MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învãþãmântul Preuniversitar

ghid de bune practici
2008 pentru educaþia timpurie a copiilor între 3 - 6/7 ani

GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU

EDUCA IA TIMPURIE A COPIILOR ÎNTRE 3-6 / 7 ANI

Gr dini ei nr. CERCET RII ûI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv mântul Preuniversitar Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani a fost realizat în cadrul Proiectului pentru Educa ie Timpurie Incluziv . 3 Step by Step-Tulcea. Gr dini ei cu Program Prelungit nr. Mul umim Gr dini ei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe. 2 . 1-Videle üi Gr dini ei Waldorf-Pucioasa. din cadrul Programului de Incluziune Social cofinan at de Guvernul României üi Banca Mondial . pentru amabilitatea de a oferi poze pentru ilustrarea prezentului ghid.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCA IEI.

.

.

principii. .de a crea o perspectiv comun üi unitar în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvolt rii üi educa iei copilului în perioada timpurie. cu scopul primordial de a-l ajuta s se dezvolte deplin. exist experien acumulat . teorii bazate pe cercet ri noi. . Ghidul are ca reper primordial COPILUL! Tot ceea ce ütim. cu atât vom înv a mai multe despre ceea ce ar trebui s facem pentru a-l ajuta s creasc üi s se dezvolte la nivelul întregului poten ial de care dispune. credem üi gândim despre copil se reflect în tot ceea ce facem pentru el. Ultimele cercet ri au demonstrat üi argumentat modul în care trebuie abordat aceast perioad de vârst insistând pe practicile adecvate de îngrijire üi educa ie a copilului mic.de a promova practicile educa ionale care stimuleaz üi sus in dezvoltarea copilului. practici confirmate care üi-au demonstrat în timp eficien a. Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezint un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucreaz cu copiii de vârst timpurie cu scopul: . reguli. Succesul educa iei se bazeaz pe adaptarea demersului educa ional la nevoile individuale ale fiec rui copil. valori. 5 . Ideea central este aceea c fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezint punctul de plecare în toate deciziile luate în privin a lui. idei.de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnic . .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani CUVÂNT ÎNAINTE Copil ria timpurie reprezint cea mai important perioad din via a unui individ prin consecin ele durabile pe care le are asupra dezvolt rii ulterioare a acestuia. În educa ie nu exist re ete. Cu cât ne vom apropia mai mult de el üi îl vom în elege mai bine.de a oferi sprijin în aplicarea cerin elor Curriculumului Na ional.

al s n t ii. a stimei). Este un proces ordonat continuu în care copilul dobândeüte cunoütin e. au fost explicitate üi completate. Astfel.avantajele abord rii holiste (globale) a copilului acordându-se aten ie în egal m sur dezvolt rii acestuia atât în plan fizic. Dezvoltarea este definit ca sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe üi mai detaliate. Conceptul conform c ruia copilul este un tot unitar are la baz principiul acceptat pe larg c toate domeniile creüterii üi dezvolt rii umane sunt legate între ele. Factorii ereditari üi de mediu. influen eaz ritmul üi calitatea dezvolt rii copilului – de aici diferen ierea atât de semnificativ a dezvolt rii copilului. Nici unul din aspectele dezvolt rii nu se manifest de sine st t tor. interesele üi ritmul individual de dezvoltare a copilului. dezvolt comportamente adecvate. adaptabile. Sunt numeroase modalit i de clasificare a domeniilor dezvolt rii (cea mai r spândit fiind cea a lui Bloom). precum orice practic devine improviza ie dac nu este sus inut cu argumente ütiin ifice. achizi ioneaz deprinderi. Creüterea se refer la schimb rile specifice de ordin fizic üi creüterea în dimensiune. cognitiv. Ele sunt procese complementare. încredere. Sunt prezentate numeroase argumente care sus in: . aceste domenii ale dezvolt rii copilului sunt prezentate üi constituie direc ii prioritare în aplicarea curriculumului. cele trei domenii clasice în psihologie. iar toate deprinderile. reflect intercorelarea abilit ilor. Respectarea drepturilor fiec rui copil. Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate. dezvoltarea rela iilor cu semenii bazate pe respect. perspectiva psihopedagogic actual privind educa ia copilului mic. socio-emo ional. preocup rile de conceptualizare cât mai comprehensiv a dezvolt rii copilului au condus spre definirea acestor domenii având ca reper atât psihologia dezvolt rii. unici în cazul fiec rui copil. precum üi în plan cognitiv üi socio-emo ional. polite e.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Cunoaüterea creüterii üi dezvolt rii copilului este absolut necesar pentru în elegerea fiziologiei üi patologiei vârstei. dar üi finalit ile educa iei în perioada copil riei timpurii. domeniul fizic (psihomotor). . În prezent. principiile de baz care trebuie respectate în abordarea integrat a copilului. Se ütie c orice teorie devine steril dac nu este înso it de practica ce îi poate confirma valoarea. onestitate sunt aspecte care stau la baza elabor rii acestui ghid. În curriculumul pentru educa ia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. toleran . colaborare. asigurarea egalit ii üanselor la educa ie.necesitatea respect rii unicit ii fiec rui copil prin adaptarea educa iei la nevoile. oricât de simple sau complexe ar fi. pe plan interna ional. se autodefineüte în raport cu sine üi cu ceilal i. conturând universul teoretic al educa iei timpurii. valorizarea sinelui (cultivarea respectului fa de sine. Acestea sunt: 6 . Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practic .

care influen eaz decisiv procesul de înv are. În strâns corela ie cu conceptul de sine se dezvolt imaginea despre sine a copilului. a comunic rii (cuprinzând abilit i de ascultare. Dezvoltare fizic : Dezvoltarea motricit ii grosiere Dezvoltarea motricit ii fine Dezvoltarea senzorio-motorie S n tate üi igien personal : Promovarea s n t ii üi nutri iei Promovarea îngrijirii üi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal 2. cum sunt s ritul. cunoaüterea üi aprecierea c r ii Dezvoltarea capacit ii de discriminare fonetic .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. s n tate üi igien personal – cuprinde o gam larg de deprinderi üi abilit i (de la miüc ri largi. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo ional – vizeaz debutul vie ii sociale a copilului. dar üi a în elegerii semnifica iei mesajelor). capacitatea lui de a stabili üi men ine interac iuni cu adul i si copii. Interac iunile sociale mediaz modul în care copiii se privesc pe ei înüiüi si lumea din jur. gramaticii. al turi de cunoütin e üi practici referitoare la îngrijire üi igien personal . asocierea sunet-liter Conütientizarea mesajului vorbit/scris Însuüirea deprinderilor de scris. pân la miüc ri fine de tipul realiz rii desenelor sau modelarea). DOMENIUL Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii – vizeaz dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. precum üi dezvoltarea conceptului de sine. sintaxei. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj 7 . nutri ie. crucial pentru acest domeniu. alergarea. practici de men inerea s n t ii si securit ii personale. Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii: Dezvoltarea capacit ii de ascultare si în elegere (comunicare receptiv ) Dezvoltarea capacit ii de vorbire üi comunicare (comunicare expresiv ) Dezvoltarea premiselor citirii üi scrierii: Participarea la experien e cu cartea. nonverbal si verbal ) üi preachizi iile pentru scris-citit üi înso eüte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. DOMENIUL Dezvoltarea fizic . de a în elege üi a r spunde emo iilor celorlal i. dezvoltarea senzorial . Dezvoltare social : Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu adul ii Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu copiii de vârst apropiat Acceptarea üi respectarea diversit ii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emo ional : Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emo ional Dezvoltarea expresivit ii emo ionale 3. dar üi coordonarea. comunicare oral si scris . Dezvoltarea emo ional vizeaz îndeosebi capacitatea copiilor de a-üi percepe üi exprima emo iile.

8 . DOMENIUL Capacit i üi atitudini în înv are – se refer la modul în care copilul se implic într-o activitate de înv are. Aceast idee este promovat de: • Abordarea integrat a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experien iale care vizeaz toate domeniile de dezvoltare men ionate în curriculum. metode ütiin ifice) 5. Ideea care str bate ghidul. evenimente üi persoane. cunoaüterea üi în elegerea lumii: Reprezent ri matematice elementare (numere. Spa iul. reprezent ri numerice. precum üi la atitudinea sa în interac iunea cu mediul üi persoanele din jur. dar stabileüte mai greu rela ii cauzale între fenomene. îndeosebi prin exemplele üi recomand rile prezentate. Dezvoltarea gândirii logice üi rezolvarea de probleme Cunoütin e üi deprinderi elementare matematice. În elegerea fiec rui domeniu al dezvolt rii contribuie la conturarea „portretului” copilului. care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate üi permanente legate de abilit ile copilului üi comportamentul lui. modul în care abordeaz sarcinile üi contextele de înv are.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. dar vorbeüte mai târziu. dincolo de caracteristicile lor fizice. fenomene. în elegerea modelelor. m surare) Cunoaüterea üi în elegerea lumii (lumea vie. concepte de spa iu. cunoütin e elementare matematice ale copilului üi cele referitoare la lume üi mediul înconjur tor. P mântul. Domeniul include abilit ile de gândire logic üi rezolvare de probleme. opera ii. în afara deprinderilor si abilit ilor men ionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. altul are capacitatea de a rela iona foarte uüor. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv – a fost definit în termenii abilit ii copilului de a în elege rela iile dintre obiecte. forme geometrice. este c înv area üi dezvoltarea copilului la vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectiv integrat . Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de stimulii pe care-i întâlneüte copilul üi de posibilit ile de înv are oferite de mediul educa ional. obiecte. Curiozitate üi interes Ini iativ Persisten în activitate Creativitate Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvolt rii normale a copilului üi sunt utilizate pentru a descrie evolu ia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvolt rii. proiectarea de unit i tematice care integreaz obiectivele cadru ale tuturor domeniilor de experien iale prin sarcinile üi materialele utilizate. Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme.

Noi trebuie s fim preg ti i üi convinüi c prin interven iile noastre educative stimul m dorin a üi nevoia de cunoaütere. ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactic de zi cu zi. atât teoretice cât üi practice. promovarea üi sus inerea unei noi perspective asupra educa iei copiilor de 3 – 6/7 ani. Gradarea progresiv de la teorie la practic de-a lungul întregului ghid a avut ca scop unic argumentarea necesit ii promov rii activit ii integrate la vârstele timpurii. cooperare prin modul de evaluare üi planificare a programului zilnic. iubire! Gândit s fie prietenos üi folositor în acelaüi timp. dorin a üi nevoia de miücare. dorin a üi nevoia de joc. încurajare üi. Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare. 9 . dorin a üi nevoia de a se exprima în forme cât mai variate. siguran . Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrat în cadrul activit ii copilului în gr dini . descoperire.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • • • Corelarea domeniilor de dezvoltare üi a celor experien iale cu tipurile de activit i proiectate üi cu centrele de activitate organizate în sala de grup . asigurându-i protec ie. Copilul înva f când! S -i oferim toate oportunit ile de a înv a. Organizarea mediului de înv are care s permit dezvoltarea liber a copilului üi s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. dorin a üi nevoia de explorare. mai presus de toate. s ofere informa ii de ordin general dar üi repere importante. Parteneriatul dintre gr dini – familie – comunitate conduce spre abordarea integrat a înv rii üi dezvolt rii copilului în func ie de necesit ile üi cerin ele individuale ale sale.

a judeca. dezvoltarea üi înv area copiilor de la naütere pân la intrarea în ciclul primar (formal. o dimensiunea fizic / motorie (abilitatea de miücare üi coordonare. fizic üi emo ional a lor. social . • Dezvoltarea reprezint un proces continuu de schimbare în cadrul c ruia nivelul de miücare. 10 . Conform Raportului de monitorizare global a Educa iei pentru To i (2007). o dimensiunea socio-emo ional (abilitatea de a interac iona cu lumea din jur üi de a tr i emo ii sentimente adecvate). în func ie de evolu ia individual üi de vârst a acestora. iar pentru reuüita educa ional a copilului e necesar s fie antrena i to i agen ii cu influen e asupra copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 1. Educa ia timpurie încorporeaz ideea c vârstele mici constituie baza personalit ii. creüterea. care se centreaz atât pe dezvoltarea fizic . Obiectivele generale ale educa iei timpurii Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie. În aceast perioad educa ia este un proces holist. a abord rii z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea individului Educa ia timpurie este prima treapt de preg tire pentru educa ia formal üi se adreseaz copiilor de la naütere la 6-7 ani. informal. • Dezvoltarea este un proces multidimensional. cât üi pe cea cognitiv . o dimensiunea cognitiv (abilitatea de a gândi. socio-emo ional üi const în activit i üi experien e care influen eaz dezvoltarea plenar a copilului. nutri ia üi igiena. a asculta üi a în elege. dezvoltarea cognitiv . a comunica oral üi scris). a reflecta. gândire. oferind condi ii specifice pentru dezvoltarea deplin . educa ia timpurie sprijin supravie uirea. incluzând s n tatea. pornind de la familie. nonformal). institu ii de educa ie pân la comunitate. s n tate üi nutri ie). sim ire üi interac iune al copilului cu persoanele üi obiectele din lumea înconjur toare devine din ce în ce mai complex. Copil ria timpurie z z z z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea invidului Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii üi contribuie la perspectiva integrat înv rii üi dezvolt rii.

lucrurile din jur. joc. Tot ce se întâmpl în primii ani de via ai copilului este esen ial. atât pentru progresul s u imediat cât üi pentru viitorul s u. Cultura influen eaz toate aspectele dezvolt rii umane üi este reflectat în tradi iile üi regulile de creütere a copiilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea este un proces integrator. copiii trecând prin procese succesive de asimilare üi acomodare. Formarea abilit ilor de autoreglare constituie piatra de temelie în dezvoltarea copiilor mici sub toate aspectele. De aceea educa ia timpurie are în vedere aceast perioad fundamental pentru dezvoltarea creierului. repeten ie sc zut ). se schimb percep ia celorlal i asupra poten ialului copilului. Dezvoltarea poate fi influen at în copil ria timpurie prin interven ii eficiente. • ¨ Repere cheie privind dezvoltarea Dezvoltarea uman este determinat de interac iune dinamic üi continu a factorilor biologici üi a experien ei. asupra carierei sale ücolare (note mai mari. lingvistice. ¨ Efectele pozitive ale educa iei timpurii Educa ia timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ilor copilului. cognitive. care schimb echilibrul dintre riscuri üi factorii protectori. Rela iile umane üi impactul lor asupra individului constituie elementele unei dezvolt ri s n toase. independent de mediul de provenien . reflectând dorin a proprie fiin ei umane de a explora üi st pâni mediul. de a-üi dezvolta capacit ile de rela ionare. Dezvoltarea copiilor se produce pe c i individuale. atunci când mediul educa ional üi interac iunea adult-copil promoveaz calitatea üi incluziunea. se afl într-o strâns determinare üi rela ionare reciproc . grij . traiectoria lor este caracterizat prin continuitate üi discrepan e. Timpul în care copilul trece prin experien e proprii are importan . Educa ia timpurie dezvolt abilit ile sociale ale copiilor. comunicare va manifesta dorin a üi încrederea de a înv a repede. se influen eaz üi se dezvolt simultan. Aceast interac iune dintre dimensiuni. Copiii sunt participan i activi la procesul de dezvoltare a lor. distincte din punct de vedere conceptual dar interdependente organic. sociale. emo ionale ale copilului. Dac un copil se confrunt cu st ri de stres emo ional üi nu poate face fa stresului vor fi afectate capacit ile lui de a se dezvolta fizic üi de a înv a. - 11 . Un copil care se bucur de aten ie. toate dimensiunile dezvolt rii sunt interdependente. se îmbun t eüte abilitatea intelectual a copilului pe termen scurt. solicit o aten ie asupra “copilului în întregime”. precum üi prin contexte culturale semnificative. ce determin progresele în formarea capacit ilor fizice. Toate modific rile ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la baz interac iunea acestuia cu oamenii. conducând la preven ia unor probleme sau deficien e. dar el r mâne vulnerabil în fa a riscurilor üi este predispus s accepte influen ele protectoare din primii ani de via pân la maturitate. r bdare. Copiii dobândesc atitudine pozitiv üi motiva ie pentru activitatea ücolar .

Copiii sunt aborda i ca subiecte care îüi utilizeaz capacit ile fizice üi intelectuale în continu dezvoltare. Copiii îüi construiesc structuri mentale care iau naütere prin interiorizarea ac iunilor cu obiectele. Cunoaüterea noului activeaz procesul de asimilare üi acomodare.un program zilnic ütiin ific. Copiii proveni i din medii socio-economice defavorizate. iar în elegerea se produce doar atunci când aceste procese se afl în echilibru. pentru a interac iona activ cu mediul üi a ac iona asupra acestuia.calitatea preg tirii personalului. universale. cuprins între 2-6 ani. pe practici pedagogice de succes pe plan mondial. Piaget privind impactul înv rii prin descoperire üi explorare asupra dezvolt rii copiilor mici constituie baza educa iei timpurii. mediul poate frâna sau stimula ritmul dezvolt rii. . metodologia propus în acest ghid se bazeaz pe o re ea teoretic solid .practici de grupare eficient a copiilor. ¨ Teoriile constructiviste acord aten ie egal eredit ii üi educa iei în dezvoltarea copilului. În concluzie. Dezvoltarea üi înv area sunt constante. rate mai sc zute de abandon üi o dorin mai mare de a fi integra i în societate. . sunt: ™ stadiul inteligen ei senzorio-motorii. cuprins între 0-2 ani. cuprins între 6/7 – 10/11 ani. .Educa ia timpurie are efecte pozitive asupra integr rii sociale a adolescentului üi adultului. - z Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii Pentru realizarea unei educa ii centrate pe copil. În acest proces ei îüi dezvolt capacit i cognitive üi modele comportamentale tot mai complexe. . reciproce între procesul de asimilare üi adaptare. parcurg un traseu ücolar mai lung. educa ia timpurie îüi pune amprenta pe tot parcursul vie ii copilului üi de aceea programele de înalt calitate depind în mod direct de: . . punând accent pe dezvoltarea cognitiv .mediul educa ional adecvat. prin adaptare îüi modific schema conform obiectului. ™ stadiul opera iilor formale. Ideile lui J. peste 11 ani. se reduce comportamentul delicvent. 12 . dar etapele parcurse în dezvoltare sunt generale. ™ stadiul opera iilor concrete.implicarea p rin ilor. ™ stadiul gândirii preopera ionale. Stadiile dezvolt rii în procesul de înv are üi formare a personalit ii copilului. Prin asimilare coreleaz obiectul cu schema deja existent . care au beneficiat de o educa ie timpurie adecvat . dup Piaget.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Frecventarea unei institu ii üi durata acestei frecvent ri reprezint o condi ie esen ial pentru înregistrarea unor progrese în dezvoltarea copilului.

Dup Erikson: . loialitate.Piaget. Ulterior informa iile dobândite prin explorare sunt utilizate în ac iuni. . stabilind raporturi între obiecte. Copilul se str duieüte s g seasc explica ie evenimentelor üi lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i crea oportunit i pentru cercetare üi explorare. ™ În primul an de via exist rela ia bipolar încredere-neîncredere ce poate avea ca achizi ie încrederea în adul i. anumite calit i. o zona proximei dezvolt ri – spa iul în care copilul ajunge s solu ioneze problema. au o anumit structur üi se soldeaz cu un produs psihologic pozitiv sau negativ ce marcheaz dezvoltarea ulterioar a personalit ii. ¨ Teoria dezvolt rii psihosociale a lui Erik Erikson completeaz teoria dezvolt rii cognitive a lui J. .poten ialul de dezvoltare al individului cap t împlinire pe tot parcursul existen ei. fiin e. personal . Înv area în primii doi ani este senzorial . . Orientarea procesului educativ spre zona proximei dezvolt ri este o condi ie prioritar pentru educa ia copilului. ™ De la 1 la 3 ani → autonomie / emancipare – dependen a / îndoiala üi genereaz autocontrolul. evenimente. ™ Între 6 üi 11 ani → constituirea ini iativei – sentimentul de inferioritate conduce spre sentimentul competen ei.individul traverseaz crize de dezvoltare în urma c rora acumuleaz noi achizi ii. muzical . are loc pe etape. ™ Între 4 üi 5 ani → dorin a de a afla ce fel de persoan va fi – sentimentul vinov iei genereaz sentimentul de responsabilitate. El renun la no iunea de inteligen general üi arat c multe probleme legate de înv are trebuie considerate diferen e üi nu deficien e. în dezvoltarea sa cognitiv üi moral . ¨ Teoria înv rii socio-culturale üi zona proximei dezvolt ri a lui Lev Vîgotsky are ca idei cheie: → caracterul social al înv rii → zonele dezvolt rii o zona actualei dezvolt ri – spa iul în care copilul rezolv independent situa iile problem .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care tr ieüte. 13 . structurile mentale se formeaz prin interac iunea copilului cu mediul. spa ial . dar numai cu ajutorul adultului. s -i asigure suport emo ional. naturalist üi existen ial ) eviden iaz laturile forte üi punctele vulnerabile care influen eaz dezvoltarea fiec rui individ. corporal-chinestezic .Stadiile sunt consecutive. ¨ Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (social /interpersonal . lingvistic . logico-matematic .dezvoltarea e un proces de integrare a factorilor biologici individuali cu factorii de educa ie üi cei socio-culturali. securitate üi s încurajeze cunoaüterea. fenomene. iar ca produs – fidelitate. omul traverseaz 8 stadii polare. ™ Între 12 üi 18 ani → conütientizarea identit ii Eu-lui – confuzia rolurilor.

educatorii trebuie s acorde aten ie laturilor forte ale copilului üi s ac ioneze în sensul dezvolt rii lor. în timp ce copiii manipuleaz mediul social. . ¨ Descoperirea de c tre fiecare copil a propriei identit i. capacit i. “ûcoala este îns üi via a” – afirma el… ¨ Jerom Bruner a observat c . deprinderi üi atitudini necesare acestuia la intrarea în scoal üi pe parcursul vie ii. ca experien e autonome de înv are.faciliteaz interac iunea cu lumea. . a autonomiei üi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.asigur üi sus ine succesul în autoexprimare. 14 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Teoria lui Gardner atrage aten ia asupra talentelor unice ale fiec rui copil.condi ioneaz centrarea pe copil üi individualizarea. încerc rilor üi experiment rilor. ¨ Sprijinirea copilului în achizi ionarea de cunoütin e. pentru a dobândi cunoütin e. ¨ Dezvoltarea capacit ii de a interac iona cu al i copii. z Obiectivele generale ale educa iei timpurii ¨ Dezvoltarea liber . ei dobândesc capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului. ¨ John Dewey subliniaz necesitatea îmbog irii experien ei personale ca fiind o component vital în faza de dezvoltare a conceptelor “S se înve e f când”.înt reüte imaginea de sine üi sentimentul de competen . Procesul educa ional planificat üi realizat din perspectiva inteligen elor multiple: . Toate aceste teorii se constituie în argumente ütiin ifice pentru abordarea educa iei în perioada copil riei timpurii din perspectiva stimul rii dezvolt rii plenare a acestuia üi a adopt rii de practici care s pune în centrul preocup rilor copilul üi ceea ce este cel mai bine pentru el. Încurajarea explor rilor. integral üi armonioas a personalit ii copilului în func ie de ritmul propriu üi trebuin ele sale. cu adul ii üi mediul. sprijinind formarea autonom üi creativ a acestuia. . atitudini üi conduite noi. exerci iilor. astfel p rin ii. deprinderi.

2002). s formeze la copii deprinderi de comunicare. Caracterul unic al personalit ii copilului este dat de specificul nevoilor individuale de cunoaütere üi formare ale copilului. o personalitate în formare ale c rei arii de manifestare: fizic .Declara ia Conferin ei mondiale de la Jomtien. C. social .Declara ia de la Salamanca (1994). serviciilor sociale. Principiul medierii înv rii în cadrul procesului educa ional îüi g seüte fundamentul în cercet ri de dat recent ale psihologiei dezvolt rii privind dezvoltarea cognitiv nu dintr-o simpl interac iune a copilului cu lumea. 4 4 15 . Thailanda (1990) referitoare la “Educa ia pentru to i”. comunit ii. spiritual . care trebuie s asigure cadrul propice de manifestare a acestora: → asigurarea üanselor egale la educa ie üi dezvoltarea deplin a poten ialului individual pentru to i copiii.Conven ia cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990). . modul cum organizeaz contextele üi experien ele de înv are üi abordeaz jocul üi înv area. familiei. indiferent de sex. Principiul respect rii depline a drepturilor copilului cuprinse în documentele interna ionale: . emo ional . Glava. s ghideze/medieze discu iile colective. → asigurarea respectului fa de copil. Drepturile copilului sunt în sensul cel mai strict responsabilit ile educatorilor. 4 Principiul consider rii copilului ca un întreg. cu familiile acestora. abordarea holistic a dezvolt rii copilului presupune preocuparea permanent a cadrelor didactice pentru cunoaüterea copilului ca individualitate üi adaptarea programelor de educa ie la profilul individual al subiectului educa iei. . ci fiind mediat de interac iunile sociale cu unul sau mai mul i indivizi (A. religie. s asculte. Copilul este o individualitate. Rolul educatorului implicat în programul de educa ie timpurie este acela de a conütientiza valen ele formative ale interac iunilor sociale üi de a-üi exersa competen ele de utilizare a lor ca instrumente de facilitare a dezvolt rii copiilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie incluziv În perioada timpurie adultul trebuie s aib ca principal obiectiv dezvoltarea deplin a copilului pornind de la unicitatea lui. care ghideaz deciziile privind interac iunea cu copiii. Principiile care stau la baza interven iei adultului asupra copilului reprezint repere importante ale activit ii lui. cu privire la asigurarea accesului particip rii üi calit ii educa iei pentru to i. → asigurarea asisten ei üi îngrijirii necondi ionate din partea adultului. nevoi speciale. ras . Glava. Exemplu: Dreptul copilului a fi ascultat üi a i se oferi ocazia s -üi exprime opiniile implic responsabilit i pentru adult: s încurajeze comunicarea. fiecare din acestea fiind în egal m sur important üi trebuie s fac obiectul educa iei timpurii incluzive. limb . se influen eaz reciproc üi se dezvolt simultan. condi ie esen ial pentru formarea unei personalit i integrale üi armonioase. considerate punctul de start al interven iei educa ionale. cognitiv . ceea ce implic üi asigurarea dreptului la libera expresie üi decizie.

social copilul. cognitiv. care implic motric. Diferen ierea üi individualizarea curricular presupune un ansamblu de ac iuni organizate üi sistematice ale cadrului didactic. integrate. de a-l cunoaüte üi a-l st pâni. fie prin sarcini în perechi sau în grupuri mici. emo ional. con inuturi.derularea unor programe de diferen iere üi individualizare curricular . Principiul înv rii prin joc Jocul este activitatea fundamental a copil riei üi st la baza conceperii întregului program din gr dini . . Jocul înseamn înv are. Principiul abord rii integrate a curriculumului În educa ia timpurie abordarea interdisciplinar a con inuturilor este o necesitate ce decurge din nevoia fireasc a copilului de a explora mediul înconjur tor. fie cu întreaga grup . . . mediul (fizic üi social) üi produsele aüteptate de la copii în urma parcurgerii activit ilor de înv are. . Principiul diversit ii contextelor üi situa iilor de înv are Acest principiu subliniaz importan a oferirii de c tre educator în mediul educa ional de contexte üi situa ii de înv are cât mai diverse. ac iunile.identificarea timpurie a copiilor cu cerin e educative speciale üi cu risc de eüec ücolar. Activit ile trebuie s inteasc “zona proximei dezvolt ri”. priceperilor. deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul face parte din modul lor natural de a înv a.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul diferen ierii üi individualiz rii implic : . proiectele tematice. care s permit evitarea apari iei problemelor asociate sau efectelor secundare unei r mâneri în urm în dezvoltare. momentul zilei. Acesta este üi motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activit ile tematice. medical . iar abordarea interdisciplinar a con inuturilor educa iei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaütere a copiilor mici üi abordarea unor subiecte de interes. modul cel mai natural de a înv a al copilului. iar adaptarea curricular vizeaz con inuturile. ce au ca scop identificarea nevoilor educa ionale individuale sau ale unor subgrupuri üi crearea unui context educa ional care s r spund acestor nevoi. Principiul altern rii formelor de organizare a activit ii üi a strategiilor de înv are Înv area are loc fie prin sarcini individuale.promovarea unor ac iuni complexe de asisten psihopedagogic . Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de înv are üi cu cât contextele de înv are sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase experien ele tr ite üi achizi iile dobândite în urma lor.asigurarea interven iei educa ionale precoce pentru dep üirea dificult ilor într-un mediu tolerant üi flexibil. 4 4 4 4 16 rii este dat de . social care s dubleze interven ia educa ional diferen iat . fizic üi social. de obiective. iar integrarea informa iilor. dar eficien înv utilizarea lor în momentul oportun în func ie de particularit ile de vârst üi individuale. procesele. Studierea integrat a realit ii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaütere.asigurarea üanselor egale de dezvoltare a fiec rei individualit i üi pregatirea pentru integrarea social üi ücolar .

explorarea. În elegerea valorii educa iei timpurii incluzive de c tre familie. s n tatea. condus üi supravegheat de c tre cadrul didactic.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul parteneriatului cu familia üi cu comunitatea Continuitatea üi coeren a în demersul educa ional sunt asigurate prin rela iile de parteneriat autentic între gr dini -familie-comunitate. comunitate üi participarea acestora la oferirea tuturor copiilor a üanselor egale la educa ie. dar üi pot extinde cunoütin ele üi experien ele acumulate prin activit ile integrate. pornind de la activit ile integrate (centrate pe anumite obiective üi con inuturi). convie uirea social . toate activit ile care se desf üoar împreun cu copiii reprezint experien e de înv are pentru copil. igiena üi protec ia lui. care consolideaz anumite deprinderi. metodic. Înv area la vârstele timpurii – Cum înva copilul? z z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. jocul Predarea integrat . sistematic. dezvoltare. este organizat . creütere üi îngrijire înseamn participarea la asigurarea unui start bun în via pentru orice copil.activit ile tematice Educa ia formal în perioada timpurie reprezint activitatea desf üurat la nivelul gr dini ei în vederea form rii üi dezvolt rii personalit ii. pân la momentele de rutin sau tranzi ie. 17 . În gr dini . abilit i ce contribuie la autonomia copilului. Capitolul 2. Experimentarea. intensiv. oferit la vârste mici în cadrul familiei üi educa ia nonformal care se realizeaz prin unele activit i desf üurate în afara gr dini ei üi familiei. Acesta are un caracter planificat. Educa ia formal completeaz /complementeaz educa ia informal .

Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologic interesant üi anume aceea ca tr irile celor antrena i în joc sunt întotdeauna adev rate. etc. rezisten a materialelor. o juc rie mecanic . juc ria ocup un loc important. m rime. juc rii muzicale. este important s ac ioneze ei înüiüi. De aceea. Rolul educativ general al juc riilor nu numai ca antreneaz miüc rile. prin participarea întregului corp. La copiii de 3-4 ani importante sunt juc riile. s fluiere. juc rii teatrale ü. dezvolt gândirea. diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos juc riile (cutii. explorarea. ac iunile lor sunt reale. Ei au nevoie de o maüin pe care s o trag cu o sfoar . se familiarizeaz cu no iunea de echilibru. Este una din ac iunile fundamentale ale dezvolt rii copilului. experien cu privire la: greut i. sincere. „ aviatorul” – de un „ avion” . clasificare etc. containerele. 18 . Explorarea presupune încerc rile üi tentativele copilului de a cunoaüte üi de a descoperi lucruri noi. trebuie acordat o aten ie deosebit folosirii unei mari variet i de juc rii care au o însemn tate imens în dezvoltarea cognitiv a copilului. Menirea fundamental a juc riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea s ac ioneze. c ruia îi stimuleaz gândirea. jocul Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul.). cu modul ei de func ionare. îi face cunoscute calit ile üi însuüirile diferitelor materiale. Ea permite cucerirea lumii înconjur toare üi stimuleaz motiva ia de a cunoaüte. ridic în fa a lui diferite probleme üi acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. exprimându-si ideile üi sentimentele. sticlu e de plastic. adic s se transforme în automobil sau locomotiv . seriere. tind în acelaüi timp s ob in informa ii suplimentare. opera iile prematematice (grupare. De pild . Copiii folosindu-se de cunoütin ele anterioare. s o încarce. Toate acestea permit copilului s stabileasc anumite raporturi dobândind. s o descarce. deprinderi üi capacit i. spre disperarea p rin ilor. aüa se nasc nenum ratele întreb ri. volume. rela iile cauzale üi spa iale dintre obiecte üi multe alte cunoütin e. s alerge. oferind bazele dezvolt rii poten ialului psihofizic üi aptitudinal al copilului. culoare. exerseaz organele de sim . Deüi juc riile sunt necesare copiilor chiar üi la vârsta ücolar mic .a.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. dar ele au üi alt valoare. form . demontat . Juc riile reuüite îl stimuleaz pe copil s gândeasc . juc riile mobile. Juc riile se pot împ r i în mai multe categorii: juc rii distractive. ofer un anumit r spuns în leg tur cu mecanismul unei maüini. ea fiind necesar pentru a face ac iunile copiilor reale: „üoferul” are nevoie de un „ automobil” . p puüile. cunoscând-o prin sim urile sale. dopuri. ale c ror r spunsuri copiii le rezolv prin explorare (care se realizeaz prin încercare üi eroare üi implicarea tuturor sim urilor). juc rii tehnice.). caracterul acestora trebuie s r mân specific fiec rei vârste. Experimentarea. accesoriile de menaj. În cazul copiilor mici. Pentru cei mai mari prezint interes mai ales juc riile care con in mecanisme.

Sau se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafe e înclinate pentru a observa rela ia dintre greutate. Ele pot fi inspirate din poveüti. se închide magazinul. simple cu contur din at. rii la copilul mic pentru a exploata De exemplu. Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul toamna se pot realiza gr mezi de frunze mari üi gr mezi cu frunze mici. um r. unghiul de înclina ie üi distan a parcurs prin rostogolire.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Juc rille ca üi materialele didactice. Important este ca orice cadru didactic s cunoasc îndeaproape particulularit ile înv poten ialul formativ al materialelor üi juc riilor potrivite vârstei copiilor. pozi ii üi direc ii üi acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situa ii problematice. copiilor li se pot prezenta situa ii problematice pentru care trebuie s g seasc solu ii. Ce m sf tui i s fac?” Pentru studierea intensit ii se va juca un joc prin care se cere copiilor s vorbeasc cu glas tare. în contextul oportun. în jocul „Straiele împ r teüti” se pot pune la dispozi ia copiilor cartoane pe care s-au desenat h inu e diferite. pentru copil este foarte important stabilirea de rela ii de cauzalitate între însuüirile obiectelor üi ac iunea efectuat . se pot desf üura üi pentru p r ile stângi üi cunoaüterea mâinii stângi. s cânte în surdin . Deüi ele reprezint rela ii de ordin fizic foarte complexe. alun. se pot face üi alte variante de clasificare: frunze mici üi simple. s cânte dând drumul glasului. Cu ajutorul unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi. în cadrul c rora copiii v d.atunci. ureche. Aceleaüi serii de exerci ii.. Se vor face compara ii cu formele geometrice simple deja cunoscute de copii. Exemplu: se pot organiza experimente în cadrul col ului de Nisip üi ap pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor. s vorbeasc cu glas sc zut. Pentru lateralizare üi structurarea unui spa iu dat.”. simple cu contur neted. Dac m duc acas üi m întorc. compuse cu contur neted. pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor üi la atingerea obiectivelor propuse prin curriculum. povestiri sau din via a de zi cu zi. volume. pentru vârsta 3-5 ani. Alte criterii: alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm. distan e. s loveasc cu putere în mas . gust . fiecare dintre straie se va transforma în h inu e cu model. Exerci ii individuale: s enumer m. de tipul „dac . pot experimenta üi în elege ce se întâmpl cu cele care sunt mai uüoare üi cu cele care sunt mai grele.. cu contururi diferite pe care copiii üi le pot alege pentru a le decora. dar nu am cump rat mâncare pentru pisicu a mea. frunze mici üi compuse.. s sune un clopo el cât se poate de încet. s umble cu paüi uüori. rolul educatoarei este üi acela de a antrena copilul s perceap raporturi între m rimi. Pentru dezvoltarea gândirii divergente. 19 . ar tându-le cu mâna dreapt . Asupra materialelor didactice vom mai reveni în capitolul dedicat mediului educa ional. s vorbeasc în üoapt . toate p r ile drepte ale corpului nostru (ochi. bra . se pot formula probleme de tipul: „Nu ütiu ce s m fac. pip ie diverse fructe sau legume üi pot identifica diferite calit i ale lor üi pot afla despre beneficiile lor în cadrul unui program s n tos de alimenta ie. miros. genunchi). Copiii pot realiza predic ii privind unele obiecte dac vor pluti sau nu. pentru c am plecat la pia üi f r s -mi dau seama am cheltuit to i banii. s sune un clopo el – cât mai tare cu putin . picior. Desigur. Astfel se pot realiza corela ii între greutate üi densitatea apei. Sau se poate organiza o activitate de gospod rie. compuse cu contur din at. Spre exemplu.. reprezint instrumente care utilizate corespunz tor. La grupe de 5-6/7 ani. greut i. tei . Acestea implic dezvoltarea gândirii logice. cireü. glezn . anin.

