MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învãþãmântul Preuniversitar

ghid de bune practici
2008 pentru educaþia timpurie a copiilor între 3 - 6/7 ani

GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU

EDUCA IA TIMPURIE A COPIILOR ÎNTRE 3-6 / 7 ANI

2 . Gr dini ei cu Program Prelungit nr. 1-Videle üi Gr dini ei Waldorf-Pucioasa. 3 Step by Step-Tulcea. Gr dini ei nr.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCA IEI. Mul umim Gr dini ei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe. pentru amabilitatea de a oferi poze pentru ilustrarea prezentului ghid. din cadrul Programului de Incluziune Social cofinan at de Guvernul României üi Banca Mondial . CERCET RII ûI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv mântul Preuniversitar Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani a fost realizat în cadrul Proiectului pentru Educa ie Timpurie Incluziv .

.

.

idei. cu scopul primordial de a-l ajuta s se dezvolte deplin.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani CUVÂNT ÎNAINTE Copil ria timpurie reprezint cea mai important perioad din via a unui individ prin consecin ele durabile pe care le are asupra dezvolt rii ulterioare a acestuia.de a promova practicile educa ionale care stimuleaz üi sus in dezvoltarea copilului. Ultimele cercet ri au demonstrat üi argumentat modul în care trebuie abordat aceast perioad de vârst insistând pe practicile adecvate de îngrijire üi educa ie a copilului mic. În educa ie nu exist re ete.de a oferi sprijin în aplicarea cerin elor Curriculumului Na ional. Ghidul are ca reper primordial COPILUL! Tot ceea ce ütim. Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezint un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucreaz cu copiii de vârst timpurie cu scopul: . credem üi gândim despre copil se reflect în tot ceea ce facem pentru el.de a crea o perspectiv comun üi unitar în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvolt rii üi educa iei copilului în perioada timpurie. Cu cât ne vom apropia mai mult de el üi îl vom în elege mai bine. exist experien acumulat . teorii bazate pe cercet ri noi. valori. 5 . principii. Succesul educa iei se bazeaz pe adaptarea demersului educa ional la nevoile individuale ale fiec rui copil. Ideea central este aceea c fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezint punctul de plecare în toate deciziile luate în privin a lui.de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnic . . . cu atât vom înv a mai multe despre ceea ce ar trebui s facem pentru a-l ajuta s creasc üi s se dezvolte la nivelul întregului poten ial de care dispune. practici confirmate care üi-au demonstrat în timp eficien a. . reguli.

pe plan interna ional. dar üi finalit ile educa iei în perioada copil riei timpurii. toleran . Nici unul din aspectele dezvolt rii nu se manifest de sine st t tor. aceste domenii ale dezvolt rii copilului sunt prezentate üi constituie direc ii prioritare în aplicarea curriculumului. Ele sunt procese complementare. asigurarea egalit ii üanselor la educa ie. principiile de baz care trebuie respectate în abordarea integrat a copilului. influen eaz ritmul üi calitatea dezvolt rii copilului – de aici diferen ierea atât de semnificativ a dezvolt rii copilului. Dezvoltarea este definit ca sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe üi mai detaliate. valorizarea sinelui (cultivarea respectului fa de sine. socio-emo ional. precum orice practic devine improviza ie dac nu este sus inut cu argumente ütiin ifice. polite e. Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate. . reflect intercorelarea abilit ilor.necesitatea respect rii unicit ii fiec rui copil prin adaptarea educa iei la nevoile. precum üi în plan cognitiv üi socio-emo ional. dezvolt comportamente adecvate. Factorii ereditari üi de mediu. Respectarea drepturilor fiec rui copil. Astfel. Acestea sunt: 6 . dezvoltarea rela iilor cu semenii bazate pe respect. se autodefineüte în raport cu sine üi cu ceilal i. colaborare. cognitiv. al s n t ii. Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practic . domeniul fizic (psihomotor). iar toate deprinderile. conturând universul teoretic al educa iei timpurii. adaptabile. preocup rile de conceptualizare cât mai comprehensiv a dezvolt rii copilului au condus spre definirea acestor domenii având ca reper atât psihologia dezvolt rii. perspectiva psihopedagogic actual privind educa ia copilului mic. au fost explicitate üi completate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Cunoaüterea creüterii üi dezvolt rii copilului este absolut necesar pentru în elegerea fiziologiei üi patologiei vârstei. interesele üi ritmul individual de dezvoltare a copilului. Se ütie c orice teorie devine steril dac nu este înso it de practica ce îi poate confirma valoarea. În prezent. În curriculumul pentru educa ia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. Este un proces ordonat continuu în care copilul dobândeüte cunoütin e. Sunt numeroase modalit i de clasificare a domeniilor dezvolt rii (cea mai r spândit fiind cea a lui Bloom). Creüterea se refer la schimb rile specifice de ordin fizic üi creüterea în dimensiune. încredere. a stimei). Conceptul conform c ruia copilul este un tot unitar are la baz principiul acceptat pe larg c toate domeniile creüterii üi dezvolt rii umane sunt legate între ele. cele trei domenii clasice în psihologie.avantajele abord rii holiste (globale) a copilului acordându-se aten ie în egal m sur dezvolt rii acestuia atât în plan fizic. oricât de simple sau complexe ar fi. achizi ioneaz deprinderi. onestitate sunt aspecte care stau la baza elabor rii acestui ghid. Sunt prezentate numeroase argumente care sus in: . unici în cazul fiec rui copil.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. crucial pentru acest domeniu. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo ional – vizeaz debutul vie ii sociale a copilului. nonverbal si verbal ) üi preachizi iile pentru scris-citit üi înso eüte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. dezvoltarea senzorial . practici de men inerea s n t ii si securit ii personale. gramaticii. cum sunt s ritul. care influen eaz decisiv procesul de înv are. dar üi coordonarea. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii – vizeaz dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. Interac iunile sociale mediaz modul în care copiii se privesc pe ei înüiüi si lumea din jur. cunoaüterea üi aprecierea c r ii Dezvoltarea capacit ii de discriminare fonetic . s n tate üi igien personal – cuprinde o gam larg de deprinderi üi abilit i (de la miüc ri largi. capacitatea lui de a stabili üi men ine interac iuni cu adul i si copii. a comunic rii (cuprinzând abilit i de ascultare. DOMENIUL Dezvoltarea fizic . Dezvoltare social : Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu adul ii Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu copiii de vârst apropiat Acceptarea üi respectarea diversit ii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emo ional : Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emo ional Dezvoltarea expresivit ii emo ionale 3. asocierea sunet-liter Conütientizarea mesajului vorbit/scris Însuüirea deprinderilor de scris. sintaxei. pân la miüc ri fine de tipul realiz rii desenelor sau modelarea). al turi de cunoütin e üi practici referitoare la îngrijire üi igien personal . alergarea. de a în elege üi a r spunde emo iilor celorlal i. Dezvoltare fizic : Dezvoltarea motricit ii grosiere Dezvoltarea motricit ii fine Dezvoltarea senzorio-motorie S n tate üi igien personal : Promovarea s n t ii üi nutri iei Promovarea îngrijirii üi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal 2. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj 7 . În strâns corela ie cu conceptul de sine se dezvolt imaginea despre sine a copilului. precum üi dezvoltarea conceptului de sine. dar üi a în elegerii semnifica iei mesajelor). Dezvoltarea emo ional vizeaz îndeosebi capacitatea copiilor de a-üi percepe üi exprima emo iile. Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii: Dezvoltarea capacit ii de ascultare si în elegere (comunicare receptiv ) Dezvoltarea capacit ii de vorbire üi comunicare (comunicare expresiv ) Dezvoltarea premiselor citirii üi scrierii: Participarea la experien e cu cartea. nutri ie. comunicare oral si scris .

precum üi la atitudinea sa în interac iunea cu mediul üi persoanele din jur. cunoütin e elementare matematice ale copilului üi cele referitoare la lume üi mediul înconjur tor. forme geometrice. opera ii. este c înv area üi dezvoltarea copilului la vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectiv integrat . altul are capacitatea de a rela iona foarte uüor. fenomene. în afara deprinderilor si abilit ilor men ionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. reprezent ri numerice. cunoaüterea üi în elegerea lumii: Reprezent ri matematice elementare (numere. evenimente üi persoane. Dezvoltarea gândirii logice üi rezolvarea de probleme Cunoütin e üi deprinderi elementare matematice. metode ütiin ifice) 5. în elegerea modelelor. Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de stimulii pe care-i întâlneüte copilul üi de posibilit ile de înv are oferite de mediul educa ional. concepte de spa iu. dar vorbeüte mai târziu. care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate üi permanente legate de abilit ile copilului üi comportamentul lui. Curiozitate üi interes Ini iativ Persisten în activitate Creativitate Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvolt rii normale a copilului üi sunt utilizate pentru a descrie evolu ia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvolt rii. 8 . Spa iul. modul în care abordeaz sarcinile üi contextele de înv are. dar stabileüte mai greu rela ii cauzale între fenomene. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv – a fost definit în termenii abilit ii copilului de a în elege rela iile dintre obiecte. Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme. m surare) Cunoaüterea üi în elegerea lumii (lumea vie. obiecte. În elegerea fiec rui domeniu al dezvolt rii contribuie la conturarea „portretului” copilului. DOMENIUL Capacit i üi atitudini în înv are – se refer la modul în care copilul se implic într-o activitate de înv are. îndeosebi prin exemplele üi recomand rile prezentate. Domeniul include abilit ile de gândire logic üi rezolvare de probleme.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. P mântul. Ideea care str bate ghidul. Aceast idee este promovat de: • Abordarea integrat a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experien iale care vizeaz toate domeniile de dezvoltare men ionate în curriculum. dincolo de caracteristicile lor fizice. proiectarea de unit i tematice care integreaz obiectivele cadru ale tuturor domeniilor de experien iale prin sarcinile üi materialele utilizate.

dorin a üi nevoia de miücare. Copilul înva f când! S -i oferim toate oportunit ile de a înv a. Parteneriatul dintre gr dini – familie – comunitate conduce spre abordarea integrat a înv rii üi dezvolt rii copilului în func ie de necesit ile üi cerin ele individuale ale sale. cooperare prin modul de evaluare üi planificare a programului zilnic. încurajare üi. s ofere informa ii de ordin general dar üi repere importante. promovarea üi sus inerea unei noi perspective asupra educa iei copiilor de 3 – 6/7 ani. siguran . dorin a üi nevoia de joc. iubire! Gândit s fie prietenos üi folositor în acelaüi timp. Gradarea progresiv de la teorie la practic de-a lungul întregului ghid a avut ca scop unic argumentarea necesit ii promov rii activit ii integrate la vârstele timpurii. descoperire. dorin a üi nevoia de explorare. Noi trebuie s fim preg ti i üi convinüi c prin interven iile noastre educative stimul m dorin a üi nevoia de cunoaütere. Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrat în cadrul activit ii copilului în gr dini . dorin a üi nevoia de a se exprima în forme cât mai variate. mai presus de toate. asigurându-i protec ie. atât teoretice cât üi practice. Organizarea mediului de înv are care s permit dezvoltarea liber a copilului üi s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. 9 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • • • Corelarea domeniilor de dezvoltare üi a celor experien iale cu tipurile de activit i proiectate üi cu centrele de activitate organizate în sala de grup . Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare. ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactic de zi cu zi.

fizic üi emo ional a lor. Obiectivele generale ale educa iei timpurii Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie. dezvoltarea cognitiv . • Dezvoltarea este un proces multidimensional. sim ire üi interac iune al copilului cu persoanele üi obiectele din lumea înconjur toare devine din ce în ce mai complex. iar pentru reuüita educa ional a copilului e necesar s fie antrena i to i agen ii cu influen e asupra copilului. o dimensiunea fizic / motorie (abilitatea de miücare üi coordonare. socio-emo ional üi const în activit i üi experien e care influen eaz dezvoltarea plenar a copilului. a reflecta. Educa ia timpurie încorporeaz ideea c vârstele mici constituie baza personalit ii. informal. a judeca. care se centreaz atât pe dezvoltarea fizic . pornind de la familie. • Dezvoltarea reprezint un proces continuu de schimbare în cadrul c ruia nivelul de miücare. creüterea. în func ie de evolu ia individual üi de vârst a acestora. incluzând s n tatea. educa ia timpurie sprijin supravie uirea. social . Copil ria timpurie z z z z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea invidului Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii üi contribuie la perspectiva integrat înv rii üi dezvolt rii. o dimensiunea cognitiv (abilitatea de a gândi. Conform Raportului de monitorizare global a Educa iei pentru To i (2007). gândire. institu ii de educa ie pân la comunitate. cât üi pe cea cognitiv . a asculta üi a în elege. nonformal). a comunica oral üi scris). s n tate üi nutri ie). oferind condi ii specifice pentru dezvoltarea deplin . 10 . dezvoltarea üi înv area copiilor de la naütere pân la intrarea în ciclul primar (formal. a abord rii z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea individului Educa ia timpurie este prima treapt de preg tire pentru educa ia formal üi se adreseaz copiilor de la naütere la 6-7 ani.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 1. nutri ia üi igiena. o dimensiunea socio-emo ional (abilitatea de a interac iona cu lumea din jur üi de a tr i emo ii sentimente adecvate). În aceast perioad educa ia este un proces holist.

conducând la preven ia unor probleme sau deficien e. dar el r mâne vulnerabil în fa a riscurilor üi este predispus s accepte influen ele protectoare din primii ani de via pân la maturitate. • ¨ Repere cheie privind dezvoltarea Dezvoltarea uman este determinat de interac iune dinamic üi continu a factorilor biologici üi a experien ei. cognitive. repeten ie sc zut ). atât pentru progresul s u imediat cât üi pentru viitorul s u. lingvistice. independent de mediul de provenien . Un copil care se bucur de aten ie. distincte din punct de vedere conceptual dar interdependente organic. ce determin progresele în formarea capacit ilor fizice. se influen eaz üi se dezvolt simultan. sociale. de a-üi dezvolta capacit ile de rela ionare. joc. asupra carierei sale ücolare (note mai mari. atunci când mediul educa ional üi interac iunea adult-copil promoveaz calitatea üi incluziunea. Dac un copil se confrunt cu st ri de stres emo ional üi nu poate face fa stresului vor fi afectate capacit ile lui de a se dezvolta fizic üi de a înv a. - 11 . Educa ia timpurie dezvolt abilit ile sociale ale copiilor. precum üi prin contexte culturale semnificative. solicit o aten ie asupra “copilului în întregime”. Toate modific rile ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la baz interac iunea acestuia cu oamenii. se îmbun t eüte abilitatea intelectual a copilului pe termen scurt. Dezvoltarea poate fi influen at în copil ria timpurie prin interven ii eficiente. Formarea abilit ilor de autoreglare constituie piatra de temelie în dezvoltarea copiilor mici sub toate aspectele. Copiii dobândesc atitudine pozitiv üi motiva ie pentru activitatea ücolar . toate dimensiunile dezvolt rii sunt interdependente. comunicare va manifesta dorin a üi încrederea de a înv a repede. ¨ Efectele pozitive ale educa iei timpurii Educa ia timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ilor copilului. Dezvoltarea copiilor se produce pe c i individuale. Tot ce se întâmpl în primii ani de via ai copilului este esen ial. Aceast interac iune dintre dimensiuni. emo ionale ale copilului. care schimb echilibrul dintre riscuri üi factorii protectori. se schimb percep ia celorlal i asupra poten ialului copilului. Copiii sunt participan i activi la procesul de dezvoltare a lor. De aceea educa ia timpurie are în vedere aceast perioad fundamental pentru dezvoltarea creierului. lucrurile din jur. reflectând dorin a proprie fiin ei umane de a explora üi st pâni mediul. grij .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea este un proces integrator. traiectoria lor este caracterizat prin continuitate üi discrepan e. Timpul în care copilul trece prin experien e proprii are importan . se afl într-o strâns determinare üi rela ionare reciproc . Cultura influen eaz toate aspectele dezvolt rii umane üi este reflectat în tradi iile üi regulile de creütere a copiilor. r bdare. Rela iile umane üi impactul lor asupra individului constituie elementele unei dezvolt ri s n toase. copiii trecând prin procese succesive de asimilare üi acomodare.

Stadiile dezvolt rii în procesul de înv are üi formare a personalit ii copilului. cuprins între 0-2 ani. . sunt: ™ stadiul inteligen ei senzorio-motorii. care au beneficiat de o educa ie timpurie adecvat . Ideile lui J. . reciproce între procesul de asimilare üi adaptare. metodologia propus în acest ghid se bazeaz pe o re ea teoretic solid . În acest proces ei îüi dezvolt capacit i cognitive üi modele comportamentale tot mai complexe. Copiii sunt aborda i ca subiecte care îüi utilizeaz capacit ile fizice üi intelectuale în continu dezvoltare. ¨ Teoriile constructiviste acord aten ie egal eredit ii üi educa iei în dezvoltarea copilului. Prin asimilare coreleaz obiectul cu schema deja existent . ™ stadiul opera iilor concrete. ™ stadiul opera iilor formale. parcurg un traseu ücolar mai lung. dar etapele parcurse în dezvoltare sunt generale.calitatea preg tirii personalului. se reduce comportamentul delicvent. mediul poate frâna sau stimula ritmul dezvolt rii. universale. peste 11 ani. - z Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii Pentru realizarea unei educa ii centrate pe copil. punând accent pe dezvoltarea cognitiv . Copiii îüi construiesc structuri mentale care iau naütere prin interiorizarea ac iunilor cu obiectele. 12 . ™ stadiul gândirii preopera ionale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Frecventarea unei institu ii üi durata acestei frecvent ri reprezint o condi ie esen ial pentru înregistrarea unor progrese în dezvoltarea copilului.implicarea p rin ilor. cuprins între 2-6 ani. Cunoaüterea noului activeaz procesul de asimilare üi acomodare.un program zilnic ütiin ific. rate mai sc zute de abandon üi o dorin mai mare de a fi integra i în societate. pentru a interac iona activ cu mediul üi a ac iona asupra acestuia.mediul educa ional adecvat. educa ia timpurie îüi pune amprenta pe tot parcursul vie ii copilului üi de aceea programele de înalt calitate depind în mod direct de: . . În concluzie. Copiii proveni i din medii socio-economice defavorizate. Piaget privind impactul înv rii prin descoperire üi explorare asupra dezvolt rii copiilor mici constituie baza educa iei timpurii. . dup Piaget. pe practici pedagogice de succes pe plan mondial.practici de grupare eficient a copiilor. . Dezvoltarea üi înv area sunt constante.Educa ia timpurie are efecte pozitive asupra integr rii sociale a adolescentului üi adultului. cuprins între 6/7 – 10/11 ani. iar în elegerea se produce doar atunci când aceste procese se afl în echilibru. prin adaptare îüi modific schema conform obiectului.

™ De la 1 la 3 ani → autonomie / emancipare – dependen a / îndoiala üi genereaz autocontrolul. naturalist üi existen ial ) eviden iaz laturile forte üi punctele vulnerabile care influen eaz dezvoltarea fiec rui individ. stabilind raporturi între obiecte. dar numai cu ajutorul adultului. ™ În primul an de via exist rela ia bipolar încredere-neîncredere ce poate avea ca achizi ie încrederea în adul i. au o anumit structur üi se soldeaz cu un produs psihologic pozitiv sau negativ ce marcheaz dezvoltarea ulterioar a personalit ii. personal . ¨ Teoria înv rii socio-culturale üi zona proximei dezvolt ri a lui Lev Vîgotsky are ca idei cheie: → caracterul social al înv rii → zonele dezvolt rii o zona actualei dezvolt ri – spa iul în care copilul rezolv independent situa iile problem . fiin e. ™ Între 4 üi 5 ani → dorin a de a afla ce fel de persoan va fi – sentimentul vinov iei genereaz sentimentul de responsabilitate. fenomene. logico-matematic . . 13 . Orientarea procesului educativ spre zona proximei dezvolt ri este o condi ie prioritar pentru educa ia copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care tr ieüte. ™ Între 12 üi 18 ani → conütientizarea identit ii Eu-lui – confuzia rolurilor. loialitate. ™ Între 6 üi 11 ani → constituirea ini iativei – sentimentul de inferioritate conduce spre sentimentul competen ei. securitate üi s încurajeze cunoaüterea. lingvistic . iar ca produs – fidelitate. . omul traverseaz 8 stadii polare. anumite calit i. . muzical . are loc pe etape.poten ialul de dezvoltare al individului cap t împlinire pe tot parcursul existen ei. Dup Erikson: . structurile mentale se formeaz prin interac iunea copilului cu mediul. corporal-chinestezic . Copilul se str duieüte s g seasc explica ie evenimentelor üi lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i crea oportunit i pentru cercetare üi explorare. o zona proximei dezvolt ri – spa iul în care copilul ajunge s solu ioneze problema. spa ial .individul traverseaz crize de dezvoltare în urma c rora acumuleaz noi achizi ii. Ulterior informa iile dobândite prin explorare sunt utilizate în ac iuni. El renun la no iunea de inteligen general üi arat c multe probleme legate de înv are trebuie considerate diferen e üi nu deficien e. evenimente.Stadiile sunt consecutive.Piaget. în dezvoltarea sa cognitiv üi moral .dezvoltarea e un proces de integrare a factorilor biologici individuali cu factorii de educa ie üi cei socio-culturali. s -i asigure suport emo ional. ¨ Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (social /interpersonal . Înv area în primii doi ani este senzorial . ¨ Teoria dezvolt rii psihosociale a lui Erik Erikson completeaz teoria dezvolt rii cognitive a lui J.

a autonomiei üi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. “ûcoala este îns üi via a” – afirma el… ¨ Jerom Bruner a observat c .faciliteaz interac iunea cu lumea. ¨ Descoperirea de c tre fiecare copil a propriei identit i. 14 . deprinderi üi atitudini necesare acestuia la intrarea în scoal üi pe parcursul vie ii. pentru a dobândi cunoütin e. cu adul ii üi mediul. Toate aceste teorii se constituie în argumente ütiin ifice pentru abordarea educa iei în perioada copil riei timpurii din perspectiva stimul rii dezvolt rii plenare a acestuia üi a adopt rii de practici care s pune în centrul preocup rilor copilul üi ceea ce este cel mai bine pentru el. încerc rilor üi experiment rilor. integral üi armonioas a personalit ii copilului în func ie de ritmul propriu üi trebuin ele sale. Procesul educa ional planificat üi realizat din perspectiva inteligen elor multiple: . atitudini üi conduite noi. deprinderi. ¨ Sprijinirea copilului în achizi ionarea de cunoütin e. . exerci iilor. educatorii trebuie s acorde aten ie laturilor forte ale copilului üi s ac ioneze în sensul dezvolt rii lor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Teoria lui Gardner atrage aten ia asupra talentelor unice ale fiec rui copil. ¨ John Dewey subliniaz necesitatea îmbog irii experien ei personale ca fiind o component vital în faza de dezvoltare a conceptelor “S se înve e f când”.asigur üi sus ine succesul în autoexprimare. ¨ Dezvoltarea capacit ii de a interac iona cu al i copii. astfel p rin ii. ei dobândesc capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului. z Obiectivele generale ale educa iei timpurii ¨ Dezvoltarea liber . în timp ce copiii manipuleaz mediul social. ca experien e autonome de înv are. capacit i. . Încurajarea explor rilor. . sprijinind formarea autonom üi creativ a acestuia.înt reüte imaginea de sine üi sentimentul de competen .condi ioneaz centrarea pe copil üi individualizarea.

modul cum organizeaz contextele üi experien ele de înv are üi abordeaz jocul üi înv area. cognitiv . se influen eaz reciproc üi se dezvolt simultan. Exemplu: Dreptul copilului a fi ascultat üi a i se oferi ocazia s -üi exprime opiniile implic responsabilit i pentru adult: s încurajeze comunicarea. Rolul educatorului implicat în programul de educa ie timpurie este acela de a conütientiza valen ele formative ale interac iunilor sociale üi de a-üi exersa competen ele de utilizare a lor ca instrumente de facilitare a dezvolt rii copiilor. o personalitate în formare ale c rei arii de manifestare: fizic . limb . C. care trebuie s asigure cadrul propice de manifestare a acestora: → asigurarea üanselor egale la educa ie üi dezvoltarea deplin a poten ialului individual pentru to i copiii. ceea ce implic üi asigurarea dreptului la libera expresie üi decizie. familiei. Principiul respect rii depline a drepturilor copilului cuprinse în documentele interna ionale: . indiferent de sex. nevoi speciale. social . Glava. spiritual . 4 4 15 . considerate punctul de start al interven iei educa ionale. 2002). → asigurarea respectului fa de copil.Declara ia Conferin ei mondiale de la Jomtien. s ghideze/medieze discu iile colective. cu privire la asigurarea accesului particip rii üi calit ii educa iei pentru to i. → asigurarea asisten ei üi îngrijirii necondi ionate din partea adultului. serviciilor sociale. s asculte. condi ie esen ial pentru formarea unei personalit i integrale üi armonioase. 4 Principiul consider rii copilului ca un întreg. Drepturile copilului sunt în sensul cel mai strict responsabilit ile educatorilor. Thailanda (1990) referitoare la “Educa ia pentru to i”.Conven ia cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990). fiecare din acestea fiind în egal m sur important üi trebuie s fac obiectul educa iei timpurii incluzive. Glava. emo ional . ci fiind mediat de interac iunile sociale cu unul sau mai mul i indivizi (A. Copilul este o individualitate. . comunit ii. care ghideaz deciziile privind interac iunea cu copiii. abordarea holistic a dezvolt rii copilului presupune preocuparea permanent a cadrelor didactice pentru cunoaüterea copilului ca individualitate üi adaptarea programelor de educa ie la profilul individual al subiectului educa iei.Declara ia de la Salamanca (1994). ras .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie incluziv În perioada timpurie adultul trebuie s aib ca principal obiectiv dezvoltarea deplin a copilului pornind de la unicitatea lui. . Principiul medierii înv rii în cadrul procesului educa ional îüi g seüte fundamentul în cercet ri de dat recent ale psihologiei dezvolt rii privind dezvoltarea cognitiv nu dintr-o simpl interac iune a copilului cu lumea. s formeze la copii deprinderi de comunicare. Caracterul unic al personalit ii copilului este dat de specificul nevoilor individuale de cunoaütere üi formare ale copilului. Principiile care stau la baza interven iei adultului asupra copilului reprezint repere importante ale activit ii lui. cu familiile acestora. religie.

con inuturi. iar integrarea informa iilor. social care s dubleze interven ia educa ional diferen iat . . Principiul diversit ii contextelor üi situa iilor de înv are Acest principiu subliniaz importan a oferirii de c tre educator în mediul educa ional de contexte üi situa ii de înv are cât mai diverse. care s permit evitarea apari iei problemelor asociate sau efectelor secundare unei r mâneri în urm în dezvoltare. deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul face parte din modul lor natural de a înv a. integrate. . fie prin sarcini în perechi sau în grupuri mici. medical . Jocul înseamn înv are. modul cel mai natural de a înv a al copilului. Activit ile trebuie s inteasc “zona proximei dezvolt ri”. ce au ca scop identificarea nevoilor educa ionale individuale sau ale unor subgrupuri üi crearea unui context educa ional care s r spund acestor nevoi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul diferen ierii üi individualiz rii implic : . social copilul. priceperilor. proiectele tematice.asigurarea üanselor egale de dezvoltare a fiec rei individualit i üi pregatirea pentru integrarea social üi ücolar . Studierea integrat a realit ii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaütere. mediul (fizic üi social) üi produsele aüteptate de la copii în urma parcurgerii activit ilor de înv are. procesele. emo ional. de obiective.derularea unor programe de diferen iere üi individualizare curricular . iar adaptarea curricular vizeaz con inuturile.asigurarea interven iei educa ionale precoce pentru dep üirea dificult ilor într-un mediu tolerant üi flexibil. Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de înv are üi cu cât contextele de înv are sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase experien ele tr ite üi achizi iile dobândite în urma lor. momentul zilei. cognitiv. iar abordarea interdisciplinar a con inuturilor educa iei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaütere a copiilor mici üi abordarea unor subiecte de interes. ac iunile. .promovarea unor ac iuni complexe de asisten psihopedagogic . fizic üi social.identificarea timpurie a copiilor cu cerin e educative speciale üi cu risc de eüec ücolar. de a-l cunoaüte üi a-l st pâni. dar eficien înv utilizarea lor în momentul oportun în func ie de particularit ile de vârst üi individuale. Diferen ierea üi individualizarea curricular presupune un ansamblu de ac iuni organizate üi sistematice ale cadrului didactic. Principiul abord rii integrate a curriculumului În educa ia timpurie abordarea interdisciplinar a con inuturilor este o necesitate ce decurge din nevoia fireasc a copilului de a explora mediul înconjur tor. care implic motric. . Acesta este üi motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activit ile tematice. 4 4 4 4 16 rii este dat de . Principiul înv rii prin joc Jocul este activitatea fundamental a copil riei üi st la baza conceperii întregului program din gr dini . fie cu întreaga grup . Principiul altern rii formelor de organizare a activit ii üi a strategiilor de înv are Înv area are loc fie prin sarcini individuale.

Educa ia formal completeaz /complementeaz educa ia informal . Experimentarea. intensiv. toate activit ile care se desf üoar împreun cu copiii reprezint experien e de înv are pentru copil. Înv area la vârstele timpurii – Cum înva copilul? z z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. dezvoltare. creütere üi îngrijire înseamn participarea la asigurarea unui start bun în via pentru orice copil. condus üi supravegheat de c tre cadrul didactic. igiena üi protec ia lui. pornind de la activit ile integrate (centrate pe anumite obiective üi con inuturi). sistematic. 17 .activit ile tematice Educa ia formal în perioada timpurie reprezint activitatea desf üurat la nivelul gr dini ei în vederea form rii üi dezvolt rii personalit ii. explorarea. convie uirea social . oferit la vârste mici în cadrul familiei üi educa ia nonformal care se realizeaz prin unele activit i desf üurate în afara gr dini ei üi familiei. Capitolul 2. jocul Predarea integrat . abilit i ce contribuie la autonomia copilului. pân la momentele de rutin sau tranzi ie. dar üi pot extinde cunoütin ele üi experien ele acumulate prin activit ile integrate. s n tatea. Acesta are un caracter planificat. comunitate üi participarea acestora la oferirea tuturor copiilor a üanselor egale la educa ie. este organizat . metodic. care consolideaz anumite deprinderi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul parteneriatului cu familia üi cu comunitatea Continuitatea üi coeren a în demersul educa ional sunt asigurate prin rela iile de parteneriat autentic între gr dini -familie-comunitate. În gr dini . În elegerea valorii educa iei timpurii incluzive de c tre familie.

În cazul copiilor mici. accesoriile de menaj. trebuie acordat o aten ie deosebit folosirii unei mari variet i de juc rii care au o însemn tate imens în dezvoltarea cognitiv a copilului. s o încarce. volume. seriere. m rime. opera iile prematematice (grupare. La copiii de 3-4 ani importante sunt juc riile. explorarea. juc riile mobile. p puüile. juc rii teatrale ü. Ea permite cucerirea lumii înconjur toare üi stimuleaz motiva ia de a cunoaüte. aüa se nasc nenum ratele întreb ri. sincere. este important s ac ioneze ei înüiüi. diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos juc riile (cutii. adic s se transforme în automobil sau locomotiv . Explorarea presupune încerc rile üi tentativele copilului de a cunoaüte üi de a descoperi lucruri noi. dopuri. exerseaz organele de sim . Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologic interesant üi anume aceea ca tr irile celor antrena i în joc sunt întotdeauna adev rate. sticlu e de plastic. prin participarea întregului corp. Este una din ac iunile fundamentale ale dezvolt rii copilului. Juc riile reuüite îl stimuleaz pe copil s gândeasc . rela iile cauzale üi spa iale dintre obiecte üi multe alte cunoütin e. Rolul educativ general al juc riilor nu numai ca antreneaz miüc rile.). juc rii tehnice. clasificare etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. dar ele au üi alt valoare. oferind bazele dezvolt rii poten ialului psihofizic üi aptitudinal al copilului. Experimentarea. Juc riile se pot împ r i în mai multe categorii: juc rii distractive. ale c ror r spunsuri copiii le rezolv prin explorare (care se realizeaz prin încercare üi eroare üi implicarea tuturor sim urilor). cunoscând-o prin sim urile sale. containerele. 18 . Ei au nevoie de o maüin pe care s o trag cu o sfoar . etc. exprimându-si ideile üi sentimentele. „ aviatorul” – de un „ avion” . Pentru cei mai mari prezint interes mai ales juc riile care con in mecanisme.a. spre disperarea p rin ilor. demontat . s alerge. caracterul acestora trebuie s r mân specific fiec rei vârste. dezvolt gândirea. experien cu privire la: greut i. De pild . o juc rie mecanic . Toate acestea permit copilului s stabileasc anumite raporturi dobândind. Copiii folosindu-se de cunoütin ele anterioare. ea fiind necesar pentru a face ac iunile copiilor reale: „üoferul” are nevoie de un „ automobil” . juc rii muzicale. juc ria ocup un loc important. cu modul ei de func ionare.). s fluiere. îi face cunoscute calit ile üi însuüirile diferitelor materiale. s o descarce. tind în acelaüi timp s ob in informa ii suplimentare. ridic în fa a lui diferite probleme üi acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. se familiarizeaz cu no iunea de echilibru. deprinderi üi capacit i. jocul Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul. form . Deüi juc riile sunt necesare copiilor chiar üi la vârsta ücolar mic . De aceea. c ruia îi stimuleaz gândirea. rezisten a materialelor. ofer un anumit r spuns în leg tur cu mecanismul unei maüini. culoare. Menirea fundamental a juc riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea s ac ioneze. ac iunile lor sunt reale.

în cadrul c rora copiii v d. Exemplu: se pot organiza experimente în cadrul col ului de Nisip üi ap pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor. ar tându-le cu mâna dreapt . s sune un clopo el cât se poate de încet. compuse cu contur din at. Desigur. Acestea implic dezvoltarea gândirii logice. Ele pot fi inspirate din poveüti. miros. s vorbeasc cu glas sc zut.. 19 . Aceleaüi serii de exerci ii. pentru c am plecat la pia üi f r s -mi dau seama am cheltuit to i banii.atunci. Copiii pot realiza predic ii privind unele obiecte dac vor pluti sau nu. Exerci ii individuale: s enumer m. genunchi). rolul educatoarei este üi acela de a antrena copilul s perceap raporturi între m rimi. povestiri sau din via a de zi cu zi.. Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul toamna se pot realiza gr mezi de frunze mari üi gr mezi cu frunze mici. Dac m duc acas üi m întorc. în contextul oportun. pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor üi la atingerea obiectivelor propuse prin curriculum.”. bra . Pentru lateralizare üi structurarea unui spa iu dat. Important este ca orice cadru didactic s cunoasc îndeaproape particulularit ile înv poten ialul formativ al materialelor üi juc riilor potrivite vârstei copiilor. cu contururi diferite pe care copiii üi le pot alege pentru a le decora. rii la copilul mic pentru a exploata De exemplu. dar nu am cump rat mâncare pentru pisicu a mea. Deüi ele reprezint rela ii de ordin fizic foarte complexe. La grupe de 5-6/7 ani. de tipul „dac . pozi ii üi direc ii üi acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situa ii problematice. se pot face üi alte variante de clasificare: frunze mici üi simple. simple cu contur din at. picior. Astfel se pot realiza corela ii între greutate üi densitatea apei. toate p r ile drepte ale corpului nostru (ochi. simple cu contur neted. pip ie diverse fructe sau legume üi pot identifica diferite calit i ale lor üi pot afla despre beneficiile lor în cadrul unui program s n tos de alimenta ie. se închide magazinul. fiecare dintre straie se va transforma în h inu e cu model. pentru vârsta 3-5 ani. Cu ajutorul unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi.. um r. s sune un clopo el – cât mai tare cu putin . distan e. s cânte dând drumul glasului. Asupra materialelor didactice vom mai reveni în capitolul dedicat mediului educa ional. Ce m sf tui i s fac?” Pentru studierea intensit ii se va juca un joc prin care se cere copiilor s vorbeasc cu glas tare. anin. Sau se poate organiza o activitate de gospod rie. pot experimenta üi în elege ce se întâmpl cu cele care sunt mai uüoare üi cu cele care sunt mai grele. gust . în jocul „Straiele împ r teüti” se pot pune la dispozi ia copiilor cartoane pe care s-au desenat h inu e diferite. se pot desf üura üi pentru p r ile stângi üi cunoaüterea mâinii stângi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Juc rille ca üi materialele didactice. volume. ureche. Pentru dezvoltarea gândirii divergente. reprezint instrumente care utilizate corespunz tor. tei . copiilor li se pot prezenta situa ii problematice pentru care trebuie s g seasc solu ii. Se vor face compara ii cu formele geometrice simple deja cunoscute de copii. alun. pentru copil este foarte important stabilirea de rela ii de cauzalitate între însuüirile obiectelor üi ac iunea efectuat . frunze mici üi compuse. s cânte în surdin . s umble cu paüi uüori. glezn . Sau se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafe e înclinate pentru a observa rela ia dintre greutate. unghiul de înclina ie üi distan a parcurs prin rostogolire. greut i. cireü. compuse cu contur neted. Alte criterii: alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm. Spre exemplu. s vorbeasc în üoapt . s loveasc cu putere în mas . se pot formula probleme de tipul: „Nu ütiu ce s m fac..

nu miroase” . c este col uros. rolul educatoarei este de a dirija procesul de observare üi formulare a concluziilor. Ar tându-le un cub. „Cafeaua este amar . de fenomenele caracteristice fiec rui anotimp. este neted . Le spunem copiilor s priveasc cu aten ie un obiect üi s spun tot ce v d üi simt la el. un iepuraü din melan . Aüadar. e tare”. Activitatea din gr dini este bazat pe: . chiar üi pe cele mai ascunse privirii lor. copilul de 3-6/7 ani se intereseaz în mod deosebit de natur . miroase a cafea”. „Pip i-o!”. „Ascult-o s rind!”. gust üi astfel acumuleaz experien . Ei încearc s cucereasc lumea din jur ac ionând pe cele trei c i. lucioas üi face zgomot când sare. îi trezesc curiozitatea üi-i preocup . pentru a descoperi însuüirile mingii spunem: „Priveüte-o üi descoper ”. Acest joc obiünuieüte copiii s sesizeze însuüirile obiectelor. din afara s lii de grup ). le spunem c acesta are culoarea roüie. apuc . de diferite aspecte din via a plantelor üi a animalelor care le atrag aten ia. o bil . care se foloseüte atunci când copiii au posibilitatea s observe diverse fenomene üi obiecte. De exemplu. manifestat prin întreb rile: „La ce?”. dac îl cânt rim în palm . se transform într-o activitate intelectual intens . va lua un obiect în mân üi va spune ce descoper la el. explorarea üi experimentarea. „Miroase-o!”. rotund . Le explic m c la cuvintele: „priveüte obiectul üi descoper !” copilul numit de educatoare. Ca material se poate folosi o minge. 20 . primul mijloc prin care copilul descoper lumea îl constituie contactul direct cu obiectele. este mare. Jocul se poate desf üura frontal. sau „e fin. un caiet. Curiozitatea spontan a copiilor. e neted” . este din cauciuc. Pentru formarea no iunii de neted – zgrun uros cu prilejul unei plimb ri le putem propune copiilor s exprime ce simt când pip ie coaja unui copac. sare. „ Cum?”. Copiii definesc unele gusturi üi mirosuri: „Vanilia miroase frumos”. Trei tipuri de activit i sunt fundamentale în gr dini : jocul. când îl pip im este lucios üi neted.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea senza iilor gustative se poate face üi prin jocul „ De-a alimentara”. când îl arunc m auzim zgomotul produs de lemn. R spunsul exprimat poate fi „m zgârie. „Las-o s cad üi descoper !”. miroase. El vede. Copiii acumuleaz prin aceste trei tipuri de activit i experien e cu semnifica ie pentru dezvoltarea lor üi le satisface nevoile specifice vârstei. „M soar-o!”. Prin activit ile desf üurate. Toate aceste exemple au sugerat modul în care trebuie s abord m experien ele de înv are ale copilului la aceast vârst . pentru ca pe baza informa iilor culese s ajung la formularea unor generaliz ri (concluzii). sim im c este greu. materiale. cap t cunoütin e în m sura în care interac ioneaz cu mediul (prin mediu în elegând obiecte. c fe ele lui au forma p trat . „Apas-o üi descoper !”. este bun.înv are prin descoperire (care presupune explorare üi experimentare) pe cale inductiv . Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desf üura jocul: „De-a descoperitorii”. mediul din sala de grup . În felul acesta proced m üi cu celelalte obiecte. c este din lemn. Dup ce s-au enumerat toate însuüirile mingii preciz m c ei au descoperit c mingea are culoarea roüie. „Zah rul este dulce.

uüor de realizat care sus in ideile exprimate anterior. Curentul de aer – aerul în miücare – o stinge.a. specific acestei variante este faptul ca înv area – se realizeaz prin trecerea de la adev ruri generale (no iuni. înflorire. copiii pot fi ajuta i prin implicarea educatoarei în activitatea de înv are. Îngrijirea unui pom. Se poate folosi. s-au amestecat cu apa. 4. eprubete. care de data aceasta are gust dulce. p mânt bun. cristalele de zah r se micüoreaz continuu pân dispar.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani înv area prin descoperire pe cale deductiv . Dizolvarea unor substan e în lichide: într-un pahar se pune apa üi se agit . formând un lichid nou. la centrul „ ûtiin ” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozit i”. Se amestec în pahar pân la dizolvarea complet a zah rului. în locul zah rului. legi) spre adev ruri particulare. ghivece cu semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. Dac acesta nu este sesizat de c tre copii educatoarea va fi cea care va incita copiii în a face unele descoperiri. în aüa fel încât acesta s -l atrag . care difer de ap prin culoare üi gust. s -l intereseze. plantat de copii îi va ajuta s descopere c toate plantele au nevoie de anumite condi ii pentru a se dezvolta: plant s n toas . Concluzia – ele s-au dizolvat. De asemenea observ procese ca: înmugurire. Se gust apa. 1. s vad unele leg turi cauzale simple între fenomenele din natur üi anume leg turi evidente cum ar fi: . Miücarea aerului în natur : se aprinde o lumânare. Materialul nou este bine s fie prezentat într-o form atractiv . colec ii de semin e. Într-un pahar cu ap . 3. înfrunzire. Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substan e. . vase de capacit i diferite ü. Copiii sunt îndruma i pentru a observa c în timp ce se amestec în pahar.z pada se topeüte din cauza c ldurii. ierbare. s -l fac s întrebe din proprie ini iativ : „ce este”. referitoare la cum pot cunoaüte copiii din gr dini unele fenomene fizice üi chimice. într-o vaz cu cerneal va schimba culoarea petalelor ini iale în culoarea cernelii. Apa se amestec cu cerneala.apa înghea din cauza gerului. insectare.aceasta nu are gust. se pune cerneala. Agitându-se apa în pahar se observ c apa se coloreaz . O floare pus . sare de l mâie. „ce se întâmpl dac …”. Prezent m în continuare câteva experimente simple. În sala de grup . colec ii de scoici.toamna frunzele îng lbenesc üi cad din cauza frigului üi a umezelii. „cum este la gust”. desf üurarea unor activit i în cadrul deosebit de laborator creeaz cadrul psihologic favorabil accept rii posturii de descoperitor de cunoütin e. . Ca materiale se pot folosi: planüe. c ldur . s vad ceea ce este posibil. „la ce foloseüte”. cu tulpina. îngrijire. De mare importan este transpunerea copiilor în lumea necunoscutului. Purtarea unui halat sau a unor însemne. Folosind întreb rile cauzale. Se adaug zah r üi acesta se depune pe fundul paharului. sare. Dac se gust imediat se constat o uüoar îndulcire. - 21 . lumin . ori a preocup rilor serioase ale adultului. formarea fructelor. aceasta datorit schimb rii culorii apei. Educatoarea va schimba zilnic sau la intervale de timp destul de mici materialul pus la dispozi ia copilului. creüterea üi coacerea lor. 2. Ea arde normal pân în momentul când deschidem geamul sau uüa üi aüez m lumânarea în dreptul lor. Aici pot fi desena i 2 copii încadra i între semnul întreb rii üi al mir rii.

se pot rezolva anumite experien e traumatice sau pl cute. . . apoi fructele care cresc datorit c ldurii üi hranei. Ca activitate specific uman . pus în p mânt care în condi ii favorabile creüte. din grup . dar pondere üi semnifica ie diferit de la o vârst la alta. c din muguri ies frunzuli e. s dezvolte gândirea üi vorbirea copiilor. se maturizeaz . Montessori.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani pomii înmuguresc üi înfloresc numai dup înc lzirea vremii üi datorit luminii. . . Jocul „activitate prin care copilul se dezvolt .s existe concordan între nevoile de ac iune. 1966). 1973).respectarea identit ii üi unicit ii fiec rui copil (în joc interven ia de multe ori este indirect prin crearea condi iilor.rela iile sociale dintre copii üi dintre copii üi adult. în mod stimulativ üi realizând. Orientarea copilului c tre înv variate. Sunt puüi în situa ia de a dialoga. ac iunile din timpul jocului sunt mai importante decât produsul jocului). . educatoarea trebuie s cunoasc üi s respecte particularit ile de vârst ale copiilor s nu utilizeze idei abstracte. Astfel când am observat m rul. prin efectuarea unor mici experien e trezim interesul copiilor üi le satisfacem curiozitatea. dar acest lucru este dependent de libera sa alegere. de orientarea c tre proces üi implicarea particip rii active” (E. copilul pune în miücare toat capacitatea sa de a st pâni üi influen a realitatea (J. Vr ümaü. . Înv area prin joc se bazeaz pe urm toarele: . jocul reprezint activitatea fundamental . Jocul este un instrument prin care copilul ac ioneaz üi scoate la lumin sentimente üi idei interioare. copiii ajung s în eleag c orice efect este determinat de o cauz . Apoi se coc.materiale variate üi adaptate vârstei. Erikson. din al ii apar florile. Jocul este munca copilului. de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se ajuta între ei pentru efectuarea unor experien e. prin joc. prin explica ii simple üi clare copiii au în eles c m rul – pom iese din s mân a de m r s n toas .mediu stimulativ ( inând cont de particularit ile üi nevoile copilului de dezvoltare). 1963). tr ite de aceütia. Atunci când se joac . de motiva ia intrinsec . stimularea ac iunii üi înt rire pozitiv ) . Implicându-ne în activitatea lor putem observa c prin contactul direct cu lumea concret . Este procesul natural prin care copiii înva üi se dezvolt . care nu pot fi în elese. În realizarea înv rii prin descoperire. 1999) . La vârsta copil riei. copilul câütigând în procesul de joc noi în elegeri asupra lumii înconjur toare (E. Piaget. Când se joac copiii experimenteaz posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor üi în rezolvarea situa iilor problematice. de joc ale copilului üi condi iile oferite de realitate.valorizarea procesului jocului üi mai pu in a produsului (fiecare copil ac ioneaz în stilul üi ritmul s u. activit i 22 . în elege üi transforma elementele din realitate. jocul este prezent pe tot parcursul vie ii. Deci. ac iunile acestuia sunt îndreptate spre a descoperi. Astfel. are – dezvoltare se face prin amenajarea spa iului. atr gând în felul acesta aten ia asupra efortului pe care îl depune copilul în joc (M.experien a personal a copilului.

acordându-le egal aten ie tuturora. Gradul crescut de generalitate al temei (de exemplu: hrana vie uitoarelor) permite atingerea mai multor obiective de referin . pot fi atinse obiective de referin din mai multe domenii experien iale: Limbaj üi comunicare. Abordarea integrat a pred rii asigur stimularea copiilor pe mai multe domenii de dezvoltare. Om üi societate. contribuie cu con inuturi üi abilit i la repertoriul temei. aüa cum indic tabelul de mai jos. ûtiin e. Estetic üi creativ prin propunerea de activit i în centrele de activitate: Bibliotec . Arte. acesta propune copiilor o tem circumscris celor 6 teme existente în curriculum. Activit ile integrate se desf üoar alternând formele de organizare a activit ii: frontal (atunci când este oportun ). Activitatea tematic este un exemplu de activitate integrat . în func ie de con inut. prin sarcinile pe care le realizeaz copiii. Spre exemplu. Aceasta se poate desf üura simultan în mai multe centre de activitate cu sarcini diferite.activit ile tematice In educa ia timpurie. Copiii pot lucra la oricare dintre centre. Joc de rol. 23 . putând participa la activit i din mai multe centre într-o singur zi. dar üi organizarea de activit i diverse în centre de activitate diferite. este stimulat dezvoltarea acestora în toate domeniile de dezvoltare. moment al zilei. pe grupuri üi individual. ûtiin e.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Predarea/înv area integrat . în activitatea tematic „La magazin”. particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. Construc ii. deprinderi üi abilit i din toate domeniile experien iale. Fiecare activitate. În acelaüi timp. predarea-înv area integrat semnific modul în care cadrul didactic integreaz con inuturile mai multor domenii experien iale. Nu este obligatoriu ca în toate centrele de activitate s se reg seasc cunoütin e. din fiecare centru. exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referin . Odat stabilite obiectivele cadru üi de referin asupra c rora cadrul didactic îüi concentreaz aten ia pe parcursul unei zile.

dezvoltare cognitiv . dezvoltarea creativit ii) Face o list cu denumiri de produse pe categorii (fructe.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Domeniul experien ial/ Centru de activitate Limbaj üi comunicare Centrul Bibliotec Analizeaz reviste cu produse ale magazinelor (vezi oferte ale supermarket-urilor) üi concep reclame ale produselor. dezvoltare cognitiv . dezvoltare cognitiv ) Discut despre pre uri üi calitatea produselor (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltare cognitiv . dezvoltare socioemo ional . dezvoltare socioemo ional . dezvoltare socioemo ional ) Copiii utilizeaz formule de polite e la intrarea în magazin. lactate etc. parcarea 24 . cânt resc produse utilizând metode conven ionale üi neconven ionale. legume. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. spa ii sanitare (dezvoltarea motric – motricitate grosier üi fin . dezvoltare socioemo ional ) Centrul de ûtiin e Stabilesc asem n ri üi deosebiri între produse. dezvoltare social ) Centrul Joc de rol Interpreteaz rol de vânz tor üi cump r tor üi poart un dialog privind produsele pe care le vând-cump r . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare social ) Centrul Construc ii Centrul Arte Om üi societate ûtiin e Creeaz rime privind diverse produse alimentare pentru a scoate în eviden calit ile nutritive ale acestora. dezvoltarea persisten ei) Construiesc magazinul.) (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. în timpul conversa iei cu vânz torii. dezvoltare cognitiv . Pun preturi ale produselor. dezvoltarea s n t ii. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. pe categorii. le sorteaz pe categorii (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. Amenajeaz rampe de acces în magazin pentru persoanele cu dizabilit i. construiesc spa iile de depozitare a produselor.

cadrul didactic trebuie s gândeasc asupra tipurilor de sarcini pe care copiii le vor realiza în diferite centre de activitate din sala de grup (decizia asupra num rului de centre activate depinzând de tipul de tem al activit ii. Realizeaz postere cu reclame de produse (dezvoltarea fizic – motricitate fin . descriindu-i chiar cu ajutorul unor poze. iar la centrul de Art . dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Pentru realizarea unei activit i integrate. de con inuturile vizate. coc (dezvoltare cognitiv . cadrul didactic poate opta pentru deschiderea centrului Bibliotec unde copii pot discuta despre prietenii lor. Decupeaz etichete de produse. copiii pot realiza un cadou-surpriz pentru prietenii lor (utilizând diferite tehnici üi materiale). La centrul Joc de rol pot g ti o pr jitur pentru prietenii lor. în acest mod extinzând înv area üi în alte domenii de dezvoltare. dezvoltare cognitiv . tr s turi fizice üi morale. bancnote) sau monede din plastilin . senzorio-motorie. dezvoltarea curiozit ii) dezvoltare fizic motricitate fin ) magazinului etc. dezvoltarea motricit ii fine. Centrele de activitate deschise. decupeaz imagini cu diverse produse.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dezvoltare cognitiv . prin sarcinile pe care le propun. dezvoltarea fizic motricitate) Realizeaz bani din hârtie (monede. au rolul de a stimula dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. 25 . dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Deseneaz în contururi puse la dispozi ie diverse produse. Astfel pentru Tema „Prietenul/a meu/a”. Discu iile se pot purta în grupuri mici. dezvoltarea senzorio-motorie) Estetic üi creativ Îüi creeaz o costuma ie de vânz tor pentru diferite raioane (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltarea motricit ii. tematice. educatoarea trecând pe la fiecare centru în parte üi extinzând discu iile în func ie de sarcina pe care o au copiii üi tema propus .

Pentru copil “jocul este munca. prin joc el anticipeaz conduitele superioare. interpersonal trebuie îmbun t it üi extins pentru a încuraja jocul. în consecin . Nu ne putem imagina copil ria f r râsetele üi jocurile sale. 1967) üi ne ajut s cunoaütem mai bine înclina iile copilului. . îüi coordoneaz fiin a üi îi d vigoare. Jocul copilului z z z z Ce înseamn jocul pentru copil? Evolu ia comportamentului de joc al copilului Tipuri de jocuri üi semnifica ia lor pentru dezvoltarea üi înv Jocul ca tip de activitate de înv are integrat area copilului la vârste diferite “Omul nu este întreg decât atunci când se joac ” (Schiller) În via a copilului jocul este o activitate deosebit de atr g toare care evolueaz între fic iunea pur üi realitatea muncii (M. motor. afectiv. Claparede.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 3. Asocia ia Interna ional pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importan a jocului în procesul educa iei. atmosfera în care fiin a sa psihologic poate s respire üi. fiind cel mai bun turn de observa ie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvolt rii copilului. 1967) Prin joc el pune în ac iune posibilit ile care decurg din structura sa particular . Jocul este sintagma. cultural. . Jocul ne permite s urm rim copilul sub toate aspectele dezvolt rii sale. le îmbin üi le complic . Chateau. “un mic b trân”. este datoria. Un copil care nu ütie s se joace.jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educa ie.jocul spontan dezvolt copilul. z Ce este jocul pentru copil? Pentru copil aproape orice activitate este joc. 26 . traduce în fapte poten ele virtuale care apar succesiv la suprafa a fiin ei sale. Debesse. poate s ac ioneze” (Ed. este binele.climatul natural. este un adult care nu va üti s gândeasc . este idealul vie ii. „Copil ria este ucenicia necesar vârstei mature. în întreaga sa complexitate: cognitiv. le asimileaz üi le dezvolt . moral.1936). iar prin joc copilul îüi modeleaz propria sa statuie” (J. afirmând: . social. În 1990.

caracteristicile acestora. imit aspecte din via a cotidian . Jocul este un proces interdisciplinar. dezvoltându-üi abilitatea de a sus ine o conversa ie. construiesc. 27 . „ îüi dezvolt abilit i spa iale prin arte (desen. prin jocurile de coresponden vizual üi pe baza realiz rii de semne vizuale. Gardner (1983): lingvistic . pictur . arunc üi prind mingea sau alte obiecte.o cale de transmitere üi p strare a culturii autentice. „ rezolv situa ii problematice. gânduri. rela iile dintre ele. negociaz . Exprim dorin e. copiii: „ înva elemente de vocabular nou numind obiectele în timpul jocului.jocul ofer oportunit i pentru copiii cu nevoi speciale. „ dobândeüte abilit i sociale îndeplinind diferite roluri sociale. imit atitudinile fa de el üi fa de mediul apropiat. a limbajului. a inteligen ei. idei etc. modelaj). au rela ionat cu el. el încurajeaz toate tipurile de inteligen . le compar . colaboareaz üi accept propuneri.jocul reflect üi reproduce via a real într-o modalitate proprie copilului. . ca rezultat al interferen ei dintre factorii biopsihosociali. universal . Ce este jocul? . ofer copiilor bog ia. a creativit ii. . z Evolu ia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modific ri psihice ale copilului: . jocurilor cu acompaniament instrumental. o modalitate de dezvoltare a competen elor sociale. stimularea üi activitatea fizic de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru înv area viitoare. „ îüi formeaz deprinderi matematice.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani interac iunile copil-adult în activit ile de joc sunt o component important a procesului înv rii. „ conütientizeaz propriile sentimente. corporal-chinestezic . muzical . . obiecte. folosesc limbajul adecvat negocierii üi rezolv rii de probleme. . În jocul simbolic “De-a familia” copilul interpreteaz rolurile p rin ilor üi ale celorlal i membri ai familiei aüa cum i-a cunoscut. de cunoaütere üi intercunoaütere. se ca r . Prin joc. împ rt üesc idei. „ înva muzica prin intermediul jocurilor cu text üi cânt. favorizeaz incluziunea social . în contextul ataüamentului securizant oferit de adul i. sar coarda dezvoltându-üi abilit ile de tip corporal-kinestezic. le aüeaz în spa iu. Jocul este considerat o strategie optim pentru promovarea îngrijirii timpurii üi a dezvolt rii. „ alearg . logico-matematic . conform teoriei inteligen elor multiple a lui H. utilizeaz expresiile acestora. g seüte solu ii pentru probleme reale. le sorteaz .o experien natural . personal üi social . num r cuburi.un mod de explorare a mediului înconjur tor. utilizând structuri gramaticale.o form de activitate individual sau de grup. experien e. înva s vad lumea din perspectiva altor persoane. spa ial . Jocul.

obiecte. simboluri pentru ac iuni. copilul hr neüte p puüa aüa cum mama. „ contradic ia dintre planul real üi cel imaginar (în jocul “De-a capra cu trei iezi”. Piaget acord un rol deosebit factorului “imita ie” în evolu ia jocului simbolic. „ contradic ia dintre elementul de înv are. îi cump r dulciuri üi juc rii). tendin elor. „ contradic ia dintre planul concret üi cel mental în joc. de asimilare prin joc üi jocul propriu-zis (“de-a musafirii” – copiii înva normele de polite e. Preocuparea pentru receptarea extern adecvat conduce pe copii spre adoptarea de conven ii. Un copil care provine dintr-o familie uniparental va interpreta rolul tat lui pe care nici nu-l cunoaüte aüa cum üi-ar dori s fie. Acest contact cu realitatea tr deaz anumite contradic ii care stimuleaz . dar üi încarc rolul imaginar üi libertatea exprim rii care îl caracterizeaz . dar regula le interzice). s existe în via a lui (merge la plimbare. bunica. schimbare. Având în vedere ca esen a jocului este concentrat în procesul de reflectare üi transformare pe plan imaginar a realit ii concrete. imita ia constituind o etap important a jocului simbolic. „ contradic ia dintre tendin a copilului de a reproduce via a adul ilor üi posibilit ile lui limitate (“ne facem c suntem la serviciu”).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani în joc copilul transpune în plan imaginar via a real . nu mai face mofturi” – toate aceste comportamente sunt rezultatul experien ei sale de via pe care a transpus-o în joc üi constituie o surs de informa ie despre copil üi mediul în care el tr ieüte. Jocul evolueaz concomitent cu primele reprezent ri ce permit copilului s opereze pe plan mental cu experien a pe care o dobândeüte în fiecare zi. jocul fiind forma de trecere de la ac iuni exterioare la cele interioare. Contradic ii cu rol de factori în evolu ia jocului la vârstele timpurii „ contradic ia dintre nivelul deprinderilor üi dorin a copilului de a utiliza obiectele conform destina iei lor (copilul “piloteaz avionul”. Noul curriculum pentru educa ie timpurie pune accent pe jocul liber ini iat de copil sau ales de acesta dintre centrele de activitate puse la dispozi ie în sala de grup . utilizeaz formulele de adresare în timp ce se joac ). „ contradic ia dintre imita ie üi creativitate (preg teüte masa pentru musafiri üi în locul fripturii pune cubule e). Astfel. J. proces prin care devine posibil üi pl cut p trunderea copilului într-o realitate complex pe care o cunoaüte activ. este aviator). dar planurile nu sunt complete. consider m c factorii cu rol principal în evolu ia jocului izvor sc din contactul copilului cu realitatea imediat apropiat lui. sora îi pun mâncarea în farfurie üi cu linguri a parcurge traseul de la mâncare la gura p puüii întrebând-o: “E bun ? Î i place? Te-ai s turat?” sau “Hai m nânc . nici am nun ite. „ contradic ia dintre libertatea de ac iune a copilului üi necesitatea respect rii regulilor jocului (jocul: “barza üi broaütele” – copiii broscu e ar dori s sar mai des pentru pl cerea jocului. dorin elor. 28 . mama-capr merge la pia cu autobuzul üi cump r hran pentru copiii ei). prelucrând-o conform aspira iilor sale. las loc pentru improviza ie.

dezvolt subiectul jocului. truse) absolut necesare ini ierii üi desf üur rii jocului.poate s sugereze teme de joc . f r s se implice direct (1 an-1. au loc socializarea. imagini.s intervin în complicarea jocului cu elemente de noutate. culori diferite. diversific subiectele üi rolurile. Jocul de mânuire a obiectelor se transform treptat în joc cu tem . aviator. stabileüte üi respect reguli. Copilul alege centrul în func ie de stimulul pe care-l reprezint obiectele ce se afl acolo üi care-i satisfac lui nevoia de exprimare a experien ei tr ite. truse de üofer.5. uneori pune întreb ri. adecvat cu materiale care s -i stimuleze curiozitatea. de spa iu corespunz tor üi de obiecte (juc rii. cunoaüte aspecte legate de înf iüare. cu rela ii bine stabilite între parteneri. În continuare el se manifest liber. Dac ne propunem ca proiect tematic: “Mijloace de locomo ie”. se diversific datorit materialului divers pus la dispozi ie. „De-a familia“). Educatorul/adultul: . carioca. Prin joc copilul dobândeüte deprinderile de autoservire üi deservire („De-a buc t ria”. apoi jocul devine mai complex. 29 . cu ce se joac . obiecte noi . imagina ia. acceptarea. m rimi. dar nu se implic în rezolvarea practic a situa iilor (1. mecanic. lego. creativ. amenaj m centrele de activitate în aüa fel încât copilul s g seasc juc rii-maüini de forme. Jocurile: “Cine sunt eu?” sau “Spune-mi ce ütii despre mine” au rol de cunoaütere üi autocunoaütere. materiale. Interesul copilului pentru joc creüte atunci când el este stimulat prin crearea unui spa iu educa ional. tot ce poate fi selectat üi utilizat pentru dezvoltarea temei. ofer sugestii. Parten a analizat rolul jocului în via a copilului mic din perspectiva rela iei joc-dezvoltare social . coli desen.5 ani). joac roluri pe care üi le asum . culori.s se integreze în joc. cu subiect üi roluri.s solicite üi s aprecieze comportamentul copilului .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc. acuarele.s încurajeze cooperarea între copii în joc (în func ie de vârsta copilului) Jocul cap t valoare formativ deosebit o dat cu venirea copilului la gr dini când cadrul rela ional se l rgeüte. cu experien a ce o dobândeüte în fiecare zi. Astfel el a observat c în joc comportamentul copilului evolueaz progresiv cu capacitatea lui de a opera pe plan mental üi de a rela iona cu ceilal i. ani). c r i. incluziunea. Contactul direct cu adultul îmbog eüte experien a de via . Acum üapte secole.5-2. cu cine se joac . se structureaz . complic jocul. ofer modele. cuvinte noi. interpretând un personaj . M. cunoütin elor acumulate. dorin a de explorare. caut parteneri. marinar. z supraveghere – urm reüte ceilal i copii cum se joac timp mai îndelungat. în func ie de vârst : z neimplicare – se plimb de la o activitate la alta. truse de construc ii. obiceiuri. s -i dezvolte gândirea. Copilul intr în contact cu al i copii üi adul i din afara cercului familial. Copilul parcurge urm toarele etape privind implicarea în joc. s utilizeze concepte. apar regulile din dorin a de transpunere cât mai fidel a realit ii. Adultul trebuie s urm reasc : ce se joac .

iar de la 7 la 12 ani üi mai departe. z Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani: Conform lui Piaget. încredere üi acceptare pe care i le confer contextul jocului. Subiectul este mai simplu. pentru c la vârsta preücolar jocul simbolic permite s schimb m/invent m realit i. specifice acestei vârste. înt reüte încrederea în sine üi dezvolt capacitatea de a rezolva situa ii-problem . dac a frecventat o institu ie în care a tr it în colectiv. nereuüite. z joc prin cooperare – copiii se organizeaz singuri.5 ani-5 ani). se joac lâng ceilal i üi nu e interesat de ceea ce fac aceütia (2. reguli. îüi aleg subiectul. etapele se parcurg diferit ca durat . Aceste etape atrag îns aten ia asupra faptului c . de la 2 la 7 ani. dac adultul s-a implicat în jocul lui üi i-a oferit un mediu care l-a stimulat. selecteaz partenerii. dac urm m copilul cu particularit ile sale de vârst üi individuale în parcursul dezvolt rii sale. Astfel. sunt jocurile cu reguli. stabilesc reguli. Întotdeauna trebuie s urm m copilul! Sentimentul de siguran . 30 . împart roluri (5 ani-7 ani üi dup ). alteori ritmul este mai alert. pân la 2 ani. s încerce s experimenteze. s treac peste dezam giri. vom üti mai bine cum üi când s intervenim în jocul lui pentru a le stimula dezvoltarea.5 ani-3/3. are tendin a de a exclude pe al ii. personaje! Comportamentele de joc ale copiilor sunt fundamentul creativit Jocul pune bazele s n t ii la vârsta adult . Astfel. s descopere lucruri noi. În joc nu exist corect üi greüit. tipul de joc al copilului se modific în strâns leg tur cu stadiul dezvolt rii sale cognitive. un copil de 3 ani poate trece foarte repede la etapa de joc asociativ dac are fra i mai mari cu care a exersat jocuri. se implic . permit copilului s îüi exprime emo iile. evolu ii. apar complet ri. de obicei apar 1-2 lideri care domin jocul. uneori perioadele sunt mai lungi. ii mentale üi a rezisten ei. În func ie de individualitatea fiec rui copil üi de influen ele educative. jocurile manipulative (de explorare üi manipulare a obiectelor) sunt cele dominante. s -üi asume riscuri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z joc paralel – îüi alege juc rii. corespunz toare etapei opera iilor concrete. reguli noi cu sau f r negocieri (3. Nu putem impune jocuri cu reguli impuse la copii de 3-5 ani pentru c nu contribuie la dezvoltarea lor la fel de mult ca üi jocurile simbolice.5 ani) z joc asociativ – se joac împreun cu ceilal i. jocul simbolic este cel corespunz tor stadiului preopera ional al gândirii.

în care apar personaje. Fie c manipuleaz obiecte încercînd diverse miüc ri üi experimente. ce poate üi ce nu poate înc s fac . dup aceast vârst apar jocurile simbolice. despre efectele ac iunii sale asupra obiectelor üi. Este natural üi de aceea are un impact puternic asupra dezvolt rii copilului în toate domeniile de dezvoltare. scopul fiind acela de a urm ri atingerea unor obiective educa ionale. juc riile üi tipul de joc pe-l care doreüte. Elementele joc se împletesc cu înv are. totodat . Dou categorii mari de jocuri se diferen iaz în func ie de ini iatorul jocului: Jocul liber – este tipul de joc pe care copilul îl utilizeaz tot timpul pe parcursul zilei îmbr când diferite forme. dorin e. pentru c nu exist cenzur în exprimarea sa în timpul jocului liber indiferent ce tip de joc e (simbolic. de tipul „ De-a.”. precum üi limbajul utilizat. vom vedea cum copilul transpune în joc experien e proprii fie ca „spectator” al evenimentelor din jurul lui. vom vedea ce lucruri ütie despre maüini. în contexte în care el se simte liber s se exprime. deprinderile. etc... Educatoarea/adultul trebuie s îi acorde timp copilului pentru acest tip fundamental de joc. putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileüte între personaje. ini iate de copil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dac jocurile practice üi manipulative sunt specifice copiilor pân la 3 ani. insatisfac ii. Jocul simbolic permite copilului totodat üi s transpun în „realitatea” lui. specific înv rii în copil ria timpurie. evenimente. El singur îüi alege locul. reprezint o form utilizat în activitatea educativ din gr dini . O serie de obiective propuse în cadrul proiectelor tematice se rezolv prin aceast form de organizare üi desf üurare a actului educativ. f r interven ia adultului. dac îl observ m cum se joac cu o maüinu . bucurii din via a lui üi sunt pline de semnifica ie. De exemplu. Nu sunt sarcini impuse de nimeni. rostogoleüte c tre o anumit destina ie un obiect. leag obiecte între ele pentru a ob ine un üir pe care apoi îl deplaseaz tr gându-l dup el etc. despre el. îi fac pl cere üi astfel înva despre lucruri.. fie c realizeaz anumite ac iuni pentru a ob ine satisfac ie (parcheaz maüini. Jocurile libere sunt jocurile alese. frustr ri. toate acestea copilul le realizeaz jucându-se. propuse. 31 . Jocul liber ofer educatoarei üansa de a cunoaüte cât mai bine copilul. de construc ii. de manipulare. Sau dac se joac un joc simbolic. fiind momentul în care copilul utilizeaz cunoütin ele. Limbajul üi ac iunile copilului în jocul liber vorbesc despre modul în care el percepe lumea din jurul lui. ac iuni aüa cum le-a perceput el. construieüte cazemate. experien ele dobândite anterior.). fie ca personaj principal. Jocul didactic este ini iat numai de c tre adult. gânduri. ce scenarii inventeaz inspirate din via a real .

form . num rare. “G seüte locul potrivit!” „ Jocuri gramaticale: “Eu spun una. Un aspect semnificativ al cunoaüterii la vârstele timpurii este dezvoltarea jocului simbolic în timp ce îüi construiesc reprezent ri sofisticate asupra lumii. de recunoaütere a unui obiect cu ajutorul sim urilor: “Ghici ce ai gustat!”. în func ie de deprinderile. Jocul simbolic – copilul utilizeaz mediul pentru a pune în scen realitatea aüa cum o percepe el. descriere. basme în buc ele. Dimensiunea cognitiv . “Spune al cui este?” (folosirea corect a genitivului). Copilul trebuie încurajat s g seasc solu ii noi pentru personajele sale. p s ri. „ Jocuri logice de comparare a obiectelor dup criterii date üi de analiz . sociabilitatea. Lego. punere în coresponden . „ûtafeta uriaüilor” etc. “Ce po i spune despre?” „ Jocuri de analiz perceptiv vizual . s gândeasc asupra unor conexiuni între evenimente s motiveze cu argumente proprii ac iunile sale. tu spui multe” (singular-plural). De exemplu. Aici este posibil ca F t-frumos s plece cu racheta la palatul zânelor Scufi a Roüie s mearg la bunicu a împreun cu prietenii ei piticii. manipulând piesele jocurilor existente în centrele Joc de mas sau ûtiin e (puzzle. capacitatea de a rezolva probleme. percep iile de culoare. capacit ile de coordonare a miüc rilor. copilul începe s controleze posibilit ile de cunoaütere. imaginativ . „ Jocuri de miücare: „Cuibul rândunicilor”. Reprezent rile simbolice reprezint precursorul cititului atâta timp cât literele simbolizeaz sunetele. “Cui trimit scrisoare?” (folosirea corect a dativului). interpreteaz roluri. „Ursul doarme”. “Din jum tate – întreg”. clasificare: “Mare. animale”. capacit activitate de baz a jocului) pot fi: ile pe care le dezvolt prin forma instrinsec a jocului (tipul de Jocuri de manipulare . cât üi cele didactice. aüezare în ordine. de ghicire.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de jocuri didactice pot fi: „ Senzoriale senzoriale. deprinderi de îmbinare. mozaic. jocuri educative. “Jocul umbrelor”. personaje reale sau imaginare. m rime. musculatura fin . capacitatea de discriminare vizual . de gândire a jocului este doar un aspect al influen ei în înv area copilului atât la vârstele timpurii. dar pentru aceasta au nevoie de oportunit i de joc. Rela ia 32 . Prin manipularea obiectelor din mediul ce îl înconjoar . clasificare. sentimentul de bucurie la realizarea unor sarcini. Un aspect foarte important este câütigarea independen ei de ac iune üi autocontrol. fructe. controlul lor. jetoane) copiii îüi dezvolt : coordonarea ochi – mân . cât üi pentru dezvoltarea ulterioar .antreneaz musculatura fin (premis de baz în formarea deprinderilor de scris). de a schimba üi st pâni realitatea. precum üi coordonarea oculo-motorie. “Spune cum este?”. “Unde a zburat rândunica? (pozi ii spa iale). mic”. de reconstituire de imagini din buc ele: “Loto flori. triere. Atât jocurile libere.

Preg tirea lor vizeaz : alegerea üi amenajarea locului de joc.asigurarea unui climat favorabil consolid rii/extinderii prin jocul simbolic a con inutului activit ii tematice sau a proiectului. în cadrul activit ilor alese üi atunci este un joc liber. deprinderi care au fost achizi ionate. de vânz tor de flori. dar o üi ceart dac nu vorbeüte frumos. de albinu e. cu care se juca drept cal?! Covorul din camer drept plaj sau pajiüte?! Fiecare obiect în jocul copilului cap t o importan . o culc . “buc tarul” face mâncare. prin intuirea lor prin to i analizatorii. consumator. o îmbrac . Copiii îüi dezvolt un limbaj specific prin asumarea de roluri diferite (cofetar. de a lucra prin cooperare cu al ii. Feti a. În cadrul acestui tip de joc copiii imit mersul animalelor. dar fa de acesta el ia atitudine real fa de fiecare. p r ile componente de a respecta unele reguli de igien . Jocul imitativ îl ajut pe copil în înv area de a accepta üi de a tr i dup anumite reguli üi norme. de gr dinar. ap . m rime. Prin asumarea unor roluri copiii pot desf üura jocuri care sunt încadrate în jocul cu subiect din via a cotidian . pentru schimbarea acestor reguli pentru binele grupului. . În desf üurarea acestor jocuri sunt avute în vedere urm toarele aspecte: . alegerea juc riilor üi preg tirea copiilor. Aceste jocuri au subiecte alese din via a cotidian . înainte de a desf üura activitatea de observare în centrul de ûtiin e „ Flori de prim var ”. Desf üurarea jocului ofer posibilitatea copiilor de a observa însuüirile caracteristice ale unor fructe (form . dar poate fi üi b tut dup împrejur ri. îi d s m nânce. 33 . Exemple de utilizare a jocului simbolic: Joc simbolic cu caracter anticipativ: jocul „De-a cofetarii” (pentru preg tirea unei salate de fructe) se organizeaz înaintea desf üur rii observa iei „Fructe de toamn ” în Centrul de ûtiin e. în care copiii pot s interpreteze diferite roluri: de flori. i se d mâncare.încurajarea copiilor pentru asumarea unor roluri cât mai diverse. . Jocul simbolic poate fi ini iat de copil. de fapt. produc tor de alimente etc. B ul care serveüte drept cal este mângâiat. exersate în cadrul unui proiect. “Doctorul” scrie re ete pentru pacien ii s i în jocul “De-a doctorii”. imit grija mamei pentru copii. „ De-a gr dini a”. “poütaüul” citeüte adresele de pe scrisori…) Prin jocul simbolic (deseori imitativ) e pus în miücare fantezia copilului care d lucrurilor üi fiin elor însuüiri pe care nu le au în realitate. dac se comport frumos o mângâie. etc. a unei activit i tematice). pr jituri citind re etele culinare. glasul acestora. sau poate fi propus de adult üi atunci devine o activitate care vizeaz utilizarea jocului simbolic pentru atingerea anumitor obiective. se joac pe plaj . se urc pe munte – pe pat. „De-a strada”.) Joc simbolic folosit drept cadru introductiv în desf üurarea unor activit i. C rui b iat nu i-a servit un b . de exemplu. îüi dezvolt instinctul de auto-ap rare üi instinctul de conservare. ori de adult. Feti a se joac cu p puüa. se poate începe cu un joc simbolic intitulat „De-a gr dinarul”. în jocul s u. o îngrijeüte când este bolnav . Astfel de jocuri sunt: „ Dea familia”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dintre joc üi înv area literelor poate fi ini iat de copii în jocurile spontane. atunci când ajut copiii s scrie poveütile create în cadrul jocului. de fluturi. culoare). din cadrul temei „Din lumea celor care nu cuvânt ”.crearea unor leg turi între con inutul jocurilor simbolice üi con inutul activit ilor care se desf üoar (poate fi un joc care valorific unele con inuturi. este îngrijit.

reguli de circula ie. • încadrarea educatoarei în joc (prin asumarea unui rol). stimularea lui prin intermediul unor materiale noi. basmului. ca pieton. ac iunile educatoarei reprezint un model pe care copiii îl preiau cu toate aspectele lui. 34 . Pe ultimul plan st grija pentru „decor” (cadrul în care s se desf üoare jocul). aprecieri. teatrului. • impulsionarea üi dezvoltarea jocurilor prin: repovestiri. • posibilit ile psihofizice ale copiilor. întreb ri.…respect reguli civilizate de comportare) sau extinderea con inutului jocului. copilul mic îmbin elementele fantastice cu cele luate din via a cotidian . legat cu o sforicic ). propunerea de situa ii problematice c rora copilul în timpul jocului trebuie s le g seasc solu ii (. conversa ia cu caracter preg titor. semnalele luminoase. Jocul dramatizare are ca surs tematic lumea mijlocit a poveütii. dar üi realitatea cotidian . în eles üi redat cu fidelitate. fiecare fiind în acelaüi timp üi interpret üi regizor. fie colectiv (transpunând scene din poveüti). În jocurile colective cu subiecte din basme üi poveüti. „De-a strada” în centrul de Construc ii ü. indica ii. • îmbog irea unui joc. La baza îndrum rii acestor jocuri stau: • observarea copiilor în timpul jocului. În ceea ce priveüte interpretarea rolurilor asumate üi modalit ile de înscenare a con inutului din lipsa posibilit ii de discern mânt üi de asimilare diferen iat . inclusiv dialogul) . Jocul de rol/dramatizarea presupune o preg tire prealabil üi anume. analiza jocului. • corectarea lui prin sugestii verbale. În cadrul acestor jocuri copiii au interven ie personal . Educatoarea poate interveni în organizarea üi desf üurarea acestor jocuri prin: • interpretarea unui rol mai complex (în interpretarea acestui rol. explica ii. semnele de circula ie etc. • îndrumarea jocului din exterior (dep üind trecerea de la jocul individual la înscen ri scurte inspirate din poveütile cunoscute în gr dini ). dezaprob ri. În cadrul acestor jocuri. Ei vor respecta locul pe unde se circul . preocup rile copiilor se îndreapt spre inuta vestimentar c reia simt nevoia s -i adauge detalii de natur s le sublinieze identitatea împrumutat üi c tre procurarea unor obiecte care le permit s ac ioneze conform rolului asumat. se pot desf üura jocurile: „ De-a circula ia”. • stimularea jocului din exterior. se stabilesc rela ii complexe üi are loc un schimb viu üi continuu de p reri. „prin ul” vine c lare pe cal (pe un b ) üi are la brâu „sabie” (o bucat de scândur .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În urma desf üur rii lecturii dup imagini: „ Strada” la centrul Bibliotec . De pild . prin demonstrarea unei noi ac iuni (…vine în vizit aducând flori üi ciocolat . filmului. care trebuie bine cunoscut de c tre to i partenerii. transpunerea subiectului.a. În felul acesta copiii pun în practic cunoütin ele însuüite anterior. Important este p strarea pl cerii jocului!!! Atât jocul simbolic cu subiecte din via a cotidian cât üi cu subiecte din basme üi poveüti se desf üoar fie individual (interpretând rolul unui personaj) . în cele ini iate de copiii de 6/7 ani.

La aceste dramatiz ri farmecul rezid în reluarea repetat a unor ac iuni üi dialoguri simple. încât s evoce atmosfera cerut de basmul. „Pungu a cu doi bani”. Exemplul decorului pentru dramatizarea poveütii „ Capra cu trei iezi” : • o m su cu un vas românesc. Acesta trebuie s fie simplu. încadrarea în jocul copiilor prin asumarea unui rol definit. în vederea transpunerii lui in joc. copiii angajându-se de la sine în joc. cu un con inut mai complex. cuprinderea unui num r mare de personaje) .Vizita f cut de vr biu rândunicii (desprins din versurile autorului: „ Vecinic / Rândunic . sor furnic /.. De pild . povestea aleas pentru înscenare.Convorbirea dintre vr biu üi üopârl . povestirea dup un üir de tablouri. Amenajarea cadrului. îndrumarea exterioar . fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare. de c tre educatoare.Convorbirea dintre vr biu üi broasc : „ Hai broscu Oac – oac –oac/ Ieüi acum pu in din lac! / Cip – cirip / Cip – cirip”… .Convorbirea dintre vr biu üi bursuc: „ Moü bursuc. . • pe perete un ütergar întins. În cadrul dramatiz rii: „ Unde a zburat rândunica” de T. se poate face fie în absen a copiilor. experien a câütigat în jocul – dramatizare. Textul trebuie redus ca întindere (pentru copiii de 3-4 ani). 3. /Ieüi afar / Surioar / Nu-i nici cald/ ûi nu-i nici soare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dramatizarea presupune: 1. Însuüirea temeinic a textului poveütii (basmului). Alegerea selectiv a textului care urmeaz s fie dramatizat (acesta trebuie s cuprind ac iuni accesibile üi dinamice. evocator (decorarea excesiv devine sup r toare – ob inându-se efecte violente care copleüesc üi perturb copiii) . • un scaun de dimensiuni obiünuite. „M nuüa”. viu care mobilizeaz copiii üi faciliteaz înscenarea conflictului. discret.a. dialog bogat. prin asumarea unui rol definit. 35 . aceasta are prilejul s conduc prin însuüi rolul ales înscenarea prin urm toarele momente: . 3 cadru suficient de larg care s permit miücarea liber a copilului.. încadrarea educatoarei în jocul copiilor üi sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate în înscenare. n-ai v zut/ Vecinica rândunica/ Pe aici a trecut? ” . 3 amenajarea cadrului. /Dar e bine de plimbare”.” . „Fata babei üi fata moüneagului” etc. Aceste texte se aleg în mod progresiv. 3. Exemple de poveüti agreate la grupa mic : „ Ridichea uriaü ”. „Coliba iepuraüului”. Ca modalit i de conducere a dramatiz rii amintim: 1. prin încadrarea educatoarei în dramatizare.Convorbirea dintre vr biu üi rândunic . C ile cele mai folosite în acest sens sunt: repovestirea. 2. De asemenea trebuie s se in seama de posibilit ile de memorare ale copiilor üi capacitatea redus de concentrare. Constantinescu. N-ai v zut pe rândunic ?. 2. „Turti a” ü. 3 alegerea celor mai potrivite costume üi alte accesorii. . vizionarea diafilmului. Cerin ele materiale ale dramatiz rii (asigurarea tuturor condi iilor materiale menite s -i sprijine reuüita) . o farfurie de lut üi 3 sc unele în jur.Convorbirea dintre vr biu üi furnic : „ Cip – cirip. pentru efectul surpriz .

„Strada”. apoi de extind pe orizontal . În dezvoltarea unei construc ii de c tre copii deosebim urm toarele stadii: . În jocurile lor simbolice. Copiii îns pot simplifica sau complica aceste reguli. în func ie de interesul manifestat. de context. grupeaz . apreciaz cantitativ materialele utilizate (mai mari. “Batistu a”. La vârsta preücolar jocurile cu reguli inventate de copii sunt cel mai des întâlnite. de culoare. . . la 7 ani. pe lâng bucuria particip rii. “De-a v-a i ascunselea”. În general sunt jocuri care arat prin ce modalit i po i s câütigi (au la baz întrecerea precum üi jocurile de echip ). fiind jocuri de grup. de a se întrece cu el de a se bucura de reuüita sau de a accepta eüecul (s fi prins de pisic . abilit i. Numim joc de construc ie. raporturi cauzale etc.. „Gr dini a mea”. de experien a de via .: „Eu sunt postasul.construc iile întâi sunt pe vertical . care devin foarte populare în ücolaritatea mic . implicarea afectiv . În cadrul jocurilor de construc ie. cuburi de lemn. de a alege un partener. asociaz . dau frâu imagina iei. dorin a de a câütiga. Jocul de construc ii reprezint activitatea prin care copilul exerseaz multe deprinderi üi capacit i care contribuie îndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv üi a musculaturii fine.crea ia tematic (la început de ordin pur asociativ. z pad . de a ac iona doar atunci când sunt nominaliza i. üi s fi v zut la jocul. ap rînd üi jocurile cu reguli impuse. are loc socializarea. arhitectura creat de copil. Jocurile de construc ii sunt foarte importante pentru dezvoltarea cognitiv a copilului în perioada copil riei timpurii. Prin construc ie copilul sorteaz . 36 . jocuri inventate de copii.). mai lungi. spre finalul preücolarit ii.. de lungime. copiii inventeaz propriile lor reguli ( de ex. „Or üelul copiilor”. separarea. rela ii spa iale. pe m sura în care copilul demonstreaz o mai mare performan în aplicarea unor cunoütine. capacit i. se joac cu alternan e de forme. lemn (deüeuri). mai grele). treptat. “De-a v-a i ascunselea”). ele bazându-se pe competi ie. Copiii sunt puüi în situa ia de a respecta regula. lut. jocurile sportive. îngr direa spa iului.construc ia conütient a formei.procesul de examinare üi combinare a formelor. îi d m numele). Copilul construieüte cu cele mai diferite materiale din natur : piatr . „Gara” etc. dar tu nu ai voie sa deschizi uüa pân nu sun eu la uü . acoperirea lui. realizeaz coresponden e. incluziunea. de greutate. nuiele.”) În jocurile “ûoarecele üi pisica”.). respect reguli. copiii lucrând: stabilesc rela ii cauzale între obiecte (care sunt mai mari üi mai grele cad mai uüor dac nu au stabilitate etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocul cu reguli – sunt jocurile cu reguli formulate fie de c tre copii sau de c tre adul i. organizeaz sau pune în valoare spa iul (prin intermediul diferitelor materiale üi forme). s nu observi batistu a üi s fi pedepsit cu statul într-un picior. adic munca lui cu materiale de construc ie. Exemple de jocuri de construc ie: „Blocul în care locuiesc”. buc i de c r mid . De aceea trebuie s beneficieze de materiale corespunz toare pentru a-üi exersa opera iile cognitive implicate în jocurile de construc ie. de volum. . jocurile didactice. stabileüte raporturi între obiecte (de m rime.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocurile dinamice/de miücare au la baz ac iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli. s ritura. se dezvolt calit ile motrice (viteza. de coordonare oculo-motorie. echilibrul). • experimenteaz posibilit i de adaptare. în func ie de anotimp. creeaz solu ii. oboseala. prinderea. durata lor. O aten ie deosebit s acord m copiilor timizi. dezvolt st ri emo ionale. educ atitudini. • comunic . aparate. num rul regulilor va fi în dependen direct cu vârsta copiilor. rezisten a) üi st ri emo ionale pozitive. cu sau f r obiecte. • realizeaz miüc ri de motricitate grosier üi fin . prin care se consolideaz deprinderile motrice de baz (mers. • rezolv probleme de via din mediul lor fizic üi social. apatici sau instabili. comportamente. îüi îmbog esc üi exerseaz vocabularul. Atractivitatea üi eficien a jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a îmbina sarcina educativ atr g toare. îüi dezvolt astfel gândirea abstract . rezolv probleme. c rarea. respectându-le ritmul propriu üi particularit ile individuale. Ele mobilizeaz întreaga grup de copii. suprasolicitarea. fricoüi. Jocurile dinamice se pot organiza üi în aer liber. for a. pe lâng o bun dozare a timpului de joc dinamic. • exprim sentimentele lor în simboluri. extenuarea fizic . sentimentul de altruism. üi în sal . cu dorin ele copiilor. jocul este cea mai eficient integrat datorit naturale ei cu care copilul înva ! Prin joc copilul: • desf üoar o activitate specific în sensul identit ii personale. spirit de cooperare. prietenie. este necesar üi alternarea acestuia cu jocuri liniütitoare. Pentru a evita excesul. aruncarea. alergarea. sentimentul de apartenen la grup . urmeaz cerin ele üi determin rile de baz ale copilului. 37 . îüi dezvolt limbajul. cu simboluri üi reguli z Jocul ca tip de activitate de înv are integrat form de înv are Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvolt rii sale! De aceea. exigen a fa de executare. În selectarea üi practicarea jocurilor dinamice se au în vedere particularit ile de vârst : tipul exerci iilor incluse în jocuri.

firesc. experimente sub supravegherea adultului. aruncare. Nu-i uüor s . stabileüte pre ul. cu ceilal i. le compar sub aspect cantitativ. dar üi în alte scopuri (îüi dezvolt creativitatea). Astfel. precum üi educarea voin ei. formule lingvistice în context. sim ul ordinii (copilul aüeaz juc riile într-o ordine stabilit dup criterii proprii.i înfrângi dorin ele imediate. • se dezvolt sub aspect fizic (face miüc ri de aplecare. reac ioneaz adecvat. Pentru ca jocul s contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului sunt necesare câteva condi ii: • jocul s permit copiilor ocazia unor descoperiri. descrie. îüi dezvolt aten ia. folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create. • s se încurajeze interac iunea. ini iativ .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • comunic cu sine. • îüi precizeaz . dar rolul cere acest lucru üi astfel î i educi voin a • îüi dezvolt acuitatea vizual . îüi exprim sentimente. întreab ). a st pânirii de sine. Jocul influen eaz pozitiv dezvoltarea ulterioar a copilului. s -i faciliteze formarea deprinderilor. • s se creeze un spa iu adecvat abord rii jocului ca activitate complex üi complet . r suciri. cu pl cere în joc. jocul îmbog eüte cunoütin ele. recep ioneaz üi înva s recunoasc sentimentele celorlal i. comunic uüor. în jocul ”De-a magazinul de juc rii” copilul care interpreteaz rolul de vânz tor • trebuie s aranjeze marfa în rafturi. • interesul copilului. motiva ia. s aütepte frumos clien ii. reac ioneaz afectiv. prin joc se declanüeaz mecanismul propice cultiv rii unor calit i morale: perseveren . declanüeaz capacit ile mentale (cunoaüte üi denumeüte juc riile pe care le aüeaz în rafturi. utilizeaz corect formulele de adresare. expresii. face aprecieri la adresa acestora. curaj. ad ugând la aceasta cum üi l-ar dori). prindere. • înva s -üi st pâneasc emo iile. s -i extind cunoaüterea. admir . ghemuire). num r „banii”). calitativ. 38 . s stabileasc pre urile. întoarcere. el este cu adev rat vânz torul pe care l-a cunoscut üi care l-a impresionat. apreciaz . se modeleaz procesele afectiv-emo ionale (copilul este total convins c trebuie s joace cât mai fidel rolul pe care îl modeleaz cu maxim convingere. preocup rile lui imediate s fie satisf cute prin situa iile de joc create. exerseaz üi îmbog eüte vocabularul (utilizeaz cuvinte. interesul. ütie unde se afl o juc rie üi merge direct la ea când e cerut de un cump r tor). • se dezvolt sub aspect cognitiv. s se stimuleze dezvoltarea socio-emo ional . ridic ri üi coborâri ale bra elor. • materialele puse la dispozi ia lor s solicite copilul üi s -l antreneze în noi experien e. autocontrolul. • jocul copilului reprezint feed-back-ul influen ei educative a adultului asupra sa.

Juca i-v efectiv cu copilul. dou pâini üi un pachet de biscui i?”. la 5-6 ani se pot juca cu lego. solicitând copilul s rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate. încorporeaz poveüti populare. r bdare. descoperindu-se pe sine. anivers ri. stimula i-l s manipuleze obiecte üi situa ii. Sugestii pentru cadrele didactice… üi p rin i privind jocul copilului: 4 4 4 Participa i la jocul copilului dac v accept („Ce zici dac eu aü dori s cump r de la magazinul t u. mult aten ie. realitatea nu este reprodus identic. Planifica i activit ile în aüa fel încât copilul s -üi antreneze cât mai multe abilit i (În momentul în care copilul a c p tat o deprindere e necesar s complic m jocul. Nu vom folosi obiecte din sticl .). cunoscându-üi tovar üii. ci transfigurat respectându-se îns rela iile interumane: vânz torul are acest statut atâta vreme cât exist si un cump r tor cu care rela ioneaz ). Care pies urmeaz ?”) Folosi i materiale potrivite pentru nivelul de dezvoltare a copilului üi stimularea sa (la 3-4 ani oferim copiilor cuburi mai mari. de la cea mai mic la cea mai mare”. s nu prezinte pericol de accidente. m rime. estetice. sârm . dezvoltându-se. Materialele alese s fie colorate. tradi ii. s atrag prin form . obiceiuri. uüor de mânuit. sigure üi durabile (jocurile üi juc riile s fie din materiale rezistente. Jocul serveüte pentru sus inerea culturii autentice. piese mai mici care necesit precizie în miücare. 4 4 39 . explorând mediul înconjur tor. diversificându-i modurile üi modalit ile de joc(„Acum e rândul meu s aüez cubul roüu.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • în plan social copilul înva prin joc s tr iasc üi s ac ioneze împreun cu ceilal i (rolul interpretat are coresponden social . teme universale. perseveren üi experien ). uüoare. înv ând. hai s le aüez m în ordine. „Dac ai adus toate p puüile pe canapea. fiind o experien de înv are cu multiple valen e. culoare. s corespund preocup rilor de vârst üi scopului urm rit. viu colorate. Jocul este o experien natural . nasturi. universal ce face parte din via a de zi cu zi. pioneze la 3-4 ani üi nici cuburi grele sau alte juc rii care presupun efort fizic ce dep üeüte posibilit ile acestora). Pretutindeni în lume copiii se joac individual sau în grupuri mici. puzzle-uri mari.

De câte farfurii avem nevoie?” Etc. Îmbog i i cunoütin ele copiilor cu teme variate despre evenimentele. Unii dintre noi aranjeaz masa üi al ii vom scrie invita iile. haine vechi. zborul fluturaüului. gândirea. ”Ia üi feti a cu tine ca s plimba i împreun p puüa cu c ruciorul. venirea üi plecarea p s relelor. Îmbog i i cunoütin ele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se. „Bravo. 4 4 40 . Extinde i ac iunile copiilor üi propune i üi altele („Acum c a i terminat de g tit. s fi i dou m mici!”). s experimenteze. drojdie. i-a reuüit pr jitura pentru p puü !”. ghinde. s persevereze). Crea i copilului posibilit i multiple de a se juca cu al ii. vrei s -mi faci tu un ceai?” sau „Eu sunt copilul. r spunde i la întreb rile copiilor.” üi l sa i-le un timp s g seasc variante. Aprecia i mereu pozitiv eforturile copilului în joc („Ce frumos ai construit. l rgi i tematica üi arealul de subiecte (Vorbi i copilului despre naüterea lui.. lucrurile. despre botez.üi vom vedea dac e bine.. vase. ajut -m !” nu v gr bi i s oferi i solu ia. Folosi i-v întreaga dumneavoastr creativitate üi experien pentru a descoperi împreun cu copilul noi obiecte üi materiale ce îi pot stimula üi l rgi experien a prin joc (În timpul plimb rilor aduna i materiale din natur : crengu e.). aparate – toate sunt o surs inepuizabil pentru subiecte noi de joc. dezvolt imagina ia.. via a gâzelor. ”Ce mult îmi place cum ai aranjat maüinu ele!”).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 4 4 4 4 Atrage i copiii s se joace dac este nevoie („ûtii c nu m simt prea bine. frunze. sare üi ap üi ajuta i-i s fr mânte aluatul din care ei vor modela cele mai minunate produse. despre tot ce se întâmpl üi el este p rtaü. îmbog esc experien a de via a copiilor”). spune i-le ”Oare cum ar fi mai bine? Tu la ce te gândeüti? Încearc . fenomenele din lumea înconjur toare. am r cit. stimula i copilul s stabileasc rela ii de joc cu al i copii. creativitatea. solu ii. pastra i ambalaje. sa înve e din greüeli. dezvolta i jocul în comun al copiilor (Când ieüi i în parc încuraja i copilul s rela ioneze cu al i copii: ”Uite ce minge frumoas are b ie elul acela. Pune i la dispozi ia lor semin e de mac sau susan üi sugera i-le s modeleze ”specialit i” folosind aceste ingrediente). pentru a extinde cunoütin ele üi experien ele copilului (în jocul ”De-a brutarii” da i copiilor f in . creüterea plantelor). nu le r spunde i dumneavoastr (Când vin cu solicitarea: „Nu ütiu cum s fac aici. satisfac curiozitatea. pietricele.. despre evenimentele religioase pe care le s rb tori i. introduce i idei noi. s -üi dezvolte jocul üi s g seasc solu ii la problemele ivite. satisface i-i orice curiozitate cu explica ii adecvate nivelului s u de în elegere). Folosi i toate ocaziile pentru a dirija aten ia copilului spre obiectele üi evenimentele naturale/reale care pot stimula üi satisface curiozitatea sa (Urm ri i transform rile din natur . haide i s aüez m masa pentru toate p puüile üi s facem niüte invita ii s participe üi al i invita i. eüti grozav!”. întreab -l cum se numeüte üi roag -l s se joace cu tine!”.. vrei s fii tu mama üi s ne juc m de-a familia?”). L sa i copiilor destul timp s se gândeasc .

bine aerisit. îndeosebi a celor care sunt timizi sau nu au încredere c pot s contribuie üi ei la derularea jocului prin asumarea unui rol sau nu sunt solicita i de al i copii. îmbog i i-l prin noi materiale üi reguli. cât se joac üi cu cine se joac ): Acorda i timp suficient üi spa iu ambiental într-un mediu curat üi securizant unde jocul s fie o experien benefic üi sigur (Copilul trebuie s se joace într-un spa iu curat. introduce i personaje.) Asigura i participarea tuturor copiilor în joc. urm ri i cu aten ie cum se joac . de miücare. situa ii noi de înv are üi experimentare. luminos unde exist mobilier adecvat. care trezesc interes. Cred c v poate ajuta el la prepararea mânc rii pentru Pongo”. Prin joc acest lucru este cel mai lesne de realizat. Copilul se joac atâta timp cât îüi satisface nevoia de cunoaütere. accesibile.). Fi i în permanent c utare de noi modalit i prin care s facem jocul copiilor pe m sura posibilit ilor acestora (Porni i cu jocuri simple. jocuri üi juc rii ce nu-i pun în pericol via a sau s n tatea. 4 41 . sub directa supraveghere a adultului. satisfac nevoia de cunoaütere üi ac iune. cât timp mediul îl stimuleaz iar adultul îi ofer suport.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 Valorifica i experien a personal a copilului üi integra i-o cu noile cunoütin e üi deprinderi prin situa iile de înv are pe care le crea i. („Eu am aflat c üi Daniel are acas un c eluü üi chiar el are grij de el.

Mediul de înv are z Centrul de activitate Art z Centrul de activitate Bibliotec z Centrul de activitate ûtiin e z Centrul de activitate Construc ii z Centrul de activitate C su a P puüii z 42 Centrul de activitate Jocuri de mas .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 4.

3 Prin organizarea spa iului grupei pe centre de activitate procesul de înv are este unul activ. 2000). nu înseamn c nu pate fi amenajat. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. care integreaz diferite domenii de cunoaütere üi experien e de înv are1: 1 Un alt centru de activitate care este recomandat a fi amenajat în sala de grup este cel de Nisip üi ap . de socializare. De aceea. educa ia adresânduse fiec rui copil în parte üi nu copiilor. care s invite copiii la joc üi activitate. cu al i copii. Noi. fiind noi înüine parte integrant a acestuia (Viorica Preda. cerin ele lui pentru educa ie sunt diferite. în care copiii interac ioneaz direct cu materialele. • dezvoltarea limbajului. 3 Mediul social este la fel de important ca üi mediul fizic creat. 3 Acest tip de organizare permite dezvoltarea liber a copilului pe domeniile de dezvoltare: • dezvoltare fizic . în scopul oferirii unor experien e de înv are cât mai diverse üi a unor con inuturi circumscrise de cele 5 domenii experien iale. copil/adul i. 3 Mediul fizic trebuie gândit aüa încât s putem sesiza dinamica proprie a fiec rui copil üi s oferim posibilitatea dezvolt rii lui armonioase. s n tate si igiena personal . fiind un centru de activitate foarte important pentru dezvoltarea copilului. în general. func ional . securizant . care s permit dezvoltarea liber a copilului si s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. Fiecare 43 . • dezvoltarea capacit ilor üi atitudinilor în înv are. este bine s inem seama de urm toarele aspecte : 3 Gr dini a este spa iul în care realiz m educa ia timpurie. Pentru a r spunde cerin elor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile men ionate mai sus. deoarece nevoile copilului. educatoarele. stimulându-i dezvoltarea sub toate aspectele. dup ce copilul a parcurs deja câteva etape de formare (de la naütere la 3 ani). pl cut . Putem concluziona c va trebui s cre m o sal de clas atractiv . 3 Este bine s oferim situa ii variate de joc üi activitate. interesele üi dezvoltarea lui global se refer la crearea unui mediu educa ional adecvat. To i copiii înva cel mai bine prin contactul activ cu mediul üi cu cei din jur (colegi. 3 Simpla prezen a unor factori de mediu nu este suficient ca ea s determine transformarea universului psihic al copilului. Chiar dac el nu este men ionat üi descris precum celelalte centre. cu adul ii. • dezvoltarea socio-emo ional .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Una dintre condi iile esen iale ale aplic rii unui curriculum centrat pe nevoile. în perechi sau în grupuri mici. educatoare. p rin i). individual. suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de înv are. a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. dac nu apare interac iunea dintre aceüti factori üi copil/copii. unde ei s se simt st pâni üi în siguran . spa iul s lii de grup va fi organizat pe centre de activitate.

prin joc. dar putem ini ia üi desf üura üi activit i tematice care s contribuie la atingerea obiectivelor cadru üi a celor de referin . o m su üi vom expune elemente ce sugereaz tema de studiu üi care urmeaz a fi completate de c tre copii. amenajeaz spa iul grupei în func ie de condi iile fizice de care dispune. p rin i. asigurând posibilit i de op iune pentru copii. bunici ) . educatoarea. trebuie s rezerv m un loc pentru centrul tematic (reprezentat imagistic sau chiar cu mesaje scrise). putem crea o atmosfer de înv are spontan .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ~ Bibliotec ~ ûtiin ~ Art ~ Joc de rol ~ Jocuri de mas ~ Construc ii În aceste zone vom organiza jocuri si activit i liber alese. Vom desf üura activit i pl cute üi interesante üi vom observa manifestarea unei atitudini relaxante üi în interac iunile copii-copii. Acesta poate fi plasat la intrarea în clas . o etajer . pentru a putea fi v zut atât de copii. cât üi de p rin i. p rin ii. Gândind creator. unele centre putând avea caracter permanent. copii-educatoare sau al i actori implica i în educa ie (profesori pentru activit ile op ionale. 44 . astfel încât aceütia s poat ini ia propriile lor activit i de înv are. Când gândim amenajarea spa iului educa ional. putem g si multe idei pentru ca materialele amplasate în zonele amenajate s stimuleze üi s amplifice procesul de înv are. pentru parcursul zilei / s pt mânii. Prin distribuirea materialelor pe centre de activitate. educator. Tot aici putem aüeza “Cutiu a cu întreb ri” pe care copiii le pun în leg tura cu tema propus üi la care urmeaz a g si r spunsuri împreun cu colegii. p rin i pe tot parcursul abord rii acesteia . fra ii mai mari. Putem amenaja un panou. altele putînd fi deschise doar pentru anumite activit i.

45 . coli desen. pentru a nu-üi p ta h inu ele üi totodata se creeaz o atmosfer de “atelier”. ceracolor. be iüoare. be e de chibrituri. be iüoare. argil . reviste. vase pentru ap . acuarele. materiale din natur . dopuri. Materialele de lucru trebuie s fie suficiente. cu posibilit i de depozitare a materialelor necesare. de bun calitate. reproduceri. forme de diferite modele. planüete. pictur : creioane colorate. frunze pentru amprentare. aracet. palete. coli colorate de diferite forme üi dimensiuni. s nu fie periculoase ( foarfece cu vârf ascu it ). foarfece. palete. ütampile. sârm . resturi din material de piele. acuarelele üi pasta de modelat s nu fie toxice . buc i de pânz . Materiale sugerate: ¨ Desen . pictur . carton de diferite culori. üi albume de art .Este bine s existe sor ule e. pânz . scobitori. es turi r rite. lut moale. pl ci faian . blan . Putem afiüa planüe model. eboüoare. coc ). aüezate la îndemâna copiilor. creioane negre. suporturi pentru desen –pictur . modelaj. halate. ¨ Activit i practice: coli glacee. Il vom stabili într-un loc luminos al clasei. periu e pentru stropit. buc i de sticl ülefuite. pensule. diplome ob inute de preücolari la diferite concursuri. ¨ Modelaj : pasta de modelat ( plastilin . carioca. cutii de chibrituri. forme üi dimensiuni. ziare. üerve ele. sec iuni dintr-un trunchi de copac. üabloane. aracet. hârtie de impachetat. activit i practice . fire din lân .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Art În acest centru de activitate vom desf üura activit i de desen. lipici. dar si de expunerea lucr rilor realizate .

dar pot fi üi produsele unor grupuri de copii. Un aspect de mare importan este formarea la copii a deprinderilor de a face ordine la locul unde lucreaz . stropesc suportul cu ajutorul unei periu e imbibat în tempera. formele ob inute. pot ob ine siluete de animale sau orice alte forme plastice prin amprente de culoare ale frunzelor. Vom schimba lucr rile destul de des. 46 . dar nu impunem modele. pot ataüa castanelor.)? Spa iul de expunere a lucr rilor trebuie s fie într-un loc vizibil üi nu foarte aglomerat. instrumentele de lucru întrebuin ate. iar exemplul personal este foarte important. comunicarea prin intermediul culorilor üi al simbolurilor grafice üi au un efect puternic asupra încheg rii comunit ii de înv are. c nu este în eles. modul în care s-a folosit spa iul suportului de lucru. etc. procesul de crea ie. pot decupa forme pe care le aüeaz pe suport. o lipesc. deoarece copilul poate fi dezam git. folosind afirma ii înconjur toare: • Cum ai f cut aceasta? • Ce mai po i ad uga ca s foloseüti tot spa iul colii de desen? • Ce elemente ale lucr rii i i plac cel mai mult? • Ce culori ai amestecat pentru a ob ine acest frumos portocaliu (roz etc. Pentru aceasta. creându-i sentimentul c ceea ce a f cut nu este destul de bun. palmelor. apoi picteaz toat suprafa a . având grij ca fiecare copil s fie apreciat.. caz în care se eviden iaz colaborarea. liniile trasate. contureaz formele cu cear . Ii îndrum m cu privire la tehnicile de lucru. pot rupe / decupa hârtie de ziar.Ce ai desenat aici?” sau . Lucr rile pot fi individuale. apoi pot decupa formele pictate . Educatoarea poate influen a procesul de crea ie al copiilor prin aten ia acordat üi prin comentarii despre culorile folosite. ütiut fiind faptul c prin expunerea lucr rilor sus inem procesul de crea ie üi r spl tim efortul copiilor. trebuie s le asigur m timpul üi materialele necesare. iar când ridic formele decupate rezult o lucrare deosebit .. pot picta modelajele ob inute din coc . pot picta. Este bine s evit m întreb ri de genul .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În acest centru copiii pot combina tehnici specifice artei plastice cu cele ale activit ii practice. ob inând diverse figurine. le suger m teme. ghindelor elemente din plastilin . Astfel.Ce reprezint desenul t u?”. Vom pune întreb ri care subliniaz tehnici.

având în vedere urm toarele aspecte: 4 Se dezvolt în elegerea simbolurilor (imagini üi litere care reprezint cuvântul vorbit). de recitare de poezii. Centrul de activitate bibliotec se stabileüte într-un col cât mai intim üi relaxant. de compunere de poezii sau ghicitori. de povestire. Nisip üi Ap ) 47 . capacitatea de relatare a evenimentelor. 4 Se îmbog esc cunoütin ele despre lume üi îüi extind vocabularul. 4 Se încurajeaz dorin a copilului de a citi (imagini). jocuri de rol sau dramatiz ri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Bibliotec În acest centru copiii desf üoar activit i din sfera limbajului üi a comunic rii. simboluri . de creare de poveüti noi dup diverse imagini. 4 Se cultiv interesul üi respectul fa de carte. mai departe de centrele active (Construc ii. crearea de c rticele. 4 Se dezvolt imagina ia prin povestiri üi repovestiri. coeren a exprim rii. un centru foarte important. convorbiri. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme de exprimare: imagini. cuvinte. 4 Se dezvolt cursivitatea.

s gândeasc în mod critic. ¨ instrumente de scris. educatoarele. ¨ scaunul povestitorului. Dac noi. încurajându-i s continue povestea. s le citim. Efortul personal îi face s pre uiasc üi mai mult c r ile. nu doar pasiv. cuvinte). O cerin important este aceea de a deprinde copiii s utilizeze cu grij materialele puse la dispozi ie. s mergem cât mai des în acest centru. ¨ raft pentru c r i . ¨ cuburi cu poveüti. computer. ¨ imagini din poveüti. simboluri. dar üi deprinderi de exprimare în scris. copiii pot interpreta roluri din basmele üi poveütile îndr gite. un ritm adecvat. s st m lâng copii. expresiv . televizor. aceasta urmând în mod firesc lecturii. fiüe de lectur . manifest m pl cere pentru lectur üi copiii vor dovedi interes sporit pentru bibliotec . 48 . imprimant . de a li se cultiva sentimente de pre uire fa de carte üi de autorul acesteia. copiii pot scrie etichete. Este necesar s schimbe periodic c r ile din bibliotec . În acest centru se exerseaz îndeosebi limbajul. scene din poveütile cunoscute pictate de copii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ covor. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme (imagini. tabla magnetic . video. s vin cu solu ii noi. repovestirilor. ƒ s -i stimul m copiii s asculte activ. Cu ajutorul câtorva m üti. pot ilustra paginile pe care le pot capsa pentru a realiza c rticele. pot scrie poezii scurte. ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ c r i de colorat. ¨ coli. ƒ s folosim ilustra ii pe care copiii le vor comenta. ¨ perni e. Tot aici vom desf üura unele jocuri-dramatiz ri. completeaz fiüe de lectur . ¨ cd-uri cu muzic üi poveüti Este foarte important s sprijinim dezvoltarea copilului în acest centru având în vedere urm toarele aspecte: ƒ pozi ia confortabil a copiilor pe perni e în jurul educatoarei. La grupele mari/preg titoare. ƒ s folosim o voce cald . ecusoane reprezentând diferite personaje sau costume simple ( pelerine divers colorate). s r sfoim împreun c r i. ¨ caiete.

¨ colec ie de roci. dar üi mai târziu. spirtier . ordonare. Materiale sugerate: ¨ ghivece. magne i. orz. semin e grâu. planüe cu imagini de la poli. activit i matematice. facilitându-se rela ionarea pozitiv . t vi e. mijloace de transport üi locomo ie. tangram). instrumente de scris. salin . clasificare. microscop. acvariu. deüert. rigle gradate. semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. 49 . atât pentru rezultatele bune în înv are. înmugurite. despre univers. Capacitatea de cooperare este cunoscut din ce în ce mai mult ca o necesitate. deoarece oamenii înva cel mai bine lucrând. comparare. Tot în acest centru vom afiüa calendarul naturii pe care îl vom completa zilnic cu ajutorul copiilor. set de eprubete. temporale) üi a opera iilor prematematice (grupare. Copiii care înva prin cooperare. ¨ seturi de c r i. înva s lucreze cu ceilal i. insectar.Acestea se expun pe rând. ov z. etc. etc. Copiii înva s aib in iativ üi sunt stimula i s fie curioüi. crengu e înflorite. l di e. lup . cântar. ecuator. pentru a nu se produce aglomerare. Scopul acestora este dezvoltarea capacit ilor de cunoaütere üi în elegere a mediului înconjur tor üi de rezolvare a situa iilor problematice cu care se confrunt în via a de zi cu zi üi mai apoi la ücoal . termometru. metru de croitorie. cântar. probleme ilustrate. bancnote. descoper . Trebuie s stimul m cooperarea üi înv area activ . ¨ forme geometrice (truse logi II. unde copiii experimenteaz . exploreaz üi comunic pe baza celor observate. pahare. peüter . educa ie ecologic ).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate ûtiin e Este centrul în care se desf üoar activit i din aria experien ial ûtiin e (cunoaüterea mediului. lantern . În acest centru de activitate dezvolt m abilit i de înv are independent . m surare etc. Aici încuraj m dezvoltarea gândirii logice (rela iile cauzale. rela iile spa iale. ierbar. seriere. coli.). iar prin schimbarea periodic se stârneüte interesul copiilor pentru a le explora. Spa iul destinat acestor activit i este prev zut cu etajere pentru expunerea diverselor materiale . monede.

coordonarea ochi-mân üi în domeniul limbajului prin comunicarea de idei. Se dezvolt în domeniul socio-emo ional. prin folosirea în comun a cuburilor. nuiele. Construind. scoici). castane. 3 l di cu nisip üi forme (acolo unde este posibil se pot amenaja în interior. numind. prin atitudinea de negociere. dar trebuie stimulate üi fetele s participe pentru importan a pe care o au jocurile de construc ii în dezvoltarea tuturor copiilor. conuri. Materiale sugerate: 3 cuburi din lemn 3 cuburi din plastic 3 rotodiscuri 3 lego 3 betiüoare 3 cutii de chibrituri 3 materiale din natur ( ghinde.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Construc ii Centrul de activitate destinat construc iilor este unul dintre cele mai frecventate de copii. de aceea trebuie plasat lâng alte centre active. descrierea construc iilor. copilul îüi dezvolt gândirea prin rela iile cauzale üi spa iale pe care le stabileüte între obiecte üi rezolvarea unor situa ii pe care le întâmpin în realizarea construc iei. . Este o zona preferat de b ie i. în planul dezvolt rii fizice prin dezvoltarea musculaturii. Trebuie s oferim spa iu suficient de plasare a construc iilor de miücare üi de depozitare a jocurilor. frunze presate. paie. etichetând unele construc ii etc. dar cel mai indicat este în curte 50 .

dar este bine s fie coopta i üi b ie i . sate. la nivelul privirii copiilor. educatoarele.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materialele puse în acest centru nu trebuie s fie foarte numeroase. aüa încât s poat fi strânse cu uüurin üi aüezate în locurile stabilite împreun . z Centrul de activitate C su a P puüii (Joc de rol) Col ul C su ei (sau Col ul p puüii) reprezint o c su în miniatur . imagini sugestive. brut rie ¨ trus coafor ¨ trus medic ¨ trus de electrician ¨ trus de mecanic 51 . apelând la cunoütin e despre form . oraüe. Este bine s aüez m pe perete. În cadrul jocurilor de construc ii putem solicita copiilor s foloseasc numai piese mari/roüii/de formele cerute sau s adune câte trei cuburi deodat . dar üi cel senzorial. s fie fotografiate üi chiar premiate. pe care o putem amenaja în diferite forme (din lemn. Materiale sugerate ¨ p puüi ¨ truse de buc t rie. în func ie de spa iul clasei. Este important ca noi. deoarece produsele rezultate în acest sector nu pot fi p strate pentru foarte mult timp. unul peste cel lalt. Jocurile desf üurate aici dezvolt în special domeniul socio-afectiv al limbajului üi al comunic rii. al s n t ii üi igienei personale. pozi ii spa iale. cl diri. Este centrul preferat de feti e . s apreciem construc iile. s le expunem üi s fie p strate pentru o vreme. sugerându-le roluri pe care le vor îndeplini când vor fi adul i .). care s le stimuleze jocul (blocuri. numera ie. cel pu in pentru început. s le aüeze unul lâng altul. delimitate prin pere i din pânz ). etc. culoare. m rime. ferme.

fizic. p rin i. • perseveren a üi sentimentul de bucurie la finalizarea unei sarcini. punere în coresponden . aüa încât s nu-i stingherim. dar s putem interveni cu sfaturi. educatoarele. num rare. cognitiv. de disciplin în grup. Noi. de ascultarea opiniilor altora.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ ¨ ¨ ¨ halate sor ule e b sm lu e bonete ¨ costume specifice unor personaje din poveüti Aici este îndeosebi spa iul jocurilor simbolice. de colaborare. idei. salaria i). • coperarea în realizarea unor produse colective 52 . de toleran . üi al limbajului üi comunic rii. luând üi noi diferite roluri. despre societate. Acest gen de jocuri îi preg teüte s fie adul i în multiplele roluri pe care le au adul ii (gospodine. construindu-se astfel conduite sociale de apartenen la grup. form . m rime. despre familie. • capacitatea de discriminare vizual . z Centrul de activitate Jocuri de mas Centrul jocurilor de mas este preferat atât de b ie i cât üi de feti e prin diversitatea materialelor folosite üi care le dezvolt în domeniul afectiv. • capacitatea de a rezolva situa ii problematice. • percep iile despre culoare. trebuie s fim prezente. triere. clasificare. aüezare în ordine. În astfel de jocuri copiii înva despre ei. • musculatura mic . • deprinderi de îmbinare. astfel : • coordonarea ochi-mân .

boabe Materialele trebuie p strate în ordine. trebuie s observ m copiii în timp ce se joac . etichetate.care se preteaz la sortare üi combinare: semin e. deoarece jocurile copiilor în acest spa iu pot furniza informa ii valoroase despre aceütia üi astfel educatoarea poate interveni în ameliorarea unor probleme care apar. puse la loc vizibil. în cutii – coüule e speciale. dup cum este cazul. ûi aici se recomand imortalizarea aspectelor demne de apreciat. pietre.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ jocuri lego jocuri în buc ele cu diferite grade de dificultate jocuri incastre cu diferite forme cuburi mici colorate domino / loto cu imagini c r i de joc diferite materiale adunate impreun cu copiii. 53 . La sfârüitul jocului copiii iüi vor expune lucr rile sau vor depozita piesele. sâmburi. aüa încât copiii s üi le poat alege în func ie de tema aleas sau propus . Ca üi în cazul celorlalte centre de activitate.

Copiii iüi pot m sura lungimea piciorului. la m mica. Putem utiliza enciclopedii sau alte c r i care con in imagini ale corpului uman. hran . Centrul de activitate – ûtiin În acest centru punem la dispozi ia copiilor siluete de b ie i üi feti e üi jetoane cu obiecte de îmbr c minte üi înc l minte. punându-i în situa ia de a recunoaüte prin sim uri gustul/mirosul/forma unor alimente. studia. mirosul sau pip itul. Când în juru-mi se vorbeüte ! Gâtul. Ce miresmele-mi aduc ! Urechile-mi dau de veste. Solicit m ajutorul ücolarilor pentru a scrie împreun cu copiii grupei ghicitori üi poezii. Ochii-mpodobi i cu gene. capul mi-l întoarce – Stânga. Ca s-alerg la fiecare : Când la tata. obiecte de imbr c minte üi îi punem în situa ia de a crea sau a c uta üi ei ghicitori pe tema dat . Mai putem folosi instrumente de m surat (rigla gradat . Le putem lega ochii pentru a utiliza auzul. privi. compara. poezia „Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an (sau la alegere): Am c püor cu p rul cre . Se pot utiliza poze cu corpul uman apar inând mai multor rase üi etnii. 2. Arcuite am sprâncene. autor Elena Butunoi). lungimea bra elor etc. flori. legume. sau îüi pot astupa urechile pentru a utiliza celelalte sim uri. realizând file pentru c rticica individual .dreapta – cum imi place ! Trupul meu – azi . colea-n n suc. metrul de croitorie) üi lupe pentru a m sura. Centrul de activitate Bibliotec Asigur m c r i ce con in înforma ii üi imagini cu corpul omenesc (exemplu: Tom üi Tina.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemplu de valorificare a mediului de înv Tema: Ce üi cum sunt vreau s fiu Subtema: B iatul üi feti a are la grupa mare 1. S-o ajut üi pe bunica ! Prezent m copiilor ghicitori despre organele de sim . Copiii pot selecta üi ataüa imagini corespunzatoare siluetelor primate. Buna zice c -s iste ! Pe obraji am doi bujori Ochi senini üi rotunjori. Limb üi din i în guri – ûi mi-i sp l cu-o periu ! Dou n ri. 54 . etc. dar tare – Dou mâini de lucru are ! ûi mai am dou picioare . fructe. mic. Putem ini ia exerci ii senzoriale. Tot aici putem cînta un cântecel despre diverse p r i ale corpului. tocmai pentru a ar ta c sunt asem n tori deüi diferi i.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Tot aici putem folosi o poezie. dragi copii. care prin con inut îi va ajuta s g seasc r spunsuri la întreb rile adresate prin fiüa de mai jos : Sim urile.autoportret . 55 .. Propunem copiilor s realizeze amprenta palmei üi a piciorului. Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. Centrul de activitate Art Pe panoul de afiüare a lucr rilor putem aüeza poze ale copiilor üi ale familiilor lor care s -i stimuleze pe copii pentru a realiza teme ca: . Pot realiza colaje sau s modeleze din plastilin corpul uman. prieteni. Putem folosi tehnica amprent rii pentru a realiza imprimeuri necesare confec ion rii h inu elor pentru p puüi. de N. realizând astfel portret de copil (b iat/feti a) sau o c rticic cu numele „Cine sunt eu?” La sfârüitul s pt mânii îi putem sf tui s ofere aceste c rticele persoanelor dragi (p rin i. Coperta acesteia o pot realiza folosind tehnica haüur rii üi a lipirii unor elemente. fra i.portretul prietenului/prietenei mele. Limba üi cu cerul gurii Imi spun gustul pr jiturii. Cu urechile oricând Aud fiece cuvânt.” 3. Nasta . colegi de grup ). Toate aceste lucr ri le putem uni pentru a realiza o c rticic individual . bunici.Eu cu ochii. V d p puüi üi juc rii.

Asumându-üi responsabilit i. s fie în rela ii de întrajutorare. copiii pot înüira m rgele pentru a realiza accesorii vestimentare. copiii îüi formeaz deprinderi adecvate de interac iune social . 6. lego. conform temelor: ƒ De-a familia ƒ De-a croitorii/croitoresele ƒ De-a brutarii ƒ De-a coafeza/frizerul Urm rim îndeaproape comportamentul copiilor. iar copiii le pot completa cu p r ile ce lipseau. Centrul de activitate Jocuri de mas Pornind de la con inutul poeziei .Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an prezentat la Centrul Bibliotec putem confec iona puzzle-uri (siluete de feti e üi b ie i). Educatoarele împreun cu p rin ii üi copiii pot participa la amenajarea üi dotarea centrelor. rotodiscuri üi s le suger m teme precum: ƒ C su e pentru pitici ƒ Cartierul meu ƒ Leag nul feti ei/b ie elului ƒ P tu pentru bebeluüi Este bine s urm rim ca grupul de copii care particip s fie mixt. stimulandu-i s ini ieze jocuri în perechi/ în grupuri mixte. Activit ile desf üurate pe centre ofer posibilit i multiple de abordare a domeniilor experien iale. Centrul de activitate – Col ul c su ei Putem oferi copiilor posibilitatea de a folosi materiale. Tot aici.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. pot propune schimbarea materialelor sau teme ce pot fi abordate. rela ionarea acestora. 56 . 5.. Centrul de activitate Construc ii Putem pune la dispozi ia copiilor cuburi din lemn. B ie ii pot üi ei înüira m rgele üi br ri pentru a le d rui colegelor din grup . s coopereze în realizarea construc iilor propuse sau liber alese. înva s comunice eficient cu al ii üi pot g si activitatea educativ mult mai atr g toare üi mai motivant .

înva iute concepte noi. de aceea aten ia va fi concentrat asupra situa iilor üi sarcinilor care stimuleaz dezvoltarea în respectivele domenii. din punct de vedere al limbajului üi al dezvolt rii cognitive. To i copiii cresc üi se dezvolt parcurgând aceleaüi etape.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interac iunea cu copilul üi dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup z z z Recunoaüterea unicit ii copilului. iar la joc. cunoaüte literele üi încearc s citeasc . emo ional. Andrei este „peste anii s i”. pentru c ele se petrec în ritmul lor propriu. cu siguran . intelectual. cea mai mare parte a timpului o petrece aplecat peste c r ile de poveüti. dar îi deosebeüte ritmul în care dezvoltarea lor se petrece. Concluzion m c . miüc rile îi sunt neîndemânatice. s se dezvolte s n tos üi s înve e. ƒ de sprijinul nostru ca s creasc . 57 . are neîn elegeri. Exist . autonomiei copilului Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Fiecare copil este diferit. ƒ de hran bun . toate fiind strîns legate între ele üi influen ându-se reciproc! Un copil la un moment dat poate înregistra salturi mai mari în dezvoltare într-un anumit domeniu decât alt copil. câteva lucruri esen iale comune tuturor copiilor: ƒ au nevoie de dragoste. acest lucru este ceea ce îl face s fie special. ƒ au nevoie de securitate. dar în privin a altor domenii de dezvoltare. Astfel c a face compara ii între copii pentru a-i evalua nu este indicat. are nevoie de sprijin pentru a progresa. social. pentru c toate influen eaz dezvoltarea global a copilului. Important este s nu neglij m niciun domeniu de dezvoltare. Dezvoltarea se realizeaz pe mai multe domenii: fizic. Dar ulterior poate avea perioade de stagnare. În rela iile cu ceilal i copii. De exemplu: Andrei. are un vocabular uimitor „vi ica este o vac în devenire”. îüi utilizeaz corect cunoütin ele. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Formarea üi respectarea independen ei. de cinci ani. Progresele copiilor trebuie privite individual.

se joac al turi de ei. Ca s -i dezvolt m aceast personalitate. Va înv a s coopereze üi s arate simpatie. în primul rând p rin ii. sistematic üi competent . a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Fiecare copil este unic üi. stimulat. puterea de concentrare este limitat . ca adul i. ™ Activit ile de socializare din gr dini se sprijin pe cunoaüterea copilului despre sine însuüi. „Fugind dup stele copiii se izbesc de lume. trebuie s avem în vedere toate aspectele dezvolt rii sale. nu reuüeüte s termine ceea ce începe. trebuie s asigur m cele mai bune condi ii pentru dezvoltarea s n toas üi plenar a copilului üi de aceea sunt recomandate câteva principii de baz ale interac iunii dintre educator üi copil. apreciind de fiecare dat comportamentele pozitive. acelaüi copil îüi va da toat silin a pentru a se conforma unor reguli stabilite pentru a-i face pe plac adultului. Deüi manifest entuziasm în cele mai multe activit i. despre ceilal i üi despre lumea din jurul s u. Copilul trebuie încurajat. sau s aütepte rândul atunci când regula o cere.” Astfel de rela ionare creeaz fundamentul interac iunii copilului cu educatoarea. Când soseüte în gr dini . Noi. toat lumea îl simpatizeaz pentru c este prietenos üi dr gu . nu ai reuüit s termini cabana”. vrei s -i aju i pe Marcel üi pe Radu s construiasc o caban la fel cu a ta?” el se va al tura bucuros. coopereaz în jocuri üi în activit i. 9 socializ rii copilului 9 dezvolt rii copilului la maximum de poten ial de care dispune. Andy! Eu ütiu c po i s termini cabana. z Recunoaüterea unicit ii copilului. acesta este jocul paralel. interac iunea cu fiecare copil trebuie s reflecte aceast unicitate. Unele aspecte ale dezvolt rii sale nu au fost suficient stimulate Un copil este o persoan integral . copilul este egocentric. dup aproximativ un an.” Lumea copilului este în schimbare…intrând în gr dini . îi este greu s fie atent la ceva pe o perioad mai lung de timp. nu se joac împreun cu ceilal i. Aici intervine rolul nostru în a aprecia copilul: „Andy. Dac -i suger m cu delicate e s se al ture celorlal i copii .o apreciere negativ care d uneaz rela ion rii cu copilul üi diminueaz încrederea în adul i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Andy este un b ie el de cinci ani. Toate acestea ne atrag aten ia îndeosebi asupra domeniului de dezvoltare socio-emo ional üi în plan cognitiv. Dar nu ascult o poveste un timp mai îndelungat. S -i l ud m üi s -i încuraj m pe copii üi o s -i vedem înflorind! 58 . pentru copil este evident c lumea con ine üi alte persoane decât cele cu care este el obiünuit üi în care are încredere.„Andy. ™ În gr dini (dac nu a fost frecventat vreun serviciu de educa ie timpurie pân în 3 ani) se pun bazele : 9 primei forme de educa ie organizat . micile cuceriri ale lui: ”Ce frumos ai construit pân aici. de aceea.

Cu cât îi cunoaütem üi îi în elegem mai bine cu atât mai uüoar ne este sarcina de adult în preajma lui. ast zi o s te duc m tuüa în parc?” 9 s identific m ceva pl cut la fiecare copil. ai lipit f r s murd reüti. pentru c a câütigat echilibru üi st pânire de sine. „de ce” üi a fanteziilor. S încuraj m copilul în eforturile sale! S apreciem fiecare din realiz rile sale cu tot interesul üi entuziasmul pe care îl merit noile achizi ii ale copilului: „Miruna. numele lui: „Adelina. Din punct de vedere social. ce frumos te-a îmbr cat mama ta ast zi!” 9 s -i acord m aten ie copilului când acesta vorbeüte. ai aüezat frumos în pagin . 9 s comunic m cu copiii frecvent de-a lungul zilei. prietenos üi interesat: ”Livia. cere de la noi respectarea unor condi ii: „ „ „ „ S manifest m empatie (a vedea lumea cu ochii copilului) . o tr s tur important este imagina ia deosebit de vie. r spunde tu!”. este vârsta întreb rilor „cum”. la copii se manifest o puternic dezvoltare. Comunicarea de la egal la egal. copleüit de propriile achizi ii üi din nevoia de confirmare a exactit ii lor. f r îns a-i cere perfec iune 9 s nu-i tr d m încrederea. dar nu mai exagereaz în manifest ri. capacitatea de a stabili contacte se flexibilizeaz . ast zi ai realizat o lucrare aüa de frumoas ! Ai decupat pe contur. S -i respect m prin ceea ce facem. de fiecare dat când comunic m cu el: „Teo. Comunicarea pe care o avem cu copilul s se realizeze pe baza dorin ei noastre de a cunoaüte specificul individualit ii lui.” În urm torul an de via . Copilul de patru ani se g seüte într-o perioad important de acumul ri. cât üi în modul de manifestare verbal . îüi împ rt üeüte informa iile oricui doreüte s -l asculte: „Pot s scriu üi eu o scrisoare?”. Aceasta se observ atât în ac iunile lor. „ûtiu cum s fac o barc de hârtie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani A respecta copilul înseamn : 9 s ne adres m copilului folosind întotdeauna ca apelativ.adic s ne plas m imaginar pe pozi ia copilului pentru a în elege mai bine „EU-ul” lui. doar astfel vom putea fi respecta i. împreun cu care planific üi realizeaz diferite activit i. Convingerea ta vine din încrederea în al ii! Câteva idei ce ne pot sprijini în în elegerea copilului: „ „ „ „ „ În jurul vârstei de trei-patru ani. interesele copilului se l rgesc considerabil. 9 s -l încuraj m pe copil când acesta încearc s fac ceva. copilul se integreaz copiilor de aceeaüi vârst . S ne ridic m la nivelul de în elegere a adev rului „copil resc”. Mai pune întreb ri. În general.i ar t?”. În gândul copiilor. to i oamenii sunt la fel. vrei s . 59 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Cum s vorbim cu copiii:

3 3 3 3 3 3 3

S vorbim cu copiii, folosind o voce blând ; s ne uit m în ochii lui când vorbim, s ne adres m pe prenumele lui cu c ldur , dar üi cu fermitate când este necesar stabilirea unor limite. Copiii înva prin exemple: modul în care vorbim üi rela ion m cu al i adul i, îi va înv a pe copii la fel de mult ca ceea ce spunem. R bdarea noastr , buna dispozi ie, toate vor fi transmise în mod natural copiilor prin comportamentul nostru. S le ar t m c sunt importan i pentru noi: fiecare copil are nevoie s ütie c el este cineva special „Bun diminea a, Adelina! Ce fusti frumoas ai! S ne facem timp în fiecare zi s vorbim cu fiecare copil! O propozi ie sau dou , spuse numai pentru el, va ajuta la stabilirea unor rela ii calde între el üi noi: „Bun diminea a! Ai lipsit ieri; ce s-a întâmplat? ûtii ce dor ne-a fost de tine?” S l ud m copilul pentru încerc rile lui de a face ceva, indiferent de rezultatul ob inut: „Foarte frumos, Aura! Pentru c ai încercat s desenezi

Scufi a Roüie.”
Încercare üi eroare, experiment ri ce par absurde, caraghioase - tras ri de linii tremurate üi inegale, a colora soarele în albastru, pentru c „aüa e mai frumos”, toate acestea sunt erori fericite ale dezvolt rii copilului. S -l cert m sau s râdem de copil pentru aceste erori, este o descalificare pentru meseria noastr . A cunoaüte copilul, a-l respecta, a-l încuraja – iat calea corect a educatorului bun.

z Formarea üi respectarea independen ei, autonomiei copilului
Începând de la vârsta de doi ani, când copilul se dezvolt în planul limbajului, expresivit ii, motricit ii, toate acestea îi confer o mai mare încredere în for ele proprii; copilul, începe s manifeste primele semne de independen ; nu renun îns la ajutorul p rin ilor. Este perioada crizelor de furie, când noi üi p rin ii suntem atât de încerca i. Este perioada în care copilul conütientizeaz c a dobândit unele abilit i üi doreüte s demonstreze acest lucru, îns constat üi c nu poate fi total independent, ceea ce determin o stare de conflict interior. El îüi doreüte s fie mare... o Independen a este dorin a copilului de a ac iona în via în func ie de experien a lui. De aceea se spune: „Dac -i doreüti binele copilului, las -l s se descurce f r tine”. o Copiii au nevoie de libertate, dar de o libertate între anumite limite. S le d m posibilitatea s fac alegeri, astfel încât ei poat începe s înve e s ia decizii. Pentru aceasta, trebuie s limit m num rul de alegeri, numai acelea acceptabile; de exemplu: copilul nu este liber s umble nesupravegheat în afara clasei. Nu este liber nici s nec jeasc alt copil, ori s -i strice lucrarea. o Copilul este liber s aleag între a picta un tablou, a se juca cu niüte cuburi, ori a încerca s potriveasc culorile într-un joc de mas . Acestea sunt alegeri acceptabile. o Manifestând independen , copilul îüi p streaz pozi ia proprie, fiindc o consider corect . Independen a se manifest în situa ii critice. o Când apare o situa ie conflictual între experien ele proprii ale copilului üi comportamentul p rin ilor, al adul ilor din jurul lui, conflictul iscat genereaz independen a copilului.

60

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
o o Trebuie s conütientiz m faptul c la vârsta de cinci üase ani se schimb structura comunic rii cu copilul. În diferitele activit i (joc, vorbire, construc ii) prin colaborare, cooperare se valorific rela iile de egalitate, parteneriat. La început copilul înva prin imita ie, care treptat este înlocuit cu elemente ale atitudinii critice fa de ac iunile p rin ilor, educatoarei, apar primele forme de comportament independent. La formarea acestui tip de comportament, contribuie stilul de comunicare practicat de noi, educatorii.

Modalit

i de stimulare a independen ei copilului:

• • •

Atunci când comunic m cu acest copil, ne adres m ca unei persoane care va încerca s egaleze prin ceva adultul, conferind copilului încredere în for ele üi cunoütin ele proprii: s rug m copiii s ne ajute la preg tirea s lii de grup , a centrelor, împ r ind materiale, ustensile, juc rii; este ajutorul nostru de educatoare. De aceea momentele de tranzi ie dintre activit i constituie oportunit i naturale de înv are pentru copii. Iar prin acest rol ar trebui s treac cât mai mul i copii, dându-le üansa s se simt utili üi necesari, s -üi demonstreze c üi ei pot s fac ceea ce face adultul üi c sunt de încredere. Îi vom încuraja s se îmbrace üi dezbrace singuri la vestiar S le permitem s -üi aleag mâna cu care deseneaz , nefor ându-i s o schimbe. S le oferim o gam de op iuni acceptabile : o ce carte s priveasc ; o cu ce juc rii s se joace; o ce s deseneze sau picteze; o ce colaj s realizeze la tema dat ; o ce materiale s foloseasc ; o cu care dintre copii s lucreze, evitând situa iile stânjenitoare, poten ial de excludere a unora din diverse motive. Acceptând diferen ele dintre copil üi adult, evitând s -i impunem o „manier adult ” de comportament üi cunoaütere, trebuie s accept m üi varia iile care exist în cadrul aceluiaüi nivel de vârst üi s consider m naturale diferen ele dintre copii.

Sinceritatea copilului este total .
• Când soseüte în gr dini , copilul, în general, are o imagine pozitiv despre sine, pentru c p rin ii au aceast imagine. La gr dini , imaginea pozitiv despre sine trebuie s accepte imaginile celorlal i copii despre ei înüiüi üi trebuie s coexiste cu acestea. Imaginea pozitiv de sine încurajeaz înv area. Egalitatea üi cooperarea nu se câütig uüor. E sarcina noastr s orient m copiii spre integrarea cu uüurin între copii, s aplan m eventualele frustr ri. Treptat, activit ile din gr dini ocup un loc tot mai important în via a copilului, se stabilesc leg turi relativ constante. Socializând, copilul îüi dezvolt limbajul, care are un rol important în evolu ia inteligen ei, precum üi a întregii personalit i.

• •

61

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• De ce punem accent pe limbaj? Pentru c func ia cea mai vizibil a limbajului este socializarea. Limbajul este un mijloc de comunicare, dar üi un foarte important mijloc de stabilire üi men inere a rela iilor cu al i oameni.

Interac iunea copil-educatoare se construieüte în jurul cuvintelor cheie: comunicare – cooperare - prietenie ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ Comunicarea între adult üi copil este esen ial în formarea lui ca fiin social Dac priv m copilul de comunicare, îl transform m într-o fiin introvertit . S fim toleran i în comunicare! O obliga ie foarte important a cadrului didactic. S nu presupunem, s ne form m opinii, înainte de a asculta. S nu judec m dup primul contact. S accept m c exist diferen e culturale, mai mult sau mai pu in accentuate între gr dini üi familie, între noi üi p rin i, ele putând determina erori de interpretare cu consecin e grave asupra copilului. S ne p str m calmul üi sim ul umorului într-o situa ie conflictual datorat lipsei de comunicare. Pentru o bun comunicare, noi trebuie s evalu m mediul din care provine copilul: obiceiuri, tradi ii, norme de comportament, religie. S ne asigur m c ceea ce aütept m noi de la copil este identic cu aütept rile p rin ilor . Oricare ar fi dificult ile în comunicarea dintre educatoare üi copil, niciodat nu trebuie s ridic m tonul, sau s ne manifest m prin comportamente non-verbale (surâs lipsit de amabilitate, grimas , ridicare din um r). Nu tonul ridicat rezolv problemele ap rute, ci mai degrab le agraveaz .

Înveliüurile cuvântului sunt trepte spre adev r.
Comunicarea eficient porneüte de la atitudinea pozitiv fa de sine însuüi üi fa de cel din fa a noastr . Copiii au nevoie de sprijinul nostru, dar au nevoie üi s afle de la noi cât de mult au progresat, au nevoie s -i ajut m s avanseze, s fim lâng ei când dau greü, au nevoie s -i încuraj m.

Premise pentru stabilirea unei bune comunic ri:
„ S încuraj m copiii cât mai des! Dac ne gândim c etimologia cuvântului „a încuraja” înseamn „a da din inim ”, vom üti c atunci când încuraj m, transfer m curaj din inima noastr într-a lor; îi îndemn m s treac la fapte , îi ajut m s ac ioneze. „ Exist diferite moduri de a încuraja üi folosim ca prim modalitate lauda. S l ud m copiii atât pentru tentativele lor, cât üi pentru realiz rile lor. L udându-i, le stimul m sim ul valorii personale üi al demnit ii, imaginea pozitiv de sine üi doar atunci va mai îndr zni s încerce. Orice copil merit s simt acest lucru.

62

pentru a dezvolta diverse raporturi cu ei. „ Încuraj m tr s turile sufleteüti pe care üi le dezvolt copiii noütri . Bogdan este mul umit c -i remarcasem construc ia. s o facem necondi ionat. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas !”.o laud pur üi simplu. ca un copil curios. Având în vedere c la baz este mult mai îngust decât la vârf. sau calit i globale „eüti b iat bun”. în rest suntem acelaüi participant ca üi ei. este bine s l ud m comportamentul. unde nimic nu-i este ostil. construc ia nu are stabilitate: ai f cut o construc ie frumoas . aceüti termeni. îi fac s se simt în largul lor. Filip nu mai plânge. dar ar fi fost grozav dac nu a i fi vorbit atâta!”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „ S folosim aten ia pozitiv üi aprecierea în mod proactiv.laud condi ionat . mai des. nu-i ajut pe copii s în eleag ce anume vrem de la ei. Adelina. S oferim ajutor concret în rezolvarea problemei-este întotdeauna mai util üi mai eficient. de ordin general. S pre uim paüii timizi pe care-i fac copiii! Ex: Adelina este ea. noi c am prevenit renun area. îns ea se duce lâng el üi st pe sc unel al turi –„Uite. atât timp cât este lâng noi. „ S fim blânzi üi binevoitori cu copilul. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas . Când l ud m pe cineva. cu o tendin minor spre bâlbâial . nu mai ad ug m un „dar” ce induce condi ionarea: „dar de ce nu te por i tu mereu aüa”. „Bogdan construieüte din Lego o construc ie complicat . ütiind c au pe cine se baza üi c sunt iubi i. Filip este un b ie el timid. La fel ca üi ei st m pe jos s culegem ciupercu e sau. „ S respect m principiul egalit ii üi al colabor rii cu copilul. Comentariile pe care le facem contribuie la conturarea imaginii de sine pozitive pe care copiii o vor purta în ücoal . pe parcurs vor înv a. Suntem adul i üi noi ini iem üi conducem activit ile cu copiii. Trebuie s -i spunem foarte clar copilului ce anume apreciem (proactiv) üi nu doar „bravo”. manifestând interes fa de el. aceasta îl va înv a c generozitatea üi bun tatea sunt importante. S folosim o varietate de tonuri pentru a solicita aten ia copiilor. care plânge. îns üi o timid . ci doar expresii afectuoase pentru a dezvolta o rela ie bazat pe încrederea reciproc .. Adelina râde. îüi însuüeüte ideea de a realiza baza mai mare sau la fel de mare ca vârful. „bine”(reactiv). nu ütie üi nu poate s -l liniüteasc pe Filip. pentru a-l putea repeta. S -l l ud m atunci când face un gest generos. batem din picior. noi suntem modelul unui comportament creativ care este imitat involuntar de c tre copii. incorect folosit . Modalit i de a face aprecieri pozitive „ Limbajul trupului üi tonul vocii sunt mult mai importante decât cuvintele pe care le folosim: s nu fim furioüi. „ S zâmbim mai mult. „ S accept m sentimentele copiilor! Când sunt furioüi. Adul ii care sunt blânzi cu copiii. Copilul vrea tot timpul acest semn de afec iune. s nu folosim tonul critic. hai s lucr m amândoi s nu se mai d râme”. Aceasta se accentueaz când exist posibilitatea 63 . „Ce fericit eüti c ai salvat o vr biu !”. în via . plâng cioüi.. Un cuvânt de apreciere bine formulat îi ofer copilului informa ii explicite despre ceea ce a fost „ „ „ „ „ demn de laud în comportamentul s u. cald… To i avem nevoie de zâmbetul cald üi încurajator al celor din jur. De exemplu.personalitatea în ansamblu. în societate. precum üi expresivitatea limbajului . receptivitate la cerin ele acestuia. l ud m pur üi simplu. üi nu copilul.. înva s -üi exprime sentimentele üi nu sunt capabili s le st pâneasc . fiindc tu ai stat mereu lâng el”. semn c lumea este un spa iu cald. nefiind înc acomodat la programul de gr dini .

decât s -i inem o predic lung . de împ rt üire a experien ei. „ Ac iunile noastre trebuie s fie în concordan cu spusele.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani de a începe o furtun üi atunci îl rog s -i vorbeasc d-lui Tunet. spunându-i c -i este fric üi s plece de aici. Având libertatea de a-üi exprima adev ratele sentimente. Dac un copil arunc cu juc riile. atunci când el are nevoie. ce dezvolt deseori complexe. Dezvoltarea comunic rii trebuie s se realizeze la copil într-o direc ie bilateral . stimul m c ldura uman üi prietenia dintre noi üi copii. „ S fim aten i la interven iile copilului. când o solicit . „ De a ridica tonul „ De a dori acelaüi lucru de la to i copiii. doar ac iunea pe care o face este! E mai bine s -i explic m de ce nu este bine ceea ce face. el nu este r u. dac nu câütig acea competi ie exist posibilitatea s se înr iasc . de îngr dire. încuraj m colaborarea în sala de grup . s -üi împ rt üeasc experien ele personale. când ei sunt atât de diferi i! Astfel. comunicarea se reduce la o singur direc ie: de la cadru didactic la copil üi cap t tendin e de autoritarism. reprezint tot o modalitate negativ de comunicare. pe un ton ridicat („Ce te-a apucat s -i strici nava lui Vl du ?” i se spune lui Andrei. copiilor trebuie s le spunem ce s fac . Modalit i negative de comunicare „ S evit m întreb rile autoritare. nu ce nu au voie. s -üi piard încrederea în for ele proprii. putem merge la el üi împreun s folosim juc riile pentru a dezvolta un joc. inhibi ii. t cerea sau acordarea unei aten ii superficiale din partea adultului. Ignorarea. „ De a cere explicit copiilor s r spund strict la întreb ri sau s aütepte doar anumite r spunsuri la întreb ri deschise. s nu-l ignor m. „ S nu-i compar m pe unii cu al ii!! Risc m s facem mai mult r u decât bine. vom ajuta la producerea blocajelor üi perpetuarea erorilor. F r s -i limit m r spunsurile. „ De a face aprecieri negative. vom invita copilul s se exprime cât mai mult. „ De a dojeni. Psihologii sus in c aceast metod creeaz o situa ie de concuren üi competi ie. Num rul relativ mare dintr-o grup de copii poate determina apari ia unor tendin e la cadrul didactic: „ De a monologa mai mult decât a dialoga. s intre într-un soi de lupt cu adul ii. „oamenii de umor sunt oameni de suflet”. „ Dac facem afirma ia „eüti un copil r u” determin m copilul s se simt lezat. dac râdem üi glumim cu copiii. 64 . astfel îi ar t m pentru ce sunt juc riile într-un mod pl cut. „ De a emite instruc iuni. cât mai divers. Acesta simte ostilitatea din tonul nostru üi îüi diminueaz încrederea în noi). Dac îi facem observa ii üi corect ri repetate. copiii fac primul pas spre controlul lor. „ S nu ne pierdem umorul. cât de periculoas este ac iunea lui.

culorile. trebuie s -i trat m din perspectiva dezvolt rii. realist üi obiectiv . ¾ Observarea ne orienteaz în aprecierea progreselor copilului în atingerea obiectivelor educa iei timpurii. cadrul didactic îndeplineüte mai multe roluri: „arhitect”. planific m oportunit i pentru a le valorifica. (dup Carter. ¾ Cre m posibilit i de a explora lumina. f r a-ntrerupe jocul. schimb m spa iul educativ în func ie de evolu ia programului üi de nevoile grupei. percepându-i ca fiind unici. Ca regizor: ¾ Prin buna cunoaütere üi acceptare necondi ionat a fiec rui copil. ¾ Ajust m sarcinile la interesele üi posibilit ile copiilor. ¾ Eviden iem p r ile forte ale copiilor pentru a încuraja progresele. ¾ Stimul m lucrul în echip al copiilor. umbra. promov m numeroase strategii üi tehnici interactive pentru a promova înv area. demni de respect üi în elegere. cei care lucr m cu copiii. Margie. doar astfel vom putea crea pentru ei experien e satisf c toare. textura. ¾ Adapt m spa iul la necesit ile üi interesele jocului copilului. st ri. a le face func ionale. care se centreaz pe proces. ataüamente. cre m oportunit i echitabile pentru to ii copiii. sunetele. observator/evaluator. intervenim cu noi materiale üi idei pe parcurs. 65 . cunoütin e. Deb. comportamente ale copiilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Noi. a-i spori încrederea în sine üi a-i înv a s -üi construiasc evolu ia mizând pe laturile tari. Traning Teachers) Ca „arhitect”: ¾ Evalu m spa iul din perspectiva ochiului copilului. ¾ Reamenaj m spa iul grupei pentru a crea noi provoc ri în fiecare centru ¾ Etichet m tot mobilierul üi materialele din spa iul educativ pentru a facilita înv area Ca observator/evaluator: ¾ Ne vom comporta ca un cercet tor în domeniul educa iei timpurii: vom realiza continuu observ ri ale tuturor copiilor pentru a identifica: preferin e. timp suficient üi suport adecvat pentru fiecare copil. competen e. nu pe produs. ¾ Regiz m un anumit scenariu prin selectarea de teme üi materiale sugestive. interese. de stilul üi ritmul de înv are. ¾ Înregistr m datele observa iilor noastre pentru ca pe baza lor s realiz m o proiectare a înv rii cât mai adaptate nevoilor üi intereselor copiilor üi o evaluare cât mai precis . Curtes. suger m o varietate de posibilit i de joc. inând cont de diferen ele individuale. frustr ri. Realizând o educa ie care r spunde necesit ilor copilului. stilului predominant de înv are al acestora. ¾ Integr m elemente din lumea de afar în mediul s lii de grup . mediator/facilitator. regizor.

sentimentele üi emo iile. ¾ Stimul m posibilit i de exprimare creatoare. ¾ Punem în valoare mult mai mult con inutul jocului. ¾ Favoriz m tr irea unor experien e reale de c tre copii. favorabil pentru a-üi exprima necesit ile. ¾ Experiment m noi metode de joc. ¾ Facilit m comunicarea între copii. ¾ Prin solu ionarea unor conflicte. independen în gândire. încuraj m copiii s fac alegerea. Construim parteneriate educa ionale de decizie üi ac iune: gr dini -familie-copii-comunitate. intereselor üi posibilit ilor copiilor. cre m ocazii de dialog între copii. Vom asigura un mediu îmbog it.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¾ ¾ ¾ Vom ine seama de calit ile unice ale fiec rui copil. ¾ Echilibr m eforturile copilului cu posibilit ile lui spre a-i favoriza dezvoltarea. oferim modele copiilor de a negocia üi solu iona situa ii pe cale paünic . între copii üi adul i. comportament. îi vom respecta ritmul propriu de dezvoltare. experien e de via care ulterior vor stimula jocul. decât respectarea rigid a regulilor. Ca mediator/facilitator: ¾ Cre m copiilor un mediu stimulativ de joc. dezvolt m abilit i sociale. le oferim libertatea de a decide singuri. ¾ Ajut m copilul s -üi extind experien a de cunoaütere. apropriat vârstei. stimul m exprimarea üi respect m opinia copilului. 66 . ¾ Îndemn m copiii s foloseasc lucrurile üi s practice deprinderile în mod spontan. reprezentând o alt cale de dezvoltare a spiritului inventiv. dar üi autocontrolul în interac iunile sociale. s o conütientizeze. netradi ional.

trebuie s stabilim scopuri pentru fiecare copil. ca proces. iar nereuüita întrece orice alt durere”. • De cadru didactic în rol de facilitator al procesului de înv are. al paternurilor senzoriale ce asigur celui ce înva un control asupra propriului s u comportament. • Ritmul de dezvoltare. (Galperin. care se men ine în timp üi care nu se datoreaz proceselor de creütere. Pentru realizarea curriculumului centrat pe copil.(Smith. • De valorizare üi dezvoltare a poten ialului fiec rui copil. În teoriile moderne se vorbeüte: • De înv area experien ial . Ea poate fi: • Orice activitate care dezvolt noi cunoütin e üi abilit i. Strategii de 2. 1975) • O alternare a comportamentului ca rezultat al experien ei individuale. este abordat nuan at de c tre specialiütii în psihologie ücolar . 67 . c ci reuüita depinde de mult trud üi grij .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 6. Proiectarea activit z Strategii educa 1.(R. • De respectarea ritmului üi stilului s u cognitiv specifice. (Democrit) Înv area. 1965) • Modificare a dispozi iilor organismului. Strategii de 3. luând în considerare toate aspectele dezvolt rii lui: • Vârsta intelectual . 1965) • Un proces de reorganizare prin feed-back. când se afl în rela ie cu obiecte üi evenimente din mediul înconjur tor.Gagne. Strategii de ilor de înv are ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil înv are prin descoperire înv are prin cooperare promovare a unei educa ii incluzive z Strategii educa ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil „A creüte un copil este un lucru riscant.

Confiden ialitate. ™ Facilit • • • • • • • m comunicarea prin: Lucru în grup. Responsabilitate. Utilizarea experien ei. tehnici. s select m metode. • Înv are prin descoperire. Acceptare necondi ionat . • Deschis. • Flexibil. Proiectare. trebuie s gândim strategii. Flexibilitate. • Îmbog it. Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare). procedee adecvate. • Înv are tematic : înv are integrat . ™ Copilul • • • • este subiect al înv rii: Implicare activ . ™ Oferim un mediu educa ional fizic üi social: • Confortabil. Încurajare. Veriga slab (pe care nu le eviden iem copilului/copiilor). Centrarea procesului educa ional pe copil are loc când: ™ Respect m principiul constructivismului: • Înv are interactiv . În realizarea acestor scopuri. Echitate. • Înv are semnificativ . • Securizant.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • Temperamentul. interdisciplinaritate. Opinie personal . • Stimulativ. 68 .

• Partener. • Prieten. evaluator. • Surs de informare. • Experien e anterioare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Copilul • • • • • • • • are noi roluri: partener. prieten. luare de decizii. persoan care rezolv probleme. • Interese. ascult tor. ™ Copilul • • • • se implic în: comunicare: negociere. interlocutor. • Stil de înv are. • Observator. • Motivator. • Nevoi specifice. • Designer. ™ Educatorul cunoaüte despre copil: • Caracteristici de vârst üi individuale. 69 . organizator. • Facilitator. • Evaluator. • Mentor. interac iune. gânditor. ™ Educatorul are roluri de: • Manager.

ofer în comunicare: • Ascultare. • Observ üi ine cont de caracteristici de vârst . • Încurajare. • Încredere 70 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Educatorul ofer copilului în comunicare: • Ascultare. • Expert. • Avocat. • Afec iune. • Securitate.. • Mentor. ™ Familia: • Ofer mediu securizant. • Asistent: ™ . • Sim ul umorului... • Toleran . • Stimuleaz înv area prin experien e variate ™ Familia …………. • Constan . • Sensibilitate. nevoi. • Toleran . • Identific caracteristici specifice de dezvoltare. • Identific interese. • Prieten. cald si stimulativ. • Partener. • Securitate.îndeplineüte roluri noi: • Educator. • Încurajare.

stilurilor de înv are. . 9 Autorul consider c inteligen a este multidimensional . • Este necesar s conütientiz m c implicarea T. rii. 9 Un curriculum axat pe dezvoltare üi formare.mediului educa ional favorabil înv rii autentice.ritmurilor de dezvoltare. diferite modalit i de înv are. din combina ia celorlalte tipuri.aptitudinilor. La Bruyerre) În realizarea curriculumului. recunoaüte multidimensionalitatea. îi permite s activeze cu mai mare succes într-un anumit domeniu. implica iile teoriei multiplelor inteligen e are urm toarele consecin e: • Impune cunoaüterea îndeaproape a copilului.a punctelor vulnerabile. demonstreaz c toate tipurile de 71 . existen a diferen elor dintre copii.obiectivelor. Inteligen ele ac ioneaz complementar. lucru pe care-l ignor dup aceea în decursul vie ii. Autorul sus ine c un individ reprezint o” colec ie de inteligen e”. compensatoriu üi coordonat. care cunosc o mai înalt dezvoltare. . „ Copiii ütiu s fie arbitrii norocului lor üi st pânii propriei fericiri. . .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În concep 9 9 9 9 9 9 ia lui Howard Gardner: Caracteristica cognitiv a omului este descris de ansamblul de deprinderi. care interac ioneaz üi se combin într-un mod unic. .M. Toate tipurile de inteligen e se manifest rar în mod independent. üi reglarea üi ajustarea permanent a demersului pedagogic. singular.intereselor. concurent. a profilului de inteligen prin cunoaüterea: . înclina ii. • Inteligen ele reprezint diferite domenii üi con inuturi. talente grupate pe nou tipuri de „inteligen e”. Dac un registru de inteligen nu este prea dezvoltat.” („De l”homme”. . . abilit i.a punctelor forte.I. (Teoria Multiplelor Inteligen e) în individualizarea înv inteligen au acelaüi grad de importan în dezvoltarea personalit ii copiilor.strategiilor. To i indivizii normali posed aceste inteligen e. • Impune proiectarea demersurilor pedagogice necesare procesului educa ional prin proiectarea: .

. s scrie.colaj). . s rezolve probleme logice. al ii prefer s înve e explicându-li-se.Evaluarea înv rii s ajute la identificarea stilului de înv are al copilului. Elementele noi sunt elemente ale imagina iei creatoare üi dau un plus de originalitate. Reconstituirea se face f r suport intuitiv üi necesit folosirea informa iilor anterior însuüite. al ii prefer s înve e cântând ü. stimul m copiii s valorizeze resursele individuale prin implicarea mai multor inteligen e. gndire logic . Activitatea de reconstituire se poate organiza pe mai multe grupuri(desen. .I. Copiii înva prin exerci ii pozi iile spa iale. de în elegere de sine.M.Naturalist -în orice activitate s aducem natura cât mai aproape de copii. Folosind T. se observ în cadrul unui joc un afiü. reconstituirea se face dup un plan de întreb ri clare. ritmul. În prima etap analiz m afiüul. Copiii analizeaz fiecare element prin compara ie üi g sesc asem n ri üi deosebiri. s construiasc . M rimea foii. s joace jocuri de cuvinte. de exprimare a sentimentelor üi gândurilor . . aplicând cunoütin ele în domenii noi. citit. 72 . socotit).m. Reconstituim afiüul f r suport intuitiv. imgina ie. s povesteasc . Compar m cele dou afiüe. Aplic m o sarcin practic centrat pe copil. pe rând. detalii senza ionale. ce vizeaz .Intrapersonal —s le exers m capacitatea de autoevaluare. s gesticuleze. Compara iile imaginare. pe necesit ile lui. s -i implic m s observe rela ii. avem rol de negociatori. câte un singur element al afiüului. Eviden iem stiluri de înv are care ne sunt eviden iate de respectarea T. conceput anterior. vom compara apoi afiüele cu originalul üi-l vom alege pe cel care a respectat cel mai bine criteriile de reconstituire.d.Logico-matematic —s incit m copiii s experimenteze . num rat. activitate în care copilul exerseaz diverse abilit Anterior acestei activit i.: . Renun m la sarcini uniforme.M. analizele.I. .Încurajarea copiilor s utilizeze inteligen ele preferate pentru înv are (unii prefer experien ele tactile.Muzical —s aducem în activitate muzica. s deseneze. Gardner. sunetul.Activit ile educa ionale s fac apel la diferite tipuri de inteligen e üi stiluri de înv are. educatoarele. toate sunt analizate apelând la memorie.Lingvistic —s determin m copiii s citeasc .Existen ial i. reprezent rile anterioare.M.Kinestezic —s cre m momente care s implice copiii în dans.Vizual-spa ial —s îndemn m copiii s vizualizeze. Noi. sintezele se negociaz . culorile.a. De asemenea.) . în prezentul joc se motiveaz pierderea afiüului. . pozi iile spa iale. avem nou inteligen e: . s ating . la perspectiva limitat a concentr rii pe sarcini ce vizeaz doar competen e de tip academic (scris.Rolul nostru este de îndrum tor/facilitator al activit ii de înv are. . Se „reg seüte” afiüul original. s calculeze.Interpersonal —s g sim solu ii üi s motiv m copiii s coopereze în înv are. Exemplific m cum putem folosi T.I. . . fiind necesar s -l reconstituim. s pun întreb ri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • Conform lui H. într-o activitate de reconstituire a unui afiü. personajele.. s schi eze. al ii prefer experimentele sau contactul cu natura.

sunt coautori. calcule. imitarea sunetelor produse de ele.ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii. vor selecta melodia care arat dispozi ia Veveri ei diminea a. Copiii vor ilustra povestea cu ajutorul juc riilor.. imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi t lpi. clasific ri. melodia. peste obstacole.). o Verbal-lingvistic —ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un num r cât mai mare de copii s în eleag povestirea—prin utilizarea dialogului. Prezentarea curriculum-ului într-un mod adecvat resurselor copiilor. compara ii. tr irile afective. o Existen ial —cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a în elege mai bine faptele üi consecin ele lor?—conexiuni cu via a personal /evoc ri/momente similare cu ale personajelor. Conceperea unor unit i de înv are destinate diferitelor categorii de copii. emo iile. noi trebuie s proiect m activit i educa ionale capabile s sprijine diversitatea. a miüc rilor lor. crearea unui decor-secven .” o Naturalist . Pornind de la teoria lui H.” (Victor Hugo) 73 . imaginea. Încurajarea autonomiei prin organizarea condi iilor de înv are în func ie de op iunile personale.prin reactualizarea cunoütin elor despre animalele p durii. Gardner. introducând üi alte personaje. dup ce a pierdut m rgelele. ac iunile realizate de fiecare din ei. A i putea ajuta Veveri a? Ce a i schimba în poveste? o Interpersonal —cum s utilizez cooperarea/colaborarea în înv are?—discu ie în perechi: De cine i-a pl cut mai mult din poveste? De cine i-a pl cut mai pu in? Realizarea în grup a decorului. Care au fost solu iile? Ce prelu m din comportamentul fiec rui personaj? Noi am prezentat doar câteva strategii utile în demersurile de realizare a procesului educa ional individualizat: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Încurajarea autonomiei copilului în alegerea mijloacelor de înv are. „Cu fiecare copil pe care-l educ m. Vor crea subiecte noi.. juc ria pentru a vizualiza ideile din poveste—în timpul expunerii vom desena personajele din poveste. reflec ia personal . când Aricic i-a adus nuci: s mergem ca üi Aricic ( b tând din palme tactul) o Corporal-kinestezic —cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în înv area poveütii?—prin dramatizare: s riturile veveri ei-în adâncime. realizarea unui proces educa ional individualizat. vor construi din cuburi decorul din poveste. alte ac iuni. fac predic ii. r spund la întreb ri: de câte ori a încercat Aricic s o ajute pe Veveri ? o Muzical-ritmic —cum aü utiliza sunetul. copiii vor pune üi vor r spunde la întreb ri. . asimilarea noului în ritm propriu fiec rui copil. cunoütin ele copiilor despre mul imi. utilizând figurine. motiva iile—întreb ri: Care este dispozi ia Veveri ei? (vesel . plante de camer . o Vizual-spa ial —ne gândim cum am putea utiliza grafica. valorificarea optim a diferen elor individuale. trist . opera ii logice pentru înv area acestei povestiri—copiii vor num ra personajele. o Intrapersonal —cum aü putea valorifica limbajul interior. emo ii tr ite de personaje. ritmul pentru înv are—vor audia diverse melodii. câütig m un om.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligen e-folosite în povestirea „Salba veveri ei. unele secven e pot fi predate prin dramatizare. iar copiii vor reda prin pantomim ac iuni. în l ime. o Logico-matematic —cum am putea valorifica limbajul logico-matematic.

un adev r exprimat pe care copilul trebuie s -l g seasc . . B Con inutul poate fi nou. prin metodele interactive se constituie ca o secven a cunoaüterii în care copilul este participant activ.v schimb — reuüesc!” Suntem pionieri într-o societate democratic . El întâlneüte probleme.suntem resursa de motivare. c utarea de idei. descoper r spunsurile. european . . .este implicat în proces de studiu personal. nep sare fa de sceptici. 74 . . facilitator.……. ™ Înv area prin descoperire: • Îl situeaz pe copil în ipostaza de subiect al cunoaüterii ütiin ifice. sau explicare. dorin .are posibilitatea: s observe.” Noul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z 1.avem grij de securitatea copiilor. Re eta este s avem mereu „curaj”.care solu ioneaz probleme. ghid. s experimenteze. . încredere în noi. f r frontiere üi educa ia modern s o facem prin regândirea educa iei formale. prin analize. B Educatorul . rezolv sarcinile de înv are. s descrie fenomene üi lucruri necunoscute. implicam patru componente: B Copilul-participant activ . în grup. schimbând rela ia cu copiii üi între copii. Calitatea activit ii noastre la clas este o „carte de vizit ” din care „banalul” üi „rutina” trebuie üterse din prima carte a copil riei—„Gr dini a”. foloseasc . Strategii de înv are prin descoperire Putem spune c metodele noi.are posibilitatea de studiu personal. dezbateri.m schimb . v zute dintr-un unghi al didacticii. ”Schimb . s analizeze. situa ii complexe pentru mintea lui de copil. s înve e cuvântul.avem rol de asistent. B Mediul-include familiaritate. Educa ia modern r spunde la întrebarea: „pentru ce înve i?” iar r spunsul este –„s ütim ce s facem cu ceea ce am înv at. s exploreze. pot c p ta noi aplica ii. „nebunie”. • Este o modalitate de lucru prin intermediul c reia copiii sunt puüi s cunoütin elor prin activitate proprie. stimulare. libertate de ac iune. descopere adev rul ref când drumul elabor rii ™ Ca s transform m educa ia în interac iune folosind înv area prin descoperire. clarificare. independent . necunoscutul.

s precizeze etapele de lucru. fie din povestire. nici prea s rac . sau dou sau trei. dac pe parcursul ei respect m urm toarele condi ii: 3 Situa ia problem s se înscrie în sistemul de opera ii concrete üi mentale de care copilul este capabil. Ca s -i ajut m s în eleag . anticipat alese pentru ca lectura s dureze cât timp cronometreaz o clepsidr . Etapele pe care copiii le parcurg în înv area prin descoperire sunt: Confruntarea cu situa ia problem -etapa în care se declanüeaz dorin a de c utare üi exploatare. vom urm ri s realiz m obiectivele stabilite pentru reprezent ri matematice.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Orice cercetare are la baz investigarea proprie. Copiii cunosc ceasul din activit ile anterioare. dar üi a instrumentelor adecvate. Vom exemplifica cu o activitate integrat „ûtim ce este timpul?”. Scenariul didactic: Vom aüeza la centrul tematic materialele de care avem nevoie: ceas. pentru activitatea practic . dup aceea la jocul de rol.clepsidra. s contureze. Prin manevrarea ei. s haüureze pe cerc câte minute a durat fiecare etap de construc ie. 3 Copilul prelucreaz üi asimileaz ra ional materialul asimilat. piese de puzzle …. s fie capabil s realizeze lucr ri practice inspirate de natur . vor descoperi un alt instrument de m sur a timpului . valorificând deprinderile de lucru însuüite anterior. s m soare durata fiec rei interpret ri.. s perceap desf üurarea unor elemente temporale în raport cu propriile activit i. vor descoperi cum func ioneaz . 75 . 8 Joc de rol: s interpreteze roluri cu m üti confec ionate la centrele de activitate. s m soare timpul prin intermediul ordon rii elementelor. fapte. 8 ûtiin : s realizeze un puzzle cu imaginea unui elemente de decor. desf üur m câteva citiri de fragmente. interpretând diferite roluri. haüurând pe cercul de carton. Creang . cercurile de carton împ r ite în 10 segmente. informa ii. s decupeze. O putem desf üura. s m soare timpul necesar pentru realizarea fiec rei etape de lucru. 3 Copilul formuleaz generaliz ri üi le integreaz în sisteme. s se joace cu m ütile. Centrele de activitate deschise sunt: Exemple de activit i în centrele de activitate: 8 Art : s aleag materialul din care doreüte s realizeze m ütile. 3 Oferta de cunoütin e s nu fie nici prea complicat . împ r it în 10 arii egale. apoi comparând duratele ob inute. s m soare durata necesar pentru completarea fiec rei imagini. în ipoteze operatorii. lipeasc elementele respective. 8 Construc ii: s redea o cas descris într-o poveste de I. Dup ce vom realiza tema pe centre. Vom cere copiilor s haüureze pe cerc atâtea fragmente câte goliri ale clepsidrei s-au realizat. materiale pentru m üti. realizat de copil. s utilizeze strategii de rezolvare a problemelor. 3 Copilul percepe üi memoreaz date. clepsidr .

confruntarea se produce atunci când se descoper clepsidra. O prim etap a înv rii prin descoperire este confruntarea cu situa ia problem üi declanüarea dorin ei de c utare. în cadrul înv rii în grup. 4. Copiii sunt recompensa i pe baza performan elor grupului. Pornesc de la o întrebare. Înv area prin cooperare faciliteaz înv area reciproc . individual. Ce fac copiii? B Studiaz individual situa ia prezentat . Realizarea actului descoperirii. Accept s fie desf üurat sub forma unui algoritm. 3.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. care presupune structurarea üi interpretarea datelor. o ipotez . un produs. Aceast metod reprezint o form de înv are în grup a copiilor prin interac iuni. exploatare. se ajut unii pe al ii s în eleag üi s g seasc solu ii. În ultima etap . sunt recompensate performan ele individuale: • Înv area prin cooperare desemneaz o situa ie de înv are în care copiii lucreaz în grupuri având abilit i üi cunoütin e eterogene üi împreun realizeaz o sarcin . Rezultatele sistematiz rii sunt notate. discut împreun fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat. z 2. Concluzion m: B B B B B Copiii înva descoperind. utilizarea opera iilor gândirii üi eviden ierea noului. vom face o delimitare între înv area în grup üi înv area prin cooperare: • Înv area în grup desemnat activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu s coopereze.a treia etap . Strategii de înv are prin cooperare Pentru o în elegere corect a ceea ce reprezint aceast metod . exers m ceea ce am descoperit. pentru a explora o tem nou sau a crea idei noi. explic celorlal i ceea ce ütiu. Înv area prin cooperare are loc atunci când copiii lucreaz împreun pentru a rezolva una üi aceeaüi problem . în grup. 2. un obiect. instrument vechi de m surare a timpului. B Stau unii lâng al ii. observa ie. combina ii noi. o problem . îüi împ rt üesc ideile. formul m concluziile. Verbalizarea. aplicând cele descoperite în noi contexte educa ionale. astfel încât aceütia s poat lucra împreun . 76 . verbaliz m generaliz rile f cute. urmând ca fiecare membru s -üi îmbun t easc performan ele proprii üi s contribuie la creüterea performan elor celorlal i. Cu sprijinul adultului înva independent. fenomen.

diferite jocuri) üi dimensiunea grupului(de la 2 la 6 copii) B Stabileüte reguli de lucru: Se vorbeüte pe rând. Responsabilitatea individual : fiecare membru al grupului este r spunz tor de propria contribu ie la îndeplinirea scopului propus. copiii se ascult între ei. nu se rezolv sarcina de unul singur. Interac iunile la nivel de grup ajut la sesizarea üi rezolvarea unor conflicte de idei. nivelul abilit ilor. Înva s negocieze. coordonare. s ia decizii împreun cu ceilal i. îüi organizeaz cunoütin ele. B Explic obiectivele activit ii. se lucreaz cu culori diferite. Discu iile în grup ajut pe membrii grupului s repete üi s -üi fixeze noi cunoütin e. se specific timpul pe care îl au copiii la dispozi ie. ce se nasc din interpretarea proprie a informa iilor dobândite de ei anterior Se eviden iaz discrepan ele între cunoütin ele anterioare üi cerin ele sarcinilor. B Stabileüte criteriul de grupare(sex. nu se atac persoana. Analiza activit ii grupului: copiii reflecteaz asupra activit ii lor. 77 . nu se monopolizeaz discu ia. Prin întreb ri ce vizeaz în elegerea unor fenomene dezb tute anterior. Elemente de baz ale înv 9 9 9 9 rii prin cooperare Interdependen a pozitiv . aranja i de-o parte üi de alta a fiec rei m su e. Dezvolt deprinderi de comunicare interpersonal în cadrul grupului. explica ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ce face educatoarea? B Asigur ambian a proprie muncii în echip . prietenii. decid asupra modului de îmbun t ire a eficien ei acestui tip de activitate. Realizeaz conexiuni logice. s îüi argumenteze un punct de vedere. copiii trebuie s lucreze împreun pentru a atinge scopul propus. ei pot fi conduüi s emit idei noi. Avantajele înv % % % % % % % % % rii prin cooperare Copiii înva s lucreze împreun cu ceilal i. aranjând mobilierul în sala de grup în mod corespunz tor. pentru sprijin. s le proceseze pe cele noi. nu doar al turi de ceilal i. cap t mai mare încredere în sine al turi de colegi Solicit dezvoltarea în plan socio-emo ional Comunicarea dintre copii reprezint o cale natural pentru aceütia de a înv a lucruri noi unii de la ceilal i. au nevoie unul de cel lalt. Ideale sunt grupurile de patru copiii.

dar neascult toare. P l ria alb este povestitorul. Este p l ria responsabil de controlul discu iilor. • P l ria Albastr –o caracterizeaz pe Scufi a Roüie în compara ie cu lupul.fiecare alege un fruct cu ochii închiüi. se spune (deseneaz ) tot ce se ütie despre acesta. prietenoas . exploreaz optimist posibilit ile. P l ria galben este creatorul. dar poate fi utilizat üi ca instrument de predare. reprezint aspectele negative ale întâmpl rilor. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz plantele. sup rarea. e vesel .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Aplica ie . prin s ge i.realizarea unui poster „La munte” Copiii îüi verific ei înüiüi cunoütin ele despre munte. Simbolul gândirii pozitive üi constructive. în timp ce lupul este r u. Harta conceptual —este o metod prin care înv area noilor informa ii depinde de cunoütin ele dobândite de copil üi de rela ion rile pe care le stabileüte între acestea. povestirea copiilor • P l ria Alb -red pe scurt textul povestirii. P l ria verde este gânditorul. Identific greüeli. „Mâna oarb ” . nu se justific —spune ce simte. 78 . cel care red pe scurt con inutul textului. se deseneaz un copac în mijlocul colii üi. • Structureaz cunoütin ele acestuia. important nu este cât cunoaüte copilul. sentimentele. Clarific . care ofer solu ii alternative. Genereaz idei noi. Arat ceea ce se întâmpl când sfaturile p rin ilor nu sunt ascultate. al ii deseneaz tot ce ütiu despre acel fruct. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz pe cei ce îngrijesc mun ii. ci leg turile care se stabilesc între acestea. Metoda p l riilor gânditoare P l ria albastr este liderul. iar sarcinile se rezolv prin cooperare: unii deseneaz fructul în mijlocul foii. ™ Un grup decupeaz elemente componente pentru a realiza o imagine montan . • Este recunoscut ca o metod de evaluare a cunoütin elor copilului. ™ Un grup preg teüte fundalul planüei. este neutru—informeaz . pref cut. lacom. üiret. idei noi. gata s sar în ajutor. bun la suflet. • Aplica ii ale „H r ii conceptuale” — Copacul — se poate lucra individual sau în grupuri. exact cum s-a întâmplat ac iunea. exprim doar judec i negative. conduce activitatea. • • • • Aplica ie—Scufi a Roüie. • P l ria neagr este criticul. • P l ria roüie îüi exprim emo iile.

I. P l ria Galben -g seüte alt final textului. dac dorea s ofere flori trebuia s cear mamei s cumpere un buchet de flori.critic atitudinea Scufi ei Roüii: trebuia s asculte sfaturile mamei.Cu un üoricel. ea nu ascult de lup. Faza lucrului în perechi—discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. (R spunde-Arunc -Intreab ) — este o metod de fixare üi sistematizare a cunoütin elor. • Pe cine mai întreab c eluüul? . • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? .—„Din tainele p durii”. Metoda Bulg relui de z pad . dup acelaüi algoritm. • Albina îi d r spunsul? . Faza lucrului individual—copiii lucreaz individual timp de cinci minute. dac dorea s culeag flori. dar üi de verificare. 79 . • Participan ii activi se selecteaz ad-hoc.Cu cocoüul.A. acesta r spunde la întrebare. trebuia s o roage pe mama s o înso easc în p dure sau s o întrebe dac are voie. 2. 4. printr-un joc de aruncare/prindere a unei mingi uüoare. Lupul o putea ajuta s culeag mai repede flori sau ciuperci pentru bunica.Albina îl în eap . Copilul care arunc mingea trebuie s adreseze o întrebare (din cunoütin ele însuüite) copilului care o prinde. animalele. animalele din p dure o sf tuiesc s nu asculte de lup. Faza introductiv -expunerea problemei.Nu. • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . nu trebuia s spun inten iile ei.A. lupul i-arat Scufi ei Roüii drumul cel mai scurt pân la bunica.Un miorl it. are la baz stimularea üi dezvoltarea capacit ilor copiilor de a comunica prin întreb ri üi r spunsuri. trebuia s ajung repede la bunica bolnav . este bucuroas când vân torul le salveaz . este sup rat pe lup pentru ceea ce a f cut. îi este mil de bunic . P l ria Neagr . este sup rat pe vicleüugul lupului. Nu trebuia s aib încredere în animale. se joac cu ele în natur . Scufi a Roüie putea s refuze s mearg la bunica. • Metoda R. Copilul care prinde mingea dar nu ütie r spunsul la întrebare. P l ria Verde-acord variante Scufi ei Roüii.Cu un peüte care nu îi r spunde.Pleac s afle cine a spus „miau” • Cu cine se întâlneüte prima dat ? .ûoricelul se sperie üi fuge. f r a-i r spunde.Pe albin . • Îi r spunde la întrebare cocoüul? .presupune îmbinarea activit ii individuale cu cea desf üurat în mod cooperativ în cadrul grupurilor • Faza de desf üurare: 1. • Ce face atunci c eluüul? .I. recapitulând r spunsurile. iese din joc. Faza reuniunii în grupuri mari—grupurile ini iale se adun în grupuri mai mari üi se reiau temele abordate. Aplica ie-metoda R. 3. povestire „Cine a spus „miau”? Întreb ri üi r spunsuri: cine este personajul principal al povestirii-c eluüul • Cine îl deranjeaz pe c eluü din somn . apoi o arunc unui alt coleg. de care a ascultat întotdeauna Ea iubeüte florile. ütiind c trece prin p dure. îi spune doar cum strig el. • Îi d üoricelul r spunsul la întrebare? .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • P l ria Roüie-arat cum Scufi a Roüie îüi iubea mama üi bunica.

o se cere copiilor s anun e finalizarea sarcinii prin jocul „Creioanele la mijloc” înseamn c acel grup a terminat. 80 . despre ciupercu e. corecturi. Aplica ie-metoda Bulg relui de Z pad . permite cunoaüterea propriului mod de a în elege o anumit tem . Alte metode: Ciorchinele . c lduri mari. Copiii reuni i formuleaz concluziile. Fructe). despre iepuri. o fiecare grup lucreaz cu o alt culoare. Se lucreaz apoi în perechi. Stad . se formeaz grupuri mici. o fiecare grup discut 3-4 minute despre tema respectiv (pot s stabileasc üi o melodie. 4. alunec ri de teren. preg titoare) o se anun tema (de ex.metoda stimuleaz imagina ia copiilor. lipsa aerului ozonat. 6. Faza raport rii solu iilor în colectiv—grupul reunit analizeaz üi concluzioneaz ideile emise.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 5. strof dintr-o poezie). Ei lucreaz individual 5 minute. o se analizeaz produsele activit ii prin metoda „Turul galeriei” o se fac complet ri. 6. Educatoarea concluzioneaz c t ierea abuziv a p durilor are efecte negative: dispari ia unor plante. timp în care au formulat întreb ri de tipul: Ce se întâmpl cu plantele dac dispar p durile? Dar cu animalele? De ce în p dure vara este r coare? De ce iarna nu sufl vântul tare în p dure? Ce se întâmpl dac se taie copacii din p dure? 3.stimuleaz realizarea unor asocia ii de idei. Copiii se grupeaz în grupuri mai mari üi extr gând jetoane prin jocul „Mâna oarb ”. discutându-üi p rerile üi încercând s r spund la întreb ri. Faza decizional —se alege solu ia final üi se stabilesc concluziile. secet . Copiii ob in informa ii prin lectura dup imagini „P durea” 2. 5. asocia iile de idei. Predic iile . despre veveri e. Se r spunde la întreb rile la întreb rile la care nu au ütiut s r spund . recapituleaz cunoütin ele: despre brazi. originalitatea. o realizeaz sarcina primit (s deseneze fructe de toamn ).metoda înv rii pe grupuri mici (la grupele mari. dispari ia unor animale.—Lectur dup imagini „P durea” 1.

grija. constructive. sex. etnic sau social . B Cadrele didactice trebuie s fie la punct cu toate nout ile ap rute în domeniu. comprehensive. o dizabilit i. Din punct de vedere al unor politici incluzive: B Gr dini a trebuie s includ to i copiii din comunitatea local . culoare. religie ale copilului sau ale p rin ilor sau ale reprezentan ilor s i legali. ca dealtfel üi a medicinei.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „Drama pedagogiei. ™ O condi ie sine-qua-non pentru reuüita acestor ac iuni concertate ale celor trei factori activi din gr dini . o sex.” (J. ciuda i sau bizari. de incapacitatea lor. const în z 3. B Valorizeaz nevoile üi interesele copiilor üi nevoile specifice ale familiile acestora. derulând programe eficiente de integrare. este existen a unor rela ii biunivoce destinse. o din punct de vedere lingvistic. ™ Se promoveaz elaborarea unor strategii care s faciliteze „un mod de via ” ce îndeamn la acceptare. Din punct de vedere al unei culturi incluzive: B Gr dini a este primitoare pentru toat lumea üi dezvolt rela iile cu comunitatea. co-responsabilitatea. Strategii de promovare a unei educa ii incluzive În conformitate cu Conven ia Drepturilor Copilului üi apelând la principiul nondiscrimin rii. ™ Colectivitatea care îi recepteaz pe cei defavoriza i. Piaget) . drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de ras . de cel lalt. limb . o divergen e de cultur . indiferent de originea lor na ional . implicarea comun . aten ia fa cooperarea (üi nu competi ia!). B Curriculum-ul trebuie adaptat ca s in seama de: o diversitatea copiilor. trebuie s in cont de o rela ie tripolar la nivelul gr dini ei: educatoare/ p rin i/copii. üi a altor ütiin e care in în acelaüi timp de art üi de ütiin faptul c metodele cele mai bune sunt üi cele mai dificile. 81 . de situa ia lor material . toleran a. B P rin ii s fie parteneri activi üi direc i în procesul de înv are a copiilor. de naütere sau de alt situa ie. B În gr dini üi în sala de grup trebuie promovate prin practici cotidiene valori precum respectul. adic a-i reprimi printre noi pe cei care ni s-au p rut diferi i.

s se joace împreun . • 82 . f r a se cunoaüte copiii. s înve e modalit i de adresare c tre persoane mai în vârst üi de sexe diferite. se urm reüte: B Participarea activ a tuturor copiilor la activit i. toleran üi respect fa de to i copiii. în primul rând. dar e posibil ca tocmai aceste activit i s duc la formarea unor prietenii. pe principul nediscrimin rii . B Adaptarea activit ilor în func ie de nevoile üi disponibilit ile copiilor. copilul trebuie s înve e s -üi aütepte rândul („aüteapt întâi s vedem ce spune Irina”). împreun cu to i. pentru ele pot opta copiii care au stabilit deja rela ii de prietenie. Æ Educarea unei atitudini deschise fa de grup. B Încurajarea copiilor s se joace împreun . Æ Evitarea monopoliz rii aten iei educatoarei üi evitarea tendin ei de a pârî pe cel cu care este în divergen e sau un altul. ras . s lase timp pentru interven ia celuilalt. Æ În elegerea faptului c via a în grup presupune respectarea unor reguli. Æ Eliminarea manifest rilor de discriminare fa de anumi i colegi. indiferent de na ionalitate. Æ S prezent m o gam de activit i din care copiii s -üi aleag în mod liber. Maniera integrat presupune abordarea realit ii printr-un demers holist în care grani ele dintre categoriile üi tipurile de activit i dispar se topesc într-un scenariu unitar. • Acceptarea conütient a celorlal i üi stabilirea unor norme de comunicare. în cadrul c ruia tema se las investigat cu mijloacele diferitelor domenii de cunoaütere. bazat pe empatie. Æ S cre m unele activit i care îi solicit pe copii s lucreze.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Din punct de vedere al unor practici incluzive. Integrarea/incluziunea trebuie s fie sus inute de interesul üi disponibilitatea noastr . În înv mântul preücolar se pune puternic accentul pe abordarea integral a copilului üi a educa iei sale. Alc tuirea unui program de activit i care s favorizeze dezvoltarea rela iilor de prietenie între copii care se joac împreun . noi trebuie s planific m activit i care s favorizeze crearea rela iilor de prietenie între copiii ajunüi din întâmplare împreun .. religie. • Acceptarea conütient a celorlal i în stabilirea unor rela ii integrate prin: Æ Participarea la jocurile üi activit ile propuse de al ii. Æ Ini ierea unor reguli de baz ale dialogului: s nu întrerup partenerul. Iat câteva sugestii pe care vi le oferim: Æ Având în vedere c aceste grupe se formeaz prin înscriere. Ele pot fi create pentru participarea a câte doi copii cu temperamente asem n toare ori a mai multor copii. B Valorificarea experien elor tuturor copiilor üi valorizarea diferen elor dintre experien ele lor B Explica ii clare astfel încât s în eleag üi s înve e to i copiii. nivel de dezvoltare sau statut socio-economic. aprecierea diferen elor între opinii.adic un înv mânt pentru to i. formule de polite e folosite zilnic.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Æ Organizarea unor activit i de expunere a cunoütin elor , evenimentelor prin care au trecut copiii, a impresiilor despre o întâmplare sau alta; ele se pot desf üura fie la bibliotec , fie la centrul de joc de rol. Æ Activit ile trebuie s dureze suficient pentru a permite copiilor s se acomodeze unul cu altul üi s doreasc s formeze un grup üi cu alte ocazii. Nu trebuie s limit m durata unei activit i, nici s o întrerupem brusc, ci s anun m din timp finalizarea ei. Æ Când planific m activit i de grup, este bine s avem în vedere nivelurile de dezvoltare ale copiilor. Dac interesele lor sunt similare, este de presupus c exist üansa unor prietenii strânse între copii. Toate metodele prezentate la capitolul „Strategii de promovare a înv rii prin cooperare” se pot adapta cu reuüit deplin în promovarea unei educa ii incluzive.

83

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului
z z z

Rela ia observare – evaluare Forme ale evalu rii Portofoliul copilului

z Rela ia observare – evaluare
Cu cât o activitate de înv are este mai complex , cu atât ac iunile evaluative devin mai necesare, evidente üi îüi amplific rolurile. Ce înseamn evaluarea? Evaluarea, este o ac iune complex , un ansamblu de opera ii mintale üi ac ionale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul c reia se precizeaz : • con inuturile üi obiectivele ce trebuie evaluate; • în ce scop üi în ce perspectiv se evalueaz ; • când se evalueaz (la începutul înv rii, pe parcursul acesteia, la sfârüit de bilan ); • cum se evalueaz ; • în ce fel se prelucreaz datele üi cum sunt valorizate informa iile; • pe baza c ror criterii se apreciaz . Alain Kerlan consider c evaluarea presupune o concep ie sistematic üi operatorie pornind de la mai multe întreb ri cheie: - pentru ce se face? (ceea ce pune în evident – func ii ale evalu rii); - în raport cu ce? (destinatarii evalu rii); - ce? (ce se evalueaz ); - cum? (instrumentele üi procedurile de evaluare). B. Bloom în elege evaluarea ca „ formulare, într-un scop determinat, a unor judec i asupra valorii anumitor idei, lucr ri, situa ii, metode, materiale etc.” Evaluarea este o ac iune de cunoaütere, în cazul nostru, a unei persoane – copil cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani.

84

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ca act de cunoaütere, evaluarea prezint unele note comune cu procesul de cunoaütere. Ambele reprezint procese de cunoaütere, întreprinse în scopuri definite, utilizând instrumente üi metodologii adecvate üi presupun opera ii de prelucrare üi interpretare a datelor. Evaluarea are ca procese componente: m surarea (ce a înv at copilul) üi aprecierea ce cuprinde: predic ia (nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urm tor üi în special pentru intrarea în ücoal ) üi diagnoza (ce anume frâneaz dezvoltarea copilului). M surarea nu se reduce la procedura de dimensionare cantitativ , exprimat în limbajul cifrelor, ci trebuie privit ca proces prin care lucrurile sunt observate üi diferen iate. Ea are deci, caracter informal. Dup cum remarc Hopkins K., m surarea se poate efectua üi informal, prin observare; când se realizeaz prin limbajul cifrelor, procesul de m surare este mai complet. Trebuie subliniat faptul c unele fenomene supuse evalu rii nu sunt m surabile sau nici m car observabile direct. În asemenea situa ii, se aplic principiul acceptat în evaluare: „s m sur m tot ce poate fi m surat üi s facem m surabil ceea ce la o prim aproxima ie nu poate fi m surat” . M surarea nu este un scop în sine; ea marcheaz un moment al evalu rii, fiind urmat de prelucrarea datelor ob inute recurgându-se, atunci când este posibil, la metode statistice. M surarea r spunde la întreb ri de tipul: Cât de mult? Ce dimensiuni? Ce cantitate? ü.a. Aprecierea se defineüte ca un proces de judecare a valorii rezultatelor m sur rii. Ea r spunde la întreb ri de felul: cum este?, ce valoare are? , în ce m sur r spunde trebuin elor sau aütept rilor? ü.a. Evaluarea este un concept mai cuprinz tor decât m surarea üi aprecierea. Etimologic, semnific a aprecia valoarea (atitudine axiologic ) ceea ce înseamn c actul de evaluare implic o opera ie dubl : a) înregistrarea obiectiv a dimensiunii fenomenului (m surarea acestuia); b) aprecierea rela iei dintre starea constatat üi criteriul general al unei st ri dorite (activit i reuüite). Func iile psihopedagogice ale ac iunii de evaluare a copilului Func ia diagnostic const în aprecierea, pe baza datelor ob inute în procesul de observare, a nivelului de dezvoltare psihofizic (în raport cu media vârstei üi alte caracteristici individuale), depistarea üi explicarea cauzelor psihologice care stau la baza diverselor reac ii cognitive üi afective. Modalitatea cea mai la îndemân educatoarelor pentru în elegerea acestor cauzalit i este abordarea copilului ca întreg, integrarea acestuia în complexul de factori care îi influen eaz existen a üi interpretarea datelor privind manifest rile psihice üi prin prisma acestor factori. Aceast func ie mai permite stabilirea cauzelor care au condus la o slab preg tire üi la o eficien sc zut a ac iunilor educative. Func ia de constatare üi de m surare indic dac o activitate de înv are s-a derulat în condi ii optime, cunoütin ele au fost asimilate, o deprindere a fost achizi ionat sau stadiul dezvolt rii acesteia. Func ia de reglare. Caracterul permanent pe care trebuie s -l aib ac iunea de cunoaütere psihopedagogic va oferi date privind dinamica diferitelor variabile ale personalit ii. Cunoaüterea acestora îi permite educatoarei reglarea üi ameliorarea interven iilor didactice, diferen ierea üi chiar individualizarea acestora acolo unde este cazul.

85

) în func ie de amploarea activit ii terapeutice se recomand ca aceasta s se desf üoare de c tre o echip multiprofesional (educator. a nevoilor üi disponibilit ilor viitoare ale copiilor. de formare a unor abilit i. Buna cunoaütere psihopedagogic a copilului de 3-6/7 ani e important deoarece în aceast perioad evolu ia este foarte rapid üi diversificat . . • din perspectiva educatoarei – a üti ce a f cut üi ce are de realizat în continuare.).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Func ia prognostic se refer la anticiparea tendin elor üi ritmului de evolu ie a vie ii psihice a copilului. consilierea – accentul se pune pe protejarea dezvolt rii psihice üi contracararea tendin elor deviante. Func ia de condi ionare a deciziilor pedagogice presupune stabilirea direc iilor de ac iune în vederea dezvolt rii la maximum a poten ialit ilor psihofizice de care dispune copilul. neadaptare la cerin ele gr dini ei etc. abandon al activit ii. Acestea pot s fie: .men inerea tipului de interven ie educa ional în vederea activ rii poten ialului real de exprimare a copilului. Traducem în fapt trei deziderate: • s -l ajut m pe copil s se cunoasc pe sine însuüi pentru a-üi valorifica la maxim poten ialul. psihopedagog. dac ne referim la personalitate în ansamblu. Din acest stadiu al educa iei preücolare educatoarea trebuie s fac din aceast ac iune de cunoaütere a individualit ii üi un suport pentru încurajarea autocunoaüterii. sau. de înt rire a rezultatelor. de conütientizare a posibilit ilor etc. • s -i ajut m pe p rin i s -üi cunoasc copilul pentru a-l stimula üi sus ine corespunz tor. cunoaüterea devine posibil numai cu condi ia st pânirii factorilor multipli care alc tuiesc aceasta realitate complex .orientarea ücolar viitoare – dar üi orientarea spre exersarea în procesul educa ional în domeniile în care copilul are dificult i sau dimpotriv . iar educatoarea trebuie s -üi adapteze activitatea la particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. • s ajut m educatoarele s -üi cunoasc mai bine discipolii pentru a le acorda acestora sprijinul necesar la fiecare pas de dezvoltare a lor. În psihologie „a cunoaüte” înseamn a descifra formula psihologic individual . înclina ii speciale. 86 . Aceast func ie permite formularea deciziilor din dou perspective: • din perspectiva copilului – stimulativ . psiholog etc. .psihoterapia – accentul este pus pe recuperare (cazurile de r mânere în urm în dezvoltare. Func ia de informare. adic a factorilor fizici. psihologici. Cei care pot realiza o evaluare obiectiv a copilului sunt cei care interac ioneaz zi de zi cu aceütia . Cunoaüterea în profunzime a fiec rui copil cere mult timp educatoarei üi competen üi nu se reduce la totalitatea informa iilor cu privire la o realitate dat . Profilul de dezvoltare psihologic – aüa cum este el descris de educatoare – constituie o surs de informare permanent pentru p rin i üi un punct de pornire în cunoaüterea proasp tului ücolar pentru înv torii de la ciclul primar. culturali. insucces. Ea permite organizarea interven iilor educa ionale astfel încât ele s faciliteze împiedicarea manifest rilor negative üi valorificarea la maxim a poten ialului copilului. sociali.

deoarece acestea sunt strâns legate între ele üi se influen eaz reciproc. de a încerca lucruri noi. educatoarea urm reüte/observ comportamentul copiilor. • s -i satisfac necesitatea lui de informa ie prin poveüti. Exemple: • s g seasc modalitatea accesibil copilului de a explica lucrurile. exerci ii-probleme.a. de a-üi explica unele lucruri despre propria persoan . stabilindu-se totodat üi relevan a lor pentru ansamblul structurilor individuale. a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. sau al altor momente de regim. a naturii. de a se orienta în lumea înconjur toare a lucrurilor. dar aceasta e bine”. Pentru a avea o imagine global despre dezvoltarea copilului. este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare: • dezvoltarea fizic – s n tate üi igien personal . În baza ei se pot formula pentru p rin i recomand ri (sugestii despre cum s -üi ajute copilul în dezvoltarea lui. al jocului liber ales sau al jocului organizat de c tre educatoare. al plimb rilor. de bucurie sau necaz. Informa ia privind dezvoltarea copilului e bine s fie strict confiden ial (în special cea mai pu in pozitiv ).” ü. În perioada copil riei timpurii. ghicitori. „Aici faci r u. alteori de stagnare. dar ea trebuie comunicat p rin ilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Scopul evalu rii copilului este de a acorda sprijin üi ajutor acestuia în tendin a lui de a afla noul. cu succesele üi insuccesele lui proprii!!! Ac iunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie s aib loc în mediul natural al copilului. rezultatele evalu rii se compar cu performan ele copilului îns üi. fixeaz performan ele fiec rui copil üi reac ia lui la laud sau recompens . s -i acorde mai mult timp üi mai mult afec iune. curiozitatea. 87 . altor adul i sau copii. Datele ob inute trebuie analizate în interrela ie. • capacit i üi atitudini în înv are. • dezvoltare socio-emo ional . Dezvoltarea copilului este un proces global. Rezultatele evalu rii nu trebuie s capete coloratura emo ional sau etic de genul „ Aceasta e r u. st rile de interes cognitive sau cele de lips de interes. În evaluare trebuie inut seama îndeosebi de faptul c fiecare copil are ritmul s u de dezvoltare care înregistreaz uneori momente de salt. Este inadmisibil s i se spun copilului sau s i se dea de în eles c el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorin a de a înv a. nivelul üi ritmul dezvolt rii în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat. • s -l ajute s se includ într-o activitate pl cut üi atr g toare. istorioare. • dezvoltarea limbajului. unitar. În timpul activit ilor. aici nu e bine…. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. men ioneaz problemele ap rute.

fenomenele üi persoanele din jur: manipularea obiectelor. spa ii largi) . care interac ioneaz cu copilul. dac comunic uüor cu educatoarea sau cu ceilal i copii. unchi etc. educatoarele din gr dini . Acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. ritmul lui de dezvoltare üi progresul (sau regresul) lui. nu vine nemijlocit de la copil. pedagogii – specialiüti (de arte. ce juc rii prefer . modalit ile de luare a deciziilor üi asumarea responsabilit ilor. dac este curios. fra i/surori. stilul predilect în ac iune üi înv are. ob inem informa ii despre r spunsurile lui la întreb ri. care ne spune cum este copilul adic eviden ierea particularit ilor individuale. Informa ia primit de la aceste persoane. pot servi drept surse de informa ie despre dezvoltarea copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pentru a aprecia performan ele copilului. .) . pentru ea este important s ütie üi cum diferi i copii influen eaz atmosfera din grup. idei üi propuneri. zgomote. Educatoarea nu numai c are nevoie de informa ie despre caracteristicile ce influen eaz dezvoltarea personalit ii copilului ca membru al grupului. cu adul ii cu care vine în contact. miüc ri. psihologul etc. Putem spune c evaluarea progresului copilului nclude: .Identitatea psiho-fizic a copilului. despre abilit ile de rezolvare creativ a situa iilor problematice ce se isc . educa ie fizic . dac r spunde la o sarcina dat . identific m cum rela ioneaz el cu ceilal i copii. tipurile de activit i üi condi iile în care acestea se desf üoar etc. modul predilect de ac ionare. Ce trebuie s ütim despre copil? . . identificarea elementelor componente. Afl m dac se desprinde uüor de persoanele din familie. • P rin ii. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la gr dini . limbi moderne. Observând copilul. . bunici. s efectu m cu regularitate discu ii cu p rin ii etc. afectuos. • Copilul însuüi ca surs de informa ie. capacitatea sa de concentrare asupra activit ilor. dificult i de adaptare üi înv are etc. • Grupa de copii. comunicative ale copilului. dac este emotiv. Este necesar s repet m observ rile. cum r spunde la diferi i stimuli (sunete. înc din primele zile ale sosirii lui în gr dini . trebuie privit ca una suplimentar deoarece ea este indirect . exprimare. poate servi drept surs de informa ie.Rela iile psiho-sociale ale copilului. Situând copilul în interiorul grupului social. 88 . personalul administrativ üi auxiliar. cum ac ioneaz copilul cu obiectele. medicul üi asistentele medicale. dac are anumite aptitudini speciale.acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului.înregistrarea informa iei c p tate. logopedul.interpretarea acesteia. în dependen cu importan a parametrilor sau a tendin ei acestora de a se schimba. ca üi context social. inclusiv de la p rin i. Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informa ii despre abilit ile cognitive. sociale. . recunoaüterea particularit ilor. cu fra ii/surorile lui. determinate de vârsta cronologic .Ac iunile copilului. ritmul s u unic de dezvoltare üi înv are. cu copiii din curte/cartier. este necesar s se repete unele situa ii de evaluare care in de obiectivele principale privind interven iile educa ionale. aptitudinile copilului.

ƒ fi i realiüti în programarea observ rilor. Pot include citate din dialogurile copilului üi descrieri ale calit ii comportamentului. obiective.înregistr ri narative – pot fi aprecieri zilnice sau impresii asupra activit ilor individuale sau de grup.o mai precis cunoaütere üi evaluare a fiec rui copil în parte referitor la cum se simte acesta. ƒ observa ii pe copii în locuri diferite. cum ac ioneaz . . . observ rile sunt uneori informale üi nu includ înregistrarea. cum gândeüte cum vede lumea. În func ie de contextul educa ional. Pentru a fi eficiente. care sunt înregistrate la sfârüitul zilei. ƒ proteja i confiden ialitatea observa iilor. ƒ concentra i-v asupra unui singur copil.înregistr rile factuale – ofer informa ii despre ce s-a întâmplat care a fost stimulul/motiva ia interesului pentru o anume activitate. „cât” üi „cum” înva copiii. Tehnici de observare informal : . 89 . observ rile trebuie s fie sistematice. ƒ fi i discret – copilul nu trebuie s simt c este supus observ rii. ƒ alege i un sistem practic de înregistrare a informa iilor. stiluri de a înv a un lucru sau altul. Aceast informa ie alimenteaz judec ile f cute asupra copiilor üi a metodelor de instruire potrivite. care au fost reac iile copilului üi cum s-a încheiat ac iunea. Ele sunt utile pentru depistarea unora dintre succesele sau insuccesele zilei.o mai mare capacitate de a reac iona în rela iile cu copiii. Aceast metod este eficient pentru a determina „ ce”. În timp observ rile asupra copilului ne pot dezv lui tipare comportamentale. ƒ înregistra i observa iile cât mai repede posibil. dac a c p tat o anume abilitate copilul sau a în eles corect ceva. selective üi atent înregistrate. spre exemplu. Avantajele observ rii: . Urm toarele orient ri v pot fi de folos în efectuarea observ rilor: ƒ observa i ce anume face copilul.o imagine global a fiec rui copil. . al calit ii acestuia sau al contactului lui cu ceilal i. st pânirea unor abilit i üi progresul ca dezvoltare üi creütere. pentru a ne documenta. preferin e. capacit ilor reac iilor caracteristice precum üi domeniile de dezvoltare mai mult stimulate sau mai pu in. sub aspectul intereselor. Aceste date individuale pot fi raportate la caracteristicile generale de dezvoltare. Înregistrând ceea ce vedem sau ceea ce se face în sala de grup ob inem un document al muncii copilului. cum interac ioneaz ce ütie üi ce poate s fac . în momente diferite ale timpului petrecut în gr dini . Înregistrarea este procesul document rii activit ii observate sau a comportamentului urm rit. alteori ele se fac cu scop precis.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Vom trece în revist câteva metode de acumulare a informa iei: Observarea üi înregistrarea datelor.

Aceasta ne poate ajuta s ne asigur m c acei copii care îüi petrec majoritatea timpului liber. în centrul pentru activit i practice. de aceea. lucruri noi ap rute în dezvoltarea copilului. predic iile üi suspiciunile proprii. în zona bibliotec copilul ar putea înfrumuse a coperta unei c r i pe care „ au editat-o” îns üi copiii. complexitatea deprinderilor üi abilit ilor pe care le presupune vârsta acestora. într-o alt parte a s lii de grup . Toate observa iile de natur medical . implicit. 90 . Modul de organizare a observ rii este decis de c tre educatoare în func ie de num rul de copii în grup . De exemplu. La sfârüitul zilei aceste scurte noti e vor fi transcrise într-un carnet sau dosar (comun sau pentru fiecare copil) . Încerc m s fim obiectivi înregistrând rezultatele observ rilor noastre. atmosfera. f r a întrerupe activitatea cu copiii. Putem observa üi înregistra üi op iunile copiilor pentru diverse centre de înv are sau pentru diferite materiale cu care s opereze. Asupra aprecierilor noastre date copilului ac ioneaz mai mul i factori: informa ia precedent . Este bine s avem permanent la noi un carne el üi un creion. o fraz sau pentru a descrie evenimentele – cheie într-un contact fizic sau emo ional. În fapt. trebuie s fie f cute foarte sistematic. copilul poate fi încurajat s deseneze/picteze norii üi cerul de deasupra castelului care va fi construit în zona Construc ii din cuburi üi cutiu e sau în zona Nisip üi ap sau.). Înregistra i doar ceea ce vi se pare interesant. Listele de verificare pot fi plasate pe pere i de jur împrejurul s lii de grup pentru a ine eviden a op iunilor f cute de copii.parteneri de joac . O list de verificare privind dezvoltarea ofer un exemplu de proces sistematic de colectare a datelor privind nivelul de dezvoltare üi ac iune a unui copil în diferite domenii ale dezvolt rii. pentru a înregistra. Înregistrând comportamentul copilului aüa cum s-a derulat el este necesar : fixarea situa iei care a generat informa ia (numim acei copii sau adul i care au luat contact nemijlocit cu copilul în momentul observ rii. Important este de re inut c toate obiectivele prev zute în curriculum trebuie atinse de to i copiii üi. vor fi încuraja i s exploreze üi alte centre de activitate. de vârsta acestora üi. momentul în care este realizat observarea etc. Înregistrarea datelor strânse prin observare Alege i-v propria modalitate de înregistrare! Respecta i echilibrul dintre informa ia înregistrat üi cea neînregistrat . activitatea în el era inclus. ceea ce ne intereseaz cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. Observarea copilului poate fi structurat urm rind atingerea obiectivelor de referin cuprinse în curriculum üi corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare ale copilului. liste cu comportamente/specifice/de observat. urm rirea lor prin observare pe parcursul celor doi ani pentru care sunt formulate. anturajul care a generat un atare comportament etc. sau pentru diferi i copii . important. dar üi psihologic se consemneaz la dosarul copilului. Putem uüura tranzi ia copilului (trecerea de la un centru la altul) prin amplasarea unei activit i artistice îndr gite de copil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani verificarea zilnic a st rii de s n tate üi a dispozi iei copilului. Aüadar str dui i-v ca p rerile üi convingerile dumneavoastr s influen eze cât mai pu in aprecierea dumneavoastr dat dezvolt rii copilului. Casetofonul este üi el un mijloc eficient de înregistrare a faptelor de comportament al copiilor (informa ia verbal ). Putem avea foi volante üi creioane peste tot în sala de grup .

. deoarece f r acestea au o mai slab valoare informativ .progresele realizate prin înv are (prin realizarea repetat a unor produse ale activit ii). calitatea cunoütin elor.utilizând o activitate deja cunoscut copilului prin integrarea unei activit i noi. se pot organiza activit i pe grupuri mici centrate pe anumite sarcini.însuüirile psihice ale copilului (spiritul de observa ie. original. sau comun. observarea atingerii lor de c tre to i copiii se face prin revenire asupra observ rii lor periodic. . Prin aplicarea acestei metode ob inem date cu privire la: . nestingherit . desenele copiilor trebuie înso ite de explica iile acestora privitoare la inten iile sale.încurajarea intereselor . în condi ii de maxim naturale e pentru c numai aüa vor putea fi surprinse manifest rile spontane ale copilului.capacit ile psihice de care dispun copiii (coeren a planului mintal. degajat . ne putem fixa zilnic un num r de copii pe care s -i observ m având în vedere comportamentele vizate de acele obiective de referin .axarea pe nevoi specifice – dac observ m c mai mul i copii întâmpin dificult i în derularea anumitor activit i. M rturia copilului dezv luie certe aptitudini practice. binevoitoare. capacitatea de a în elege. (Piaget este de p rere c cel mai bine copiii înva unul de la altul. execut ceva.) . Convorbirea üi interviul Convorbirea se desf üoar în condi iile unei dispozi ii normale a copilului. deprinderilor. s decurg într-o atmosfer sincer de încredere. . abilit i care necesit mai mult suport.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În func ie de obiectivele de referin propuse pentru o anumit perioad de timp ( de ex.lucrul în perechi sau pe grupe pentru stimularea acelor deprinderi. for a imagina iei. continuitatea logic a ideilor. De exemplu. Durata observ rii lor poate fi de mai multe zile. dar mai ales tr s turi ale personalit ii. Convorbirile pot avea loc în timpul activit ilor sub forma unor scurte dialoguri cu copilul.stilul realiz rii (personal. 91 . i se pot pune diverse întreb ri). Toat produc ia verbal a copilului trebuie notat üi anexat lucr rii. întrucât obiectivele respective de referin sunt avute în vedere pe parcursul mai multor activit i în zile diferite. astfel c deseori copilul poate fi stimulat prin simpla implicare într-o activitate în perechi sau de grup mic). . priceperilor üi aptitudinilor) . pentru a anumit tem ). obiünuit) . Metoda analizei produselor activit ii este o metod auxiliar üi poate oferi informa ii numai în combina ii cu observarea. mecanismele psihice aüa cum sunt ele în realitate. Ea trebuie s fie liber . . caracteristici ale reprezent rilor etc. Cum putem utiliza informa iile strânse prin observare! V suger m utilizarea urm toarelor tehnici de adaptare individual a informa iilor culese în urma observ rii: . dar üi dificult ile întâmpinate de copii pentru a üti cum s ne redefinim scenariile didactice în perioada urm toare. Convorbirea este recomandabil de utilizat în combina ie cu observarea sau subordonat unei activit i pe care copilul o are de îndeplinit (în timp ce el „solu ioneaz ” o problem sau face. convorbirea üi alte metode de cunoaütere a copilului. amploarea intereselor. Scopul observ rii este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare. Întrucât perioada de atingere a acelor obiective este de doi ani de zile.

motiva ii) necesare integr rii în activitatea care urmeaz . ci cunoaüterea poten ialului de înv are. În gr dini e se poate vorbi de evaluare sumativ . 92 . Pentru cunoaüterea unor particularit i. s i se caracterizeze interesul üi posibilit ile de înv are pentru a se argumenta recomandarea înscrierii sale în ücoala primar sau re inerea în gr dini .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Forme ale evalu rii Activitatea educativ a gr dini ei este complex üi cere forme de evaluare multiple. an ücolar. a premiselor „cognitive üi atitudinale” (capacit i. în special înainte de p r sirea gr dini ei. semestru. eu spun: ceea ce influen eaz cel mai mult înv area. deci etapele activit ii. o func iile ei sunt asigurate pân la final numai dac mijloacele üi resursele sunt stabilite üi folosite pentru a face posibil derularea activit ii în condi ii de eficien . când trebuie s i se constituie profilul de personalitate. de exemplu. b) Func ia prognostic sugereaz condi iile probabile ale desf üur rii noului program üi îi permite anticiparea rezultatelor. Relevând importan a pe care o are în acest sens. Evaluarea sumativ (cumulativ ) este tipul de evaluare prin care se constat nivelul de performan atins în raport cu obiectivele cadru üi de referin cuprinse în curriculum. pentru c pot fi folosite üi concluziile evalu rii formative. inventarul de cunoütin e principale. fiind menit s ofere posibilitatea de a cunoaüte poten ialul de înv are al copiilor la începutul unei activit i. interese. Evaluarea ini ial . Beneficiarii rezultatelor ei sunt în primul rând adul ii. de a üti care sunt premisele de la care pornim s proiect m activit ile de înv are. Se efectueaz la începutul unui program educa ional (ciclu de înv mânt. Anticiparea activit ii se întemeiaz pe utilizarea „gândirii previzionale” üi const în a proiecta în timp üi în spa iu desf üurarea unor ac iuni orientate spre realizarea obiectivelor. o constituie un demers pedagogic esen ial pentru desf üurarea cu succes a programului de instruire. componentele ei üi efectele probabile. se pot organiza üi alte momente de evaluare sumativ . Evalu rii ini iale îi apar in mai multe idei: o evaluarea ini ial este indisociabil construc iei unui demers didactic riguros üi eficace. Asigura i-v de ceea ce el ütie üi instruieüte-l în consecin ! ” Func iile evalu rii ini iale a) Func ia diagnostic . Ceea ce intereseaz nu este aprecierea performantelor globale ale elevilor si nici ierarhizarea lor. este ceea ce ütie copilul la plecare. Constat rile se exprim prin aprecierea m surii în care aceütia au atins obiectivele de referin . subliniaz : „ Dac aü vrea s reduc toata psihopedagogia la un singur principiu. obiectivitatea evalu rii sumative. cunoaüterea numerelor. Ausubel D. Calitatea. Obiectul evalu rii ini iale îl constituie acele cunoütin e üi capacit i care reprezint premise pentru asimilarea noilor con inuturi üi formarea altor deprinderi üi abilit i. a unei deprinderi motorii. creativitatea în plan verbal. începutul unui capitol üi chiar al unei lec ii). Evaluarea ini ial constituie o condi ie hot râtoare pentru reuüita activit ii de înv are. Vizeaz cunoaüterea m surii în care copiii st pânesc anumite cunoütin e üi posed capacit i necesare angaj rii lor cu üanse de reuüit într-un nou program educa ional. pot fi cele dorite când aceasta este realizat de educatoare.

modalit i în func ie de grup üi de educatoare. dintr-o evaluare globala în una nuan at . punctat de cadrul didactic. s fie aplicate. sus inerea activit ii de înv are. Ea vizeaz . De exemplu. dac sunt necesare corec ii imediate üi s fie reglat progresul elevilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Evaluarea formativ (continu ) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic. mai ales la verificarea cunoütin elor. Evaluarea continu are ca scop s -l informeze pe copil asupra obiectivelor pe care trebuie s le realizeze üi s -i in la curent pe copii. observarea acestuia. educatoare. de sus inere a înv rii. imagini sec ionate (puzzle). evaluarea continu transform ac iunea de evaluare: din proces predominant constatativ în unul diagnostic. ini iativ üi grij pentru verificarea propriilor rezultate. Evaluarea continu are caracter permanent üi este integrat în actul didactic. în timpul înv rii. realizându-se pe parcursul activit ii de predare-înv are. 93 . iar în cazul unor eüecuri s se propun exerci ii suplimentare de recuperare. Evaluarea continu antreneaz o evolu ie a elevului marcând o mai mare respectare a ritmului individual. capitol) üi permite o evaluare a performan elor tuturor copiilor privind con inutul esen ial al cunoütin elor parcurse în secven a respectiv . Evaluarea continu se poate realiza cu ajutorul fiüelor individuale. înregistrarea sistematic a rezultatelor. p puüi pentru teatru de mas – alegerea personajelor corespunz toare poveütii. urm rind realizarea lor în cadrul activit ilor recuperatorii. Unele momente ale evalu rii continue au func ie cheie. înainte de înv are trebuie s se asigure c st pânesc bine ceea ce este necesar pentru în elegerea noilor con inuturi. jocuri-exerci ii ü. priceperilor üi deprinderilor. colectarea produselor activit ii lui – toate acestea cuprinse într-un portofoliu care vorbeüte despre progresul copilului pe intervale de timp. Portofoliul nu este doar o colec ie de produse. Astfel în ce m sur au fost însuüite cunoütin ele üi deprinderile predate se identific neajunsurile üi se adopt m surile de recuperare fa de unii copii üi de ameliorare a procesului de înv mânt. aprecieri ale cadrului didactic. Cele mai adecvate modalit i de evaluare a copilului în perioada copil riei timpurii sunt feedback+ul verbal (lauda. p rin i cu progresele înregistrate pe traseul c tre obiectivele vizate. încurajarea). realizat pe secven e mai mici (1-2 s pt mâni. în principal. comentarii. poeziei înv ate. Toate documentele cuprinse în portofoliul copilului trebuie s fie înso ite de observa ii. redarea dialogului dintre 2-3 personaje. Apoi se stabileüte un plan ameliorativ pentru recuperarea cunoütin elor üi deprinderilor neînv ate. În urma evalu rii continue am evaluat volumul de cunoütin e re inut de copii.a. Privit în ansamblu. din ac iune ad ugat activit ii didactice în proces constitutiv al acesteia. el este dovada traiectoriei dezvolt rii lui.

ca premis pentru o diferen iere üi individualizare înv rii cu focalizare pe ameliorarea acelor aspecte care necesit mai mare aten ie. pornind de la calificative pân la note. (sumarul. 94 .atitudini. notate cu numele celor care au lucrat üi data cînd cu fost realizate. reflec iile proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat. El reprezint un veritabil „ portret pedagogic” al copilului relevând: . Presupune un proces de analiz a datelor ob inute pe numeroase c i üi o perioad relativ mare (de obicei raportat la semestru. Printre acestea se afl üi portofoliul copilului.rezultatele deosebite ob inute în unele domenii ca üi rezultatele slabe în altele. lucr rile pe care le face copilul. caietele individuale. care include titlul fiec rei lucr ri/fiüe). El este „ cartea de vizit ” – mijloc de valorizare a datelor ob inute prin evalu ri realizate. individual sau în grup. fotografii care reflect activitatea desf üurat de copil. Ce con ine un portofoliu? lista con inutului acestuia. . individual sau împreun cu colegii s i. contribu ii la activitate care reflect participarea copilului/grupului la realizarea temei date. .capacit i formate. ciclu de înv mânt) . Portofoliul trebuie s cuprind üi observa ii ale cadrului didactic. date ob inute în urma unor ghiduri de observare. .interese üi aptitudini demonstrate. alte materiale. comentarii privind progresele f cute de copil üi aspectele care necesit mai mult sprijin sau stimulare. . în acelaüi timp procesul înregistrat de la o etap la alta. de aceea trebuie s avem are grij în formularea anumitor aprecieri categorice. argumenta ia care explic ce lucr ri sunt incluse în portofoliu. Portofoliul copilului are în vedere toate „produsele” copiilor üi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Portofoliul copilului În evaluare sunt utilizate üi o serie de metode complementare celor clasice. În înv mântul preücolar nu se dau note üi. ca atare. chestionare cu data realiz rii lor. cu data calendaristic a înregistr rii lor. importan a fiec reia.dificult i de înv are. tradi ionale.nivelul general de dezvoltare. an ücolar. Întotdeauna trebuie s ne gândim c fiecare copil este în plin proces de dezvoltare. notarea numeric a rezultatelor copiilor nu poate avea rol de clasificare nici în cadrul probelor de evaluare. Portofoliul constituie cea mia potrivit metod de evaluare a copilului mic. datate. întrucât respect principul de baz al ritmului unic de dezvoltare a copilului. po i constata progresele înregistrate de copil în timp. înregistr ri. . Analizând un portofoliu. Educatoarele pot ine – pe domenii de dezvoltare – eviden a lacunelor înregistrate în dezvoltarea fiec rui copil.

Forma pe care o poate îmbr ca portofoliul este fie o map cu documente. fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video. abilit i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani viitoare obiective pornind de la realiz rile curente ale copilului/grupului pe baza intereselor üi a progreselor înregistrate. fotografii ce reprezint aspecte ale înv rii üi/sau pe cei implica i în activitate. . Portofoliul poate fi folosit la orice vârst . care. care permit aprecierea aptitudinilor. portofoliul cuprinde „ lucr ri sau realiz ri personale ale copilului. precum üi dificult ile acestuia. talentelor. diplome. pe parcurs poate s includ üi alte elemente c tre care se îndreapt interesul copilului üi pe care doreüte s le aprofundeze. Aüa cum afirma profesorul Ioan Cerghit. 2002) . De exemplu. Portofoliul reprezint un element flexibil de evaluare. cele care îl reprezint üi care pun în eviden progresele sale. Avantajele folosirii portofoliului: . DVD. CD ü.implic activ copilul în propria evaluare üi în realizarea unor materiale care îl reprezint cel mai bine. CD. progresiv üi multilateral a procesului de activitate üi a produsului final. Acesta sporeüte motiva ia înv rii” .a. copiii asumându-üi responsabilitatea asupra activit ii desf üurate. pasiunilor. contribu iilor personale.este o metod mai obiectiv de evaluare din perspectiva particularit ilor vârstei timpuri. Autoevaluarea este un proces de înv are. desene. comentarii ale educatoarei dup anumite perioade de timp (semestru. (Ioan Cerghit. . portofoliul este un instrument care îmbin înv area cu evaluarea continu . . materiale.dezvolt capacitatea copilului de autoevaluare. evaluarea devine astfel motivant üi nu stresant pentru educatoare – copil.portofoliul este un instrument flexibil. punând în valoare progresul copilului. În al i termeni. Este o map deschis în care tot timpul se mai poate ad uga ceva. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii. copiii de 5 ani pot alc tui un portofoliu la disciplina educa ie muzical .fotografii din timpul unor ac iuni desf üurate. . an) Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii üi op ionale selectate de educatoare üi care fac referire la diverse obiective cadru üi de referin .evaluarea prin portofoliul este eliberat în mare parte de tensiunile üi tonusul afectiv negativ care înso esc formele tradi ionale de evaluare. care permite aprecierea üi includerea în actul evalu rii a unor produse ale activit ii copilului care în mod obiünuit nu sunt avute în vedere. 95 . . Acesta poate s con in : . adunând materiale într-o colec ie pe care copiii pot oricând s o revad üi s o completeze.desene realizate de copii în leg tur cu ceea ce au înv at üi sim it pentru c nu ütiu s scrie.diplome ob inute în urma desf üur rii unor concursuri de muzic üi festivaluri ( „ Stelu ele dansului” . capacit i vizate de curriculumul pentru educa ie timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani.înregistr ri pe casete audio. Aceast metod alternativ de evaluare ofer fiec rui copil posibilitatea de a lucra în ritm propriu stimulând implicarea activa în sarcinile de lucru üi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. Alc tuirea portofoliului este o ocazie unic pentru copil de a se autoevalua. picturi. aceütia devenind autoreflexivi asupra propriei munci üi asupra progreselor înregistrate. acordându-i timpul necesar pentru dobândirea acelor cunoütin e deprinderi. „ Sub semnul copil riei” ). . . video.

Ca metod alternativ de evaluare. ar tându-le mostre ale activit ilor üi ac iunilor desf üurate de copii. Este un exemplu reprezentativ al activit ii üi al performan elor copiilor unei grupe/gr dini e. portofoliul este compatibil cu instruirea individualizat ca strategie centrat pe stilurile diferite de înv are. Educatoarea încercând astfel s -üi creeze o imagine în rândul colegelor ori în rândul p rin ilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezavantajul portofoliului este acela c nu poate fi repede üi uüor de evaluat üi necesit mai mult timp üi grij permanent din partea cadrului didactic pentru a fi îmbog it cu documente semnificative. sintetizând activitatea copilului de-a lungul timpului (un semestru. pe elaborarea de proiecte ample de cercetare üi înv are. an ücolar sau ciclu de înv mânt) portofoliul poate constitui parte integrant a unei evalu ri sumative sau a unei examin ri. Portofoliul nu este numai o metod alternativ de evaluare a copilului. portofoliul solicit mai mult o apreciere calitativ decât cantitativ üi este mai uüor de aplicat pe grupuri de copii. Poate fi considerat în acelaüi timp un instrument complementar folosit în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echip . Prin complexitatea üi bog ia informa iei pe care o furnizeaz . De asemenea. 96 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 8. Mai jos sunt prezentate schemele propuse pentru realizarea planific rii zilnice üi s pt mânale üi un exemplu în acest sens. a unei luni) a modului în care obiectivele. cu ce materiale üi care metode le va utiliza pe o anumit perioad de timp (zi. De aceea un rol foarte important îl joac observarea üi evaluarea progresului copilului. Dezvoltarea plenar a copilului reprezint scopul primordial al educa iei timpurii. Planificarea zilnic /s pt mânal Planificarea activit ilor reprezint o activitate de baz în aplicarea curriculumului. O durat prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare am nun it poate suporta modific ri. s pt mân . durata atingerii unor obiective poate varia de la o grup la alta. Cadrul didactic este cel care decide care obiective.contextul geografic. . Punctul de plecare în planificarea activit ilor îl constituie obiectivele cadru üi de referin . cât üi pe vertical (pe parcursul unei s pt mâni.interesele copiilor. sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârst 3-5 ani sau 5-7 ani. cu ce con inuturi.obiectivele propuse. urm rim stimularea dezvolt rii complet a copilului. asigurând un continuum al ac iunii cadrului didactic în scopul stimul rii dezvolt rii copilului. în func ie de grupa de vârst a copiilor. Planificarea activit ilor este condi ionat în cea mai mare m sur de specificitatea grupului de copii pe care îl coordon m. Astfel. cum dealtfel variaz în mod firesc de la un copil la altul. aüa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. unele obiective pentru a fi atinse de to i copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activit i.materialele didactice de care dispun. cultural al gr dini ei. care combin domeniile experien iale sub cupola a 6 teme mari. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme. care reflect : . Prin diversitatea lor. 97 . Astfel. Noul curriculum promoveaz ideea activit ilor integrate. . Ea demonstreaz capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele ac iunii educa ionale într-o form coerent . exprimat prin corelarea obiectivelor educa ionale cu con inuturile. . materialele üi mediul educa ional. con inuturile se coreleaz pe o durat mai mare de timp. lun ). deoarece ele reprezint finalit ile tuturor activit ilor care se petrec în gr dini (aüa cum sunt ele prev zute în planul de înv mânt). de aceea prin domeniile experien iale propuse de curriculum. Planificarea activit ilor reflect coeren a atât pe orizontal (în cadrul unei zile de lucru). deoarece planificarea activit ilor este un proces ce este puternic influen at de progresul înregistrat de copii. Aceste teme. obiectivele cadru üi de referin vizeaz dezvoltarea copilului sub toate aspectele. circumscrise celor generale.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE: CENTRE DE INTERES DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor: INVENTAR DE PROBLEME: Ce ütim? Ce nu ütim üi vrem s afl m ? 98 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

S PT MÂNA: DATA/ ZIUA Tura 1 ACTIVIT I DE ÎNV ARE Tura a 2-a

SUBTEMA: SEMN TURA

99

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemplu: TEMA CINE SUNT/SUNTEM ? OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE:

z

CENTRE DE ACTIVITATE DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor:

z

s participe la activit ile de grup, inclusiv la activit ile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât üi în calitate de auditor; s audieze cu aten ie un text, s re in ideile acestuia üi s demonstreze c l-a în eles; s manifeste interes pentru citit; s utilizeze efectiv instrumentele de scris, st pânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. s -üi îmbog easc experien a senzorial , ca baz a cunoütin elor matematice referitoare la recunoaüterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul imi, pe baza unor însuüiri comune (form , m rime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan; s cunoasc unele elemente componente ale lumii înconjur toare (obiecte, fiin a uman ca parte integrant a mediului), precum üi interdependen a dintre ele; s comunice impresii, idei pe baza observ rilor efectuate. s cunoasc üi s respecte normele necesare integr rii în via a social , precum üi reguli de securitate personal ; s aprecieze în situa ii concrete unele comportamente üi atitudini în raport cu norme prestabilite üi cunoscute; s cunoasc üi s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit i practice. s redea teme plastice specifice desenului; s exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; s intoneze cântece pentru copii; s acompanieze ritmic cântecele.

BIBLIOTEC -

ART -

-

c r i üi reviste cu imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie etc. caiete de lucru (fiüe adecvate temei) albume cu poze (tema: Familia mea) felicit ri, vederi, coli de scris, plicuri poütale

-

z

-

creioane negre üi colorate, pensule acuarele/tempera plastilin planüete materiale-suport pentru amestecul culorilor üi pentru diluarea culorii cu ap caiete de desen, coli de carton üi de hârtie A4, A3, A5 instrumente muzicale (tob , trianglu, triol etc.)

JOC DE ROL („C su a p puüii”) -

-

„c su a” utilat corespunz tor pentru activit i care se pot desf üura în familie (g tit, cur enie, petrecerea timpului liber – citit, jocuri, vizionare TV) p puüi tablou/tablouri uzuale cu membri ai familiei sau scene de familie afiüate în spa iul centrului

z z

CONSTRUC II - cuburi de lemn/plastic

ûTIIN E -

NISIP ûI AP - suport de lemn cu nisip

s cunoasc üi s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului; s -üi formeze o inut corporal corect (în pozi ia stând, üezând üi în deplasare).

- cuburi cu litere - maüini, utilaje etc. - personaje-miniatur de plastic sau lemn

- ap - forme de plastic

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ütim?
- c suntem oameni üi despre cum arat un om (corpul uman); - c avem o familie; - membrii familiei üi ce rol are fiecare în familie; - cum trebuie s ne purt m în familie.

Ce nu ütim üi vrem s afl m ?
- despre drepturile copilului; - despre corpul uman (func ionalitatea unor p r i constitutive) - despre cum apare familia üi cât de mare poate fi ea, despre arborele genealogic

100

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Sugestie de planificare saptamânal
DATA 06.10. 2008 ZIUA Lu

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura I)

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura a II-a)

SEMN TURA

ADP: ”Facem prezent ri” (Numele meu este…M bucur s v cunosc.), „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Familii” (citire de imagini din reviste üi discu ii libere despre familiile prezentate în diferite imagini); „Eu” (desen üi colaj – definitivarea propriei figuri prin selectarea üi lipirea ochilor a nasului si a gurii, precum üi prin colorarea cu creionul colorat a p rului); Joc de miücare: „ûotronul”, jocuri la nisipar: „Cas pentru familia mea” Activitate integrat (DLC, DEC): “În familie…” (lectura educatoarei „Dl.Goe” de I.L.Caragiale; predare cântec „Un copil politicos”)

ALA: Citire de imagini, colorare imagini din c r i, desen, puzzle (respectând tematica s pt mânii) ADE üi ADP: „Eu” (continuarea lucr rilor r mase nefinalizate diminea a üi executarea unor noi lucr ri cu cei care doresc); repetare cântec nou înv at „Un copil politicos” üi exersarea acompaniamentului de c tre cei care doresc; mim sau exerci iu euritmic „Copilul politicos”; „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire)

07.10. 2008

Ma

ADP: ”Ce culoare au ochii mei ? Ce culoare are p rul meu?”, „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Mari descoperiri” (studierea unui fir de p r la microscop, studierea pielii cu lupa, lucru cu cartea interactiv „Corpul uman”); “B iat/fat ” (joc de mas – p r ile corpului, caracteristici individuale, îmbr c minte); Jocuri la aparatele de joc üi cu diferite obiecte specifice jocului în aer liber: “Ce pot face” (c rare, alunecare pe tobogan, s rituri cu coarda, üotron etc.) Activitate integrat (DS, DPF): “Corpul meu” (educa ie fizic – predare „Mersul”; observare „Copilul”)

ALA: Jocuri de mas : „Jocul umbrelor” (corelare umbre cu imagini potrivite - oameni sau p r i ale corpului uman) üi „Corpul uman” (b iatfat ), joc senzorial: „Cald-rece/aspru-neted”, num r toare: „Am un nas pe obraz” ADE: „Corpul meu” (prezentare üi discu ie, în grup restrâns, în func ie de interesul manifestat de copii, a planüei dup care s-a f cut observarea diminea a; lucrare colectiv – colorare/lipire – „Corpul meu”, format A1) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire); Op ional englez „My name is…”

08.10. 2008

Mi

ADP: ”M numesc…üi am…ani. Mama/tata/fratele/sora mea/meu se numeüte…”; „M preg tesc pentru activit i” ALA: “Omule i pe nisip” (urme ale degetelor, palmelor proprii pe nisipul ud sau desenarea unor omule i - schematic - cu degetul pe nisipul ud); “Îmi scriu numele” (copiere dup model, scriere liber sau lipirea literelor corespunz toare numelui propriu pe caietele de lucru, pe mapa cu lucr ri proprii, pe ecusonul pentru prezen sau de la tabelul responsabilit ilor etc.); Joc liniütitor „Jocul mut”, jocuri de miücare: “Joac , joac b iete!”, „ ranul e pe câmp” Activitate integrat (DS, DEC) : “Grup m omule i”(colorarea unor omule i de carton cu p m tuful de vat în cel pu in trei culori; exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii)

ALA: „Îmi scriu numele” (cuburi cu litere, litere magnetice, litere autocolant), desen „Omule ul” (schematic, dup model, pe caiet de matematic , în trei culori), selectare üi, eventual, decupare imagini din reviste üi poze cu familii sau familia proprie pentru album ADE: Povestire „Bunicul” de B.ût.Delavrancea ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire);

101

102 . ADP – Activit i de dezvoltare personal .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 09. ADE – Activit i pe domenii experien iale. derularea evenimentului). prepararea unor gust ri. eventual adres ). discu ii libere despre tema sugerat la activitatea de pictur ALA: „Puiüori. puzzle. „Bunicul” (pictur ). implicarea mai multor domenii experien iale üi activarea mai multor centre de activitate. Plimbare în aer liber (observ m cum merg copiii cu m micile lor pe strad ) Activitate integrat (DOS): “Cum ne comport m în familie?” (convorbire. desen prin copierea umbrei corpului în miücare/static sau a unor p r i ale corpului propriu pe coli mari de carton üi. “P rin ii mei”(desen/pictur ). p rin i. „M preg tesc pentru activit i” ALA: ”Eu cu familia mea”(citire de imagini/poze).10. DLL – Domeniul Limb üi comunicare. alc tuirea unui album de familie colectiv. 2008 Vi ADP: ”Povestea mea” (nume. „Feti e üi b ie i” – jocuri de miücare. caracteristici. veni i la mama!”.10 2008 Joi ADP : ”Portretul mamei/tat lui”. labirint. DEC – Domeniul Estetic üi creativ. eventual. cu imagini din reviste/poze) ALA: Rezolvare de fiüe interdisciplinare „În familie”. DPM – Domeniul Psihomotric O activitate integrat vizeaz atingerea mai multor obiective de referin . „Trasee în nisip” (de la gr dini -acas ) ADE: Dramatizare „Dl. conturul umbrei realizat cu materiale de construc ie.“Ghici. ghicitoarea mea !” – ghicitori despre om si familie. „Împreun pentru un mediu curat!” (aranjarea juc riilor în clas üi ecologizarea spa iului verde din curte) DLC: “Sfatul degetelor”(memorizare) Not : ALA – Activit i liber alese.Goe” ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire) 10. Dû – Domeniul ûtiin . jocuri de mas (respectând tematica s pt mânii) ADE: „Grup m omule i” (exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire). colorarea lor. DOS – Domeniul Om üi societate. „M preg tesc pentru activit i” ALA: “E s rb toare în familia mea!” (preg tiri pentru s rb toare.

formarea personalit ii lui.Familia este modelul pe care copilul îl imit . familia a jucat üi joac un rol foarte important în vie ile noastre. cu rosturi fundamentale pentru indivizi üi pentru familie (M. admi ând ca to i oamenii sunt în esen a lor umani. o institu ie stabil . se dezvolt üi se formeaz pentru via a îl ofer familia. care la început este complet dependent de adul i üi i i inspir tandre e aduce cu ea un enorm sens al responsabilit ii. 1996). 103 . J. singurul în care leg turile de dragoste üi consanguinitate cap t o importan primordial . Apari ia unei persoane micu e în orice familie. Ei sunt primele modele pentru modul în care s ac ioneze ulterior ca p rin i. Familia este unicul grup social caracterizat de determin rile naturale üi biologice.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 9. tr ieüte primii ani ai vie ii. Familia este primul grup social (mediul primar de socializare) din care face parte copilul. Mediul în care copilul se naüte. Colaborarea cu familia üi comunitatea z z z z Cum cunoaütem familia copiilor? Cum comunicam eficient cu p rin ii? Cum promov m incluziunea social ? Leg tura: gradini -familie-comunitate. Este una din cele mai vechi forme de comunitate uman .S. el este internalizat puternic în anii copil riei. Copiii îüi observ proprii p rin i cum ac ioneaz în rolul de p rin i. dispersând efectele asupra tuturor. A. P rin ii sunt primii educatori deoarece: . privind modul în care s o îngrijeüti üi s-o educi. care îndulceüte pentru fiecare membru.Comunicarea intrafamilial influen eaz decisiv dezvoltarea psihofizic a copilului. Berge considera familia un fel de cooperativ de sentimente. condi ii ce stau la baza structur rii personalit ii individului. modul de via al familiei este principalul reper în via al copilului. Necesitate.Ei sunt primii cu care copilul interac ioneaz constant înc din prima zi a vie ii . Are rolul central în asigurarea condi iilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copil riei. Ei creeaz o în elegere subconütient a competen elor parentale. loviturile vie ii. . Voinea. aceast umanitate este data de tipul de copil rie pe care l-au tr it. Bruner considera c . eficien Pentru fiecare dintre noi.

Ei pot contribui la dezvoltarea valorilor comunit ii üi la fixarea priorit ilor sociale. copiii üi comunitatea se influen eaz puternic unii pe al ii. Mediul în care tr iesc p rin ii poate sprijini sau devia vie ile lor. p rin ii pot influenta comunitatea. P rin ii dau informa ii educatoarei. gr dini a caut înc solu ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pedagogul John Locke. f r a-l studia. ca agen i ai educa iei. autoritatea p rin ilor üi metodele educative pe care aceütia le folosesc. P rin ii. Implicarea. aütept rile privind educa ia copilului. se adresa p rin ilor: „ Nu trebuie s face i în fa a copilului nimic din ceea ce nu vre i s imite”. responsabilit ile pe care copilul le îndeplineüte în familie etc. Rela ia gr dini -familie nu se poate constitui f r asigurarea unei condi ii de baz . Gr dini ei îi revine rolul de partener în rela iile ei cu familia – acest rol deriv din faptul c este un serviciu specializat. Poate s se comporte ca o surs de for üi siguran . c ci ei îl cunoasc cel mai îndeaproape üi cel mai bine copilul. Astfel. climatul educa ional din familie. dar üi de a familiei sale. La rândul lor. fundamental : cunoaüterea familiei de c tre educatoare. Nu putem educa în mod just un copil f r a-l observa atent. ütiu ce îi place üi ce nu îi place. deopotriv ca indivizi sau ca membri ai unui grup. sau ca o restric ie a dezvolt rii. privind: la rela iile interpersonale dintre membrii s i. educatoarea trebuie s se bucure üi de încrederea copilului. poate determina multe dintre valorile lor. Educarea calit ii de p rinte a r mas înc o cerin societatea.63% de familie. Gr dini a nu poate face minuni. Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea üi flexibilizarea raporturilor în parteneriatul educa ional. a caracteristicilor üi poten ialului ei educativ. iar educa ia dat în aceasta institu ie nu va avea rezultate bune. s înl ture eventuale caren e educative. valorile promovate. a diferitelor institu ii üi persoane din comunitate dezvolt în prezent o imagine complex üi dinamic a influen elor educa ionale. cu cadre preg tite pentru realizarea sarcinilor educa iei copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. de ambian a üi climatul acesteia üi de înclina ia c tre imita ie a copilului. În privin a aceasta ne ajut familia – care este o surs principal de informa ii pentru educatoare. f r a-i în elege personalitatea. îi cunosc obiceiurile. la ce reac ioneaz mai bine üi mai repede. Educatoarea trebuie s cunoasc mai multe aspecte ale vie ii de familie. dac nu se va sprijini üi nu va colabora cu familiile copiilor. convins de puterea exemplului în familie. pentru împlinirea c reia 104 . s previn îndep rtarea lui sufleteasc . deoarece aceasta o ajut în cunoaüterea üi în elegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu üi natural mod s urmeze calea just în raporturile cu copilul s u. stilul educa ional al p rin ilor. z Cum cunoaütem familia copiilor A creüte üi a educa un copil ar trebui s fie pentru to i p rin ii o datorie. Rezultatele unor cercet ri f cute au demonstrat c dezvoltarea copilului este influen at în propor ie de 70. C ldura raporturilor dintre p rin i üi educatoare. De aceea. încrederea üi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de informa ii – pentru care trebuie s g sim întotdeauna timpul necesar.

dialogul dintre educatoare üi p rin i este foarte necesar. La rândul lor p rin ii sunt informa i. ceea ce contribuie atât la buna desf üurare a procesului educa ional din gr dini . cu fiecare familie. de c tre educatoare. fie în adun rile organizate cu p rin ii. Talentul üi tactul pedagogic al educatoarei este indispensabil dialogului deschis. alternând activit ile comune cu cele op ionale. Unele informa ii le putem culege aplicând unele instrumente de culegere a datelor semnificative despre copil. cu atât va fi mai coerent influen a ambilor factori educa ionali üi a ambelor medii educa ionale. s petreac mai pu in timp la televizor sau calculator. Modalit i de cunoaütere: ¨ Întâlnirile cu p rin ii sunt prilejuri pentru a informa p rin ii referitor la modul cum se comport copilul lor cu ceilal i copii üi progresele pe care le înregistreaz acesta în timpul activit ilor. Putem constata c unii p rin i sunt prea indulgen i cu copilul lor. este neastâmp rat. Al ii. care au fost înv a i c educatorul „ ütie cum e mai bine” . Aceste atitudini sau sentimente pot obstruc iona o bun comunicare. Iat câteva exemple: 105 . c la gr dini copiii beneficiaz de un program ra ional. care au avut experien e negative în timpul propriilor lor ani de ücoal . ce statice cu cele dinamice. fie individual prin consulta ii. probabil unii p rin i le-au dat lec ii despre cum s -üi fac meseria. De exemplu: în leg tur cu faptul c a constatat c mul i copii vin obosi i la gr dini atunci educatoarea le sugereaz p rin ilor s -üi culce copii mai devreme seara. Dialogul educatoare-p rinte se poate organiza.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Prin intrarea copiilor în gr dini . ei sunt integra i într-un sistem formal de educa ie. foloseüte cuvinte auzite în familie. la teatru. nu i se cere s respecte normele de comportare civilizat în familie. Educatoarele la rândul lor pot s fi avut experien e negative. Tot la aceste întâlniri educatoarea afl de la p rin i despre problemele pe care aceütia le parcurg üi de cele mai multe ori le ofer solu ii sau le g sesc împreun . care urm reüte atingerea unor finalit i ce decurg din curriculumul educa iei timpurii. Cu cât colaborarea dintre educator üi p rin i este mai strâns cu atât mai bine ambii actori vor cunoaüte mai bine copilul. üi. timp în care copilul are posibilitatea s asimileze cunoütin e üi deprinderi noi. s oferim familiei ocazia s pun întreb ri. de asemenea. Cu cât cunoaütem mai bine familiile copiilor. sau „Ce a i observat c -i place cel mai mult s fac ?” ofer familiei ocazia de a v spune mai multe despre copil. cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. agresiv. Lucrul acesta face ca acesta s se comporte la fel üi la gr dini : nu salut . se pot sim i intimida i de prezen a unor cadre didactice. în excursie etc. Dialogul deschis bazat pe încrederea reciproc cere timp pentru a fi cl dit. echilibrat. Aüadar. pe strad . Cu cât p rin ii vor cunoaüte mai bine programul educa ional. cat üi la o buna educa ie în familie. Nu la fel se simte copilul atunci când este obosit de un program prea înc rcat. nu respect un program zilnic necesar copilului. perturb activit ile – vorbind neîntrebat. ar fi bine s o facem în termeni care sunt pe în elesul familiei. se informeaz reciproc. în acelaüi timp se destinde. în conformitate cu particularit ile de vârst üi individuale. Când d m explica ii despre activit ile din gr dini üi/sau despre problemele care se pot ivi. nu pun la îndoial faptele acestuia. Unii p rin i. Întreb rile cu final deschis precum: „Ce-i place lui Rareü s fac acas ? ” sau „ Ce v povesteüte Ana despre ce facem noi la gr dini ?”.

....................LA...................... ....DATA NAûTERII FIEC RUIA.... PROFESIA ûI OCUPA IA..................... ............NUME ûI PRENUME........................ALE MAMEI…………… AL PTARE .........NUME ûI PRENUME...ALE COPILULUI………… .... .LA TERMEN………………….....DUP NAûTERE.........TELEFON ........... ALTE PROBLEME .............. P RIN I TATA NUME ûI PRENUME ...... PROBLEME DE ADAPTARE ...............TATA...........TATA.. PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL NAûTERII .... FELUL CUM A DECURS SARCINA.. TELEFON.............................NORMAL ……………… ....DE LA ............................................. ..................NAûTERII GREUTATEA COPILULUI LA NAûTERE…… SCORUL APGAR……................ COPILUL ÎNGRIJIT DE MAMA AJUTAT ......................ALTE PERSOANE. COPILUL A FOST ÎNGRIJIT EXCLUSIV DE MAM .ÎNAINTE DE TERMEN……….................CEZARIAN …………………………........... ..ÎN PREZENT... FELUL CUM A DECURS NAûTEREA ...TIMP DE......................... .............Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Fiüa personal a familiei COPIL: ...... COPILUL ÎNGRIJIT DE ................ ...................... TELEFON...............TERMEN DEP ûIT.... STUDENT ETC ).NATURAL ……………….....ARTIFICIAL ……………DE LA…….....TIMP DE......... .......BUNICI..... ........CÂT TIMP................ .......... ..BUNICI..DATA NAûTERII..... LOCUL DE MUNC ..... ........ DE: NUM RUL DE COPII ÎN FAMILIE.............TIMP DE............ 106 ...DE LA......DE LA................ALTE PERSOANE.....................TIMP DE.SARCINII . ...... PROBLEME DE S N TATE ...... .............OCUPA IA ( ELEV................ PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL: .. MAMA NUME ûI PRENUME… LOCUL DE MUNC ……… PROFESIA ûI OCUPA IA......

........... ? Care sunt cele mai dificile ore ? R : ............... 107 ............................ Pute i spune care este programul zilnic al copilului ? R : ............................................. Copilul are ore regulate de somn üi de servit masa când este acas ? R : ........................................................ Este activ acas ? Se joac ? Cu ce se joac cel mai mult? R : ......................................... 5.... 12....................................................................................... 11.............................. 10....................... 8.................................................................. Colabora i cu gr dini a la rezolvarea unor probleme atunci când sunte i solicita i ? R : .................................................................................................................................................Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Chestionar pentru culegerea unor date despre copil R spunzând la urm toarele întreb ri m ajuta i s v cunosc mai bine copilul......................................................................................... 6......................... 3.................................................................................................................................................................................................................................................................... 13............................................................ Cine se ocup în mod special de copil ? R : ........................................................................................................... Cum se comport copilul în familie ? R : ....................... 9............................................... Observa ii üi propuneri R : ......... 1.................. 2...... Observa i o creütere a nivelului de cunoaütere üi deprinderi la copilul dvs............... 7............................................... Ajut la treburile gospod reüti ? R : ............................ Cum poate fi consolat când este trist / sup rat ? R : ...... 4....................................................................................................... Cum se comporta cu persoanele pe care le cunoaüte ? R : ............... ? R : ... Are deprinderi autonome de igien ? R : . Care sunt orele din zi favorabile pentru copilul dvs.............................

Este bine ca asemenea vizite s se fac periodic. dar üi un mod prin care aceütia sunt familiariza i cu programul grupei. copii sau adul i. • vor înv a s desf üoare activit i care s sprijine dezvoltarea s n toas a copilului üi acas . • va înv a cum pledeaz p rintele pentru cauza copilului s u. P rin ii trebuie implica i permanent în activitatea gr dini ei prin participarea lor la crearea unui mediu pl cut. Avantaje pentru membrii familiei: • vor înv a mai multe despre dezvoltarea unui copil. nu numai atunci când au ap rut anumite simptome nepl cute în activitatea de înv are a copilului sau în comportamentul lui. Pentru a ajuta familiile s se simt binevenite üi în largul lor în sala de clas e nevoie de mai mult decât o simpl noti scris sau de o invita ie unic . necesit respectul reciproc care survine în timp. Coeren a üi continuitatea influen elor educa ionale din gr dini üi de acas asigur o dezvoltare cât mai s n toas a copilului. Astfel p rin ii devin parteneri în educa ie de inând informa ii despre scopul programului educativ la care particip copilul lor. cu semnifica ia respectului fa de copil. profesioniütii. Avantaje pentru educator: • va petrece un timp mai îndelungat cu câte un copil în parte sau va avea ocazia s lucreze cu grupuri mai mici. de exemplu g titul sau cântatul la diferite instrumente muzicale. Exist numeroase avantaje ale promov rii particip rii familiei ca üi component esen ial în educa ia copiilor de 3-6/7 ani.sponsoriz ri. Trebuie s -i ajut m pe p rin i s ütie mai multe despre ce le este de ajutor copiilor în dezvoltarea lor. • va vedea cum membrii familiei îi ajut pe copii la rezolvarea de probleme. Crearea unei atmosfere de încredere reciproc . • vor înv a s -üi creasc copilul în rela ie cu al ii. care sunt obiectivele urm rite. cu con inutul üi metodele didactice. • vor putea s extind procesul de înv are üi acas . la o coeren a practicilor educa ionale üi a cerin elor referitoare la copil. • îüi vor dezvolta un sentiment individual al particip rii la procesul educa ional. primul pas trebuie s -l facem noi. a unei baze didactico-materiale satisf c toare prin contribu ii personale . bazat pe comunicare sincer . De aceea. • va înv a lucruri noi despre diverse realit i üi practici culturale. cu materialele didactice üi mijloacele necesare desf üur rii activit ilor. • vor face cunoütin cu prietenii copiilor lor. • vor ajunge s cunoasc üi s respecte echipa de educatori.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Vizitarea gr dini ei de c tre p rin i. cu modul de comunicare üi abordare a situa iilor problematice. izolat . • va afla lucruri interesante legate de talentele üi hobby-urile unor membri de familie pe care aceütia le împ rt üesc copiilor. Rela ia p rinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor rela ii pozitive între familie-gr dini . cunosc progresele f cute de copil üi cum ar trebui sprijinit acesta üi acas . ¨ Participarea p rin ilor la activit i ale grupei reprezint un alt prilej de cunoaütere a p rin ilor. 108 .

ce e voie üi ce nu e voie. în aceeaüi m sur .idei legate de anumite preocup ri. familia üi educatoarea se clarific asupra scopului üi inten iei vizitei.obiective specifice referitoare la copilul lor. Familia se bucur astfel de aten ia educatoarei üi vede cum educatoarea intr în contact comunica ional cu copilul.are üansa de a se discuta pe larg despre progresele üi succesele individuale ale copilului. cine este el üi cum este el. încât trebuie s v planifica i dinainte timpul special pentru ceea ce vor dori ei s v arate. Dac . Nu monopoliza i discu ia. ce este bine üi ce nu este bine.talentele üi aptitudinile membrilor acesteia. relua i prezentarea scopului acesteia.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copiii au avantajul c prin asigurarea unor medii de dezvoltare consecvente din punct de vedere ale solicit rilor (üi la gr dini üi acas ). vor în elege mai bine ce anume se doreüte de la ei.cultura familiei respective. Vizitele la domiciliu pot fi recompensatorii atât pentru educatoare cât üi pentru familii. Gazdele îüi pot imagina c o astfel de vizit ar putea însemna comunicarea unor veüti proaste. Pe lâng respectarea momentului convenabil pentru familie. l sa i întotdeauna timp üi p rin ilor pentru a-üi exprima p rerile despre copii üi ideile lor. La începutul vizitei. . aceasta poate deveni o practic stabilit de comun acord üi poate men ine o bun comunicare îmbun t ind experien a copilului üi familiei. . Educatoarea poate afla lucruri interesante despre: . consecven a üi perseveren a în educa ia copilului la vârste mici sunt caracteristici critice ale unei parcurs educa ional de succes. încerca i s programa i vizita când tat l este acas . E bine s aduce i cu dumneavoastr o juc rie cu care copilul s se joace cât vreme sta i de vorb cu p rin ii. aüadar. Când v planifica i vizita la domiciliu. deschide i discu ia prin a ar ta câteva aspecte pozitive. dac e posibil. chiar üi atunci când a i venit s v exprima i îngrijorarea în anumite privin e. Continuitatea. preocup rile üi interesele acestora. fi i cât mai clari în specificarea scopurilor pentru care veni i. Familia poate împ rt üi: . De aceea pute i aduce câteva mostre din activitatea copilului la gr dini pentru a le ar ta p rin ilor. scopul üi durata vizitei. 109 . . Familia va fi încurajat s viziteze la rându-i sala de grup în orice moment. . ¨ Vizitele periodice la domiciliu. Ele vor fi programate la momentele convenabile acesteia üi-i ofer educatoarei posibilitatea de a cunoaüte familia üi copilul în mediul lor propriu.modul de a interac iona. Dac exist date anume pe care dori i s le comunica i familiei scrie i-le astfel. întotdeauna.neîn elegeri. . respecta i regulile generale de curtoazie. Nu discuta i despre copil în prezen a acestuia decât dac este vorba despre laude sincere sau despre informa ii pozitive. Copiii vor fi atât de încânta i de ideea c educatoarea lor îi viziteaz . Consider m c acest lucru este bine s se fac numai cu acordul p rin ilor. ca ele s poat fi rev zute dup ce dumneavoastr pleca i.

de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice üi motrice ale copiilor. Activit i practice. ca s pot fi o binecuvântare pentru lume”. vizite. În cadrul acestor întâlniri p rin ii trebuie implica i în luarea unor decizii menite s asigure securitatea copiilor. Tu determini. de a-i orienta c tre cunoaüterea activit ilor din gr dini üi sprijinul în desf üurarea cât mai eficient a acestora. propuneri de teme. stabilirea meniului zilnic corespunz tor pentru men inerea s n toas a copilului ü. Aceste evenimente sunt prilejuri de a asigura o cît mai mare coeren între valorile üi practicile educa ionale promovate de gr dini üi familie. prin conceptul de parteneriat care le cuprinde pe toate üi în plus.a. aceast tem era tratat sub denumirea de „colaborare dintre gr dini üi familie”. lucr ri cu materiale din natur . exprim . F r stabilirea unui sistem unitar de cerin e. În pedagogia tradi ional . lucr ri din plastilina. 110 . picturi. Educ -m . dar pot veni üi cu sugestii.colaje). antreprenoriale üi tehnice. La serbare pot participa p rin i üi rude ale copiilor. Organizarea unor expozi ii cu vânzare de obiecte. Tu ii în mâinile tale destinul meu. z Cum comunic m eficient cu p rin ii MOTTO: „ Eu sunt copilul. (Child’s Appeal) ! D -mi. Participarea p rin ilor la excursii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Alte modalit i de cultivare a parteneriatului gr dini -familie Întâlniri formale cu to i p rin ii desf üurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea gr dini elor üi asocia ia p rin ilor. în cea mai mare m sur . V suger m organizarea unor ac iuni ca: „ Tombola prim verii” . üi o anumit abordare pozitiv üi democratic a rela iilor educative. Din suma provenit din vânzarea acestor obiecte se pot cump ra jocuri üi juc rii necesare dot rii centrelor. de activit i. educative pentru abilit i de comunicare. o unitate de cerin e üi o unitate de ac iune când este vorba de interesul copilului. colaborarea dintre cei doi factori educa ionali va r mâne f r rezultatele scontate. Actualmente dimensiunile acestei rela ii sunt mai cuprinz toare datorit l rgirii conceptului de colaborare spre cel de comunicare prin cooperare. te rog. üi mai nou. serb ri. Aceste obiecte se pot realiza în activit i de educa ie plastic üi practic (desene. de a stimula comunicarea permanent cu aceütia. „ Din suflet-pentru suflet” . acele lucruri care s m îndrepte spre fericire. Colaborarea dintre gr dini üi familie presupune o comunicare efectiv üi eficient . dac voi reuüi sau voi eüua în via te rog. P rin ii por fi implica i nu doar in organizarea acestor eveniment. în sensul implic rii active üi al valoriz rii experien ei üi statutului fiec rui actor în egal m sur . anivers ri. Rolul educatoarei este acela de a discuta cu p rin ii copiilor.

care urm reüte obiective specifice ce privesc dezvoltarea copilului. Când educatoarea consider comunicarea ca fiind indispensabil pentru succesul copilului. Astfel. ea devine parte integrant a activit ilor de zi cu zi. problemele specifice pe care acesta le întâmpin üi care necesit o atmosfer mai relaxat . s le asigur m c ele vor fi strict confiden iale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ea concepe cele dou institu ii sociale exprimându-se în schimburi de opinii üi în discu ii. • c familiile v vor împ rt üi informa ii cu adev rat personale üi este de datoria noastr . În func ie de scopul urm rit în cadrul parteneriatului cu familia. • s stabili i locuri special amenajate pentru a purta discu ii între patru ochi üi trata i întotdeauna informa ia primit ca fiind confiden ial . scopurile üi grijile lor. complexitatea actului educa ional. bucuriile. p strându-üi fiecare identitatea üi aportul în mod specific. de organizare sau îmbun t ire a colabor rii sau de educa ie parental . mai cald pentru a crea contextul necesar împ rt üirii de idei üi lu rii de decizii în comun. La copiii cu vârste între 3-6/7 ani este foarte important ca familia üi personalul gr dini ei s comunice liber üi deschis despre copii üi activit ile lor. Modul cum interrela ioneaz p rin ii üi educatorii îüi pune amprenta pe formarea üi educarea copilului. a realit ii umane üi sociale contemporane üi sarcinile tot mai dificile c rora trebuie s le fac fa procesul educa ional fac s se identifice tot mai multe fisuri în rela ia amintit .informale: este un mod de comunicare mai familiar. comunicarea gr dini -familie poate îmbr ca forme diferite cu rezultate diferite. iar atunci când este vorba de decizii. Gr dini a üi c minul p rintesc sunt strâns legate intre ele üi cu cât comunicarea între ele este mai eficient . . mai apropiat. crea i ocazii üi încuraja i familiile s discute cu dumneavoastr despre ideile. adresat în general tuturor p rin ilor. care urm resc scopuri generale. cu atât mai mult sprijin pot primi copiii pentru a trece printr-o perioad educa ional încununat de succes. modalit ile de comunicare cu familia pot fi: . uneori în scris. Cu toate acestea. 111 . a educatoarelor.formale: este un mod mai oficial. Comunicarea cu familia presupune : • s aloca i timp suficient. Numeroasele studii au demonstrat c o rela ie bun între cele dou institu ii ale educa iei – gr dini -familie – este în avantajul dezvolt rii copilului la toate vârstele. administrative.

„Minciuna la copii” etc. c r i pentru copii (modele) casete cu experien ele de înv are ale copiilor sau cu alte exemple de bune practici educa ionale etc. Ca spa iu. rela iile copiilor etc. orarul zilnic. mese mici etc. dezvoltarea. De aceea. materiale care îi pot interesa pe p rin i. clar üi concis. programa. el trebuie s îndeplineasc toate condi iile pe care le impune mediul educa ional: s constituie un mesaj indirect c tre comunicarea cu familia. desene üi lucr ri efectuate de copiii din grupe diferite sau în activit ile de zi cu zi. inclusiv filme cu serb rile copiilor üi cu programul educativ propus de gr dini . „Masa în familie”. • câteva scaune în jurul unei mese de discu ii.) care s ofere o ambian pozitiv üi relaxant . jocuri üi juc rii model pentru vârste diferite. în acest spa iu trebuie amenajate: • obiecte de mobilier pl cute üi func ionale (canapea. broüuri educative pentru p rin i. cu o tematic foarte variat .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare formal z Activit i organizate în cadrul Centrelor de Resurse pentru P rin i (CRP) CRP este un spa iu anume preg tit s asigure un mediu propice comunic rii optime üi pozitive dintre educatoare üi p rin i. hrana. Programul activit ilor planificate este bine s fie stabilit împreun cu comitetul de p rin i. care dac este foarte activ poate prelua o parte din sarcinile CRP üi p rin ii pot amenaja üi organiza acest spa iu üi activit ile lui În cadrul CRP se pot organiza üi sus ine: ¨ activit i de informare Broüurile educative trebuie s aib un limbaj simplu. V recomand m urm toarele c r i üi broüuri educative: „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”. • mic bibliotec în care s fie expuse: c r i despre educa ie. „Cât üi cum privesc copii la TV”. materiale produse de gr dini ca: programul educativ. fotolii. Tot la CRP din gr dini este bine s se g seasc : • ludotec în care p rin ii s g seasc men ionate cele mai utile juc rii pentru copiii de vârste diferite. educa ia. • videotec care va aduna diferite filme educative. Ele vor prezenta teme precum: s n tatea. „Cum le ar t m copiilor noütri dragostea” . creüterea. 112 . Chiar dac de CRP r spunde o singur educatoare (de program) este bine ca el s fie în responsabilitatea tuturor educatoarelor care vor avea acces permanent üi periodic. Modul de prezentare trebuie s fie expresiv üi simplu pentru a atrage aten ia üi a exprima cerin ele necesare într-o manier cât mai atractiv .

Înc perea destinat familiei ar putea con ine üi c r i de specialitate despre dezvoltarea copilului üi despre educa ia parental . În general juc riile se pot împrumuta pentru dou sau trei s pt mâni. Juc riile pot fi p strate în CRP. Biblioteci cu sec ie de împrumut O rezerv special de c r i üi juc rii poate fi disponibil pentru p rin i. B taia”. Referatele. P rin ii trebuie s aib posibilitatea s împrumute oricât de des doresc. liste de eviden cu semn turi. se pretinde ca cei ce lucreaz cu grupuri de p rin i . Dac nu exist astfel de c r i. la fel. pentru ca al ii s le poat citi üi aprecia. Unele dintre ideile acestor p rin i pot fi scrise. 113 . „Aprecierea” . întreb ri cu privire la educa ie. „A spune NU üi a interzice”. „Pedepsirea”. „Frica de întuneric”. „S üti i s -i spune i NU”. broüuri. Toate aceste informa ii se noteaz . care nu poate fi pus în aplicare doar din ce este con inut în materialele oferite (materiale vizuale. „Reguli de polite e”. care uneori pot ajunge la situa ii ireversibile. date pe care p rin ii s le citeasc . „Ignorarea”. iar citirea frecvent de povesti poate deschide gustul pentru literatur pentru întreg restul vie ii copilului. În plus. ideile p rin ilor despre aceasta. care fie le citesc la gr dini fie le împrumut . pentru ca aceütia s le poat folosi acas pentru o perioad de timp. „Singur în camer ?”.în special cu grupe de p rin i cu situa ii mai dificile s fie specialiüti. „Pedepsele. iar educatoarea va îmbun t i via a copilului prin „ educarea p rin ilor”. Programele de educa ie parental Aceste cursuri s-au n scut din ideea c educa ia p rin ilor în ceea ce priveüte comunicarea cu copilul este un element esen ial în via a de familie üi c în societatea româneasc contemporan este deosebit de necesar o asemenea interven ie. Lectura c r ilor pentru copii reprezint momente speciale de tandre e acas între p rinte üi copil. fiüe individuale). Prin informarea üi educarea p rin ilor se pot preveni multe conflicte în via a de familie. expunerile sau dezbaterile abordeaz anumite teme pedagogice. Acestea trebuie s fie la îndemâna p rin ilor. „Igiena: semnifica iile ei” . de interes general. Aceste cursuri sunt bazate pe un cadru teoretic strict. „Oboseala copilului în gr dini ”. Pentru împrumutul c r ilor se pot folosi. „Separarea”. Putem sugera p rin ilor s reflecteze asupra urm toarelor subiecte: „Acordarea aten iei”. În urma desf üur rii acestor cursuri. cartier. educatoarea ar trebui s încerce s scrie câteva date simple despre dezvoltarea copilului. Prin intermediul lor se realizeaz propaganda pedagogic în rândul acestora. Unii membrii ai familiei pot alege ocazia unei întruniri cu familia pentru a face un schimb de informa ii privind creüterea üi dezvoltarea copilului. s de in aptitudini üi profesionalism în folosirea materialelor. educatoarea primeüte semnale importante despre felul üi calitatea educa iei din familie. „Imaginea de sine”. Propuneri de teme de dezbatere cu p rin ii: „Criza de împotrivire”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ activit i de educa ie parental Întâlnirile tematice cu p rin ii se organizeaz pentru to i p rin ii. „Autonomie versus dependen ” etc. Cu acest prilej pot fi invita i specialiüti din domeniul educa iei pentru a prezenta asemenea teme. probleme üi situa ii tensionate în familie. P stra i o list cu semn turi sau buletine individuale pentru a ine eviden a celor care au împrumutat o juc rie üi eviden a datei când juc ria trebuie returnat .

la activit ile desf üurate. dar este de în eles c se pot întâmpla accidente. aceasta este o cale prin care ei se pot sim i utili în activitatea gr dini ei. Rapoartele periodice pot prezenta unele rezultate ob inute în cadrul diverselor proiecte sau evenimente de tipul: „ Color m üi înv „Festivalul copiilor”. juc riile stricate üi c r ile rupte din sala de clasa üi din CRP ar trebui s fie reparate.) z Întâlniri cu comitetul de p rin i. Consilierea familiei presupune üi ac iuni de informare. deoarece pot deveni periculoase. Este important ca familiile s nu-üi fac probleme în ceea ce priveüte aceste împrumuturi. idei üi teze importante pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamiliala üi în rezolvarea situa iilor conflictuale. Activitatea lor ar consta din aranjarea juc riilor üi c r ilor. P rin ii pot primi informa ii despre copii üi pot vedea diferite obiecte pe care aceütia le-au realizat în gr dini . ¨ activit i de voluntariat al p rin ilor ¨ activit i cu sponsori. Decizia de a realiza o cercetare cu aceasta tem a fost determinat .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Membrii familiei pot organiza üi men ine mici biblioteci cu sec ie de împrumut. P rin ii sunt adesea foarte pricepu i în a repara diferite obiecte. din verificarea listelor cu semn turi üi din trimiterea de note c tre familiile care se întâmpl s uite s returneze o juc rie sau o carte. pe de alt parte. Aceast interven ie socio-educa ional este constituit dintr-un complex de m suri care sprijin familia. rela ia dintre familie üi cadrele didactice este mai uüor de influen at üi poate determina efecte pozitive asupra copiilor. dar üi g sirea unor c i noi de comunicare üi colaborare între p rin i üi gr dini . z z Analiza caietelor sau mapelor cu produsele activit ii copiilor. acele firme üi întreprinderi care pot sprijini cu resurse materiale programul educativ (De exemplu: o fabric de mobil poate oferi mici buc i de lemn. copii üi cadre didactice. implicând în egal m sur to i membrii triadei (mam . Se identific tot mai presant nevoia sprijinirii familiei în educa ie. „Sub semnul copil riei” ü. copil). familiile trebuie încurajate üi sprijinite prin ac iuni sociale specifice care favorizeaz derularea optim a rela iilor educa ionale.a. m!”. Comitetul de p rin i se alege la începutul fiec rui an ücolar. tat . deci de transmitere üi primire a unor cunoütin e. 114 . Dac e posibil. de a-i antrena în rezolvarea unor probleme social-gospod reüti. deci spune i-le c orice juc rie folosit în mod normal se poate strica üi orice carte se poate rupe. în prima adunare cu p rin ii. de noile solicit ri asupra familiei cu copii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani üi. pe de o parte. o fabric de sticl poate oferi oglinzi. de recunoaüterea comunic rii insuficiente dintre p rin i. Fireüte c familia trebuie s aib grij ca aceste materiale s nu se deterioreze. în favoarea educa iei familiei üi a educ rii copiilor. intervenind benefic în mecanismele care regleaz rela iile intrafamiliale. Juc riile deteriorate trebuie scoase din uz. „Piticot”. „Stelu ele dansului” . ¨ activit i de consiliere Pentru a-üi exercita cu succes rolul în viata copiilor. În gr dini . Rolul acestuia este de a-i mobiliza pe to i p rin ii în vederea particip rii lor la diferite ac iuni ini iate de c tre educatoare la nivelul clasei sau unit ii.

În cazul unui copil cu particularit i sau probleme specifice. Tonul üi con inutul scrisorilor poate varia. care sunt „transportate” înspre üi dinspre gr dini de c tre copil sau de c tre un membru al familiei. mai ales dac familiile nu prea au timp s comunice astfel la gr dini sau dac nu au telefon. ale unui eveniment sau ale unor excursii. iar bunica. Reuüita este pentru formulare tip. Educatoarele pot utiliza: . Bunica poate participa cu pl cere la o activitate s pt mânal de g tit.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare informal cu p rin ii z Coresponden a scris cu p rin ii: ¨ Scrisorile reprezint o alt modalitate de comunicare cu familiile. • informa ii care in de via a comunit ii. acesta poate fi un mod optim de a asigura fluxul unei comunic ri continue. ajungând s cunoasc mai multe despre activit ile din sala de grup . ¨ Carnetele de dialog Acestea circul între cas üi gr dini üi sunt foarte utile. Aceasta permite copilului s aib un membru al familiei lui care cunoaüte noua lui lume. • cereri de materiale cu care p rin ii ar putea ajuta la realizarea unui proiect. • sugestii despre activit ile care trebuie s se desf üoare acas . Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete cu foi detaüabile. dezb tând activit i üi idei care detaliaz o anumit tem . • note de mul umire pentru p rin ii care se ofer voluntari sau cereri pentru activit ile de voluntariat. Într-o scrisoare de înütiin are se pot include: • anun uri ale unor întruniri. 115 . .scrisoarea de înütiin are.apeleaz la o abordare tematic . poate comunica impresiile üi nout ile restului familiei. Aceasta este o modalitate foarte nimerit în care familiile pot dialoga cu educatoarea. Se poate ca într-o astfel de familie. Trimi ând acas o astfel de scrisoare prin copil din dou în dou s pt mâni sau o dat pe lun v asigura i c toate familiile sunt informate substan ial. Este mai eficient s trimite i scrisori scurte în mod frecvent decât scrisori lungi la intervale rare.scrisori cu diverse anun uri ca: „ evenimente prezentate” . pentru a descrie evenimente üi activit i petrecute în gr dini üi pentru a sugera diferite c i de aprofundare a acestor activit i la domiciliu. „ de re inut” etc. un bunic/o bunic s aib grij de copii cât timp p rin ii sunt la serviciu. . decorate de c tre copil. Astfel se pot uüor aduce la cunoütin a educatoarei üi a familiei succesele sau schimb rile de comportament ale copilului. împreun cu copiii. • opinii despre preocuparea curent a educatoarei. ¨ „ Noti e üi observa ii” trimise la domiciliu de educatoare cu detalii despre activit ile preferate de copil. Se pot trimite ori de cate ori este nevoie. în sala de grup . Scrisorile de înütiin are trebuie s fie scurte üi lizibile.

care trebuie s se asigure de faptul c afiüierele sunt întotdeauna actuale üi interesante. povestiri despre excursiile f cute sau fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. V suger m urm torul mesaj: Dragi p rin i. Ruga i familiile s contribuie la elaborarea acestor afiüiere. Familia apreciaz gestul educatoarei de a trimite astfel de mesaje üi se poate sim i încurajata s trimit la rândul ei mesaje educatoarei. Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient daca educatoarea lucreaz cu copilul la un proiect anume care este apoi aprofundat acas . Este întotdeauna mai uüor üi mai interesant s se alc tuiasc afiüierul printr-o munc de echip . Ele pot fi: anun uri ale diverselor întruniri. vor fi afiüate üi liste cu orarul zilnic. s fie schimbat frecvent.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Majoritatea programelor educa ionale care utilizeaz aceasta tehnica încearc s comunice cu familia prin intermediul carnetului de dialog cel pu in o data pe s pt mâna. o nou deprindere sau un nou comportament. Ele pot de asemenea s con in mul umiri adresate familiei pentru ceea ce a f cut pentru gr dini . Informa iile de pe afiüier pot fi adresate direct anumitor p rin i. Este important ca afiüierele sa fie frumos colorate üi pl cute la vedere. prin copil. Se pot prezenta üi informa ii legate de activit ile petrecute în gr dini . Folosi i-v creativitatea. aspectul lor trebuind. Mesajele trebuie s fie scurte üi clare üi s descrie o realizare a copilului. dac un t tic deseneaz bine. f când în aüa fel încât afiüierele s comunice atmosfera üi activit ile din sala de grup . liste cu instruc iuni pentru voluntari. ¨ Scurte mesajele scrise Comunicarea dintre gr dini üi familie poate fi facilitat üi de transmiterea unei scurte note (a unui mesaj) c tre p rin i. Informa iile de pe afiüier pot repeta sau accentua date deja men ionate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau mesajele scrise. note care trebuie semnate. 116 . iar apoi expune i lucr rile executate pe afiüier. produse artistice ale copiilor. cu p rin ii. biletele cu note despre comportamentul copilului sau despre alte aspecte importante. ruga i-l s vin în sala de clas üi s deseneze sau s picteze împreun cu copiii. ¨ Afiüierul pentru anun uri Afiüierele reprezint o alt modalitate prin care se comunic informa ii familiilor într-o manier informal . De asemenea. Aceasta tehnica func ioneaz foarte bine pentru familiile c rora le vine uüor s se exprime în scris. Dac afiüierele sunt pline de date vechi sau arat dizgra ios familiile nici nu se vor uita la ele. „ MAMA” Veni i s ne bucur m împreun . Schimbarea con inutului afiüierelor poate reprezenta o sarcin pl cut pentru educatoare. Pentru familiile care nu se pot acomoda cu aceasta tehnica alte sisteme pot func iona mai bine. ca de altfel üi con inutul. V invit m s s rb torim împreun fiin a cea mai draga. De exemplu.

z Alegerea unei „zi a p rin ilor”. informa ii despre activit ile tematice. • Afiüa i mesaje adresate direct. lucr ri ale copiilor ü. ac iunile ce se vor desf üura. a unor fotografii üi lucr ri reprezentative. • Nu uita i c fiec rui om îi place s -üi vad scris numele üi s vad afiüate fotografii care îl reprezint pe el üi pe copilul lui. De aceea. când copilul. • Reactualiza i cel pu in par ial informa ia de pe afiüier. Emo iile üi pl cerea cu care se discut sunt impresionante. orarul zilei. „Alimentele-izvor de s n tate”. În urma acestei ac iuni p rin ii pot contribui dup posibilit i. „V aducem la cunoütin c …”. personal. alte informa ii utile pentru p rin i. P rin ii se familiarizeaz üi cu acele juc rii care dezvolt creativitatea üi antreneaz capacit ile fundamentale vârstei. Educatoarea poate dialoga (comunica) cu familia diminea a. copil rie! ”. 3 Amenajarea unor expozi ii se realizeaz în urma desf üur rii anumitor activit i.a. Convorbirile cu p rin ii desf üurate la ora venirii üi cea a plec rii de la gr dini Programul înc rcat al p rin ilor cât üi un orar de lucru prelungit au drept consecin lipsa de timp liber a familiei. titlul proiectului/activit ii tematice. ocaziile informale de dialog. La sfârüit povestesc cum au lucrat împreun cu copiii üi ce impresii au. organizat pentru familii la gr dini . În doi este mai uüor üi mai amuzant. Astfel.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Sfaturi utile pentru o optim utilizare a afiüierelor. Se duc în centrele de activit i üi aleg împreun cu copiii activit ile unde vor lucra în ziua respectiv . „Înv m o poezie”. Copiii se simt mândri üi ferici i c demonstreaz p rin ilor lor cum se joac üi cum lucreaz ei în gr dini . cu obiecte care nu le mai sunt de folos (pentru crearea unui mediu ambiant specific locuin ei) üi cu dona ii de juc rii de la copiii lor mai mari. Totul se poate termina cu o comunicare extrem de eficient între gr dini üi familiile copiilor. • Afiüa i lucr rile copiilor.a. eventualii colaboratori. este l sat la z 117 . • Informa ia trebuie redactat într-o form cât mai laconic . „ûtia i c …”. 3 Popularizarea în rândul p rin ilor a unor proiecte/activit i tematice aflate în derulare. cu grij s prezinte tuturor p rin ilor toate lucr rile realizate de copiii lor. dintre educatoare üi familie au o mare importan . „La mul i ani. V suger m expozi ii de genul: „Prima mea c rticic !”. „Mul umim pentru”. modeleaz . • Ruga i familiile s contribuie la elaborarea afiüierului. • Plasa i inscrip iile la nivelul ochilor unui adult de în l ime medie pentru a uüura citirea textului. realizeaz colaje s. când aceütia sunt pentru câteva ore. Afiüierul poate cuprinde: 3 Gazeta p rin ilor poate avea rubrici de genul: „Avem nevoie de…”. „ Ecopictura” etc. Astfel de proiecte ar putea fi: „Poveütile noastre preferate”. Prin afiüarea la loc vizibil a obiectivelor. „Sugestiile dumneavoastr ne-ar fi de folos”. „Ast zi e ziua ta!”. • Desemna i dou persoane care s se ocupe de întocmirea afiüierului. construiesc. copii. Se sugereaz alte modalit i creative pentru facilitarea comunic rii: „Un mic dejun duminica”. cum ar fi o not de mul umire la adresa unui anume p rinte care a ajutat la un anume proiect sau la o anume activitate. Aici apar: data unor întruniri. deseneaz . coordonatorul proiectului/activit ii tematice.

foarte frumos. dar dezvolt un comportament diferit de cel al majorit ii oamenilor… Principiul fundamental al educa iei incluzive – înv mânt pentru to i. z Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor Se zice c . Integrarea copiilor cu cerin e speciale în programul gr dini ei este facilitat de realizarea parteneriatului între p rin i üi gr dini . de zân . când copilul este luat üi dus acas . dar üi o realitate care câütig adep i üi se materializeaz în experien e üi bune practici de integrare/incluziune. 1999). bolnavi cronici. 118 . toleran üi respect fa de to i copiii. Practicile incluzive vizeaz întâmpinarea nevoilor specifice unor anumite categorii de p rin i: • p rin i cu origine socio-economic defavorizat . p rin i singuri/familii monoparentale. Acesta este. în locul copilului furat. un alt copil. amintind de asemenea diferite aspecte legate de întruniri ulterioare cu familia sau de programul s pt mânal. de implicarea întregii societ i civile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani gr dini . P rin ii pot fi parteneri la educa ie pentru c ei de in mai multe informa ii despre copiii lor. având ca scop exploatarea resurselor existente. ci üi necesar . üi dup amiaza. precum üi de nivelul de rela ii care se formeaz üi se dezvolt la nivelul clasei integratoare. • p rin ii copiilor cu cerin e educative speciale (deficien e. cutume. de obicei. Pentru un astfel de scop este bine s se stabileasc o întrevedere special . pentru a sus ine participarea la procesul de înv mânt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit i” (MEN & UNICEF. Pentru a asigura un timp special acestor dialoguri familiare cu familiile este nevoie ca orarul s lii de clasa s fie flexibil. bazat pe empatie. În mod special. zânele fur copiii oamenilor üi las . tulbur ri üi dificult i specifice. Totuüi. p rin i adoptivi. ea furnizând informa ii privind specificul dizabilit ii copilului. rela ia gr dini ei cu p rin ii copiilor cu CES este nu numai benefic . de interesul üi disponibilitatea cadrelor didactice. mai ales a resurselor umane. copiii cu performan e superioare üi supradota i etc). „Educa ia incluziv presupune un proces permanent de îmbun t ire a institu iei ücolare. Serviciile de educa ie timpurie se adreseaz tuturor p rin ilor. p rin i s raci. împreun cu to i – constituie un deziderat. • p rin i afla i în situa ii critice ce influen eaz exercitarea responsabilit ilor lor parentale üi prezint risc crescut pentru creüterea üi dezvoltarea copiilor: divor a i. aceste momente nu sunt propice pentru discutarea neliniütelor educatoarei sau problemelor cu care copilul se confrunt în perioada respectiv . factori motiva ionali etc). uneori. üomeri afla i în pragul s r ciei. de acceptul üi sus inerea p rin ilor copiilor integra i. Beneficiarii acestui tip de parteneriat sunt p rin ii üi copiii. despre progresele copilului. Acestea sunt momentele când educatoarea poate comunica familiei am nunte despre activit ile zilei. handicapuri. precum üi informa ii privind tot ceea ce pân în momentul includerii în înv mântul de mas a copilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuia (incluzând necesit i de ordin fizic üi/sau psihic. Integrarea/incluziunea sunt sus inute de existenta unui cadru legislativ flexibil üi realist. p rin i vitregi. acesta fiind de fa .

. aten ie. fie suficiente informa ii la îndemâna Avantajele promov rii incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor: • pentru p rin i: . „ To i copiii trebuie s vin la gr dini ” . Este clar faptul c pentru a realiza un parteneriat la nivelul interven iilor timpurii asupra copiilor trebuie s p rin ilor üi c deciziile trebuie preg tite cu grij üi împreun .devin mult mai implica i în educa ia copiilor lor. pentru comunitate. „ 119 . . • din punct de vedere afectiv. • colaborarea üi comunicarea permanent între partenerii adul i constituie un model de comportament üi pentru copii. maturizare etc. simt interesul. m împreun ” . .au nevoie de perfec ionarea practicilor üi schimbarea percep iilor despre educa ie în general üi despre copilul lor în special.resimt nevoia unei inform ri periodice. dar care: . • pentru cadrele didactice: . .copiii devin participan i ai comunit ii üi contribuie la bunul mers al acesteia.avantaje financiare pe termen lung deoarece educarea copiilor în clase integrate cost mai pu in decât în ücoli speciale. .dificult i üi tulbur ri de înv are. V suger m urm toarele proiecte ce s-ar putea derula: „ S -i cunoaütem pe ceilal i üi s înv S fim uni i ca o familie” .ajut la dezvoltarea solidarit ii üi toleran ei comunit ii.tulbur ri de comportament. • pentru comunitate: .temporar au nevoie de sprijin. le apar sentimente de bucurie üi satisfac ie. pentru cadrele didactice.eüec ücolar.descoper noi tehnici de înv are pentru a veni în ajutorul copiilor care întâmpin dificult i. afec iunea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • p rin ii copiilor care întâmpin dificult i de adaptare ücolar respectiv: . . • Munca în parteneriat este üi în avantajul copilului üi în interesul acestuia: • permite o organizare mai bun a întregului demers educativ-recuperator. îüi dezvolt autonomia. . aprecierile adul ilor cu privire la activitatea lor pentru p rin i. copiii cap t încredere în ei.stabilesc prietenii üi rela ii de ajutor cu ceilal i p rin i. .previne üi reduce problemele sociale ale comunit ii üi societ ii. p rin ii în situa ii normale.

Specificul cultural. Cu sprijinul acestora educatoarea îüi poate manifesta disponibilitatea de colaborare în cele mai diverse domenii. Exemple de parteneriate: „ Eu sunt unic” .s se recunoasc üi s se aprecieze informa iile date de p rin i referitoare la copiii lor. . deficien e în plan administrativ ce se vor schimba o dat cu schimbarea sistemului de alocare a fondurilor. Pentru educatoare este foarte important s identifice acei p rin i sau factori de comunitate care pot sprijini. îi informeaz despre valorile promovate în aceste institu ii specializate în educa ia celor mici. Popularizarea sponsorilor se face la loc vizibil prin nominalizare.responsabilitatea s fie împ r it între p rin i üi educator. remedierea unor aspecte negative. z 120 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Triada gr dini –familie–comunitate La nivelul înv mântului preücolar se înregistreaz câteva dificult i: resurse financiare alocate mult prea mici pentru nevoile existente. care s stabileasc pun i de colaborare cu diferi i actori din comunitate.p rin ii s fie privi i ca participan i activi care pot aduce o contribu ie real üi valoroas la educarea copiilor lor. cooperare. Parteneriate cu comunitatea Copilul vine în contact cu persoane diferite. necunoscut pentru el. „ Eu üi ceilal i” . fotografii sau prin cuvinte de mul umire cum ar fi: „mul umim sponsorilor noütri ” . . colaborare. creüte üi se dezvolt într-un mediu comunitar variat. În fapt este o responsabilitate pe care o au diferitele institu ii de a contribui la efortul educativ üi de a sprijini gr dini a.s se valorifice aceste informa ii üi s se utilizeze în completarea informa iilor profesionale. Fiecare institu ie din comunitatea apropiat copilului poate influen a formarea üi instruirea acestuia prin modalit i indirecte. M refer la implicarea lor în derularea unor parteneriate care s conduc la îmbun t irea condi iilor de desf üurare a procesului educa ional üi la creüterea calit ii acestuia. De aceea este nevoie ca membrii comunit ii s fie antrena i în luarea unor decizii. dar üi prin modalit i directe: sprijin. z Parteneriate cu p rin ii Parteneriatele cu familia coopteaz p rin ii ca parteneri în procesul educativ. . Pentru realizarea parteneriatului cu p rin ii este esen ial ca: . „mul umim pentru…” . valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere. dar üi din partea educatoarelor o üi mai mare implicare. s -i antreneze în acest domeniu. „ P rin i üi copii” . slaba diversificare a dot rilor. Aceste dificult i pun în evident nevoia de sprijin din partea comunit ii. .p rin ii s fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiii lor. direc ionarea unor activit i. formându-i ca beneficiari direc i ai achizi iilor de ordin educa ional ale propriilor copii. s valorifice üi s fac cunoscut contribu ia lor.

ce creeaz oportunit i de cooperare.înotul sau gimnastica. conlucrare în vederea atingerii unui scop comun.a. a nevoilor resim ite de ambii parteneri s-a stabilit un acord între unit ile de înv mânt implicate. ¨ Colaborarea cu ücoala Parteneriat gr dini –ücoal În cadrul ac iunii de reformare a sistemului de înv mânt üi reaüezare a lui pe baze moderne.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu prim ria Aceasta institu ie se poate implica în activit i didactice üi de distrac ie pentru copii cum ar fi: . nehot rârea lor cu privire la înscrierea copiilor la ücoal . carti. „Fructe üi legume de vitamine pline” ü. urm reüte g sirea celor mai eficiente c i pentru a asigura adaptarea copiilor cu vârste între 3-6/7 ani la noua etapa din via a lor. În urma consult rilor reciproce. „La drum mici pietoni!” ü. ¨ Colaborarea cu biserica face ca aceasta s promoveze valorile moral-religioase care sunt un punct de reper important în educa ia moral üi comunitar a copilului. „Datini üi obiceiuri la români” . necunoaüterea suficient a prevederilor celor dou institu ii. comunicare. V suger m realizarea parteneriatului: „Paüi spre succesul ücolar” . cu ocazia s rb torilor de iarn . . În urma acestor ac iuni copiii pot fi r spl ti i cu dulciuri. consultare. „Doamne. care constituie un partener necesar în creüterea üi dezvoltarea tuturor membrilor comunit ii üi la care familia face cel mai des apel. „Ur ri de Anul Nou” .finan area unor ac iuni colective: concursuri cu prilejul zilei de 1 Iunie. neconcordan a de cerin e. 121 . ücoala. Exemple: „ Înv m s circul m corect”. juc rii. ¨ Colaborarea cu institu ii sanitare. vino mai aproape” ü. Parteneriatul între cele dou institu ii de înv mânt. . Exemple: „În Tine cred”. Acest parteneriat se naüte dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: rela ia sporadic dintre ücoal üi gr dini . dup cum vizeaz üi îmbun t irea preg tirii profesionale a cadrelor didactice prin activit i organizate în ücoal üi gr dini . se subliniaz tot mai intens ideea parteneriatelor educa ionale. copil rie!”. Exemple: „Copii frumoüi üi s n toüi” . „Artiüti în devenire” . . diplome üi altele.între inerea üi repara ia localurilor de înv mânt. ¨ Colaborarea cu poli ia Ajut în educa ia preventiv üi cultivarea comportamentelor prosociale. dezorientarea p rin ilor în ce priveüte cerin ele scolii.a. experien a cadrelor üi baza materiala a unit ilor implicate.dotarea unit ilor de înv mânt cu mobilier üi alte materiale necesare. echipament informatic. valorificând cunoütin ele. Exemple de ac iuni comune cu prim ria: „La mul i ani.a.

În acelaüi sens. Educa ia familiei üi educa ia p rin ilor se adreseaz în principal p rin ilor üi prevede înt rirea rolurilor acestora în ac iuni în favoarea educa iei üi p str rii coeziunii familiei. Strategiile utilizate în acest sens depind atât de scopurile clientului. Principalele componente ale acestei forme de sprijin reprezint : 1. inova iilor üi reformei. dar üi a unor percep ii. precum üi a obliga iilor celor dou p r i. fotografii cu aspecte de la activit ile din gr dini . ¨ Colaborarea cu mass-media ca sprijin al programelor educative. Dac este vorba de realizarea unui album acesta poate purta numele gr dini ei üi poate prezenta un simbol/emblem care s reprezinte gr dini a. imagini üi idei în sensul valorilor educa iei. ¨ Colaborarea cu parteneri priva i care pot sprijini material unit ile de înv mânt üi anumi i copii (ajutoare). Ea se deosebeüte de consilierea cuplului. ûi alte elemente care s particularizeze unitatea respectiv . orice contribu ie va fi negociat üi contractualizat prin precizarea rolului. 122 . Trebuie încurajate ac iunile de voluntariat. În procesul de consiliere se încearc provocarea unei schimb ri voluntare în atitudinile üi comportamentul celui consiliat. ¨ Colaborarea cu cabinetele de asisten psihopedagogic Consilierea are la baz unitatea triadic familie-gr dini -copil. s se în eleag atât pe sine însuüi. promovare a ideilor noi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu asocia iile nonguvernamentale. a limitelor de competen . fotografii cu întreprinderile economice care au sprijinit material gr dini a. 2. inclusiv cu cele la care iau parte üi p rin ii sau reprezentan i ai comunit ii. care se refer la p strarea rela iilor maritale üi rezolvarea diferitelor situa ii de criz între p rin i. dac exist sponsori. cât üi de orientarea teoretic a consilierului. inându-se seama de coresponden a dintre competen ele personale üi activit ile prestate. p rinte. Consilierea educativ a familiei sau consilierea familial care se refer la un set de ac iuni preventive üi directe de sprijinire a membrilor familiei în îndeplinirea rolului acestora în creüterea. personalul didactic üi nedidactic. fiind constituit din elemente de educa ie aplicate individului înc din copil rie în vederea devenirii unui bun partener de cuplu üi bun p rinte. are üi un caracter preventiv. ¨ Oferta educa ional a gr dini ei unde se cuprind date de baz privind programul educativ üi administrativ. cadru didactic) pentru ca acesta s fie capabil s se ajute singur. îngrijirea üi educarea adecvat a copiilor lor. ca form de participare la via a societ ii üi de promovare a voluntariatului üi a activit ii în favoarea rezolv rii problemelor sociale. urm rind o educa ie eficient üi o dezvoltare optim a personalit ii copilului prin armonizarea celor trei termeni ai rela iei triadice. cât üi realitatea înconjur toare. fiecare grup poate ad uga în album anumite informa ii. Scopul fundamental al consilierii ücolare este sprijinirea clientului (copil. obiectivele generale üi particulare urm rite.

Din experien se trage concluzia urm toare: colaborarea familie-gr dini -comunitate este benefic üi cu rezultate deosebite atât pentru implicarea p rin ilor dar üi pentru membrii comunit ii care îüi dau silin a s se integreze în atmosfera gr dini ei üi s se împrieteneasc cu copiii. capacit i üi competen e parentale üi familiale. . se dezvolt üi este educat copilul constituie o cerin a educa iei de azi. sau psihopedagogi educa ionali) care îüi propun s sprijine familia. . Sunt ac iuni proiectate profesional.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Consilierea familiei üi consilierea parental se adreseaz familiilor cu copii. atitudini. Se recunoaüte faptul c deciziile.p rin ii. ac iunile üi rezultatele educa iei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de op iune dintre mediile responsabile: familie-gr dini -comunitate.copiii. Preocup rile vizeaz constituirea unor deprinderi. 123 . realizate de specialiüti (consilieri psihopedagogi. Beneficiarii parteneriatelor educa ionale: . Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creüte. consilieri educa ionali.cadrele didactice üi profesioniütii în domeniul ocrotirii üi educ rii copiilor.

. G. Bucureüti. Polirom.P. Cosby S. 1988. traducere üi adaptare: Lumini a Costache. Bunescu. S.. N. V. Bucureüti. Hansen. Ruiu. . Alecu. 2002 *** Cum s devenim p rin i mai buni. Preda. Bucureüti. Breban.A. G. D. Editura Lumen. 124 . Centrele de resurse pentru p rin i din înv mântul preücolar. Consilierea üi educa ia p rin ilor. . Janet K.E. 8. Editura Compania.C. Gongea. Rogers. E. 2002 3. Brenda Padina üi Cezar Iliescu-Halt 6. 7.6. Psihopedagogie special . .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Bibliografie: 1. Kirten A. Activit i bazate pe inteligen e multiple. Roxane K. . 2000. Cristina. Badea. Vr ümaü. 1997 2. . Kaufmann. 2000. Kate Burke Walsh. Educa ia p rin ilor.Y. Play in the Lives of Children. E. . Alois. M. Preda. Ionescu. Educa ia pentru ütiin în gr dini a. G. E. Sawyers. 2004 4. Livia Trif. Craiova. M.D. Ghergu . . Editura Aramis. Washington D. Strategii üi programe. Crearea claselor orientate dup necesit ile copilului 5. Bucureüti.. Editura Reprograph. Iaüi. . Editura Mark Link. Ciucureanu.E. 2002.C. pag. Neam u. Viorica. . .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 125 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 126 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 127 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 128 .

.

ghid bune pra de ct i ci .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful