despre copil. ceea ce contribuie atât la buna desf üurare a procesului educa ional din gr dini . este neastâmp rat. Aceste atitudini sau sentimente pot obstruc iona o bun comunicare. fie în adun rile organizate cu p rin ii. la teatru. La rândul lor p rin ii sunt informa i. nu i se cere s respecte normele de comportare civilizat în familie. s oferim familiei ocazia s pun întreb ri. Dialogul deschis bazat pe încrederea reciproc cere timp pentru a fi cl dit. cu atât va fi mai coerent influen a ambilor factori educa ionali üi a ambelor medii educa ionale. Cu cât colaborarea dintre educator üi p rin i este mai strâns cu atât mai bine ambii actori vor cunoaüte mai bine copilul. agresiv. sau „Ce a i observat c -i place cel mai mult s fac ?” ofer familiei ocazia de a v spune mai multe despre copil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Prin intrarea copiilor în gr dini . se informeaz reciproc. nu respect un program zilnic necesar copilului. fie individual prin consulta ii. care au fost înv a i c educatorul „ ütie cum e mai bine” . Talentul üi tactul pedagogic al educatoarei este indispensabil dialogului deschis. nu pun la îndoial faptele acestuia. Tot la aceste întâlniri educatoarea afl de la p rin i despre problemele pe care aceütia le parcurg üi de cele mai multe ori le ofer solu ii sau le g sesc împreun . De exemplu: în leg tur cu faptul c a constatat c mul i copii vin obosi i la gr dini atunci educatoarea le sugereaz p rin ilor s -üi culce copii mai devreme seara. ar fi bine s o facem în termeni care sunt pe în elesul familiei. pe strad . Al ii. c la gr dini copiii beneficiaz de un program ra ional. Aüadar. foloseüte cuvinte auzite în familie. se pot sim i intimida i de prezen a unor cadre didactice. timp în care copilul are posibilitatea s asimileze cunoütin e üi deprinderi noi. cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. în acelaüi timp se destinde. s petreac mai pu in timp la televizor sau calculator. Lucrul acesta face ca acesta s se comporte la fel üi la gr dini : nu salut . cu fiecare familie. Modalit i de cunoaütere: ¨ Întâlnirile cu p rin ii sunt prilejuri pentru a informa p rin ii referitor la modul cum se comport copilul lor cu ceilal i copii üi progresele pe care le înregistreaz acesta în timpul activit ilor. Dialogul educatoare-p rinte se poate organiza. care urm reüte atingerea unor finalit i ce decurg din curriculumul educa iei timpurii. ei sunt integra i într-un sistem formal de educa ie. Cu cât cunoaütem mai bine familiile copiilor. ce statice cu cele dinamice. Putem constata c unii p rin i sunt prea indulgen i cu copilul lor.

....NATURAL ………………... ............. MAMA NUME ûI PRENUME… LOCUL DE MUNC ……… PROFESIA ûI OCUPA IA.................. ............. COPILUL ÎNGRIJIT DE MAMA AJUTAT ........LA............................ ..... PROBLEME DE S N TATE ....SARCINII .TIMP DE.... ....TELEFON ....... PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL NAûTERII .........TERMEN DEP ûIT........................BUNICI................ P RIN I TATA NUME ûI PRENUME .............TIMP DE.............. ALTE PROBLEME .. STUDENT ETC )...LA TERMEN………………….......... .....NORMAL ……………… .ÎNAINTE DE TERMEN……….............. TELEFON.TIMP DE...Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Fiüa personal a familiei COPIL: ........ PROBLEME DE ADAPTARE ........BUNICI. PROFESIA ûI OCUPA IA........................NUME ûI PRENUME..... TELEFON...................................CEZARIAN …………………………...TIMP DE...TATA........ ........................... .. 106 ...... PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL: ........................................DE LA ...... ................... FELUL CUM A DECURS SARCINA...........ARTIFICIAL ……………DE LA……..... ..... DE: NUM RUL DE COPII ÎN FAMILIE.NUME ûI PRENUME........... LOCUL DE MUNC ....... .................OCUPA IA ( ELEV................... ... COPILUL ÎNGRIJIT DE ...DUP NAûTERE.........................................................DATA NAûTERII FIEC RUIA..ALTE PERSOANE... ..................... .................DE LA..ÎN PREZENT.............. COPILUL A FOST ÎNGRIJIT EXCLUSIV DE MAM . FELUL CUM A DECURS NAûTEREA ..........DATA NAûTERII...CÂT TIMP...... .....NAûTERII GREUTATEA COPILULUI LA NAûTERE…… SCORUL APGAR…….........DE LA.........ALTE PERSOANE.....TATA...ALE COPILULUI………… ......ALE MAMEI…………… AL PTARE .........

.................................................. 11.............. Este activ acas ? Se joac ? Cu ce se joac cel mai mult? R : ............................................................................................................ 4......................................... 7................. 6................................................. Care sunt orele din zi favorabile pentru copilul dvs...................... Cum se comport copilul în familie ? R : .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Cum se comporta cu persoanele pe care le cunoaüte ? R : ..........................................Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Chestionar pentru culegerea unor date despre copil R spunzând la urm toarele întreb ri m ajuta i s v cunosc mai bine copilul........................................................................... Cine se ocup în mod special de copil ? R : . Observa i o creütere a nivelului de cunoaütere üi deprinderi la copilul dvs............... 1. 12........... 10............ 3........ 2........................ Are deprinderi autonome de igien ? R : ....................................................................................................................................................................... Ajut la treburile gospod reüti ? R : ................................................ ? Care sunt cele mai dificile ore ? R : ........................................................ Cum poate fi consolat când este trist / sup rat ? R : ....................................................................... 13...................................... Pute i spune care este programul zilnic al copilului ? R : ................................... 107 .......... Observa ii üi propuneri R : ................ Colabora i cu gr dini a la rezolvarea unor probleme atunci când sunte i solicita i ? R : ..................................................................... Copilul are ore regulate de somn üi de servit masa când este acas ? R : ......................................... 8.......................................................................... ? R : ........ 9.......... 5.

la o coeren a practicilor educa ionale üi a cerin elor referitoare la copil. a unei baze didactico-materiale satisf c toare prin contribu ii personale . • vor înv a s -üi creasc copilul în rela ie cu al ii. • îüi vor dezvolta un sentiment individual al particip rii la procesul educa ional. • va afla lucruri interesante legate de talentele üi hobby-urile unor membri de familie pe care aceütia le împ rt üesc copiilor. cu con inutul üi metodele didactice. Pentru a ajuta familiile s se simt binevenite üi în largul lor în sala de clas e nevoie de mai mult decât o simpl noti scris sau de o invita ie unic . • va vedea cum membrii familiei îi ajut pe copii la rezolvarea de probleme. Trebuie s -i ajut m pe p rin i s ütie mai multe despre ce le este de ajutor copiilor în dezvoltarea lor. de exemplu g titul sau cântatul la diferite instrumente muzicale. • vor înv a s desf üoare activit i care s sprijine dezvoltarea s n toas a copilului üi acas . copii sau adul i. 108 . Avantaje pentru membrii familiei: • vor înv a mai multe despre dezvoltarea unui copil. cu materialele didactice üi mijloacele necesare desf üur rii activit ilor. profesioniütii. primul pas trebuie s -l facem noi. Este bine ca asemenea vizite s se fac periodic. izolat . cunosc progresele f cute de copil üi cum ar trebui sprijinit acesta üi acas . • vor putea s extind procesul de înv are üi acas . ¨ Participarea p rin ilor la activit i ale grupei reprezint un alt prilej de cunoaütere a p rin ilor. Astfel p rin ii devin parteneri în educa ie de inând informa ii despre scopul programului educativ la care particip copilul lor. cu modul de comunicare üi abordare a situa iilor problematice. dar üi un mod prin care aceütia sunt familiariza i cu programul grupei. Rela ia p rinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor rela ii pozitive între familie-gr dini . • vor ajunge s cunoasc üi s respecte echipa de educatori. necesit respectul reciproc care survine în timp. • va înv a cum pledeaz p rintele pentru cauza copilului s u. Crearea unei atmosfere de încredere reciproc . • vor face cunoütin cu prietenii copiilor lor. P rin ii trebuie implica i permanent în activitatea gr dini ei prin participarea lor la crearea unui mediu pl cut.sponsoriz ri. bazat pe comunicare sincer .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Vizitarea gr dini ei de c tre p rin i. • va înv a lucruri noi despre diverse realit i üi practici culturale. care sunt obiectivele urm rite. nu numai atunci când au ap rut anumite simptome nepl cute în activitatea de înv are a copilului sau în comportamentul lui. Coeren a üi continuitatea influen elor educa ionale din gr dini üi de acas asigur o dezvoltare cât mai s n toas a copilului. De aceea. cu semnifica ia respectului fa de copil. Avantaje pentru educator: • va petrece un timp mai îndelungat cu câte un copil în parte sau va avea ocazia s lucreze cu grupuri mai mici. Exist numeroase avantaje ale promov rii particip rii familiei ca üi component esen ial în educa ia copiilor de 3-6/7 ani.

ce este bine üi ce nu este bine. Nu monopoliza i discu ia. Pe lâng respectarea momentului convenabil pentru familie. De aceea pute i aduce câteva mostre din activitatea copilului la gr dini pentru a le ar ta p rin ilor. . cine este el üi cum este el. vor în elege mai bine ce anume se doreüte de la ei. familia üi educatoarea se clarific asupra scopului üi inten iei vizitei. ce e voie üi ce nu e voie. preocup rile üi interesele acestora.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copiii au avantajul c prin asigurarea unor medii de dezvoltare consecvente din punct de vedere ale solicit rilor (üi la gr dini üi acas ). Dac . chiar üi atunci când a i venit s v exprima i îngrijorarea în anumite privin e. în aceeaüi m sur . deschide i discu ia prin a ar ta câteva aspecte pozitive. Vizitele la domiciliu pot fi recompensatorii atât pentru educatoare cât üi pentru familii. . Continuitatea. încât trebuie s v planifica i dinainte timpul special pentru ceea ce vor dori ei s v arate.neîn elegeri. aüadar. respecta i regulile generale de curtoazie. aceasta poate deveni o practic stabilit de comun acord üi poate men ine o bun comunicare îmbun t ind experien a copilului üi familiei. scopul üi durata vizitei. . Când v planifica i vizita la domiciliu. fi i cât mai clari în specificarea scopurilor pentru care veni i. Copiii vor fi atât de încânta i de ideea c educatoarea lor îi viziteaz .talentele üi aptitudinile membrilor acesteia. . consecven a üi perseveren a în educa ia copilului la vârste mici sunt caracteristici critice ale unei parcurs educa ional de succes. ¨ Vizitele periodice la domiciliu. Nu discuta i despre copil în prezen a acestuia decât dac este vorba despre laude sincere sau despre informa ii pozitive. Familia poate împ rt üi: . Ele vor fi programate la momentele convenabile acesteia üi-i ofer educatoarei posibilitatea de a cunoaüte familia üi copilul în mediul lor propriu.modul de a interac iona. 109 . întotdeauna.cultura familiei respective. ca ele s poat fi rev zute dup ce dumneavoastr pleca i. dac e posibil. Gazdele îüi pot imagina c o astfel de vizit ar putea însemna comunicarea unor veüti proaste. .obiective specifice referitoare la copilul lor. Dac exist date anume pe care dori i s le comunica i familiei scrie i-le astfel.are üansa de a se discuta pe larg despre progresele üi succesele individuale ale copilului. relua i prezentarea scopului acesteia. încerca i s programa i vizita când tat l este acas . Familia va fi încurajat s viziteze la rându-i sala de grup în orice moment. Familia se bucur astfel de aten ia educatoarei üi vede cum educatoarea intr în contact comunica ional cu copilul. La începutul vizitei. Educatoarea poate afla lucruri interesante despre: . Consider m c acest lucru este bine s se fac numai cu acordul p rin ilor. E bine s aduce i cu dumneavoastr o juc rie cu care copilul s se joace cât vreme sta i de vorb cu p rin ii. l sa i întotdeauna timp üi p rin ilor pentru a-üi exprima p rerile despre copii üi ideile lor.idei legate de anumite preocup ri.

Educ -m . picturi.a. Aceste evenimente sunt prilejuri de a asigura o cît mai mare coeren între valorile üi practicile educa ionale promovate de gr dini üi familie. Aceste obiecte se pot realiza în activit i de educa ie plastic üi practic (desene. în sensul implic rii active üi al valoriz rii experien ei üi statutului fiec rui actor în egal m sur . exprim . Colaborarea dintre gr dini üi familie presupune o comunicare efectiv üi eficient . Actualmente dimensiunile acestei rela ii sunt mai cuprinz toare datorit l rgirii conceptului de colaborare spre cel de comunicare prin cooperare. stabilirea meniului zilnic corespunz tor pentru men inerea s n toas a copilului ü. În pedagogia tradi ional . propuneri de teme. (Child’s Appeal) ! D -mi. F r stabilirea unui sistem unitar de cerin e. anivers ri. üi mai nou. Tu ii în mâinile tale destinul meu. de a stimula comunicarea permanent cu aceütia. Participarea p rin ilor la excursii.colaje). „ Din suflet-pentru suflet” . Activit i practice. în cea mai mare m sur . La serbare pot participa p rin i üi rude ale copiilor. ca s pot fi o binecuvântare pentru lume”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Alte modalit i de cultivare a parteneriatului gr dini -familie Întâlniri formale cu to i p rin ii desf üurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea gr dini elor üi asocia ia p rin ilor. educative pentru abilit i de comunicare. o unitate de cerin e üi o unitate de ac iune când este vorba de interesul copilului. Tu determini. dac voi reuüi sau voi eüua în via te rog. Rolul educatoarei este acela de a discuta cu p rin ii copiilor. În cadrul acestor întâlniri p rin ii trebuie implica i în luarea unor decizii menite s asigure securitatea copiilor. z Cum comunic m eficient cu p rin ii MOTTO: „ Eu sunt copilul. acele lucruri care s m îndrepte spre fericire. te rog. aceast tem era tratat sub denumirea de „colaborare dintre gr dini üi familie”. de a-i orienta c tre cunoaüterea activit ilor din gr dini üi sprijinul în desf üurarea cât mai eficient a acestora. colaborarea dintre cei doi factori educa ionali va r mâne f r rezultatele scontate. dar pot veni üi cu sugestii. P rin ii por fi implica i nu doar in organizarea acestor eveniment. prin conceptul de parteneriat care le cuprinde pe toate üi în plus. de activit i. vizite. lucr ri cu materiale din natur . antreprenoriale üi tehnice. üi o anumit abordare pozitiv üi democratic a rela iilor educative. serb ri. V suger m organizarea unor ac iuni ca: „ Tombola prim verii” . lucr ri din plastilina. Din suma provenit din vânzarea acestor obiecte se pot cump ra jocuri üi juc rii necesare dot rii centrelor. Organizarea unor expozi ii cu vânzare de obiecte. de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice üi motrice ale copiilor. 110 .

Când educatoarea consider comunicarea ca fiind indispensabil pentru succesul copilului. uneori în scris. de organizare sau îmbun t ire a colabor rii sau de educa ie parental . Comunicarea cu familia presupune : • s aloca i timp suficient.formale: este un mod mai oficial. mai apropiat. • s stabili i locuri special amenajate pentru a purta discu ii între patru ochi üi trata i întotdeauna informa ia primit ca fiind confiden ial . problemele specifice pe care acesta le întâmpin üi care necesit o atmosfer mai relaxat . Cu toate acestea. a educatoarelor. complexitatea actului educa ional. iar atunci când este vorba de decizii. adresat în general tuturor p rin ilor. Modul cum interrela ioneaz p rin ii üi educatorii îüi pune amprenta pe formarea üi educarea copilului. Gr dini a üi c minul p rintesc sunt strâns legate intre ele üi cu cât comunicarea între ele este mai eficient . 111 . Astfel. modalit ile de comunicare cu familia pot fi: . s le asigur m c ele vor fi strict confiden iale. administrative. În func ie de scopul urm rit în cadrul parteneriatului cu familia. • c familiile v vor împ rt üi informa ii cu adev rat personale üi este de datoria noastr . a realit ii umane üi sociale contemporane üi sarcinile tot mai dificile c rora trebuie s le fac fa procesul educa ional fac s se identifice tot mai multe fisuri în rela ia amintit . bucuriile. . care urm reüte obiective specifice ce privesc dezvoltarea copilului. care urm resc scopuri generale.informale: este un mod de comunicare mai familiar. p strându-üi fiecare identitatea üi aportul în mod specific. crea i ocazii üi încuraja i familiile s discute cu dumneavoastr despre ideile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ea concepe cele dou institu ii sociale exprimându-se în schimburi de opinii üi în discu ii. comunicarea gr dini -familie poate îmbr ca forme diferite cu rezultate diferite. ea devine parte integrant a activit ilor de zi cu zi. cu atât mai mult sprijin pot primi copiii pentru a trece printr-o perioad educa ional încununat de succes. Numeroasele studii au demonstrat c o rela ie bun între cele dou institu ii ale educa iei – gr dini -familie – este în avantajul dezvolt rii copilului la toate vârstele. mai cald pentru a crea contextul necesar împ rt üirii de idei üi lu rii de decizii în comun. La copiii cu vârste între 3-6/7 ani este foarte important ca familia üi personalul gr dini ei s comunice liber üi deschis despre copii üi activit ile lor. scopurile üi grijile lor.

„Cum le ar t m copiilor noütri dragostea” .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare formal z Activit i organizate în cadrul Centrelor de Resurse pentru P rin i (CRP) CRP este un spa iu anume preg tit s asigure un mediu propice comunic rii optime üi pozitive dintre educatoare üi p rin i. hrana. programa. care dac este foarte activ poate prelua o parte din sarcinile CRP üi p rin ii pot amenaja üi organiza acest spa iu üi activit ile lui În cadrul CRP se pot organiza üi sus ine: ¨ activit i de informare Broüurile educative trebuie s aib un limbaj simplu. el trebuie s îndeplineasc toate condi iile pe care le impune mediul educa ional: s constituie un mesaj indirect c tre comunicarea cu familia. rela iile copiilor etc. clar üi concis. materiale produse de gr dini ca: programul educativ. Programul activit ilor planificate este bine s fie stabilit împreun cu comitetul de p rin i. materiale care îi pot interesa pe p rin i. „Masa în familie”. mese mici etc. • videotec care va aduna diferite filme educative. 112 . educa ia. jocuri üi juc rii model pentru vârste diferite. în acest spa iu trebuie amenajate: • obiecte de mobilier pl cute üi func ionale (canapea. „Minciuna la copii” etc. creüterea. Ca spa iu. „Cât üi cum privesc copii la TV”. broüuri educative pentru p rin i. inclusiv filme cu serb rile copiilor üi cu programul educativ propus de gr dini . Modul de prezentare trebuie s fie expresiv üi simplu pentru a atrage aten ia üi a exprima cerin ele necesare într-o manier cât mai atractiv . dezvoltarea. De aceea. orarul zilnic. • câteva scaune în jurul unei mese de discu ii. desene üi lucr ri efectuate de copiii din grupe diferite sau în activit ile de zi cu zi. fotolii. Tot la CRP din gr dini este bine s se g seasc : • ludotec în care p rin ii s g seasc men ionate cele mai utile juc rii pentru copiii de vârste diferite. V recomand m urm toarele c r i üi broüuri educative: „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”. Chiar dac de CRP r spunde o singur educatoare (de program) este bine ca el s fie în responsabilitatea tuturor educatoarelor care vor avea acces permanent üi periodic.) care s ofere o ambian pozitiv üi relaxant . • mic bibliotec în care s fie expuse: c r i despre educa ie. c r i pentru copii (modele) casete cu experien ele de înv are ale copiilor sau cu alte exemple de bune practici educa ionale etc. Ele vor prezenta teme precum: s n tatea. cu o tematic foarte variat .

cartier. expunerile sau dezbaterile abordeaz anumite teme pedagogice. Toate aceste informa ii se noteaz . Înc perea destinat familiei ar putea con ine üi c r i de specialitate despre dezvoltarea copilului üi despre educa ia parental . „Pedepsele. „S üti i s -i spune i NU”. care fie le citesc la gr dini fie le împrumut . întreb ri cu privire la educa ie. P rin ii trebuie s aib posibilitatea s împrumute oricât de des doresc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ activit i de educa ie parental Întâlnirile tematice cu p rin ii se organizeaz pentru to i p rin ii. iar educatoarea va îmbun t i via a copilului prin „ educarea p rin ilor”. se pretinde ca cei ce lucreaz cu grupuri de p rin i . educatoarea primeüte semnale importante despre felul üi calitatea educa iei din familie. 113 . pentru ca aceütia s le poat folosi acas pentru o perioad de timp. Prin intermediul lor se realizeaz propaganda pedagogic în rândul acestora. Lectura c r ilor pentru copii reprezint momente speciale de tandre e acas între p rinte üi copil. Prin informarea üi educarea p rin ilor se pot preveni multe conflicte în via a de familie. Unele dintre ideile acestor p rin i pot fi scrise. P stra i o list cu semn turi sau buletine individuale pentru a ine eviden a celor care au împrumutat o juc rie üi eviden a datei când juc ria trebuie returnat . „Reguli de polite e”. „Aprecierea” . Juc riile pot fi p strate în CRP. „Frica de întuneric”. Dac nu exist astfel de c r i. iar citirea frecvent de povesti poate deschide gustul pentru literatur pentru întreg restul vie ii copilului. liste de eviden cu semn turi. „Separarea”. care nu poate fi pus în aplicare doar din ce este con inut în materialele oferite (materiale vizuale. Pentru împrumutul c r ilor se pot folosi. fiüe individuale). ideile p rin ilor despre aceasta. „Imaginea de sine”. Cu acest prilej pot fi invita i specialiüti din domeniul educa iei pentru a prezenta asemenea teme. „Oboseala copilului în gr dini ”. s de in aptitudini üi profesionalism în folosirea materialelor. „A spune NU üi a interzice”. pentru ca al ii s le poat citi üi aprecia. „Ignorarea”. „Igiena: semnifica iile ei” . Referatele.în special cu grupe de p rin i cu situa ii mai dificile s fie specialiüti. Propuneri de teme de dezbatere cu p rin ii: „Criza de împotrivire”. „Pedepsirea”. „Singur în camer ?”. B taia”. de interes general. Aceste cursuri sunt bazate pe un cadru teoretic strict. În plus. „Autonomie versus dependen ” etc. Acestea trebuie s fie la îndemâna p rin ilor. care uneori pot ajunge la situa ii ireversibile. probleme üi situa ii tensionate în familie. În urma desf üur rii acestor cursuri. În general juc riile se pot împrumuta pentru dou sau trei s pt mâni. Putem sugera p rin ilor s reflecteze asupra urm toarelor subiecte: „Acordarea aten iei”. la fel. date pe care p rin ii s le citeasc . broüuri. educatoarea ar trebui s încerce s scrie câteva date simple despre dezvoltarea copilului. Programele de educa ie parental Aceste cursuri s-au n scut din ideea c educa ia p rin ilor în ceea ce priveüte comunicarea cu copilul este un element esen ial în via a de familie üi c în societatea româneasc contemporan este deosebit de necesar o asemenea interven ie. Biblioteci cu sec ie de împrumut O rezerv special de c r i üi juc rii poate fi disponibil pentru p rin i. Unii membrii ai familiei pot alege ocazia unei întruniri cu familia pentru a face un schimb de informa ii privind creüterea üi dezvoltarea copilului.

copii üi cadre didactice. deci spune i-le c orice juc rie folosit în mod normal se poate strica üi orice carte se poate rupe. P rin ii pot primi informa ii despre copii üi pot vedea diferite obiecte pe care aceütia le-au realizat în gr dini . Fireüte c familia trebuie s aib grij ca aceste materiale s nu se deterioreze. intervenind benefic în mecanismele care regleaz rela iile intrafamiliale. ¨ activit i de consiliere Pentru a-üi exercita cu succes rolul în viata copiilor. Este important ca familiile s nu-üi fac probleme în ceea ce priveüte aceste împrumuturi. Aceast interven ie socio-educa ional este constituit dintr-un complex de m suri care sprijin familia.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Membrii familiei pot organiza üi men ine mici biblioteci cu sec ie de împrumut. Activitatea lor ar consta din aranjarea juc riilor üi c r ilor. deci de transmitere üi primire a unor cunoütin e. Dac e posibil. ¨ activit i de voluntariat al p rin ilor ¨ activit i cu sponsori. dar este de în eles c se pot întâmpla accidente.a.) z Întâlniri cu comitetul de p rin i. Rapoartele periodice pot prezenta unele rezultate ob inute în cadrul diverselor proiecte sau evenimente de tipul: „ Color m üi înv „Festivalul copiilor”. în favoarea educa iei familiei üi a educ rii copiilor. „Piticot”. deoarece pot deveni periculoase. „Stelu ele dansului” . m!”. tat . În gr dini . Se identific tot mai presant nevoia sprijinirii familiei în educa ie. Consilierea familiei presupune üi ac iuni de informare. Comitetul de p rin i se alege la începutul fiec rui an ücolar. din verificarea listelor cu semn turi üi din trimiterea de note c tre familiile care se întâmpl s uite s returneze o juc rie sau o carte. dar üi g sirea unor c i noi de comunicare üi colaborare între p rin i üi gr dini . de noile solicit ri asupra familiei cu copii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani üi. Rolul acestuia este de a-i mobiliza pe to i p rin ii în vederea particip rii lor la diferite ac iuni ini iate de c tre educatoare la nivelul clasei sau unit ii. rela ia dintre familie üi cadrele didactice este mai uüor de influen at üi poate determina efecte pozitive asupra copiilor. acele firme üi întreprinderi care pot sprijini cu resurse materiale programul educativ (De exemplu: o fabric de mobil poate oferi mici buc i de lemn. Juc riile deteriorate trebuie scoase din uz. juc riile stricate üi c r ile rupte din sala de clasa üi din CRP ar trebui s fie reparate. copil). Decizia de a realiza o cercetare cu aceasta tem a fost determinat . de recunoaüterea comunic rii insuficiente dintre p rin i. la activit ile desf üurate. în prima adunare cu p rin ii. familiile trebuie încurajate üi sprijinite prin ac iuni sociale specifice care favorizeaz derularea optim a rela iilor educa ionale. o fabric de sticl poate oferi oglinzi. z z Analiza caietelor sau mapelor cu produsele activit ii copiilor. idei üi teze importante pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamiliala üi în rezolvarea situa iilor conflictuale. implicând în egal m sur to i membrii triadei (mam . aceasta este o cale prin care ei se pot sim i utili în activitatea gr dini ei. P rin ii sunt adesea foarte pricepu i în a repara diferite obiecte. de a-i antrena în rezolvarea unor probleme social-gospod reüti. pe de o parte. pe de alt parte. „Sub semnul copil riei” ü. 114 .

Bunica poate participa cu pl cere la o activitate s pt mânal de g tit. ¨ Carnetele de dialog Acestea circul între cas üi gr dini üi sunt foarte utile. ajungând s cunoasc mai multe despre activit ile din sala de grup . Aceasta este o modalitate foarte nimerit în care familiile pot dialoga cu educatoarea. iar bunica. Educatoarele pot utiliza: . 115 . Se pot trimite ori de cate ori este nevoie. . „ de re inut” etc. care sunt „transportate” înspre üi dinspre gr dini de c tre copil sau de c tre un membru al familiei. • opinii despre preocuparea curent a educatoarei. Tonul üi con inutul scrisorilor poate varia. mai ales dac familiile nu prea au timp s comunice astfel la gr dini sau dac nu au telefon. un bunic/o bunic s aib grij de copii cât timp p rin ii sunt la serviciu. Astfel se pot uüor aduce la cunoütin a educatoarei üi a familiei succesele sau schimb rile de comportament ale copilului. în sala de grup . împreun cu copiii. Se poate ca într-o astfel de familie. • note de mul umire pentru p rin ii care se ofer voluntari sau cereri pentru activit ile de voluntariat.apeleaz la o abordare tematic . Aceasta permite copilului s aib un membru al familiei lui care cunoaüte noua lui lume. ale unui eveniment sau ale unor excursii. poate comunica impresiile üi nout ile restului familiei. Trimi ând acas o astfel de scrisoare prin copil din dou în dou s pt mâni sau o dat pe lun v asigura i c toate familiile sunt informate substan ial. Într-o scrisoare de înütiin are se pot include: • anun uri ale unor întruniri. • informa ii care in de via a comunit ii. Scrisorile de înütiin are trebuie s fie scurte üi lizibile. ¨ „ Noti e üi observa ii” trimise la domiciliu de educatoare cu detalii despre activit ile preferate de copil. decorate de c tre copil. • cereri de materiale cu care p rin ii ar putea ajuta la realizarea unui proiect. acesta poate fi un mod optim de a asigura fluxul unei comunic ri continue. pentru a descrie evenimente üi activit i petrecute în gr dini üi pentru a sugera diferite c i de aprofundare a acestor activit i la domiciliu. Este mai eficient s trimite i scrisori scurte în mod frecvent decât scrisori lungi la intervale rare. • sugestii despre activit ile care trebuie s se desf üoare acas . Reuüita este pentru formulare tip.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare informal cu p rin ii z Coresponden a scris cu p rin ii: ¨ Scrisorile reprezint o alt modalitate de comunicare cu familiile.scrisori cu diverse anun uri ca: „ evenimente prezentate” . În cazul unui copil cu particularit i sau probleme specifice. dezb tând activit i üi idei care detaliaz o anumit tem .scrisoarea de înütiin are. . Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete cu foi detaüabile.

ca de altfel üi con inutul. ruga i-l s vin în sala de clas üi s deseneze sau s picteze împreun cu copiii. iar apoi expune i lucr rile executate pe afiüier. De exemplu. V invit m s s rb torim împreun fiin a cea mai draga. Se pot prezenta üi informa ii legate de activit ile petrecute în gr dini . f când în aüa fel încât afiüierele s comunice atmosfera üi activit ile din sala de grup . Informa iile de pe afiüier pot fi adresate direct anumitor p rin i. Dac afiüierele sunt pline de date vechi sau arat dizgra ios familiile nici nu se vor uita la ele. ¨ Scurte mesajele scrise Comunicarea dintre gr dini üi familie poate fi facilitat üi de transmiterea unei scurte note (a unui mesaj) c tre p rin i. liste cu instruc iuni pentru voluntari. Schimbarea con inutului afiüierelor poate reprezenta o sarcin pl cut pentru educatoare. Ele pot fi: anun uri ale diverselor întruniri. produse artistice ale copiilor. Informa iile de pe afiüier pot repeta sau accentua date deja men ionate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau mesajele scrise. Folosi i-v creativitatea. s fie schimbat frecvent.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Majoritatea programelor educa ionale care utilizeaz aceasta tehnica încearc s comunice cu familia prin intermediul carnetului de dialog cel pu in o data pe s pt mâna. Aceasta tehnica func ioneaz foarte bine pentru familiile c rora le vine uüor s se exprime în scris. care trebuie s se asigure de faptul c afiüierele sunt întotdeauna actuale üi interesante. „ MAMA” Veni i s ne bucur m împreun . dac un t tic deseneaz bine. Pentru familiile care nu se pot acomoda cu aceasta tehnica alte sisteme pot func iona mai bine. vor fi afiüate üi liste cu orarul zilnic. ¨ Afiüierul pentru anun uri Afiüierele reprezint o alt modalitate prin care se comunic informa ii familiilor într-o manier informal . povestiri despre excursiile f cute sau fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient daca educatoarea lucreaz cu copilul la un proiect anume care este apoi aprofundat acas . o nou deprindere sau un nou comportament. Ruga i familiile s contribuie la elaborarea acestor afiüiere. note care trebuie semnate. cu p rin ii. Este întotdeauna mai uüor üi mai interesant s se alc tuiasc afiüierul printr-o munc de echip . V suger m urm torul mesaj: Dragi p rin i. prin copil. Mesajele trebuie s fie scurte üi clare üi s descrie o realizare a copilului. 116 . De asemenea. Ele pot de asemenea s con in mul umiri adresate familiei pentru ceea ce a f cut pentru gr dini . biletele cu note despre comportamentul copilului sau despre alte aspecte importante. aspectul lor trebuind. Este important ca afiüierele sa fie frumos colorate üi pl cute la vedere. Familia apreciaz gestul educatoarei de a trimite astfel de mesaje üi se poate sim i încurajata s trimit la rândul ei mesaje educatoarei.

ac iunile ce se vor desf üura. 3 Amenajarea unor expozi ii se realizeaz în urma desf üur rii anumitor activit i. coordonatorul proiectului/activit ii tematice. realizeaz colaje s. „Ast zi e ziua ta!”. orarul zilei. personal. cu grij s prezinte tuturor p rin ilor toate lucr rile realizate de copiii lor. „Mul umim pentru”. „Alimentele-izvor de s n tate”. construiesc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Sfaturi utile pentru o optim utilizare a afiüierelor. Copiii se simt mândri üi ferici i c demonstreaz p rin ilor lor cum se joac üi cum lucreaz ei în gr dini . Totul se poate termina cu o comunicare extrem de eficient între gr dini üi familiile copiilor. dintre educatoare üi familie au o mare importan . V suger m expozi ii de genul: „Prima mea c rticic !”. ocaziile informale de dialog. În urma acestei ac iuni p rin ii pot contribui dup posibilit i. deseneaz . • Desemna i dou persoane care s se ocupe de întocmirea afiüierului. eventualii colaboratori. • Nu uita i c fiec rui om îi place s -üi vad scris numele üi s vad afiüate fotografii care îl reprezint pe el üi pe copilul lui. La sfârüit povestesc cum au lucrat împreun cu copiii üi ce impresii au. Afiüierul poate cuprinde: 3 Gazeta p rin ilor poate avea rubrici de genul: „Avem nevoie de…”. Astfel. z Alegerea unei „zi a p rin ilor”. • Ruga i familiile s contribuie la elaborarea afiüierului. „La mul i ani. copii. • Afiüa i mesaje adresate direct. Astfel de proiecte ar putea fi: „Poveütile noastre preferate”. • Informa ia trebuie redactat într-o form cât mai laconic . Se sugereaz alte modalit i creative pentru facilitarea comunic rii: „Un mic dejun duminica”. „ûtia i c …”. Convorbirile cu p rin ii desf üurate la ora venirii üi cea a plec rii de la gr dini Programul înc rcat al p rin ilor cât üi un orar de lucru prelungit au drept consecin lipsa de timp liber a familiei. De aceea. Aici apar: data unor întruniri. titlul proiectului/activit ii tematice. P rin ii se familiarizeaz üi cu acele juc rii care dezvolt creativitatea üi antreneaz capacit ile fundamentale vârstei. Se duc în centrele de activit i üi aleg împreun cu copiii activit ile unde vor lucra în ziua respectiv . organizat pentru familii la gr dini . • Plasa i inscrip iile la nivelul ochilor unui adult de în l ime medie pentru a uüura citirea textului. „Înv m o poezie”. este l sat la z 117 . • Afiüa i lucr rile copiilor. • Reactualiza i cel pu in par ial informa ia de pe afiüier. Educatoarea poate dialoga (comunica) cu familia diminea a. „Sugestiile dumneavoastr ne-ar fi de folos”. În doi este mai uüor üi mai amuzant. informa ii despre activit ile tematice. „V aducem la cunoütin c …”. când aceütia sunt pentru câteva ore. „ Ecopictura” etc. alte informa ii utile pentru p rin i.a. Prin afiüarea la loc vizibil a obiectivelor. lucr ri ale copiilor ü. copil rie! ”. Emo iile üi pl cerea cu care se discut sunt impresionante.a. modeleaz . a unor fotografii üi lucr ri reprezentative. cu obiecte care nu le mai sunt de folos (pentru crearea unui mediu ambiant specific locuin ei) üi cu dona ii de juc rii de la copiii lor mai mari. când copilul. cum ar fi o not de mul umire la adresa unui anume p rinte care a ajutat la un anume proiect sau la o anume activitate. 3 Popularizarea în rândul p rin ilor a unor proiecte/activit i tematice aflate în derulare.

amintind de asemenea diferite aspecte legate de întruniri ulterioare cu familia sau de programul s pt mânal. aceste momente nu sunt propice pentru discutarea neliniütelor educatoarei sau problemelor cu care copilul se confrunt în perioada respectiv . rela ia gr dini ei cu p rin ii copiilor cu CES este nu numai benefic . în locul copilului furat. precum üi informa ii privind tot ceea ce pân în momentul includerii în înv mântul de mas a copilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuia (incluzând necesit i de ordin fizic üi/sau psihic. de acceptul üi sus inerea p rin ilor copiilor integra i. când copilul este luat üi dus acas . Serviciile de educa ie timpurie se adreseaz tuturor p rin ilor. foarte frumos. • p rin i afla i în situa ii critice ce influen eaz exercitarea responsabilit ilor lor parentale üi prezint risc crescut pentru creüterea üi dezvoltarea copiilor: divor a i. factori motiva ionali etc). precum üi de nivelul de rela ii care se formeaz üi se dezvolt la nivelul clasei integratoare. dar dezvolt un comportament diferit de cel al majorit ii oamenilor… Principiul fundamental al educa iei incluzive – înv mânt pentru to i. uneori. handicapuri. acesta fiind de fa . de implicarea întregii societ i civile. Integrarea copiilor cu cerin e speciale în programul gr dini ei este facilitat de realizarea parteneriatului între p rin i üi gr dini . Totuüi. bolnavi cronici. • p rin ii copiilor cu cerin e educative speciale (deficien e. toleran üi respect fa de to i copiii. despre progresele copilului. 1999). un alt copil. p rin i singuri/familii monoparentale. ea furnizând informa ii privind specificul dizabilit ii copilului. Integrarea/incluziunea sunt sus inute de existenta unui cadru legislativ flexibil üi realist. 118 . tulbur ri üi dificult i specifice. p rin i vitregi. Practicile incluzive vizeaz întâmpinarea nevoilor specifice unor anumite categorii de p rin i: • p rin i cu origine socio-economic defavorizat . mai ales a resurselor umane. cutume. Pentru a asigura un timp special acestor dialoguri familiare cu familiile este nevoie ca orarul s lii de clasa s fie flexibil. de zân . ci üi necesar . copiii cu performan e superioare üi supradota i etc). üi dup amiaza. de obicei. bazat pe empatie. Pentru un astfel de scop este bine s se stabileasc o întrevedere special . având ca scop exploatarea resurselor existente. de interesul üi disponibilitatea cadrelor didactice. dar üi o realitate care câütig adep i üi se materializeaz în experien e üi bune practici de integrare/incluziune. „Educa ia incluziv presupune un proces permanent de îmbun t ire a institu iei ücolare. zânele fur copiii oamenilor üi las .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani gr dini . Beneficiarii acestui tip de parteneriat sunt p rin ii üi copiii. împreun cu to i – constituie un deziderat. üomeri afla i în pragul s r ciei. Acesta este. z Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor Se zice c . P rin ii pot fi parteneri la educa ie pentru c ei de in mai multe informa ii despre copiii lor. pentru a sus ine participarea la procesul de înv mânt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit i” (MEN & UNICEF. În mod special. p rin i s raci. Acestea sunt momentele când educatoarea poate comunica familiei am nunte despre activit ile zilei. p rin i adoptivi.

aprecierile adul ilor cu privire la activitatea lor pentru p rin i. „ 119 . • Munca în parteneriat este üi în avantajul copilului üi în interesul acestuia: • permite o organizare mai bun a întregului demers educativ-recuperator. m împreun ” . . • pentru cadrele didactice: .ajut la dezvoltarea solidarit ii üi toleran ei comunit ii.temporar au nevoie de sprijin. .au nevoie de perfec ionarea practicilor üi schimbarea percep iilor despre educa ie în general üi despre copilul lor în special. simt interesul.previne üi reduce problemele sociale ale comunit ii üi societ ii.resimt nevoia unei inform ri periodice. .stabilesc prietenii üi rela ii de ajutor cu ceilal i p rin i. . pentru comunitate. aten ie. • din punct de vedere afectiv. • colaborarea üi comunicarea permanent între partenerii adul i constituie un model de comportament üi pentru copii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • p rin ii copiilor care întâmpin dificult i de adaptare ücolar respectiv: . .copiii devin participan i ai comunit ii üi contribuie la bunul mers al acesteia.devin mult mai implica i în educa ia copiilor lor. V suger m urm toarele proiecte ce s-ar putea derula: „ S -i cunoaütem pe ceilal i üi s înv S fim uni i ca o familie” .tulbur ri de comportament.eüec ücolar.avantaje financiare pe termen lung deoarece educarea copiilor în clase integrate cost mai pu in decât în ücoli speciale. pentru cadrele didactice. îüi dezvolt autonomia. . fie suficiente informa ii la îndemâna Avantajele promov rii incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor: • pentru p rin i: . Este clar faptul c pentru a realiza un parteneriat la nivelul interven iilor timpurii asupra copiilor trebuie s p rin ilor üi c deciziile trebuie preg tite cu grij üi împreun . le apar sentimente de bucurie üi satisfac ie. . afec iunea.descoper noi tehnici de înv are pentru a veni în ajutorul copiilor care întâmpin dificult i. • pentru comunitate: . copiii cap t încredere în ei. dar care: . „ To i copiii trebuie s vin la gr dini ” . p rin ii în situa ii normale. .dificult i üi tulbur ri de înv are. maturizare etc.

deficien e în plan administrativ ce se vor schimba o dat cu schimbarea sistemului de alocare a fondurilor. .p rin ii s fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiii lor. . .s se valorifice aceste informa ii üi s se utilizeze în completarea informa iilor profesionale. slaba diversificare a dot rilor. îi informeaz despre valorile promovate în aceste institu ii specializate în educa ia celor mici. Pentru educatoare este foarte important s identifice acei p rin i sau factori de comunitate care pot sprijini. Aceste dificult i pun în evident nevoia de sprijin din partea comunit ii. Parteneriate cu comunitatea Copilul vine în contact cu persoane diferite. creüte üi se dezvolt într-un mediu comunitar variat. „ P rin i üi copii” . „mul umim pentru…” . dar üi din partea educatoarelor o üi mai mare implicare. colaborare. direc ionarea unor activit i. z Parteneriate cu p rin ii Parteneriatele cu familia coopteaz p rin ii ca parteneri în procesul educativ. De aceea este nevoie ca membrii comunit ii s fie antrena i în luarea unor decizii. care s stabileasc pun i de colaborare cu diferi i actori din comunitate. Cu sprijinul acestora educatoarea îüi poate manifesta disponibilitatea de colaborare în cele mai diverse domenii. „ Eu üi ceilal i” .s se recunoasc üi s se aprecieze informa iile date de p rin i referitoare la copiii lor. formându-i ca beneficiari direc i ai achizi iilor de ordin educa ional ale propriilor copii. dar üi prin modalit i directe: sprijin. remedierea unor aspecte negative. s -i antreneze în acest domeniu. . Pentru realizarea parteneriatului cu p rin ii este esen ial ca: . s valorifice üi s fac cunoscut contribu ia lor. M refer la implicarea lor în derularea unor parteneriate care s conduc la îmbun t irea condi iilor de desf üurare a procesului educa ional üi la creüterea calit ii acestuia. Specificul cultural. cooperare. Fiecare institu ie din comunitatea apropiat copilului poate influen a formarea üi instruirea acestuia prin modalit i indirecte.responsabilitatea s fie împ r it între p rin i üi educator. În fapt este o responsabilitate pe care o au diferitele institu ii de a contribui la efortul educativ üi de a sprijini gr dini a. Popularizarea sponsorilor se face la loc vizibil prin nominalizare. necunoscut pentru el.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Triada gr dini –familie–comunitate La nivelul înv mântului preücolar se înregistreaz câteva dificult i: resurse financiare alocate mult prea mici pentru nevoile existente. fotografii sau prin cuvinte de mul umire cum ar fi: „mul umim sponsorilor noütri ” . valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere. Exemple de parteneriate: „ Eu sunt unic” .p rin ii s fie privi i ca participan i activi care pot aduce o contribu ie real üi valoroas la educarea copiilor lor. z 120 .

urm reüte g sirea celor mai eficiente c i pentru a asigura adaptarea copiilor cu vârste între 3-6/7 ani la noua etapa din via a lor. conlucrare în vederea atingerii unui scop comun. dup cum vizeaz üi îmbun t irea preg tirii profesionale a cadrelor didactice prin activit i organizate în ücoal üi gr dini .a. consultare.a. ¨ Colaborarea cu institu ii sanitare. „Artiüti în devenire” . juc rii. . nehot rârea lor cu privire la înscrierea copiilor la ücoal . „Doamne. diplome üi altele. se subliniaz tot mai intens ideea parteneriatelor educa ionale. neconcordan a de cerin e. ¨ Colaborarea cu biserica face ca aceasta s promoveze valorile moral-religioase care sunt un punct de reper important în educa ia moral üi comunitar a copilului. . Exemple: „În Tine cred”. Exemple: „ Înv m s circul m corect”. V suger m realizarea parteneriatului: „Paüi spre succesul ücolar” . „Ur ri de Anul Nou” . necunoaüterea suficient a prevederilor celor dou institu ii. Exemple: „Copii frumoüi üi s n toüi” . echipament informatic. care constituie un partener necesar în creüterea üi dezvoltarea tuturor membrilor comunit ii üi la care familia face cel mai des apel. carti. . ücoala. cu ocazia s rb torilor de iarn . Parteneriatul între cele dou institu ii de înv mânt. dezorientarea p rin ilor în ce priveüte cerin ele scolii. „Datini üi obiceiuri la români” . copil rie!”.dotarea unit ilor de înv mânt cu mobilier üi alte materiale necesare. a nevoilor resim ite de ambii parteneri s-a stabilit un acord între unit ile de înv mânt implicate. valorificând cunoütin ele. ce creeaz oportunit i de cooperare. În urma acestor ac iuni copiii pot fi r spl ti i cu dulciuri.înotul sau gimnastica. 121 . „La drum mici pietoni!” ü. comunicare.a. ¨ Colaborarea cu ücoala Parteneriat gr dini –ücoal În cadrul ac iunii de reformare a sistemului de înv mânt üi reaüezare a lui pe baze moderne.între inerea üi repara ia localurilor de înv mânt. vino mai aproape” ü.finan area unor ac iuni colective: concursuri cu prilejul zilei de 1 Iunie. Exemple de ac iuni comune cu prim ria: „La mul i ani. ¨ Colaborarea cu poli ia Ajut în educa ia preventiv üi cultivarea comportamentelor prosociale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu prim ria Aceasta institu ie se poate implica în activit i didactice üi de distrac ie pentru copii cum ar fi: . „Fructe üi legume de vitamine pline” ü. În urma consult rilor reciproce. experien a cadrelor üi baza materiala a unit ilor implicate. Acest parteneriat se naüte dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: rela ia sporadic dintre ücoal üi gr dini .

În acelaüi sens. a limitelor de competen . personalul didactic üi nedidactic. cât üi de orientarea teoretic a consilierului. îngrijirea üi educarea adecvat a copiilor lor. fiecare grup poate ad uga în album anumite informa ii. urm rind o educa ie eficient üi o dezvoltare optim a personalit ii copilului prin armonizarea celor trei termeni ai rela iei triadice. precum üi a obliga iilor celor dou p r i. cadru didactic) pentru ca acesta s fie capabil s se ajute singur. ca form de participare la via a societ ii üi de promovare a voluntariatului üi a activit ii în favoarea rezolv rii problemelor sociale. ûi alte elemente care s particularizeze unitatea respectiv . ¨ Oferta educa ional a gr dini ei unde se cuprind date de baz privind programul educativ üi administrativ. inclusiv cu cele la care iau parte üi p rin ii sau reprezentan i ai comunit ii. Ea se deosebeüte de consilierea cuplului. fotografii cu aspecte de la activit ile din gr dini . Principalele componente ale acestei forme de sprijin reprezint : 1. fiind constituit din elemente de educa ie aplicate individului înc din copil rie în vederea devenirii unui bun partener de cuplu üi bun p rinte. Scopul fundamental al consilierii ücolare este sprijinirea clientului (copil. obiectivele generale üi particulare urm rite. 2. care se refer la p strarea rela iilor maritale üi rezolvarea diferitelor situa ii de criz între p rin i. inova iilor üi reformei. promovare a ideilor noi. orice contribu ie va fi negociat üi contractualizat prin precizarea rolului. imagini üi idei în sensul valorilor educa iei. ¨ Colaborarea cu mass-media ca sprijin al programelor educative. dar üi a unor percep ii. Educa ia familiei üi educa ia p rin ilor se adreseaz în principal p rin ilor üi prevede înt rirea rolurilor acestora în ac iuni în favoarea educa iei üi p str rii coeziunii familiei. În procesul de consiliere se încearc provocarea unei schimb ri voluntare în atitudinile üi comportamentul celui consiliat. fotografii cu întreprinderile economice care au sprijinit material gr dini a. dac exist sponsori. Dac este vorba de realizarea unui album acesta poate purta numele gr dini ei üi poate prezenta un simbol/emblem care s reprezinte gr dini a.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu asocia iile nonguvernamentale. 122 . are üi un caracter preventiv. p rinte. ¨ Colaborarea cu parteneri priva i care pot sprijini material unit ile de înv mânt üi anumi i copii (ajutoare). inându-se seama de coresponden a dintre competen ele personale üi activit ile prestate. Consilierea educativ a familiei sau consilierea familial care se refer la un set de ac iuni preventive üi directe de sprijinire a membrilor familiei în îndeplinirea rolului acestora în creüterea. cât üi realitatea înconjur toare. s se în eleag atât pe sine însuüi. ¨ Colaborarea cu cabinetele de asisten psihopedagogic Consilierea are la baz unitatea triadic familie-gr dini -copil. Strategiile utilizate în acest sens depind atât de scopurile clientului. Trebuie încurajate ac iunile de voluntariat.

se dezvolt üi este educat copilul constituie o cerin a educa iei de azi. atitudini. 123 . capacit i üi competen e parentale üi familiale. . . Preocup rile vizeaz constituirea unor deprinderi. sau psihopedagogi educa ionali) care îüi propun s sprijine familia. Din experien se trage concluzia urm toare: colaborarea familie-gr dini -comunitate este benefic üi cu rezultate deosebite atât pentru implicarea p rin ilor dar üi pentru membrii comunit ii care îüi dau silin a s se integreze în atmosfera gr dini ei üi s se împrieteneasc cu copiii. consilieri educa ionali.p rin ii. realizate de specialiüti (consilieri psihopedagogi. Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creüte.cadrele didactice üi profesioniütii în domeniul ocrotirii üi educ rii copiilor. Se recunoaüte faptul c deciziile. Sunt ac iuni proiectate profesional. ac iunile üi rezultatele educa iei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de op iune dintre mediile responsabile: familie-gr dini -comunitate. Beneficiarii parteneriatelor educa ionale: .copiii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Consilierea familiei üi consilierea parental se adreseaz familiilor cu copii.

Preda. G. 2002. Livia Trif. pag. . .. 2002 3. Educa ia p rin ilor. Washington D. Viorica. Breban. . Educa ia pentru ütiin în gr dini a. 1997 2. Neam u. 2000. 1988. Editura Reprograph. M. Vr ümaü. Cosby S. G. 8. Ruiu. S. N. Activit i bazate pe inteligen e multiple. Kirten A. Iaüi. Psihopedagogie special . Hansen. . Alois. Bucureüti. Brenda Padina üi Cezar Iliescu-Halt 6. Bucureüti. Ciucureanu. Cristina.C.A. Kate Burke Walsh. Play in the Lives of Children. E. E.D.6. Badea.E. Janet K. Strategii üi programe. Centrele de resurse pentru p rin i din înv mântul preücolar. Ghergu . 124 . Sawyers. 7. Gongea. Kaufmann.P. Preda. . G. 2000. V. . 2002 *** Cum s devenim p rin i mai buni. Polirom. . Bucureüti. Editura Aramis. Consilierea üi educa ia p rin ilor. E. Ionescu. Bucureüti. .. Editura Lumen. Editura Compania.E. Craiova. . . 2004 4. Alecu.. Bunescu.C. D. Rogers. Editura Mark Link. traducere üi adaptare: Lumini a Costache.Y. Roxane K. M. Crearea claselor orientate dup necesit ile copilului 5.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Bibliografie: 1.

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 125 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 126 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 127 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 128 .

.

ghid bune pra de ct i ci .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->