El vede. cap t cunoütin e în m sura în care interac ioneaz cu mediul (prin mediu în elegând obiecte.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea senza iilor gustative se poate face üi prin jocul „ De-a alimentara”.înv are prin descoperire (care presupune explorare üi experimentare) pe cale inductiv . c este col uros. este neted . „ Cum?”. din afara s lii de grup ). apuc . manifestat prin întreb rile: „La ce?”. care se foloseüte atunci când copiii au posibilitatea s observe diverse fenomene üi obiecte. sau „e fin. primul mijloc prin care copilul descoper lumea îl constituie contactul direct cu obiectele. Jocul se poate desf üura frontal. „Cafeaua este amar . R spunsul exprimat poate fi „m zgârie. De exemplu. o bil . În felul acesta proced m üi cu celelalte obiecte. Le explic m c la cuvintele: „priveüte obiectul üi descoper !” copilul numit de educatoare. c fe ele lui au forma p trat . este mare. „Miroase-o!”. Trei tipuri de activit i sunt fundamentale în gr dini : jocul. Ca material se poate folosi o minge. mediul din sala de grup . Pentru formarea no iunii de neted – zgrun uros cu prilejul unei plimb ri le putem propune copiilor s exprime ce simt când pip ie coaja unui copac. îi trezesc curiozitatea üi-i preocup . un caiet. materiale. Ar tându-le un cub. rolul educatoarei este de a dirija procesul de observare üi formulare a concluziilor. Prin activit ile desf üurate. Acest joc obiünuieüte copiii s sesizeze însuüirile obiectelor. rotund . un iepuraü din melan . de fenomenele caracteristice fiec rui anotimp. este bun. nu miroase” . este din cauciuc. e neted” . va lua un obiect în mân üi va spune ce descoper la el. „Las-o s cad üi descoper !”. Le spunem copiilor s priveasc cu aten ie un obiect üi s spun tot ce v d üi simt la el. „Apas-o üi descoper !”. Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desf üura jocul: „De-a descoperitorii”. când îl arunc m auzim zgomotul produs de lemn. pentru a descoperi însuüirile mingii spunem: „Priveüte-o üi descoper ”. miroase a cafea”. Toate aceste exemple au sugerat modul în care trebuie s abord m experien ele de înv are ale copilului la aceast vârst . „Zah rul este dulce. „M soar-o!”. Ei încearc s cucereasc lumea din jur ac ionând pe cele trei c i. miroase. Activitatea din gr dini este bazat pe: . c este din lemn. copilul de 3-6/7 ani se intereseaz în mod deosebit de natur . se transform într-o activitate intelectual intens . „Pip i-o!”. când îl pip im este lucios üi neted. dac îl cânt rim în palm . Curiozitatea spontan a copiilor. de diferite aspecte din via a plantelor üi a animalelor care le atrag aten ia. Dup ce s-au enumerat toate însuüirile mingii preciz m c ei au descoperit c mingea are culoarea roüie. le spunem c acesta are culoarea roüie. sare. chiar üi pe cele mai ascunse privirii lor. e tare”. sim im c este greu. „Ascult-o s rind!”. gust üi astfel acumuleaz experien . Copiii acumuleaz prin aceste trei tipuri de activit i experien e cu semnifica ie pentru dezvoltarea lor üi le satisface nevoile specifice vârstei. explorarea üi experimentarea. pentru ca pe baza informa iilor culese s ajung la formularea unor generaliz ri (concluzii). Copiii definesc unele gusturi üi mirosuri: „Vanilia miroase frumos”. 20 . Aüadar. lucioas üi face zgomot când sare.

înfrunzire. colec ii de semin e. s -l intereseze. Într-un pahar cu ap . s -l fac s întrebe din proprie ini iativ : „ce este”. insectare. s vad ceea ce este posibil. Concluzia – ele s-au dizolvat. aceasta datorit schimb rii culorii apei. c ldur . la centrul „ ûtiin ” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozit i”. 3. Miücarea aerului în natur : se aprinde o lumânare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani înv area prin descoperire pe cale deductiv .apa înghea din cauza gerului. ori a preocup rilor serioase ale adultului. Curentul de aer – aerul în miücare – o stinge.toamna frunzele îng lbenesc üi cad din cauza frigului üi a umezelii. Ea arde normal pân în momentul când deschidem geamul sau uüa üi aüez m lumânarea în dreptul lor. sare de l mâie. vase de capacit i diferite ü. îngrijire. p mânt bun. specific acestei variante este faptul ca înv area – se realizeaz prin trecerea de la adev ruri generale (no iuni. „ce se întâmpl dac …”. ghivece cu semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. De asemenea observ procese ca: înmugurire. cristalele de zah r se micüoreaz continuu pân dispar. lumin . creüterea üi coacerea lor. copiii pot fi ajuta i prin implicarea educatoarei în activitatea de înv are. Agitându-se apa în pahar se observ c apa se coloreaz . colec ii de scoici. Folosind întreb rile cauzale. plantat de copii îi va ajuta s descopere c toate plantele au nevoie de anumite condi ii pentru a se dezvolta: plant s n toas . Apa se amestec cu cerneala. Dac acesta nu este sesizat de c tre copii educatoarea va fi cea care va incita copiii în a face unele descoperiri. „la ce foloseüte”. eprubete. legi) spre adev ruri particulare. Purtarea unui halat sau a unor însemne. formarea fructelor. Dizolvarea unor substan e în lichide: într-un pahar se pune apa üi se agit . înflorire. . Se gust apa.aceasta nu are gust. referitoare la cum pot cunoaüte copiii din gr dini unele fenomene fizice üi chimice. s-au amestecat cu apa. care de data aceasta are gust dulce. Dac se gust imediat se constat o uüoar îndulcire. desf üurarea unor activit i în cadrul deosebit de laborator creeaz cadrul psihologic favorabil accept rii posturii de descoperitor de cunoütin e. Ca materiale se pot folosi: planüe.z pada se topeüte din cauza c ldurii. „cum este la gust”. Se poate folosi. În sala de grup . . în locul zah rului. O floare pus . Aici pot fi desena i 2 copii încadra i între semnul întreb rii üi al mir rii. formând un lichid nou. De mare importan este transpunerea copiilor în lumea necunoscutului. 1. 2. Educatoarea va schimba zilnic sau la intervale de timp destul de mici materialul pus la dispozi ia copilului. Se adaug zah r üi acesta se depune pe fundul paharului. Se amestec în pahar pân la dizolvarea complet a zah rului. Prezent m în continuare câteva experimente simple. - 21 . s vad unele leg turi cauzale simple între fenomenele din natur üi anume leg turi evidente cum ar fi: . Copiii sunt îndruma i pentru a observa c în timp ce se amestec în pahar. într-o vaz cu cerneal va schimba culoarea petalelor ini iale în culoarea cernelii. se pune cerneala. uüor de realizat care sus in ideile exprimate anterior. în aüa fel încât acesta s -l atrag . cu tulpina. ierbare. Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substan e. 4. Materialul nou este bine s fie prezentat într-o form atractiv .a. sare. care difer de ap prin culoare üi gust. Îngrijirea unui pom.

ac iunile acestuia sunt îndreptate spre a descoperi.respectarea identit ii üi unicit ii fiec rui copil (în joc interven ia de multe ori este indirect prin crearea condi iilor. 1963).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani pomii înmuguresc üi înfloresc numai dup înc lzirea vremii üi datorit luminii.s existe concordan între nevoile de ac iune. de orientarea c tre proces üi implicarea particip rii active” (E. dar pondere üi semnifica ie diferit de la o vârst la alta. Jocul este munca copilului. Apoi se coc. Înv area prin joc se bazeaz pe urm toarele: . s dezvolte gândirea üi vorbirea copiilor. c din muguri ies frunzuli e. de joc ale copilului üi condi iile oferite de realitate. stimularea ac iunii üi înt rire pozitiv ) . atr gând în felul acesta aten ia asupra efortului pe care îl depune copilul în joc (M. de motiva ia intrinsec . . Piaget.valorizarea procesului jocului üi mai pu in a produsului (fiecare copil ac ioneaz în stilul üi ritmul s u.materiale variate üi adaptate vârstei. Orientarea copilului c tre înv variate. din al ii apar florile. se pot rezolva anumite experien e traumatice sau pl cute. în elege üi transforma elementele din realitate. prin efectuarea unor mici experien e trezim interesul copiilor üi le satisfacem curiozitatea. din grup . Jocul este un instrument prin care copilul ac ioneaz üi scoate la lumin sentimente üi idei interioare. . în mod stimulativ üi realizând. Este procesul natural prin care copiii înva üi se dezvolt . copiii ajung s în eleag c orice efect este determinat de o cauz . copilul câütigând în procesul de joc noi în elegeri asupra lumii înconjur toare (E. Ca activitate specific uman . 1966). dar acest lucru este dependent de libera sa alegere. Deci.rela iile sociale dintre copii üi dintre copii üi adult. prin explica ii simple üi clare copiii au în eles c m rul – pom iese din s mân a de m r s n toas . Astfel. de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se ajuta între ei pentru efectuarea unor experien e. jocul reprezint activitatea fundamental . . . prin joc. se maturizeaz . are – dezvoltare se face prin amenajarea spa iului.experien a personal a copilului.mediu stimulativ ( inând cont de particularit ile üi nevoile copilului de dezvoltare). activit i 22 . În realizarea înv rii prin descoperire. 1973). ac iunile din timpul jocului sunt mai importante decât produsul jocului). Vr ümaü. Atunci când se joac . copilul pune în miücare toat capacitatea sa de a st pâni üi influen a realitatea (J. Astfel când am observat m rul. Erikson. apoi fructele care cresc datorit c ldurii üi hranei. Implicându-ne în activitatea lor putem observa c prin contactul direct cu lumea concret . care nu pot fi în elese. . Montessori. jocul este prezent pe tot parcursul vie ii. . Când se joac copiii experimenteaz posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor üi în rezolvarea situa iilor problematice. 1999) . La vârsta copil riei. Jocul „activitate prin care copilul se dezvolt . pus în p mânt care în condi ii favorabile creüte. Sunt puüi în situa ia de a dialoga. tr ite de aceütia. educatoarea trebuie s cunoasc üi s respecte particularit ile de vârst ale copiilor s nu utilizeze idei abstracte.

este stimulat dezvoltarea acestora în toate domeniile de dezvoltare. predarea-înv area integrat semnific modul în care cadrul didactic integreaz con inuturile mai multor domenii experien iale. pot fi atinse obiective de referin din mai multe domenii experien iale: Limbaj üi comunicare. acordându-le egal aten ie tuturora. din fiecare centru. moment al zilei. Activit ile integrate se desf üoar alternând formele de organizare a activit ii: frontal (atunci când este oportun ). deprinderi üi abilit i din toate domeniile experien iale. ûtiin e. Activitatea tematic este un exemplu de activitate integrat . Fiecare activitate. Aceasta se poate desf üura simultan în mai multe centre de activitate cu sarcini diferite. putând participa la activit i din mai multe centre într-o singur zi. acesta propune copiilor o tem circumscris celor 6 teme existente în curriculum. Nu este obligatoriu ca în toate centrele de activitate s se reg seasc cunoütin e.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Predarea/înv area integrat . 23 . particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. dar üi organizarea de activit i diverse în centre de activitate diferite. în activitatea tematic „La magazin”. Om üi societate. Construc ii. Estetic üi creativ prin propunerea de activit i în centrele de activitate: Bibliotec . Abordarea integrat a pred rii asigur stimularea copiilor pe mai multe domenii de dezvoltare. aüa cum indic tabelul de mai jos. Spre exemplu. Copiii pot lucra la oricare dintre centre. Odat stabilite obiectivele cadru üi de referin asupra c rora cadrul didactic îüi concentreaz aten ia pe parcursul unei zile. pe grupuri üi individual. contribuie cu con inuturi üi abilit i la repertoriul temei. prin sarcinile pe care le realizeaz copiii.activit ile tematice In educa ia timpurie. Gradul crescut de generalitate al temei (de exemplu: hrana vie uitoarelor) permite atingerea mai multor obiective de referin . Joc de rol. exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referin . în func ie de con inut. Arte. În acelaüi timp. ûtiin e.

) (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltarea s n t ii. le sorteaz pe categorii (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare socioemo ional . Amenajeaz rampe de acces în magazin pentru persoanele cu dizabilit i. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltare cognitiv . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. construiesc spa iile de depozitare a produselor. pe categorii. cânt resc produse utilizând metode conven ionale üi neconven ionale. dezvoltare socioemo ional ) Centrul de ûtiin e Stabilesc asem n ri üi deosebiri între produse. dezvoltare social ) Centrul Construc ii Centrul Arte Om üi societate ûtiin e Creeaz rime privind diverse produse alimentare pentru a scoate în eviden calit ile nutritive ale acestora. dezvoltare cognitiv ) Discut despre pre uri üi calitatea produselor (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. în timpul conversa iei cu vânz torii. dezvoltare cognitiv .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Domeniul experien ial/ Centru de activitate Limbaj üi comunicare Centrul Bibliotec Analizeaz reviste cu produse ale magazinelor (vezi oferte ale supermarket-urilor) üi concep reclame ale produselor. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare socioemo ional ) Copiii utilizeaz formule de polite e la intrarea în magazin. dezvoltarea persisten ei) Construiesc magazinul. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. lactate etc. dezvoltare socioemo ional . dezvoltare cognitiv . legume. parcarea 24 . dezvoltarea creativit ii) Face o list cu denumiri de produse pe categorii (fructe. spa ii sanitare (dezvoltarea motric – motricitate grosier üi fin . dezvoltare social ) Centrul Joc de rol Interpreteaz rol de vânz tor üi cump r tor üi poart un dialog privind produsele pe care le vând-cump r . Pun preturi ale produselor. dezvoltare cognitiv .

dezvoltare cognitiv . Realizeaz postere cu reclame de produse (dezvoltarea fizic – motricitate fin . în acest mod extinzând înv area üi în alte domenii de dezvoltare. cadrul didactic poate opta pentru deschiderea centrului Bibliotec unde copii pot discuta despre prietenii lor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dezvoltare cognitiv . de con inuturile vizate. dezvoltarea motricit ii fine. prin sarcinile pe care le propun. dezvoltarea fizic motricitate) Realizeaz bani din hârtie (monede. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Pentru realizarea unei activit i integrate. Astfel pentru Tema „Prietenul/a meu/a”. copiii pot realiza un cadou-surpriz pentru prietenii lor (utilizând diferite tehnici üi materiale). dezvoltarea senzorio-motorie) Estetic üi creativ Îüi creeaz o costuma ie de vânz tor pentru diferite raioane (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. Decupeaz etichete de produse. educatoarea trecând pe la fiecare centru în parte üi extinzând discu iile în func ie de sarcina pe care o au copiii üi tema propus . senzorio-motorie. iar la centrul de Art . (dezvoltarea motricit ii. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Deseneaz în contururi puse la dispozi ie diverse produse. descriindu-i chiar cu ajutorul unor poze. au rolul de a stimula dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. cadrul didactic trebuie s gândeasc asupra tipurilor de sarcini pe care copiii le vor realiza în diferite centre de activitate din sala de grup (decizia asupra num rului de centre activate depinzând de tipul de tem al activit ii. Discu iile se pot purta în grupuri mici. tematice. 25 . dezvoltarea curiozit ii) dezvoltare fizic motricitate fin ) magazinului etc. tr s turi fizice üi morale. decupeaz imagini cu diverse produse. Centrele de activitate deschise. bancnote) sau monede din plastilin . coc (dezvoltare cognitiv . La centrul Joc de rol pot g ti o pr jitur pentru prietenii lor.

Jocul ne permite s urm rim copilul sub toate aspectele dezvolt rii sale. Chateau. îüi coordoneaz fiin a üi îi d vigoare. este datoria. moral. Claparede. 26 . Asocia ia Interna ional pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importan a jocului în procesul educa iei. 1967) Prin joc el pune în ac iune posibilit ile care decurg din structura sa particular . În 1990. traduce în fapte poten ele virtuale care apar succesiv la suprafa a fiin ei sale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 3. cultural. le asimileaz üi le dezvolt . este binele. motor.climatul natural. Jocul copilului z z z z Ce înseamn jocul pentru copil? Evolu ia comportamentului de joc al copilului Tipuri de jocuri üi semnifica ia lor pentru dezvoltarea üi înv Jocul ca tip de activitate de înv are integrat area copilului la vârste diferite “Omul nu este întreg decât atunci când se joac ” (Schiller) În via a copilului jocul este o activitate deosebit de atr g toare care evolueaz între fic iunea pur üi realitatea muncii (M. iar prin joc copilul îüi modeleaz propria sa statuie” (J. în întreaga sa complexitate: cognitiv. social. . Jocul este sintagma.jocul spontan dezvolt copilul. interpersonal trebuie îmbun t it üi extins pentru a încuraja jocul. Un copil care nu ütie s se joace.jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educa ie. prin joc el anticipeaz conduitele superioare.1936). în consecin . le îmbin üi le complic . „Copil ria este ucenicia necesar vârstei mature. afirmând: . “un mic b trân”. fiind cel mai bun turn de observa ie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvolt rii copilului. z Ce este jocul pentru copil? Pentru copil aproape orice activitate este joc. atmosfera în care fiin a sa psihologic poate s respire üi. 1967) üi ne ajut s cunoaütem mai bine înclina iile copilului. Pentru copil “jocul este munca. poate s ac ioneze” (Ed. Debesse. este idealul vie ii. Nu ne putem imagina copil ria f r râsetele üi jocurile sale. afectiv. este un adult care nu va üti s gândeasc . .

Prin joc. Jocul este un proces interdisciplinar. utilizând structuri gramaticale. . construiesc. împ rt üesc idei. prin jocurile de coresponden vizual üi pe baza realiz rii de semne vizuale. imit atitudinile fa de el üi fa de mediul apropiat. stimularea üi activitatea fizic de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru înv area viitoare. a limbajului. au rela ionat cu el. idei etc.jocul reflect üi reproduce via a real într-o modalitate proprie copilului. folosesc limbajul adecvat negocierii üi rezolv rii de probleme. corporal-chinestezic .o form de activitate individual sau de grup. În jocul simbolic “De-a familia” copilul interpreteaz rolurile p rin ilor üi ale celorlal i membri ai familiei aüa cum i-a cunoscut. personal üi social . conform teoriei inteligen elor multiple a lui H. a inteligen ei. universal .un mod de explorare a mediului înconjur tor. Gardner (1983): lingvistic . num r cuburi. utilizeaz expresiile acestora. se ca r . „ înva muzica prin intermediul jocurilor cu text üi cânt. . ofer copiilor bog ia. în contextul ataüamentului securizant oferit de adul i. 27 . obiecte. g seüte solu ii pentru probleme reale. favorizeaz incluziunea social . le sorteaz . dezvoltându-üi abilitatea de a sus ine o conversa ie. copiii: „ înva elemente de vocabular nou numind obiectele în timpul jocului. le aüeaz în spa iu. ca rezultat al interferen ei dintre factorii biopsihosociali. arunc üi prind mingea sau alte obiecte. „ rezolv situa ii problematice.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani interac iunile copil-adult în activit ile de joc sunt o component important a procesului înv rii. jocurilor cu acompaniament instrumental. . caracteristicile acestora. rela iile dintre ele. gânduri. logico-matematic . înva s vad lumea din perspectiva altor persoane.o experien natural . „ dobândeüte abilit i sociale îndeplinind diferite roluri sociale. „ îüi dezvolt abilit i spa iale prin arte (desen. Jocul este considerat o strategie optim pentru promovarea îngrijirii timpurii üi a dezvolt rii. el încurajeaz toate tipurile de inteligen . muzical . z Evolu ia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modific ri psihice ale copilului: . experien e. Exprim dorin e. negociaz .jocul ofer oportunit i pentru copiii cu nevoi speciale. pictur . „ conütientizeaz propriile sentimente. de cunoaütere üi intercunoaütere. o modalitate de dezvoltare a competen elor sociale. „ alearg . a creativit ii. modelaj).o cale de transmitere üi p strare a culturii autentice. „ îüi formeaz deprinderi matematice. imit aspecte din via a cotidian . sar coarda dezvoltându-üi abilit ile de tip corporal-kinestezic. Ce este jocul? . . Jocul. le compar . spa ial . colaboareaz üi accept propuneri.

imita ia constituind o etap important a jocului simbolic. Contradic ii cu rol de factori în evolu ia jocului la vârstele timpurii „ contradic ia dintre nivelul deprinderilor üi dorin a copilului de a utiliza obiectele conform destina iei lor (copilul “piloteaz avionul”. dar regula le interzice). J. proces prin care devine posibil üi pl cut p trunderea copilului într-o realitate complex pe care o cunoaüte activ. consider m c factorii cu rol principal în evolu ia jocului izvor sc din contactul copilului cu realitatea imediat apropiat lui. Jocul evolueaz concomitent cu primele reprezent ri ce permit copilului s opereze pe plan mental cu experien a pe care o dobândeüte în fiecare zi. nici am nun ite. „ contradic ia dintre libertatea de ac iune a copilului üi necesitatea respect rii regulilor jocului (jocul: “barza üi broaütele” – copiii broscu e ar dori s sar mai des pentru pl cerea jocului. 28 . Noul curriculum pentru educa ie timpurie pune accent pe jocul liber ini iat de copil sau ales de acesta dintre centrele de activitate puse la dispozi ie în sala de grup . Astfel. sora îi pun mâncarea în farfurie üi cu linguri a parcurge traseul de la mâncare la gura p puüii întrebând-o: “E bun ? Î i place? Te-ai s turat?” sau “Hai m nânc . prelucrând-o conform aspira iilor sale. jocul fiind forma de trecere de la ac iuni exterioare la cele interioare. s existe în via a lui (merge la plimbare. Având în vedere ca esen a jocului este concentrat în procesul de reflectare üi transformare pe plan imaginar a realit ii concrete. Preocuparea pentru receptarea extern adecvat conduce pe copii spre adoptarea de conven ii. „ contradic ia dintre planul real üi cel imaginar (în jocul “De-a capra cu trei iezi”. utilizeaz formulele de adresare în timp ce se joac ). Acest contact cu realitatea tr deaz anumite contradic ii care stimuleaz . dorin elor. „ contradic ia dintre elementul de înv are. este aviator). bunica. simboluri pentru ac iuni. dar planurile nu sunt complete. schimbare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani în joc copilul transpune în plan imaginar via a real . de asimilare prin joc üi jocul propriu-zis (“de-a musafirii” – copiii înva normele de polite e. îi cump r dulciuri üi juc rii). las loc pentru improviza ie. Piaget acord un rol deosebit factorului “imita ie” în evolu ia jocului simbolic. „ contradic ia dintre tendin a copilului de a reproduce via a adul ilor üi posibilit ile lui limitate (“ne facem c suntem la serviciu”). obiecte. „ contradic ia dintre planul concret üi cel mental în joc. dar üi încarc rolul imaginar üi libertatea exprim rii care îl caracterizeaz . copilul hr neüte p puüa aüa cum mama. tendin elor. mama-capr merge la pia cu autobuzul üi cump r hran pentru copiii ei). Un copil care provine dintr-o familie uniparental va interpreta rolul tat lui pe care nici nu-l cunoaüte aüa cum üi-ar dori s fie. „ contradic ia dintre imita ie üi creativitate (preg teüte masa pentru musafiri üi în locul fripturii pune cubule e). nu mai face mofturi” – toate aceste comportamente sunt rezultatul experien ei sale de via pe care a transpus-o în joc üi constituie o surs de informa ie despre copil üi mediul în care el tr ieüte.

Acum üapte secole. Dac ne propunem ca proiect tematic: “Mijloace de locomo ie”. lego. marinar. culori. complic jocul. Jocurile: “Cine sunt eu?” sau “Spune-mi ce ütii despre mine” au rol de cunoaütere üi autocunoaütere. Astfel el a observat c în joc comportamentul copilului evolueaz progresiv cu capacitatea lui de a opera pe plan mental üi de a rela iona cu ceilal i. truse de construc ii. imagini. cunoütin elor acumulate. „De-a familia“). imagina ia.s încurajeze cooperarea între copii în joc (în func ie de vârsta copilului) Jocul cap t valoare formativ deosebit o dat cu venirea copilului la gr dini când cadrul rela ional se l rgeüte. se structureaz . acceptarea. ofer sugestii. Jocul de mânuire a obiectelor se transform treptat în joc cu tem . cu subiect üi roluri. diversific subiectele üi rolurile. apar regulile din dorin a de transpunere cât mai fidel a realit ii. joac roluri pe care üi le asum .5.s se integreze în joc. apoi jocul devine mai complex. truse de üofer. amenaj m centrele de activitate în aüa fel încât copilul s g seasc juc rii-maüini de forme. dorin a de explorare.s solicite üi s aprecieze comportamentul copilului . cu ce se joac .poate s sugereze teme de joc . Copilul intr în contact cu al i copii üi adul i din afara cercului familial. Contactul direct cu adultul îmbog eüte experien a de via . ani). Prin joc copilul dobândeüte deprinderile de autoservire üi deservire („De-a buc t ria”. m rimi. în func ie de vârst : z neimplicare – se plimb de la o activitate la alta. ofer modele. de spa iu corespunz tor üi de obiecte (juc rii. dar nu se implic în rezolvarea practic a situa iilor (1. adecvat cu materiale care s -i stimuleze curiozitatea.5 ani). Copilul alege centrul în func ie de stimulul pe care-l reprezint obiectele ce se afl acolo üi care-i satisfac lui nevoia de exprimare a experien ei tr ite. truse) absolut necesare ini ierii üi desf üur rii jocului. obiceiuri. mecanic. 29 . cu rela ii bine stabilite între parteneri. cu experien a ce o dobândeüte în fiecare zi. dezvolt subiectul jocului. Adultul trebuie s urm reasc : ce se joac . M.s intervin în complicarea jocului cu elemente de noutate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc. culori diferite. incluziunea. stabileüte üi respect reguli. c r i. coli desen. carioca. obiecte noi . se diversific datorit materialului divers pus la dispozi ie. tot ce poate fi selectat üi utilizat pentru dezvoltarea temei. materiale. Parten a analizat rolul jocului în via a copilului mic din perspectiva rela iei joc-dezvoltare social . caut parteneri. cu cine se joac . z supraveghere – urm reüte ceilal i copii cum se joac timp mai îndelungat. În continuare el se manifest liber. au loc socializarea. Interesul copilului pentru joc creüte atunci când el este stimulat prin crearea unui spa iu educa ional. cuvinte noi. acuarele. Copilul parcurge urm toarele etape privind implicarea în joc. interpretând un personaj . s -i dezvolte gândirea. Educatorul/adultul: . cunoaüte aspecte legate de înf iüare. uneori pune întreb ri. f r s se implice direct (1 an-1. s utilizeze concepte. creativ. aviator.5-2.

reguli noi cu sau f r negocieri (3. corespunz toare etapei opera iilor concrete. În func ie de individualitatea fiec rui copil üi de influen ele educative. personaje! Comportamentele de joc ale copiilor sunt fundamentul creativit Jocul pune bazele s n t ii la vârsta adult . dac adultul s-a implicat în jocul lui üi i-a oferit un mediu care l-a stimulat. s -üi asume riscuri. selecteaz partenerii. un copil de 3 ani poate trece foarte repede la etapa de joc asociativ dac are fra i mai mari cu care a exersat jocuri. Subiectul este mai simplu. stabilesc reguli. Astfel. specifice acestei vârste.5 ani) z joc asociativ – se joac împreun cu ceilal i. s treac peste dezam giri. vom üti mai bine cum üi când s intervenim în jocul lui pentru a le stimula dezvoltarea. z Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani: Conform lui Piaget. iar de la 7 la 12 ani üi mai departe. 30 . încredere üi acceptare pe care i le confer contextul jocului. s încerce s experimenteze. Astfel. jocul simbolic este cel corespunz tor stadiului preopera ional al gândirii. de obicei apar 1-2 lideri care domin jocul. În joc nu exist corect üi greüit. sunt jocurile cu reguli. ii mentale üi a rezisten ei. împart roluri (5 ani-7 ani üi dup ). reguli. permit copilului s îüi exprime emo iile. se implic . evolu ii. îüi aleg subiectul. dac urm m copilul cu particularit ile sale de vârst üi individuale în parcursul dezvolt rii sale. pân la 2 ani.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z joc paralel – îüi alege juc rii. uneori perioadele sunt mai lungi. de la 2 la 7 ani. jocurile manipulative (de explorare üi manipulare a obiectelor) sunt cele dominante. pentru c la vârsta preücolar jocul simbolic permite s schimb m/invent m realit i. s descopere lucruri noi.5 ani-3/3. apar complet ri. Aceste etape atrag îns aten ia asupra faptului c . are tendin a de a exclude pe al ii. etapele se parcurg diferit ca durat . înt reüte încrederea în sine üi dezvolt capacitatea de a rezolva situa ii-problem .5 ani-5 ani). dac a frecventat o institu ie în care a tr it în colectiv. nereuüite. Întotdeauna trebuie s urm m copilul! Sentimentul de siguran . alteori ritmul este mai alert. z joc prin cooperare – copiii se organizeaz singuri. tipul de joc al copilului se modific în strâns leg tur cu stadiul dezvolt rii sale cognitive. se joac lâng ceilal i üi nu e interesat de ceea ce fac aceütia (2. Nu putem impune jocuri cu reguli impuse la copii de 3-5 ani pentru c nu contribuie la dezvoltarea lor la fel de mult ca üi jocurile simbolice.

totodat . reprezint o form utilizat în activitatea educativ din gr dini . Dou categorii mari de jocuri se diferen iaz în func ie de ini iatorul jocului: Jocul liber – este tipul de joc pe care copilul îl utilizeaz tot timpul pe parcursul zilei îmbr când diferite forme. deprinderile.. El singur îüi alege locul. de manipulare. Jocul didactic este ini iat numai de c tre adult. putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileüte între personaje. evenimente. Fie c manipuleaz obiecte încercînd diverse miüc ri üi experimente. despre el. propuse. experien ele dobândite anterior. 31 . pentru c nu exist cenzur în exprimarea sa în timpul jocului liber indiferent ce tip de joc e (simbolic. fiind momentul în care copilul utilizeaz cunoütin ele.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dac jocurile practice üi manipulative sunt specifice copiilor pân la 3 ani. fie c realizeaz anumite ac iuni pentru a ob ine satisfac ie (parcheaz maüini. dup aceast vârst apar jocurile simbolice. f r interven ia adultului. juc riile üi tipul de joc pe-l care doreüte. frustr ri. scopul fiind acela de a urm ri atingerea unor obiective educa ionale. specific înv rii în copil ria timpurie. îi fac pl cere üi astfel înva despre lucruri. în contexte în care el se simte liber s se exprime.”. leag obiecte între ele pentru a ob ine un üir pe care apoi îl deplaseaz tr gându-l dup el etc. rostogoleüte c tre o anumit destina ie un obiect. fie ca personaj principal. despre efectele ac iunii sale asupra obiectelor üi.. Nu sunt sarcini impuse de nimeni. ce scenarii inventeaz inspirate din via a real . Limbajul üi ac iunile copilului în jocul liber vorbesc despre modul în care el percepe lumea din jurul lui. ini iate de copil. bucurii din via a lui üi sunt pline de semnifica ie. Educatoarea/adultul trebuie s îi acorde timp copilului pentru acest tip fundamental de joc. în care apar personaje. gânduri. de tipul „ De-a. ac iuni aüa cum le-a perceput el. vom vedea cum copilul transpune în joc experien e proprii fie ca „spectator” al evenimentelor din jurul lui. Elementele joc se împletesc cu înv are.. de construc ii. ce poate üi ce nu poate înc s fac . Jocul simbolic permite copilului totodat üi s transpun în „realitatea” lui. toate acestea copilul le realizeaz jucându-se. construieüte cazemate. precum üi limbajul utilizat. De exemplu. dorin e. O serie de obiective propuse în cadrul proiectelor tematice se rezolv prin aceast form de organizare üi desf üurare a actului educativ.). Este natural üi de aceea are un impact puternic asupra dezvolt rii copilului în toate domeniile de dezvoltare. vom vedea ce lucruri ütie despre maüini. etc. insatisfac ii. Jocurile libere sunt jocurile alese. dac îl observ m cum se joac cu o maüinu . Jocul liber ofer educatoarei üansa de a cunoaüte cât mai bine copilul. Sau dac se joac un joc simbolic.

de recunoaütere a unui obiect cu ajutorul sim urilor: “Ghici ce ai gustat!”. “Jocul umbrelor”. „ Jocuri logice de comparare a obiectelor dup criterii date üi de analiz . mic”. Rela ia 32 . interpreteaz roluri. “Ce po i spune despre?” „ Jocuri de analiz perceptiv vizual . capacit ile de coordonare a miüc rilor. cât üi pentru dezvoltarea ulterioar . Un aspect foarte important este câütigarea independen ei de ac iune üi autocontrol. Lego. form . m rime. clasificare: “Mare. „Ursul doarme”. în func ie de deprinderile. sociabilitatea. controlul lor. fructe. de a schimba üi st pâni realitatea.antreneaz musculatura fin (premis de baz în formarea deprinderilor de scris). „ Jocuri de miücare: „Cuibul rândunicilor”. basme în buc ele. de reconstituire de imagini din buc ele: “Loto flori. Aici este posibil ca F t-frumos s plece cu racheta la palatul zânelor Scufi a Roüie s mearg la bunicu a împreun cu prietenii ei piticii. capacitatea de a rezolva probleme. “Spune cum este?”. triere. jocuri educative. percep iile de culoare. mozaic. Un aspect semnificativ al cunoaüterii la vârstele timpurii este dezvoltarea jocului simbolic în timp ce îüi construiesc reprezent ri sofisticate asupra lumii. deprinderi de îmbinare. “Spune al cui este?” (folosirea corect a genitivului). De exemplu. Reprezent rile simbolice reprezint precursorul cititului atâta timp cât literele simbolizeaz sunetele. de ghicire. precum üi coordonarea oculo-motorie. s gândeasc asupra unor conexiuni între evenimente s motiveze cu argumente proprii ac iunile sale. aüezare în ordine. copilul începe s controleze posibilit ile de cunoaütere. descriere. “Unde a zburat rândunica? (pozi ii spa iale). „ûtafeta uriaüilor” etc. Jocul simbolic – copilul utilizeaz mediul pentru a pune în scen realitatea aüa cum o percepe el. Atât jocurile libere. cât üi cele didactice. tu spui multe” (singular-plural). Dimensiunea cognitiv . capacitatea de discriminare vizual . manipulând piesele jocurilor existente în centrele Joc de mas sau ûtiin e (puzzle. imaginativ . animale”. sentimentul de bucurie la realizarea unor sarcini. “Cui trimit scrisoare?” (folosirea corect a dativului). de gândire a jocului este doar un aspect al influen ei în înv area copilului atât la vârstele timpurii. clasificare. Copilul trebuie încurajat s g seasc solu ii noi pentru personajele sale. “Din jum tate – întreg”. punere în coresponden . “G seüte locul potrivit!” „ Jocuri gramaticale: “Eu spun una. capacit activitate de baz a jocului) pot fi: ile pe care le dezvolt prin forma instrinsec a jocului (tipul de Jocuri de manipulare .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de jocuri didactice pot fi: „ Senzoriale senzoriale. jetoane) copiii îüi dezvolt : coordonarea ochi – mân . personaje reale sau imaginare. musculatura fin . dar pentru aceasta au nevoie de oportunit i de joc. num rare. Prin manipularea obiectelor din mediul ce îl înconjoar . p s ri.

) Joc simbolic folosit drept cadru introductiv în desf üurarea unor activit i. prin intuirea lor prin to i analizatorii. deprinderi care au fost achizi ionate. imit grija mamei pentru copii. de a lucra prin cooperare cu al ii. îüi dezvolt instinctul de auto-ap rare üi instinctul de conservare. glasul acestora. Jocul simbolic poate fi ini iat de copil. Exemple de utilizare a jocului simbolic: Joc simbolic cu caracter anticipativ: jocul „De-a cofetarii” (pentru preg tirea unei salate de fructe) se organizeaz înaintea desf üur rii observa iei „Fructe de toamn ” în Centrul de ûtiin e. În cadrul acestui tip de joc copiii imit mersul animalelor. o îmbrac . Preg tirea lor vizeaz : alegerea üi amenajarea locului de joc. din cadrul temei „Din lumea celor care nu cuvânt ”. de fapt. dar poate fi üi b tut dup împrejur ri. Feti a. B ul care serveüte drept cal este mângâiat. Feti a se joac cu p puüa. în cadrul activit ilor alese üi atunci este un joc liber. atunci când ajut copiii s scrie poveütile create în cadrul jocului.încurajarea copiilor pentru asumarea unor roluri cât mai diverse. sau poate fi propus de adult üi atunci devine o activitate care vizeaz utilizarea jocului simbolic pentru atingerea anumitor obiective. . în jocul s u. se urc pe munte – pe pat. ori de adult. o culc . dac se comport frumos o mângâie. „ De-a gr dini a”.asigurarea unui climat favorabil consolid rii/extinderii prin jocul simbolic a con inutului activit ii tematice sau a proiectului. a unei activit i tematice). produc tor de alimente etc. etc. exersate în cadrul unui proiect. se joac pe plaj . de albinu e. se poate începe cu un joc simbolic intitulat „De-a gr dinarul”. de exemplu. „De-a strada”. înainte de a desf üura activitatea de observare în centrul de ûtiin e „ Flori de prim var ”. în care copiii pot s interpreteze diferite roluri: de flori. Copiii îüi dezvolt un limbaj specific prin asumarea de roluri diferite (cofetar. o îngrijeüte când este bolnav . . “poütaüul” citeüte adresele de pe scrisori…) Prin jocul simbolic (deseori imitativ) e pus în miücare fantezia copilului care d lucrurilor üi fiin elor însuüiri pe care nu le au în realitate. Astfel de jocuri sunt: „ Dea familia”. de gr dinar.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dintre joc üi înv area literelor poate fi ini iat de copii în jocurile spontane. “buc tarul” face mâncare. dar fa de acesta el ia atitudine real fa de fiecare. Aceste jocuri au subiecte alese din via a cotidian . de fluturi. alegerea juc riilor üi preg tirea copiilor. pentru schimbarea acestor reguli pentru binele grupului. p r ile componente de a respecta unele reguli de igien . dar o üi ceart dac nu vorbeüte frumos. 33 . culoare). C rui b iat nu i-a servit un b . Desf üurarea jocului ofer posibilitatea copiilor de a observa însuüirile caracteristice ale unor fructe (form .crearea unor leg turi între con inutul jocurilor simbolice üi con inutul activit ilor care se desf üoar (poate fi un joc care valorific unele con inuturi. cu care se juca drept cal?! Covorul din camer drept plaj sau pajiüte?! Fiecare obiect în jocul copilului cap t o importan . îi d s m nânce. consumator. de vânz tor de flori. În desf üurarea acestor jocuri sunt avute în vedere urm toarele aspecte: . m rime. i se d mâncare. pr jituri citind re etele culinare. Prin asumarea unor roluri copiii pot desf üura jocuri care sunt încadrate în jocul cu subiect din via a cotidian . “Doctorul” scrie re ete pentru pacien ii s i în jocul “De-a doctorii”. ap . este îngrijit. Jocul imitativ îl ajut pe copil în înv area de a accepta üi de a tr i dup anumite reguli üi norme.

propunerea de situa ii problematice c rora copilul în timpul jocului trebuie s le g seasc solu ii (. în cele ini iate de copiii de 6/7 ani. analiza jocului. „De-a strada” în centrul de Construc ii ü. care trebuie bine cunoscut de c tre to i partenerii. 34 . stimularea lui prin intermediul unor materiale noi. întreb ri. În felul acesta copiii pun în practic cunoütin ele însuüite anterior. La baza îndrum rii acestor jocuri stau: • observarea copiilor în timpul jocului. Ei vor respecta locul pe unde se circul . „prin ul” vine c lare pe cal (pe un b ) üi are la brâu „sabie” (o bucat de scândur . reguli de circula ie.…respect reguli civilizate de comportare) sau extinderea con inutului jocului. Educatoarea poate interveni în organizarea üi desf üurarea acestor jocuri prin: • interpretarea unui rol mai complex (în interpretarea acestui rol. Jocul dramatizare are ca surs tematic lumea mijlocit a poveütii. • îmbog irea unui joc. • încadrarea educatoarei în joc (prin asumarea unui rol). legat cu o sforicic ). preocup rile copiilor se îndreapt spre inuta vestimentar c reia simt nevoia s -i adauge detalii de natur s le sublinieze identitatea împrumutat üi c tre procurarea unor obiecte care le permit s ac ioneze conform rolului asumat. dar üi realitatea cotidian . semnele de circula ie etc. inclusiv dialogul) . În cadrul acestor jocuri copiii au interven ie personal .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În urma desf üur rii lecturii dup imagini: „ Strada” la centrul Bibliotec . • stimularea jocului din exterior. fie colectiv (transpunând scene din poveüti). ca pieton. dezaprob ri. conversa ia cu caracter preg titor. prin demonstrarea unei noi ac iuni (…vine în vizit aducând flori üi ciocolat . În cadrul acestor jocuri. fiecare fiind în acelaüi timp üi interpret üi regizor. în eles üi redat cu fidelitate. ac iunile educatoarei reprezint un model pe care copiii îl preiau cu toate aspectele lui. Important este p strarea pl cerii jocului!!! Atât jocul simbolic cu subiecte din via a cotidian cât üi cu subiecte din basme üi poveüti se desf üoar fie individual (interpretând rolul unui personaj) . se pot desf üura jocurile: „ De-a circula ia”. basmului. • posibilit ile psihofizice ale copiilor. În jocurile colective cu subiecte din basme üi poveüti. Jocul de rol/dramatizarea presupune o preg tire prealabil üi anume. • corectarea lui prin sugestii verbale. teatrului. Pe ultimul plan st grija pentru „decor” (cadrul în care s se desf üoare jocul). aprecieri. copilul mic îmbin elementele fantastice cu cele luate din via a cotidian . semnalele luminoase. De pild . filmului. explica ii.a. În ceea ce priveüte interpretarea rolurilor asumate üi modalit ile de înscenare a con inutului din lipsa posibilit ii de discern mânt üi de asimilare diferen iat . • impulsionarea üi dezvoltarea jocurilor prin: repovestiri. se stabilesc rela ii complexe üi are loc un schimb viu üi continuu de p reri. indica ii. • îndrumarea jocului din exterior (dep üind trecerea de la jocul individual la înscen ri scurte inspirate din poveütile cunoscute în gr dini ). transpunerea subiectului.

evocator (decorarea excesiv devine sup r toare – ob inându-se efecte violente care copleüesc üi perturb copiii) . Amenajarea cadrului. „M nuüa”. /Ieüi afar / Surioar / Nu-i nici cald/ ûi nu-i nici soare. 35 . 2.Convorbirea dintre vr biu üi rândunic . „Turti a” ü. Ca modalit i de conducere a dramatiz rii amintim: 1. Alegerea selectiv a textului care urmeaz s fie dramatizat (acesta trebuie s cuprind ac iuni accesibile üi dinamice. se poate face fie în absen a copiilor. Constantinescu. prin încadrarea educatoarei în dramatizare. .a. cuprinderea unui num r mare de personaje) . încât s evoce atmosfera cerut de basmul. sor furnic /. De asemenea trebuie s se in seama de posibilit ile de memorare ale copiilor üi capacitatea redus de concentrare. „Fata babei üi fata moüneagului” etc. Însuüirea temeinic a textului poveütii (basmului). 3. Exemplul decorului pentru dramatizarea poveütii „ Capra cu trei iezi” : • o m su cu un vas românesc.Convorbirea dintre vr biu üi broasc : „ Hai broscu Oac – oac –oac/ Ieüi acum pu in din lac! / Cip – cirip / Cip – cirip”… .Vizita f cut de vr biu rândunicii (desprins din versurile autorului: „ Vecinic / Rândunic . 3 alegerea celor mai potrivite costume üi alte accesorii. Aceste texte se aleg în mod progresiv. De pild . n-ai v zut/ Vecinica rândunica/ Pe aici a trecut? ” . • pe perete un ütergar întins. În cadrul dramatiz rii: „ Unde a zburat rândunica” de T.Convorbirea dintre vr biu üi bursuc: „ Moü bursuc. 3 cadru suficient de larg care s permit miücarea liber a copilului. discret. de c tre educatoare.Convorbirea dintre vr biu üi furnic : „ Cip – cirip. La aceste dramatiz ri farmecul rezid în reluarea repetat a unor ac iuni üi dialoguri simple. Exemple de poveüti agreate la grupa mic : „ Ridichea uriaü ”. Cerin ele materiale ale dramatiz rii (asigurarea tuturor condi iilor materiale menite s -i sprijine reuüita) . experien a câütigat în jocul – dramatizare. • un scaun de dimensiuni obiünuite.. C ile cele mai folosite în acest sens sunt: repovestirea. prin asumarea unui rol definit. fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dramatizarea presupune: 1. 3. povestirea dup un üir de tablouri. încadrarea educatoarei în jocul copiilor üi sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate în înscenare. „Coliba iepuraüului”. viu care mobilizeaz copiii üi faciliteaz înscenarea conflictului. povestea aleas pentru înscenare. în vederea transpunerii lui in joc. Textul trebuie redus ca întindere (pentru copiii de 3-4 ani). N-ai v zut pe rândunic ?. . o farfurie de lut üi 3 sc unele în jur.. 3 amenajarea cadrului. încadrarea în jocul copiilor prin asumarea unui rol definit.” . dialog bogat. cu un con inut mai complex. Acesta trebuie s fie simplu. copiii angajându-se de la sine în joc. „Pungu a cu doi bani”. aceasta are prilejul s conduc prin însuüi rolul ales înscenarea prin urm toarele momente: . pentru efectul surpriz . 2.Convorbirea dintre vr biu üi üopârl . vizionarea diafilmului. îndrumarea exterioar . /Dar e bine de plimbare”.

mai lungi. lut. grupeaz . treptat. apoi de extind pe orizontal . Copiii îns pot simplifica sau complica aceste reguli. “Batistu a”. respect reguli. de a se întrece cu el de a se bucura de reuüita sau de a accepta eüecul (s fi prins de pisic . „Gr dini a mea”. de volum.). dorin a de a câütiga. z pad . abilit i. stabileüte raporturi între obiecte (de m rime. jocuri inventate de copii. incluziunea. mai grele). În cadrul jocurilor de construc ie. de a alege un partener. La vârsta preücolar jocurile cu reguli inventate de copii sunt cel mai des întâlnite. Jocul de construc ii reprezint activitatea prin care copilul exerseaz multe deprinderi üi capacit i care contribuie îndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv üi a musculaturii fine.”) În jocurile “ûoarecele üi pisica”.crea ia tematic (la început de ordin pur asociativ. se joac cu alternan e de forme.). 36 . .. jocurile sportive. de lungime. copiii lucrând: stabilesc rela ii cauzale între obiecte (care sunt mai mari üi mai grele cad mai uüor dac nu au stabilitate etc. Jocurile de construc ii sunt foarte importante pentru dezvoltarea cognitiv a copilului în perioada copil riei timpurii. arhitectura creat de copil. acoperirea lui. realizeaz coresponden e.. üi s fi v zut la jocul. organizeaz sau pune în valoare spa iul (prin intermediul diferitelor materiale üi forme). jocurile didactice. Prin construc ie copilul sorteaz . adic munca lui cu materiale de construc ie. pe m sura în care copilul demonstreaz o mai mare performan în aplicarea unor cunoütine. de culoare. care devin foarte populare în ücolaritatea mic . buc i de c r mid . de a ac iona doar atunci când sunt nominaliza i.: „Eu sunt postasul. În dezvoltarea unei construc ii de c tre copii deosebim urm toarele stadii: . pe lâng bucuria particip rii. ap rînd üi jocurile cu reguli impuse. ele bazându-se pe competi ie. . rela ii spa iale. are loc socializarea. de experien a de via . nuiele. asociaz . „Gara” etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocul cu reguli – sunt jocurile cu reguli formulate fie de c tre copii sau de c tre adul i. separarea. . capacit i.construc ia conütient a formei. De aceea trebuie s beneficieze de materiale corespunz toare pentru a-üi exersa opera iile cognitive implicate în jocurile de construc ie. la 7 ani. fiind jocuri de grup. „Strada”. dau frâu imagina iei. Numim joc de construc ie. Exemple de jocuri de construc ie: „Blocul în care locuiesc”. raporturi cauzale etc. apreciaz cantitativ materialele utilizate (mai mari. „Or üelul copiilor”. îngr direa spa iului. copiii inventeaz propriile lor reguli ( de ex. În jocurile lor simbolice. implicarea afectiv . Copiii sunt puüi în situa ia de a respecta regula. “De-a v-a i ascunselea”.construc iile întâi sunt pe vertical . “De-a v-a i ascunselea”). s nu observi batistu a üi s fi pedepsit cu statul într-un picior. dar tu nu ai voie sa deschizi uüa pân nu sun eu la uü . îi d m numele). în func ie de interesul manifestat.procesul de examinare üi combinare a formelor. cuburi de lemn. lemn (deüeuri). spre finalul preücolarit ii. În general sunt jocuri care arat prin ce modalit i po i s câütigi (au la baz întrecerea precum üi jocurile de echip ). Copilul construieüte cu cele mai diferite materiale din natur : piatr . de greutate. de context.

respectându-le ritmul propriu üi particularit ile individuale. • comunic . de coordonare oculo-motorie. îüi dezvolt limbajul. aruncarea. apatici sau instabili. fricoüi. spirit de cooperare. prinderea. • realizeaz miüc ri de motricitate grosier üi fin . În selectarea üi practicarea jocurilor dinamice se au în vedere particularit ile de vârst : tipul exerci iilor incluse în jocuri. num rul regulilor va fi în dependen direct cu vârsta copiilor. urmeaz cerin ele üi determin rile de baz ale copilului. este necesar üi alternarea acestuia cu jocuri liniütitoare. rezolv probleme. Ele mobilizeaz întreaga grup de copii. c rarea. cu sau f r obiecte. Pentru a evita excesul. üi în sal . comportamente. jocul este cea mai eficient integrat datorit naturale ei cu care copilul înva ! Prin joc copilul: • desf üoar o activitate specific în sensul identit ii personale. exigen a fa de executare. Atractivitatea üi eficien a jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a îmbina sarcina educativ atr g toare. îüi dezvolt astfel gândirea abstract . rezisten a) üi st ri emo ionale pozitive. cu dorin ele copiilor. O aten ie deosebit s acord m copiilor timizi. suprasolicitarea. aparate. oboseala. se dezvolt calit ile motrice (viteza. alergarea. în func ie de anotimp. extenuarea fizic . prin care se consolideaz deprinderile motrice de baz (mers.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocurile dinamice/de miücare au la baz ac iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli. pe lâng o bun dozare a timpului de joc dinamic. prietenie. Jocurile dinamice se pot organiza üi în aer liber. • rezolv probleme de via din mediul lor fizic üi social. for a. durata lor. cu simboluri üi reguli z Jocul ca tip de activitate de înv are integrat form de înv are Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvolt rii sale! De aceea. echilibrul). s ritura. • exprim sentimentele lor în simboluri. sentimentul de altruism. 37 . educ atitudini. sentimentul de apartenen la grup . • experimenteaz posibilit i de adaptare. îüi îmbog esc üi exerseaz vocabularul. dezvolt st ri emo ionale. creeaz solu ii.

ütie unde se afl o juc rie üi merge direct la ea când e cerut de un cump r tor). preocup rile lui imediate s fie satisf cute prin situa iile de joc create. recep ioneaz üi înva s recunoasc sentimentele celorlal i. sim ul ordinii (copilul aüeaz juc riile într-o ordine stabilit dup criterii proprii. formule lingvistice în context. îüi exprim sentimente. dar üi în alte scopuri (îüi dezvolt creativitatea). întreab ). stabileüte pre ul. cu pl cere în joc. s aütepte frumos clien ii. dar rolul cere acest lucru üi astfel î i educi voin a • îüi dezvolt acuitatea vizual . • materialele puse la dispozi ia lor s solicite copilul üi s -l antreneze în noi experien e. admir . s -i extind cunoaüterea. face aprecieri la adresa acestora. • s se încurajeze interac iunea. comunic uüor. s -i faciliteze formarea deprinderilor. • s se creeze un spa iu adecvat abord rii jocului ca activitate complex üi complet . motiva ia. precum üi educarea voin ei. apreciaz . Astfel. interesul. s se stimuleze dezvoltarea socio-emo ional . • jocul copilului reprezint feed-back-ul influen ei educative a adultului asupra sa. prin joc se declanüeaz mecanismul propice cultiv rii unor calit i morale: perseveren . • îüi precizeaz . ini iativ . cu ceilal i. r suciri. • înva s -üi st pâneasc emo iile. folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create. reac ioneaz afectiv. • se dezvolt sub aspect fizic (face miüc ri de aplecare. ridic ri üi coborâri ale bra elor. ghemuire). Pentru ca jocul s contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului sunt necesare câteva condi ii: • jocul s permit copiilor ocazia unor descoperiri. descrie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • comunic cu sine. 38 . reac ioneaz adecvat. expresii. le compar sub aspect cantitativ. îüi dezvolt aten ia. Nu-i uüor s . se modeleaz procesele afectiv-emo ionale (copilul este total convins c trebuie s joace cât mai fidel rolul pe care îl modeleaz cu maxim convingere. s stabileasc pre urile. ad ugând la aceasta cum üi l-ar dori). jocul îmbog eüte cunoütin ele. autocontrolul. în jocul ”De-a magazinul de juc rii” copilul care interpreteaz rolul de vânz tor • trebuie s aranjeze marfa în rafturi. experimente sub supravegherea adultului. • interesul copilului. prindere. aruncare.i înfrângi dorin ele imediate. exerseaz üi îmbog eüte vocabularul (utilizeaz cuvinte. num r „banii”). curaj. întoarcere. el este cu adev rat vânz torul pe care l-a cunoscut üi care l-a impresionat. calitativ. • se dezvolt sub aspect cognitiv. firesc. a st pânirii de sine. utilizeaz corect formulele de adresare. Jocul influen eaz pozitiv dezvoltarea ulterioar a copilului. declanüeaz capacit ile mentale (cunoaüte üi denumeüte juc riile pe care le aüeaz în rafturi.

culoare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • în plan social copilul înva prin joc s tr iasc üi s ac ioneze împreun cu ceilal i (rolul interpretat are coresponden social . s atrag prin form . Materialele alese s fie colorate. anivers ri. Planifica i activit ile în aüa fel încât copilul s -üi antreneze cât mai multe abilit i (În momentul în care copilul a c p tat o deprindere e necesar s complic m jocul. s nu prezinte pericol de accidente. r bdare. perseveren üi experien ). Jocul serveüte pentru sus inerea culturii autentice. hai s le aüez m în ordine. Juca i-v efectiv cu copilul. ci transfigurat respectându-se îns rela iile interumane: vânz torul are acest statut atâta vreme cât exist si un cump r tor cu care rela ioneaz ). uüoare. uüor de mânuit. piese mai mici care necesit precizie în miücare. Nu vom folosi obiecte din sticl . universal ce face parte din via a de zi cu zi. obiceiuri. stimula i-l s manipuleze obiecte üi situa ii. realitatea nu este reprodus identic. Care pies urmeaz ?”) Folosi i materiale potrivite pentru nivelul de dezvoltare a copilului üi stimularea sa (la 3-4 ani oferim copiilor cuburi mai mari. „Dac ai adus toate p puüile pe canapea. dou pâini üi un pachet de biscui i?”. mult aten ie. fiind o experien de înv are cu multiple valen e. 4 4 39 .). Pretutindeni în lume copiii se joac individual sau în grupuri mici. puzzle-uri mari. diversificându-i modurile üi modalit ile de joc(„Acum e rândul meu s aüez cubul roüu. încorporeaz poveüti populare. dezvoltându-se. estetice. Jocul este o experien natural . înv ând. m rime. viu colorate. explorând mediul înconjur tor. descoperindu-se pe sine. pioneze la 3-4 ani üi nici cuburi grele sau alte juc rii care presupun efort fizic ce dep üeüte posibilit ile acestora). sârm . Sugestii pentru cadrele didactice… üi p rin i privind jocul copilului: 4 4 4 Participa i la jocul copilului dac v accept („Ce zici dac eu aü dori s cump r de la magazinul t u. nasturi. solicitând copilul s rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate. s corespund preocup rilor de vârst üi scopului urm rit. tradi ii. de la cea mai mic la cea mai mare”. cunoscându-üi tovar üii. teme universale. sigure üi durabile (jocurile üi juc riile s fie din materiale rezistente. la 5-6 ani se pot juca cu lego.

Îmbog i i cunoütin ele copiilor cu teme variate despre evenimentele. eüti grozav!”. drojdie. introduce i idei noi.üi vom vedea dac e bine. Crea i copilului posibilit i multiple de a se juca cu al ii. frunze. sare üi ap üi ajuta i-i s fr mânte aluatul din care ei vor modela cele mai minunate produse. despre tot ce se întâmpl üi el este p rtaü.” üi l sa i-le un timp s g seasc variante. fenomenele din lumea înconjur toare. pastra i ambalaje. „Bravo. ”Ce mult îmi place cum ai aranjat maüinu ele!”). satisfac curiozitatea. via a gâzelor. ghinde. Îmbog i i cunoütin ele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se.. dezvolt imagina ia. zborul fluturaüului. venirea üi plecarea p s relelor. r spunde i la întreb rile copiilor. pietricele.). am r cit. spune i-le ”Oare cum ar fi mai bine? Tu la ce te gândeüti? Încearc . s experimenteze. lucrurile. s -üi dezvolte jocul üi s g seasc solu ii la problemele ivite. creativitatea. Folosi i-v întreaga dumneavoastr creativitate üi experien pentru a descoperi împreun cu copilul noi obiecte üi materiale ce îi pot stimula üi l rgi experien a prin joc (În timpul plimb rilor aduna i materiale din natur : crengu e. ”Ia üi feti a cu tine ca s plimba i împreun p puüa cu c ruciorul. ajut -m !” nu v gr bi i s oferi i solu ia. nu le r spunde i dumneavoastr (Când vin cu solicitarea: „Nu ütiu cum s fac aici. vrei s -mi faci tu un ceai?” sau „Eu sunt copilul. satisface i-i orice curiozitate cu explica ii adecvate nivelului s u de în elegere). s fi i dou m mici!”).. Pune i la dispozi ia lor semin e de mac sau susan üi sugera i-le s modeleze ”specialit i” folosind aceste ingrediente). solu ii. întreab -l cum se numeüte üi roag -l s se joace cu tine!”.. haide i s aüez m masa pentru toate p puüile üi s facem niüte invita ii s participe üi al i invita i. îmbog esc experien a de via a copiilor”). stimula i copilul s stabileasc rela ii de joc cu al i copii. pentru a extinde cunoütin ele üi experien ele copilului (în jocul ”De-a brutarii” da i copiilor f in . Unii dintre noi aranjeaz masa üi al ii vom scrie invita iile. i-a reuüit pr jitura pentru p puü !”. s persevereze). vase. despre evenimentele religioase pe care le s rb tori i. De câte farfurii avem nevoie?” Etc. L sa i copiilor destul timp s se gândeasc . 4 4 40 . dezvolta i jocul în comun al copiilor (Când ieüi i în parc încuraja i copilul s rela ioneze cu al i copii: ”Uite ce minge frumoas are b ie elul acela. vrei s fii tu mama üi s ne juc m de-a familia?”). aparate – toate sunt o surs inepuizabil pentru subiecte noi de joc. creüterea plantelor). Folosi i toate ocaziile pentru a dirija aten ia copilului spre obiectele üi evenimentele naturale/reale care pot stimula üi satisface curiozitatea sa (Urm ri i transform rile din natur . Extinde i ac iunile copiilor üi propune i üi altele („Acum c a i terminat de g tit... l rgi i tematica üi arealul de subiecte (Vorbi i copilului despre naüterea lui. Aprecia i mereu pozitiv eforturile copilului în joc („Ce frumos ai construit.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 4 4 4 4 Atrage i copiii s se joace dac este nevoie („ûtii c nu m simt prea bine. haine vechi. sa înve e din greüeli. gândirea. despre botez.

îmbog i i-l prin noi materiale üi reguli.) Asigura i participarea tuturor copiilor în joc. Fi i în permanent c utare de noi modalit i prin care s facem jocul copiilor pe m sura posibilit ilor acestora (Porni i cu jocuri simple. sub directa supraveghere a adultului. introduce i personaje. accesibile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 Valorifica i experien a personal a copilului üi integra i-o cu noile cunoütin e üi deprinderi prin situa iile de înv are pe care le crea i. luminos unde exist mobilier adecvat. Cred c v poate ajuta el la prepararea mânc rii pentru Pongo”. cât se joac üi cu cine se joac ): Acorda i timp suficient üi spa iu ambiental într-un mediu curat üi securizant unde jocul s fie o experien benefic üi sigur (Copilul trebuie s se joace într-un spa iu curat. îndeosebi a celor care sunt timizi sau nu au încredere c pot s contribuie üi ei la derularea jocului prin asumarea unui rol sau nu sunt solicita i de al i copii. de miücare. 4 41 . satisfac nevoia de cunoaütere üi ac iune. („Eu am aflat c üi Daniel are acas un c eluü üi chiar el are grij de el. urm ri i cu aten ie cum se joac .). bine aerisit. cât timp mediul îl stimuleaz iar adultul îi ofer suport. jocuri üi juc rii ce nu-i pun în pericol via a sau s n tatea. situa ii noi de înv are üi experimentare. Prin joc acest lucru este cel mai lesne de realizat. care trezesc interes. Copilul se joac atâta timp cât îüi satisface nevoia de cunoaütere.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 4. Mediul de înv are z Centrul de activitate Art z Centrul de activitate Bibliotec z Centrul de activitate ûtiin e z Centrul de activitate Construc ii z Centrul de activitate C su a P puüii z 42 Centrul de activitate Jocuri de mas .

fiind noi înüine parte integrant a acestuia (Viorica Preda. în scopul oferirii unor experien e de înv are cât mai diverse üi a unor con inuturi circumscrise de cele 5 domenii experien iale. securizant . 3 Acest tip de organizare permite dezvoltarea liber a copilului pe domeniile de dezvoltare: • dezvoltare fizic . cu al i copii. cu adul ii. Pentru a r spunde cerin elor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile men ionate mai sus. • dezvoltarea socio-emo ional . a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. Noi. Fiecare 43 . este bine s inem seama de urm toarele aspecte : 3 Gr dini a este spa iul în care realiz m educa ia timpurie. care s permit dezvoltarea liber a copilului si s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. pl cut . spa iul s lii de grup va fi organizat pe centre de activitate. • dezvoltarea limbajului. individual. dac nu apare interac iunea dintre aceüti factori üi copil/copii. educatoarele. stimulându-i dezvoltarea sub toate aspectele. dup ce copilul a parcurs deja câteva etape de formare (de la naütere la 3 ani). deoarece nevoile copilului. 3 Prin organizarea spa iului grupei pe centre de activitate procesul de înv are este unul activ. unde ei s se simt st pâni üi în siguran . 2000). De aceea. în perechi sau în grupuri mici. s n tate si igiena personal . Putem concluziona c va trebui s cre m o sal de clas atractiv . 3 Este bine s oferim situa ii variate de joc üi activitate. copil/adul i. fiind un centru de activitate foarte important pentru dezvoltarea copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Una dintre condi iile esen iale ale aplic rii unui curriculum centrat pe nevoile. To i copiii înva cel mai bine prin contactul activ cu mediul üi cu cei din jur (colegi. 3 Mediul social este la fel de important ca üi mediul fizic creat. educa ia adresânduse fiec rui copil în parte üi nu copiilor. interesele üi dezvoltarea lui global se refer la crearea unui mediu educa ional adecvat. nu înseamn c nu pate fi amenajat. care s invite copiii la joc üi activitate. func ional . Chiar dac el nu este men ionat üi descris precum celelalte centre. p rin i). 3 Mediul fizic trebuie gândit aüa încât s putem sesiza dinamica proprie a fiec rui copil üi s oferim posibilitatea dezvolt rii lui armonioase. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. în care copiii interac ioneaz direct cu materialele. în general. 3 Simpla prezen a unor factori de mediu nu este suficient ca ea s determine transformarea universului psihic al copilului. care integreaz diferite domenii de cunoaütere üi experien e de înv are1: 1 Un alt centru de activitate care este recomandat a fi amenajat în sala de grup este cel de Nisip üi ap . • dezvoltarea capacit ilor üi atitudinilor în înv are. de socializare. cerin ele lui pentru educa ie sunt diferite. educatoare. suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de înv are.

dar putem ini ia üi desf üura üi activit i tematice care s contribuie la atingerea obiectivelor cadru üi a celor de referin . p rin i pe tot parcursul abord rii acesteia . p rin ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ~ Bibliotec ~ ûtiin ~ Art ~ Joc de rol ~ Jocuri de mas ~ Construc ii În aceste zone vom organiza jocuri si activit i liber alese. Când gândim amenajarea spa iului educa ional. trebuie s rezerv m un loc pentru centrul tematic (reprezentat imagistic sau chiar cu mesaje scrise). Prin distribuirea materialelor pe centre de activitate. Acesta poate fi plasat la intrarea în clas . bunici ) . 44 . o m su üi vom expune elemente ce sugereaz tema de studiu üi care urmeaz a fi completate de c tre copii. Putem amenaja un panou. o etajer . cât üi de p rin i. p rin i. educatoarea. fra ii mai mari. Vom desf üura activit i pl cute üi interesante üi vom observa manifestarea unei atitudini relaxante üi în interac iunile copii-copii. astfel încât aceütia s poat ini ia propriile lor activit i de înv are. putem crea o atmosfer de înv are spontan . asigurând posibilit i de op iune pentru copii. putem g si multe idei pentru ca materialele amplasate în zonele amenajate s stimuleze üi s amplifice procesul de înv are. pentru parcursul zilei / s pt mânii. amenajeaz spa iul grupei în func ie de condi iile fizice de care dispune. pentru a putea fi v zut atât de copii. altele putînd fi deschise doar pentru anumite activit i. copii-educatoare sau al i actori implica i în educa ie (profesori pentru activit ile op ionale. educator. unele centre putând avea caracter permanent. prin joc. Gândind creator. Tot aici putem aüeza “Cutiu a cu întreb ri” pe care copiii le pun în leg tura cu tema propus üi la care urmeaz a g si r spunsuri împreun cu colegii.

palete. es turi r rite. üabloane. aracet. buc i de pânz . eboüoare. Materialele de lucru trebuie s fie suficiente. dar si de expunerea lucr rilor realizate . materiale din natur . acuarele. Materiale sugerate: ¨ Desen . dopuri. ütampile.Este bine s existe sor ule e. halate. pânz . be e de chibrituri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Art În acest centru de activitate vom desf üura activit i de desen. de bun calitate. Putem afiüa planüe model. pl ci faian . sârm . acuarelele üi pasta de modelat s nu fie toxice . suporturi pentru desen –pictur . foarfece. sec iuni dintr-un trunchi de copac. pictur : creioane colorate. fire din lân . ¨ Modelaj : pasta de modelat ( plastilin . cu posibilit i de depozitare a materialelor necesare. pensule. be iüoare. planüete. vase pentru ap . resturi din material de piele. diplome ob inute de preücolari la diferite concursuri. pictur . lut moale. aüezate la îndemâna copiilor. ceracolor. ziare. coc ). forme de diferite modele. 45 . coli desen. hârtie de impachetat. be iüoare. modelaj. üi albume de art . ¨ Activit i practice: coli glacee. palete. s nu fie periculoase ( foarfece cu vârf ascu it ). periu e pentru stropit. argil . üerve ele. forme üi dimensiuni. blan . aracet. carton de diferite culori. Il vom stabili într-un loc luminos al clasei. creioane negre. activit i practice . cutii de chibrituri. frunze pentru amprentare. lipici. coli colorate de diferite forme üi dimensiuni. pentru a nu-üi p ta h inu ele üi totodata se creeaz o atmosfer de “atelier”. reproduceri. scobitori. buc i de sticl ülefuite. reviste. carioca.

Lucr rile pot fi individuale. dar pot fi üi produsele unor grupuri de copii. Un aspect de mare importan este formarea la copii a deprinderilor de a face ordine la locul unde lucreaz . trebuie s le asigur m timpul üi materialele necesare. pot rupe / decupa hârtie de ziar. ob inând diverse figurine. pot picta. având grij ca fiecare copil s fie apreciat. apoi pot decupa formele pictate . o lipesc. pot ob ine siluete de animale sau orice alte forme plastice prin amprente de culoare ale frunzelor. pot ataüa castanelor. procesul de crea ie. palmelor. ütiut fiind faptul c prin expunerea lucr rilor sus inem procesul de crea ie üi r spl tim efortul copiilor. instrumentele de lucru întrebuin ate. le suger m teme.)? Spa iul de expunere a lucr rilor trebuie s fie într-un loc vizibil üi nu foarte aglomerat. Vom schimba lucr rile destul de des. folosind afirma ii înconjur toare: • Cum ai f cut aceasta? • Ce mai po i ad uga ca s foloseüti tot spa iul colii de desen? • Ce elemente ale lucr rii i i plac cel mai mult? • Ce culori ai amestecat pentru a ob ine acest frumos portocaliu (roz etc. liniile trasate.. Educatoarea poate influen a procesul de crea ie al copiilor prin aten ia acordat üi prin comentarii despre culorile folosite. Astfel.Ce ai desenat aici?” sau . pot picta modelajele ob inute din coc . comunicarea prin intermediul culorilor üi al simbolurilor grafice üi au un efect puternic asupra încheg rii comunit ii de înv are. ghindelor elemente din plastilin . Vom pune întreb ri care subliniaz tehnici. Pentru aceasta. modul în care s-a folosit spa iul suportului de lucru. caz în care se eviden iaz colaborarea. iar exemplul personal este foarte important. dar nu impunem modele. apoi picteaz toat suprafa a . Ii îndrum m cu privire la tehnicile de lucru. c nu este în eles. pot decupa forme pe care le aüeaz pe suport.. 46 . formele ob inute. creându-i sentimentul c ceea ce a f cut nu este destul de bun. stropesc suportul cu ajutorul unei periu e imbibat în tempera. Este bine s evit m întreb ri de genul .Ce reprezint desenul t u?”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În acest centru copiii pot combina tehnici specifice artei plastice cu cele ale activit ii practice. iar când ridic formele decupate rezult o lucrare deosebit . deoarece copilul poate fi dezam git. contureaz formele cu cear . etc.

convorbiri. jocuri de rol sau dramatiz ri. 4 Se cultiv interesul üi respectul fa de carte. având în vedere urm toarele aspecte: 4 Se dezvolt în elegerea simbolurilor (imagini üi litere care reprezint cuvântul vorbit). Centrul de activitate bibliotec se stabileüte într-un col cât mai intim üi relaxant. 4 Se dezvolt imagina ia prin povestiri üi repovestiri. capacitatea de relatare a evenimentelor. de compunere de poezii sau ghicitori. coeren a exprim rii. de creare de poveüti noi dup diverse imagini. Nisip üi Ap ) 47 . 4 Se îmbog esc cunoütin ele despre lume üi îüi extind vocabularul. un centru foarte important.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Bibliotec În acest centru copiii desf üoar activit i din sfera limbajului üi a comunic rii. mai departe de centrele active (Construc ii. cuvinte. 4 Se dezvolt cursivitatea. de povestire. crearea de c rticele. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme de exprimare: imagini. simboluri . de recitare de poezii. 4 Se încurajeaz dorin a copilului de a citi (imagini).

dar üi deprinderi de exprimare în scris. La grupele mari/preg titoare. pot scrie poezii scurte. televizor. O cerin important este aceea de a deprinde copiii s utilizeze cu grij materialele puse la dispozi ie. un ritm adecvat. Dac noi. ¨ raft pentru c r i . simboluri. de a li se cultiva sentimente de pre uire fa de carte üi de autorul acesteia. s vin cu solu ii noi. ƒ s folosim ilustra ii pe care copiii le vor comenta. s gândeasc în mod critic. repovestirilor. ¨ cd-uri cu muzic üi poveüti Este foarte important s sprijinim dezvoltarea copilului în acest centru având în vedere urm toarele aspecte: ƒ pozi ia confortabil a copiilor pe perni e în jurul educatoarei. scene din poveütile cunoscute pictate de copii. pot ilustra paginile pe care le pot capsa pentru a realiza c rticele. computer. ¨ scaunul povestitorului. ƒ s -i stimul m copiii s asculte activ. s mergem cât mai des în acest centru. Cu ajutorul câtorva m üti. ¨ coli. ƒ s folosim o voce cald . s r sfoim împreun c r i. ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ c r i de colorat. Tot aici vom desf üura unele jocuri-dramatiz ri. ecusoane reprezentând diferite personaje sau costume simple ( pelerine divers colorate). s st m lâng copii. ¨ cuburi cu poveüti. Este necesar s schimbe periodic c r ile din bibliotec . completeaz fiüe de lectur . cuvinte). copiii pot interpreta roluri din basmele üi poveütile îndr gite. tabla magnetic . ¨ imagini din poveüti. ¨ perni e. aceasta urmând în mod firesc lecturii. nu doar pasiv. ¨ caiete. Efortul personal îi face s pre uiasc üi mai mult c r ile. manifest m pl cere pentru lectur üi copiii vor dovedi interes sporit pentru bibliotec . 48 . expresiv . În acest centru se exerseaz îndeosebi limbajul. educatoarele. imprimant . ¨ instrumente de scris. copiii pot scrie etichete.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ covor. fiüe de lectur . încurajându-i s continue povestea. video. s le citim. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme (imagini.

coli. lantern . mijloace de transport üi locomo ie. Tot în acest centru vom afiüa calendarul naturii pe care îl vom completa zilnic cu ajutorul copiilor. temporale) üi a opera iilor prematematice (grupare. cântar. comparare. dar üi mai târziu. m surare etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate ûtiin e Este centrul în care se desf üoar activit i din aria experien ial ûtiin e (cunoaüterea mediului. probleme ilustrate. magne i. atât pentru rezultatele bune în înv are. activit i matematice. ¨ forme geometrice (truse logi II. facilitându-se rela ionarea pozitiv . insectar. orz. semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. termometru.). ov z. rigle gradate. ordonare. rela iile spa iale. înmugurite. exploreaz üi comunic pe baza celor observate.Acestea se expun pe rând. 49 . Trebuie s stimul m cooperarea üi înv area activ . crengu e înflorite. pentru a nu se produce aglomerare. ¨ seturi de c r i. instrumente de scris. deoarece oamenii înva cel mai bine lucrând. planüe cu imagini de la poli. ierbar. despre univers. metru de croitorie. Copiii care înva prin cooperare. Scopul acestora este dezvoltarea capacit ilor de cunoaütere üi în elegere a mediului înconjur tor üi de rezolvare a situa iilor problematice cu care se confrunt în via a de zi cu zi üi mai apoi la ücoal . spirtier . microscop. Spa iul destinat acestor activit i este prev zut cu etajere pentru expunerea diverselor materiale . Aici încuraj m dezvoltarea gândirii logice (rela iile cauzale. salin . lup . ecuator. descoper . În acest centru de activitate dezvolt m abilit i de înv are independent . înva s lucreze cu ceilal i. bancnote. l di e. acvariu. iar prin schimbarea periodic se stârneüte interesul copiilor pentru a le explora. Materiale sugerate: ¨ ghivece. pahare. ¨ colec ie de roci. tangram). monede. deüert. seriere. t vi e. educa ie ecologic ). etc. etc. cântar. Copiii înva s aib in iativ üi sunt stimula i s fie curioüi. clasificare. Capacitatea de cooperare este cunoscut din ce în ce mai mult ca o necesitate. unde copiii experimenteaz . semin e grâu. set de eprubete. peüter .

castane. Construind. 3 l di cu nisip üi forme (acolo unde este posibil se pot amenaja în interior. Se dezvolt în domeniul socio-emo ional. descrierea construc iilor. etichetând unele construc ii etc. Materiale sugerate: 3 cuburi din lemn 3 cuburi din plastic 3 rotodiscuri 3 lego 3 betiüoare 3 cutii de chibrituri 3 materiale din natur ( ghinde. paie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Construc ii Centrul de activitate destinat construc iilor este unul dintre cele mai frecventate de copii. . nuiele. în planul dezvolt rii fizice prin dezvoltarea musculaturii. copilul îüi dezvolt gândirea prin rela iile cauzale üi spa iale pe care le stabileüte între obiecte üi rezolvarea unor situa ii pe care le întâmpin în realizarea construc iei. Este o zona preferat de b ie i. prin atitudinea de negociere. numind. prin folosirea în comun a cuburilor. conuri. scoici). dar trebuie stimulate üi fetele s participe pentru importan a pe care o au jocurile de construc ii în dezvoltarea tuturor copiilor. frunze presate. Trebuie s oferim spa iu suficient de plasare a construc iilor de miücare üi de depozitare a jocurilor. dar cel mai indicat este în curte 50 . de aceea trebuie plasat lâng alte centre active. coordonarea ochi-mân üi în domeniul limbajului prin comunicarea de idei.

ferme. imagini sugestive. În cadrul jocurilor de construc ii putem solicita copiilor s foloseasc numai piese mari/roüii/de formele cerute sau s adune câte trei cuburi deodat . Este centrul preferat de feti e .). cl diri. m rime. Jocurile desf üurate aici dezvolt în special domeniul socio-afectiv al limbajului üi al comunic rii. la nivelul privirii copiilor. apelând la cunoütin e despre form . care s le stimuleze jocul (blocuri. dar üi cel senzorial. Materiale sugerate ¨ p puüi ¨ truse de buc t rie. etc. numera ie. sugerându-le roluri pe care le vor îndeplini când vor fi adul i . deoarece produsele rezultate în acest sector nu pot fi p strate pentru foarte mult timp. brut rie ¨ trus coafor ¨ trus medic ¨ trus de electrician ¨ trus de mecanic 51 . unul peste cel lalt. dar este bine s fie coopta i üi b ie i . oraüe. z Centrul de activitate C su a P puüii (Joc de rol) Col ul C su ei (sau Col ul p puüii) reprezint o c su în miniatur . pe care o putem amenaja în diferite forme (din lemn. culoare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materialele puse în acest centru nu trebuie s fie foarte numeroase. s le aüeze unul lâng altul. cel pu in pentru început. s fie fotografiate üi chiar premiate. Este important ca noi. s apreciem construc iile. s le expunem üi s fie p strate pentru o vreme. al s n t ii üi igienei personale. aüa încât s poat fi strânse cu uüurin üi aüezate în locurile stabilite împreun . pozi ii spa iale. sate. educatoarele. delimitate prin pere i din pânz ). Este bine s aüez m pe perete. în func ie de spa iul clasei.

• capacitatea de a rezolva situa ii problematice. num rare. • capacitatea de discriminare vizual . În astfel de jocuri copiii înva despre ei. despre societate. salaria i). • musculatura mic . Acest gen de jocuri îi preg teüte s fie adul i în multiplele roluri pe care le au adul ii (gospodine. form .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ ¨ ¨ ¨ halate sor ule e b sm lu e bonete ¨ costume specifice unor personaje din poveüti Aici este îndeosebi spa iul jocurilor simbolice. aüa încât s nu-i stingherim. punere în coresponden . de colaborare. • coperarea în realizarea unor produse colective 52 . aüezare în ordine. luând üi noi diferite roluri. idei. üi al limbajului üi comunic rii. astfel : • coordonarea ochi-mân . z Centrul de activitate Jocuri de mas Centrul jocurilor de mas este preferat atât de b ie i cât üi de feti e prin diversitatea materialelor folosite üi care le dezvolt în domeniul afectiv. de toleran . dar s putem interveni cu sfaturi. educatoarele. de disciplin în grup. fizic. • percep iile despre culoare. de ascultarea opiniilor altora. m rime. • deprinderi de îmbinare. trebuie s fim prezente. clasificare. • perseveren a üi sentimentul de bucurie la finalizarea unei sarcini. cognitiv. Noi. despre familie. triere. construindu-se astfel conduite sociale de apartenen la grup. p rin i.

La sfârüitul jocului copiii iüi vor expune lucr rile sau vor depozita piesele. 53 . în cutii – coüule e speciale. deoarece jocurile copiilor în acest spa iu pot furniza informa ii valoroase despre aceütia üi astfel educatoarea poate interveni în ameliorarea unor probleme care apar. Ca üi în cazul celorlalte centre de activitate. ûi aici se recomand imortalizarea aspectelor demne de apreciat.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ jocuri lego jocuri în buc ele cu diferite grade de dificultate jocuri incastre cu diferite forme cuburi mici colorate domino / loto cu imagini c r i de joc diferite materiale adunate impreun cu copiii. etichetate.care se preteaz la sortare üi combinare: semin e. puse la loc vizibil. sâmburi. pietre. dup cum este cazul. trebuie s observ m copiii în timp ce se joac . boabe Materialele trebuie p strate în ordine. aüa încât copiii s üi le poat alege în func ie de tema aleas sau propus .

tocmai pentru a ar ta c sunt asem n tori deüi diferi i. flori. la m mica. fructe. Centrul de activitate – ûtiin În acest centru punem la dispozi ia copiilor siluete de b ie i üi feti e üi jetoane cu obiecte de îmbr c minte üi înc l minte. hran . capul mi-l întoarce – Stânga. 54 . privi. autor Elena Butunoi). Ce miresmele-mi aduc ! Urechile-mi dau de veste. Ochii-mpodobi i cu gene. Tot aici putem cînta un cântecel despre diverse p r i ale corpului. Putem ini ia exerci ii senzoriale. Buna zice c -s iste ! Pe obraji am doi bujori Ochi senini üi rotunjori. Când în juru-mi se vorbeüte ! Gâtul. sau îüi pot astupa urechile pentru a utiliza celelalte sim uri. 2. Centrul de activitate Bibliotec Asigur m c r i ce con in înforma ii üi imagini cu corpul omenesc (exemplu: Tom üi Tina. colea-n n suc. Se pot utiliza poze cu corpul uman apar inând mai multor rase üi etnii. obiecte de imbr c minte üi îi punem în situa ia de a crea sau a c uta üi ei ghicitori pe tema dat . Ca s-alerg la fiecare : Când la tata. Putem utiliza enciclopedii sau alte c r i care con in imagini ale corpului uman. dar tare – Dou mâini de lucru are ! ûi mai am dou picioare . mirosul sau pip itul. studia. compara. Arcuite am sprâncene. mic. poezia „Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an (sau la alegere): Am c püor cu p rul cre . S-o ajut üi pe bunica ! Prezent m copiilor ghicitori despre organele de sim . lungimea bra elor etc. etc. Copiii pot selecta üi ataüa imagini corespunzatoare siluetelor primate. Limb üi din i în guri – ûi mi-i sp l cu-o periu ! Dou n ri. punându-i în situa ia de a recunoaüte prin sim uri gustul/mirosul/forma unor alimente. legume. metrul de croitorie) üi lupe pentru a m sura. Mai putem folosi instrumente de m surat (rigla gradat .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemplu de valorificare a mediului de înv Tema: Ce üi cum sunt vreau s fiu Subtema: B iatul üi feti a are la grupa mare 1.dreapta – cum imi place ! Trupul meu – azi . realizând file pentru c rticica individual . Le putem lega ochii pentru a utiliza auzul. Copiii iüi pot m sura lungimea piciorului. Solicit m ajutorul ücolarilor pentru a scrie împreun cu copiii grupei ghicitori üi poezii.

Nasta . Toate aceste lucr ri le putem uni pentru a realiza o c rticic individual . Centrul de activitate Art Pe panoul de afiüare a lucr rilor putem aüeza poze ale copiilor üi ale familiilor lor care s -i stimuleze pe copii pentru a realiza teme ca: . Pot realiza colaje sau s modeleze din plastilin corpul uman.autoportret . dragi copii.” 3. 55 . fra i. V d p puüi üi juc rii. Putem folosi tehnica amprent rii pentru a realiza imprimeuri necesare confec ion rii h inu elor pentru p puüi. Coperta acesteia o pot realiza folosind tehnica haüur rii üi a lipirii unor elemente. realizând astfel portret de copil (b iat/feti a) sau o c rticic cu numele „Cine sunt eu?” La sfârüitul s pt mânii îi putem sf tui s ofere aceste c rticele persoanelor dragi (p rin i.Eu cu ochii. Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. care prin con inut îi va ajuta s g seasc r spunsuri la întreb rile adresate prin fiüa de mai jos : Sim urile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Tot aici putem folosi o poezie.. prieteni. colegi de grup ). Limba üi cu cerul gurii Imi spun gustul pr jiturii.portretul prietenului/prietenei mele. bunici. Propunem copiilor s realizeze amprenta palmei üi a piciorului. Cu urechile oricând Aud fiece cuvânt. de N.

s fie în rela ii de întrajutorare. B ie ii pot üi ei înüira m rgele üi br ri pentru a le d rui colegelor din grup . pot propune schimbarea materialelor sau teme ce pot fi abordate. Educatoarele împreun cu p rin ii üi copiii pot participa la amenajarea üi dotarea centrelor. copiii pot înüira m rgele pentru a realiza accesorii vestimentare. Asumându-üi responsabilit i. rotodiscuri üi s le suger m teme precum: ƒ C su e pentru pitici ƒ Cartierul meu ƒ Leag nul feti ei/b ie elului ƒ P tu pentru bebeluüi Este bine s urm rim ca grupul de copii care particip s fie mixt. Centrul de activitate – Col ul c su ei Putem oferi copiilor posibilitatea de a folosi materiale. Tot aici.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. rela ionarea acestora. 56 . 5..Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an prezentat la Centrul Bibliotec putem confec iona puzzle-uri (siluete de feti e üi b ie i). Activit ile desf üurate pe centre ofer posibilit i multiple de abordare a domeniilor experien iale. Centrul de activitate Construc ii Putem pune la dispozi ia copiilor cuburi din lemn. conform temelor: ƒ De-a familia ƒ De-a croitorii/croitoresele ƒ De-a brutarii ƒ De-a coafeza/frizerul Urm rim îndeaproape comportamentul copiilor. stimulandu-i s ini ieze jocuri în perechi/ în grupuri mixte. 6. înva s comunice eficient cu al ii üi pot g si activitatea educativ mult mai atr g toare üi mai motivant . lego. Centrul de activitate Jocuri de mas Pornind de la con inutul poeziei . s coopereze în realizarea construc iilor propuse sau liber alese. iar copiii le pot completa cu p r ile ce lipseau. copiii îüi formeaz deprinderi adecvate de interac iune social .

cunoaüte literele üi încearc s citeasc . social. s se dezvolte s n tos üi s înve e. Exist . Concluzion m c . cu siguran . de aceea aten ia va fi concentrat asupra situa iilor üi sarcinilor care stimuleaz dezvoltarea în respectivele domenii. 57 . are neîn elegeri. Dar ulterior poate avea perioade de stagnare. autonomiei copilului Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Fiecare copil este diferit. câteva lucruri esen iale comune tuturor copiilor: ƒ au nevoie de dragoste. pentru c ele se petrec în ritmul lor propriu. cea mai mare parte a timpului o petrece aplecat peste c r ile de poveüti. emo ional. To i copiii cresc üi se dezvolt parcurgând aceleaüi etape. îüi utilizeaz corect cunoütin ele. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Formarea üi respectarea independen ei. toate fiind strîns legate între ele üi influen ându-se reciproc! Un copil la un moment dat poate înregistra salturi mai mari în dezvoltare într-un anumit domeniu decât alt copil. are un vocabular uimitor „vi ica este o vac în devenire”. de cinci ani. intelectual. dar în privin a altor domenii de dezvoltare. ƒ de hran bun . Dezvoltarea se realizeaz pe mai multe domenii: fizic. dar îi deosebeüte ritmul în care dezvoltarea lor se petrece. De exemplu: Andrei. acest lucru este ceea ce îl face s fie special. miüc rile îi sunt neîndemânatice. Andrei este „peste anii s i”. ƒ au nevoie de securitate. Important este s nu neglij m niciun domeniu de dezvoltare. pentru c toate influen eaz dezvoltarea global a copilului. din punct de vedere al limbajului üi al dezvolt rii cognitive.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interac iunea cu copilul üi dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup z z z Recunoaüterea unicit ii copilului. are nevoie de sprijin pentru a progresa. În rela iile cu ceilal i copii. Astfel c a face compara ii între copii pentru a-i evalua nu este indicat. Progresele copiilor trebuie privite individual. ƒ de sprijinul nostru ca s creasc . înva iute concepte noi. iar la joc.

vrei s -i aju i pe Marcel üi pe Radu s construiasc o caban la fel cu a ta?” el se va al tura bucuros. Andy! Eu ütiu c po i s termini cabana. despre ceilal i üi despre lumea din jurul s u. trebuie s asigur m cele mai bune condi ii pentru dezvoltarea s n toas üi plenar a copilului üi de aceea sunt recomandate câteva principii de baz ale interac iunii dintre educator üi copil. Când soseüte în gr dini . Deüi manifest entuziasm în cele mai multe activit i. Va înv a s coopereze üi s arate simpatie. Unele aspecte ale dezvolt rii sale nu au fost suficient stimulate Un copil este o persoan integral . apreciind de fiecare dat comportamentele pozitive. sistematic üi competent . 9 socializ rii copilului 9 dezvolt rii copilului la maximum de poten ial de care dispune. nu se joac împreun cu ceilal i. Noi. sau s aütepte rândul atunci când regula o cere. Dac -i suger m cu delicate e s se al ture celorlal i copii . nu reuüeüte s termine ceea ce începe. acelaüi copil îüi va da toat silin a pentru a se conforma unor reguli stabilite pentru a-i face pe plac adultului.” Lumea copilului este în schimbare…intrând în gr dini . nu ai reuüit s termini cabana”. dup aproximativ un an. interac iunea cu fiecare copil trebuie s reflecte aceast unicitate. toat lumea îl simpatizeaz pentru c este prietenos üi dr gu . ™ În gr dini (dac nu a fost frecventat vreun serviciu de educa ie timpurie pân în 3 ani) se pun bazele : 9 primei forme de educa ie organizat . trebuie s avem în vedere toate aspectele dezvolt rii sale. puterea de concentrare este limitat . copilul este egocentric. se joac al turi de ei. în primul rând p rin ii. S -i l ud m üi s -i încuraj m pe copii üi o s -i vedem înflorind! 58 . Toate acestea ne atrag aten ia îndeosebi asupra domeniului de dezvoltare socio-emo ional üi în plan cognitiv. coopereaz în jocuri üi în activit i. Dar nu ascult o poveste un timp mai îndelungat. acesta este jocul paralel. Ca s -i dezvolt m aceast personalitate. z Recunoaüterea unicit ii copilului. ™ Activit ile de socializare din gr dini se sprijin pe cunoaüterea copilului despre sine însuüi.” Astfel de rela ionare creeaz fundamentul interac iunii copilului cu educatoarea. îi este greu s fie atent la ceva pe o perioad mai lung de timp.o apreciere negativ care d uneaz rela ion rii cu copilul üi diminueaz încrederea în adul i. „Fugind dup stele copiii se izbesc de lume. stimulat.„Andy. micile cuceriri ale lui: ”Ce frumos ai construit pân aici. pentru copil este evident c lumea con ine üi alte persoane decât cele cu care este el obiünuit üi în care are încredere. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Fiecare copil este unic üi. Aici intervine rolul nostru în a aprecia copilul: „Andy.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Andy este un b ie el de cinci ani. ca adul i. de aceea. Copilul trebuie încurajat.

adic s ne plas m imaginar pe pozi ia copilului pentru a în elege mai bine „EU-ul” lui. îüi împ rt üeüte informa iile oricui doreüte s -l asculte: „Pot s scriu üi eu o scrisoare?”. este vârsta întreb rilor „cum”. Cu cât îi cunoaütem üi îi în elegem mai bine cu atât mai uüoar ne este sarcina de adult în preajma lui. Copilul de patru ani se g seüte într-o perioad important de acumul ri. ce frumos te-a îmbr cat mama ta ast zi!” 9 s -i acord m aten ie copilului când acesta vorbeüte. capacitatea de a stabili contacte se flexibilizeaz . Comunicarea de la egal la egal. 59 . „ûtiu cum s fac o barc de hârtie. pentru c a câütigat echilibru üi st pânire de sine. ai aüezat frumos în pagin . o tr s tur important este imagina ia deosebit de vie. În gândul copiilor. dar nu mai exagereaz în manifest ri. copleüit de propriile achizi ii üi din nevoia de confirmare a exactit ii lor. ast zi o s te duc m tuüa în parc?” 9 s identific m ceva pl cut la fiecare copil. vrei s . 9 s comunic m cu copiii frecvent de-a lungul zilei.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani A respecta copilul înseamn : 9 s ne adres m copilului folosind întotdeauna ca apelativ. cere de la noi respectarea unor condi ii: „ „ „ „ S manifest m empatie (a vedea lumea cu ochii copilului) . împreun cu care planific üi realizeaz diferite activit i. f r îns a-i cere perfec iune 9 s nu-i tr d m încrederea.i ar t?”. prietenos üi interesat: ”Livia. interesele copilului se l rgesc considerabil. ast zi ai realizat o lucrare aüa de frumoas ! Ai decupat pe contur. doar astfel vom putea fi respecta i. numele lui: „Adelina. de fiecare dat când comunic m cu el: „Teo. În general. Aceasta se observ atât în ac iunile lor. ai lipit f r s murd reüti. Comunicarea pe care o avem cu copilul s se realizeze pe baza dorin ei noastre de a cunoaüte specificul individualit ii lui. S ne ridic m la nivelul de în elegere a adev rului „copil resc”. „de ce” üi a fanteziilor. S -i respect m prin ceea ce facem. Din punct de vedere social. la copii se manifest o puternic dezvoltare.” În urm torul an de via . r spunde tu!”. Convingerea ta vine din încrederea în al ii! Câteva idei ce ne pot sprijini în în elegerea copilului: „ „ „ „ „ În jurul vârstei de trei-patru ani. copilul se integreaz copiilor de aceeaüi vârst . to i oamenii sunt la fel. cât üi în modul de manifestare verbal . 9 s -l încuraj m pe copil când acesta încearc s fac ceva. S încuraj m copilul în eforturile sale! S apreciem fiecare din realiz rile sale cu tot interesul üi entuziasmul pe care îl merit noile achizi ii ale copilului: „Miruna. Mai pune întreb ri.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Cum s vorbim cu copiii:

3 3 3 3 3 3 3

S vorbim cu copiii, folosind o voce blând ; s ne uit m în ochii lui când vorbim, s ne adres m pe prenumele lui cu c ldur , dar üi cu fermitate când este necesar stabilirea unor limite. Copiii înva prin exemple: modul în care vorbim üi rela ion m cu al i adul i, îi va înv a pe copii la fel de mult ca ceea ce spunem. R bdarea noastr , buna dispozi ie, toate vor fi transmise în mod natural copiilor prin comportamentul nostru. S le ar t m c sunt importan i pentru noi: fiecare copil are nevoie s ütie c el este cineva special „Bun diminea a, Adelina! Ce fusti frumoas ai! S ne facem timp în fiecare zi s vorbim cu fiecare copil! O propozi ie sau dou , spuse numai pentru el, va ajuta la stabilirea unor rela ii calde între el üi noi: „Bun diminea a! Ai lipsit ieri; ce s-a întâmplat? ûtii ce dor ne-a fost de tine?” S l ud m copilul pentru încerc rile lui de a face ceva, indiferent de rezultatul ob inut: „Foarte frumos, Aura! Pentru c ai încercat s desenezi

Scufi a Roüie.”
Încercare üi eroare, experiment ri ce par absurde, caraghioase - tras ri de linii tremurate üi inegale, a colora soarele în albastru, pentru c „aüa e mai frumos”, toate acestea sunt erori fericite ale dezvolt rii copilului. S -l cert m sau s râdem de copil pentru aceste erori, este o descalificare pentru meseria noastr . A cunoaüte copilul, a-l respecta, a-l încuraja – iat calea corect a educatorului bun.

z Formarea üi respectarea independen ei, autonomiei copilului
Începând de la vârsta de doi ani, când copilul se dezvolt în planul limbajului, expresivit ii, motricit ii, toate acestea îi confer o mai mare încredere în for ele proprii; copilul, începe s manifeste primele semne de independen ; nu renun îns la ajutorul p rin ilor. Este perioada crizelor de furie, când noi üi p rin ii suntem atât de încerca i. Este perioada în care copilul conütientizeaz c a dobândit unele abilit i üi doreüte s demonstreze acest lucru, îns constat üi c nu poate fi total independent, ceea ce determin o stare de conflict interior. El îüi doreüte s fie mare... o Independen a este dorin a copilului de a ac iona în via în func ie de experien a lui. De aceea se spune: „Dac -i doreüti binele copilului, las -l s se descurce f r tine”. o Copiii au nevoie de libertate, dar de o libertate între anumite limite. S le d m posibilitatea s fac alegeri, astfel încât ei poat începe s înve e s ia decizii. Pentru aceasta, trebuie s limit m num rul de alegeri, numai acelea acceptabile; de exemplu: copilul nu este liber s umble nesupravegheat în afara clasei. Nu este liber nici s nec jeasc alt copil, ori s -i strice lucrarea. o Copilul este liber s aleag între a picta un tablou, a se juca cu niüte cuburi, ori a încerca s potriveasc culorile într-un joc de mas . Acestea sunt alegeri acceptabile. o Manifestând independen , copilul îüi p streaz pozi ia proprie, fiindc o consider corect . Independen a se manifest în situa ii critice. o Când apare o situa ie conflictual între experien ele proprii ale copilului üi comportamentul p rin ilor, al adul ilor din jurul lui, conflictul iscat genereaz independen a copilului.

60

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
o o Trebuie s conütientiz m faptul c la vârsta de cinci üase ani se schimb structura comunic rii cu copilul. În diferitele activit i (joc, vorbire, construc ii) prin colaborare, cooperare se valorific rela iile de egalitate, parteneriat. La început copilul înva prin imita ie, care treptat este înlocuit cu elemente ale atitudinii critice fa de ac iunile p rin ilor, educatoarei, apar primele forme de comportament independent. La formarea acestui tip de comportament, contribuie stilul de comunicare practicat de noi, educatorii.

Modalit

i de stimulare a independen ei copilului:

• • •

Atunci când comunic m cu acest copil, ne adres m ca unei persoane care va încerca s egaleze prin ceva adultul, conferind copilului încredere în for ele üi cunoütin ele proprii: s rug m copiii s ne ajute la preg tirea s lii de grup , a centrelor, împ r ind materiale, ustensile, juc rii; este ajutorul nostru de educatoare. De aceea momentele de tranzi ie dintre activit i constituie oportunit i naturale de înv are pentru copii. Iar prin acest rol ar trebui s treac cât mai mul i copii, dându-le üansa s se simt utili üi necesari, s -üi demonstreze c üi ei pot s fac ceea ce face adultul üi c sunt de încredere. Îi vom încuraja s se îmbrace üi dezbrace singuri la vestiar S le permitem s -üi aleag mâna cu care deseneaz , nefor ându-i s o schimbe. S le oferim o gam de op iuni acceptabile : o ce carte s priveasc ; o cu ce juc rii s se joace; o ce s deseneze sau picteze; o ce colaj s realizeze la tema dat ; o ce materiale s foloseasc ; o cu care dintre copii s lucreze, evitând situa iile stânjenitoare, poten ial de excludere a unora din diverse motive. Acceptând diferen ele dintre copil üi adult, evitând s -i impunem o „manier adult ” de comportament üi cunoaütere, trebuie s accept m üi varia iile care exist în cadrul aceluiaüi nivel de vârst üi s consider m naturale diferen ele dintre copii.

Sinceritatea copilului este total .
• Când soseüte în gr dini , copilul, în general, are o imagine pozitiv despre sine, pentru c p rin ii au aceast imagine. La gr dini , imaginea pozitiv despre sine trebuie s accepte imaginile celorlal i copii despre ei înüiüi üi trebuie s coexiste cu acestea. Imaginea pozitiv de sine încurajeaz înv area. Egalitatea üi cooperarea nu se câütig uüor. E sarcina noastr s orient m copiii spre integrarea cu uüurin între copii, s aplan m eventualele frustr ri. Treptat, activit ile din gr dini ocup un loc tot mai important în via a copilului, se stabilesc leg turi relativ constante. Socializând, copilul îüi dezvolt limbajul, care are un rol important în evolu ia inteligen ei, precum üi a întregii personalit i.

• •

61

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• De ce punem accent pe limbaj? Pentru c func ia cea mai vizibil a limbajului este socializarea. Limbajul este un mijloc de comunicare, dar üi un foarte important mijloc de stabilire üi men inere a rela iilor cu al i oameni.

Interac iunea copil-educatoare se construieüte în jurul cuvintelor cheie: comunicare – cooperare - prietenie ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ Comunicarea între adult üi copil este esen ial în formarea lui ca fiin social Dac priv m copilul de comunicare, îl transform m într-o fiin introvertit . S fim toleran i în comunicare! O obliga ie foarte important a cadrului didactic. S nu presupunem, s ne form m opinii, înainte de a asculta. S nu judec m dup primul contact. S accept m c exist diferen e culturale, mai mult sau mai pu in accentuate între gr dini üi familie, între noi üi p rin i, ele putând determina erori de interpretare cu consecin e grave asupra copilului. S ne p str m calmul üi sim ul umorului într-o situa ie conflictual datorat lipsei de comunicare. Pentru o bun comunicare, noi trebuie s evalu m mediul din care provine copilul: obiceiuri, tradi ii, norme de comportament, religie. S ne asigur m c ceea ce aütept m noi de la copil este identic cu aütept rile p rin ilor . Oricare ar fi dificult ile în comunicarea dintre educatoare üi copil, niciodat nu trebuie s ridic m tonul, sau s ne manifest m prin comportamente non-verbale (surâs lipsit de amabilitate, grimas , ridicare din um r). Nu tonul ridicat rezolv problemele ap rute, ci mai degrab le agraveaz .

Înveliüurile cuvântului sunt trepte spre adev r.
Comunicarea eficient porneüte de la atitudinea pozitiv fa de sine însuüi üi fa de cel din fa a noastr . Copiii au nevoie de sprijinul nostru, dar au nevoie üi s afle de la noi cât de mult au progresat, au nevoie s -i ajut m s avanseze, s fim lâng ei când dau greü, au nevoie s -i încuraj m.

Premise pentru stabilirea unei bune comunic ri:
„ S încuraj m copiii cât mai des! Dac ne gândim c etimologia cuvântului „a încuraja” înseamn „a da din inim ”, vom üti c atunci când încuraj m, transfer m curaj din inima noastr într-a lor; îi îndemn m s treac la fapte , îi ajut m s ac ioneze. „ Exist diferite moduri de a încuraja üi folosim ca prim modalitate lauda. S l ud m copiii atât pentru tentativele lor, cât üi pentru realiz rile lor. L udându-i, le stimul m sim ul valorii personale üi al demnit ii, imaginea pozitiv de sine üi doar atunci va mai îndr zni s încerce. Orice copil merit s simt acest lucru.

62

S pre uim paüii timizi pe care-i fac copiii! Ex: Adelina este ea. cald… To i avem nevoie de zâmbetul cald üi încurajator al celor din jur. plâng cioüi. S -l l ud m atunci când face un gest generos. s o facem necondi ionat. în rest suntem acelaüi participant ca üi ei. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas . dar ar fi fost grozav dac nu a i fi vorbit atâta!”. Adelina. La fel ca üi ei st m pe jos s culegem ciupercu e sau. construc ia nu are stabilitate: ai f cut o construc ie frumoas . pentru a dezvolta diverse raporturi cu ei. „ S zâmbim mai mult. aceasta îl va înv a c generozitatea üi bun tatea sunt importante. hai s lucr m amândoi s nu se mai d râme”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „ S folosim aten ia pozitiv üi aprecierea în mod proactiv. De exemplu. S oferim ajutor concret în rezolvarea problemei-este întotdeauna mai util üi mai eficient. în societate. nu-i ajut pe copii s în eleag ce anume vrem de la ei. Adul ii care sunt blânzi cu copiii. Filip nu mai plânge. Trebuie s -i spunem foarte clar copilului ce anume apreciem (proactiv) üi nu doar „bravo”. nu mai ad ug m un „dar” ce induce condi ionarea: „dar de ce nu te por i tu mereu aüa”. Suntem adul i üi noi ini iem üi conducem activit ile cu copiii. manifestând interes fa de el. „ S fim blânzi üi binevoitori cu copilul. pentru a-l putea repeta.o laud pur üi simplu. îns üi o timid . s nu folosim tonul critic. nefiind înc acomodat la programul de gr dini . „Bogdan construieüte din Lego o construc ie complicat . îüi însuüeüte ideea de a realiza baza mai mare sau la fel de mare ca vârful. cu o tendin minor spre bâlbâial . incorect folosit . ütiind c au pe cine se baza üi c sunt iubi i. îi fac s se simt în largul lor.laud condi ionat ... üi nu copilul. S folosim o varietate de tonuri pentru a solicita aten ia copiilor. receptivitate la cerin ele acestuia. Aceasta se accentueaz când exist posibilitatea 63 . Un cuvânt de apreciere bine formulat îi ofer copilului informa ii explicite despre ceea ce a fost „ „ „ „ „ demn de laud în comportamentul s u. „ S accept m sentimentele copiilor! Când sunt furioüi. sau calit i globale „eüti b iat bun”. ci doar expresii afectuoase pentru a dezvolta o rela ie bazat pe încrederea reciproc . „bine”(reactiv). batem din picior. atât timp cât este lâng noi. pe parcurs vor înv a. îns ea se duce lâng el üi st pe sc unel al turi –„Uite. în via . înva s -üi exprime sentimentele üi nu sunt capabili s le st pâneasc .personalitatea în ansamblu. Copilul vrea tot timpul acest semn de afec iune. Comentariile pe care le facem contribuie la conturarea imaginii de sine pozitive pe care copiii o vor purta în ücoal . de ordin general. Adelina râde. noi c am prevenit renun area. fiindc tu ai stat mereu lâng el”. Modalit i de a face aprecieri pozitive „ Limbajul trupului üi tonul vocii sunt mult mai importante decât cuvintele pe care le folosim: s nu fim furioüi. Bogdan este mul umit c -i remarcasem construc ia. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas !”.. aceüti termeni. este bine s l ud m comportamentul. mai des. Filip este un b ie el timid. ca un copil curios. Având în vedere c la baz este mult mai îngust decât la vârf. semn c lumea este un spa iu cald. „ S respect m principiul egalit ii üi al colabor rii cu copilul. precum üi expresivitatea limbajului . l ud m pur üi simplu. unde nimic nu-i este ostil. care plânge. „Ce fericit eüti c ai salvat o vr biu !”. nu ütie üi nu poate s -l liniüteasc pe Filip. „ Încuraj m tr s turile sufleteüti pe care üi le dezvolt copiii noütri . noi suntem modelul unui comportament creativ care este imitat involuntar de c tre copii. Când l ud m pe cineva.

cât mai divers. astfel îi ar t m pentru ce sunt juc riile într-un mod pl cut. el nu este r u. încuraj m colaborarea în sala de grup . „ De a dojeni. Având libertatea de a-üi exprima adev ratele sentimente. ce dezvolt deseori complexe. „ S fim aten i la interven iile copilului. „ De a cere explicit copiilor s r spund strict la întreb ri sau s aütepte doar anumite r spunsuri la întreb ri deschise. dac nu câütig acea competi ie exist posibilitatea s se înr iasc . comunicarea se reduce la o singur direc ie: de la cadru didactic la copil üi cap t tendin e de autoritarism. atunci când el are nevoie. t cerea sau acordarea unei aten ii superficiale din partea adultului. decât s -i inem o predic lung . Modalit i negative de comunicare „ S evit m întreb rile autoritare. când o solicit . s -üi piard încrederea în for ele proprii. nu ce nu au voie. s intre într-un soi de lupt cu adul ii. Num rul relativ mare dintr-o grup de copii poate determina apari ia unor tendin e la cadrul didactic: „ De a monologa mai mult decât a dialoga. spunându-i c -i este fric üi s plece de aici. 64 . cât de periculoas este ac iunea lui. vom invita copilul s se exprime cât mai mult. copiii fac primul pas spre controlul lor. „ De a ridica tonul „ De a dori acelaüi lucru de la to i copiii. „ S nu-i compar m pe unii cu al ii!! Risc m s facem mai mult r u decât bine. când ei sunt atât de diferi i! Astfel. reprezint tot o modalitate negativ de comunicare. vom ajuta la producerea blocajelor üi perpetuarea erorilor. copiilor trebuie s le spunem ce s fac . Psihologii sus in c aceast metod creeaz o situa ie de concuren üi competi ie. Dac un copil arunc cu juc riile. Ignorarea. pe un ton ridicat („Ce te-a apucat s -i strici nava lui Vl du ?” i se spune lui Andrei. putem merge la el üi împreun s folosim juc riile pentru a dezvolta un joc. s -üi împ rt üeasc experien ele personale. „oamenii de umor sunt oameni de suflet”. s nu-l ignor m. dac râdem üi glumim cu copiii. „ S nu ne pierdem umorul. „ Ac iunile noastre trebuie s fie în concordan cu spusele. de împ rt üire a experien ei. Dezvoltarea comunic rii trebuie s se realizeze la copil într-o direc ie bilateral . Acesta simte ostilitatea din tonul nostru üi îüi diminueaz încrederea în noi). „ Dac facem afirma ia „eüti un copil r u” determin m copilul s se simt lezat. inhibi ii. doar ac iunea pe care o face este! E mai bine s -i explic m de ce nu este bine ceea ce face. de îngr dire. Dac îi facem observa ii üi corect ri repetate. stimul m c ldura uman üi prietenia dintre noi üi copii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani de a începe o furtun üi atunci îl rog s -i vorbeasc d-lui Tunet. „ De a face aprecieri negative. „ De a emite instruc iuni. F r s -i limit m r spunsurile.

observator/evaluator. timp suficient üi suport adecvat pentru fiecare copil. Realizând o educa ie care r spunde necesit ilor copilului. ataüamente. cunoütin e. inând cont de diferen ele individuale. a-i spori încrederea în sine üi a-i înv a s -üi construiasc evolu ia mizând pe laturile tari. culorile. ¾ Ajust m sarcinile la interesele üi posibilit ile copiilor. Ca regizor: ¾ Prin buna cunoaütere üi acceptare necondi ionat a fiec rui copil. ¾ Reamenaj m spa iul grupei pentru a crea noi provoc ri în fiecare centru ¾ Etichet m tot mobilierul üi materialele din spa iul educativ pentru a facilita înv area Ca observator/evaluator: ¾ Ne vom comporta ca un cercet tor în domeniul educa iei timpurii: vom realiza continuu observ ri ale tuturor copiilor pentru a identifica: preferin e. ¾ Cre m posibilit i de a explora lumina. care se centreaz pe proces. Deb. f r a-ntrerupe jocul. ¾ Înregistr m datele observa iilor noastre pentru ca pe baza lor s realiz m o proiectare a înv rii cât mai adaptate nevoilor üi intereselor copiilor üi o evaluare cât mai precis . de stilul üi ritmul de înv are. ¾ Stimul m lucrul în echip al copiilor. cre m oportunit i echitabile pentru to ii copiii. ¾ Regiz m un anumit scenariu prin selectarea de teme üi materiale sugestive. regizor. textura. ¾ Integr m elemente din lumea de afar în mediul s lii de grup . promov m numeroase strategii üi tehnici interactive pentru a promova înv area. a le face func ionale. umbra. Margie. demni de respect üi în elegere. 65 . ¾ Observarea ne orienteaz în aprecierea progreselor copilului în atingerea obiectivelor educa iei timpurii. ¾ Adapt m spa iul la necesit ile üi interesele jocului copilului. Traning Teachers) Ca „arhitect”: ¾ Evalu m spa iul din perspectiva ochiului copilului. suger m o varietate de posibilit i de joc. intervenim cu noi materiale üi idei pe parcurs. realist üi obiectiv . sunetele. doar astfel vom putea crea pentru ei experien e satisf c toare. cadrul didactic îndeplineüte mai multe roluri: „arhitect”. planific m oportunit i pentru a le valorifica. ¾ Eviden iem p r ile forte ale copiilor pentru a încuraja progresele. interese. percepându-i ca fiind unici. trebuie s -i trat m din perspectiva dezvolt rii. schimb m spa iul educativ în func ie de evolu ia programului üi de nevoile grupei.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Noi. mediator/facilitator. st ri. comportamente ale copiilor. cei care lucr m cu copiii. Curtes. frustr ri. competen e. (dup Carter. stilului predominant de înv are al acestora. nu pe produs.

independen în gândire. ¾ Favoriz m tr irea unor experien e reale de c tre copii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¾ ¾ ¾ Vom ine seama de calit ile unice ale fiec rui copil. experien e de via care ulterior vor stimula jocul. ¾ Experiment m noi metode de joc. ¾ Prin solu ionarea unor conflicte. reprezentând o alt cale de dezvoltare a spiritului inventiv. sentimentele üi emo iile. Ca mediator/facilitator: ¾ Cre m copiilor un mediu stimulativ de joc. intereselor üi posibilit ilor copiilor. dar üi autocontrolul în interac iunile sociale. Vom asigura un mediu îmbog it. le oferim libertatea de a decide singuri. decât respectarea rigid a regulilor. favorabil pentru a-üi exprima necesit ile. ¾ Echilibr m eforturile copilului cu posibilit ile lui spre a-i favoriza dezvoltarea. comportament. apropriat vârstei. încuraj m copiii s fac alegerea. stimul m exprimarea üi respect m opinia copilului. cre m ocazii de dialog între copii. ¾ Ajut m copilul s -üi extind experien a de cunoaütere. ¾ Stimul m posibilit i de exprimare creatoare. ¾ Facilit m comunicarea între copii. netradi ional. ¾ Punem în valoare mult mai mult con inutul jocului. dezvolt m abilit i sociale. oferim modele copiilor de a negocia üi solu iona situa ii pe cale paünic . între copii üi adul i. Construim parteneriate educa ionale de decizie üi ac iune: gr dini -familie-copii-comunitate. îi vom respecta ritmul propriu de dezvoltare. 66 . s o conütientizeze. ¾ Îndemn m copiii s foloseasc lucrurile üi s practice deprinderile în mod spontan.

• De valorizare üi dezvoltare a poten ialului fiec rui copil. (Galperin.(R. (Democrit) Înv area. Strategii de 2. când se afl în rela ie cu obiecte üi evenimente din mediul înconjur tor. este abordat nuan at de c tre specialiütii în psihologie ücolar .(Smith. Strategii de ilor de înv are ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil înv are prin descoperire înv are prin cooperare promovare a unei educa ii incluzive z Strategii educa ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil „A creüte un copil este un lucru riscant. c ci reuüita depinde de mult trud üi grij . care se men ine în timp üi care nu se datoreaz proceselor de creütere. Pentru realizarea curriculumului centrat pe copil. Strategii de 3. • De respectarea ritmului üi stilului s u cognitiv specifice. În teoriile moderne se vorbeüte: • De înv area experien ial . • De cadru didactic în rol de facilitator al procesului de înv are.Gagne. 1965) • Modificare a dispozi iilor organismului. 1965) • Un proces de reorganizare prin feed-back. iar nereuüita întrece orice alt durere”. 1975) • O alternare a comportamentului ca rezultat al experien ei individuale. ca proces.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 6. luând în considerare toate aspectele dezvolt rii lui: • Vârsta intelectual . • Ritmul de dezvoltare. trebuie s stabilim scopuri pentru fiecare copil. 67 . al paternurilor senzoriale ce asigur celui ce înva un control asupra propriului s u comportament. Proiectarea activit z Strategii educa 1. Ea poate fi: • Orice activitate care dezvolt noi cunoütin e üi abilit i.

interdisciplinaritate. Centrarea procesului educa ional pe copil are loc când: ™ Respect m principiul constructivismului: • Înv are interactiv . În realizarea acestor scopuri. • Deschis. Proiectare. Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare). Flexibilitate. ™ Copilul • • • • este subiect al înv rii: Implicare activ . Utilizarea experien ei. Echitate. Veriga slab (pe care nu le eviden iem copilului/copiilor). Confiden ialitate. • Îmbog it. ™ Oferim un mediu educa ional fizic üi social: • Confortabil. ™ Facilit • • • • • • • m comunicarea prin: Lucru în grup. trebuie s gândim strategii. Opinie personal . s select m metode. procedee adecvate. • Flexibil. Acceptare necondi ionat . • Înv are tematic : înv are integrat . • Stimulativ. • Securizant. 68 . Încurajare. Responsabilitate. tehnici.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • Temperamentul. • Înv are prin descoperire. • Înv are semnificativ .

luare de decizii. • Motivator. • Prieten. • Interese. • Mentor. • Observator. ™ Educatorul cunoaüte despre copil: • Caracteristici de vârst üi individuale. • Facilitator. interlocutor. • Experien e anterioare. • Designer. evaluator. persoan care rezolv probleme. organizator. ascult tor. • Surs de informare. ™ Educatorul are roluri de: • Manager. • Nevoi specifice. • Partener. gânditor. prieten. 69 . • Stil de înv are.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Copilul • • • • • • • • are noi roluri: partener. interac iune. ™ Copilul • • • • se implic în: comunicare: negociere. • Evaluator.

• Stimuleaz înv area prin experien e variate ™ Familia ………….Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Educatorul ofer copilului în comunicare: • Ascultare. • Încurajare. • Sim ul umorului. • Constan . • Prieten. • Încredere 70 . nevoi. • Expert. • Mentor. • Sensibilitate. • Observ üi ine cont de caracteristici de vârst .. • Afec iune. ™ Familia: • Ofer mediu securizant.. • Identific interese. cald si stimulativ. • Avocat. • Partener. • Toleran . • Toleran . • Securitate.îndeplineüte roluri noi: • Educator.ofer în comunicare: • Ascultare. • Identific caracteristici specifice de dezvoltare.. • Asistent: ™ . • Încurajare. • Securitate.

obiectivelor. Dac un registru de inteligen nu este prea dezvoltat. • Impune proiectarea demersurilor pedagogice necesare procesului educa ional prin proiectarea: . To i indivizii normali posed aceste inteligen e. care interac ioneaz üi se combin într-un mod unic. 9 Autorul consider c inteligen a este multidimensional . . demonstreaz c toate tipurile de 71 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În concep 9 9 9 9 9 9 ia lui Howard Gardner: Caracteristica cognitiv a omului este descris de ansamblul de deprinderi. • Este necesar s conütientiz m c implicarea T. Inteligen ele ac ioneaz complementar. înclina ii. recunoaüte multidimensionalitatea. Toate tipurile de inteligen e se manifest rar în mod independent. a profilului de inteligen prin cunoaüterea: . din combina ia celorlalte tipuri. singular. 9 Un curriculum axat pe dezvoltare üi formare. abilit i.” („De l”homme”. . existen a diferen elor dintre copii. • Inteligen ele reprezint diferite domenii üi con inuturi. . implica iile teoriei multiplelor inteligen e are urm toarele consecin e: • Impune cunoaüterea îndeaproape a copilului. concurent. rii.M. . îi permite s activeze cu mai mare succes într-un anumit domeniu.strategiilor.a punctelor vulnerabile. . lucru pe care-l ignor dup aceea în decursul vie ii.mediului educa ional favorabil înv rii autentice. care cunosc o mai înalt dezvoltare.a punctelor forte. (Teoria Multiplelor Inteligen e) în individualizarea înv inteligen au acelaüi grad de importan în dezvoltarea personalit ii copiilor. .I. compensatoriu üi coordonat. La Bruyerre) În realizarea curriculumului. talente grupate pe nou tipuri de „inteligen e”. . Autorul sus ine c un individ reprezint o” colec ie de inteligen e”.aptitudinilor. üi reglarea üi ajustarea permanent a demersului pedagogic.intereselor. „ Copiii ütiu s fie arbitrii norocului lor üi st pânii propriei fericiri.stilurilor de înv are. diferite modalit i de înv are.ritmurilor de dezvoltare.

. sunetul. . aplicând cunoütin ele în domenii noi.Vizual-spa ial —s îndemn m copiii s vizualizeze. pe necesit ile lui. Reconstituirea se face f r suport intuitiv üi necesit folosirea informa iilor anterior însuüite. . s pun întreb ri. gndire logic . Compar m cele dou afiüe. În prima etap analiz m afiüul. Gardner. se observ în cadrul unui joc un afiü. de în elegere de sine. s gesticuleze.Naturalist -în orice activitate s aducem natura cât mai aproape de copii. vom compara apoi afiüele cu originalul üi-l vom alege pe cel care a respectat cel mai bine criteriile de reconstituire. avem nou inteligen e: . . Activitatea de reconstituire se poate organiza pe mai multe grupuri(desen. Eviden iem stiluri de înv are care ne sunt eviden iate de respectarea T. Elementele noi sunt elemente ale imagina iei creatoare üi dau un plus de originalitate. Exemplific m cum putem folosi T. de exprimare a sentimentelor üi gândurilor .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • Conform lui H. al ii prefer s înve e explicându-li-se. socotit). .Kinestezic —s cre m momente care s implice copiii în dans. . De asemenea. într-o activitate de reconstituire a unui afiü..I. conceput anterior. Noi. sintezele se negociaz . s ating .I.Existen ial i. educatoarele. pozi iile spa iale. analizele. câte un singur element al afiüului. imgina ie. Se „reg seüte” afiüul original. Renun m la sarcini uniforme. al ii prefer experimentele sau contactul cu natura.Muzical —s aducem în activitate muzica. la perspectiva limitat a concentr rii pe sarcini ce vizeaz doar competen e de tip academic (scris.M.M. s joace jocuri de cuvinte.Lingvistic —s determin m copiii s citeasc .m. al ii prefer s înve e cântând ü. reprezent rile anterioare. culorile. 72 . s calculeze. Reconstituim afiüul f r suport intuitiv. reconstituirea se face dup un plan de întreb ri clare. Compara iile imaginare. personajele. fiind necesar s -l reconstituim. citit. pe rând. ritmul. M rimea foii.d. . .M.) .Logico-matematic —s incit m copiii s experimenteze . detalii senza ionale. s schi eze.Activit ile educa ionale s fac apel la diferite tipuri de inteligen e üi stiluri de înv are. s scrie. s rezolve probleme logice.: .I. s construiasc . s -i implic m s observe rela ii. toate sunt analizate apelând la memorie. . Aplic m o sarcin practic centrat pe copil. s deseneze. Copiii înva prin exerci ii pozi iile spa iale.Rolul nostru este de îndrum tor/facilitator al activit ii de înv are. ce vizeaz . stimul m copiii s valorizeze resursele individuale prin implicarea mai multor inteligen e. activitate în care copilul exerseaz diverse abilit Anterior acestei activit i.Intrapersonal —s le exers m capacitatea de autoevaluare. num rat. în prezentul joc se motiveaz pierderea afiüului.Evaluarea înv rii s ajute la identificarea stilului de înv are al copilului. Copiii analizeaz fiecare element prin compara ie üi g sesc asem n ri üi deosebiri. Folosind T.colaj).Încurajarea copiilor s utilizeze inteligen ele preferate pentru înv are (unii prefer experien ele tactile.a. avem rol de negociatori. s povesteasc .Interpersonal —s g sim solu ii üi s motiv m copiii s coopereze în înv are.

trist . melodia. emo iile. clasific ri.. ritmul pentru înv are—vor audia diverse melodii. Conceperea unor unit i de înv are destinate diferitelor categorii de copii. juc ria pentru a vizualiza ideile din poveste—în timpul expunerii vom desena personajele din poveste. A i putea ajuta Veveri a? Ce a i schimba în poveste? o Interpersonal —cum s utilizez cooperarea/colaborarea în înv are?—discu ie în perechi: De cine i-a pl cut mai mult din poveste? De cine i-a pl cut mai pu in? Realizarea în grup a decorului. câütig m un om. a miüc rilor lor. vor construi din cuburi decorul din poveste. Prezentarea curriculum-ului într-un mod adecvat resurselor copiilor. Pornind de la teoria lui H. . ac iunile realizate de fiecare din ei.” (Victor Hugo) 73 .). unele secven e pot fi predate prin dramatizare. realizarea unui proces educa ional individualizat. calcule. Copiii vor ilustra povestea cu ajutorul juc riilor. vor selecta melodia care arat dispozi ia Veveri ei diminea a. iar copiii vor reda prin pantomim ac iuni. motiva iile—întreb ri: Care este dispozi ia Veveri ei? (vesel . o Verbal-lingvistic —ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un num r cât mai mare de copii s în eleag povestirea—prin utilizarea dialogului. o Logico-matematic —cum am putea valorifica limbajul logico-matematic. copiii vor pune üi vor r spunde la întreb ri. fac predic ii. Încurajarea autonomiei prin organizarea condi iilor de înv are în func ie de op iunile personale. cunoütin ele copiilor despre mul imi. opera ii logice pentru înv area acestei povestiri—copiii vor num ra personajele. emo ii tr ite de personaje. imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi t lpi. „Cu fiecare copil pe care-l educ m. asimilarea noului în ritm propriu fiec rui copil. tr irile afective. sunt coautori. Gardner. compara ii. peste obstacole..” o Naturalist . Care au fost solu iile? Ce prelu m din comportamentul fiec rui personaj? Noi am prezentat doar câteva strategii utile în demersurile de realizare a procesului educa ional individualizat: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Încurajarea autonomiei copilului în alegerea mijloacelor de înv are. alte ac iuni.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligen e-folosite în povestirea „Salba veveri ei. introducând üi alte personaje.ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii. o Intrapersonal —cum aü putea valorifica limbajul interior. noi trebuie s proiect m activit i educa ionale capabile s sprijine diversitatea. când Aricic i-a adus nuci: s mergem ca üi Aricic ( b tând din palme tactul) o Corporal-kinestezic —cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în înv area poveütii?—prin dramatizare: s riturile veveri ei-în adâncime. valorificarea optim a diferen elor individuale. r spund la întreb ri: de câte ori a încercat Aricic s o ajute pe Veveri ? o Muzical-ritmic —cum aü utiliza sunetul. imitarea sunetelor produse de ele. dup ce a pierdut m rgelele. crearea unui decor-secven . o Vizual-spa ial —ne gândim cum am putea utiliza grafica.prin reactualizarea cunoütin elor despre animalele p durii. reflec ia personal . imaginea. utilizând figurine. plante de camer . în l ime. Vor crea subiecte noi. o Existen ial —cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a în elege mai bine faptele üi consecin ele lor?—conexiuni cu via a personal /evoc ri/momente similare cu ale personajelor.

f r frontiere üi educa ia modern s o facem prin regândirea educa iei formale.” Noul. c utarea de idei. sau explicare. B Mediul-include familiaritate. dezbateri. stimulare. ghid.……. implicam patru componente: B Copilul-participant activ . .avem rol de asistent. ”Schimb . rezolv sarcinile de înv are. s exploreze. 74 .v schimb — reuüesc!” Suntem pionieri într-o societate democratic . descoper r spunsurile. independent . • Este o modalitate de lucru prin intermediul c reia copiii sunt puüi s cunoütin elor prin activitate proprie. libertate de ac iune. încredere în noi. în grup. s experimenteze. Calitatea activit ii noastre la clas este o „carte de vizit ” din care „banalul” üi „rutina” trebuie üterse din prima carte a copil riei—„Gr dini a”. clarificare. prin analize. Strategii de înv are prin descoperire Putem spune c metodele noi.m schimb .care solu ioneaz probleme. necunoscutul.are posibilitatea: s observe. facilitator. .este implicat în proces de studiu personal. nep sare fa de sceptici. v zute dintr-un unghi al didacticii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z 1. . s descrie fenomene üi lucruri necunoscute. B Con inutul poate fi nou. descopere adev rul ref când drumul elabor rii ™ Ca s transform m educa ia în interac iune folosind înv area prin descoperire. prin metodele interactive se constituie ca o secven a cunoaüterii în care copilul este participant activ. Educa ia modern r spunde la întrebarea: „pentru ce înve i?” iar r spunsul este –„s ütim ce s facem cu ceea ce am înv at. situa ii complexe pentru mintea lui de copil. s înve e cuvântul. B Educatorul . dorin . . Re eta este s avem mereu „curaj”. s analizeze. foloseasc .are posibilitatea de studiu personal. „nebunie”.suntem resursa de motivare. . schimbând rela ia cu copiii üi între copii.avem grij de securitatea copiilor. ™ Înv area prin descoperire: • Îl situeaz pe copil în ipostaza de subiect al cunoaüterii ütiin ifice. european . pot c p ta noi aplica ii. un adev r exprimat pe care copilul trebuie s -l g seasc . El întâlneüte probleme.

Creang . s se joace cu m ütile. haüurând pe cercul de carton. anticipat alese pentru ca lectura s dureze cât timp cronometreaz o clepsidr . s m soare timpul necesar pentru realizarea fiec rei etape de lucru. 3 Oferta de cunoütin e s nu fie nici prea complicat . 3 Copilul formuleaz generaliz ri üi le integreaz în sisteme. Vom cere copiilor s haüureze pe cerc atâtea fragmente câte goliri ale clepsidrei s-au realizat. valorificând deprinderile de lucru însuüite anterior. dac pe parcursul ei respect m urm toarele condi ii: 3 Situa ia problem s se înscrie în sistemul de opera ii concrete üi mentale de care copilul este capabil. împ r it în 10 arii egale. vor descoperi un alt instrument de m sur a timpului . s perceap desf üurarea unor elemente temporale în raport cu propriile activit i. în ipoteze operatorii. 8 Joc de rol: s interpreteze roluri cu m üti confec ionate la centrele de activitate. s precizeze etapele de lucru. s contureze. s utilizeze strategii de rezolvare a problemelor. interpretând diferite roluri. nici prea s rac . s m soare durata necesar pentru completarea fiec rei imagini. Vom exemplifica cu o activitate integrat „ûtim ce este timpul?”. dup aceea la jocul de rol. lipeasc elementele respective. apoi comparând duratele ob inute. 8 Construc ii: s redea o cas descris într-o poveste de I. vom urm ri s realiz m obiectivele stabilite pentru reprezent ri matematice. Centrele de activitate deschise sunt: Exemple de activit i în centrele de activitate: 8 Art : s aleag materialul din care doreüte s realizeze m ütile. realizat de copil. Dup ce vom realiza tema pe centre. s fie capabil s realizeze lucr ri practice inspirate de natur . O putem desf üura. materiale pentru m üti. 3 Copilul percepe üi memoreaz date. fie din povestire. sau dou sau trei. s m soare durata fiec rei interpret ri. vor descoperi cum func ioneaz . 3 Copilul prelucreaz üi asimileaz ra ional materialul asimilat. informa ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Orice cercetare are la baz investigarea proprie. 8 ûtiin : s realizeze un puzzle cu imaginea unui elemente de decor. Scenariul didactic: Vom aüeza la centrul tematic materialele de care avem nevoie: ceas. Ca s -i ajut m s în eleag . Prin manevrarea ei.clepsidra. s m soare timpul prin intermediul ordon rii elementelor. pentru activitatea practic . 75 . fapte. Etapele pe care copiii le parcurg în înv area prin descoperire sunt: Confruntarea cu situa ia problem -etapa în care se declanüeaz dorin a de c utare üi exploatare. Copiii cunosc ceasul din activit ile anterioare. s decupeze. dar üi a instrumentelor adecvate. desf üur m câteva citiri de fragmente. s haüureze pe cerc câte minute a durat fiecare etap de construc ie. clepsidr . piese de puzzle ….. cercurile de carton împ r ite în 10 segmente.

Înv area prin cooperare are loc atunci când copiii lucreaz împreun pentru a rezolva una üi aceeaüi problem . O prim etap a înv rii prin descoperire este confruntarea cu situa ia problem üi declanüarea dorin ei de c utare. utilizarea opera iilor gândirii üi eviden ierea noului. vom face o delimitare între înv area în grup üi înv area prin cooperare: • Înv area în grup desemnat activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu s coopereze. individual. verbaliz m generaliz rile f cute. pentru a explora o tem nou sau a crea idei noi. explic celorlal i ceea ce ütiu. 76 .a treia etap . Accept s fie desf üurat sub forma unui algoritm. Copiii sunt recompensa i pe baza performan elor grupului. 3. 4. o problem . aplicând cele descoperite în noi contexte educa ionale. Rezultatele sistematiz rii sunt notate. confruntarea se produce atunci când se descoper clepsidra. în grup. astfel încât aceütia s poat lucra împreun . Verbalizarea. îüi împ rt üesc ideile. exploatare. Strategii de înv are prin cooperare Pentru o în elegere corect a ceea ce reprezint aceast metod . Aceast metod reprezint o form de înv are în grup a copiilor prin interac iuni.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. formul m concluziile. B Stau unii lâng al ii. care presupune structurarea üi interpretarea datelor. în cadrul înv rii în grup. se ajut unii pe al ii s în eleag üi s g seasc solu ii. Înv area prin cooperare faciliteaz înv area reciproc . Concluzion m: B B B B B Copiii înva descoperind. Realizarea actului descoperirii. urmând ca fiecare membru s -üi îmbun t easc performan ele proprii üi s contribuie la creüterea performan elor celorlal i. z 2. 2. fenomen. instrument vechi de m surare a timpului. exers m ceea ce am descoperit. În ultima etap . Ce fac copiii? B Studiaz individual situa ia prezentat . observa ie. combina ii noi. Cu sprijinul adultului înva independent. un produs. o ipotez . sunt recompensate performan ele individuale: • Înv area prin cooperare desemneaz o situa ie de înv are în care copiii lucreaz în grupuri având abilit i üi cunoütin e eterogene üi împreun realizeaz o sarcin . Pornesc de la o întrebare. discut împreun fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat. un obiect.

nu se atac persoana. îüi organizeaz cunoütin ele. Realizeaz conexiuni logice. s le proceseze pe cele noi. Responsabilitatea individual : fiecare membru al grupului este r spunz tor de propria contribu ie la îndeplinirea scopului propus. B Explic obiectivele activit ii. Prin întreb ri ce vizeaz în elegerea unor fenomene dezb tute anterior. ei pot fi conduüi s emit idei noi. 77 . cap t mai mare încredere în sine al turi de colegi Solicit dezvoltarea în plan socio-emo ional Comunicarea dintre copii reprezint o cale natural pentru aceütia de a înv a lucruri noi unii de la ceilal i. au nevoie unul de cel lalt. coordonare. Dezvolt deprinderi de comunicare interpersonal în cadrul grupului. pentru sprijin. Discu iile în grup ajut pe membrii grupului s repete üi s -üi fixeze noi cunoütin e. nu doar al turi de ceilal i. prietenii. B Stabileüte criteriul de grupare(sex. Înva s negocieze. nivelul abilit ilor. decid asupra modului de îmbun t ire a eficien ei acestui tip de activitate. aranjând mobilierul în sala de grup în mod corespunz tor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ce face educatoarea? B Asigur ambian a proprie muncii în echip . explica ii. se lucreaz cu culori diferite. copiii se ascult între ei. s îüi argumenteze un punct de vedere. Elemente de baz ale înv 9 9 9 9 rii prin cooperare Interdependen a pozitiv . ce se nasc din interpretarea proprie a informa iilor dobândite de ei anterior Se eviden iaz discrepan ele între cunoütin ele anterioare üi cerin ele sarcinilor. s ia decizii împreun cu ceilal i. nu se rezolv sarcina de unul singur. Interac iunile la nivel de grup ajut la sesizarea üi rezolvarea unor conflicte de idei. diferite jocuri) üi dimensiunea grupului(de la 2 la 6 copii) B Stabileüte reguli de lucru: Se vorbeüte pe rând. Avantajele înv % % % % % % % % % rii prin cooperare Copiii înva s lucreze împreun cu ceilal i. copiii trebuie s lucreze împreun pentru a atinge scopul propus. Analiza activit ii grupului: copiii reflecteaz asupra activit ii lor. se specific timpul pe care îl au copiii la dispozi ie. aranja i de-o parte üi de alta a fiec rei m su e. Ideale sunt grupurile de patru copiii. nu se monopolizeaz discu ia.

™ Un grup decupeaz elemente componente pentru a realiza o imagine montan . • P l ria Albastr –o caracterizeaz pe Scufi a Roüie în compara ie cu lupul. sup rarea. gata s sar în ajutor. Arat ceea ce se întâmpl când sfaturile p rin ilor nu sunt ascultate. reprezint aspectele negative ale întâmpl rilor. üiret. ci leg turile care se stabilesc între acestea. • • • • Aplica ie—Scufi a Roüie. nu se justific —spune ce simte. Simbolul gândirii pozitive üi constructive. Este p l ria responsabil de controlul discu iilor. care ofer solu ii alternative. se spune (deseneaz ) tot ce se ütie despre acesta.fiecare alege un fruct cu ochii închiüi. exprim doar judec i negative. • P l ria roüie îüi exprim emo iile. cel care red pe scurt con inutul textului. Identific greüeli. important nu este cât cunoaüte copilul. Harta conceptual —este o metod prin care înv area noilor informa ii depinde de cunoütin ele dobândite de copil üi de rela ion rile pe care le stabileüte între acestea. Genereaz idei noi. este neutru—informeaz . Metoda p l riilor gânditoare P l ria albastr este liderul. al ii deseneaz tot ce ütiu despre acel fruct. exploreaz optimist posibilit ile.realizarea unui poster „La munte” Copiii îüi verific ei înüiüi cunoütin ele despre munte. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz plantele. 78 . se deseneaz un copac în mijlocul colii üi. • Structureaz cunoütin ele acestuia. • P l ria neagr este criticul. • Este recunoscut ca o metod de evaluare a cunoütin elor copilului. iar sarcinile se rezolv prin cooperare: unii deseneaz fructul în mijlocul foii. • Aplica ii ale „H r ii conceptuale” — Copacul — se poate lucra individual sau în grupuri. bun la suflet. pref cut. „Mâna oarb ” . conduce activitatea. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz pe cei ce îngrijesc mun ii. prin s ge i. sentimentele. povestirea copiilor • P l ria Alb -red pe scurt textul povestirii. P l ria verde este gânditorul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Aplica ie . dar neascult toare. ™ Un grup preg teüte fundalul planüei. prietenoas . P l ria alb este povestitorul. exact cum s-a întâmplat ac iunea. P l ria galben este creatorul. dar poate fi utilizat üi ca instrument de predare. e vesel . idei noi. în timp ce lupul este r u. lacom. Clarific .

I. f r a-i r spunde. • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . recapitulând r spunsurile. Faza lucrului individual—copiii lucreaz individual timp de cinci minute. Nu trebuia s aib încredere în animale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • P l ria Roüie-arat cum Scufi a Roüie îüi iubea mama üi bunica. P l ria Neagr . (R spunde-Arunc -Intreab ) — este o metod de fixare üi sistematizare a cunoütin elor. dac dorea s ofere flori trebuia s cear mamei s cumpere un buchet de flori.A. Metoda Bulg relui de z pad . lupul i-arat Scufi ei Roüii drumul cel mai scurt pân la bunica.Nu. animalele. se joac cu ele în natur . apoi o arunc unui alt coleg. • Pe cine mai întreab c eluüul? . îi este mil de bunic . • Albina îi d r spunsul? .Cu cocoüul. dar üi de verificare. Faza introductiv -expunerea problemei. P l ria Verde-acord variante Scufi ei Roüii. • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . trebuia s ajung repede la bunica bolnav . 4.Pe albin . povestire „Cine a spus „miau”? Întreb ri üi r spunsuri: cine este personajul principal al povestirii-c eluüul • Cine îl deranjeaz pe c eluü din somn . nu trebuia s spun inten iile ei. 79 .Cu un peüte care nu îi r spunde. • Îi r spunde la întrebare cocoüul? .Cu un üoricel. • Participan ii activi se selecteaz ad-hoc. • Ce face atunci c eluüul? .—„Din tainele p durii”. Copilul care prinde mingea dar nu ütie r spunsul la întrebare.I. • Metoda R. P l ria Galben -g seüte alt final textului. de care a ascultat întotdeauna Ea iubeüte florile. printr-un joc de aruncare/prindere a unei mingi uüoare. trebuia s o roage pe mama s o înso easc în p dure sau s o întrebe dac are voie. Aplica ie-metoda R. Faza lucrului în perechi—discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. animalele din p dure o sf tuiesc s nu asculte de lup.A. are la baz stimularea üi dezvoltarea capacit ilor copiilor de a comunica prin întreb ri üi r spunsuri. Scufi a Roüie putea s refuze s mearg la bunica. • Îi d üoricelul r spunsul la întrebare? . Faza reuniunii în grupuri mari—grupurile ini iale se adun în grupuri mai mari üi se reiau temele abordate.critic atitudinea Scufi ei Roüii: trebuia s asculte sfaturile mamei. este sup rat pe vicleüugul lupului. este bucuroas când vân torul le salveaz . 2.Un miorl it. ütiind c trece prin p dure. îi spune doar cum strig el. dac dorea s culeag flori.Albina îl în eap .ûoricelul se sperie üi fuge. dup acelaüi algoritm.Pleac s afle cine a spus „miau” • Cu cine se întâlneüte prima dat ? . 3. acesta r spunde la întrebare. este sup rat pe lup pentru ceea ce a f cut. iese din joc.presupune îmbinarea activit ii individuale cu cea desf üurat în mod cooperativ în cadrul grupurilor • Faza de desf üurare: 1. ea nu ascult de lup. Lupul o putea ajuta s culeag mai repede flori sau ciuperci pentru bunica. Copilul care arunc mingea trebuie s adreseze o întrebare (din cunoütin ele însuüite) copilului care o prinde.

Educatoarea concluzioneaz c t ierea abuziv a p durilor are efecte negative: dispari ia unor plante. originalitatea. secet . 80 . 6. Alte metode: Ciorchinele . Stad .stimuleaz realizarea unor asocia ii de idei. discutându-üi p rerile üi încercând s r spund la întreb ri.—Lectur dup imagini „P durea” 1. 5.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 5. recapituleaz cunoütin ele: despre brazi.metoda stimuleaz imagina ia copiilor. despre iepuri. alunec ri de teren. o se analizeaz produsele activit ii prin metoda „Turul galeriei” o se fac complet ri. o fiecare grup lucreaz cu o alt culoare. timp în care au formulat întreb ri de tipul: Ce se întâmpl cu plantele dac dispar p durile? Dar cu animalele? De ce în p dure vara este r coare? De ce iarna nu sufl vântul tare în p dure? Ce se întâmpl dac se taie copacii din p dure? 3. Predic iile . Copiii ob in informa ii prin lectura dup imagini „P durea” 2. Se r spunde la întreb rile la întreb rile la care nu au ütiut s r spund . permite cunoaüterea propriului mod de a în elege o anumit tem . c lduri mari. 4. despre veveri e.metoda înv rii pe grupuri mici (la grupele mari. Aplica ie-metoda Bulg relui de Z pad . Se lucreaz apoi în perechi. 6. o realizeaz sarcina primit (s deseneze fructe de toamn ). corecturi. Faza decizional —se alege solu ia final üi se stabilesc concluziile. Faza raport rii solu iilor în colectiv—grupul reunit analizeaz üi concluzioneaz ideile emise. Fructe). se formeaz grupuri mici. lipsa aerului ozonat. asocia iile de idei. Ei lucreaz individual 5 minute. despre ciupercu e. strof dintr-o poezie). Copiii se grupeaz în grupuri mai mari üi extr gând jetoane prin jocul „Mâna oarb ”. o fiecare grup discut 3-4 minute despre tema respectiv (pot s stabileasc üi o melodie. o se cere copiilor s anun e finalizarea sarcinii prin jocul „Creioanele la mijloc” înseamn c acel grup a terminat. dispari ia unor animale. preg titoare) o se anun tema (de ex. Copiii reuni i formuleaz concluziile.

o sex. o divergen e de cultur . Piaget) . aten ia fa cooperarea (üi nu competi ia!). ca dealtfel üi a medicinei. üi a altor ütiin e care in în acelaüi timp de art üi de ütiin faptul c metodele cele mai bune sunt üi cele mai dificile. toleran a. const în z 3. co-responsabilitatea. ™ Colectivitatea care îi recepteaz pe cei defavoriza i. B Cadrele didactice trebuie s fie la punct cu toate nout ile ap rute în domeniu. de naütere sau de alt situa ie. derulând programe eficiente de integrare. ciuda i sau bizari. Din punct de vedere al unei culturi incluzive: B Gr dini a este primitoare pentru toat lumea üi dezvolt rela iile cu comunitatea. o din punct de vedere lingvistic. este existen a unor rela ii biunivoce destinse. indiferent de originea lor na ional .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „Drama pedagogiei.” (J. ™ O condi ie sine-qua-non pentru reuüita acestor ac iuni concertate ale celor trei factori activi din gr dini . drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de ras . religie ale copilului sau ale p rin ilor sau ale reprezentan ilor s i legali. B În gr dini üi în sala de grup trebuie promovate prin practici cotidiene valori precum respectul. o dizabilit i. culoare. limb . de incapacitatea lor. constructive. B Valorizeaz nevoile üi interesele copiilor üi nevoile specifice ale familiile acestora. implicarea comun . ™ Se promoveaz elaborarea unor strategii care s faciliteze „un mod de via ” ce îndeamn la acceptare. adic a-i reprimi printre noi pe cei care ni s-au p rut diferi i. etnic sau social . Din punct de vedere al unor politici incluzive: B Gr dini a trebuie s includ to i copiii din comunitatea local . B Curriculum-ul trebuie adaptat ca s in seama de: o diversitatea copiilor. trebuie s in cont de o rela ie tripolar la nivelul gr dini ei: educatoare/ p rin i/copii. de cel lalt. sex. grija. de situa ia lor material . 81 . comprehensive. Strategii de promovare a unei educa ii incluzive În conformitate cu Conven ia Drepturilor Copilului üi apelând la principiul nondiscrimin rii. B P rin ii s fie parteneri activi üi direc i în procesul de înv are a copiilor.

Æ În elegerea faptului c via a în grup presupune respectarea unor reguli. copilul trebuie s înve e s -üi aütepte rândul („aüteapt întâi s vedem ce spune Irina”). nivel de dezvoltare sau statut socio-economic. Alc tuirea unui program de activit i care s favorizeze dezvoltarea rela iilor de prietenie între copii care se joac împreun . se urm reüte: B Participarea activ a tuturor copiilor la activit i. s înve e modalit i de adresare c tre persoane mai în vârst üi de sexe diferite. Æ Educarea unei atitudini deschise fa de grup. Æ S prezent m o gam de activit i din care copiii s -üi aleag în mod liber. • 82 . Ele pot fi create pentru participarea a câte doi copii cu temperamente asem n toare ori a mai multor copii. Æ Evitarea monopoliz rii aten iei educatoarei üi evitarea tendin ei de a pârî pe cel cu care este în divergen e sau un altul. noi trebuie s planific m activit i care s favorizeze crearea rela iilor de prietenie între copiii ajunüi din întâmplare împreun . • Acceptarea conütient a celorlal i üi stabilirea unor norme de comunicare. Integrarea/incluziunea trebuie s fie sus inute de interesul üi disponibilitatea noastr . aprecierea diferen elor între opinii. indiferent de na ionalitate. ras . B Valorificarea experien elor tuturor copiilor üi valorizarea diferen elor dintre experien ele lor B Explica ii clare astfel încât s în eleag üi s înve e to i copiii. pe principul nediscrimin rii . În înv mântul preücolar se pune puternic accentul pe abordarea integral a copilului üi a educa iei sale. pentru ele pot opta copiii care au stabilit deja rela ii de prietenie.. în primul rând. religie. • Acceptarea conütient a celorlal i în stabilirea unor rela ii integrate prin: Æ Participarea la jocurile üi activit ile propuse de al ii. Æ Ini ierea unor reguli de baz ale dialogului: s nu întrerup partenerul. împreun cu to i. Æ S cre m unele activit i care îi solicit pe copii s lucreze. B Încurajarea copiilor s se joace împreun . B Adaptarea activit ilor în func ie de nevoile üi disponibilit ile copiilor. în cadrul c ruia tema se las investigat cu mijloacele diferitelor domenii de cunoaütere. formule de polite e folosite zilnic. Iat câteva sugestii pe care vi le oferim: Æ Având în vedere c aceste grupe se formeaz prin înscriere. dar e posibil ca tocmai aceste activit i s duc la formarea unor prietenii. s lase timp pentru interven ia celuilalt. s se joace împreun . f r a se cunoaüte copiii. Maniera integrat presupune abordarea realit ii printr-un demers holist în care grani ele dintre categoriile üi tipurile de activit i dispar se topesc într-un scenariu unitar.adic un înv mânt pentru to i. Æ Eliminarea manifest rilor de discriminare fa de anumi i colegi. toleran üi respect fa de to i copiii. bazat pe empatie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Din punct de vedere al unor practici incluzive.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Æ Organizarea unor activit i de expunere a cunoütin elor , evenimentelor prin care au trecut copiii, a impresiilor despre o întâmplare sau alta; ele se pot desf üura fie la bibliotec , fie la centrul de joc de rol. Æ Activit ile trebuie s dureze suficient pentru a permite copiilor s se acomodeze unul cu altul üi s doreasc s formeze un grup üi cu alte ocazii. Nu trebuie s limit m durata unei activit i, nici s o întrerupem brusc, ci s anun m din timp finalizarea ei. Æ Când planific m activit i de grup, este bine s avem în vedere nivelurile de dezvoltare ale copiilor. Dac interesele lor sunt similare, este de presupus c exist üansa unor prietenii strânse între copii. Toate metodele prezentate la capitolul „Strategii de promovare a înv rii prin cooperare” se pot adapta cu reuüit deplin în promovarea unei educa ii incluzive.

83

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului
z z z

Rela ia observare – evaluare Forme ale evalu rii Portofoliul copilului

z Rela ia observare – evaluare
Cu cât o activitate de înv are este mai complex , cu atât ac iunile evaluative devin mai necesare, evidente üi îüi amplific rolurile. Ce înseamn evaluarea? Evaluarea, este o ac iune complex , un ansamblu de opera ii mintale üi ac ionale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul c reia se precizeaz : • con inuturile üi obiectivele ce trebuie evaluate; • în ce scop üi în ce perspectiv se evalueaz ; • când se evalueaz (la începutul înv rii, pe parcursul acesteia, la sfârüit de bilan ); • cum se evalueaz ; • în ce fel se prelucreaz datele üi cum sunt valorizate informa iile; • pe baza c ror criterii se apreciaz . Alain Kerlan consider c evaluarea presupune o concep ie sistematic üi operatorie pornind de la mai multe întreb ri cheie: - pentru ce se face? (ceea ce pune în evident – func ii ale evalu rii); - în raport cu ce? (destinatarii evalu rii); - ce? (ce se evalueaz ); - cum? (instrumentele üi procedurile de evaluare). B. Bloom în elege evaluarea ca „ formulare, într-un scop determinat, a unor judec i asupra valorii anumitor idei, lucr ri, situa ii, metode, materiale etc.” Evaluarea este o ac iune de cunoaütere, în cazul nostru, a unei persoane – copil cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani.

84

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ca act de cunoaütere, evaluarea prezint unele note comune cu procesul de cunoaütere. Ambele reprezint procese de cunoaütere, întreprinse în scopuri definite, utilizând instrumente üi metodologii adecvate üi presupun opera ii de prelucrare üi interpretare a datelor. Evaluarea are ca procese componente: m surarea (ce a înv at copilul) üi aprecierea ce cuprinde: predic ia (nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urm tor üi în special pentru intrarea în ücoal ) üi diagnoza (ce anume frâneaz dezvoltarea copilului). M surarea nu se reduce la procedura de dimensionare cantitativ , exprimat în limbajul cifrelor, ci trebuie privit ca proces prin care lucrurile sunt observate üi diferen iate. Ea are deci, caracter informal. Dup cum remarc Hopkins K., m surarea se poate efectua üi informal, prin observare; când se realizeaz prin limbajul cifrelor, procesul de m surare este mai complet. Trebuie subliniat faptul c unele fenomene supuse evalu rii nu sunt m surabile sau nici m car observabile direct. În asemenea situa ii, se aplic principiul acceptat în evaluare: „s m sur m tot ce poate fi m surat üi s facem m surabil ceea ce la o prim aproxima ie nu poate fi m surat” . M surarea nu este un scop în sine; ea marcheaz un moment al evalu rii, fiind urmat de prelucrarea datelor ob inute recurgându-se, atunci când este posibil, la metode statistice. M surarea r spunde la întreb ri de tipul: Cât de mult? Ce dimensiuni? Ce cantitate? ü.a. Aprecierea se defineüte ca un proces de judecare a valorii rezultatelor m sur rii. Ea r spunde la întreb ri de felul: cum este?, ce valoare are? , în ce m sur r spunde trebuin elor sau aütept rilor? ü.a. Evaluarea este un concept mai cuprinz tor decât m surarea üi aprecierea. Etimologic, semnific a aprecia valoarea (atitudine axiologic ) ceea ce înseamn c actul de evaluare implic o opera ie dubl : a) înregistrarea obiectiv a dimensiunii fenomenului (m surarea acestuia); b) aprecierea rela iei dintre starea constatat üi criteriul general al unei st ri dorite (activit i reuüite). Func iile psihopedagogice ale ac iunii de evaluare a copilului Func ia diagnostic const în aprecierea, pe baza datelor ob inute în procesul de observare, a nivelului de dezvoltare psihofizic (în raport cu media vârstei üi alte caracteristici individuale), depistarea üi explicarea cauzelor psihologice care stau la baza diverselor reac ii cognitive üi afective. Modalitatea cea mai la îndemân educatoarelor pentru în elegerea acestor cauzalit i este abordarea copilului ca întreg, integrarea acestuia în complexul de factori care îi influen eaz existen a üi interpretarea datelor privind manifest rile psihice üi prin prisma acestor factori. Aceast func ie mai permite stabilirea cauzelor care au condus la o slab preg tire üi la o eficien sc zut a ac iunilor educative. Func ia de constatare üi de m surare indic dac o activitate de înv are s-a derulat în condi ii optime, cunoütin ele au fost asimilate, o deprindere a fost achizi ionat sau stadiul dezvolt rii acesteia. Func ia de reglare. Caracterul permanent pe care trebuie s -l aib ac iunea de cunoaütere psihopedagogic va oferi date privind dinamica diferitelor variabile ale personalit ii. Cunoaüterea acestora îi permite educatoarei reglarea üi ameliorarea interven iilor didactice, diferen ierea üi chiar individualizarea acestora acolo unde este cazul.

85

de conütientizare a posibilit ilor etc. psiholog etc. Aceast func ie permite formularea deciziilor din dou perspective: • din perspectiva copilului – stimulativ . Ea permite organizarea interven iilor educa ionale astfel încât ele s faciliteze împiedicarea manifest rilor negative üi valorificarea la maxim a poten ialului copilului. Traducem în fapt trei deziderate: • s -l ajut m pe copil s se cunoasc pe sine însuüi pentru a-üi valorifica la maxim poten ialul. În psihologie „a cunoaüte” înseamn a descifra formula psihologic individual . . psihologici. • s ajut m educatoarele s -üi cunoasc mai bine discipolii pentru a le acorda acestora sprijinul necesar la fiecare pas de dezvoltare a lor. Profilul de dezvoltare psihologic – aüa cum este el descris de educatoare – constituie o surs de informare permanent pentru p rin i üi un punct de pornire în cunoaüterea proasp tului ücolar pentru înv torii de la ciclul primar. cunoaüterea devine posibil numai cu condi ia st pânirii factorilor multipli care alc tuiesc aceasta realitate complex . înclina ii speciale.) în func ie de amploarea activit ii terapeutice se recomand ca aceasta s se desf üoare de c tre o echip multiprofesional (educator. • s -i ajut m pe p rin i s -üi cunoasc copilul pentru a-l stimula üi sus ine corespunz tor. • din perspectiva educatoarei – a üti ce a f cut üi ce are de realizat în continuare. de înt rire a rezultatelor. culturali. de formare a unor abilit i. Din acest stadiu al educa iei preücolare educatoarea trebuie s fac din aceast ac iune de cunoaütere a individualit ii üi un suport pentru încurajarea autocunoaüterii. psihopedagog. adic a factorilor fizici. insucces. 86 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Func ia prognostic se refer la anticiparea tendin elor üi ritmului de evolu ie a vie ii psihice a copilului. Acestea pot s fie: . iar educatoarea trebuie s -üi adapteze activitatea la particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. Buna cunoaütere psihopedagogic a copilului de 3-6/7 ani e important deoarece în aceast perioad evolu ia este foarte rapid üi diversificat .orientarea ücolar viitoare – dar üi orientarea spre exersarea în procesul educa ional în domeniile în care copilul are dificult i sau dimpotriv . a nevoilor üi disponibilit ilor viitoare ale copiilor. Func ia de condi ionare a deciziilor pedagogice presupune stabilirea direc iilor de ac iune în vederea dezvolt rii la maximum a poten ialit ilor psihofizice de care dispune copilul. . consilierea – accentul se pune pe protejarea dezvolt rii psihice üi contracararea tendin elor deviante. sau.psihoterapia – accentul este pus pe recuperare (cazurile de r mânere în urm în dezvoltare. abandon al activit ii.men inerea tipului de interven ie educa ional în vederea activ rii poten ialului real de exprimare a copilului. dac ne referim la personalitate în ansamblu. Cunoaüterea în profunzime a fiec rui copil cere mult timp educatoarei üi competen üi nu se reduce la totalitatea informa iilor cu privire la o realitate dat . neadaptare la cerin ele gr dini ei etc. sociali. Func ia de informare. Cei care pot realiza o evaluare obiectiv a copilului sunt cei care interac ioneaz zi de zi cu aceütia .).

exerci ii-probleme. este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare: • dezvoltarea fizic – s n tate üi igien personal . Rezultatele evalu rii nu trebuie s capete coloratura emo ional sau etic de genul „ Aceasta e r u. În evaluare trebuie inut seama îndeosebi de faptul c fiecare copil are ritmul s u de dezvoltare care înregistreaz uneori momente de salt. ghicitori. altor adul i sau copii. istorioare. • capacit i üi atitudini în înv are. unitar. a naturii. Este inadmisibil s i se spun copilului sau s i se dea de în eles c el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorin a de a înv a. dar ea trebuie comunicat p rin ilor. Exemple: • s g seasc modalitatea accesibil copilului de a explica lucrurile. aici nu e bine…. • dezvoltare socio-emo ional . alteori de stagnare. de bucurie sau necaz. • s -l ajute s se includ într-o activitate pl cut üi atr g toare. men ioneaz problemele ap rute. al plimb rilor. În baza ei se pot formula pentru p rin i recomand ri (sugestii despre cum s -üi ajute copilul în dezvoltarea lui. • dezvoltarea limbajului. Informa ia privind dezvoltarea copilului e bine s fie strict confiden ial (în special cea mai pu in pozitiv ). 87 . Datele ob inute trebuie analizate în interrela ie. În timpul activit ilor. s -i acorde mai mult timp üi mai mult afec iune. deoarece acestea sunt strâns legate între ele üi se influen eaz reciproc. sau al altor momente de regim.a. fixeaz performan ele fiec rui copil üi reac ia lui la laud sau recompens . de a încerca lucruri noi. În perioada copil riei timpurii. cu succesele üi insuccesele lui proprii!!! Ac iunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie s aib loc în mediul natural al copilului. de a-üi explica unele lucruri despre propria persoan . stabilindu-se totodat üi relevan a lor pentru ansamblul structurilor individuale. „Aici faci r u.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Scopul evalu rii copilului este de a acorda sprijin üi ajutor acestuia în tendin a lui de a afla noul. • s -i satisfac necesitatea lui de informa ie prin poveüti. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. st rile de interes cognitive sau cele de lips de interes. curiozitatea. dar aceasta e bine”. de a se orienta în lumea înconjur toare a lucrurilor. Pentru a avea o imagine global despre dezvoltarea copilului. nivelul üi ritmul dezvolt rii în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat. rezultatele evalu rii se compar cu performan ele copilului îns üi.” ü. al jocului liber ales sau al jocului organizat de c tre educatoare. educatoarea urm reüte/observ comportamentul copiilor. Dezvoltarea copilului este un proces global.

afectuos. Ce trebuie s ütim despre copil? . limbi moderne. cum ac ioneaz copilul cu obiectele. .interpretarea acesteia. comunicative ale copilului.Ac iunile copilului. identific m cum rela ioneaz el cu ceilal i copii. idei üi propuneri. pentru ea este important s ütie üi cum diferi i copii influen eaz atmosfera din grup. . modalit ile de luare a deciziilor üi asumarea responsabilit ilor. . bunici. Educatoarea nu numai c are nevoie de informa ie despre caracteristicile ce influen eaz dezvoltarea personalit ii copilului ca membru al grupului. Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informa ii despre abilit ile cognitive. • Copilul însuüi ca surs de informa ie. identificarea elementelor componente. tipurile de activit i üi condi iile în care acestea se desf üoar etc. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la gr dini . dac este curios. cu adul ii cu care vine în contact. recunoaüterea particularit ilor. dac r spunde la o sarcina dat . capacitatea sa de concentrare asupra activit ilor. • P rin ii. înc din primele zile ale sosirii lui în gr dini .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pentru a aprecia performan ele copilului. Observând copilul. determinate de vârsta cronologic . exprimare. pedagogii – specialiüti (de arte.Rela iile psiho-sociale ale copilului. sociale. cum r spunde la diferi i stimuli (sunete. dac are anumite aptitudini speciale. dac este emotiv. trebuie privit ca una suplimentar deoarece ea este indirect . ob inem informa ii despre r spunsurile lui la întreb ri. s efectu m cu regularitate discu ii cu p rin ii etc. care interac ioneaz cu copilul. Putem spune c evaluarea progresului copilului nclude: . Afl m dac se desprinde uüor de persoanele din familie. 88 . ce juc rii prefer .înregistrarea informa iei c p tate. modul predilect de ac ionare. aptitudinile copilului. este necesar s se repete unele situa ii de evaluare care in de obiectivele principale privind interven iile educa ionale. pot servi drept surse de informa ie despre dezvoltarea copilului.acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. ritmul lui de dezvoltare üi progresul (sau regresul) lui. poate servi drept surs de informa ie. . fenomenele üi persoanele din jur: manipularea obiectelor. • Grupa de copii. Acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. fra i/surori. cu fra ii/surorile lui. spa ii largi) . miüc ri. inclusiv de la p rin i. care ne spune cum este copilul adic eviden ierea particularit ilor individuale. despre abilit ile de rezolvare creativ a situa iilor problematice ce se isc . cu copiii din curte/cartier. educa ie fizic . educatoarele din gr dini . ritmul s u unic de dezvoltare üi înv are. nu vine nemijlocit de la copil. ca üi context social.) . zgomote. psihologul etc. Situând copilul în interiorul grupului social. stilul predilect în ac iune üi înv are. Informa ia primit de la aceste persoane.Identitatea psiho-fizic a copilului. medicul üi asistentele medicale. în dependen cu importan a parametrilor sau a tendin ei acestora de a se schimba. Este necesar s repet m observ rile. dificult i de adaptare üi înv are etc. personalul administrativ üi auxiliar. unchi etc. logopedul. dac comunic uüor cu educatoarea sau cu ceilal i copii.

o mai precis cunoaütere üi evaluare a fiec rui copil în parte referitor la cum se simte acesta. în momente diferite ale timpului petrecut în gr dini . Înregistrând ceea ce vedem sau ceea ce se face în sala de grup ob inem un document al muncii copilului. obiective.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Vom trece în revist câteva metode de acumulare a informa iei: Observarea üi înregistrarea datelor. ƒ înregistra i observa iile cât mai repede posibil. Pentru a fi eficiente. sub aspectul intereselor.înregistr rile factuale – ofer informa ii despre ce s-a întâmplat care a fost stimulul/motiva ia interesului pentru o anume activitate. pentru a ne documenta. În func ie de contextul educa ional. care sunt înregistrate la sfârüitul zilei. observ rile trebuie s fie sistematice. 89 . stiluri de a înv a un lucru sau altul. ƒ proteja i confiden ialitatea observa iilor. Aceste date individuale pot fi raportate la caracteristicile generale de dezvoltare. . „cât” üi „cum” înva copiii.înregistr ri narative – pot fi aprecieri zilnice sau impresii asupra activit ilor individuale sau de grup. observ rile sunt uneori informale üi nu includ înregistrarea. al calit ii acestuia sau al contactului lui cu ceilal i. Aceast metod este eficient pentru a determina „ ce”. Aceast informa ie alimenteaz judec ile f cute asupra copiilor üi a metodelor de instruire potrivite. selective üi atent înregistrate. . st pânirea unor abilit i üi progresul ca dezvoltare üi creütere. Ele sunt utile pentru depistarea unora dintre succesele sau insuccesele zilei. alteori ele se fac cu scop precis. Tehnici de observare informal : . ƒ alege i un sistem practic de înregistrare a informa iilor. preferin e. Urm toarele orient ri v pot fi de folos în efectuarea observ rilor: ƒ observa i ce anume face copilul. În timp observ rile asupra copilului ne pot dezv lui tipare comportamentale. capacit ilor reac iilor caracteristice precum üi domeniile de dezvoltare mai mult stimulate sau mai pu in. cum ac ioneaz . cum gândeüte cum vede lumea. ƒ observa ii pe copii în locuri diferite. ƒ fi i realiüti în programarea observ rilor. cum interac ioneaz ce ütie üi ce poate s fac . . dac a c p tat o anume abilitate copilul sau a în eles corect ceva. ƒ fi i discret – copilul nu trebuie s simt c este supus observ rii. Pot include citate din dialogurile copilului üi descrieri ale calit ii comportamentului. spre exemplu.o mai mare capacitate de a reac iona în rela iile cu copiii. care au fost reac iile copilului üi cum s-a încheiat ac iunea. ƒ concentra i-v asupra unui singur copil.o imagine global a fiec rui copil. Avantajele observ rii: . Înregistrarea este procesul document rii activit ii observate sau a comportamentului urm rit.

vor fi încuraja i s exploreze üi alte centre de activitate. Este bine s avem permanent la noi un carne el üi un creion. anturajul care a generat un atare comportament etc. Încerc m s fim obiectivi înregistrând rezultatele observ rilor noastre. Aceasta ne poate ajuta s ne asigur m c acei copii care îüi petrec majoritatea timpului liber. Putem avea foi volante üi creioane peste tot în sala de grup . Modul de organizare a observ rii este decis de c tre educatoare în func ie de num rul de copii în grup . Toate observa iile de natur medical . liste cu comportamente/specifice/de observat. f r a întrerupe activitatea cu copiii. într-o alt parte a s lii de grup . Înregistrând comportamentul copilului aüa cum s-a derulat el este necesar : fixarea situa iei care a generat informa ia (numim acei copii sau adul i care au luat contact nemijlocit cu copilul în momentul observ rii. o fraz sau pentru a descrie evenimentele – cheie într-un contact fizic sau emo ional. complexitatea deprinderilor üi abilit ilor pe care le presupune vârsta acestora. urm rirea lor prin observare pe parcursul celor doi ani pentru care sunt formulate. dar üi psihologic se consemneaz la dosarul copilului. Important este de re inut c toate obiectivele prev zute în curriculum trebuie atinse de to i copiii üi. Observarea copilului poate fi structurat urm rind atingerea obiectivelor de referin cuprinse în curriculum üi corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare ale copilului. Casetofonul este üi el un mijloc eficient de înregistrare a faptelor de comportament al copiilor (informa ia verbal ). momentul în care este realizat observarea etc. important. Înregistra i doar ceea ce vi se pare interesant. activitatea în el era inclus. de vârsta acestora üi. în centrul pentru activit i practice. La sfârüitul zilei aceste scurte noti e vor fi transcrise într-un carnet sau dosar (comun sau pentru fiecare copil) . ceea ce ne intereseaz cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. O list de verificare privind dezvoltarea ofer un exemplu de proces sistematic de colectare a datelor privind nivelul de dezvoltare üi ac iune a unui copil în diferite domenii ale dezvolt rii. pentru a înregistra.). De exemplu. Putem uüura tranzi ia copilului (trecerea de la un centru la altul) prin amplasarea unei activit i artistice îndr gite de copil. Putem observa üi înregistra üi op iunile copiilor pentru diverse centre de înv are sau pentru diferite materiale cu care s opereze. lucruri noi ap rute în dezvoltarea copilului. de aceea. Aüadar str dui i-v ca p rerile üi convingerile dumneavoastr s influen eze cât mai pu in aprecierea dumneavoastr dat dezvolt rii copilului. Asupra aprecierilor noastre date copilului ac ioneaz mai mul i factori: informa ia precedent . atmosfera. 90 . trebuie s fie f cute foarte sistematic. Înregistrarea datelor strânse prin observare Alege i-v propria modalitate de înregistrare! Respecta i echilibrul dintre informa ia înregistrat üi cea neînregistrat . În fapt. copilul poate fi încurajat s deseneze/picteze norii üi cerul de deasupra castelului care va fi construit în zona Construc ii din cuburi üi cutiu e sau în zona Nisip üi ap sau. în zona bibliotec copilul ar putea înfrumuse a coperta unei c r i pe care „ au editat-o” îns üi copiii. Listele de verificare pot fi plasate pe pere i de jur împrejurul s lii de grup pentru a ine eviden a op iunilor f cute de copii. sau pentru diferi i copii . predic iile üi suspiciunile proprii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani verificarea zilnic a st rii de s n tate üi a dispozi iei copilului.parteneri de joac . implicit.

întrucât obiectivele respective de referin sunt avute în vedere pe parcursul mai multor activit i în zile diferite. Scopul observ rii este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare. original. mecanismele psihice aüa cum sunt ele în realitate. se pot organiza activit i pe grupuri mici centrate pe anumite sarcini. Metoda analizei produselor activit ii este o metod auxiliar üi poate oferi informa ii numai în combina ii cu observarea. desenele copiilor trebuie înso ite de explica iile acestora privitoare la inten iile sale.stilul realiz rii (personal. priceperilor üi aptitudinilor) . s decurg într-o atmosfer sincer de încredere. Convorbirea este recomandabil de utilizat în combina ie cu observarea sau subordonat unei activit i pe care copilul o are de îndeplinit (în timp ce el „solu ioneaz ” o problem sau face. M rturia copilului dezv luie certe aptitudini practice. for a imagina iei. Cum putem utiliza informa iile strânse prin observare! V suger m utilizarea urm toarelor tehnici de adaptare individual a informa iilor culese în urma observ rii: . în condi ii de maxim naturale e pentru c numai aüa vor putea fi surprinse manifest rile spontane ale copilului. obiünuit) . execut ceva.însuüirile psihice ale copilului (spiritul de observa ie. Prin aplicarea acestei metode ob inem date cu privire la: . continuitatea logic a ideilor. amploarea intereselor. dar mai ales tr s turi ale personalit ii. i se pot pune diverse întreb ri). Convorbirea üi interviul Convorbirea se desf üoar în condi iile unei dispozi ii normale a copilului. Întrucât perioada de atingere a acelor obiective este de doi ani de zile. Durata observ rii lor poate fi de mai multe zile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În func ie de obiectivele de referin propuse pentru o anumit perioad de timp ( de ex. degajat . pentru a anumit tem ). observarea atingerii lor de c tre to i copiii se face prin revenire asupra observ rii lor periodic. caracteristici ale reprezent rilor etc. . (Piaget este de p rere c cel mai bine copiii înva unul de la altul. 91 .progresele realizate prin înv are (prin realizarea repetat a unor produse ale activit ii). binevoitoare. calitatea cunoütin elor. Ea trebuie s fie liber . abilit i care necesit mai mult suport. astfel c deseori copilul poate fi stimulat prin simpla implicare într-o activitate în perechi sau de grup mic). De exemplu. nestingherit . . convorbirea üi alte metode de cunoaütere a copilului. .lucrul în perechi sau pe grupe pentru stimularea acelor deprinderi. deprinderilor. Convorbirile pot avea loc în timpul activit ilor sub forma unor scurte dialoguri cu copilul. deoarece f r acestea au o mai slab valoare informativ .capacit ile psihice de care dispun copiii (coeren a planului mintal. .încurajarea intereselor . sau comun. dar üi dificult ile întâmpinate de copii pentru a üti cum s ne redefinim scenariile didactice în perioada urm toare.) . ne putem fixa zilnic un num r de copii pe care s -i observ m având în vedere comportamentele vizate de acele obiective de referin . .axarea pe nevoi specifice – dac observ m c mai mul i copii întâmpin dificult i în derularea anumitor activit i. capacitatea de a în elege. Toat produc ia verbal a copilului trebuie notat üi anexat lucr rii.utilizând o activitate deja cunoscut copilului prin integrarea unei activit i noi.

În gr dini e se poate vorbi de evaluare sumativ . de exemplu. Relevând importan a pe care o are în acest sens. componentele ei üi efectele probabile. s i se caracterizeze interesul üi posibilit ile de înv are pentru a se argumenta recomandarea înscrierii sale în ücoala primar sau re inerea în gr dini . Calitatea. începutul unui capitol üi chiar al unei lec ii). Constat rile se exprim prin aprecierea m surii în care aceütia au atins obiectivele de referin . inventarul de cunoütin e principale. o func iile ei sunt asigurate pân la final numai dac mijloacele üi resursele sunt stabilite üi folosite pentru a face posibil derularea activit ii în condi ii de eficien . cunoaüterea numerelor. Ausubel D. 92 . în special înainte de p r sirea gr dini ei. Anticiparea activit ii se întemeiaz pe utilizarea „gândirii previzionale” üi const în a proiecta în timp üi în spa iu desf üurarea unor ac iuni orientate spre realizarea obiectivelor. Se efectueaz la începutul unui program educa ional (ciclu de înv mânt.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Forme ale evalu rii Activitatea educativ a gr dini ei este complex üi cere forme de evaluare multiple. eu spun: ceea ce influen eaz cel mai mult înv area. Evalu rii ini iale îi apar in mai multe idei: o evaluarea ini ial este indisociabil construc iei unui demers didactic riguros üi eficace. o constituie un demers pedagogic esen ial pentru desf üurarea cu succes a programului de instruire. b) Func ia prognostic sugereaz condi iile probabile ale desf üur rii noului program üi îi permite anticiparea rezultatelor. interese. creativitatea în plan verbal. semestru. obiectivitatea evalu rii sumative. a premiselor „cognitive üi atitudinale” (capacit i. pentru c pot fi folosite üi concluziile evalu rii formative. Obiectul evalu rii ini iale îl constituie acele cunoütin e üi capacit i care reprezint premise pentru asimilarea noilor con inuturi üi formarea altor deprinderi üi abilit i. Evaluarea sumativ (cumulativ ) este tipul de evaluare prin care se constat nivelul de performan atins în raport cu obiectivele cadru üi de referin cuprinse în curriculum. de a üti care sunt premisele de la care pornim s proiect m activit ile de înv are. a unei deprinderi motorii. Beneficiarii rezultatelor ei sunt în primul rând adul ii. pot fi cele dorite când aceasta este realizat de educatoare. când trebuie s i se constituie profilul de personalitate. an ücolar. Pentru cunoaüterea unor particularit i. Evaluarea ini ial . Asigura i-v de ceea ce el ütie üi instruieüte-l în consecin ! ” Func iile evalu rii ini iale a) Func ia diagnostic . Evaluarea ini ial constituie o condi ie hot râtoare pentru reuüita activit ii de înv are. se pot organiza üi alte momente de evaluare sumativ . ci cunoaüterea poten ialului de înv are. deci etapele activit ii. este ceea ce ütie copilul la plecare. Ceea ce intereseaz nu este aprecierea performantelor globale ale elevilor si nici ierarhizarea lor. fiind menit s ofere posibilitatea de a cunoaüte poten ialul de înv are al copiilor la începutul unei activit i. subliniaz : „ Dac aü vrea s reduc toata psihopedagogia la un singur principiu. Vizeaz cunoaüterea m surii în care copiii st pânesc anumite cunoütin e üi posed capacit i necesare angaj rii lor cu üanse de reuüit într-un nou program educa ional. motiva ii) necesare integr rii în activitatea care urmeaz .

s fie aplicate. În urma evalu rii continue am evaluat volumul de cunoütin e re inut de copii. capitol) üi permite o evaluare a performan elor tuturor copiilor privind con inutul esen ial al cunoütin elor parcurse în secven a respectiv . urm rind realizarea lor în cadrul activit ilor recuperatorii. dac sunt necesare corec ii imediate üi s fie reglat progresul elevilor. Evaluarea continu antreneaz o evolu ie a elevului marcând o mai mare respectare a ritmului individual. de sus inere a înv rii. realizându-se pe parcursul activit ii de predare-înv are. Portofoliul nu este doar o colec ie de produse. De exemplu. Evaluarea continu se poate realiza cu ajutorul fiüelor individuale. Apoi se stabileüte un plan ameliorativ pentru recuperarea cunoütin elor üi deprinderilor neînv ate. comentarii. ini iativ üi grij pentru verificarea propriilor rezultate. iar în cazul unor eüecuri s se propun exerci ii suplimentare de recuperare. observarea acestuia. înregistrarea sistematic a rezultatelor. educatoare. mai ales la verificarea cunoütin elor. înainte de înv are trebuie s se asigure c st pânesc bine ceea ce este necesar pentru în elegerea noilor con inuturi. priceperilor üi deprinderilor. în timpul înv rii. Astfel în ce m sur au fost însuüite cunoütin ele üi deprinderile predate se identific neajunsurile üi se adopt m surile de recuperare fa de unii copii üi de ameliorare a procesului de înv mânt. colectarea produselor activit ii lui – toate acestea cuprinse într-un portofoliu care vorbeüte despre progresul copilului pe intervale de timp. modalit i în func ie de grup üi de educatoare.a. Evaluarea continu are caracter permanent üi este integrat în actul didactic. Ea vizeaz . el este dovada traiectoriei dezvolt rii lui. din ac iune ad ugat activit ii didactice în proces constitutiv al acesteia. sus inerea activit ii de înv are. Cele mai adecvate modalit i de evaluare a copilului în perioada copil riei timpurii sunt feedback+ul verbal (lauda.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Evaluarea formativ (continu ) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic. 93 . Privit în ansamblu. redarea dialogului dintre 2-3 personaje. p rin i cu progresele înregistrate pe traseul c tre obiectivele vizate. p puüi pentru teatru de mas – alegerea personajelor corespunz toare poveütii. Unele momente ale evalu rii continue au func ie cheie. imagini sec ionate (puzzle). Toate documentele cuprinse în portofoliul copilului trebuie s fie înso ite de observa ii. punctat de cadrul didactic. poeziei înv ate. Evaluarea continu are ca scop s -l informeze pe copil asupra obiectivelor pe care trebuie s le realizeze üi s -i in la curent pe copii. aprecieri ale cadrului didactic. încurajarea). realizat pe secven e mai mici (1-2 s pt mâni. evaluarea continu transform ac iunea de evaluare: din proces predominant constatativ în unul diagnostic. dintr-o evaluare globala în una nuan at . în principal. jocuri-exerci ii ü.

caietele individuale. Analizând un portofoliu. în acelaüi timp procesul înregistrat de la o etap la alta.capacit i formate. comentarii privind progresele f cute de copil üi aspectele care necesit mai mult sprijin sau stimulare. importan a fiec reia.nivelul general de dezvoltare. argumenta ia care explic ce lucr ri sunt incluse în portofoliu.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Portofoliul copilului În evaluare sunt utilizate üi o serie de metode complementare celor clasice.rezultatele deosebite ob inute în unele domenii ca üi rezultatele slabe în altele. notate cu numele celor care au lucrat üi data cînd cu fost realizate. tradi ionale. . ca atare. Portofoliul trebuie s cuprind üi observa ii ale cadrului didactic. (sumarul.dificult i de înv are. Presupune un proces de analiz a datelor ob inute pe numeroase c i üi o perioad relativ mare (de obicei raportat la semestru. datate. individual sau în grup. . Ce con ine un portofoliu? lista con inutului acestuia. întrucât respect principul de baz al ritmului unic de dezvoltare a copilului. cu data calendaristic a înregistr rii lor.atitudini. . notarea numeric a rezultatelor copiilor nu poate avea rol de clasificare nici în cadrul probelor de evaluare. individual sau împreun cu colegii s i. fotografii care reflect activitatea desf üurat de copil. El reprezint un veritabil „ portret pedagogic” al copilului relevând: . reflec iile proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat. pornind de la calificative pân la note. Portofoliul copilului are în vedere toate „produsele” copiilor üi. an ücolar. date ob inute în urma unor ghiduri de observare. care include titlul fiec rei lucr ri/fiüe). 94 . El este „ cartea de vizit ” – mijloc de valorizare a datelor ob inute prin evalu ri realizate. Educatoarele pot ine – pe domenii de dezvoltare – eviden a lacunelor înregistrate în dezvoltarea fiec rui copil. contribu ii la activitate care reflect participarea copilului/grupului la realizarea temei date. ca premis pentru o diferen iere üi individualizare înv rii cu focalizare pe ameliorarea acelor aspecte care necesit mai mare aten ie. chestionare cu data realiz rii lor. . Întotdeauna trebuie s ne gândim c fiecare copil este în plin proces de dezvoltare. . Printre acestea se afl üi portofoliul copilului. de aceea trebuie s avem are grij în formularea anumitor aprecieri categorice. alte materiale. lucr rile pe care le face copilul. po i constata progresele înregistrate de copil în timp. Portofoliul constituie cea mia potrivit metod de evaluare a copilului mic. înregistr ri. În înv mântul preücolar nu se dau note üi.interese üi aptitudini demonstrate. ciclu de înv mânt) .

comentarii ale educatoarei dup anumite perioade de timp (semestru.înregistr ri pe casete audio.evaluarea prin portofoliul este eliberat în mare parte de tensiunile üi tonusul afectiv negativ care înso esc formele tradi ionale de evaluare. acordându-i timpul necesar pentru dobândirea acelor cunoütin e deprinderi. diplome. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii. desene.desene realizate de copii în leg tur cu ceea ce au înv at üi sim it pentru c nu ütiu s scrie. adunând materiale într-o colec ie pe care copiii pot oricând s o revad üi s o completeze. abilit i. În al i termeni.fotografii din timpul unor ac iuni desf üurate. Acesta sporeüte motiva ia înv rii” . care permite aprecierea üi includerea în actul evalu rii a unor produse ale activit ii copilului care în mod obiünuit nu sunt avute în vedere. .dezvolt capacitatea copilului de autoevaluare. DVD. 2002) . portofoliul cuprinde „ lucr ri sau realiz ri personale ale copilului. copiii de 5 ani pot alc tui un portofoliu la disciplina educa ie muzical . an) Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii üi op ionale selectate de educatoare üi care fac referire la diverse obiective cadru üi de referin . aceütia devenind autoreflexivi asupra propriei munci üi asupra progreselor înregistrate. „ Sub semnul copil riei” ). Acesta poate s con in : . care. fotografii ce reprezint aspecte ale înv rii üi/sau pe cei implica i în activitate. . materiale. pe parcurs poate s includ üi alte elemente c tre care se îndreapt interesul copilului üi pe care doreüte s le aprofundeze. fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video. progresiv üi multilateral a procesului de activitate üi a produsului final. (Ioan Cerghit.implic activ copilul în propria evaluare üi în realizarea unor materiale care îl reprezint cel mai bine. precum üi dificult ile acestuia. CD ü. Alc tuirea portofoliului este o ocazie unic pentru copil de a se autoevalua. De exemplu.diplome ob inute în urma desf üur rii unor concursuri de muzic üi festivaluri ( „ Stelu ele dansului” . Aceast metod alternativ de evaluare ofer fiec rui copil posibilitatea de a lucra în ritm propriu stimulând implicarea activa în sarcinile de lucru üi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. Autoevaluarea este un proces de înv are. Aüa cum afirma profesorul Ioan Cerghit. picturi. CD. . . cele care îl reprezint üi care pun în eviden progresele sale. punând în valoare progresul copilului.este o metod mai obiectiv de evaluare din perspectiva particularit ilor vârstei timpuri. capacit i vizate de curriculumul pentru educa ie timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani viitoare obiective pornind de la realiz rile curente ale copilului/grupului pe baza intereselor üi a progreselor înregistrate. talentelor. . Portofoliul reprezint un element flexibil de evaluare. . 95 . Forma pe care o poate îmbr ca portofoliul este fie o map cu documente. Portofoliul poate fi folosit la orice vârst . evaluarea devine astfel motivant üi nu stresant pentru educatoare – copil. Este o map deschis în care tot timpul se mai poate ad uga ceva. Avantajele folosirii portofoliului: . . portofoliul este un instrument care îmbin înv area cu evaluarea continu . care permit aprecierea aptitudinilor.a. video. contribu iilor personale. pasiunilor. copiii asumându-üi responsabilitatea asupra activit ii desf üurate.portofoliul este un instrument flexibil.

pe elaborarea de proiecte ample de cercetare üi înv are. portofoliul solicit mai mult o apreciere calitativ decât cantitativ üi este mai uüor de aplicat pe grupuri de copii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezavantajul portofoliului este acela c nu poate fi repede üi uüor de evaluat üi necesit mai mult timp üi grij permanent din partea cadrului didactic pentru a fi îmbog it cu documente semnificative. Prin complexitatea üi bog ia informa iei pe care o furnizeaz . ar tându-le mostre ale activit ilor üi ac iunilor desf üurate de copii. sintetizând activitatea copilului de-a lungul timpului (un semestru. Portofoliul nu este numai o metod alternativ de evaluare a copilului. Educatoarea încercând astfel s -üi creeze o imagine în rândul colegelor ori în rândul p rin ilor. 96 . Ca metod alternativ de evaluare. an ücolar sau ciclu de înv mânt) portofoliul poate constitui parte integrant a unei evalu ri sumative sau a unei examin ri. portofoliul este compatibil cu instruirea individualizat ca strategie centrat pe stilurile diferite de înv are. Poate fi considerat în acelaüi timp un instrument complementar folosit în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echip . Este un exemplu reprezentativ al activit ii üi al performan elor copiilor unei grupe/gr dini e. De asemenea.

aüa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. cultural al gr dini ei. cât üi pe vertical (pe parcursul unei s pt mâni. în func ie de grupa de vârst a copiilor. lun ). obiectivele cadru üi de referin vizeaz dezvoltarea copilului sub toate aspectele. . unele obiective pentru a fi atinse de to i copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activit i. s pt mân . cu ce con inuturi. deoarece ele reprezint finalit ile tuturor activit ilor care se petrec în gr dini (aüa cum sunt ele prev zute în planul de înv mânt). durata atingerii unor obiective poate varia de la o grup la alta. Astfel. de aceea prin domeniile experien iale propuse de curriculum. Planificarea activit ilor reflect coeren a atât pe orizontal (în cadrul unei zile de lucru). Mai jos sunt prezentate schemele propuse pentru realizarea planific rii zilnice üi s pt mânale üi un exemplu în acest sens.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 8. cu ce materiale üi care metode le va utiliza pe o anumit perioad de timp (zi. Astfel. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme. Dezvoltarea plenar a copilului reprezint scopul primordial al educa iei timpurii. asigurând un continuum al ac iunii cadrului didactic în scopul stimul rii dezvolt rii copilului. Prin diversitatea lor. Aceste teme. Cadrul didactic este cel care decide care obiective. . urm rim stimularea dezvolt rii complet a copilului. Planificarea activit ilor este condi ionat în cea mai mare m sur de specificitatea grupului de copii pe care îl coordon m.interesele copiilor. exprimat prin corelarea obiectivelor educa ionale cu con inuturile. materialele üi mediul educa ional. care combin domeniile experien iale sub cupola a 6 teme mari. deoarece planificarea activit ilor este un proces ce este puternic influen at de progresul înregistrat de copii. circumscrise celor generale. Ea demonstreaz capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele ac iunii educa ionale într-o form coerent . Planificarea zilnic /s pt mânal Planificarea activit ilor reprezint o activitate de baz în aplicarea curriculumului. Noul curriculum promoveaz ideea activit ilor integrate. a unei luni) a modului în care obiectivele.materialele didactice de care dispun.obiectivele propuse. care reflect : . . De aceea un rol foarte important îl joac observarea üi evaluarea progresului copilului. sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârst 3-5 ani sau 5-7 ani.contextul geografic. con inuturile se coreleaz pe o durat mai mare de timp. Punctul de plecare în planificarea activit ilor îl constituie obiectivele cadru üi de referin . 97 . O durat prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare am nun it poate suporta modific ri. cum dealtfel variaz în mod firesc de la un copil la altul.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE: CENTRE DE INTERES DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor: INVENTAR DE PROBLEME: Ce ütim? Ce nu ütim üi vrem s afl m ? 98 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

S PT MÂNA: DATA/ ZIUA Tura 1 ACTIVIT I DE ÎNV ARE Tura a 2-a

SUBTEMA: SEMN TURA

99

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemplu: TEMA CINE SUNT/SUNTEM ? OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE:

z

CENTRE DE ACTIVITATE DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor:

z

s participe la activit ile de grup, inclusiv la activit ile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât üi în calitate de auditor; s audieze cu aten ie un text, s re in ideile acestuia üi s demonstreze c l-a în eles; s manifeste interes pentru citit; s utilizeze efectiv instrumentele de scris, st pânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. s -üi îmbog easc experien a senzorial , ca baz a cunoütin elor matematice referitoare la recunoaüterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul imi, pe baza unor însuüiri comune (form , m rime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan; s cunoasc unele elemente componente ale lumii înconjur toare (obiecte, fiin a uman ca parte integrant a mediului), precum üi interdependen a dintre ele; s comunice impresii, idei pe baza observ rilor efectuate. s cunoasc üi s respecte normele necesare integr rii în via a social , precum üi reguli de securitate personal ; s aprecieze în situa ii concrete unele comportamente üi atitudini în raport cu norme prestabilite üi cunoscute; s cunoasc üi s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit i practice. s redea teme plastice specifice desenului; s exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; s intoneze cântece pentru copii; s acompanieze ritmic cântecele.

BIBLIOTEC -

ART -

-

c r i üi reviste cu imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie etc. caiete de lucru (fiüe adecvate temei) albume cu poze (tema: Familia mea) felicit ri, vederi, coli de scris, plicuri poütale

-

z

-

creioane negre üi colorate, pensule acuarele/tempera plastilin planüete materiale-suport pentru amestecul culorilor üi pentru diluarea culorii cu ap caiete de desen, coli de carton üi de hârtie A4, A3, A5 instrumente muzicale (tob , trianglu, triol etc.)

JOC DE ROL („C su a p puüii”) -

-

„c su a” utilat corespunz tor pentru activit i care se pot desf üura în familie (g tit, cur enie, petrecerea timpului liber – citit, jocuri, vizionare TV) p puüi tablou/tablouri uzuale cu membri ai familiei sau scene de familie afiüate în spa iul centrului

z z

CONSTRUC II - cuburi de lemn/plastic

ûTIIN E -

NISIP ûI AP - suport de lemn cu nisip

s cunoasc üi s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului; s -üi formeze o inut corporal corect (în pozi ia stând, üezând üi în deplasare).

- cuburi cu litere - maüini, utilaje etc. - personaje-miniatur de plastic sau lemn

- ap - forme de plastic

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ütim?
- c suntem oameni üi despre cum arat un om (corpul uman); - c avem o familie; - membrii familiei üi ce rol are fiecare în familie; - cum trebuie s ne purt m în familie.

Ce nu ütim üi vrem s afl m ?
- despre drepturile copilului; - despre corpul uman (func ionalitatea unor p r i constitutive) - despre cum apare familia üi cât de mare poate fi ea, despre arborele genealogic

100

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Sugestie de planificare saptamânal
DATA 06.10. 2008 ZIUA Lu

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura I)

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura a II-a)

SEMN TURA

ADP: ”Facem prezent ri” (Numele meu este…M bucur s v cunosc.), „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Familii” (citire de imagini din reviste üi discu ii libere despre familiile prezentate în diferite imagini); „Eu” (desen üi colaj – definitivarea propriei figuri prin selectarea üi lipirea ochilor a nasului si a gurii, precum üi prin colorarea cu creionul colorat a p rului); Joc de miücare: „ûotronul”, jocuri la nisipar: „Cas pentru familia mea” Activitate integrat (DLC, DEC): “În familie…” (lectura educatoarei „Dl.Goe” de I.L.Caragiale; predare cântec „Un copil politicos”)

ALA: Citire de imagini, colorare imagini din c r i, desen, puzzle (respectând tematica s pt mânii) ADE üi ADP: „Eu” (continuarea lucr rilor r mase nefinalizate diminea a üi executarea unor noi lucr ri cu cei care doresc); repetare cântec nou înv at „Un copil politicos” üi exersarea acompaniamentului de c tre cei care doresc; mim sau exerci iu euritmic „Copilul politicos”; „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire)

07.10. 2008

Ma

ADP: ”Ce culoare au ochii mei ? Ce culoare are p rul meu?”, „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Mari descoperiri” (studierea unui fir de p r la microscop, studierea pielii cu lupa, lucru cu cartea interactiv „Corpul uman”); “B iat/fat ” (joc de mas – p r ile corpului, caracteristici individuale, îmbr c minte); Jocuri la aparatele de joc üi cu diferite obiecte specifice jocului în aer liber: “Ce pot face” (c rare, alunecare pe tobogan, s rituri cu coarda, üotron etc.) Activitate integrat (DS, DPF): “Corpul meu” (educa ie fizic – predare „Mersul”; observare „Copilul”)

ALA: Jocuri de mas : „Jocul umbrelor” (corelare umbre cu imagini potrivite - oameni sau p r i ale corpului uman) üi „Corpul uman” (b iatfat ), joc senzorial: „Cald-rece/aspru-neted”, num r toare: „Am un nas pe obraz” ADE: „Corpul meu” (prezentare üi discu ie, în grup restrâns, în func ie de interesul manifestat de copii, a planüei dup care s-a f cut observarea diminea a; lucrare colectiv – colorare/lipire – „Corpul meu”, format A1) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire); Op ional englez „My name is…”

08.10. 2008

Mi

ADP: ”M numesc…üi am…ani. Mama/tata/fratele/sora mea/meu se numeüte…”; „M preg tesc pentru activit i” ALA: “Omule i pe nisip” (urme ale degetelor, palmelor proprii pe nisipul ud sau desenarea unor omule i - schematic - cu degetul pe nisipul ud); “Îmi scriu numele” (copiere dup model, scriere liber sau lipirea literelor corespunz toare numelui propriu pe caietele de lucru, pe mapa cu lucr ri proprii, pe ecusonul pentru prezen sau de la tabelul responsabilit ilor etc.); Joc liniütitor „Jocul mut”, jocuri de miücare: “Joac , joac b iete!”, „ ranul e pe câmp” Activitate integrat (DS, DEC) : “Grup m omule i”(colorarea unor omule i de carton cu p m tuful de vat în cel pu in trei culori; exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii)

ALA: „Îmi scriu numele” (cuburi cu litere, litere magnetice, litere autocolant), desen „Omule ul” (schematic, dup model, pe caiet de matematic , în trei culori), selectare üi, eventual, decupare imagini din reviste üi poze cu familii sau familia proprie pentru album ADE: Povestire „Bunicul” de B.ût.Delavrancea ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire);

101

Dû – Domeniul ûtiin . veni i la mama!”. 102 . conturul umbrei realizat cu materiale de construc ie. 2008 Vi ADP: ”Povestea mea” (nume. colorarea lor. desen prin copierea umbrei corpului în miücare/static sau a unor p r i ale corpului propriu pe coli mari de carton üi. p rin i.Goe” ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire) 10. „M preg tesc pentru activit i” ALA: ”Eu cu familia mea”(citire de imagini/poze).10. caracteristici. ghicitoarea mea !” – ghicitori despre om si familie. discu ii libere despre tema sugerat la activitatea de pictur ALA: „Puiüori.“Ghici. derularea evenimentului). “P rin ii mei”(desen/pictur ). „Feti e üi b ie i” – jocuri de miücare. DEC – Domeniul Estetic üi creativ.10 2008 Joi ADP : ”Portretul mamei/tat lui”. alc tuirea unui album de familie colectiv. jocuri de mas (respectând tematica s pt mânii) ADE: „Grup m omule i” (exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire). DPM – Domeniul Psihomotric O activitate integrat vizeaz atingerea mai multor obiective de referin . „Împreun pentru un mediu curat!” (aranjarea juc riilor în clas üi ecologizarea spa iului verde din curte) DLC: “Sfatul degetelor”(memorizare) Not : ALA – Activit i liber alese. Plimbare în aer liber (observ m cum merg copiii cu m micile lor pe strad ) Activitate integrat (DOS): “Cum ne comport m în familie?” (convorbire. DOS – Domeniul Om üi societate. ADP – Activit i de dezvoltare personal .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 09. puzzle. „M preg tesc pentru activit i” ALA: “E s rb toare în familia mea!” (preg tiri pentru s rb toare. eventual. prepararea unor gust ri. „Trasee în nisip” (de la gr dini -acas ) ADE: Dramatizare „Dl. labirint. DLL – Domeniul Limb üi comunicare. cu imagini din reviste/poze) ALA: Rezolvare de fiüe interdisciplinare „În familie”. eventual adres ). ADE – Activit i pe domenii experien iale. „Bunicul” (pictur ). implicarea mai multor domenii experien iale üi activarea mai multor centre de activitate.

Ei sunt primii cu care copilul interac ioneaz constant înc din prima zi a vie ii . 1996). Ei creeaz o în elegere subconütient a competen elor parentale. aceast umanitate este data de tipul de copil rie pe care l-au tr it. loviturile vie ii. J. admi ând ca to i oamenii sunt în esen a lor umani. eficien Pentru fiecare dintre noi. privind modul în care s o îngrijeüti üi s-o educi.S. Necesitate. Colaborarea cu familia üi comunitatea z z z z Cum cunoaütem familia copiilor? Cum comunicam eficient cu p rin ii? Cum promov m incluziunea social ? Leg tura: gradini -familie-comunitate. . el este internalizat puternic în anii copil riei. care la început este complet dependent de adul i üi i i inspir tandre e aduce cu ea un enorm sens al responsabilit ii. o institu ie stabil . formarea personalit ii lui. Familia este primul grup social (mediul primar de socializare) din care face parte copilul. Bruner considera c . tr ieüte primii ani ai vie ii. Berge considera familia un fel de cooperativ de sentimente. dispersând efectele asupra tuturor. cu rosturi fundamentale pentru indivizi üi pentru familie (M. Are rolul central în asigurarea condi iilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copil riei. care îndulceüte pentru fiecare membru. Apari ia unei persoane micu e în orice familie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 9. Voinea. 103 . condi ii ce stau la baza structur rii personalit ii individului. familia a jucat üi joac un rol foarte important în vie ile noastre. Ei sunt primele modele pentru modul în care s ac ioneze ulterior ca p rin i. singurul în care leg turile de dragoste üi consanguinitate cap t o importan primordial . se dezvolt üi se formeaz pentru via a îl ofer familia. Este una din cele mai vechi forme de comunitate uman . Mediul în care copilul se naüte. A.Comunicarea intrafamilial influen eaz decisiv dezvoltarea psihofizic a copilului.Familia este modelul pe care copilul îl imit . Copiii îüi observ proprii p rin i cum ac ioneaz în rolul de p rin i. P rin ii sunt primii educatori deoarece: . modul de via al familiei este principalul reper în via al copilului. Familia este unicul grup social caracterizat de determin rile naturale üi biologice.

Gr dini ei îi revine rolul de partener în rela iile ei cu familia – acest rol deriv din faptul c este un serviciu specializat. ütiu ce îi place üi ce nu îi place. la ce reac ioneaz mai bine üi mai repede.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pedagogul John Locke. P rin ii dau informa ii educatoarei. deoarece aceasta o ajut în cunoaüterea üi în elegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. Poate s se comporte ca o surs de for üi siguran . educatoarea trebuie s se bucure üi de încrederea copilului. valorile promovate. Gr dini a nu poate face minuni. C ldura raporturilor dintre p rin i üi educatoare. autoritatea p rin ilor üi metodele educative pe care aceütia le folosesc. Nu putem educa în mod just un copil f r a-l observa atent. Educatoarea trebuie s cunoasc mai multe aspecte ale vie ii de familie. dac nu se va sprijini üi nu va colabora cu familiile copiilor. a diferitelor institu ii üi persoane din comunitate dezvolt în prezent o imagine complex üi dinamic a influen elor educa ionale. cu cadre preg tite pentru realizarea sarcinilor educa iei copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. pentru împlinirea c reia 104 . stilul educa ional al p rin ilor. privind: la rela iile interpersonale dintre membrii s i. convins de puterea exemplului în familie. climatul educa ional din familie. c ci ei îl cunoasc cel mai îndeaproape üi cel mai bine copilul. Implicarea.63% de familie. gr dini a caut înc solu ii. deopotriv ca indivizi sau ca membri ai unui grup. Ei pot contribui la dezvoltarea valorilor comunit ii üi la fixarea priorit ilor sociale. La rândul lor. educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu üi natural mod s urmeze calea just în raporturile cu copilul s u. fundamental : cunoaüterea familiei de c tre educatoare. ca agen i ai educa iei. copiii üi comunitatea se influen eaz puternic unii pe al ii. s înl ture eventuale caren e educative. Rezultatele unor cercet ri f cute au demonstrat c dezvoltarea copilului este influen at în propor ie de 70. Mediul în care tr iesc p rin ii poate sprijini sau devia vie ile lor. Astfel. încrederea üi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de informa ii – pentru care trebuie s g sim întotdeauna timpul necesar. poate determina multe dintre valorile lor. De aceea. iar educa ia dat în aceasta institu ie nu va avea rezultate bune. Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea üi flexibilizarea raporturilor în parteneriatul educa ional. sau ca o restric ie a dezvolt rii. f r a-i în elege personalitatea. Educarea calit ii de p rinte a r mas înc o cerin societatea. responsabilit ile pe care copilul le îndeplineüte în familie etc. dar üi de a familiei sale. p rin ii pot influenta comunitatea. Rela ia gr dini -familie nu se poate constitui f r asigurarea unei condi ii de baz . z Cum cunoaütem familia copiilor A creüte üi a educa un copil ar trebui s fie pentru to i p rin ii o datorie. f r a-l studia. P rin ii. a caracteristicilor üi poten ialului ei educativ. În privin a aceasta ne ajut familia – care este o surs principal de informa ii pentru educatoare. s previn îndep rtarea lui sufleteasc . aütept rile privind educa ia copilului. se adresa p rin ilor: „ Nu trebuie s face i în fa a copilului nimic din ceea ce nu vre i s imite”. îi cunosc obiceiurile. de ambian a üi climatul acesteia üi de înclina ia c tre imita ie a copilului.

foloseüte cuvinte auzite în familie. c la gr dini copiii beneficiaz de un program ra ional. nu i se cere s respecte normele de comportare civilizat în familie. Tot la aceste întâlniri educatoarea afl de la p rin i despre problemele pe care aceütia le parcurg üi de cele mai multe ori le ofer solu ii sau le g sesc împreun . alternând activit ile comune cu cele op ionale. perturb activit ile – vorbind neîntrebat. ce statice cu cele dinamice. Al ii. care au fost înv a i c educatorul „ ütie cum e mai bine” . la teatru. Unele informa ii le putem culege aplicând unele instrumente de culegere a datelor semnificative despre copil. Modalit i de cunoaütere: ¨ Întâlnirile cu p rin ii sunt prilejuri pentru a informa p rin ii referitor la modul cum se comport copilul lor cu ceilal i copii üi progresele pe care le înregistreaz acesta în timpul activit ilor. în acelaüi timp se destinde. de c tre educatoare. care au avut experien e negative în timpul propriilor lor ani de ücoal . Cu cât colaborarea dintre educator üi p rin i este mai strâns cu atât mai bine ambii actori vor cunoaüte mai bine copilul. Educatoarele la rândul lor pot s fi avut experien e negative. pe strad .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Prin intrarea copiilor în gr dini . cu atât va fi mai coerent influen a ambilor factori educa ionali üi a ambelor medii educa ionale. Dialogul deschis bazat pe încrederea reciproc cere timp pentru a fi cl dit. üi. Lucrul acesta face ca acesta s se comporte la fel üi la gr dini : nu salut . în conformitate cu particularit ile de vârst üi individuale. sau „Ce a i observat c -i place cel mai mult s fac ?” ofer familiei ocazia de a v spune mai multe despre copil. agresiv. ei sunt integra i într-un sistem formal de educa ie. cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. probabil unii p rin i le-au dat lec ii despre cum s -üi fac meseria. este neastâmp rat. se informeaz reciproc. s petreac mai pu in timp la televizor sau calculator. Putem constata c unii p rin i sunt prea indulgen i cu copilul lor. De exemplu: în leg tur cu faptul c a constatat c mul i copii vin obosi i la gr dini atunci educatoarea le sugereaz p rin ilor s -üi culce copii mai devreme seara. s oferim familiei ocazia s pun întreb ri. Cu cât p rin ii vor cunoaüte mai bine programul educa ional. cat üi la o buna educa ie în familie. timp în care copilul are posibilitatea s asimileze cunoütin e üi deprinderi noi. Dialogul educatoare-p rinte se poate organiza. ar fi bine s o facem în termeni care sunt pe în elesul familiei. nu respect un program zilnic necesar copilului. Talentul üi tactul pedagogic al educatoarei este indispensabil dialogului deschis. care urm reüte atingerea unor finalit i ce decurg din curriculumul educa iei timpurii. Iat câteva exemple: 105 . Aceste atitudini sau sentimente pot obstruc iona o bun comunicare. fie individual prin consulta ii. Întreb rile cu final deschis precum: „Ce-i place lui Rareü s fac acas ? ” sau „ Ce v povesteüte Ana despre ce facem noi la gr dini ?”. cu fiecare familie. în excursie etc. echilibrat. Nu la fel se simte copilul atunci când este obosit de un program prea înc rcat. Când d m explica ii despre activit ile din gr dini üi/sau despre problemele care se pot ivi. de asemenea. ceea ce contribuie atât la buna desf üurare a procesului educa ional din gr dini . Cu cât cunoaütem mai bine familiile copiilor. Unii p rin i. Aüadar. La rândul lor p rin ii sunt informa i. nu pun la îndoial faptele acestuia. se pot sim i intimida i de prezen a unor cadre didactice. dialogul dintre educatoare üi p rin i este foarte necesar. fie în adun rile organizate cu p rin ii.

.........TELEFON .. COPILUL ÎNGRIJIT DE MAMA AJUTAT ...TIMP DE. ALTE PROBLEME .ALE MAMEI…………… AL PTARE ...... .NAûTERII GREUTATEA COPILULUI LA NAûTERE…… SCORUL APGAR……....LA.....................DATA NAûTERII FIEC RUIA..TATA. MAMA NUME ûI PRENUME… LOCUL DE MUNC ……… PROFESIA ûI OCUPA IA................DE LA. ............................ TELEFON........BUNICI.................... ... TELEFON. .... STUDENT ETC )...................ÎNAINTE DE TERMEN………....................DUP NAûTERE..........ALE COPILULUI………… .................... 106 ......... FELUL CUM A DECURS NAûTEREA .........BUNICI...TIMP DE.............ALTE PERSOANE. ....ARTIFICIAL ……………DE LA……........ALTE PERSOANE.............................. ......DATA NAûTERII.......DE LA..............TIMP DE.......... LOCUL DE MUNC .................CEZARIAN …………………………..................................... PROFESIA ûI OCUPA IA........ PROBLEME DE ADAPTARE ..CÂT TIMP... ...........Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Fiüa personal a familiei COPIL: ................TERMEN DEP ûIT........ . ...... ....NATURAL ……………….............TIMP DE..........OCUPA IA ( ELEV........................ . COPILUL A FOST ÎNGRIJIT EXCLUSIV DE MAM .......ÎN PREZENT.............DE LA .... FELUL CUM A DECURS SARCINA....................... DE: NUM RUL DE COPII ÎN FAMILIE.. ....NUME ûI PRENUME.................... PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL: ....NORMAL ……………… ........NUME ûI PRENUME.......LA TERMEN…………………............. .................. PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL NAûTERII . ........... P RIN I TATA NUME ûI PRENUME .................. PROBLEME DE S N TATE ..........TATA........SARCINII ............. COPILUL ÎNGRIJIT DE ..........................

..................................................... Copilul are ore regulate de somn üi de servit masa când este acas ? R : ......... 13........................................................................... 5.... Care sunt orele din zi favorabile pentru copilul dvs................... 107 .............. Cum poate fi consolat când este trist / sup rat ? R : ......................... 12............................ 6.............................................................................. Cum se comporta cu persoanele pe care le cunoaüte ? R : ......................... ? R : ......................................................... Ajut la treburile gospod reüti ? R : ............................................................................... 7.................................................................................. 9................................................................................... Cine se ocup în mod special de copil ? R : ................ 4....... 1... Colabora i cu gr dini a la rezolvarea unor probleme atunci când sunte i solicita i ? R : ............... Are deprinderi autonome de igien ? R : .......................................................... Cum se comport copilul în familie ? R : ............ Este activ acas ? Se joac ? Cu ce se joac cel mai mult? R : ....................................................................................................................................................................... Pute i spune care este programul zilnic al copilului ? R : .............................................................. Observa i o creütere a nivelului de cunoaütere üi deprinderi la copilul dvs................................Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Chestionar pentru culegerea unor date despre copil R spunzând la urm toarele întreb ri m ajuta i s v cunosc mai bine copilul................................................................................................. 11.... 3................................ 2........................................................................................................... ? Care sunt cele mai dificile ore ? R : ............................................................................................................ 10.. Observa ii üi propuneri R : .......................... 8...............................................................

bazat pe comunicare sincer . Avantaje pentru membrii familiei: • vor înv a mai multe despre dezvoltarea unui copil. • vor face cunoütin cu prietenii copiilor lor. la o coeren a practicilor educa ionale üi a cerin elor referitoare la copil. cu semnifica ia respectului fa de copil. nu numai atunci când au ap rut anumite simptome nepl cute în activitatea de înv are a copilului sau în comportamentul lui. • îüi vor dezvolta un sentiment individual al particip rii la procesul educa ional. • vor ajunge s cunoasc üi s respecte echipa de educatori. 108 . de exemplu g titul sau cântatul la diferite instrumente muzicale. Astfel p rin ii devin parteneri în educa ie de inând informa ii despre scopul programului educativ la care particip copilul lor. P rin ii trebuie implica i permanent în activitatea gr dini ei prin participarea lor la crearea unui mediu pl cut. Crearea unei atmosfere de încredere reciproc . • va vedea cum membrii familiei îi ajut pe copii la rezolvarea de probleme. care sunt obiectivele urm rite. cu materialele didactice üi mijloacele necesare desf üur rii activit ilor. cunosc progresele f cute de copil üi cum ar trebui sprijinit acesta üi acas .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Vizitarea gr dini ei de c tre p rin i. • vor înv a s -üi creasc copilul în rela ie cu al ii. Avantaje pentru educator: • va petrece un timp mai îndelungat cu câte un copil în parte sau va avea ocazia s lucreze cu grupuri mai mici. Trebuie s -i ajut m pe p rin i s ütie mai multe despre ce le este de ajutor copiilor în dezvoltarea lor. Exist numeroase avantaje ale promov rii particip rii familiei ca üi component esen ial în educa ia copiilor de 3-6/7 ani. Coeren a üi continuitatea influen elor educa ionale din gr dini üi de acas asigur o dezvoltare cât mai s n toas a copilului. primul pas trebuie s -l facem noi. • va înv a lucruri noi despre diverse realit i üi practici culturale. cu con inutul üi metodele didactice. dar üi un mod prin care aceütia sunt familiariza i cu programul grupei. • vor putea s extind procesul de înv are üi acas . ¨ Participarea p rin ilor la activit i ale grupei reprezint un alt prilej de cunoaütere a p rin ilor. cu modul de comunicare üi abordare a situa iilor problematice. Pentru a ajuta familiile s se simt binevenite üi în largul lor în sala de clas e nevoie de mai mult decât o simpl noti scris sau de o invita ie unic . Rela ia p rinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor rela ii pozitive între familie-gr dini . De aceea. necesit respectul reciproc care survine în timp. copii sau adul i. profesioniütii. Este bine ca asemenea vizite s se fac periodic. izolat .sponsoriz ri. • vor înv a s desf üoare activit i care s sprijine dezvoltarea s n toas a copilului üi acas . a unei baze didactico-materiale satisf c toare prin contribu ii personale . • va afla lucruri interesante legate de talentele üi hobby-urile unor membri de familie pe care aceütia le împ rt üesc copiilor. • va înv a cum pledeaz p rintele pentru cauza copilului s u.

Gazdele îüi pot imagina c o astfel de vizit ar putea însemna comunicarea unor veüti proaste. respecta i regulile generale de curtoazie. Familia se bucur astfel de aten ia educatoarei üi vede cum educatoarea intr în contact comunica ional cu copilul. La începutul vizitei. E bine s aduce i cu dumneavoastr o juc rie cu care copilul s se joace cât vreme sta i de vorb cu p rin ii. Vizitele la domiciliu pot fi recompensatorii atât pentru educatoare cât üi pentru familii. De aceea pute i aduce câteva mostre din activitatea copilului la gr dini pentru a le ar ta p rin ilor. Dac exist date anume pe care dori i s le comunica i familiei scrie i-le astfel. încerca i s programa i vizita când tat l este acas . ca ele s poat fi rev zute dup ce dumneavoastr pleca i.neîn elegeri. . dac e posibil.talentele üi aptitudinile membrilor acesteia. Nu monopoliza i discu ia. Familia va fi încurajat s viziteze la rându-i sala de grup în orice moment. Familia poate împ rt üi: . fi i cât mai clari în specificarea scopurilor pentru care veni i. Consider m c acest lucru este bine s se fac numai cu acordul p rin ilor. vor în elege mai bine ce anume se doreüte de la ei. Ele vor fi programate la momentele convenabile acesteia üi-i ofer educatoarei posibilitatea de a cunoaüte familia üi copilul în mediul lor propriu. Când v planifica i vizita la domiciliu.cultura familiei respective. întotdeauna. . ce e voie üi ce nu e voie. ce este bine üi ce nu este bine. Copiii vor fi atât de încânta i de ideea c educatoarea lor îi viziteaz . . ¨ Vizitele periodice la domiciliu. în aceeaüi m sur . relua i prezentarea scopului acesteia.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copiii au avantajul c prin asigurarea unor medii de dezvoltare consecvente din punct de vedere ale solicit rilor (üi la gr dini üi acas ). scopul üi durata vizitei. aüadar. familia üi educatoarea se clarific asupra scopului üi inten iei vizitei. Educatoarea poate afla lucruri interesante despre: . chiar üi atunci când a i venit s v exprima i îngrijorarea în anumite privin e. 109 .are üansa de a se discuta pe larg despre progresele üi succesele individuale ale copilului. Continuitatea. .obiective specifice referitoare la copilul lor. deschide i discu ia prin a ar ta câteva aspecte pozitive. Pe lâng respectarea momentului convenabil pentru familie. încât trebuie s v planifica i dinainte timpul special pentru ceea ce vor dori ei s v arate. consecven a üi perseveren a în educa ia copilului la vârste mici sunt caracteristici critice ale unei parcurs educa ional de succes. Nu discuta i despre copil în prezen a acestuia decât dac este vorba despre laude sincere sau despre informa ii pozitive.idei legate de anumite preocup ri. Dac .modul de a interac iona. preocup rile üi interesele acestora. cine este el üi cum este el. aceasta poate deveni o practic stabilit de comun acord üi poate men ine o bun comunicare îmbun t ind experien a copilului üi familiei. l sa i întotdeauna timp üi p rin ilor pentru a-üi exprima p rerile despre copii üi ideile lor. .

acele lucruri care s m îndrepte spre fericire.colaje). V suger m organizarea unor ac iuni ca: „ Tombola prim verii” . de a-i orienta c tre cunoaüterea activit ilor din gr dini üi sprijinul în desf üurarea cât mai eficient a acestora. üi mai nou. prin conceptul de parteneriat care le cuprinde pe toate üi în plus. de activit i. F r stabilirea unui sistem unitar de cerin e. Educ -m . propuneri de teme. Tu ii în mâinile tale destinul meu. (Child’s Appeal) ! D -mi. dac voi reuüi sau voi eüua în via te rog.a. serb ri. La serbare pot participa p rin i üi rude ale copiilor. vizite. dar pot veni üi cu sugestii. P rin ii por fi implica i nu doar in organizarea acestor eveniment. Organizarea unor expozi ii cu vânzare de obiecte. üi o anumit abordare pozitiv üi democratic a rela iilor educative. Colaborarea dintre gr dini üi familie presupune o comunicare efectiv üi eficient . Activit i practice. În cadrul acestor întâlniri p rin ii trebuie implica i în luarea unor decizii menite s asigure securitatea copiilor. picturi. antreprenoriale üi tehnice. stabilirea meniului zilnic corespunz tor pentru men inerea s n toas a copilului ü. Tu determini. Participarea p rin ilor la excursii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Alte modalit i de cultivare a parteneriatului gr dini -familie Întâlniri formale cu to i p rin ii desf üurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea gr dini elor üi asocia ia p rin ilor. în cea mai mare m sur . exprim . ca s pot fi o binecuvântare pentru lume”. Rolul educatoarei este acela de a discuta cu p rin ii copiilor. aceast tem era tratat sub denumirea de „colaborare dintre gr dini üi familie”. z Cum comunic m eficient cu p rin ii MOTTO: „ Eu sunt copilul. în sensul implic rii active üi al valoriz rii experien ei üi statutului fiec rui actor în egal m sur . de a stimula comunicarea permanent cu aceütia. colaborarea dintre cei doi factori educa ionali va r mâne f r rezultatele scontate. Aceste evenimente sunt prilejuri de a asigura o cît mai mare coeren între valorile üi practicile educa ionale promovate de gr dini üi familie. anivers ri. Actualmente dimensiunile acestei rela ii sunt mai cuprinz toare datorit l rgirii conceptului de colaborare spre cel de comunicare prin cooperare. de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice üi motrice ale copiilor. lucr ri cu materiale din natur . o unitate de cerin e üi o unitate de ac iune când este vorba de interesul copilului. te rog. În pedagogia tradi ional . educative pentru abilit i de comunicare. Din suma provenit din vânzarea acestor obiecte se pot cump ra jocuri üi juc rii necesare dot rii centrelor. lucr ri din plastilina. Aceste obiecte se pot realiza în activit i de educa ie plastic üi practic (desene. „ Din suflet-pentru suflet” . 110 .

Astfel. Gr dini a üi c minul p rintesc sunt strâns legate intre ele üi cu cât comunicarea între ele este mai eficient . uneori în scris. p strându-üi fiecare identitatea üi aportul în mod specific. • c familiile v vor împ rt üi informa ii cu adev rat personale üi este de datoria noastr . În func ie de scopul urm rit în cadrul parteneriatului cu familia. Când educatoarea consider comunicarea ca fiind indispensabil pentru succesul copilului. Modul cum interrela ioneaz p rin ii üi educatorii îüi pune amprenta pe formarea üi educarea copilului. administrative. adresat în general tuturor p rin ilor. modalit ile de comunicare cu familia pot fi: . La copiii cu vârste între 3-6/7 ani este foarte important ca familia üi personalul gr dini ei s comunice liber üi deschis despre copii üi activit ile lor. care urm resc scopuri generale. ea devine parte integrant a activit ilor de zi cu zi. Comunicarea cu familia presupune : • s aloca i timp suficient. care urm reüte obiective specifice ce privesc dezvoltarea copilului. s le asigur m c ele vor fi strict confiden iale. a realit ii umane üi sociale contemporane üi sarcinile tot mai dificile c rora trebuie s le fac fa procesul educa ional fac s se identifice tot mai multe fisuri în rela ia amintit . bucuriile.informale: este un mod de comunicare mai familiar. . a educatoarelor. 111 .formale: este un mod mai oficial. scopurile üi grijile lor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ea concepe cele dou institu ii sociale exprimându-se în schimburi de opinii üi în discu ii. Cu toate acestea. Numeroasele studii au demonstrat c o rela ie bun între cele dou institu ii ale educa iei – gr dini -familie – este în avantajul dezvolt rii copilului la toate vârstele. iar atunci când este vorba de decizii. crea i ocazii üi încuraja i familiile s discute cu dumneavoastr despre ideile. • s stabili i locuri special amenajate pentru a purta discu ii între patru ochi üi trata i întotdeauna informa ia primit ca fiind confiden ial . problemele specifice pe care acesta le întâmpin üi care necesit o atmosfer mai relaxat . cu atât mai mult sprijin pot primi copiii pentru a trece printr-o perioad educa ional încununat de succes. mai cald pentru a crea contextul necesar împ rt üirii de idei üi lu rii de decizii în comun. complexitatea actului educa ional. de organizare sau îmbun t ire a colabor rii sau de educa ie parental . comunicarea gr dini -familie poate îmbr ca forme diferite cu rezultate diferite. mai apropiat.

mese mici etc. el trebuie s îndeplineasc toate condi iile pe care le impune mediul educa ional: s constituie un mesaj indirect c tre comunicarea cu familia. clar üi concis. Ele vor prezenta teme precum: s n tatea. fotolii. cu o tematic foarte variat . jocuri üi juc rii model pentru vârste diferite. c r i pentru copii (modele) casete cu experien ele de înv are ale copiilor sau cu alte exemple de bune practici educa ionale etc. • videotec care va aduna diferite filme educative. în acest spa iu trebuie amenajate: • obiecte de mobilier pl cute üi func ionale (canapea. orarul zilnic. • mic bibliotec în care s fie expuse: c r i despre educa ie. creüterea. dezvoltarea.) care s ofere o ambian pozitiv üi relaxant . hrana. 112 . Chiar dac de CRP r spunde o singur educatoare (de program) este bine ca el s fie în responsabilitatea tuturor educatoarelor care vor avea acces permanent üi periodic. • câteva scaune în jurul unei mese de discu ii. „Cum le ar t m copiilor noütri dragostea” . desene üi lucr ri efectuate de copiii din grupe diferite sau în activit ile de zi cu zi. De aceea. broüuri educative pentru p rin i. care dac este foarte activ poate prelua o parte din sarcinile CRP üi p rin ii pot amenaja üi organiza acest spa iu üi activit ile lui În cadrul CRP se pot organiza üi sus ine: ¨ activit i de informare Broüurile educative trebuie s aib un limbaj simplu. rela iile copiilor etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare formal z Activit i organizate în cadrul Centrelor de Resurse pentru P rin i (CRP) CRP este un spa iu anume preg tit s asigure un mediu propice comunic rii optime üi pozitive dintre educatoare üi p rin i. „Masa în familie”. inclusiv filme cu serb rile copiilor üi cu programul educativ propus de gr dini . Tot la CRP din gr dini este bine s se g seasc : • ludotec în care p rin ii s g seasc men ionate cele mai utile juc rii pentru copiii de vârste diferite. V recomand m urm toarele c r i üi broüuri educative: „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”. programa. Ca spa iu. Modul de prezentare trebuie s fie expresiv üi simplu pentru a atrage aten ia üi a exprima cerin ele necesare într-o manier cât mai atractiv . Programul activit ilor planificate este bine s fie stabilit împreun cu comitetul de p rin i. educa ia. „Minciuna la copii” etc. materiale produse de gr dini ca: programul educativ. „Cât üi cum privesc copii la TV”. materiale care îi pot interesa pe p rin i.

În general juc riile se pot împrumuta pentru dou sau trei s pt mâni. se pretinde ca cei ce lucreaz cu grupuri de p rin i . care fie le citesc la gr dini fie le împrumut . care nu poate fi pus în aplicare doar din ce este con inut în materialele oferite (materiale vizuale. „Reguli de polite e”. În plus. Lectura c r ilor pentru copii reprezint momente speciale de tandre e acas între p rinte üi copil. Unele dintre ideile acestor p rin i pot fi scrise. expunerile sau dezbaterile abordeaz anumite teme pedagogice. „Autonomie versus dependen ” etc. care uneori pot ajunge la situa ii ireversibile. „Separarea”. Cu acest prilej pot fi invita i specialiüti din domeniul educa iei pentru a prezenta asemenea teme. 113 . Juc riile pot fi p strate în CRP. Toate aceste informa ii se noteaz . P stra i o list cu semn turi sau buletine individuale pentru a ine eviden a celor care au împrumutat o juc rie üi eviden a datei când juc ria trebuie returnat . P rin ii trebuie s aib posibilitatea s împrumute oricât de des doresc. Înc perea destinat familiei ar putea con ine üi c r i de specialitate despre dezvoltarea copilului üi despre educa ia parental . Prin intermediul lor se realizeaz propaganda pedagogic în rândul acestora. ideile p rin ilor despre aceasta. Acestea trebuie s fie la îndemâna p rin ilor. Propuneri de teme de dezbatere cu p rin ii: „Criza de împotrivire”. Aceste cursuri sunt bazate pe un cadru teoretic strict. iar citirea frecvent de povesti poate deschide gustul pentru literatur pentru întreg restul vie ii copilului. fiüe individuale).în special cu grupe de p rin i cu situa ii mai dificile s fie specialiüti. „Pedepsele. „Ignorarea”. „Imaginea de sine”. s de in aptitudini üi profesionalism în folosirea materialelor. „Pedepsirea”. date pe care p rin ii s le citeasc .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ activit i de educa ie parental Întâlnirile tematice cu p rin ii se organizeaz pentru to i p rin ii. de interes general. broüuri. iar educatoarea va îmbun t i via a copilului prin „ educarea p rin ilor”. În urma desf üur rii acestor cursuri. „Aprecierea” . B taia”. Unii membrii ai familiei pot alege ocazia unei întruniri cu familia pentru a face un schimb de informa ii privind creüterea üi dezvoltarea copilului. „S üti i s -i spune i NU”. „A spune NU üi a interzice”. Putem sugera p rin ilor s reflecteze asupra urm toarelor subiecte: „Acordarea aten iei”. „Igiena: semnifica iile ei” . cartier. „Singur în camer ?”. Programele de educa ie parental Aceste cursuri s-au n scut din ideea c educa ia p rin ilor în ceea ce priveüte comunicarea cu copilul este un element esen ial în via a de familie üi c în societatea româneasc contemporan este deosebit de necesar o asemenea interven ie. educatoarea ar trebui s încerce s scrie câteva date simple despre dezvoltarea copilului. întreb ri cu privire la educa ie. Dac nu exist astfel de c r i. probleme üi situa ii tensionate în familie. Prin informarea üi educarea p rin ilor se pot preveni multe conflicte în via a de familie. pentru ca al ii s le poat citi üi aprecia. la fel. Biblioteci cu sec ie de împrumut O rezerv special de c r i üi juc rii poate fi disponibil pentru p rin i. „Oboseala copilului în gr dini ”. pentru ca aceütia s le poat folosi acas pentru o perioad de timp. Pentru împrumutul c r ilor se pot folosi. „Frica de întuneric”. liste de eviden cu semn turi. educatoarea primeüte semnale importante despre felul üi calitatea educa iei din familie. Referatele.

Rolul acestuia este de a-i mobiliza pe to i p rin ii în vederea particip rii lor la diferite ac iuni ini iate de c tre educatoare la nivelul clasei sau unit ii. z z Analiza caietelor sau mapelor cu produsele activit ii copiilor. de noile solicit ri asupra familiei cu copii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani üi. Decizia de a realiza o cercetare cu aceasta tem a fost determinat . copii üi cadre didactice. dar üi g sirea unor c i noi de comunicare üi colaborare între p rin i üi gr dini . intervenind benefic în mecanismele care regleaz rela iile intrafamiliale. deci de transmitere üi primire a unor cunoütin e. ¨ activit i de consiliere Pentru a-üi exercita cu succes rolul în viata copiilor. rela ia dintre familie üi cadrele didactice este mai uüor de influen at üi poate determina efecte pozitive asupra copiilor.a. pe de o parte. „Sub semnul copil riei” ü. 114 . ¨ activit i de voluntariat al p rin ilor ¨ activit i cu sponsori. m!”. Fireüte c familia trebuie s aib grij ca aceste materiale s nu se deterioreze. idei üi teze importante pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamiliala üi în rezolvarea situa iilor conflictuale. Dac e posibil. în favoarea educa iei familiei üi a educ rii copiilor. În gr dini . Juc riile deteriorate trebuie scoase din uz. din verificarea listelor cu semn turi üi din trimiterea de note c tre familiile care se întâmpl s uite s returneze o juc rie sau o carte. tat . „Stelu ele dansului” . implicând în egal m sur to i membrii triadei (mam . P rin ii sunt adesea foarte pricepu i în a repara diferite obiecte. în prima adunare cu p rin ii. Aceast interven ie socio-educa ional este constituit dintr-un complex de m suri care sprijin familia.) z Întâlniri cu comitetul de p rin i. copil). Activitatea lor ar consta din aranjarea juc riilor üi c r ilor. Rapoartele periodice pot prezenta unele rezultate ob inute în cadrul diverselor proiecte sau evenimente de tipul: „ Color m üi înv „Festivalul copiilor”. P rin ii pot primi informa ii despre copii üi pot vedea diferite obiecte pe care aceütia le-au realizat în gr dini . de a-i antrena în rezolvarea unor probleme social-gospod reüti. familiile trebuie încurajate üi sprijinite prin ac iuni sociale specifice care favorizeaz derularea optim a rela iilor educa ionale. „Piticot”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Membrii familiei pot organiza üi men ine mici biblioteci cu sec ie de împrumut. acele firme üi întreprinderi care pot sprijini cu resurse materiale programul educativ (De exemplu: o fabric de mobil poate oferi mici buc i de lemn. o fabric de sticl poate oferi oglinzi. deoarece pot deveni periculoase. Consilierea familiei presupune üi ac iuni de informare. dar este de în eles c se pot întâmpla accidente. la activit ile desf üurate. de recunoaüterea comunic rii insuficiente dintre p rin i. pe de alt parte. Comitetul de p rin i se alege la începutul fiec rui an ücolar. Se identific tot mai presant nevoia sprijinirii familiei în educa ie. deci spune i-le c orice juc rie folosit în mod normal se poate strica üi orice carte se poate rupe. aceasta este o cale prin care ei se pot sim i utili în activitatea gr dini ei. juc riile stricate üi c r ile rupte din sala de clasa üi din CRP ar trebui s fie reparate. Este important ca familiile s nu-üi fac probleme în ceea ce priveüte aceste împrumuturi.

. Astfel se pot uüor aduce la cunoütin a educatoarei üi a familiei succesele sau schimb rile de comportament ale copilului. Aceasta este o modalitate foarte nimerit în care familiile pot dialoga cu educatoarea. Educatoarele pot utiliza: .scrisori cu diverse anun uri ca: „ evenimente prezentate” . pentru a descrie evenimente üi activit i petrecute în gr dini üi pentru a sugera diferite c i de aprofundare a acestor activit i la domiciliu. ajungând s cunoasc mai multe despre activit ile din sala de grup .apeleaz la o abordare tematic . • opinii despre preocuparea curent a educatoarei. Reuüita este pentru formulare tip. • sugestii despre activit ile care trebuie s se desf üoare acas . dezb tând activit i üi idei care detaliaz o anumit tem . În cazul unui copil cu particularit i sau probleme specifice. acesta poate fi un mod optim de a asigura fluxul unei comunic ri continue. ale unui eveniment sau ale unor excursii. poate comunica impresiile üi nout ile restului familiei. împreun cu copiii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare informal cu p rin ii z Coresponden a scris cu p rin ii: ¨ Scrisorile reprezint o alt modalitate de comunicare cu familiile. Scrisorile de înütiin are trebuie s fie scurte üi lizibile. Tonul üi con inutul scrisorilor poate varia. Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete cu foi detaüabile. mai ales dac familiile nu prea au timp s comunice astfel la gr dini sau dac nu au telefon. iar bunica. Se pot trimite ori de cate ori este nevoie. • cereri de materiale cu care p rin ii ar putea ajuta la realizarea unui proiect. • informa ii care in de via a comunit ii. Este mai eficient s trimite i scrisori scurte în mod frecvent decât scrisori lungi la intervale rare. Într-o scrisoare de înütiin are se pot include: • anun uri ale unor întruniri. Se poate ca într-o astfel de familie. un bunic/o bunic s aib grij de copii cât timp p rin ii sunt la serviciu. decorate de c tre copil. Aceasta permite copilului s aib un membru al familiei lui care cunoaüte noua lui lume. 115 . ¨ Carnetele de dialog Acestea circul între cas üi gr dini üi sunt foarte utile. • note de mul umire pentru p rin ii care se ofer voluntari sau cereri pentru activit ile de voluntariat. . „ de re inut” etc. Trimi ând acas o astfel de scrisoare prin copil din dou în dou s pt mâni sau o dat pe lun v asigura i c toate familiile sunt informate substan ial. care sunt „transportate” înspre üi dinspre gr dini de c tre copil sau de c tre un membru al familiei. ¨ „ Noti e üi observa ii” trimise la domiciliu de educatoare cu detalii despre activit ile preferate de copil. Bunica poate participa cu pl cere la o activitate s pt mânal de g tit.scrisoarea de înütiin are. în sala de grup .

cu p rin ii. care trebuie s se asigure de faptul c afiüierele sunt întotdeauna actuale üi interesante. Ruga i familiile s contribuie la elaborarea acestor afiüiere. prin copil. Ele pot de asemenea s con in mul umiri adresate familiei pentru ceea ce a f cut pentru gr dini . Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient daca educatoarea lucreaz cu copilul la un proiect anume care este apoi aprofundat acas . Schimbarea con inutului afiüierelor poate reprezenta o sarcin pl cut pentru educatoare. Familia apreciaz gestul educatoarei de a trimite astfel de mesaje üi se poate sim i încurajata s trimit la rândul ei mesaje educatoarei. Dac afiüierele sunt pline de date vechi sau arat dizgra ios familiile nici nu se vor uita la ele. ruga i-l s vin în sala de clas üi s deseneze sau s picteze împreun cu copiii. Informa iile de pe afiüier pot fi adresate direct anumitor p rin i. liste cu instruc iuni pentru voluntari. Aceasta tehnica func ioneaz foarte bine pentru familiile c rora le vine uüor s se exprime în scris. povestiri despre excursiile f cute sau fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. ca de altfel üi con inutul. biletele cu note despre comportamentul copilului sau despre alte aspecte importante. note care trebuie semnate. „ MAMA” Veni i s ne bucur m împreun . V suger m urm torul mesaj: Dragi p rin i. Ele pot fi: anun uri ale diverselor întruniri. vor fi afiüate üi liste cu orarul zilnic. Este important ca afiüierele sa fie frumos colorate üi pl cute la vedere. Pentru familiile care nu se pot acomoda cu aceasta tehnica alte sisteme pot func iona mai bine. ¨ Scurte mesajele scrise Comunicarea dintre gr dini üi familie poate fi facilitat üi de transmiterea unei scurte note (a unui mesaj) c tre p rin i. iar apoi expune i lucr rile executate pe afiüier. aspectul lor trebuind. dac un t tic deseneaz bine. Mesajele trebuie s fie scurte üi clare üi s descrie o realizare a copilului. f când în aüa fel încât afiüierele s comunice atmosfera üi activit ile din sala de grup . De exemplu. s fie schimbat frecvent. Informa iile de pe afiüier pot repeta sau accentua date deja men ionate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau mesajele scrise.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Majoritatea programelor educa ionale care utilizeaz aceasta tehnica încearc s comunice cu familia prin intermediul carnetului de dialog cel pu in o data pe s pt mâna. V invit m s s rb torim împreun fiin a cea mai draga. De asemenea. o nou deprindere sau un nou comportament. Se pot prezenta üi informa ii legate de activit ile petrecute în gr dini . Este întotdeauna mai uüor üi mai interesant s se alc tuiasc afiüierul printr-o munc de echip . produse artistice ale copiilor. Folosi i-v creativitatea. 116 . ¨ Afiüierul pentru anun uri Afiüierele reprezint o alt modalitate prin care se comunic informa ii familiilor într-o manier informal .

coordonatorul proiectului/activit ii tematice. V suger m expozi ii de genul: „Prima mea c rticic !”. personal. cum ar fi o not de mul umire la adresa unui anume p rinte care a ajutat la un anume proiect sau la o anume activitate. ac iunile ce se vor desf üura. realizeaz colaje s. „Mul umim pentru”.a. Educatoarea poate dialoga (comunica) cu familia diminea a. • Desemna i dou persoane care s se ocupe de întocmirea afiüierului. • Informa ia trebuie redactat într-o form cât mai laconic . Totul se poate termina cu o comunicare extrem de eficient între gr dini üi familiile copiilor. deseneaz . eventualii colaboratori. 3 Popularizarea în rândul p rin ilor a unor proiecte/activit i tematice aflate în derulare. • Plasa i inscrip iile la nivelul ochilor unui adult de în l ime medie pentru a uüura citirea textului. Se sugereaz alte modalit i creative pentru facilitarea comunic rii: „Un mic dejun duminica”. cu grij s prezinte tuturor p rin ilor toate lucr rile realizate de copiii lor. orarul zilei. • Ruga i familiile s contribuie la elaborarea afiüierului. • Afiüa i mesaje adresate direct. • Reactualiza i cel pu in par ial informa ia de pe afiüier. când aceütia sunt pentru câteva ore. titlul proiectului/activit ii tematice.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Sfaturi utile pentru o optim utilizare a afiüierelor. Prin afiüarea la loc vizibil a obiectivelor. • Afiüa i lucr rile copiilor. „Alimentele-izvor de s n tate”. „Ast zi e ziua ta!”. este l sat la z 117 . z Alegerea unei „zi a p rin ilor”.a. Afiüierul poate cuprinde: 3 Gazeta p rin ilor poate avea rubrici de genul: „Avem nevoie de…”. • Nu uita i c fiec rui om îi place s -üi vad scris numele üi s vad afiüate fotografii care îl reprezint pe el üi pe copilul lui. informa ii despre activit ile tematice. Copiii se simt mândri üi ferici i c demonstreaz p rin ilor lor cum se joac üi cum lucreaz ei în gr dini . alte informa ii utile pentru p rin i. când copilul. De aceea. „La mul i ani. P rin ii se familiarizeaz üi cu acele juc rii care dezvolt creativitatea üi antreneaz capacit ile fundamentale vârstei. modeleaz . cu obiecte care nu le mai sunt de folos (pentru crearea unui mediu ambiant specific locuin ei) üi cu dona ii de juc rii de la copiii lor mai mari. Se duc în centrele de activit i üi aleg împreun cu copiii activit ile unde vor lucra în ziua respectiv . dintre educatoare üi familie au o mare importan . „Sugestiile dumneavoastr ne-ar fi de folos”. „ Ecopictura” etc. lucr ri ale copiilor ü. copii. a unor fotografii üi lucr ri reprezentative. copil rie! ”. Astfel de proiecte ar putea fi: „Poveütile noastre preferate”. În doi este mai uüor üi mai amuzant. Aici apar: data unor întruniri. La sfârüit povestesc cum au lucrat împreun cu copiii üi ce impresii au. Convorbirile cu p rin ii desf üurate la ora venirii üi cea a plec rii de la gr dini Programul înc rcat al p rin ilor cât üi un orar de lucru prelungit au drept consecin lipsa de timp liber a familiei. În urma acestei ac iuni p rin ii pot contribui dup posibilit i. „V aducem la cunoütin c …”. Astfel. construiesc. ocaziile informale de dialog. „Înv m o poezie”. 3 Amenajarea unor expozi ii se realizeaz în urma desf üur rii anumitor activit i. „ûtia i c …”. organizat pentru familii la gr dini . Emo iile üi pl cerea cu care se discut sunt impresionante.

amintind de asemenea diferite aspecte legate de întruniri ulterioare cu familia sau de programul s pt mânal. p rin i vitregi. foarte frumos. Pentru a asigura un timp special acestor dialoguri familiare cu familiile este nevoie ca orarul s lii de clasa s fie flexibil. 118 . de acceptul üi sus inerea p rin ilor copiilor integra i. pentru a sus ine participarea la procesul de înv mânt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit i” (MEN & UNICEF. de zân . Serviciile de educa ie timpurie se adreseaz tuturor p rin ilor. p rin i singuri/familii monoparentale. üi dup amiaza. precum üi informa ii privind tot ceea ce pân în momentul includerii în înv mântul de mas a copilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuia (incluzând necesit i de ordin fizic üi/sau psihic. de obicei. • p rin i afla i în situa ii critice ce influen eaz exercitarea responsabilit ilor lor parentale üi prezint risc crescut pentru creüterea üi dezvoltarea copiilor: divor a i. bazat pe empatie. cutume. Acestea sunt momentele când educatoarea poate comunica familiei am nunte despre activit ile zilei. Totuüi. • p rin ii copiilor cu cerin e educative speciale (deficien e. aceste momente nu sunt propice pentru discutarea neliniütelor educatoarei sau problemelor cu care copilul se confrunt în perioada respectiv . bolnavi cronici. ea furnizând informa ii privind specificul dizabilit ii copilului. având ca scop exploatarea resurselor existente. de interesul üi disponibilitatea cadrelor didactice. Practicile incluzive vizeaz întâmpinarea nevoilor specifice unor anumite categorii de p rin i: • p rin i cu origine socio-economic defavorizat . üomeri afla i în pragul s r ciei. Beneficiarii acestui tip de parteneriat sunt p rin ii üi copiii. ci üi necesar . despre progresele copilului. când copilul este luat üi dus acas . dar dezvolt un comportament diferit de cel al majorit ii oamenilor… Principiul fundamental al educa iei incluzive – înv mânt pentru to i. În mod special. Pentru un astfel de scop este bine s se stabileasc o întrevedere special . Acesta este. p rin i s raci. Integrarea copiilor cu cerin e speciale în programul gr dini ei este facilitat de realizarea parteneriatului între p rin i üi gr dini . p rin i adoptivi. copiii cu performan e superioare üi supradota i etc). toleran üi respect fa de to i copiii. în locul copilului furat. P rin ii pot fi parteneri la educa ie pentru c ei de in mai multe informa ii despre copiii lor. mai ales a resurselor umane. uneori. acesta fiind de fa . tulbur ri üi dificult i specifice. 1999). „Educa ia incluziv presupune un proces permanent de îmbun t ire a institu iei ücolare. precum üi de nivelul de rela ii care se formeaz üi se dezvolt la nivelul clasei integratoare. z Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor Se zice c . factori motiva ionali etc). Integrarea/incluziunea sunt sus inute de existenta unui cadru legislativ flexibil üi realist. un alt copil. dar üi o realitate care câütig adep i üi se materializeaz în experien e üi bune practici de integrare/incluziune. împreun cu to i – constituie un deziderat. de implicarea întregii societ i civile. handicapuri. rela ia gr dini ei cu p rin ii copiilor cu CES este nu numai benefic . zânele fur copiii oamenilor üi las .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani gr dini .

m împreun ” .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • p rin ii copiilor care întâmpin dificult i de adaptare ücolar respectiv: .copiii devin participan i ai comunit ii üi contribuie la bunul mers al acesteia. . • colaborarea üi comunicarea permanent între partenerii adul i constituie un model de comportament üi pentru copii. pentru cadrele didactice.previne üi reduce problemele sociale ale comunit ii üi societ ii. maturizare etc.avantaje financiare pe termen lung deoarece educarea copiilor în clase integrate cost mai pu in decât în ücoli speciale. dar care: . îüi dezvolt autonomia. copiii cap t încredere în ei.ajut la dezvoltarea solidarit ii üi toleran ei comunit ii. • pentru comunitate: . pentru comunitate. p rin ii în situa ii normale. • pentru cadrele didactice: .au nevoie de perfec ionarea practicilor üi schimbarea percep iilor despre educa ie în general üi despre copilul lor în special. aprecierile adul ilor cu privire la activitatea lor pentru p rin i. le apar sentimente de bucurie üi satisfac ie.resimt nevoia unei inform ri periodice. „ To i copiii trebuie s vin la gr dini ” . . V suger m urm toarele proiecte ce s-ar putea derula: „ S -i cunoaütem pe ceilal i üi s înv S fim uni i ca o familie” . afec iunea.tulbur ri de comportament.dificult i üi tulbur ri de înv are.eüec ücolar. . .temporar au nevoie de sprijin.devin mult mai implica i în educa ia copiilor lor. • din punct de vedere afectiv.stabilesc prietenii üi rela ii de ajutor cu ceilal i p rin i.descoper noi tehnici de înv are pentru a veni în ajutorul copiilor care întâmpin dificult i. fie suficiente informa ii la îndemâna Avantajele promov rii incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor: • pentru p rin i: . • Munca în parteneriat este üi în avantajul copilului üi în interesul acestuia: • permite o organizare mai bun a întregului demers educativ-recuperator. aten ie. Este clar faptul c pentru a realiza un parteneriat la nivelul interven iilor timpurii asupra copiilor trebuie s p rin ilor üi c deciziile trebuie preg tite cu grij üi împreun . . . . „ 119 . simt interesul. .

îi informeaz despre valorile promovate în aceste institu ii specializate în educa ia celor mici.s se recunoasc üi s se aprecieze informa iile date de p rin i referitoare la copiii lor. colaborare. formându-i ca beneficiari direc i ai achizi iilor de ordin educa ional ale propriilor copii.responsabilitatea s fie împ r it între p rin i üi educator. Pentru realizarea parteneriatului cu p rin ii este esen ial ca: . z 120 . . . s valorifice üi s fac cunoscut contribu ia lor. Cu sprijinul acestora educatoarea îüi poate manifesta disponibilitatea de colaborare în cele mai diverse domenii.p rin ii s fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiii lor. În fapt este o responsabilitate pe care o au diferitele institu ii de a contribui la efortul educativ üi de a sprijini gr dini a. fotografii sau prin cuvinte de mul umire cum ar fi: „mul umim sponsorilor noütri ” .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Triada gr dini –familie–comunitate La nivelul înv mântului preücolar se înregistreaz câteva dificult i: resurse financiare alocate mult prea mici pentru nevoile existente. Aceste dificult i pun în evident nevoia de sprijin din partea comunit ii. Pentru educatoare este foarte important s identifice acei p rin i sau factori de comunitate care pot sprijini. Specificul cultural. cooperare. De aceea este nevoie ca membrii comunit ii s fie antrena i în luarea unor decizii. care s stabileasc pun i de colaborare cu diferi i actori din comunitate. direc ionarea unor activit i. Exemple de parteneriate: „ Eu sunt unic” . z Parteneriate cu p rin ii Parteneriatele cu familia coopteaz p rin ii ca parteneri în procesul educativ. .p rin ii s fie privi i ca participan i activi care pot aduce o contribu ie real üi valoroas la educarea copiilor lor. creüte üi se dezvolt într-un mediu comunitar variat. „ Eu üi ceilal i” . „mul umim pentru…” . slaba diversificare a dot rilor. deficien e în plan administrativ ce se vor schimba o dat cu schimbarea sistemului de alocare a fondurilor. s -i antreneze în acest domeniu. „ P rin i üi copii” . remedierea unor aspecte negative.s se valorifice aceste informa ii üi s se utilizeze în completarea informa iilor profesionale. Parteneriate cu comunitatea Copilul vine în contact cu persoane diferite. . Fiecare institu ie din comunitatea apropiat copilului poate influen a formarea üi instruirea acestuia prin modalit i indirecte. valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere. dar üi prin modalit i directe: sprijin. necunoscut pentru el. dar üi din partea educatoarelor o üi mai mare implicare. Popularizarea sponsorilor se face la loc vizibil prin nominalizare. M refer la implicarea lor în derularea unor parteneriate care s conduc la îmbun t irea condi iilor de desf üurare a procesului educa ional üi la creüterea calit ii acestuia.

consultare. diplome üi altele. dezorientarea p rin ilor în ce priveüte cerin ele scolii. experien a cadrelor üi baza materiala a unit ilor implicate. „Datini üi obiceiuri la români” . valorificând cunoütin ele. echipament informatic. urm reüte g sirea celor mai eficiente c i pentru a asigura adaptarea copiilor cu vârste între 3-6/7 ani la noua etapa din via a lor. ¨ Colaborarea cu biserica face ca aceasta s promoveze valorile moral-religioase care sunt un punct de reper important în educa ia moral üi comunitar a copilului. . necunoaüterea suficient a prevederilor celor dou institu ii. „La drum mici pietoni!” ü. neconcordan a de cerin e.a. „Artiüti în devenire” . În urma consult rilor reciproce. Exemple de ac iuni comune cu prim ria: „La mul i ani. ce creeaz oportunit i de cooperare.între inerea üi repara ia localurilor de înv mânt. „Doamne. Exemple: „În Tine cred”. V suger m realizarea parteneriatului: „Paüi spre succesul ücolar” . În urma acestor ac iuni copiii pot fi r spl ti i cu dulciuri. juc rii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu prim ria Aceasta institu ie se poate implica în activit i didactice üi de distrac ie pentru copii cum ar fi: . ücoala. Acest parteneriat se naüte dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: rela ia sporadic dintre ücoal üi gr dini . Parteneriatul între cele dou institu ii de înv mânt. se subliniaz tot mai intens ideea parteneriatelor educa ionale. comunicare. dup cum vizeaz üi îmbun t irea preg tirii profesionale a cadrelor didactice prin activit i organizate în ücoal üi gr dini .înotul sau gimnastica. Exemple: „ Înv m s circul m corect”. a nevoilor resim ite de ambii parteneri s-a stabilit un acord între unit ile de înv mânt implicate.a.dotarea unit ilor de înv mânt cu mobilier üi alte materiale necesare. 121 . „Fructe üi legume de vitamine pline” ü. nehot rârea lor cu privire la înscrierea copiilor la ücoal . . ¨ Colaborarea cu ücoala Parteneriat gr dini –ücoal În cadrul ac iunii de reformare a sistemului de înv mânt üi reaüezare a lui pe baze moderne. conlucrare în vederea atingerii unui scop comun. ¨ Colaborarea cu poli ia Ajut în educa ia preventiv üi cultivarea comportamentelor prosociale. vino mai aproape” ü. copil rie!”. Exemple: „Copii frumoüi üi s n toüi” . cu ocazia s rb torilor de iarn . . care constituie un partener necesar în creüterea üi dezvoltarea tuturor membrilor comunit ii üi la care familia face cel mai des apel. ¨ Colaborarea cu institu ii sanitare.a.finan area unor ac iuni colective: concursuri cu prilejul zilei de 1 Iunie. carti. „Ur ri de Anul Nou” .

inându-se seama de coresponden a dintre competen ele personale üi activit ile prestate. În acelaüi sens. precum üi a obliga iilor celor dou p r i. cadru didactic) pentru ca acesta s fie capabil s se ajute singur. Scopul fundamental al consilierii ücolare este sprijinirea clientului (copil. Strategiile utilizate în acest sens depind atât de scopurile clientului. Educa ia familiei üi educa ia p rin ilor se adreseaz în principal p rin ilor üi prevede înt rirea rolurilor acestora în ac iuni în favoarea educa iei üi p str rii coeziunii familiei. p rinte. ¨ Colaborarea cu cabinetele de asisten psihopedagogic Consilierea are la baz unitatea triadic familie-gr dini -copil. ûi alte elemente care s particularizeze unitatea respectiv . 122 . fiecare grup poate ad uga în album anumite informa ii. urm rind o educa ie eficient üi o dezvoltare optim a personalit ii copilului prin armonizarea celor trei termeni ai rela iei triadice. fotografii cu aspecte de la activit ile din gr dini . cât üi de orientarea teoretic a consilierului. Principalele componente ale acestei forme de sprijin reprezint : 1. Ea se deosebeüte de consilierea cuplului. îngrijirea üi educarea adecvat a copiilor lor. personalul didactic üi nedidactic. promovare a ideilor noi. 2. fotografii cu întreprinderile economice care au sprijinit material gr dini a. orice contribu ie va fi negociat üi contractualizat prin precizarea rolului. Dac este vorba de realizarea unui album acesta poate purta numele gr dini ei üi poate prezenta un simbol/emblem care s reprezinte gr dini a. ca form de participare la via a societ ii üi de promovare a voluntariatului üi a activit ii în favoarea rezolv rii problemelor sociale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu asocia iile nonguvernamentale. ¨ Colaborarea cu parteneri priva i care pot sprijini material unit ile de înv mânt üi anumi i copii (ajutoare). ¨ Oferta educa ional a gr dini ei unde se cuprind date de baz privind programul educativ üi administrativ. Trebuie încurajate ac iunile de voluntariat. imagini üi idei în sensul valorilor educa iei. obiectivele generale üi particulare urm rite. ¨ Colaborarea cu mass-media ca sprijin al programelor educative. care se refer la p strarea rela iilor maritale üi rezolvarea diferitelor situa ii de criz între p rin i. inova iilor üi reformei. dar üi a unor percep ii. fiind constituit din elemente de educa ie aplicate individului înc din copil rie în vederea devenirii unui bun partener de cuplu üi bun p rinte. În procesul de consiliere se încearc provocarea unei schimb ri voluntare în atitudinile üi comportamentul celui consiliat. inclusiv cu cele la care iau parte üi p rin ii sau reprezentan i ai comunit ii. s se în eleag atât pe sine însuüi. a limitelor de competen . dac exist sponsori. Consilierea educativ a familiei sau consilierea familial care se refer la un set de ac iuni preventive üi directe de sprijinire a membrilor familiei în îndeplinirea rolului acestora în creüterea. are üi un caracter preventiv. cât üi realitatea înconjur toare.

.p rin ii. Beneficiarii parteneriatelor educa ionale: . se dezvolt üi este educat copilul constituie o cerin a educa iei de azi. ac iunile üi rezultatele educa iei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de op iune dintre mediile responsabile: familie-gr dini -comunitate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Consilierea familiei üi consilierea parental se adreseaz familiilor cu copii. realizate de specialiüti (consilieri psihopedagogi.cadrele didactice üi profesioniütii în domeniul ocrotirii üi educ rii copiilor. Sunt ac iuni proiectate profesional. atitudini. Se recunoaüte faptul c deciziile. Din experien se trage concluzia urm toare: colaborarea familie-gr dini -comunitate este benefic üi cu rezultate deosebite atât pentru implicarea p rin ilor dar üi pentru membrii comunit ii care îüi dau silin a s se integreze în atmosfera gr dini ei üi s se împrieteneasc cu copiii. capacit i üi competen e parentale üi familiale. Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creüte. . Preocup rile vizeaz constituirea unor deprinderi.copiii. 123 . sau psihopedagogi educa ionali) care îüi propun s sprijine familia. consilieri educa ionali.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Bibliografie: 1.Y. . Rogers. Ruiu. Brenda Padina üi Cezar Iliescu-Halt 6. Gongea. Editura Mark Link. 8.C. E. . S. 2000. Neam u. Crearea claselor orientate dup necesit ile copilului 5. . Sawyers. 2002 *** Cum s devenim p rin i mai buni.A.. 7. 1988. Preda. Livia Trif.. G. Roxane K. Janet K.6. traducere üi adaptare: Lumini a Costache. Breban. Ghergu . . Strategii üi programe. E. . Kate Burke Walsh. Consilierea üi educa ia p rin ilor. Ciucureanu. Alois. . E. N. Bucureüti. Ionescu. pag.C. 2002. Editura Aramis. Bucureüti. Washington D. Iaüi. Bucureüti. Polirom. Centrele de resurse pentru p rin i din înv mântul preücolar. Educa ia pentru ütiin în gr dini a. . Cristina. . 124 . G.E. Play in the Lives of Children. Hansen. G. 1997 2. Badea. . Vr ümaü. Bucureüti. Alecu. Kirten A. Editura Compania. M. Bunescu. Preda. Psihopedagogie special . Cosby S. Viorica. . Activit i bazate pe inteligen e multiple.E. Editura Reprograph. D. Craiova. M. V. 2002 3. Educa ia p rin ilor.. 2000. Editura Lumen. Kaufmann.P.D. 2004 4.

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 125 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 126 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 127 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 128 .

.

ghid bune pra de ct i ci .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful