MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învãþãmântul Preuniversitar

ghid de bune practici
2008 pentru educaþia timpurie a copiilor între 3 - 6/7 ani

GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU

EDUCA IA TIMPURIE A COPIILOR ÎNTRE 3-6 / 7 ANI

2 . Gr dini ei nr. din cadrul Programului de Incluziune Social cofinan at de Guvernul României üi Banca Mondial . pentru amabilitatea de a oferi poze pentru ilustrarea prezentului ghid. 3 Step by Step-Tulcea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCA IEI. Gr dini ei cu Program Prelungit nr. Mul umim Gr dini ei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe. 1-Videle üi Gr dini ei Waldorf-Pucioasa. CERCET RII ûI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv mântul Preuniversitar Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani a fost realizat în cadrul Proiectului pentru Educa ie Timpurie Incluziv .

.

.

valori. . Ideea central este aceea c fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezint punctul de plecare în toate deciziile luate în privin a lui.de a oferi sprijin în aplicarea cerin elor Curriculumului Na ional. exist experien acumulat . Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezint un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucreaz cu copiii de vârst timpurie cu scopul: .de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnic . idei. . credem üi gândim despre copil se reflect în tot ceea ce facem pentru el. 5 . Ultimele cercet ri au demonstrat üi argumentat modul în care trebuie abordat aceast perioad de vârst insistând pe practicile adecvate de îngrijire üi educa ie a copilului mic. teorii bazate pe cercet ri noi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani CUVÂNT ÎNAINTE Copil ria timpurie reprezint cea mai important perioad din via a unui individ prin consecin ele durabile pe care le are asupra dezvolt rii ulterioare a acestuia. . reguli. Cu cât ne vom apropia mai mult de el üi îl vom în elege mai bine. principii. practici confirmate care üi-au demonstrat în timp eficien a. cu atât vom înv a mai multe despre ceea ce ar trebui s facem pentru a-l ajuta s creasc üi s se dezvolte la nivelul întregului poten ial de care dispune. Succesul educa iei se bazeaz pe adaptarea demersului educa ional la nevoile individuale ale fiec rui copil. cu scopul primordial de a-l ajuta s se dezvolte deplin. Ghidul are ca reper primordial COPILUL! Tot ceea ce ütim.de a promova practicile educa ionale care stimuleaz üi sus in dezvoltarea copilului. În educa ie nu exist re ete.de a crea o perspectiv comun üi unitar în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvolt rii üi educa iei copilului în perioada timpurie.

precum orice practic devine improviza ie dac nu este sus inut cu argumente ütiin ifice. polite e. oricât de simple sau complexe ar fi. perspectiva psihopedagogic actual privind educa ia copilului mic. În prezent. În curriculumul pentru educa ia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. reflect intercorelarea abilit ilor. precum üi în plan cognitiv üi socio-emo ional. toleran . al s n t ii. Dezvoltarea este definit ca sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe üi mai detaliate. Se ütie c orice teorie devine steril dac nu este înso it de practica ce îi poate confirma valoarea.avantajele abord rii holiste (globale) a copilului acordându-se aten ie în egal m sur dezvolt rii acestuia atât în plan fizic. cele trei domenii clasice în psihologie. iar toate deprinderile. onestitate sunt aspecte care stau la baza elabor rii acestui ghid. Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practic . principiile de baz care trebuie respectate în abordarea integrat a copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Cunoaüterea creüterii üi dezvolt rii copilului este absolut necesar pentru în elegerea fiziologiei üi patologiei vârstei. dezvoltarea rela iilor cu semenii bazate pe respect. Nici unul din aspectele dezvolt rii nu se manifest de sine st t tor. încredere. au fost explicitate üi completate. dezvolt comportamente adecvate. colaborare. dar üi finalit ile educa iei în perioada copil riei timpurii. . a stimei).necesitatea respect rii unicit ii fiec rui copil prin adaptarea educa iei la nevoile. Sunt prezentate numeroase argumente care sus in: . preocup rile de conceptualizare cât mai comprehensiv a dezvolt rii copilului au condus spre definirea acestor domenii având ca reper atât psihologia dezvolt rii. cognitiv. Sunt numeroase modalit i de clasificare a domeniilor dezvolt rii (cea mai r spândit fiind cea a lui Bloom). asigurarea egalit ii üanselor la educa ie. conturând universul teoretic al educa iei timpurii. unici în cazul fiec rui copil. Este un proces ordonat continuu în care copilul dobândeüte cunoütin e. domeniul fizic (psihomotor). valorizarea sinelui (cultivarea respectului fa de sine. Acestea sunt: 6 . interesele üi ritmul individual de dezvoltare a copilului. Factorii ereditari üi de mediu. Respectarea drepturilor fiec rui copil. socio-emo ional. Ele sunt procese complementare. aceste domenii ale dezvolt rii copilului sunt prezentate üi constituie direc ii prioritare în aplicarea curriculumului. Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate. Astfel. Creüterea se refer la schimb rile specifice de ordin fizic üi creüterea în dimensiune. adaptabile. pe plan interna ional. influen eaz ritmul üi calitatea dezvolt rii copilului – de aici diferen ierea atât de semnificativ a dezvolt rii copilului. achizi ioneaz deprinderi. Conceptul conform c ruia copilul este un tot unitar are la baz principiul acceptat pe larg c toate domeniile creüterii üi dezvolt rii umane sunt legate între ele. se autodefineüte în raport cu sine üi cu ceilal i.

gramaticii. pân la miüc ri fine de tipul realiz rii desenelor sau modelarea). capacitatea lui de a stabili üi men ine interac iuni cu adul i si copii. cunoaüterea üi aprecierea c r ii Dezvoltarea capacit ii de discriminare fonetic . asocierea sunet-liter Conütientizarea mesajului vorbit/scris Însuüirea deprinderilor de scris. al turi de cunoütin e üi practici referitoare la îngrijire üi igien personal . Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii: Dezvoltarea capacit ii de ascultare si în elegere (comunicare receptiv ) Dezvoltarea capacit ii de vorbire üi comunicare (comunicare expresiv ) Dezvoltarea premiselor citirii üi scrierii: Participarea la experien e cu cartea. comunicare oral si scris . nonverbal si verbal ) üi preachizi iile pentru scris-citit üi înso eüte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. crucial pentru acest domeniu. nutri ie. care influen eaz decisiv procesul de înv are. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii – vizeaz dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. alergarea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. Dezvoltarea emo ional vizeaz îndeosebi capacitatea copiilor de a-üi percepe üi exprima emo iile. de a în elege üi a r spunde emo iilor celorlal i. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo ional – vizeaz debutul vie ii sociale a copilului. s n tate üi igien personal – cuprinde o gam larg de deprinderi üi abilit i (de la miüc ri largi. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj 7 . În strâns corela ie cu conceptul de sine se dezvolt imaginea despre sine a copilului. cum sunt s ritul. dar üi a în elegerii semnifica iei mesajelor). a comunic rii (cuprinzând abilit i de ascultare. practici de men inerea s n t ii si securit ii personale. dar üi coordonarea. dezvoltarea senzorial . Dezvoltare fizic : Dezvoltarea motricit ii grosiere Dezvoltarea motricit ii fine Dezvoltarea senzorio-motorie S n tate üi igien personal : Promovarea s n t ii üi nutri iei Promovarea îngrijirii üi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal 2. DOMENIUL Dezvoltarea fizic . Dezvoltare social : Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu adul ii Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu copiii de vârst apropiat Acceptarea üi respectarea diversit ii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emo ional : Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emo ional Dezvoltarea expresivit ii emo ionale 3. precum üi dezvoltarea conceptului de sine. sintaxei. Interac iunile sociale mediaz modul în care copiii se privesc pe ei înüiüi si lumea din jur.

în elegerea modelelor. Aceast idee este promovat de: • Abordarea integrat a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experien iale care vizeaz toate domeniile de dezvoltare men ionate în curriculum. DOMENIUL Capacit i üi atitudini în înv are – se refer la modul în care copilul se implic într-o activitate de înv are. obiecte. Spa iul. dincolo de caracteristicile lor fizice. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv – a fost definit în termenii abilit ii copilului de a în elege rela iile dintre obiecte. cunoütin e elementare matematice ale copilului üi cele referitoare la lume üi mediul înconjur tor. reprezent ri numerice. Domeniul include abilit ile de gândire logic üi rezolvare de probleme. În elegerea fiec rui domeniu al dezvolt rii contribuie la conturarea „portretului” copilului. forme geometrice. îndeosebi prin exemplele üi recomand rile prezentate. dar vorbeüte mai târziu. Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de stimulii pe care-i întâlneüte copilul üi de posibilit ile de înv are oferite de mediul educa ional. evenimente üi persoane. dar stabileüte mai greu rela ii cauzale între fenomene. metode ütiin ifice) 5. opera ii. concepte de spa iu. proiectarea de unit i tematice care integreaz obiectivele cadru ale tuturor domeniilor de experien iale prin sarcinile üi materialele utilizate. precum üi la atitudinea sa în interac iunea cu mediul üi persoanele din jur. altul are capacitatea de a rela iona foarte uüor. 8 . P mântul. Ideea care str bate ghidul. m surare) Cunoaüterea üi în elegerea lumii (lumea vie. cunoaüterea üi în elegerea lumii: Reprezent ri matematice elementare (numere. Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme. care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate üi permanente legate de abilit ile copilului üi comportamentul lui. este c înv area üi dezvoltarea copilului la vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectiv integrat .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. modul în care abordeaz sarcinile üi contextele de înv are. Dezvoltarea gândirii logice üi rezolvarea de probleme Cunoütin e üi deprinderi elementare matematice. fenomene. în afara deprinderilor si abilit ilor men ionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. Curiozitate üi interes Ini iativ Persisten în activitate Creativitate Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvolt rii normale a copilului üi sunt utilizate pentru a descrie evolu ia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvolt rii.

siguran . cooperare prin modul de evaluare üi planificare a programului zilnic. Gradarea progresiv de la teorie la practic de-a lungul întregului ghid a avut ca scop unic argumentarea necesit ii promov rii activit ii integrate la vârstele timpurii. încurajare üi. iubire! Gândit s fie prietenos üi folositor în acelaüi timp. Noi trebuie s fim preg ti i üi convinüi c prin interven iile noastre educative stimul m dorin a üi nevoia de cunoaütere. Organizarea mediului de înv are care s permit dezvoltarea liber a copilului üi s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. Copilul înva f când! S -i oferim toate oportunit ile de a înv a. Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare. s ofere informa ii de ordin general dar üi repere importante. dorin a üi nevoia de joc. descoperire. asigurându-i protec ie. atât teoretice cât üi practice. mai presus de toate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • • • Corelarea domeniilor de dezvoltare üi a celor experien iale cu tipurile de activit i proiectate üi cu centrele de activitate organizate în sala de grup . dorin a üi nevoia de miücare. Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrat în cadrul activit ii copilului în gr dini . ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactic de zi cu zi. promovarea üi sus inerea unei noi perspective asupra educa iei copiilor de 3 – 6/7 ani. 9 . dorin a üi nevoia de explorare. Parteneriatul dintre gr dini – familie – comunitate conduce spre abordarea integrat a înv rii üi dezvolt rii copilului în func ie de necesit ile üi cerin ele individuale ale sale. dorin a üi nevoia de a se exprima în forme cât mai variate.

nonformal). a abord rii z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea individului Educa ia timpurie este prima treapt de preg tire pentru educa ia formal üi se adreseaz copiilor de la naütere la 6-7 ani. o dimensiunea cognitiv (abilitatea de a gândi. • Dezvoltarea reprezint un proces continuu de schimbare în cadrul c ruia nivelul de miücare. o dimensiunea socio-emo ional (abilitatea de a interac iona cu lumea din jur üi de a tr i emo ii sentimente adecvate). dezvoltarea üi înv area copiilor de la naütere pân la intrarea în ciclul primar (formal. dezvoltarea cognitiv . informal. iar pentru reuüita educa ional a copilului e necesar s fie antrena i to i agen ii cu influen e asupra copilului. sim ire üi interac iune al copilului cu persoanele üi obiectele din lumea înconjur toare devine din ce în ce mai complex. În aceast perioad educa ia este un proces holist. cât üi pe cea cognitiv . institu ii de educa ie pân la comunitate. care se centreaz atât pe dezvoltarea fizic . gândire. Obiectivele generale ale educa iei timpurii Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie. a asculta üi a în elege. educa ia timpurie sprijin supravie uirea. Educa ia timpurie încorporeaz ideea c vârstele mici constituie baza personalit ii. a judeca. în func ie de evolu ia individual üi de vârst a acestora. nutri ia üi igiena. creüterea. pornind de la familie. oferind condi ii specifice pentru dezvoltarea deplin . incluzând s n tatea. fizic üi emo ional a lor. a reflecta. • Dezvoltarea este un proces multidimensional. o dimensiunea fizic / motorie (abilitatea de miücare üi coordonare. Conform Raportului de monitorizare global a Educa iei pentru To i (2007). s n tate üi nutri ie). 10 . social . Copil ria timpurie z z z z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea invidului Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii üi contribuie la perspectiva integrat înv rii üi dezvolt rii. a comunica oral üi scris).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 1. socio-emo ional üi const în activit i üi experien e care influen eaz dezvoltarea plenar a copilului.

se afl într-o strâns determinare üi rela ionare reciproc . ce determin progresele în formarea capacit ilor fizice. Copiii sunt participan i activi la procesul de dezvoltare a lor. asupra carierei sale ücolare (note mai mari. emo ionale ale copilului. independent de mediul de provenien . distincte din punct de vedere conceptual dar interdependente organic. Rela iile umane üi impactul lor asupra individului constituie elementele unei dezvolt ri s n toase. De aceea educa ia timpurie are în vedere aceast perioad fundamental pentru dezvoltarea creierului. ¨ Efectele pozitive ale educa iei timpurii Educa ia timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ilor copilului. Dac un copil se confrunt cu st ri de stres emo ional üi nu poate face fa stresului vor fi afectate capacit ile lui de a se dezvolta fizic üi de a înv a. lucrurile din jur. care schimb echilibrul dintre riscuri üi factorii protectori. r bdare. grij . se îmbun t eüte abilitatea intelectual a copilului pe termen scurt. conducând la preven ia unor probleme sau deficien e. solicit o aten ie asupra “copilului în întregime”. Timpul în care copilul trece prin experien e proprii are importan . joc. Toate modific rile ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la baz interac iunea acestuia cu oamenii. atunci când mediul educa ional üi interac iunea adult-copil promoveaz calitatea üi incluziunea. precum üi prin contexte culturale semnificative. cognitive. reflectând dorin a proprie fiin ei umane de a explora üi st pâni mediul. Dezvoltarea copiilor se produce pe c i individuale. sociale. - 11 . Educa ia timpurie dezvolt abilit ile sociale ale copiilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea este un proces integrator. lingvistice. se schimb percep ia celorlal i asupra poten ialului copilului. toate dimensiunile dezvolt rii sunt interdependente. de a-üi dezvolta capacit ile de rela ionare. Copiii dobândesc atitudine pozitiv üi motiva ie pentru activitatea ücolar . dar el r mâne vulnerabil în fa a riscurilor üi este predispus s accepte influen ele protectoare din primii ani de via pân la maturitate. Aceast interac iune dintre dimensiuni. atât pentru progresul s u imediat cât üi pentru viitorul s u. traiectoria lor este caracterizat prin continuitate üi discrepan e. copiii trecând prin procese succesive de asimilare üi acomodare. Cultura influen eaz toate aspectele dezvolt rii umane üi este reflectat în tradi iile üi regulile de creütere a copiilor. • ¨ Repere cheie privind dezvoltarea Dezvoltarea uman este determinat de interac iune dinamic üi continu a factorilor biologici üi a experien ei. repeten ie sc zut ). se influen eaz üi se dezvolt simultan. comunicare va manifesta dorin a üi încrederea de a înv a repede. Formarea abilit ilor de autoreglare constituie piatra de temelie în dezvoltarea copiilor mici sub toate aspectele. Un copil care se bucur de aten ie. Tot ce se întâmpl în primii ani de via ai copilului este esen ial. Dezvoltarea poate fi influen at în copil ria timpurie prin interven ii eficiente.

metodologia propus în acest ghid se bazeaz pe o re ea teoretic solid . punând accent pe dezvoltarea cognitiv . Copiii îüi construiesc structuri mentale care iau naütere prin interiorizarea ac iunilor cu obiectele. sunt: ™ stadiul inteligen ei senzorio-motorii. iar în elegerea se produce doar atunci când aceste procese se afl în echilibru. prin adaptare îüi modific schema conform obiectului. Dezvoltarea üi înv area sunt constante. pentru a interac iona activ cu mediul üi a ac iona asupra acestuia. Copiii proveni i din medii socio-economice defavorizate. . cuprins între 2-6 ani. Ideile lui J. Stadiile dezvolt rii în procesul de înv are üi formare a personalit ii copilului. În acest proces ei îüi dezvolt capacit i cognitive üi modele comportamentale tot mai complexe.calitatea preg tirii personalului. universale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Frecventarea unei institu ii üi durata acestei frecvent ri reprezint o condi ie esen ial pentru înregistrarea unor progrese în dezvoltarea copilului. cuprins între 6/7 – 10/11 ani. dup Piaget. peste 11 ani.un program zilnic ütiin ific. Cunoaüterea noului activeaz procesul de asimilare üi acomodare. . Copiii sunt aborda i ca subiecte care îüi utilizeaz capacit ile fizice üi intelectuale în continu dezvoltare. 12 . . .practici de grupare eficient a copiilor.mediul educa ional adecvat. - z Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii Pentru realizarea unei educa ii centrate pe copil. Prin asimilare coreleaz obiectul cu schema deja existent . ™ stadiul opera iilor concrete. reciproce între procesul de asimilare üi adaptare.Educa ia timpurie are efecte pozitive asupra integr rii sociale a adolescentului üi adultului. ™ stadiul gândirii preopera ionale. parcurg un traseu ücolar mai lung. pe practici pedagogice de succes pe plan mondial. ¨ Teoriile constructiviste acord aten ie egal eredit ii üi educa iei în dezvoltarea copilului. ™ stadiul opera iilor formale. rate mai sc zute de abandon üi o dorin mai mare de a fi integra i în societate. În concluzie. mediul poate frâna sau stimula ritmul dezvolt rii. cuprins între 0-2 ani. . care au beneficiat de o educa ie timpurie adecvat . educa ia timpurie îüi pune amprenta pe tot parcursul vie ii copilului üi de aceea programele de înalt calitate depind în mod direct de: . se reduce comportamentul delicvent. Piaget privind impactul înv rii prin descoperire üi explorare asupra dezvolt rii copiilor mici constituie baza educa iei timpurii. dar etapele parcurse în dezvoltare sunt generale.implicarea p rin ilor.

individul traverseaz crize de dezvoltare în urma c rora acumuleaz noi achizi ii. are loc pe etape.Piaget. personal . . ™ Între 4 üi 5 ani → dorin a de a afla ce fel de persoan va fi – sentimentul vinov iei genereaz sentimentul de responsabilitate. iar ca produs – fidelitate. corporal-chinestezic . s -i asigure suport emo ional. anumite calit i. ™ În primul an de via exist rela ia bipolar încredere-neîncredere ce poate avea ca achizi ie încrederea în adul i. fenomene. omul traverseaz 8 stadii polare. spa ial . El renun la no iunea de inteligen general üi arat c multe probleme legate de înv are trebuie considerate diferen e üi nu deficien e. 13 . ™ Între 12 üi 18 ani → conütientizarea identit ii Eu-lui – confuzia rolurilor. logico-matematic . evenimente.dezvoltarea e un proces de integrare a factorilor biologici individuali cu factorii de educa ie üi cei socio-culturali. ™ Între 6 üi 11 ani → constituirea ini iativei – sentimentul de inferioritate conduce spre sentimentul competen ei. structurile mentale se formeaz prin interac iunea copilului cu mediul. . o zona proximei dezvolt ri – spa iul în care copilul ajunge s solu ioneze problema. Înv area în primii doi ani este senzorial . lingvistic . dar numai cu ajutorul adultului. ¨ Teoria dezvolt rii psihosociale a lui Erik Erikson completeaz teoria dezvolt rii cognitive a lui J.Stadiile sunt consecutive. ™ De la 1 la 3 ani → autonomie / emancipare – dependen a / îndoiala üi genereaz autocontrolul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care tr ieüte. fiin e. Ulterior informa iile dobândite prin explorare sunt utilizate în ac iuni. Copilul se str duieüte s g seasc explica ie evenimentelor üi lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i crea oportunit i pentru cercetare üi explorare. ¨ Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (social /interpersonal . naturalist üi existen ial ) eviden iaz laturile forte üi punctele vulnerabile care influen eaz dezvoltarea fiec rui individ. ¨ Teoria înv rii socio-culturale üi zona proximei dezvolt ri a lui Lev Vîgotsky are ca idei cheie: → caracterul social al înv rii → zonele dezvolt rii o zona actualei dezvolt ri – spa iul în care copilul rezolv independent situa iile problem . în dezvoltarea sa cognitiv üi moral .poten ialul de dezvoltare al individului cap t împlinire pe tot parcursul existen ei. Dup Erikson: . loialitate. . muzical . stabilind raporturi între obiecte. au o anumit structur üi se soldeaz cu un produs psihologic pozitiv sau negativ ce marcheaz dezvoltarea ulterioar a personalit ii. Orientarea procesului educativ spre zona proximei dezvolt ri este o condi ie prioritar pentru educa ia copilului. securitate üi s încurajeze cunoaüterea.

Încurajarea explor rilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Teoria lui Gardner atrage aten ia asupra talentelor unice ale fiec rui copil. deprinderi üi atitudini necesare acestuia la intrarea în scoal üi pe parcursul vie ii. . . deprinderi. ei dobândesc capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului. astfel p rin ii. cu adul ii üi mediul.înt reüte imaginea de sine üi sentimentul de competen . sprijinind formarea autonom üi creativ a acestuia. Toate aceste teorii se constituie în argumente ütiin ifice pentru abordarea educa iei în perioada copil riei timpurii din perspectiva stimul rii dezvolt rii plenare a acestuia üi a adopt rii de practici care s pune în centrul preocup rilor copilul üi ceea ce este cel mai bine pentru el. în timp ce copiii manipuleaz mediul social. “ûcoala este îns üi via a” – afirma el… ¨ Jerom Bruner a observat c . ca experien e autonome de înv are. 14 . ¨ John Dewey subliniaz necesitatea îmbog irii experien ei personale ca fiind o component vital în faza de dezvoltare a conceptelor “S se înve e f când”. a autonomiei üi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.asigur üi sus ine succesul în autoexprimare. pentru a dobândi cunoütin e. . exerci iilor. z Obiectivele generale ale educa iei timpurii ¨ Dezvoltarea liber . ¨ Descoperirea de c tre fiecare copil a propriei identit i. capacit i.condi ioneaz centrarea pe copil üi individualizarea. integral üi armonioas a personalit ii copilului în func ie de ritmul propriu üi trebuin ele sale. Procesul educa ional planificat üi realizat din perspectiva inteligen elor multiple: . încerc rilor üi experiment rilor. ¨ Dezvoltarea capacit ii de a interac iona cu al i copii.faciliteaz interac iunea cu lumea. atitudini üi conduite noi. ¨ Sprijinirea copilului în achizi ionarea de cunoütin e. educatorii trebuie s acorde aten ie laturilor forte ale copilului üi s ac ioneze în sensul dezvolt rii lor.

familiei. Glava. 4 4 15 . 4 Principiul consider rii copilului ca un întreg. emo ional .Conven ia cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990). serviciilor sociale. ci fiind mediat de interac iunile sociale cu unul sau mai mul i indivizi (A. 2002). ceea ce implic üi asigurarea dreptului la libera expresie üi decizie. fiecare din acestea fiind în egal m sur important üi trebuie s fac obiectul educa iei timpurii incluzive. Principiul medierii înv rii în cadrul procesului educa ional îüi g seüte fundamentul în cercet ri de dat recent ale psihologiei dezvolt rii privind dezvoltarea cognitiv nu dintr-o simpl interac iune a copilului cu lumea. se influen eaz reciproc üi se dezvolt simultan. care ghideaz deciziile privind interac iunea cu copiii. Principiul respect rii depline a drepturilor copilului cuprinse în documentele interna ionale: . limb . abordarea holistic a dezvolt rii copilului presupune preocuparea permanent a cadrelor didactice pentru cunoaüterea copilului ca individualitate üi adaptarea programelor de educa ie la profilul individual al subiectului educa iei. Drepturile copilului sunt în sensul cel mai strict responsabilit ile educatorilor. cu privire la asigurarea accesului particip rii üi calit ii educa iei pentru to i. Rolul educatorului implicat în programul de educa ie timpurie este acela de a conütientiza valen ele formative ale interac iunilor sociale üi de a-üi exersa competen ele de utilizare a lor ca instrumente de facilitare a dezvolt rii copiilor. Principiile care stau la baza interven iei adultului asupra copilului reprezint repere importante ale activit ii lui. o personalitate în formare ale c rei arii de manifestare: fizic . nevoi speciale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie incluziv În perioada timpurie adultul trebuie s aib ca principal obiectiv dezvoltarea deplin a copilului pornind de la unicitatea lui. condi ie esen ial pentru formarea unei personalit i integrale üi armonioase. C. → asigurarea respectului fa de copil. religie. social . comunit ii. considerate punctul de start al interven iei educa ionale. Glava. . spiritual . cognitiv . care trebuie s asigure cadrul propice de manifestare a acestora: → asigurarea üanselor egale la educa ie üi dezvoltarea deplin a poten ialului individual pentru to i copiii. Caracterul unic al personalit ii copilului este dat de specificul nevoilor individuale de cunoaütere üi formare ale copilului. ras . Copilul este o individualitate. Exemplu: Dreptul copilului a fi ascultat üi a i se oferi ocazia s -üi exprime opiniile implic responsabilit i pentru adult: s încurajeze comunicarea. s formeze la copii deprinderi de comunicare. modul cum organizeaz contextele üi experien ele de înv are üi abordeaz jocul üi înv area. Thailanda (1990) referitoare la “Educa ia pentru to i”. .Declara ia Conferin ei mondiale de la Jomtien. cu familiile acestora. → asigurarea asisten ei üi îngrijirii necondi ionate din partea adultului.Declara ia de la Salamanca (1994). indiferent de sex. s ghideze/medieze discu iile colective. s asculte.

Diferen ierea üi individualizarea curricular presupune un ansamblu de ac iuni organizate üi sistematice ale cadrului didactic. proiectele tematice. integrate. social copilul. fie cu întreaga grup .asigurarea üanselor egale de dezvoltare a fiec rei individualit i üi pregatirea pentru integrarea social üi ücolar . Activit ile trebuie s inteasc “zona proximei dezvolt ri”.asigurarea interven iei educa ionale precoce pentru dep üirea dificult ilor într-un mediu tolerant üi flexibil. Principiul abord rii integrate a curriculumului În educa ia timpurie abordarea interdisciplinar a con inuturilor este o necesitate ce decurge din nevoia fireasc a copilului de a explora mediul înconjur tor. Principiul înv rii prin joc Jocul este activitatea fundamental a copil riei üi st la baza conceperii întregului program din gr dini . deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul face parte din modul lor natural de a înv a. . ac iunile. care s permit evitarea apari iei problemelor asociate sau efectelor secundare unei r mâneri în urm în dezvoltare. priceperilor. care implic motric.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul diferen ierii üi individualiz rii implic : . 4 4 4 4 16 rii este dat de . . Acesta este üi motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activit ile tematice. . fie prin sarcini în perechi sau în grupuri mici. social care s dubleze interven ia educa ional diferen iat .promovarea unor ac iuni complexe de asisten psihopedagogic . iar adaptarea curricular vizeaz con inuturile. con inuturi. momentul zilei. ce au ca scop identificarea nevoilor educa ionale individuale sau ale unor subgrupuri üi crearea unui context educa ional care s r spund acestor nevoi. Studierea integrat a realit ii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaütere. de a-l cunoaüte üi a-l st pâni. medical . iar integrarea informa iilor. . emo ional. Principiul diversit ii contextelor üi situa iilor de înv are Acest principiu subliniaz importan a oferirii de c tre educator în mediul educa ional de contexte üi situa ii de înv are cât mai diverse. fizic üi social. dar eficien înv utilizarea lor în momentul oportun în func ie de particularit ile de vârst üi individuale. cognitiv. Jocul înseamn înv are.derularea unor programe de diferen iere üi individualizare curricular . mediul (fizic üi social) üi produsele aüteptate de la copii în urma parcurgerii activit ilor de înv are. iar abordarea interdisciplinar a con inuturilor educa iei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaütere a copiilor mici üi abordarea unor subiecte de interes. modul cel mai natural de a înv a al copilului. Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de înv are üi cu cât contextele de înv are sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase experien ele tr ite üi achizi iile dobândite în urma lor. Principiul altern rii formelor de organizare a activit ii üi a strategiilor de înv are Înv area are loc fie prin sarcini individuale.identificarea timpurie a copiilor cu cerin e educative speciale üi cu risc de eüec ücolar. procesele. de obiective.

convie uirea social . Capitolul 2. Înv area la vârstele timpurii – Cum înva copilul? z z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. igiena üi protec ia lui. Educa ia formal completeaz /complementeaz educa ia informal . metodic. este organizat . Acesta are un caracter planificat. s n tatea.activit ile tematice Educa ia formal în perioada timpurie reprezint activitatea desf üurat la nivelul gr dini ei în vederea form rii üi dezvolt rii personalit ii. sistematic. comunitate üi participarea acestora la oferirea tuturor copiilor a üanselor egale la educa ie. dezvoltare. pornind de la activit ile integrate (centrate pe anumite obiective üi con inuturi).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul parteneriatului cu familia üi cu comunitatea Continuitatea üi coeren a în demersul educa ional sunt asigurate prin rela iile de parteneriat autentic între gr dini -familie-comunitate. abilit i ce contribuie la autonomia copilului. În gr dini . 17 . creütere üi îngrijire înseamn participarea la asigurarea unui start bun în via pentru orice copil. În elegerea valorii educa iei timpurii incluzive de c tre familie. care consolideaz anumite deprinderi. toate activit ile care se desf üoar împreun cu copiii reprezint experien e de înv are pentru copil. jocul Predarea integrat . explorarea. intensiv. oferit la vârste mici în cadrul familiei üi educa ia nonformal care se realizeaz prin unele activit i desf üurate în afara gr dini ei üi familiei. condus üi supravegheat de c tre cadrul didactic. pân la momentele de rutin sau tranzi ie. Experimentarea. dar üi pot extinde cunoütin ele üi experien ele acumulate prin activit ile integrate.

trebuie acordat o aten ie deosebit folosirii unei mari variet i de juc rii care au o însemn tate imens în dezvoltarea cognitiv a copilului. clasificare etc. Experimentarea. Menirea fundamental a juc riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea s ac ioneze. juc rii teatrale ü. 18 . experien cu privire la: greut i. exprimându-si ideile üi sentimentele. dar ele au üi alt valoare. aüa se nasc nenum ratele întreb ri. p puüile. opera iile prematematice (grupare. adic s se transforme în automobil sau locomotiv . Copiii folosindu-se de cunoütin ele anterioare. cunoscând-o prin sim urile sale. deprinderi üi capacit i. De pild . exerseaz organele de sim . diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos juc riile (cutii. m rime. spre disperarea p rin ilor. rezisten a materialelor. Juc riile reuüite îl stimuleaz pe copil s gândeasc . se familiarizeaz cu no iunea de echilibru. juc ria ocup un loc important. demontat . juc riile mobile. Toate acestea permit copilului s stabileasc anumite raporturi dobândind. De aceea. juc rii muzicale. tind în acelaüi timp s ob in informa ii suplimentare. accesoriile de menaj. ac iunile lor sunt reale. o juc rie mecanic . seriere. s alerge. containerele. juc rii tehnice. Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologic interesant üi anume aceea ca tr irile celor antrena i în joc sunt întotdeauna adev rate. Juc riile se pot împ r i în mai multe categorii: juc rii distractive.). cu modul ei de func ionare. caracterul acestora trebuie s r mân specific fiec rei vârste. În cazul copiilor mici. jocul Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul. Rolul educativ general al juc riilor nu numai ca antreneaz miüc rile. este important s ac ioneze ei înüiüi.). volume. ea fiind necesar pentru a face ac iunile copiilor reale: „üoferul” are nevoie de un „ automobil” . form . culoare. „ aviatorul” – de un „ avion” . dopuri. dezvolt gândirea. etc. La copiii de 3-4 ani importante sunt juc riile. Ea permite cucerirea lumii înconjur toare üi stimuleaz motiva ia de a cunoaüte. sincere. Este una din ac iunile fundamentale ale dezvolt rii copilului. c ruia îi stimuleaz gândirea. îi face cunoscute calit ile üi însuüirile diferitelor materiale. s fluiere. ofer un anumit r spuns în leg tur cu mecanismul unei maüini. s o încarce. oferind bazele dezvolt rii poten ialului psihofizic üi aptitudinal al copilului. Pentru cei mai mari prezint interes mai ales juc riile care con in mecanisme. s o descarce. rela iile cauzale üi spa iale dintre obiecte üi multe alte cunoütin e. Deüi juc riile sunt necesare copiilor chiar üi la vârsta ücolar mic .a.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. ale c ror r spunsuri copiii le rezolv prin explorare (care se realizeaz prin încercare üi eroare üi implicarea tuturor sim urilor). Explorarea presupune încerc rile üi tentativele copilului de a cunoaüte üi de a descoperi lucruri noi. explorarea. prin participarea întregului corp. ridic în fa a lui diferite probleme üi acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. Ei au nevoie de o maüin pe care s o trag cu o sfoar . sticlu e de plastic.

Aceleaüi serii de exerci ii. ar tându-le cu mâna dreapt . alun. rolul educatoarei este üi acela de a antrena copilul s perceap raporturi între m rimi. se pot face üi alte variante de clasificare: frunze mici üi simple.atunci. pot experimenta üi în elege ce se întâmpl cu cele care sunt mai uüoare üi cu cele care sunt mai grele. Exemplu: se pot organiza experimente în cadrul col ului de Nisip üi ap pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor... miros. Ce m sf tui i s fac?” Pentru studierea intensit ii se va juca un joc prin care se cere copiilor s vorbeasc cu glas tare. copiilor li se pot prezenta situa ii problematice pentru care trebuie s g seasc solu ii. Desigur. Cu ajutorul unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi. simple cu contur neted. Se vor face compara ii cu formele geometrice simple deja cunoscute de copii. se pot desf üura üi pentru p r ile stângi üi cunoaüterea mâinii stângi. bra .”. anin. rii la copilul mic pentru a exploata De exemplu.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Juc rille ca üi materialele didactice. compuse cu contur neted. dar nu am cump rat mâncare pentru pisicu a mea. Pentru dezvoltarea gândirii divergente. în jocul „Straiele împ r teüti” se pot pune la dispozi ia copiilor cartoane pe care s-au desenat h inu e diferite. se pot formula probleme de tipul: „Nu ütiu ce s m fac. pozi ii üi direc ii üi acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situa ii problematice. se închide magazinul. Spre exemplu. pentru vârsta 3-5 ani. 19 . reprezint instrumente care utilizate corespunz tor. Pentru lateralizare üi structurarea unui spa iu dat. compuse cu contur din at. Alte criterii: alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm. unghiul de înclina ie üi distan a parcurs prin rostogolire. cu contururi diferite pe care copiii üi le pot alege pentru a le decora. povestiri sau din via a de zi cu zi. Astfel se pot realiza corela ii între greutate üi densitatea apei. pentru c am plecat la pia üi f r s -mi dau seama am cheltuit to i banii. Deüi ele reprezint rela ii de ordin fizic foarte complexe. pentru copil este foarte important stabilirea de rela ii de cauzalitate între însuüirile obiectelor üi ac iunea efectuat . Dac m duc acas üi m întorc.. fiecare dintre straie se va transforma în h inu e cu model. în cadrul c rora copiii v d. în contextul oportun. tei . genunchi). Ele pot fi inspirate din poveüti. ureche. greut i. Sau se poate organiza o activitate de gospod rie. pip ie diverse fructe sau legume üi pot identifica diferite calit i ale lor üi pot afla despre beneficiile lor în cadrul unui program s n tos de alimenta ie. Exerci ii individuale: s enumer m. Sau se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafe e înclinate pentru a observa rela ia dintre greutate.. Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul toamna se pot realiza gr mezi de frunze mari üi gr mezi cu frunze mici. frunze mici üi compuse. simple cu contur din at. s sune un clopo el cât se poate de încet. s umble cu paüi uüori. gust . Copiii pot realiza predic ii privind unele obiecte dac vor pluti sau nu. distan e. picior. s cânte în surdin . s vorbeasc cu glas sc zut. cireü. s cânte dând drumul glasului. Asupra materialelor didactice vom mai reveni în capitolul dedicat mediului educa ional. de tipul „dac . La grupe de 5-6/7 ani. Important este ca orice cadru didactic s cunoasc îndeaproape particulularit ile înv poten ialul formativ al materialelor üi juc riilor potrivite vârstei copiilor. s sune un clopo el – cât mai tare cu putin . pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor üi la atingerea obiectivelor propuse prin curriculum. s vorbeasc în üoapt . um r. volume. s loveasc cu putere în mas . glezn . toate p r ile drepte ale corpului nostru (ochi. Acestea implic dezvoltarea gândirii logice.

El vede. 20 . de diferite aspecte din via a plantelor üi a animalelor care le atrag aten ia. Dup ce s-au enumerat toate însuüirile mingii preciz m c ei au descoperit c mingea are culoarea roüie. Pentru formarea no iunii de neted – zgrun uros cu prilejul unei plimb ri le putem propune copiilor s exprime ce simt când pip ie coaja unui copac. Prin activit ile desf üurate. îi trezesc curiozitatea üi-i preocup . Toate aceste exemple au sugerat modul în care trebuie s abord m experien ele de înv are ale copilului la aceast vârst . gust üi astfel acumuleaz experien . Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desf üura jocul: „De-a descoperitorii”. „Zah rul este dulce. o bil . explorarea üi experimentarea. nu miroase” . este mare. se transform într-o activitate intelectual intens .înv are prin descoperire (care presupune explorare üi experimentare) pe cale inductiv . miroase. un caiet. rolul educatoarei este de a dirija procesul de observare üi formulare a concluziilor. lucioas üi face zgomot când sare. Ar tându-le un cub. Le explic m c la cuvintele: „priveüte obiectul üi descoper !” copilul numit de educatoare. un iepuraü din melan . manifestat prin întreb rile: „La ce?”. mediul din sala de grup . „Pip i-o!”. Copiii acumuleaz prin aceste trei tipuri de activit i experien e cu semnifica ie pentru dezvoltarea lor üi le satisface nevoile specifice vârstei. cap t cunoütin e în m sura în care interac ioneaz cu mediul (prin mediu în elegând obiecte. e neted” . În felul acesta proced m üi cu celelalte obiecte. le spunem c acesta are culoarea roüie. primul mijloc prin care copilul descoper lumea îl constituie contactul direct cu obiectele. care se foloseüte atunci când copiii au posibilitatea s observe diverse fenomene üi obiecte. apuc . Aüadar. e tare”. dac îl cânt rim în palm . pentru a descoperi însuüirile mingii spunem: „Priveüte-o üi descoper ”. „ Cum?”. „Ascult-o s rind!”. c fe ele lui au forma p trat . Curiozitatea spontan a copiilor. „Las-o s cad üi descoper !”. R spunsul exprimat poate fi „m zgârie. când îl pip im este lucios üi neted. Acest joc obiünuieüte copiii s sesizeze însuüirile obiectelor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea senza iilor gustative se poate face üi prin jocul „ De-a alimentara”. este din cauciuc. Ei încearc s cucereasc lumea din jur ac ionând pe cele trei c i. este bun. pentru ca pe baza informa iilor culese s ajung la formularea unor generaliz ri (concluzii). Jocul se poate desf üura frontal. rotund . c este col uros. de fenomenele caracteristice fiec rui anotimp. copilul de 3-6/7 ani se intereseaz în mod deosebit de natur . este neted . „Cafeaua este amar . când îl arunc m auzim zgomotul produs de lemn. „Miroase-o!”. miroase a cafea”. materiale. „M soar-o!”. sim im c este greu. Le spunem copiilor s priveasc cu aten ie un obiect üi s spun tot ce v d üi simt la el. Trei tipuri de activit i sunt fundamentale în gr dini : jocul. „Apas-o üi descoper !”. sare. Copiii definesc unele gusturi üi mirosuri: „Vanilia miroase frumos”. Activitatea din gr dini este bazat pe: . c este din lemn. Ca material se poate folosi o minge. din afara s lii de grup ). chiar üi pe cele mai ascunse privirii lor. De exemplu. va lua un obiect în mân üi va spune ce descoper la el. sau „e fin.

vase de capacit i diferite ü. O floare pus . s vad unele leg turi cauzale simple între fenomenele din natur üi anume leg turi evidente cum ar fi: . Curentul de aer – aerul în miücare – o stinge.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani înv area prin descoperire pe cale deductiv . Se adaug zah r üi acesta se depune pe fundul paharului. Prezent m în continuare câteva experimente simple.apa înghea din cauza gerului. Copiii sunt îndruma i pentru a observa c în timp ce se amestec în pahar. Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substan e.toamna frunzele îng lbenesc üi cad din cauza frigului üi a umezelii. Miücarea aerului în natur : se aprinde o lumânare. legi) spre adev ruri particulare. Se amestec în pahar pân la dizolvarea complet a zah rului. ori a preocup rilor serioase ale adultului. . c ldur . „ce se întâmpl dac …”. Folosind întreb rile cauzale. p mânt bun. 4. În sala de grup . Într-un pahar cu ap . îngrijire. eprubete. Purtarea unui halat sau a unor însemne. într-o vaz cu cerneal va schimba culoarea petalelor ini iale în culoarea cernelii. lumin . . s -l intereseze. formând un lichid nou. specific acestei variante este faptul ca înv area – se realizeaz prin trecerea de la adev ruri generale (no iuni. colec ii de scoici. De asemenea observ procese ca: înmugurire. Educatoarea va schimba zilnic sau la intervale de timp destul de mici materialul pus la dispozi ia copilului. sare de l mâie. înflorire.a. Îngrijirea unui pom. Se poate folosi. cristalele de zah r se micüoreaz continuu pân dispar. Dizolvarea unor substan e în lichide: într-un pahar se pune apa üi se agit . Aici pot fi desena i 2 copii încadra i între semnul întreb rii üi al mir rii.z pada se topeüte din cauza c ldurii. Dac acesta nu este sesizat de c tre copii educatoarea va fi cea care va incita copiii în a face unele descoperiri. „la ce foloseüte”.aceasta nu are gust. cu tulpina. desf üurarea unor activit i în cadrul deosebit de laborator creeaz cadrul psihologic favorabil accept rii posturii de descoperitor de cunoütin e. Agitându-se apa în pahar se observ c apa se coloreaz . Apa se amestec cu cerneala. formarea fructelor. care difer de ap prin culoare üi gust. ghivece cu semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. sare. la centrul „ ûtiin ” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozit i”. Ca materiale se pot folosi: planüe. Materialul nou este bine s fie prezentat într-o form atractiv . plantat de copii îi va ajuta s descopere c toate plantele au nevoie de anumite condi ii pentru a se dezvolta: plant s n toas . în locul zah rului. ierbare. aceasta datorit schimb rii culorii apei. colec ii de semin e. înfrunzire. Concluzia – ele s-au dizolvat. Se gust apa. se pune cerneala. s-au amestecat cu apa. 1. care de data aceasta are gust dulce. Ea arde normal pân în momentul când deschidem geamul sau uüa üi aüez m lumânarea în dreptul lor. - 21 . „cum este la gust”. Dac se gust imediat se constat o uüoar îndulcire. 2. s vad ceea ce este posibil. De mare importan este transpunerea copiilor în lumea necunoscutului. s -l fac s întrebe din proprie ini iativ : „ce este”. în aüa fel încât acesta s -l atrag . uüor de realizat care sus in ideile exprimate anterior. copiii pot fi ajuta i prin implicarea educatoarei în activitatea de înv are. creüterea üi coacerea lor. referitoare la cum pot cunoaüte copiii din gr dini unele fenomene fizice üi chimice. 3. insectare.

Atunci când se joac . prin joc. 1973). apoi fructele care cresc datorit c ldurii üi hranei. în elege üi transforma elementele din realitate. în mod stimulativ üi realizând. de joc ale copilului üi condi iile oferite de realitate.s existe concordan între nevoile de ac iune. Orientarea copilului c tre înv variate. pus în p mânt care în condi ii favorabile creüte. Montessori. Vr ümaü. Astfel când am observat m rul. Piaget. de motiva ia intrinsec . s dezvolte gândirea üi vorbirea copiilor. educatoarea trebuie s cunoasc üi s respecte particularit ile de vârst ale copiilor s nu utilizeze idei abstracte. care nu pot fi în elese. atr gând în felul acesta aten ia asupra efortului pe care îl depune copilul în joc (M. prin efectuarea unor mici experien e trezim interesul copiilor üi le satisfacem curiozitatea. . are – dezvoltare se face prin amenajarea spa iului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani pomii înmuguresc üi înfloresc numai dup înc lzirea vremii üi datorit luminii. dar pondere üi semnifica ie diferit de la o vârst la alta. din al ii apar florile. . copilul pune în miücare toat capacitatea sa de a st pâni üi influen a realitatea (J.valorizarea procesului jocului üi mai pu in a produsului (fiecare copil ac ioneaz în stilul üi ritmul s u. Jocul este un instrument prin care copilul ac ioneaz üi scoate la lumin sentimente üi idei interioare. Erikson. . Ca activitate specific uman . copilul câütigând în procesul de joc noi în elegeri asupra lumii înconjur toare (E. se pot rezolva anumite experien e traumatice sau pl cute. Jocul „activitate prin care copilul se dezvolt . ac iunile din timpul jocului sunt mai importante decât produsul jocului). La vârsta copil riei. 1999) . Implicându-ne în activitatea lor putem observa c prin contactul direct cu lumea concret . prin explica ii simple üi clare copiii au în eles c m rul – pom iese din s mân a de m r s n toas . c din muguri ies frunzuli e. Apoi se coc. copiii ajung s în eleag c orice efect este determinat de o cauz . 1963). jocul reprezint activitatea fundamental . Astfel. 1966). . Deci. Sunt puüi în situa ia de a dialoga. Jocul este munca copilului.mediu stimulativ ( inând cont de particularit ile üi nevoile copilului de dezvoltare). Când se joac copiii experimenteaz posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor üi în rezolvarea situa iilor problematice. de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se ajuta între ei pentru efectuarea unor experien e. Este procesul natural prin care copiii înva üi se dezvolt . se maturizeaz . din grup . de orientarea c tre proces üi implicarea particip rii active” (E.materiale variate üi adaptate vârstei. tr ite de aceütia. stimularea ac iunii üi înt rire pozitiv ) . . Înv area prin joc se bazeaz pe urm toarele: . dar acest lucru este dependent de libera sa alegere. În realizarea înv rii prin descoperire. jocul este prezent pe tot parcursul vie ii.respectarea identit ii üi unicit ii fiec rui copil (în joc interven ia de multe ori este indirect prin crearea condi iilor. . activit i 22 . ac iunile acestuia sunt îndreptate spre a descoperi.experien a personal a copilului.rela iile sociale dintre copii üi dintre copii üi adult.

Odat stabilite obiectivele cadru üi de referin asupra c rora cadrul didactic îüi concentreaz aten ia pe parcursul unei zile. din fiecare centru. ûtiin e. Estetic üi creativ prin propunerea de activit i în centrele de activitate: Bibliotec .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Predarea/înv area integrat . exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referin . moment al zilei. 23 . Spre exemplu. pot fi atinse obiective de referin din mai multe domenii experien iale: Limbaj üi comunicare. Construc ii. În acelaüi timp. în activitatea tematic „La magazin”.activit ile tematice In educa ia timpurie. Nu este obligatoriu ca în toate centrele de activitate s se reg seasc cunoütin e. Activitatea tematic este un exemplu de activitate integrat . acesta propune copiilor o tem circumscris celor 6 teme existente în curriculum. predarea-înv area integrat semnific modul în care cadrul didactic integreaz con inuturile mai multor domenii experien iale. pe grupuri üi individual. Abordarea integrat a pred rii asigur stimularea copiilor pe mai multe domenii de dezvoltare. prin sarcinile pe care le realizeaz copiii. dar üi organizarea de activit i diverse în centre de activitate diferite. Aceasta se poate desf üura simultan în mai multe centre de activitate cu sarcini diferite. ûtiin e. deprinderi üi abilit i din toate domeniile experien iale. Copiii pot lucra la oricare dintre centre. contribuie cu con inuturi üi abilit i la repertoriul temei. Activit ile integrate se desf üoar alternând formele de organizare a activit ii: frontal (atunci când este oportun ). acordându-le egal aten ie tuturora. Joc de rol. putând participa la activit i din mai multe centre într-o singur zi. Fiecare activitate. particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. aüa cum indic tabelul de mai jos. Arte. Gradul crescut de generalitate al temei (de exemplu: hrana vie uitoarelor) permite atingerea mai multor obiective de referin . este stimulat dezvoltarea acestora în toate domeniile de dezvoltare. în func ie de con inut. Om üi societate.

parcarea 24 . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. cânt resc produse utilizând metode conven ionale üi neconven ionale. dezvoltarea creativit ii) Face o list cu denumiri de produse pe categorii (fructe. pe categorii. legume. le sorteaz pe categorii (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare socioemo ional . dezvoltarea s n t ii. dezvoltare cognitiv .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Domeniul experien ial/ Centru de activitate Limbaj üi comunicare Centrul Bibliotec Analizeaz reviste cu produse ale magazinelor (vezi oferte ale supermarket-urilor) üi concep reclame ale produselor. dezvoltare cognitiv ) Discut despre pre uri üi calitatea produselor (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltare cognitiv . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare social ) Centrul Construc ii Centrul Arte Om üi societate ûtiin e Creeaz rime privind diverse produse alimentare pentru a scoate în eviden calit ile nutritive ale acestora. Pun preturi ale produselor.) (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare cognitiv . în timpul conversa iei cu vânz torii. spa ii sanitare (dezvoltarea motric – motricitate grosier üi fin . dezvoltare socioemo ional . Amenajeaz rampe de acces în magazin pentru persoanele cu dizabilit i. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. construiesc spa iile de depozitare a produselor. dezvoltare social ) Centrul Joc de rol Interpreteaz rol de vânz tor üi cump r tor üi poart un dialog privind produsele pe care le vând-cump r . dezvoltare socioemo ional ) Centrul de ûtiin e Stabilesc asem n ri üi deosebiri între produse. dezvoltare socioemo ional ) Copiii utilizeaz formule de polite e la intrarea în magazin. dezvoltarea persisten ei) Construiesc magazinul. lactate etc. dezvoltare cognitiv .

prin sarcinile pe care le propun. Astfel pentru Tema „Prietenul/a meu/a”. au rolul de a stimula dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. dezvoltarea senzorio-motorie) Estetic üi creativ Îüi creeaz o costuma ie de vânz tor pentru diferite raioane (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. Realizeaz postere cu reclame de produse (dezvoltarea fizic – motricitate fin . Centrele de activitate deschise. cadrul didactic poate opta pentru deschiderea centrului Bibliotec unde copii pot discuta despre prietenii lor. iar la centrul de Art . (dezvoltarea motricit ii. de con inuturile vizate. în acest mod extinzând înv area üi în alte domenii de dezvoltare. tematice. senzorio-motorie. Decupeaz etichete de produse. dezvoltarea fizic motricitate) Realizeaz bani din hârtie (monede. coc (dezvoltare cognitiv . dezvoltarea motricit ii fine. dezvoltarea curiozit ii) dezvoltare fizic motricitate fin ) magazinului etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dezvoltare cognitiv . decupeaz imagini cu diverse produse. bancnote) sau monede din plastilin . La centrul Joc de rol pot g ti o pr jitur pentru prietenii lor. dezvoltare cognitiv . copiii pot realiza un cadou-surpriz pentru prietenii lor (utilizând diferite tehnici üi materiale). descriindu-i chiar cu ajutorul unor poze. Discu iile se pot purta în grupuri mici. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Pentru realizarea unei activit i integrate. educatoarea trecând pe la fiecare centru în parte üi extinzând discu iile în func ie de sarcina pe care o au copiii üi tema propus . 25 . tr s turi fizice üi morale. cadrul didactic trebuie s gândeasc asupra tipurilor de sarcini pe care copiii le vor realiza în diferite centre de activitate din sala de grup (decizia asupra num rului de centre activate depinzând de tipul de tem al activit ii. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Deseneaz în contururi puse la dispozi ie diverse produse.

motor. “un mic b trân”. cultural. Asocia ia Interna ional pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importan a jocului în procesul educa iei. . traduce în fapte poten ele virtuale care apar succesiv la suprafa a fiin ei sale. Jocul ne permite s urm rim copilul sub toate aspectele dezvolt rii sale. 1967) Prin joc el pune în ac iune posibilit ile care decurg din structura sa particular .climatul natural. Nu ne putem imagina copil ria f r râsetele üi jocurile sale.jocul spontan dezvolt copilul. poate s ac ioneze” (Ed. este un adult care nu va üti s gândeasc . este idealul vie ii. Un copil care nu ütie s se joace. prin joc el anticipeaz conduitele superioare. „Copil ria este ucenicia necesar vârstei mature. iar prin joc copilul îüi modeleaz propria sa statuie” (J. este datoria. îüi coordoneaz fiin a üi îi d vigoare. social. le îmbin üi le complic . z Ce este jocul pentru copil? Pentru copil aproape orice activitate este joc. în întreaga sa complexitate: cognitiv. Jocul copilului z z z z Ce înseamn jocul pentru copil? Evolu ia comportamentului de joc al copilului Tipuri de jocuri üi semnifica ia lor pentru dezvoltarea üi înv Jocul ca tip de activitate de înv are integrat area copilului la vârste diferite “Omul nu este întreg decât atunci când se joac ” (Schiller) În via a copilului jocul este o activitate deosebit de atr g toare care evolueaz între fic iunea pur üi realitatea muncii (M.1936). afectiv. Debesse. în consecin . interpersonal trebuie îmbun t it üi extins pentru a încuraja jocul. atmosfera în care fiin a sa psihologic poate s respire üi. moral.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 3. este binele. Chateau. 26 . fiind cel mai bun turn de observa ie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvolt rii copilului. În 1990. Jocul este sintagma. 1967) üi ne ajut s cunoaütem mai bine înclina iile copilului. Claparede.jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educa ie. Pentru copil “jocul este munca. . afirmând: . le asimileaz üi le dezvolt .

le compar . .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani interac iunile copil-adult în activit ile de joc sunt o component important a procesului înv rii. prin jocurile de coresponden vizual üi pe baza realiz rii de semne vizuale. Gardner (1983): lingvistic . construiesc. g seüte solu ii pentru probleme reale.un mod de explorare a mediului înconjur tor. imit aspecte din via a cotidian . imit atitudinile fa de el üi fa de mediul apropiat. în contextul ataüamentului securizant oferit de adul i. ca rezultat al interferen ei dintre factorii biopsihosociali. el încurajeaz toate tipurile de inteligen . num r cuburi. le aüeaz în spa iu. Jocul este un proces interdisciplinar. rela iile dintre ele. idei etc. Exprim dorin e. a inteligen ei. universal . le sorteaz . corporal-chinestezic . spa ial . de cunoaütere üi intercunoaütere. Prin joc. experien e. pictur . . împ rt üesc idei. z Evolu ia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modific ri psihice ale copilului: . conform teoriei inteligen elor multiple a lui H. dezvoltându-üi abilitatea de a sus ine o conversa ie. . personal üi social . gânduri. caracteristicile acestora.o cale de transmitere üi p strare a culturii autentice. a creativit ii. folosesc limbajul adecvat negocierii üi rezolv rii de probleme. înva s vad lumea din perspectiva altor persoane.o experien natural . muzical . „ îüi dezvolt abilit i spa iale prin arte (desen. „ conütientizeaz propriile sentimente. Ce este jocul? . Jocul este considerat o strategie optim pentru promovarea îngrijirii timpurii üi a dezvolt rii. . a limbajului. arunc üi prind mingea sau alte obiecte.jocul ofer oportunit i pentru copiii cu nevoi speciale.o form de activitate individual sau de grup. „ rezolv situa ii problematice. utilizând structuri gramaticale. se ca r . ofer copiilor bog ia. „ îüi formeaz deprinderi matematice. utilizeaz expresiile acestora. 27 . Jocul. În jocul simbolic “De-a familia” copilul interpreteaz rolurile p rin ilor üi ale celorlal i membri ai familiei aüa cum i-a cunoscut.jocul reflect üi reproduce via a real într-o modalitate proprie copilului. obiecte. o modalitate de dezvoltare a competen elor sociale. „ dobândeüte abilit i sociale îndeplinind diferite roluri sociale. colaboareaz üi accept propuneri. negociaz . „ alearg . copiii: „ înva elemente de vocabular nou numind obiectele în timpul jocului. „ înva muzica prin intermediul jocurilor cu text üi cânt. jocurilor cu acompaniament instrumental. stimularea üi activitatea fizic de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru înv area viitoare. au rela ionat cu el. favorizeaz incluziunea social . modelaj). logico-matematic . sar coarda dezvoltându-üi abilit ile de tip corporal-kinestezic.

mama-capr merge la pia cu autobuzul üi cump r hran pentru copiii ei). utilizeaz formulele de adresare în timp ce se joac ). Contradic ii cu rol de factori în evolu ia jocului la vârstele timpurii „ contradic ia dintre nivelul deprinderilor üi dorin a copilului de a utiliza obiectele conform destina iei lor (copilul “piloteaz avionul”. nici am nun ite. sora îi pun mâncarea în farfurie üi cu linguri a parcurge traseul de la mâncare la gura p puüii întrebând-o: “E bun ? Î i place? Te-ai s turat?” sau “Hai m nânc . Noul curriculum pentru educa ie timpurie pune accent pe jocul liber ini iat de copil sau ales de acesta dintre centrele de activitate puse la dispozi ie în sala de grup . Având în vedere ca esen a jocului este concentrat în procesul de reflectare üi transformare pe plan imaginar a realit ii concrete. proces prin care devine posibil üi pl cut p trunderea copilului într-o realitate complex pe care o cunoaüte activ. Jocul evolueaz concomitent cu primele reprezent ri ce permit copilului s opereze pe plan mental cu experien a pe care o dobândeüte în fiecare zi. „ contradic ia dintre imita ie üi creativitate (preg teüte masa pentru musafiri üi în locul fripturii pune cubule e). „ contradic ia dintre libertatea de ac iune a copilului üi necesitatea respect rii regulilor jocului (jocul: “barza üi broaütele” – copiii broscu e ar dori s sar mai des pentru pl cerea jocului. „ contradic ia dintre elementul de înv are. tendin elor. Piaget acord un rol deosebit factorului “imita ie” în evolu ia jocului simbolic. Un copil care provine dintr-o familie uniparental va interpreta rolul tat lui pe care nici nu-l cunoaüte aüa cum üi-ar dori s fie. schimbare. simboluri pentru ac iuni. copilul hr neüte p puüa aüa cum mama. îi cump r dulciuri üi juc rii). jocul fiind forma de trecere de la ac iuni exterioare la cele interioare. las loc pentru improviza ie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani în joc copilul transpune în plan imaginar via a real . „ contradic ia dintre planul real üi cel imaginar (în jocul “De-a capra cu trei iezi”. Astfel. s existe în via a lui (merge la plimbare. este aviator). de asimilare prin joc üi jocul propriu-zis (“de-a musafirii” – copiii înva normele de polite e. obiecte. J. bunica. dorin elor. dar regula le interzice). prelucrând-o conform aspira iilor sale. „ contradic ia dintre planul concret üi cel mental în joc. imita ia constituind o etap important a jocului simbolic. dar planurile nu sunt complete. Preocuparea pentru receptarea extern adecvat conduce pe copii spre adoptarea de conven ii. dar üi încarc rolul imaginar üi libertatea exprim rii care îl caracterizeaz . Acest contact cu realitatea tr deaz anumite contradic ii care stimuleaz . 28 . consider m c factorii cu rol principal în evolu ia jocului izvor sc din contactul copilului cu realitatea imediat apropiat lui. nu mai face mofturi” – toate aceste comportamente sunt rezultatul experien ei sale de via pe care a transpus-o în joc üi constituie o surs de informa ie despre copil üi mediul în care el tr ieüte. „ contradic ia dintre tendin a copilului de a reproduce via a adul ilor üi posibilit ile lui limitate (“ne facem c suntem la serviciu”).

Adultul trebuie s urm reasc : ce se joac . cu cine se joac . în func ie de vârst : z neimplicare – se plimb de la o activitate la alta. aviator. joac roluri pe care üi le asum . au loc socializarea. ofer sugestii. dar nu se implic în rezolvarea practic a situa iilor (1.s solicite üi s aprecieze comportamentul copilului . se structureaz . diversific subiectele üi rolurile.s se integreze în joc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc.poate s sugereze teme de joc . Copilul alege centrul în func ie de stimulul pe care-l reprezint obiectele ce se afl acolo üi care-i satisfac lui nevoia de exprimare a experien ei tr ite. cu experien a ce o dobândeüte în fiecare zi. Copilul parcurge urm toarele etape privind implicarea în joc. carioca. truse de construc ii.5. truse de üofer. Contactul direct cu adultul îmbog eüte experien a de via . apoi jocul devine mai complex. apar regulile din dorin a de transpunere cât mai fidel a realit ii. imagini. cuvinte noi. obiecte noi . coli desen. z supraveghere – urm reüte ceilal i copii cum se joac timp mai îndelungat.5 ani). M. dorin a de explorare. cunoaüte aspecte legate de înf iüare. truse) absolut necesare ini ierii üi desf üur rii jocului. acceptarea. amenaj m centrele de activitate în aüa fel încât copilul s g seasc juc rii-maüini de forme. culori. mecanic. Parten a analizat rolul jocului în via a copilului mic din perspectiva rela iei joc-dezvoltare social . uneori pune întreb ri. f r s se implice direct (1 an-1.s intervin în complicarea jocului cu elemente de noutate. de spa iu corespunz tor üi de obiecte (juc rii. materiale. Astfel el a observat c în joc comportamentul copilului evolueaz progresiv cu capacitatea lui de a opera pe plan mental üi de a rela iona cu ceilal i. Interesul copilului pentru joc creüte atunci când el este stimulat prin crearea unui spa iu educa ional. adecvat cu materiale care s -i stimuleze curiozitatea. s utilizeze concepte. c r i. creativ. stabileüte üi respect reguli. s -i dezvolte gândirea. „De-a familia“). Copilul intr în contact cu al i copii üi adul i din afara cercului familial. tot ce poate fi selectat üi utilizat pentru dezvoltarea temei. cu subiect üi roluri. Educatorul/adultul: . cunoütin elor acumulate. marinar. Dac ne propunem ca proiect tematic: “Mijloace de locomo ie”. acuarele. culori diferite. În continuare el se manifest liber. cu rela ii bine stabilite între parteneri. Prin joc copilul dobândeüte deprinderile de autoservire üi deservire („De-a buc t ria”. se diversific datorit materialului divers pus la dispozi ie. caut parteneri. imagina ia. obiceiuri. m rimi. interpretând un personaj . 29 .5-2. Jocurile: “Cine sunt eu?” sau “Spune-mi ce ütii despre mine” au rol de cunoaütere üi autocunoaütere. Jocul de mânuire a obiectelor se transform treptat în joc cu tem . ofer modele.s încurajeze cooperarea între copii în joc (în func ie de vârsta copilului) Jocul cap t valoare formativ deosebit o dat cu venirea copilului la gr dini când cadrul rela ional se l rgeüte. dezvolt subiectul jocului. Acum üapte secole. ani). complic jocul. cu ce se joac . lego. incluziunea.

vom üti mai bine cum üi când s intervenim în jocul lui pentru a le stimula dezvoltarea. corespunz toare etapei opera iilor concrete. Astfel.5 ani) z joc asociativ – se joac împreun cu ceilal i. 30 . stabilesc reguli. Întotdeauna trebuie s urm m copilul! Sentimentul de siguran . alteori ritmul este mai alert. de la 2 la 7 ani. s -üi asume riscuri. sunt jocurile cu reguli. înt reüte încrederea în sine üi dezvolt capacitatea de a rezolva situa ii-problem . selecteaz partenerii. ii mentale üi a rezisten ei. z joc prin cooperare – copiii se organizeaz singuri. un copil de 3 ani poate trece foarte repede la etapa de joc asociativ dac are fra i mai mari cu care a exersat jocuri. pentru c la vârsta preücolar jocul simbolic permite s schimb m/invent m realit i. specifice acestei vârste. jocurile manipulative (de explorare üi manipulare a obiectelor) sunt cele dominante. s descopere lucruri noi. îüi aleg subiectul. nereuüite. Nu putem impune jocuri cu reguli impuse la copii de 3-5 ani pentru c nu contribuie la dezvoltarea lor la fel de mult ca üi jocurile simbolice. z Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani: Conform lui Piaget. Astfel. tipul de joc al copilului se modific în strâns leg tur cu stadiul dezvolt rii sale cognitive. reguli. se implic .5 ani-3/3. s treac peste dezam giri. În func ie de individualitatea fiec rui copil üi de influen ele educative. încredere üi acceptare pe care i le confer contextul jocului. de obicei apar 1-2 lideri care domin jocul. dac urm m copilul cu particularit ile sale de vârst üi individuale în parcursul dezvolt rii sale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z joc paralel – îüi alege juc rii. permit copilului s îüi exprime emo iile. uneori perioadele sunt mai lungi. are tendin a de a exclude pe al ii. dac adultul s-a implicat în jocul lui üi i-a oferit un mediu care l-a stimulat. personaje! Comportamentele de joc ale copiilor sunt fundamentul creativit Jocul pune bazele s n t ii la vârsta adult . împart roluri (5 ani-7 ani üi dup ). dac a frecventat o institu ie în care a tr it în colectiv. jocul simbolic este cel corespunz tor stadiului preopera ional al gândirii. evolu ii.5 ani-5 ani). s încerce s experimenteze. etapele se parcurg diferit ca durat . Subiectul este mai simplu. Aceste etape atrag îns aten ia asupra faptului c . se joac lâng ceilal i üi nu e interesat de ceea ce fac aceütia (2. În joc nu exist corect üi greüit. pân la 2 ani. apar complet ri. iar de la 7 la 12 ani üi mai departe. reguli noi cu sau f r negocieri (3.

etc. Sau dac se joac un joc simbolic. totodat .). De exemplu. specific înv rii în copil ria timpurie. Jocul liber ofer educatoarei üansa de a cunoaüte cât mai bine copilul. leag obiecte între ele pentru a ob ine un üir pe care apoi îl deplaseaz tr gându-l dup el etc. Fie c manipuleaz obiecte încercînd diverse miüc ri üi experimente. f r interven ia adultului. gânduri. vom vedea cum copilul transpune în joc experien e proprii fie ca „spectator” al evenimentelor din jurul lui. ini iate de copil. fie ca personaj principal. toate acestea copilul le realizeaz jucându-se. 31 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dac jocurile practice üi manipulative sunt specifice copiilor pân la 3 ani. rostogoleüte c tre o anumit destina ie un obiect. în care apar personaje. îi fac pl cere üi astfel înva despre lucruri. Jocul didactic este ini iat numai de c tre adult. bucurii din via a lui üi sunt pline de semnifica ie. ce scenarii inventeaz inspirate din via a real . ce poate üi ce nu poate înc s fac . juc riile üi tipul de joc pe-l care doreüte. O serie de obiective propuse în cadrul proiectelor tematice se rezolv prin aceast form de organizare üi desf üurare a actului educativ. pentru c nu exist cenzur în exprimarea sa în timpul jocului liber indiferent ce tip de joc e (simbolic.. dup aceast vârst apar jocurile simbolice. Este natural üi de aceea are un impact puternic asupra dezvolt rii copilului în toate domeniile de dezvoltare. de manipulare. Nu sunt sarcini impuse de nimeni. Jocul simbolic permite copilului totodat üi s transpun în „realitatea” lui. de tipul „ De-a. putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileüte între personaje. Jocurile libere sunt jocurile alese. de construc ii. dac îl observ m cum se joac cu o maüinu .”. scopul fiind acela de a urm ri atingerea unor obiective educa ionale. propuse. El singur îüi alege locul. reprezint o form utilizat în activitatea educativ din gr dini . construieüte cazemate. în contexte în care el se simte liber s se exprime. despre efectele ac iunii sale asupra obiectelor üi.. fiind momentul în care copilul utilizeaz cunoütin ele. fie c realizeaz anumite ac iuni pentru a ob ine satisfac ie (parcheaz maüini. Limbajul üi ac iunile copilului în jocul liber vorbesc despre modul în care el percepe lumea din jurul lui. Elementele joc se împletesc cu înv are. deprinderile. experien ele dobândite anterior. ac iuni aüa cum le-a perceput el. despre el.. precum üi limbajul utilizat. vom vedea ce lucruri ütie despre maüini. Educatoarea/adultul trebuie s îi acorde timp copilului pentru acest tip fundamental de joc. Dou categorii mari de jocuri se diferen iaz în func ie de ini iatorul jocului: Jocul liber – este tipul de joc pe care copilul îl utilizeaz tot timpul pe parcursul zilei îmbr când diferite forme. frustr ri. evenimente. insatisfac ii. dorin e.

p s ri. musculatura fin . în func ie de deprinderile. sentimentul de bucurie la realizarea unor sarcini. de a schimba üi st pâni realitatea. imaginativ . de gândire a jocului este doar un aspect al influen ei în înv area copilului atât la vârstele timpurii. Un aspect foarte important este câütigarea independen ei de ac iune üi autocontrol. de reconstituire de imagini din buc ele: “Loto flori. aüezare în ordine. capacitatea de discriminare vizual . punere în coresponden . Copilul trebuie încurajat s g seasc solu ii noi pentru personajele sale. form . Jocul simbolic – copilul utilizeaz mediul pentru a pune în scen realitatea aüa cum o percepe el. Atât jocurile libere. interpreteaz roluri. “Unde a zburat rândunica? (pozi ii spa iale). num rare. „ûtafeta uriaüilor” etc. m rime. clasificare: “Mare. deprinderi de îmbinare. mic”. jocuri educative. precum üi coordonarea oculo-motorie. jetoane) copiii îüi dezvolt : coordonarea ochi – mân . capacit ile de coordonare a miüc rilor. „Ursul doarme”. basme în buc ele. clasificare. s gândeasc asupra unor conexiuni între evenimente s motiveze cu argumente proprii ac iunile sale. „ Jocuri logice de comparare a obiectelor dup criterii date üi de analiz . “G seüte locul potrivit!” „ Jocuri gramaticale: “Eu spun una. Rela ia 32 . Lego.antreneaz musculatura fin (premis de baz în formarea deprinderilor de scris). capacitatea de a rezolva probleme. personaje reale sau imaginare. fructe. Dimensiunea cognitiv . Prin manipularea obiectelor din mediul ce îl înconjoar . Un aspect semnificativ al cunoaüterii la vârstele timpurii este dezvoltarea jocului simbolic în timp ce îüi construiesc reprezent ri sofisticate asupra lumii. “Ce po i spune despre?” „ Jocuri de analiz perceptiv vizual . dar pentru aceasta au nevoie de oportunit i de joc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de jocuri didactice pot fi: „ Senzoriale senzoriale. descriere. “Spune cum este?”. “Din jum tate – întreg”. de ghicire. tu spui multe” (singular-plural). “Spune al cui este?” (folosirea corect a genitivului). percep iile de culoare. triere. controlul lor. De exemplu. copilul începe s controleze posibilit ile de cunoaütere. de recunoaütere a unui obiect cu ajutorul sim urilor: “Ghici ce ai gustat!”. „ Jocuri de miücare: „Cuibul rândunicilor”. “Cui trimit scrisoare?” (folosirea corect a dativului). animale”. mozaic. cât üi cele didactice. capacit activitate de baz a jocului) pot fi: ile pe care le dezvolt prin forma instrinsec a jocului (tipul de Jocuri de manipulare . Reprezent rile simbolice reprezint precursorul cititului atâta timp cât literele simbolizeaz sunetele. Aici este posibil ca F t-frumos s plece cu racheta la palatul zânelor Scufi a Roüie s mearg la bunicu a împreun cu prietenii ei piticii. “Jocul umbrelor”. cât üi pentru dezvoltarea ulterioar . sociabilitatea. manipulând piesele jocurilor existente în centrele Joc de mas sau ûtiin e (puzzle.

se urc pe munte – pe pat.crearea unor leg turi între con inutul jocurilor simbolice üi con inutul activit ilor care se desf üoar (poate fi un joc care valorific unele con inuturi. Feti a se joac cu p puüa.încurajarea copiilor pentru asumarea unor roluri cât mai diverse. de albinu e. se poate începe cu un joc simbolic intitulat „De-a gr dinarul”. a unei activit i tematice). în care copiii pot s interpreteze diferite roluri: de flori. este îngrijit. sau poate fi propus de adult üi atunci devine o activitate care vizeaz utilizarea jocului simbolic pentru atingerea anumitor obiective. Desf üurarea jocului ofer posibilitatea copiilor de a observa însuüirile caracteristice ale unor fructe (form . o culc . Astfel de jocuri sunt: „ Dea familia”. de exemplu. ori de adult. dar o üi ceart dac nu vorbeüte frumos. exersate în cadrul unui proiect. m rime. îi d s m nânce.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dintre joc üi înv area literelor poate fi ini iat de copii în jocurile spontane. de fluturi. înainte de a desf üura activitatea de observare în centrul de ûtiin e „ Flori de prim var ”. în jocul s u. Feti a. îüi dezvolt instinctul de auto-ap rare üi instinctul de conservare. o îngrijeüte când este bolnav . Preg tirea lor vizeaz : alegerea üi amenajarea locului de joc. de gr dinar. „De-a strada”. “Doctorul” scrie re ete pentru pacien ii s i în jocul “De-a doctorii”. de fapt. din cadrul temei „Din lumea celor care nu cuvânt ”. în cadrul activit ilor alese üi atunci este un joc liber. glasul acestora. B ul care serveüte drept cal este mângâiat. Copiii îüi dezvolt un limbaj specific prin asumarea de roluri diferite (cofetar.) Joc simbolic folosit drept cadru introductiv în desf üurarea unor activit i. „ De-a gr dini a”. “poütaüul” citeüte adresele de pe scrisori…) Prin jocul simbolic (deseori imitativ) e pus în miücare fantezia copilului care d lucrurilor üi fiin elor însuüiri pe care nu le au în realitate. produc tor de alimente etc. dac se comport frumos o mângâie. alegerea juc riilor üi preg tirea copiilor. “buc tarul” face mâncare. 33 . ap . cu care se juca drept cal?! Covorul din camer drept plaj sau pajiüte?! Fiecare obiect în jocul copilului cap t o importan . consumator. o îmbrac . de a lucra prin cooperare cu al ii. deprinderi care au fost achizi ionate. atunci când ajut copiii s scrie poveütile create în cadrul jocului. culoare). se joac pe plaj . imit grija mamei pentru copii. . etc. În desf üurarea acestor jocuri sunt avute în vedere urm toarele aspecte: . pentru schimbarea acestor reguli pentru binele grupului. dar poate fi üi b tut dup împrejur ri. Jocul imitativ îl ajut pe copil în înv area de a accepta üi de a tr i dup anumite reguli üi norme. Jocul simbolic poate fi ini iat de copil. i se d mâncare. pr jituri citind re etele culinare. p r ile componente de a respecta unele reguli de igien . C rui b iat nu i-a servit un b . de vânz tor de flori. prin intuirea lor prin to i analizatorii.asigurarea unui climat favorabil consolid rii/extinderii prin jocul simbolic a con inutului activit ii tematice sau a proiectului. Aceste jocuri au subiecte alese din via a cotidian . În cadrul acestui tip de joc copiii imit mersul animalelor. dar fa de acesta el ia atitudine real fa de fiecare. Exemple de utilizare a jocului simbolic: Joc simbolic cu caracter anticipativ: jocul „De-a cofetarii” (pentru preg tirea unei salate de fructe) se organizeaz înaintea desf üur rii observa iei „Fructe de toamn ” în Centrul de ûtiin e. . Prin asumarea unor roluri copiii pot desf üura jocuri care sunt încadrate în jocul cu subiect din via a cotidian .

filmului. De pild .…respect reguli civilizate de comportare) sau extinderea con inutului jocului. legat cu o sforicic ). indica ii. În jocurile colective cu subiecte din basme üi poveüti. • îmbog irea unui joc. explica ii. copilul mic îmbin elementele fantastice cu cele luate din via a cotidian .a. Pe ultimul plan st grija pentru „decor” (cadrul în care s se desf üoare jocul). prin demonstrarea unei noi ac iuni (…vine în vizit aducând flori üi ciocolat . Jocul dramatizare are ca surs tematic lumea mijlocit a poveütii. fiecare fiind în acelaüi timp üi interpret üi regizor. se pot desf üura jocurile: „ De-a circula ia”. „De-a strada” în centrul de Construc ii ü. reguli de circula ie. • stimularea jocului din exterior. La baza îndrum rii acestor jocuri stau: • observarea copiilor în timpul jocului. conversa ia cu caracter preg titor. inclusiv dialogul) . • încadrarea educatoarei în joc (prin asumarea unui rol). Educatoarea poate interveni în organizarea üi desf üurarea acestor jocuri prin: • interpretarea unui rol mai complex (în interpretarea acestui rol. • impulsionarea üi dezvoltarea jocurilor prin: repovestiri. în eles üi redat cu fidelitate. În felul acesta copiii pun în practic cunoütin ele însuüite anterior. dar üi realitatea cotidian . se stabilesc rela ii complexe üi are loc un schimb viu üi continuu de p reri. preocup rile copiilor se îndreapt spre inuta vestimentar c reia simt nevoia s -i adauge detalii de natur s le sublinieze identitatea împrumutat üi c tre procurarea unor obiecte care le permit s ac ioneze conform rolului asumat. • posibilit ile psihofizice ale copiilor. În cadrul acestor jocuri. semnele de circula ie etc. transpunerea subiectului. semnalele luminoase. 34 . dezaprob ri. • corectarea lui prin sugestii verbale. propunerea de situa ii problematice c rora copilul în timpul jocului trebuie s le g seasc solu ii (.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În urma desf üur rii lecturii dup imagini: „ Strada” la centrul Bibliotec . Ei vor respecta locul pe unde se circul . analiza jocului. stimularea lui prin intermediul unor materiale noi. care trebuie bine cunoscut de c tre to i partenerii. ac iunile educatoarei reprezint un model pe care copiii îl preiau cu toate aspectele lui. fie colectiv (transpunând scene din poveüti). întreb ri. În ceea ce priveüte interpretarea rolurilor asumate üi modalit ile de înscenare a con inutului din lipsa posibilit ii de discern mânt üi de asimilare diferen iat . în cele ini iate de copiii de 6/7 ani. „prin ul” vine c lare pe cal (pe un b ) üi are la brâu „sabie” (o bucat de scândur . ca pieton. • îndrumarea jocului din exterior (dep üind trecerea de la jocul individual la înscen ri scurte inspirate din poveütile cunoscute în gr dini ). teatrului. aprecieri. Important este p strarea pl cerii jocului!!! Atât jocul simbolic cu subiecte din via a cotidian cât üi cu subiecte din basme üi poveüti se desf üoar fie individual (interpretând rolul unui personaj) . basmului. În cadrul acestor jocuri copiii au interven ie personal . Jocul de rol/dramatizarea presupune o preg tire prealabil üi anume.

La aceste dramatiz ri farmecul rezid în reluarea repetat a unor ac iuni üi dialoguri simple. experien a câütigat în jocul – dramatizare. o farfurie de lut üi 3 sc unele în jur. cuprinderea unui num r mare de personaje) . Exemple de poveüti agreate la grupa mic : „ Ridichea uriaü ”. viu care mobilizeaz copiii üi faciliteaz înscenarea conflictului. 2. povestea aleas pentru înscenare. De pild .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dramatizarea presupune: 1.. . se poate face fie în absen a copiilor. Exemplul decorului pentru dramatizarea poveütii „ Capra cu trei iezi” : • o m su cu un vas românesc.Convorbirea dintre vr biu üi broasc : „ Hai broscu Oac – oac –oac/ Ieüi acum pu in din lac! / Cip – cirip / Cip – cirip”… . 35 . 3. Constantinescu.. povestirea dup un üir de tablouri. Amenajarea cadrului. Aceste texte se aleg în mod progresiv. N-ai v zut pe rândunic ?. încadrarea în jocul copiilor prin asumarea unui rol definit. pentru efectul surpriz . prin încadrarea educatoarei în dramatizare. vizionarea diafilmului. • un scaun de dimensiuni obiünuite. 2. cu un con inut mai complex. „Turti a” ü.Convorbirea dintre vr biu üi üopârl . Acesta trebuie s fie simplu. în vederea transpunerii lui in joc.Vizita f cut de vr biu rândunicii (desprins din versurile autorului: „ Vecinic / Rândunic . „Fata babei üi fata moüneagului” etc. De asemenea trebuie s se in seama de posibilit ile de memorare ale copiilor üi capacitatea redus de concentrare. de c tre educatoare. „Pungu a cu doi bani”. . În cadrul dramatiz rii: „ Unde a zburat rândunica” de T. prin asumarea unui rol definit. 3.Convorbirea dintre vr biu üi bursuc: „ Moü bursuc. 3 amenajarea cadrului.” . discret. sor furnic /. evocator (decorarea excesiv devine sup r toare – ob inându-se efecte violente care copleüesc üi perturb copiii) . Însuüirea temeinic a textului poveütii (basmului). n-ai v zut/ Vecinica rândunica/ Pe aici a trecut? ” .Convorbirea dintre vr biu üi rândunic . aceasta are prilejul s conduc prin însuüi rolul ales înscenarea prin urm toarele momente: . 3 cadru suficient de larg care s permit miücarea liber a copilului.a. /Ieüi afar / Surioar / Nu-i nici cald/ ûi nu-i nici soare. Textul trebuie redus ca întindere (pentru copiii de 3-4 ani). „Coliba iepuraüului”. copiii angajându-se de la sine în joc. Cerin ele materiale ale dramatiz rii (asigurarea tuturor condi iilor materiale menite s -i sprijine reuüita) . Alegerea selectiv a textului care urmeaz s fie dramatizat (acesta trebuie s cuprind ac iuni accesibile üi dinamice. îndrumarea exterioar . • pe perete un ütergar întins. C ile cele mai folosite în acest sens sunt: repovestirea. fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare. încadrarea educatoarei în jocul copiilor üi sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate în înscenare. /Dar e bine de plimbare”.Convorbirea dintre vr biu üi furnic : „ Cip – cirip. 3 alegerea celor mai potrivite costume üi alte accesorii. Ca modalit i de conducere a dramatiz rii amintim: 1. „M nuüa”. dialog bogat. încât s evoce atmosfera cerut de basmul.

incluziunea. . üi s fi v zut la jocul. mai grele). lemn (deüeuri). de culoare. În cadrul jocurilor de construc ie. asociaz . Prin construc ie copilul sorteaz .”) În jocurile “ûoarecele üi pisica”. . 36 . capacit i. Exemple de jocuri de construc ie: „Blocul în care locuiesc”.construc ia conütient a formei. implicarea afectiv . ap rînd üi jocurile cu reguli impuse. dar tu nu ai voie sa deschizi uüa pân nu sun eu la uü . acoperirea lui. ele bazându-se pe competi ie. Copiii îns pot simplifica sau complica aceste reguli. . “De-a v-a i ascunselea”. apreciaz cantitativ materialele utilizate (mai mari. adic munca lui cu materiale de construc ie.procesul de examinare üi combinare a formelor. apoi de extind pe orizontal . organizeaz sau pune în valoare spa iul (prin intermediul diferitelor materiale üi forme). “De-a v-a i ascunselea”). În general sunt jocuri care arat prin ce modalit i po i s câütigi (au la baz întrecerea precum üi jocurile de echip ). de greutate.. copiii inventeaz propriile lor reguli ( de ex. grupeaz . jocurile sportive. La vârsta preücolar jocurile cu reguli inventate de copii sunt cel mai des întâlnite. cuburi de lemn. De aceea trebuie s beneficieze de materiale corespunz toare pentru a-üi exersa opera iile cognitive implicate în jocurile de construc ie. „Gara” etc. mai lungi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocul cu reguli – sunt jocurile cu reguli formulate fie de c tre copii sau de c tre adul i. Copilul construieüte cu cele mai diferite materiale din natur : piatr .: „Eu sunt postasul. respect reguli. jocurile didactice. „Or üelul copiilor”. rela ii spa iale. îngr direa spa iului. în func ie de interesul manifestat. separarea. are loc socializarea. “Batistu a”. Numim joc de construc ie. pe m sura în care copilul demonstreaz o mai mare performan în aplicarea unor cunoütine. care devin foarte populare în ücolaritatea mic . de context. z pad . s nu observi batistu a üi s fi pedepsit cu statul într-un picior. dau frâu imagina iei. „Gr dini a mea”. abilit i. Copiii sunt puüi în situa ia de a respecta regula. de lungime. nuiele. fiind jocuri de grup. copiii lucrând: stabilesc rela ii cauzale între obiecte (care sunt mai mari üi mai grele cad mai uüor dac nu au stabilitate etc.). de a se întrece cu el de a se bucura de reuüita sau de a accepta eüecul (s fi prins de pisic . jocuri inventate de copii. realizeaz coresponden e. de volum. la 7 ani. raporturi cauzale etc. spre finalul preücolarit ii. pe lâng bucuria particip rii. de experien a de via . buc i de c r mid . „Strada”. îi d m numele). În dezvoltarea unei construc ii de c tre copii deosebim urm toarele stadii: . În jocurile lor simbolice.). stabileüte raporturi între obiecte (de m rime.construc iile întâi sunt pe vertical . se joac cu alternan e de forme.crea ia tematic (la început de ordin pur asociativ. dorin a de a câütiga. Jocul de construc ii reprezint activitatea prin care copilul exerseaz multe deprinderi üi capacit i care contribuie îndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv üi a musculaturii fine. Jocurile de construc ii sunt foarte importante pentru dezvoltarea cognitiv a copilului în perioada copil riei timpurii. de a ac iona doar atunci când sunt nominaliza i. treptat. de a alege un partener. lut.. arhitectura creat de copil.

exigen a fa de executare. urmeaz cerin ele üi determin rile de baz ale copilului. se dezvolt calit ile motrice (viteza. c rarea. num rul regulilor va fi în dependen direct cu vârsta copiilor. prin care se consolideaz deprinderile motrice de baz (mers. s ritura. jocul este cea mai eficient integrat datorit naturale ei cu care copilul înva ! Prin joc copilul: • desf üoar o activitate specific în sensul identit ii personale. • experimenteaz posibilit i de adaptare. O aten ie deosebit s acord m copiilor timizi. Pentru a evita excesul. extenuarea fizic . respectându-le ritmul propriu üi particularit ile individuale. cu sau f r obiecte. prietenie. 37 . este necesar üi alternarea acestuia cu jocuri liniütitoare. cu dorin ele copiilor. • exprim sentimentele lor în simboluri. comportamente. aparate. sentimentul de altruism. spirit de cooperare. Jocurile dinamice se pot organiza üi în aer liber. cu simboluri üi reguli z Jocul ca tip de activitate de înv are integrat form de înv are Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvolt rii sale! De aceea. suprasolicitarea. prinderea. • realizeaz miüc ri de motricitate grosier üi fin . îüi îmbog esc üi exerseaz vocabularul. fricoüi. oboseala. creeaz solu ii. În selectarea üi practicarea jocurilor dinamice se au în vedere particularit ile de vârst : tipul exerci iilor incluse în jocuri. for a. durata lor. apatici sau instabili. Ele mobilizeaz întreaga grup de copii. aruncarea. pe lâng o bun dozare a timpului de joc dinamic. sentimentul de apartenen la grup . üi în sal . alergarea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocurile dinamice/de miücare au la baz ac iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli. îüi dezvolt limbajul. • comunic . Atractivitatea üi eficien a jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a îmbina sarcina educativ atr g toare. de coordonare oculo-motorie. echilibrul). educ atitudini. în func ie de anotimp. rezisten a) üi st ri emo ionale pozitive. • rezolv probleme de via din mediul lor fizic üi social. dezvolt st ri emo ionale. rezolv probleme. îüi dezvolt astfel gândirea abstract .

s -i faciliteze formarea deprinderilor. experimente sub supravegherea adultului. • se dezvolt sub aspect fizic (face miüc ri de aplecare. a st pânirii de sine. îüi exprim sentimente. • se dezvolt sub aspect cognitiv. Astfel. ridic ri üi coborâri ale bra elor. s se stimuleze dezvoltarea socio-emo ional . • jocul copilului reprezint feed-back-ul influen ei educative a adultului asupra sa. întreab ). utilizeaz corect formulele de adresare. face aprecieri la adresa acestora. aruncare. ghemuire). Jocul influen eaz pozitiv dezvoltarea ulterioar a copilului. precum üi educarea voin ei. prindere. • materialele puse la dispozi ia lor s solicite copilul üi s -l antreneze în noi experien e. se modeleaz procesele afectiv-emo ionale (copilul este total convins c trebuie s joace cât mai fidel rolul pe care îl modeleaz cu maxim convingere. firesc. num r „banii”). expresii. autocontrolul. • s se creeze un spa iu adecvat abord rii jocului ca activitate complex üi complet . 38 . declanüeaz capacit ile mentale (cunoaüte üi denumeüte juc riile pe care le aüeaz în rafturi. reac ioneaz adecvat. preocup rile lui imediate s fie satisf cute prin situa iile de joc create. descrie. el este cu adev rat vânz torul pe care l-a cunoscut üi care l-a impresionat. recep ioneaz üi înva s recunoasc sentimentele celorlal i. exerseaz üi îmbog eüte vocabularul (utilizeaz cuvinte. cu pl cere în joc. îüi dezvolt aten ia. dar üi în alte scopuri (îüi dezvolt creativitatea). • s se încurajeze interac iunea. apreciaz . r suciri. Pentru ca jocul s contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului sunt necesare câteva condi ii: • jocul s permit copiilor ocazia unor descoperiri. ütie unde se afl o juc rie üi merge direct la ea când e cerut de un cump r tor). calitativ. ini iativ . formule lingvistice în context. interesul. stabileüte pre ul. Nu-i uüor s . le compar sub aspect cantitativ. admir . motiva ia. comunic uüor. s stabileasc pre urile. ad ugând la aceasta cum üi l-ar dori). prin joc se declanüeaz mecanismul propice cultiv rii unor calit i morale: perseveren . curaj. s -i extind cunoaüterea. • interesul copilului. • îüi precizeaz . întoarcere. s aütepte frumos clien ii. în jocul ”De-a magazinul de juc rii” copilul care interpreteaz rolul de vânz tor • trebuie s aranjeze marfa în rafturi. cu ceilal i. folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • comunic cu sine.i înfrângi dorin ele imediate. sim ul ordinii (copilul aüeaz juc riile într-o ordine stabilit dup criterii proprii. jocul îmbog eüte cunoütin ele. dar rolul cere acest lucru üi astfel î i educi voin a • îüi dezvolt acuitatea vizual . reac ioneaz afectiv. • înva s -üi st pâneasc emo iile.

teme universale. culoare. Sugestii pentru cadrele didactice… üi p rin i privind jocul copilului: 4 4 4 Participa i la jocul copilului dac v accept („Ce zici dac eu aü dori s cump r de la magazinul t u. la 5-6 ani se pot juca cu lego. piese mai mici care necesit precizie în miücare. ci transfigurat respectându-se îns rela iile interumane: vânz torul are acest statut atâta vreme cât exist si un cump r tor cu care rela ioneaz ). obiceiuri. m rime. s corespund preocup rilor de vârst üi scopului urm rit. „Dac ai adus toate p puüile pe canapea. pioneze la 3-4 ani üi nici cuburi grele sau alte juc rii care presupun efort fizic ce dep üeüte posibilit ile acestora). tradi ii.). hai s le aüez m în ordine. Jocul serveüte pentru sus inerea culturii autentice. Pretutindeni în lume copiii se joac individual sau în grupuri mici. solicitând copilul s rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate. Care pies urmeaz ?”) Folosi i materiale potrivite pentru nivelul de dezvoltare a copilului üi stimularea sa (la 3-4 ani oferim copiilor cuburi mai mari. cunoscându-üi tovar üii. Materialele alese s fie colorate. stimula i-l s manipuleze obiecte üi situa ii. anivers ri. diversificându-i modurile üi modalit ile de joc(„Acum e rândul meu s aüez cubul roüu. de la cea mai mic la cea mai mare”. universal ce face parte din via a de zi cu zi. explorând mediul înconjur tor. perseveren üi experien ). încorporeaz poveüti populare. descoperindu-se pe sine. nasturi. dou pâini üi un pachet de biscui i?”. Planifica i activit ile în aüa fel încât copilul s -üi antreneze cât mai multe abilit i (În momentul în care copilul a c p tat o deprindere e necesar s complic m jocul. fiind o experien de înv are cu multiple valen e. înv ând. mult aten ie. s nu prezinte pericol de accidente. 4 4 39 . estetice. viu colorate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • în plan social copilul înva prin joc s tr iasc üi s ac ioneze împreun cu ceilal i (rolul interpretat are coresponden social . dezvoltându-se. puzzle-uri mari. sigure üi durabile (jocurile üi juc riile s fie din materiale rezistente. uüoare. s atrag prin form . uüor de mânuit. r bdare. realitatea nu este reprodus identic. Juca i-v efectiv cu copilul. sârm . Nu vom folosi obiecte din sticl . Jocul este o experien natural .

introduce i idei noi. haide i s aüez m masa pentru toate p puüile üi s facem niüte invita ii s participe üi al i invita i.. creüterea plantelor). pastra i ambalaje. s experimenteze. despre botez. De câte farfurii avem nevoie?” Etc. lucrurile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 4 4 4 4 Atrage i copiii s se joace dac este nevoie („ûtii c nu m simt prea bine. sa înve e din greüeli. Crea i copilului posibilit i multiple de a se juca cu al ii. haine vechi. ajut -m !” nu v gr bi i s oferi i solu ia. ”Ia üi feti a cu tine ca s plimba i împreun p puüa cu c ruciorul. satisfac curiozitatea. fenomenele din lumea înconjur toare. Extinde i ac iunile copiilor üi propune i üi altele („Acum c a i terminat de g tit. s persevereze).. creativitatea. vase. Folosi i toate ocaziile pentru a dirija aten ia copilului spre obiectele üi evenimentele naturale/reale care pot stimula üi satisface curiozitatea sa (Urm ri i transform rile din natur . via a gâzelor. Folosi i-v întreaga dumneavoastr creativitate üi experien pentru a descoperi împreun cu copilul noi obiecte üi materiale ce îi pot stimula üi l rgi experien a prin joc (În timpul plimb rilor aduna i materiale din natur : crengu e. zborul fluturaüului. i-a reuüit pr jitura pentru p puü !”. 4 4 40 . Îmbog i i cunoütin ele copiilor cu teme variate despre evenimentele.. despre tot ce se întâmpl üi el este p rtaü. s fi i dou m mici!”). întreab -l cum se numeüte üi roag -l s se joace cu tine!”. „Bravo. dezvolta i jocul în comun al copiilor (Când ieüi i în parc încuraja i copilul s rela ioneze cu al i copii: ”Uite ce minge frumoas are b ie elul acela. r spunde i la întreb rile copiilor. L sa i copiilor destul timp s se gândeasc .” üi l sa i-le un timp s g seasc variante. frunze.üi vom vedea dac e bine. s -üi dezvolte jocul üi s g seasc solu ii la problemele ivite. solu ii. Îmbog i i cunoütin ele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se.). l rgi i tematica üi arealul de subiecte (Vorbi i copilului despre naüterea lui. am r cit. gândirea. aparate – toate sunt o surs inepuizabil pentru subiecte noi de joc. ghinde. dezvolt imagina ia. pietricele. eüti grozav!”. vrei s -mi faci tu un ceai?” sau „Eu sunt copilul. ”Ce mult îmi place cum ai aranjat maüinu ele!”). Unii dintre noi aranjeaz masa üi al ii vom scrie invita iile. venirea üi plecarea p s relelor. pentru a extinde cunoütin ele üi experien ele copilului (în jocul ”De-a brutarii” da i copiilor f in . Aprecia i mereu pozitiv eforturile copilului în joc („Ce frumos ai construit. stimula i copilul s stabileasc rela ii de joc cu al i copii. nu le r spunde i dumneavoastr (Când vin cu solicitarea: „Nu ütiu cum s fac aici. spune i-le ”Oare cum ar fi mai bine? Tu la ce te gândeüti? Încearc . Pune i la dispozi ia lor semin e de mac sau susan üi sugera i-le s modeleze ”specialit i” folosind aceste ingrediente). drojdie. vrei s fii tu mama üi s ne juc m de-a familia?”).. sare üi ap üi ajuta i-i s fr mânte aluatul din care ei vor modela cele mai minunate produse. satisface i-i orice curiozitate cu explica ii adecvate nivelului s u de în elegere). îmbog esc experien a de via a copiilor”).. despre evenimentele religioase pe care le s rb tori i.

jocuri üi juc rii ce nu-i pun în pericol via a sau s n tatea. cât timp mediul îl stimuleaz iar adultul îi ofer suport. luminos unde exist mobilier adecvat. sub directa supraveghere a adultului. urm ri i cu aten ie cum se joac .) Asigura i participarea tuturor copiilor în joc. îndeosebi a celor care sunt timizi sau nu au încredere c pot s contribuie üi ei la derularea jocului prin asumarea unui rol sau nu sunt solicita i de al i copii. Fi i în permanent c utare de noi modalit i prin care s facem jocul copiilor pe m sura posibilit ilor acestora (Porni i cu jocuri simple. îmbog i i-l prin noi materiale üi reguli. introduce i personaje. Cred c v poate ajuta el la prepararea mânc rii pentru Pongo”. bine aerisit. care trezesc interes.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 Valorifica i experien a personal a copilului üi integra i-o cu noile cunoütin e üi deprinderi prin situa iile de înv are pe care le crea i. 4 41 . satisfac nevoia de cunoaütere üi ac iune. Prin joc acest lucru este cel mai lesne de realizat. situa ii noi de înv are üi experimentare. Copilul se joac atâta timp cât îüi satisface nevoia de cunoaütere. („Eu am aflat c üi Daniel are acas un c eluü üi chiar el are grij de el. de miücare. cât se joac üi cu cine se joac ): Acorda i timp suficient üi spa iu ambiental într-un mediu curat üi securizant unde jocul s fie o experien benefic üi sigur (Copilul trebuie s se joace într-un spa iu curat.). accesibile.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 4. Mediul de înv are z Centrul de activitate Art z Centrul de activitate Bibliotec z Centrul de activitate ûtiin e z Centrul de activitate Construc ii z Centrul de activitate C su a P puüii z 42 Centrul de activitate Jocuri de mas .

• dezvoltarea capacit ilor üi atitudinilor în înv are. de socializare. 3 Prin organizarea spa iului grupei pe centre de activitate procesul de înv are este unul activ. în scopul oferirii unor experien e de înv are cât mai diverse üi a unor con inuturi circumscrise de cele 5 domenii experien iale. Noi. individual. copil/adul i. p rin i). educatoare. cerin ele lui pentru educa ie sunt diferite. fiind noi înüine parte integrant a acestuia (Viorica Preda. care s invite copiii la joc üi activitate. suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de înv are. în perechi sau în grupuri mici. securizant . • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. 3 Acest tip de organizare permite dezvoltarea liber a copilului pe domeniile de dezvoltare: • dezvoltare fizic . • dezvoltarea socio-emo ional . 3 Este bine s oferim situa ii variate de joc üi activitate. în general. De aceea. s n tate si igiena personal . 2000). interesele üi dezvoltarea lui global se refer la crearea unui mediu educa ional adecvat. care s permit dezvoltarea liber a copilului si s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. cu adul ii. educatoarele. dup ce copilul a parcurs deja câteva etape de formare (de la naütere la 3 ani). Putem concluziona c va trebui s cre m o sal de clas atractiv . educa ia adresânduse fiec rui copil în parte üi nu copiilor. Fiecare 43 . func ional . 3 Simpla prezen a unor factori de mediu nu este suficient ca ea s determine transformarea universului psihic al copilului. deoarece nevoile copilului. • dezvoltarea limbajului. stimulându-i dezvoltarea sub toate aspectele. Pentru a r spunde cerin elor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile men ionate mai sus. pl cut . a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. Chiar dac el nu este men ionat üi descris precum celelalte centre. To i copiii înva cel mai bine prin contactul activ cu mediul üi cu cei din jur (colegi. dac nu apare interac iunea dintre aceüti factori üi copil/copii. nu înseamn c nu pate fi amenajat. cu al i copii. 3 Mediul fizic trebuie gândit aüa încât s putem sesiza dinamica proprie a fiec rui copil üi s oferim posibilitatea dezvolt rii lui armonioase. 3 Mediul social este la fel de important ca üi mediul fizic creat. fiind un centru de activitate foarte important pentru dezvoltarea copilului. care integreaz diferite domenii de cunoaütere üi experien e de înv are1: 1 Un alt centru de activitate care este recomandat a fi amenajat în sala de grup este cel de Nisip üi ap .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Una dintre condi iile esen iale ale aplic rii unui curriculum centrat pe nevoile. spa iul s lii de grup va fi organizat pe centre de activitate. este bine s inem seama de urm toarele aspecte : 3 Gr dini a este spa iul în care realiz m educa ia timpurie. unde ei s se simt st pâni üi în siguran . în care copiii interac ioneaz direct cu materialele.

p rin i pe tot parcursul abord rii acesteia . prin joc. unele centre putând avea caracter permanent. altele putînd fi deschise doar pentru anumite activit i. Putem amenaja un panou. o etajer . copii-educatoare sau al i actori implica i în educa ie (profesori pentru activit ile op ionale. Vom desf üura activit i pl cute üi interesante üi vom observa manifestarea unei atitudini relaxante üi în interac iunile copii-copii. putem crea o atmosfer de înv are spontan . cât üi de p rin i. 44 . o m su üi vom expune elemente ce sugereaz tema de studiu üi care urmeaz a fi completate de c tre copii. putem g si multe idei pentru ca materialele amplasate în zonele amenajate s stimuleze üi s amplifice procesul de înv are. Gândind creator. dar putem ini ia üi desf üura üi activit i tematice care s contribuie la atingerea obiectivelor cadru üi a celor de referin . Acesta poate fi plasat la intrarea în clas . Tot aici putem aüeza “Cutiu a cu întreb ri” pe care copiii le pun în leg tura cu tema propus üi la care urmeaz a g si r spunsuri împreun cu colegii. pentru a putea fi v zut atât de copii. p rin i. asigurând posibilit i de op iune pentru copii. astfel încât aceütia s poat ini ia propriile lor activit i de înv are. p rin ii. Prin distribuirea materialelor pe centre de activitate. bunici ) . fra ii mai mari. pentru parcursul zilei / s pt mânii. trebuie s rezerv m un loc pentru centrul tematic (reprezentat imagistic sau chiar cu mesaje scrise).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ~ Bibliotec ~ ûtiin ~ Art ~ Joc de rol ~ Jocuri de mas ~ Construc ii În aceste zone vom organiza jocuri si activit i liber alese. educatoarea. amenajeaz spa iul grupei în func ie de condi iile fizice de care dispune. educator. Când gândim amenajarea spa iului educa ional.

pictur . carton de diferite culori. sârm . activit i practice . periu e pentru stropit. acuarelele üi pasta de modelat s nu fie toxice . vase pentru ap . ziare. aracet. Putem afiüa planüe model. halate. scobitori. resturi din material de piele. palete. lut moale. buc i de sticl ülefuite. coc ). cu posibilit i de depozitare a materialelor necesare. 45 . fire din lân . pentru a nu-üi p ta h inu ele üi totodata se creeaz o atmosfer de “atelier”. pânz . eboüoare. dar si de expunerea lucr rilor realizate . pensule. materiale din natur . be e de chibrituri. aüezate la îndemâna copiilor. ¨ Activit i practice: coli glacee. de bun calitate. modelaj. pictur : creioane colorate. aracet. reviste. carioca. lipici.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Art În acest centru de activitate vom desf üura activit i de desen. dopuri. planüete. pl ci faian . forme de diferite modele. be iüoare. Il vom stabili într-un loc luminos al clasei. üi albume de art . sec iuni dintr-un trunchi de copac. creioane negre. s nu fie periculoase ( foarfece cu vârf ascu it ). suporturi pentru desen –pictur . be iüoare. cutii de chibrituri. frunze pentru amprentare. palete. argil . coli desen. es turi r rite. hârtie de impachetat. ceracolor. blan . üerve ele. forme üi dimensiuni. diplome ob inute de preücolari la diferite concursuri. ¨ Modelaj : pasta de modelat ( plastilin . üabloane. acuarele. reproduceri.Este bine s existe sor ule e. foarfece. coli colorate de diferite forme üi dimensiuni. buc i de pânz . Materialele de lucru trebuie s fie suficiente. ütampile. Materiale sugerate: ¨ Desen .

pot ob ine siluete de animale sau orice alte forme plastice prin amprente de culoare ale frunzelor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În acest centru copiii pot combina tehnici specifice artei plastice cu cele ale activit ii practice. trebuie s le asigur m timpul üi materialele necesare. folosind afirma ii înconjur toare: • Cum ai f cut aceasta? • Ce mai po i ad uga ca s foloseüti tot spa iul colii de desen? • Ce elemente ale lucr rii i i plac cel mai mult? • Ce culori ai amestecat pentru a ob ine acest frumos portocaliu (roz etc. formele ob inute. o lipesc.Ce ai desenat aici?” sau . procesul de crea ie. Pentru aceasta. având grij ca fiecare copil s fie apreciat. Vom schimba lucr rile destul de des. modul în care s-a folosit spa iul suportului de lucru. pot decupa forme pe care le aüeaz pe suport. ütiut fiind faptul c prin expunerea lucr rilor sus inem procesul de crea ie üi r spl tim efortul copiilor. apoi picteaz toat suprafa a . liniile trasate. c nu este în eles. deoarece copilul poate fi dezam git.. apoi pot decupa formele pictate . Este bine s evit m întreb ri de genul . etc. ghindelor elemente din plastilin . contureaz formele cu cear . ob inând diverse figurine. pot ataüa castanelor. pot picta.Ce reprezint desenul t u?”. le suger m teme. stropesc suportul cu ajutorul unei periu e imbibat în tempera. pot rupe / decupa hârtie de ziar. instrumentele de lucru întrebuin ate. Lucr rile pot fi individuale. Vom pune întreb ri care subliniaz tehnici. comunicarea prin intermediul culorilor üi al simbolurilor grafice üi au un efect puternic asupra încheg rii comunit ii de înv are. iar exemplul personal este foarte important. caz în care se eviden iaz colaborarea. palmelor. 46 . dar pot fi üi produsele unor grupuri de copii. pot picta modelajele ob inute din coc . creându-i sentimentul c ceea ce a f cut nu este destul de bun. Educatoarea poate influen a procesul de crea ie al copiilor prin aten ia acordat üi prin comentarii despre culorile folosite.)? Spa iul de expunere a lucr rilor trebuie s fie într-un loc vizibil üi nu foarte aglomerat. Un aspect de mare importan este formarea la copii a deprinderilor de a face ordine la locul unde lucreaz . iar când ridic formele decupate rezult o lucrare deosebit . Astfel.. Ii îndrum m cu privire la tehnicile de lucru. dar nu impunem modele.

de creare de poveüti noi dup diverse imagini. crearea de c rticele. Centrul de activitate bibliotec se stabileüte într-un col cât mai intim üi relaxant. 4 Se cultiv interesul üi respectul fa de carte. 4 Se dezvolt cursivitatea. 4 Se încurajeaz dorin a copilului de a citi (imagini). de recitare de poezii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Bibliotec În acest centru copiii desf üoar activit i din sfera limbajului üi a comunic rii. 4 Se îmbog esc cunoütin ele despre lume üi îüi extind vocabularul. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme de exprimare: imagini. convorbiri. având în vedere urm toarele aspecte: 4 Se dezvolt în elegerea simbolurilor (imagini üi litere care reprezint cuvântul vorbit). cuvinte. de povestire. coeren a exprim rii. mai departe de centrele active (Construc ii. capacitatea de relatare a evenimentelor. simboluri . un centru foarte important. de compunere de poezii sau ghicitori. jocuri de rol sau dramatiz ri. Nisip üi Ap ) 47 . 4 Se dezvolt imagina ia prin povestiri üi repovestiri.

La grupele mari/preg titoare. s mergem cât mai des în acest centru. s gândeasc în mod critic. televizor. nu doar pasiv. s le citim. copiii pot interpreta roluri din basmele üi poveütile îndr gite. ¨ coli. s r sfoim împreun c r i. ƒ s folosim o voce cald . scene din poveütile cunoscute pictate de copii. copiii pot scrie etichete. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme (imagini. dar üi deprinderi de exprimare în scris. ¨ caiete. ¨ raft pentru c r i . Tot aici vom desf üura unele jocuri-dramatiz ri. ¨ imagini din poveüti. ¨ scaunul povestitorului. 48 . aceasta urmând în mod firesc lecturii. repovestirilor. expresiv . pot ilustra paginile pe care le pot capsa pentru a realiza c rticele. ƒ s -i stimul m copiii s asculte activ. fiüe de lectur . simboluri. manifest m pl cere pentru lectur üi copiii vor dovedi interes sporit pentru bibliotec . Efortul personal îi face s pre uiasc üi mai mult c r ile. cuvinte). O cerin important este aceea de a deprinde copiii s utilizeze cu grij materialele puse la dispozi ie. video. pot scrie poezii scurte. s vin cu solu ii noi. completeaz fiüe de lectur . ecusoane reprezentând diferite personaje sau costume simple ( pelerine divers colorate). Este necesar s schimbe periodic c r ile din bibliotec .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ covor. ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ c r i de colorat. Dac noi. tabla magnetic . ¨ perni e. ¨ cuburi cu poveüti. computer. de a li se cultiva sentimente de pre uire fa de carte üi de autorul acesteia. Cu ajutorul câtorva m üti. ¨ instrumente de scris. un ritm adecvat. ¨ cd-uri cu muzic üi poveüti Este foarte important s sprijinim dezvoltarea copilului în acest centru având în vedere urm toarele aspecte: ƒ pozi ia confortabil a copiilor pe perni e în jurul educatoarei. În acest centru se exerseaz îndeosebi limbajul. încurajându-i s continue povestea. s st m lâng copii. imprimant . educatoarele. ƒ s folosim ilustra ii pe care copiii le vor comenta.

lup . instrumente de scris. educa ie ecologic ). activit i matematice. ¨ colec ie de roci. tangram). monede.). deoarece oamenii înva cel mai bine lucrând. m surare etc. peüter .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate ûtiin e Este centrul în care se desf üoar activit i din aria experien ial ûtiin e (cunoaüterea mediului. comparare. seriere. Trebuie s stimul m cooperarea üi înv area activ . planüe cu imagini de la poli. exploreaz üi comunic pe baza celor observate. Tot în acest centru vom afiüa calendarul naturii pe care îl vom completa zilnic cu ajutorul copiilor. Spa iul destinat acestor activit i este prev zut cu etajere pentru expunerea diverselor materiale . facilitându-se rela ionarea pozitiv . semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare.Acestea se expun pe rând. înva s lucreze cu ceilal i. Copiii care înva prin cooperare. ordonare. rigle gradate. ierbar. ov z. deüert. temporale) üi a opera iilor prematematice (grupare. unde copiii experimenteaz . ecuator. Capacitatea de cooperare este cunoscut din ce în ce mai mult ca o necesitate. 49 . Copiii înva s aib in iativ üi sunt stimula i s fie curioüi. termometru. lantern . orz. clasificare. crengu e înflorite. spirtier . magne i. rela iile spa iale. coli. În acest centru de activitate dezvolt m abilit i de înv are independent . descoper . cântar. dar üi mai târziu. înmugurite. semin e grâu. bancnote. Scopul acestora este dezvoltarea capacit ilor de cunoaütere üi în elegere a mediului înconjur tor üi de rezolvare a situa iilor problematice cu care se confrunt în via a de zi cu zi üi mai apoi la ücoal . t vi e. pahare. pentru a nu se produce aglomerare. despre univers. l di e. probleme ilustrate. metru de croitorie. etc. ¨ forme geometrice (truse logi II. acvariu. iar prin schimbarea periodic se stârneüte interesul copiilor pentru a le explora. insectar. salin . cântar. set de eprubete. microscop. Materiale sugerate: ¨ ghivece. ¨ seturi de c r i. Aici încuraj m dezvoltarea gândirii logice (rela iile cauzale. atât pentru rezultatele bune în înv are. etc. mijloace de transport üi locomo ie.

prin folosirea în comun a cuburilor. scoici). 3 l di cu nisip üi forme (acolo unde este posibil se pot amenaja în interior. Este o zona preferat de b ie i. Se dezvolt în domeniul socio-emo ional. numind. . dar cel mai indicat este în curte 50 . dar trebuie stimulate üi fetele s participe pentru importan a pe care o au jocurile de construc ii în dezvoltarea tuturor copiilor. Materiale sugerate: 3 cuburi din lemn 3 cuburi din plastic 3 rotodiscuri 3 lego 3 betiüoare 3 cutii de chibrituri 3 materiale din natur ( ghinde. frunze presate. de aceea trebuie plasat lâng alte centre active.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Construc ii Centrul de activitate destinat construc iilor este unul dintre cele mai frecventate de copii. conuri. descrierea construc iilor. copilul îüi dezvolt gândirea prin rela iile cauzale üi spa iale pe care le stabileüte între obiecte üi rezolvarea unor situa ii pe care le întâmpin în realizarea construc iei. prin atitudinea de negociere. Trebuie s oferim spa iu suficient de plasare a construc iilor de miücare üi de depozitare a jocurilor. paie. nuiele. coordonarea ochi-mân üi în domeniul limbajului prin comunicarea de idei. etichetând unele construc ii etc. Construind. în planul dezvolt rii fizice prin dezvoltarea musculaturii. castane.

brut rie ¨ trus coafor ¨ trus medic ¨ trus de electrician ¨ trus de mecanic 51 . s le expunem üi s fie p strate pentru o vreme. aüa încât s poat fi strânse cu uüurin üi aüezate în locurile stabilite împreun . pozi ii spa iale. Jocurile desf üurate aici dezvolt în special domeniul socio-afectiv al limbajului üi al comunic rii. ferme. sugerându-le roluri pe care le vor îndeplini când vor fi adul i . apelând la cunoütin e despre form . cl diri. numera ie. În cadrul jocurilor de construc ii putem solicita copiilor s foloseasc numai piese mari/roüii/de formele cerute sau s adune câte trei cuburi deodat . în func ie de spa iul clasei. la nivelul privirii copiilor. pe care o putem amenaja în diferite forme (din lemn. culoare. al s n t ii üi igienei personale. oraüe. cel pu in pentru început. sate. s le aüeze unul lâng altul. deoarece produsele rezultate în acest sector nu pot fi p strate pentru foarte mult timp. s fie fotografiate üi chiar premiate. care s le stimuleze jocul (blocuri. delimitate prin pere i din pânz ). z Centrul de activitate C su a P puüii (Joc de rol) Col ul C su ei (sau Col ul p puüii) reprezint o c su în miniatur . s apreciem construc iile. dar este bine s fie coopta i üi b ie i . etc. Este centrul preferat de feti e . Este important ca noi. educatoarele. Este bine s aüez m pe perete. Materiale sugerate ¨ p puüi ¨ truse de buc t rie. imagini sugestive. unul peste cel lalt.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materialele puse în acest centru nu trebuie s fie foarte numeroase. m rime. dar üi cel senzorial.).

de ascultarea opiniilor altora. üi al limbajului üi comunic rii. În astfel de jocuri copiii înva despre ei. • perseveren a üi sentimentul de bucurie la finalizarea unei sarcini.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ ¨ ¨ ¨ halate sor ule e b sm lu e bonete ¨ costume specifice unor personaje din poveüti Aici este îndeosebi spa iul jocurilor simbolice. fizic. dar s putem interveni cu sfaturi. despre familie. aüezare în ordine. trebuie s fim prezente. luând üi noi diferite roluri. triere. educatoarele. Acest gen de jocuri îi preg teüte s fie adul i în multiplele roluri pe care le au adul ii (gospodine. • coperarea în realizarea unor produse colective 52 . p rin i. de colaborare. • deprinderi de îmbinare. num rare. punere în coresponden . • musculatura mic . idei. z Centrul de activitate Jocuri de mas Centrul jocurilor de mas este preferat atât de b ie i cât üi de feti e prin diversitatea materialelor folosite üi care le dezvolt în domeniul afectiv. de disciplin în grup. m rime. Noi. salaria i). • percep iile despre culoare. • capacitatea de discriminare vizual . de toleran . construindu-se astfel conduite sociale de apartenen la grup. astfel : • coordonarea ochi-mân . cognitiv. clasificare. aüa încât s nu-i stingherim. form . despre societate. • capacitatea de a rezolva situa ii problematice.

sâmburi. ûi aici se recomand imortalizarea aspectelor demne de apreciat. aüa încât copiii s üi le poat alege în func ie de tema aleas sau propus . Ca üi în cazul celorlalte centre de activitate. trebuie s observ m copiii în timp ce se joac .care se preteaz la sortare üi combinare: semin e. 53 . dup cum este cazul. deoarece jocurile copiilor în acest spa iu pot furniza informa ii valoroase despre aceütia üi astfel educatoarea poate interveni în ameliorarea unor probleme care apar.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ jocuri lego jocuri în buc ele cu diferite grade de dificultate jocuri incastre cu diferite forme cuburi mici colorate domino / loto cu imagini c r i de joc diferite materiale adunate impreun cu copiii. în cutii – coüule e speciale. boabe Materialele trebuie p strate în ordine. puse la loc vizibil. etichetate. La sfârüitul jocului copiii iüi vor expune lucr rile sau vor depozita piesele. pietre.

poezia „Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an (sau la alegere): Am c püor cu p rul cre . Putem ini ia exerci ii senzoriale. flori. 2. 54 . dar tare – Dou mâini de lucru are ! ûi mai am dou picioare . Tot aici putem cînta un cântecel despre diverse p r i ale corpului. la m mica. Limb üi din i în guri – ûi mi-i sp l cu-o periu ! Dou n ri. Centrul de activitate – ûtiin În acest centru punem la dispozi ia copiilor siluete de b ie i üi feti e üi jetoane cu obiecte de îmbr c minte üi înc l minte. Ochii-mpodobi i cu gene. privi. fructe. lungimea bra elor etc.dreapta – cum imi place ! Trupul meu – azi . Când în juru-mi se vorbeüte ! Gâtul. studia. colea-n n suc. S-o ajut üi pe bunica ! Prezent m copiilor ghicitori despre organele de sim . realizând file pentru c rticica individual . autor Elena Butunoi). punându-i în situa ia de a recunoaüte prin sim uri gustul/mirosul/forma unor alimente. Mai putem folosi instrumente de m surat (rigla gradat . Ce miresmele-mi aduc ! Urechile-mi dau de veste. hran . Se pot utiliza poze cu corpul uman apar inând mai multor rase üi etnii. sau îüi pot astupa urechile pentru a utiliza celelalte sim uri. tocmai pentru a ar ta c sunt asem n tori deüi diferi i. Le putem lega ochii pentru a utiliza auzul. Buna zice c -s iste ! Pe obraji am doi bujori Ochi senini üi rotunjori. compara. Copiii pot selecta üi ataüa imagini corespunzatoare siluetelor primate. legume. Copiii iüi pot m sura lungimea piciorului. etc. Putem utiliza enciclopedii sau alte c r i care con in imagini ale corpului uman. capul mi-l întoarce – Stânga. Arcuite am sprâncene.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemplu de valorificare a mediului de înv Tema: Ce üi cum sunt vreau s fiu Subtema: B iatul üi feti a are la grupa mare 1. Solicit m ajutorul ücolarilor pentru a scrie împreun cu copiii grupei ghicitori üi poezii. mirosul sau pip itul. metrul de croitorie) üi lupe pentru a m sura. obiecte de imbr c minte üi îi punem în situa ia de a crea sau a c uta üi ei ghicitori pe tema dat . Centrul de activitate Bibliotec Asigur m c r i ce con in înforma ii üi imagini cu corpul omenesc (exemplu: Tom üi Tina. mic. Ca s-alerg la fiecare : Când la tata.

dragi copii. Nasta .” 3. Propunem copiilor s realizeze amprenta palmei üi a piciorului.autoportret . V d p puüi üi juc rii. Pot realiza colaje sau s modeleze din plastilin corpul uman. Putem folosi tehnica amprent rii pentru a realiza imprimeuri necesare confec ion rii h inu elor pentru p puüi. Limba üi cu cerul gurii Imi spun gustul pr jiturii. Toate aceste lucr ri le putem uni pentru a realiza o c rticic individual . fra i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Tot aici putem folosi o poezie. Centrul de activitate Art Pe panoul de afiüare a lucr rilor putem aüeza poze ale copiilor üi ale familiilor lor care s -i stimuleze pe copii pentru a realiza teme ca: . bunici. care prin con inut îi va ajuta s g seasc r spunsuri la întreb rile adresate prin fiüa de mai jos : Sim urile. realizând astfel portret de copil (b iat/feti a) sau o c rticic cu numele „Cine sunt eu?” La sfârüitul s pt mânii îi putem sf tui s ofere aceste c rticele persoanelor dragi (p rin i. Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori.Eu cu ochii. prieteni. de N. 55 . colegi de grup ).portretul prietenului/prietenei mele. Coperta acesteia o pot realiza folosind tehnica haüur rii üi a lipirii unor elemente. Cu urechile oricând Aud fiece cuvânt..

s fie în rela ii de întrajutorare. înva s comunice eficient cu al ii üi pot g si activitatea educativ mult mai atr g toare üi mai motivant . stimulandu-i s ini ieze jocuri în perechi/ în grupuri mixte.. Asumându-üi responsabilit i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. 56 . copiii îüi formeaz deprinderi adecvate de interac iune social . B ie ii pot üi ei înüira m rgele üi br ri pentru a le d rui colegelor din grup . rotodiscuri üi s le suger m teme precum: ƒ C su e pentru pitici ƒ Cartierul meu ƒ Leag nul feti ei/b ie elului ƒ P tu pentru bebeluüi Este bine s urm rim ca grupul de copii care particip s fie mixt. s coopereze în realizarea construc iilor propuse sau liber alese. lego. Centrul de activitate Construc ii Putem pune la dispozi ia copiilor cuburi din lemn. Centrul de activitate Jocuri de mas Pornind de la con inutul poeziei . 6. Tot aici. pot propune schimbarea materialelor sau teme ce pot fi abordate. Activit ile desf üurate pe centre ofer posibilit i multiple de abordare a domeniilor experien iale. Educatoarele împreun cu p rin ii üi copiii pot participa la amenajarea üi dotarea centrelor. conform temelor: ƒ De-a familia ƒ De-a croitorii/croitoresele ƒ De-a brutarii ƒ De-a coafeza/frizerul Urm rim îndeaproape comportamentul copiilor. copiii pot înüira m rgele pentru a realiza accesorii vestimentare. Centrul de activitate – Col ul c su ei Putem oferi copiilor posibilitatea de a folosi materiale.Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an prezentat la Centrul Bibliotec putem confec iona puzzle-uri (siluete de feti e üi b ie i). 5. iar copiii le pot completa cu p r ile ce lipseau. rela ionarea acestora.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interac iunea cu copilul üi dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup z z z Recunoaüterea unicit ii copilului. s se dezvolte s n tos üi s înve e. are nevoie de sprijin pentru a progresa. dar îi deosebeüte ritmul în care dezvoltarea lor se petrece. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Formarea üi respectarea independen ei. are neîn elegeri. miüc rile îi sunt neîndemânatice. Important este s nu neglij m niciun domeniu de dezvoltare. Andrei este „peste anii s i”. ƒ de sprijinul nostru ca s creasc . din punct de vedere al limbajului üi al dezvolt rii cognitive. Dar ulterior poate avea perioade de stagnare. În rela iile cu ceilal i copii. Exist . ƒ de hran bun . To i copiii cresc üi se dezvolt parcurgând aceleaüi etape. intelectual. de cinci ani. Progresele copiilor trebuie privite individual. pentru c toate influen eaz dezvoltarea global a copilului. autonomiei copilului Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Fiecare copil este diferit. social. Astfel c a face compara ii între copii pentru a-i evalua nu este indicat. dar în privin a altor domenii de dezvoltare. toate fiind strîns legate între ele üi influen ându-se reciproc! Un copil la un moment dat poate înregistra salturi mai mari în dezvoltare într-un anumit domeniu decât alt copil. emo ional. cu siguran . cea mai mare parte a timpului o petrece aplecat peste c r ile de poveüti. Dezvoltarea se realizeaz pe mai multe domenii: fizic. cunoaüte literele üi încearc s citeasc . înva iute concepte noi. de aceea aten ia va fi concentrat asupra situa iilor üi sarcinilor care stimuleaz dezvoltarea în respectivele domenii. îüi utilizeaz corect cunoütin ele. De exemplu: Andrei. ƒ au nevoie de securitate. are un vocabular uimitor „vi ica este o vac în devenire”. câteva lucruri esen iale comune tuturor copiilor: ƒ au nevoie de dragoste. pentru c ele se petrec în ritmul lor propriu. Concluzion m c . 57 . acest lucru este ceea ce îl face s fie special. iar la joc.

copilul este egocentric. pentru copil este evident c lumea con ine üi alte persoane decât cele cu care este el obiünuit üi în care are încredere.„Andy. sistematic üi competent . stimulat. acesta este jocul paralel. Toate acestea ne atrag aten ia îndeosebi asupra domeniului de dezvoltare socio-emo ional üi în plan cognitiv. Andy! Eu ütiu c po i s termini cabana. z Recunoaüterea unicit ii copilului. Unele aspecte ale dezvolt rii sale nu au fost suficient stimulate Un copil este o persoan integral . ™ În gr dini (dac nu a fost frecventat vreun serviciu de educa ie timpurie pân în 3 ani) se pun bazele : 9 primei forme de educa ie organizat . micile cuceriri ale lui: ”Ce frumos ai construit pân aici. se joac al turi de ei. Copilul trebuie încurajat. 9 socializ rii copilului 9 dezvolt rii copilului la maximum de poten ial de care dispune. Aici intervine rolul nostru în a aprecia copilul: „Andy. Va înv a s coopereze üi s arate simpatie. dup aproximativ un an.” Lumea copilului este în schimbare…intrând în gr dini . îi este greu s fie atent la ceva pe o perioad mai lung de timp. coopereaz în jocuri üi în activit i. sau s aütepte rândul atunci când regula o cere. Deüi manifest entuziasm în cele mai multe activit i. nu ai reuüit s termini cabana”. Dac -i suger m cu delicate e s se al ture celorlal i copii . Când soseüte în gr dini . Ca s -i dezvolt m aceast personalitate. „Fugind dup stele copiii se izbesc de lume.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Andy este un b ie el de cinci ani.” Astfel de rela ionare creeaz fundamentul interac iunii copilului cu educatoarea.o apreciere negativ care d uneaz rela ion rii cu copilul üi diminueaz încrederea în adul i. ca adul i. toat lumea îl simpatizeaz pentru c este prietenos üi dr gu . trebuie s asigur m cele mai bune condi ii pentru dezvoltarea s n toas üi plenar a copilului üi de aceea sunt recomandate câteva principii de baz ale interac iunii dintre educator üi copil. de aceea. vrei s -i aju i pe Marcel üi pe Radu s construiasc o caban la fel cu a ta?” el se va al tura bucuros. trebuie s avem în vedere toate aspectele dezvolt rii sale. Dar nu ascult o poveste un timp mai îndelungat. S -i l ud m üi s -i încuraj m pe copii üi o s -i vedem înflorind! 58 . acelaüi copil îüi va da toat silin a pentru a se conforma unor reguli stabilite pentru a-i face pe plac adultului. Noi. interac iunea cu fiecare copil trebuie s reflecte aceast unicitate. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Fiecare copil este unic üi. nu reuüeüte s termine ceea ce începe. ™ Activit ile de socializare din gr dini se sprijin pe cunoaüterea copilului despre sine însuüi. despre ceilal i üi despre lumea din jurul s u. nu se joac împreun cu ceilal i. puterea de concentrare este limitat . apreciind de fiecare dat comportamentele pozitive. în primul rând p rin ii.

este vârsta întreb rilor „cum”. pentru c a câütigat echilibru üi st pânire de sine. Mai pune întreb ri.i ar t?”. capacitatea de a stabili contacte se flexibilizeaz .” În urm torul an de via . ast zi ai realizat o lucrare aüa de frumoas ! Ai decupat pe contur. S încuraj m copilul în eforturile sale! S apreciem fiecare din realiz rile sale cu tot interesul üi entuziasmul pe care îl merit noile achizi ii ale copilului: „Miruna. numele lui: „Adelina. r spunde tu!”. Copilul de patru ani se g seüte într-o perioad important de acumul ri. cere de la noi respectarea unor condi ii: „ „ „ „ S manifest m empatie (a vedea lumea cu ochii copilului) . ce frumos te-a îmbr cat mama ta ast zi!” 9 s -i acord m aten ie copilului când acesta vorbeüte. dar nu mai exagereaz în manifest ri. S -i respect m prin ceea ce facem. În general. S ne ridic m la nivelul de în elegere a adev rului „copil resc”. ai lipit f r s murd reüti. ast zi o s te duc m tuüa în parc?” 9 s identific m ceva pl cut la fiecare copil. În gândul copiilor. f r îns a-i cere perfec iune 9 s nu-i tr d m încrederea. la copii se manifest o puternic dezvoltare. 59 . cât üi în modul de manifestare verbal . vrei s . Convingerea ta vine din încrederea în al ii! Câteva idei ce ne pot sprijini în în elegerea copilului: „ „ „ „ „ În jurul vârstei de trei-patru ani. prietenos üi interesat: ”Livia. 9 s comunic m cu copiii frecvent de-a lungul zilei.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani A respecta copilul înseamn : 9 s ne adres m copilului folosind întotdeauna ca apelativ. Aceasta se observ atât în ac iunile lor. Comunicarea pe care o avem cu copilul s se realizeze pe baza dorin ei noastre de a cunoaüte specificul individualit ii lui. to i oamenii sunt la fel. doar astfel vom putea fi respecta i. copilul se integreaz copiilor de aceeaüi vârst . 9 s -l încuraj m pe copil când acesta încearc s fac ceva. copleüit de propriile achizi ii üi din nevoia de confirmare a exactit ii lor. de fiecare dat când comunic m cu el: „Teo. Din punct de vedere social. „ûtiu cum s fac o barc de hârtie. ai aüezat frumos în pagin . interesele copilului se l rgesc considerabil. împreun cu care planific üi realizeaz diferite activit i. Cu cât îi cunoaütem üi îi în elegem mai bine cu atât mai uüoar ne este sarcina de adult în preajma lui.adic s ne plas m imaginar pe pozi ia copilului pentru a în elege mai bine „EU-ul” lui. îüi împ rt üeüte informa iile oricui doreüte s -l asculte: „Pot s scriu üi eu o scrisoare?”. o tr s tur important este imagina ia deosebit de vie. Comunicarea de la egal la egal. „de ce” üi a fanteziilor.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Cum s vorbim cu copiii:

3 3 3 3 3 3 3

S vorbim cu copiii, folosind o voce blând ; s ne uit m în ochii lui când vorbim, s ne adres m pe prenumele lui cu c ldur , dar üi cu fermitate când este necesar stabilirea unor limite. Copiii înva prin exemple: modul în care vorbim üi rela ion m cu al i adul i, îi va înv a pe copii la fel de mult ca ceea ce spunem. R bdarea noastr , buna dispozi ie, toate vor fi transmise în mod natural copiilor prin comportamentul nostru. S le ar t m c sunt importan i pentru noi: fiecare copil are nevoie s ütie c el este cineva special „Bun diminea a, Adelina! Ce fusti frumoas ai! S ne facem timp în fiecare zi s vorbim cu fiecare copil! O propozi ie sau dou , spuse numai pentru el, va ajuta la stabilirea unor rela ii calde între el üi noi: „Bun diminea a! Ai lipsit ieri; ce s-a întâmplat? ûtii ce dor ne-a fost de tine?” S l ud m copilul pentru încerc rile lui de a face ceva, indiferent de rezultatul ob inut: „Foarte frumos, Aura! Pentru c ai încercat s desenezi

Scufi a Roüie.”
Încercare üi eroare, experiment ri ce par absurde, caraghioase - tras ri de linii tremurate üi inegale, a colora soarele în albastru, pentru c „aüa e mai frumos”, toate acestea sunt erori fericite ale dezvolt rii copilului. S -l cert m sau s râdem de copil pentru aceste erori, este o descalificare pentru meseria noastr . A cunoaüte copilul, a-l respecta, a-l încuraja – iat calea corect a educatorului bun.

z Formarea üi respectarea independen ei, autonomiei copilului
Începând de la vârsta de doi ani, când copilul se dezvolt în planul limbajului, expresivit ii, motricit ii, toate acestea îi confer o mai mare încredere în for ele proprii; copilul, începe s manifeste primele semne de independen ; nu renun îns la ajutorul p rin ilor. Este perioada crizelor de furie, când noi üi p rin ii suntem atât de încerca i. Este perioada în care copilul conütientizeaz c a dobândit unele abilit i üi doreüte s demonstreze acest lucru, îns constat üi c nu poate fi total independent, ceea ce determin o stare de conflict interior. El îüi doreüte s fie mare... o Independen a este dorin a copilului de a ac iona în via în func ie de experien a lui. De aceea se spune: „Dac -i doreüti binele copilului, las -l s se descurce f r tine”. o Copiii au nevoie de libertate, dar de o libertate între anumite limite. S le d m posibilitatea s fac alegeri, astfel încât ei poat începe s înve e s ia decizii. Pentru aceasta, trebuie s limit m num rul de alegeri, numai acelea acceptabile; de exemplu: copilul nu este liber s umble nesupravegheat în afara clasei. Nu este liber nici s nec jeasc alt copil, ori s -i strice lucrarea. o Copilul este liber s aleag între a picta un tablou, a se juca cu niüte cuburi, ori a încerca s potriveasc culorile într-un joc de mas . Acestea sunt alegeri acceptabile. o Manifestând independen , copilul îüi p streaz pozi ia proprie, fiindc o consider corect . Independen a se manifest în situa ii critice. o Când apare o situa ie conflictual între experien ele proprii ale copilului üi comportamentul p rin ilor, al adul ilor din jurul lui, conflictul iscat genereaz independen a copilului.

60

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
o o Trebuie s conütientiz m faptul c la vârsta de cinci üase ani se schimb structura comunic rii cu copilul. În diferitele activit i (joc, vorbire, construc ii) prin colaborare, cooperare se valorific rela iile de egalitate, parteneriat. La început copilul înva prin imita ie, care treptat este înlocuit cu elemente ale atitudinii critice fa de ac iunile p rin ilor, educatoarei, apar primele forme de comportament independent. La formarea acestui tip de comportament, contribuie stilul de comunicare practicat de noi, educatorii.

Modalit

i de stimulare a independen ei copilului:

• • •

Atunci când comunic m cu acest copil, ne adres m ca unei persoane care va încerca s egaleze prin ceva adultul, conferind copilului încredere în for ele üi cunoütin ele proprii: s rug m copiii s ne ajute la preg tirea s lii de grup , a centrelor, împ r ind materiale, ustensile, juc rii; este ajutorul nostru de educatoare. De aceea momentele de tranzi ie dintre activit i constituie oportunit i naturale de înv are pentru copii. Iar prin acest rol ar trebui s treac cât mai mul i copii, dându-le üansa s se simt utili üi necesari, s -üi demonstreze c üi ei pot s fac ceea ce face adultul üi c sunt de încredere. Îi vom încuraja s se îmbrace üi dezbrace singuri la vestiar S le permitem s -üi aleag mâna cu care deseneaz , nefor ându-i s o schimbe. S le oferim o gam de op iuni acceptabile : o ce carte s priveasc ; o cu ce juc rii s se joace; o ce s deseneze sau picteze; o ce colaj s realizeze la tema dat ; o ce materiale s foloseasc ; o cu care dintre copii s lucreze, evitând situa iile stânjenitoare, poten ial de excludere a unora din diverse motive. Acceptând diferen ele dintre copil üi adult, evitând s -i impunem o „manier adult ” de comportament üi cunoaütere, trebuie s accept m üi varia iile care exist în cadrul aceluiaüi nivel de vârst üi s consider m naturale diferen ele dintre copii.

Sinceritatea copilului este total .
• Când soseüte în gr dini , copilul, în general, are o imagine pozitiv despre sine, pentru c p rin ii au aceast imagine. La gr dini , imaginea pozitiv despre sine trebuie s accepte imaginile celorlal i copii despre ei înüiüi üi trebuie s coexiste cu acestea. Imaginea pozitiv de sine încurajeaz înv area. Egalitatea üi cooperarea nu se câütig uüor. E sarcina noastr s orient m copiii spre integrarea cu uüurin între copii, s aplan m eventualele frustr ri. Treptat, activit ile din gr dini ocup un loc tot mai important în via a copilului, se stabilesc leg turi relativ constante. Socializând, copilul îüi dezvolt limbajul, care are un rol important în evolu ia inteligen ei, precum üi a întregii personalit i.

• •

61

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• De ce punem accent pe limbaj? Pentru c func ia cea mai vizibil a limbajului este socializarea. Limbajul este un mijloc de comunicare, dar üi un foarte important mijloc de stabilire üi men inere a rela iilor cu al i oameni.

Interac iunea copil-educatoare se construieüte în jurul cuvintelor cheie: comunicare – cooperare - prietenie ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ Comunicarea între adult üi copil este esen ial în formarea lui ca fiin social Dac priv m copilul de comunicare, îl transform m într-o fiin introvertit . S fim toleran i în comunicare! O obliga ie foarte important a cadrului didactic. S nu presupunem, s ne form m opinii, înainte de a asculta. S nu judec m dup primul contact. S accept m c exist diferen e culturale, mai mult sau mai pu in accentuate între gr dini üi familie, între noi üi p rin i, ele putând determina erori de interpretare cu consecin e grave asupra copilului. S ne p str m calmul üi sim ul umorului într-o situa ie conflictual datorat lipsei de comunicare. Pentru o bun comunicare, noi trebuie s evalu m mediul din care provine copilul: obiceiuri, tradi ii, norme de comportament, religie. S ne asigur m c ceea ce aütept m noi de la copil este identic cu aütept rile p rin ilor . Oricare ar fi dificult ile în comunicarea dintre educatoare üi copil, niciodat nu trebuie s ridic m tonul, sau s ne manifest m prin comportamente non-verbale (surâs lipsit de amabilitate, grimas , ridicare din um r). Nu tonul ridicat rezolv problemele ap rute, ci mai degrab le agraveaz .

Înveliüurile cuvântului sunt trepte spre adev r.
Comunicarea eficient porneüte de la atitudinea pozitiv fa de sine însuüi üi fa de cel din fa a noastr . Copiii au nevoie de sprijinul nostru, dar au nevoie üi s afle de la noi cât de mult au progresat, au nevoie s -i ajut m s avanseze, s fim lâng ei când dau greü, au nevoie s -i încuraj m.

Premise pentru stabilirea unei bune comunic ri:
„ S încuraj m copiii cât mai des! Dac ne gândim c etimologia cuvântului „a încuraja” înseamn „a da din inim ”, vom üti c atunci când încuraj m, transfer m curaj din inima noastr într-a lor; îi îndemn m s treac la fapte , îi ajut m s ac ioneze. „ Exist diferite moduri de a încuraja üi folosim ca prim modalitate lauda. S l ud m copiii atât pentru tentativele lor, cât üi pentru realiz rile lor. L udându-i, le stimul m sim ul valorii personale üi al demnit ii, imaginea pozitiv de sine üi doar atunci va mai îndr zni s încerce. Orice copil merit s simt acest lucru.

62

semn c lumea este un spa iu cald.. atât timp cât este lâng noi. S pre uim paüii timizi pe care-i fac copiii! Ex: Adelina este ea. De exemplu. „Bogdan construieüte din Lego o construc ie complicat . s o facem necondi ionat. în societate. Adul ii care sunt blânzi cu copiii. construc ia nu are stabilitate: ai f cut o construc ie frumoas . sau calit i globale „eüti b iat bun”. S folosim o varietate de tonuri pentru a solicita aten ia copiilor. înva s -üi exprime sentimentele üi nu sunt capabili s le st pâneasc . fiindc tu ai stat mereu lâng el”. „bine”(reactiv). Adelina. „Ce fericit eüti c ai salvat o vr biu !”.personalitatea în ansamblu. „ S accept m sentimentele copiilor! Când sunt furioüi. în via . „ Încuraj m tr s turile sufleteüti pe care üi le dezvolt copiii noütri . incorect folosit . este bine s l ud m comportamentul. Modalit i de a face aprecieri pozitive „ Limbajul trupului üi tonul vocii sunt mult mai importante decât cuvintele pe care le folosim: s nu fim furioüi. care plânge. pentru a dezvolta diverse raporturi cu ei. Având în vedere c la baz este mult mai îngust decât la vârf. Un cuvânt de apreciere bine formulat îi ofer copilului informa ii explicite despre ceea ce a fost „ „ „ „ „ demn de laud în comportamentul s u. Bogdan este mul umit c -i remarcasem construc ia. pe parcurs vor înv a. „ S respect m principiul egalit ii üi al colabor rii cu copilul. batem din picior. ci doar expresii afectuoase pentru a dezvolta o rela ie bazat pe încrederea reciproc . hai s lucr m amândoi s nu se mai d râme”. Filip nu mai plânge. s nu folosim tonul critic. dar ar fi fost grozav dac nu a i fi vorbit atâta!”.laud condi ionat . îns üi o timid . nu ütie üi nu poate s -l liniüteasc pe Filip. receptivitate la cerin ele acestuia. nu mai ad ug m un „dar” ce induce condi ionarea: „dar de ce nu te por i tu mereu aüa”. „ S fim blânzi üi binevoitori cu copilul. La fel ca üi ei st m pe jos s culegem ciupercu e sau. nu-i ajut pe copii s în eleag ce anume vrem de la ei. aceasta îl va înv a c generozitatea üi bun tatea sunt importante. în rest suntem acelaüi participant ca üi ei. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas .. üi nu copilul. aceüti termeni. noi suntem modelul unui comportament creativ care este imitat involuntar de c tre copii. cald… To i avem nevoie de zâmbetul cald üi încurajator al celor din jur. Aceasta se accentueaz când exist posibilitatea 63 . Suntem adul i üi noi ini iem üi conducem activit ile cu copiii. noi c am prevenit renun area. Comentariile pe care le facem contribuie la conturarea imaginii de sine pozitive pe care copiii o vor purta în ücoal . l ud m pur üi simplu. unde nimic nu-i este ostil. mai des. ütiind c au pe cine se baza üi c sunt iubi i. pentru a-l putea repeta. „ S zâmbim mai mult. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas !”. nefiind înc acomodat la programul de gr dini . de ordin general.o laud pur üi simplu. precum üi expresivitatea limbajului . Filip este un b ie el timid. plâng cioüi. ca un copil curios. îüi însuüeüte ideea de a realiza baza mai mare sau la fel de mare ca vârful. Copilul vrea tot timpul acest semn de afec iune. Trebuie s -i spunem foarte clar copilului ce anume apreciem (proactiv) üi nu doar „bravo”. S oferim ajutor concret în rezolvarea problemei-este întotdeauna mai util üi mai eficient. cu o tendin minor spre bâlbâial . Când l ud m pe cineva. manifestând interes fa de el. îns ea se duce lâng el üi st pe sc unel al turi –„Uite.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „ S folosim aten ia pozitiv üi aprecierea în mod proactiv. Adelina râde. S -l l ud m atunci când face un gest generos. îi fac s se simt în largul lor..

stimul m c ldura uman üi prietenia dintre noi üi copii. 64 . el nu este r u. t cerea sau acordarea unei aten ii superficiale din partea adultului. spunându-i c -i este fric üi s plece de aici. „oamenii de umor sunt oameni de suflet”. de îngr dire. s -üi piard încrederea în for ele proprii. dac râdem üi glumim cu copiii. „ De a face aprecieri negative. reprezint tot o modalitate negativ de comunicare. pe un ton ridicat („Ce te-a apucat s -i strici nava lui Vl du ?” i se spune lui Andrei. Modalit i negative de comunicare „ S evit m întreb rile autoritare. s -üi împ rt üeasc experien ele personale. cât de periculoas este ac iunea lui. s nu-l ignor m. „ De a emite instruc iuni. „ Dac facem afirma ia „eüti un copil r u” determin m copilul s se simt lezat. de împ rt üire a experien ei. când ei sunt atât de diferi i! Astfel. inhibi ii. dac nu câütig acea competi ie exist posibilitatea s se înr iasc . copiilor trebuie s le spunem ce s fac . ce dezvolt deseori complexe. „ De a dojeni. comunicarea se reduce la o singur direc ie: de la cadru didactic la copil üi cap t tendin e de autoritarism. Dac îi facem observa ii üi corect ri repetate. copiii fac primul pas spre controlul lor. „ S nu-i compar m pe unii cu al ii!! Risc m s facem mai mult r u decât bine. vom ajuta la producerea blocajelor üi perpetuarea erorilor. atunci când el are nevoie. Dezvoltarea comunic rii trebuie s se realizeze la copil într-o direc ie bilateral . cât mai divers. decât s -i inem o predic lung . Psihologii sus in c aceast metod creeaz o situa ie de concuren üi competi ie. Având libertatea de a-üi exprima adev ratele sentimente. s intre într-un soi de lupt cu adul ii. „ Ac iunile noastre trebuie s fie în concordan cu spusele. vom invita copilul s se exprime cât mai mult. „ De a cere explicit copiilor s r spund strict la întreb ri sau s aütepte doar anumite r spunsuri la întreb ri deschise. Dac un copil arunc cu juc riile. „ De a ridica tonul „ De a dori acelaüi lucru de la to i copiii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani de a începe o furtun üi atunci îl rog s -i vorbeasc d-lui Tunet. încuraj m colaborarea în sala de grup . Ignorarea. doar ac iunea pe care o face este! E mai bine s -i explic m de ce nu este bine ceea ce face. „ S nu ne pierdem umorul. când o solicit . „ S fim aten i la interven iile copilului. Num rul relativ mare dintr-o grup de copii poate determina apari ia unor tendin e la cadrul didactic: „ De a monologa mai mult decât a dialoga. nu ce nu au voie. astfel îi ar t m pentru ce sunt juc riile într-un mod pl cut. Acesta simte ostilitatea din tonul nostru üi îüi diminueaz încrederea în noi). putem merge la el üi împreun s folosim juc riile pentru a dezvolta un joc. F r s -i limit m r spunsurile.

comportamente ale copiilor. f r a-ntrerupe jocul. competen e. trebuie s -i trat m din perspectiva dezvolt rii. ¾ Stimul m lucrul în echip al copiilor. 65 . realist üi obiectiv . interese. inând cont de diferen ele individuale. Deb. timp suficient üi suport adecvat pentru fiecare copil. promov m numeroase strategii üi tehnici interactive pentru a promova înv area. ataüamente. ¾ Adapt m spa iul la necesit ile üi interesele jocului copilului. umbra. ¾ Regiz m un anumit scenariu prin selectarea de teme üi materiale sugestive. demni de respect üi în elegere. Realizând o educa ie care r spunde necesit ilor copilului. percepându-i ca fiind unici. ¾ Reamenaj m spa iul grupei pentru a crea noi provoc ri în fiecare centru ¾ Etichet m tot mobilierul üi materialele din spa iul educativ pentru a facilita înv area Ca observator/evaluator: ¾ Ne vom comporta ca un cercet tor în domeniul educa iei timpurii: vom realiza continuu observ ri ale tuturor copiilor pentru a identifica: preferin e. sunetele. planific m oportunit i pentru a le valorifica. doar astfel vom putea crea pentru ei experien e satisf c toare. textura. stilului predominant de înv are al acestora. ¾ Înregistr m datele observa iilor noastre pentru ca pe baza lor s realiz m o proiectare a înv rii cât mai adaptate nevoilor üi intereselor copiilor üi o evaluare cât mai precis . culorile. regizor. ¾ Ajust m sarcinile la interesele üi posibilit ile copiilor. observator/evaluator. (dup Carter. ¾ Cre m posibilit i de a explora lumina. intervenim cu noi materiale üi idei pe parcurs. ¾ Observarea ne orienteaz în aprecierea progreselor copilului în atingerea obiectivelor educa iei timpurii. suger m o varietate de posibilit i de joc. a-i spori încrederea în sine üi a-i înv a s -üi construiasc evolu ia mizând pe laturile tari. a le face func ionale. frustr ri. st ri. nu pe produs. Ca regizor: ¾ Prin buna cunoaütere üi acceptare necondi ionat a fiec rui copil. de stilul üi ritmul de înv are. ¾ Integr m elemente din lumea de afar în mediul s lii de grup . care se centreaz pe proces. Traning Teachers) Ca „arhitect”: ¾ Evalu m spa iul din perspectiva ochiului copilului. cunoütin e. schimb m spa iul educativ în func ie de evolu ia programului üi de nevoile grupei. Curtes. Margie. cre m oportunit i echitabile pentru to ii copiii. cadrul didactic îndeplineüte mai multe roluri: „arhitect”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Noi. ¾ Eviden iem p r ile forte ale copiilor pentru a încuraja progresele. mediator/facilitator. cei care lucr m cu copiii.

66 . oferim modele copiilor de a negocia üi solu iona situa ii pe cale paünic . dezvolt m abilit i sociale. ¾ Echilibr m eforturile copilului cu posibilit ile lui spre a-i favoriza dezvoltarea. ¾ Punem în valoare mult mai mult con inutul jocului. apropriat vârstei. încuraj m copiii s fac alegerea. ¾ Ajut m copilul s -üi extind experien a de cunoaütere. ¾ Experiment m noi metode de joc. ¾ Favoriz m tr irea unor experien e reale de c tre copii. ¾ Îndemn m copiii s foloseasc lucrurile üi s practice deprinderile în mod spontan. îi vom respecta ritmul propriu de dezvoltare. reprezentând o alt cale de dezvoltare a spiritului inventiv. experien e de via care ulterior vor stimula jocul. Vom asigura un mediu îmbog it.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¾ ¾ ¾ Vom ine seama de calit ile unice ale fiec rui copil. Construim parteneriate educa ionale de decizie üi ac iune: gr dini -familie-copii-comunitate. cre m ocazii de dialog între copii. decât respectarea rigid a regulilor. între copii üi adul i. stimul m exprimarea üi respect m opinia copilului. ¾ Facilit m comunicarea între copii. intereselor üi posibilit ilor copiilor. Ca mediator/facilitator: ¾ Cre m copiilor un mediu stimulativ de joc. independen în gândire. le oferim libertatea de a decide singuri. ¾ Stimul m posibilit i de exprimare creatoare. ¾ Prin solu ionarea unor conflicte. dar üi autocontrolul în interac iunile sociale. comportament. netradi ional. sentimentele üi emo iile. favorabil pentru a-üi exprima necesit ile. s o conütientizeze.

Strategii de ilor de înv are ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil înv are prin descoperire înv are prin cooperare promovare a unei educa ii incluzive z Strategii educa ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil „A creüte un copil este un lucru riscant. 1975) • O alternare a comportamentului ca rezultat al experien ei individuale. 67 . (Galperin. (Democrit) Înv area. trebuie s stabilim scopuri pentru fiecare copil.Gagne. Pentru realizarea curriculumului centrat pe copil. În teoriile moderne se vorbeüte: • De înv area experien ial . este abordat nuan at de c tre specialiütii în psihologie ücolar .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 6. iar nereuüita întrece orice alt durere”. Strategii de 3. • De cadru didactic în rol de facilitator al procesului de înv are. Proiectarea activit z Strategii educa 1.(Smith. care se men ine în timp üi care nu se datoreaz proceselor de creütere. 1965) • Modificare a dispozi iilor organismului. al paternurilor senzoriale ce asigur celui ce înva un control asupra propriului s u comportament. luând în considerare toate aspectele dezvolt rii lui: • Vârsta intelectual . ca proces. Ea poate fi: • Orice activitate care dezvolt noi cunoütin e üi abilit i. când se afl în rela ie cu obiecte üi evenimente din mediul înconjur tor. • De valorizare üi dezvoltare a poten ialului fiec rui copil. 1965) • Un proces de reorganizare prin feed-back. c ci reuüita depinde de mult trud üi grij . • De respectarea ritmului üi stilului s u cognitiv specifice.(R. • Ritmul de dezvoltare. Strategii de 2.

trebuie s gândim strategii. ™ Copilul • • • • este subiect al înv rii: Implicare activ . • Înv are prin descoperire. tehnici. • Înv are semnificativ . ™ Facilit • • • • • • • m comunicarea prin: Lucru în grup. În realizarea acestor scopuri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • Temperamentul. • Înv are tematic : înv are integrat . Responsabilitate. Echitate. Confiden ialitate. Centrarea procesului educa ional pe copil are loc când: ™ Respect m principiul constructivismului: • Înv are interactiv . • Stimulativ. • Deschis. Încurajare. Proiectare. • Îmbog it. • Flexibil. Veriga slab (pe care nu le eviden iem copilului/copiilor). 68 . procedee adecvate. Utilizarea experien ei. Opinie personal . Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare). Acceptare necondi ionat . ™ Oferim un mediu educa ional fizic üi social: • Confortabil. interdisciplinaritate. • Securizant. Flexibilitate. s select m metode.

• Motivator. • Designer. ™ Educatorul cunoaüte despre copil: • Caracteristici de vârst üi individuale. • Interese. ™ Educatorul are roluri de: • Manager. interac iune. • Nevoi specifice. • Mentor. • Experien e anterioare. • Surs de informare. • Partener. • Stil de înv are. interlocutor. organizator. • Observator. 69 . ™ Copilul • • • • se implic în: comunicare: negociere. persoan care rezolv probleme. prieten. ascult tor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Copilul • • • • • • • • are noi roluri: partener. • Evaluator. gânditor. • Facilitator. evaluator. • Prieten. luare de decizii.

nevoi. • Sim ul umorului.îndeplineüte roluri noi: • Educator. • Toleran . • Afec iune. • Stimuleaz înv area prin experien e variate ™ Familia ………….Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Educatorul ofer copilului în comunicare: • Ascultare. cald si stimulativ..ofer în comunicare: • Ascultare. • Constan . • Identific interese. • Identific caracteristici specifice de dezvoltare. • Avocat... ™ Familia: • Ofer mediu securizant. • Securitate. • Securitate. • Prieten. • Încredere 70 . • Partener. • Toleran . • Încurajare. • Mentor. • Observ üi ine cont de caracteristici de vârst . • Încurajare. • Asistent: ™ . • Sensibilitate. • Expert.

recunoaüte multidimensionalitatea. . diferite modalit i de înv are. care cunosc o mai înalt dezvoltare.M. concurent. existen a diferen elor dintre copii. . demonstreaz c toate tipurile de 71 . Toate tipurile de inteligen e se manifest rar în mod independent.ritmurilor de dezvoltare.” („De l”homme”. din combina ia celorlalte tipuri. . • Este necesar s conütientiz m c implicarea T. Autorul sus ine c un individ reprezint o” colec ie de inteligen e”. înclina ii.stilurilor de înv are. care interac ioneaz üi se combin într-un mod unic. • Inteligen ele reprezint diferite domenii üi con inuturi. üi reglarea üi ajustarea permanent a demersului pedagogic.a punctelor forte. îi permite s activeze cu mai mare succes într-un anumit domeniu. „ Copiii ütiu s fie arbitrii norocului lor üi st pânii propriei fericiri. lucru pe care-l ignor dup aceea în decursul vie ii. .I. Dac un registru de inteligen nu este prea dezvoltat. singular.aptitudinilor.intereselor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În concep 9 9 9 9 9 9 ia lui Howard Gardner: Caracteristica cognitiv a omului este descris de ansamblul de deprinderi.strategiilor. (Teoria Multiplelor Inteligen e) în individualizarea înv inteligen au acelaüi grad de importan în dezvoltarea personalit ii copiilor. rii. La Bruyerre) În realizarea curriculumului.mediului educa ional favorabil înv rii autentice. To i indivizii normali posed aceste inteligen e. abilit i.obiectivelor. 9 Autorul consider c inteligen a este multidimensional . • Impune proiectarea demersurilor pedagogice necesare procesului educa ional prin proiectarea: . . Inteligen ele ac ioneaz complementar. . compensatoriu üi coordonat. talente grupate pe nou tipuri de „inteligen e”. a profilului de inteligen prin cunoaüterea: . implica iile teoriei multiplelor inteligen e are urm toarele consecin e: • Impune cunoaüterea îndeaproape a copilului.a punctelor vulnerabile. . 9 Un curriculum axat pe dezvoltare üi formare.

s povesteasc . M rimea foii.Intrapersonal —s le exers m capacitatea de autoevaluare. s pun întreb ri. Reconstituirea se face f r suport intuitiv üi necesit folosirea informa iilor anterior însuüite. fiind necesar s -l reconstituim.Kinestezic —s cre m momente care s implice copiii în dans. reconstituirea se face dup un plan de întreb ri clare. sintezele se negociaz . de în elegere de sine.I.Muzical —s aducem în activitate muzica. pe necesit ile lui. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • Conform lui H..I. Copiii înva prin exerci ii pozi iile spa iale. s calculeze. . Renun m la sarcini uniforme. detalii senza ionale. Compar m cele dou afiüe. sunetul. Activitatea de reconstituire se poate organiza pe mai multe grupuri(desen. socotit). s ating . al ii prefer s înve e cântând ü. al ii prefer s înve e explicându-li-se.Logico-matematic —s incit m copiii s experimenteze . .) . reprezent rile anterioare. Compara iile imaginare. stimul m copiii s valorizeze resursele individuale prin implicarea mai multor inteligen e. gndire logic .a. avem nou inteligen e: .: . câte un singur element al afiüului. . vom compara apoi afiüele cu originalul üi-l vom alege pe cel care a respectat cel mai bine criteriile de reconstituire. Eviden iem stiluri de înv are care ne sunt eviden iate de respectarea T. s rezolve probleme logice.M. num rat. 72 .M. toate sunt analizate apelând la memorie. .Naturalist -în orice activitate s aducem natura cât mai aproape de copii.Vizual-spa ial —s îndemn m copiii s vizualizeze. ritmul. s scrie. . s -i implic m s observe rela ii. conceput anterior.Interpersonal —s g sim solu ii üi s motiv m copiii s coopereze în înv are. Copiii analizeaz fiecare element prin compara ie üi g sesc asem n ri üi deosebiri.I. Noi. imgina ie. pe rând.colaj). s schi eze. Gardner.M. pozi iile spa iale. aplicând cunoütin ele în domenii noi. personajele.d. la perspectiva limitat a concentr rii pe sarcini ce vizeaz doar competen e de tip academic (scris. educatoarele. avem rol de negociatori. într-o activitate de reconstituire a unui afiü. s joace jocuri de cuvinte. activitate în care copilul exerseaz diverse abilit Anterior acestei activit i. Se „reg seüte” afiüul original.Rolul nostru este de îndrum tor/facilitator al activit ii de înv are. Exemplific m cum putem folosi T. În prima etap analiz m afiüul.Încurajarea copiilor s utilizeze inteligen ele preferate pentru înv are (unii prefer experien ele tactile. . se observ în cadrul unui joc un afiü. Aplic m o sarcin practic centrat pe copil. Folosind T. . ce vizeaz . de exprimare a sentimentelor üi gândurilor .Activit ile educa ionale s fac apel la diferite tipuri de inteligen e üi stiluri de înv are. De asemenea.Evaluarea înv rii s ajute la identificarea stilului de înv are al copilului.m. Elementele noi sunt elemente ale imagina iei creatoare üi dau un plus de originalitate. s gesticuleze. . al ii prefer experimentele sau contactul cu natura. s deseneze.Lingvistic —s determin m copiii s citeasc . s construiasc . Reconstituim afiüul f r suport intuitiv.Existen ial i. analizele. citit. în prezentul joc se motiveaz pierderea afiüului. culorile.

câütig m un om. imitarea sunetelor produse de ele. copiii vor pune üi vor r spunde la întreb ri. vor selecta melodia care arat dispozi ia Veveri ei diminea a. fac predic ii. în l ime.” o Naturalist . Gardner. Conceperea unor unit i de înv are destinate diferitelor categorii de copii. alte ac iuni. Pornind de la teoria lui H. vor construi din cuburi decorul din poveste.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligen e-folosite în povestirea „Salba veveri ei. o Intrapersonal —cum aü putea valorifica limbajul interior. o Existen ial —cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a în elege mai bine faptele üi consecin ele lor?—conexiuni cu via a personal /evoc ri/momente similare cu ale personajelor. „Cu fiecare copil pe care-l educ m. cunoütin ele copiilor despre mul imi. iar copiii vor reda prin pantomim ac iuni. reflec ia personal .. a miüc rilor lor. emo ii tr ite de personaje. o Vizual-spa ial —ne gândim cum am putea utiliza grafica. crearea unui decor-secven . clasific ri.). imaginea. Copiii vor ilustra povestea cu ajutorul juc riilor. emo iile. motiva iile—întreb ri: Care este dispozi ia Veveri ei? (vesel . plante de camer . r spund la întreb ri: de câte ori a încercat Aricic s o ajute pe Veveri ? o Muzical-ritmic —cum aü utiliza sunetul. juc ria pentru a vizualiza ideile din poveste—în timpul expunerii vom desena personajele din poveste. realizarea unui proces educa ional individualizat. sunt coautori. noi trebuie s proiect m activit i educa ionale capabile s sprijine diversitatea. ac iunile realizate de fiecare din ei. opera ii logice pentru înv area acestei povestiri—copiii vor num ra personajele. . unele secven e pot fi predate prin dramatizare. peste obstacole. ritmul pentru înv are—vor audia diverse melodii. melodia. valorificarea optim a diferen elor individuale. compara ii. A i putea ajuta Veveri a? Ce a i schimba în poveste? o Interpersonal —cum s utilizez cooperarea/colaborarea în înv are?—discu ie în perechi: De cine i-a pl cut mai mult din poveste? De cine i-a pl cut mai pu in? Realizarea în grup a decorului. Vor crea subiecte noi.ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii. introducând üi alte personaje. trist . tr irile afective.” (Victor Hugo) 73 ..prin reactualizarea cunoütin elor despre animalele p durii. asimilarea noului în ritm propriu fiec rui copil. Care au fost solu iile? Ce prelu m din comportamentul fiec rui personaj? Noi am prezentat doar câteva strategii utile în demersurile de realizare a procesului educa ional individualizat: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Încurajarea autonomiei copilului în alegerea mijloacelor de înv are. o Verbal-lingvistic —ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un num r cât mai mare de copii s în eleag povestirea—prin utilizarea dialogului. imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi t lpi. o Logico-matematic —cum am putea valorifica limbajul logico-matematic. calcule. utilizând figurine. Încurajarea autonomiei prin organizarea condi iilor de înv are în func ie de op iunile personale. Prezentarea curriculum-ului într-un mod adecvat resurselor copiilor. când Aricic i-a adus nuci: s mergem ca üi Aricic ( b tând din palme tactul) o Corporal-kinestezic —cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în înv area poveütii?—prin dramatizare: s riturile veveri ei-în adâncime. dup ce a pierdut m rgelele.

care solu ioneaz probleme.……. f r frontiere üi educa ia modern s o facem prin regândirea educa iei formale. .v schimb — reuüesc!” Suntem pionieri într-o societate democratic . rezolv sarcinile de înv are. prin metodele interactive se constituie ca o secven a cunoaüterii în care copilul este participant activ. 74 . B Con inutul poate fi nou. Calitatea activit ii noastre la clas este o „carte de vizit ” din care „banalul” üi „rutina” trebuie üterse din prima carte a copil riei—„Gr dini a”. s experimenteze. „nebunie”. clarificare. prin analize. ™ Înv area prin descoperire: • Îl situeaz pe copil în ipostaza de subiect al cunoaüterii ütiin ifice. Re eta este s avem mereu „curaj”. ”Schimb . Educa ia modern r spunde la întrebarea: „pentru ce înve i?” iar r spunsul este –„s ütim ce s facem cu ceea ce am înv at.” Noul. . necunoscutul. descoper r spunsurile.este implicat în proces de studiu personal. s înve e cuvântul. . El întâlneüte probleme. B Mediul-include familiaritate. s descrie fenomene üi lucruri necunoscute. dorin . pot c p ta noi aplica ii. sau explicare. în grup. descopere adev rul ref când drumul elabor rii ™ Ca s transform m educa ia în interac iune folosind înv area prin descoperire. dezbateri. . Strategii de înv are prin descoperire Putem spune c metodele noi. • Este o modalitate de lucru prin intermediul c reia copiii sunt puüi s cunoütin elor prin activitate proprie. libertate de ac iune. implicam patru componente: B Copilul-participant activ .suntem resursa de motivare. . încredere în noi. independent . facilitator.avem rol de asistent. s exploreze. nep sare fa de sceptici. stimulare. foloseasc .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z 1. s analizeze. ghid.are posibilitatea de studiu personal. situa ii complexe pentru mintea lui de copil. un adev r exprimat pe care copilul trebuie s -l g seasc . c utarea de idei.are posibilitatea: s observe. european .m schimb . v zute dintr-un unghi al didacticii. schimbând rela ia cu copiii üi între copii. B Educatorul .avem grij de securitatea copiilor.

apoi comparând duratele ob inute. 75 . vom urm ri s realiz m obiectivele stabilite pentru reprezent ri matematice. informa ii. s se joace cu m ütile. valorificând deprinderile de lucru însuüite anterior. s decupeze. 8 Joc de rol: s interpreteze roluri cu m üti confec ionate la centrele de activitate. realizat de copil. Prin manevrarea ei. în ipoteze operatorii. lipeasc elementele respective. s m soare timpul necesar pentru realizarea fiec rei etape de lucru. Scenariul didactic: Vom aüeza la centrul tematic materialele de care avem nevoie: ceas. Etapele pe care copiii le parcurg în înv area prin descoperire sunt: Confruntarea cu situa ia problem -etapa în care se declanüeaz dorin a de c utare üi exploatare. dup aceea la jocul de rol. s utilizeze strategii de rezolvare a problemelor. desf üur m câteva citiri de fragmente. s m soare timpul prin intermediul ordon rii elementelor. Creang . s precizeze etapele de lucru. dar üi a instrumentelor adecvate. 3 Oferta de cunoütin e s nu fie nici prea complicat .. fapte. 3 Copilul formuleaz generaliz ri üi le integreaz în sisteme. clepsidr . s m soare durata necesar pentru completarea fiec rei imagini. O putem desf üura. fie din povestire. cercurile de carton împ r ite în 10 segmente. s fie capabil s realizeze lucr ri practice inspirate de natur . pentru activitatea practic . 8 Construc ii: s redea o cas descris într-o poveste de I. 3 Copilul prelucreaz üi asimileaz ra ional materialul asimilat.clepsidra. împ r it în 10 arii egale. Vom cere copiilor s haüureze pe cerc atâtea fragmente câte goliri ale clepsidrei s-au realizat. anticipat alese pentru ca lectura s dureze cât timp cronometreaz o clepsidr . Ca s -i ajut m s în eleag . dac pe parcursul ei respect m urm toarele condi ii: 3 Situa ia problem s se înscrie în sistemul de opera ii concrete üi mentale de care copilul este capabil. Centrele de activitate deschise sunt: Exemple de activit i în centrele de activitate: 8 Art : s aleag materialul din care doreüte s realizeze m ütile. sau dou sau trei. vor descoperi un alt instrument de m sur a timpului . interpretând diferite roluri. s perceap desf üurarea unor elemente temporale în raport cu propriile activit i. piese de puzzle ….Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Orice cercetare are la baz investigarea proprie. s haüureze pe cerc câte minute a durat fiecare etap de construc ie. 3 Copilul percepe üi memoreaz date. vor descoperi cum func ioneaz . haüurând pe cercul de carton. s m soare durata fiec rei interpret ri. nici prea s rac . 8 ûtiin : s realizeze un puzzle cu imaginea unui elemente de decor. Dup ce vom realiza tema pe centre. s contureze. Copiii cunosc ceasul din activit ile anterioare. materiale pentru m üti. Vom exemplifica cu o activitate integrat „ûtim ce este timpul?”.

Realizarea actului descoperirii. îüi împ rt üesc ideile. o ipotez . Accept s fie desf üurat sub forma unui algoritm. verbaliz m generaliz rile f cute. în grup. În ultima etap . Ce fac copiii? B Studiaz individual situa ia prezentat . care presupune structurarea üi interpretarea datelor. aplicând cele descoperite în noi contexte educa ionale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. explic celorlal i ceea ce ütiu. Copiii sunt recompensa i pe baza performan elor grupului. Aceast metod reprezint o form de înv are în grup a copiilor prin interac iuni. discut împreun fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat. vom face o delimitare între înv area în grup üi înv area prin cooperare: • Înv area în grup desemnat activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu s coopereze. Pornesc de la o întrebare. exploatare.a treia etap . Concluzion m: B B B B B Copiii înva descoperind. utilizarea opera iilor gândirii üi eviden ierea noului. un produs. instrument vechi de m surare a timpului. combina ii noi. în cadrul înv rii în grup. observa ie. Rezultatele sistematiz rii sunt notate. formul m concluziile. B Stau unii lâng al ii. urmând ca fiecare membru s -üi îmbun t easc performan ele proprii üi s contribuie la creüterea performan elor celorlal i. Strategii de înv are prin cooperare Pentru o în elegere corect a ceea ce reprezint aceast metod . confruntarea se produce atunci când se descoper clepsidra. 3. z 2. fenomen. astfel încât aceütia s poat lucra împreun . se ajut unii pe al ii s în eleag üi s g seasc solu ii. o problem . 4. pentru a explora o tem nou sau a crea idei noi. 76 . O prim etap a înv rii prin descoperire este confruntarea cu situa ia problem üi declanüarea dorin ei de c utare. un obiect. Cu sprijinul adultului înva independent. exers m ceea ce am descoperit. Înv area prin cooperare are loc atunci când copiii lucreaz împreun pentru a rezolva una üi aceeaüi problem . individual. sunt recompensate performan ele individuale: • Înv area prin cooperare desemneaz o situa ie de înv are în care copiii lucreaz în grupuri având abilit i üi cunoütin e eterogene üi împreun realizeaz o sarcin . Înv area prin cooperare faciliteaz înv area reciproc . 2. Verbalizarea.

decid asupra modului de îmbun t ire a eficien ei acestui tip de activitate. nu doar al turi de ceilal i. diferite jocuri) üi dimensiunea grupului(de la 2 la 6 copii) B Stabileüte reguli de lucru: Se vorbeüte pe rând. Înva s negocieze.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ce face educatoarea? B Asigur ambian a proprie muncii în echip . nu se atac persoana. aranja i de-o parte üi de alta a fiec rei m su e. explica ii. cap t mai mare încredere în sine al turi de colegi Solicit dezvoltarea în plan socio-emo ional Comunicarea dintre copii reprezint o cale natural pentru aceütia de a înv a lucruri noi unii de la ceilal i. Dezvolt deprinderi de comunicare interpersonal în cadrul grupului. coordonare. se lucreaz cu culori diferite. s îüi argumenteze un punct de vedere. B Explic obiectivele activit ii. îüi organizeaz cunoütin ele. pentru sprijin. aranjând mobilierul în sala de grup în mod corespunz tor. se specific timpul pe care îl au copiii la dispozi ie. Ideale sunt grupurile de patru copiii. Elemente de baz ale înv 9 9 9 9 rii prin cooperare Interdependen a pozitiv . Analiza activit ii grupului: copiii reflecteaz asupra activit ii lor. nu se monopolizeaz discu ia. B Stabileüte criteriul de grupare(sex. nivelul abilit ilor. Realizeaz conexiuni logice. au nevoie unul de cel lalt. copiii trebuie s lucreze împreun pentru a atinge scopul propus. Responsabilitatea individual : fiecare membru al grupului este r spunz tor de propria contribu ie la îndeplinirea scopului propus. 77 . Avantajele înv % % % % % % % % % rii prin cooperare Copiii înva s lucreze împreun cu ceilal i. ei pot fi conduüi s emit idei noi. nu se rezolv sarcina de unul singur. Prin întreb ri ce vizeaz în elegerea unor fenomene dezb tute anterior. s le proceseze pe cele noi. Interac iunile la nivel de grup ajut la sesizarea üi rezolvarea unor conflicte de idei. copiii se ascult între ei. prietenii. s ia decizii împreun cu ceilal i. ce se nasc din interpretarea proprie a informa iilor dobândite de ei anterior Se eviden iaz discrepan ele între cunoütin ele anterioare üi cerin ele sarcinilor. Discu iile în grup ajut pe membrii grupului s repete üi s -üi fixeze noi cunoütin e.

dar poate fi utilizat üi ca instrument de predare. exploreaz optimist posibilit ile. se spune (deseneaz ) tot ce se ütie despre acesta. • Structureaz cunoütin ele acestuia. gata s sar în ajutor. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz plantele. este neutru—informeaz . Arat ceea ce se întâmpl când sfaturile p rin ilor nu sunt ascultate. se deseneaz un copac în mijlocul colii üi. important nu este cât cunoaüte copilul. prietenoas . • P l ria roüie îüi exprim emo iile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Aplica ie . Harta conceptual —este o metod prin care înv area noilor informa ii depinde de cunoütin ele dobândite de copil üi de rela ion rile pe care le stabileüte între acestea. dar neascult toare. • P l ria neagr este criticul. Genereaz idei noi. ™ Un grup preg teüte fundalul planüei. • Este recunoscut ca o metod de evaluare a cunoütin elor copilului. prin s ge i. nu se justific —spune ce simte. Simbolul gândirii pozitive üi constructive. idei noi. P l ria alb este povestitorul. exprim doar judec i negative. lacom. reprezint aspectele negative ale întâmpl rilor. ™ Un grup decupeaz elemente componente pentru a realiza o imagine montan . exact cum s-a întâmplat ac iunea. conduce activitatea. bun la suflet. Metoda p l riilor gânditoare P l ria albastr este liderul. pref cut. „Mâna oarb ” . • Aplica ii ale „H r ii conceptuale” — Copacul — se poate lucra individual sau în grupuri. sentimentele. al ii deseneaz tot ce ütiu despre acel fruct. povestirea copiilor • P l ria Alb -red pe scurt textul povestirii. • P l ria Albastr –o caracterizeaz pe Scufi a Roüie în compara ie cu lupul. Identific greüeli. • • • • Aplica ie—Scufi a Roüie. în timp ce lupul este r u. P l ria galben este creatorul. Este p l ria responsabil de controlul discu iilor. P l ria verde este gânditorul. cel care red pe scurt con inutul textului. iar sarcinile se rezolv prin cooperare: unii deseneaz fructul în mijlocul foii. sup rarea. 78 . e vesel . care ofer solu ii alternative.fiecare alege un fruct cu ochii închiüi. ci leg turile care se stabilesc între acestea.realizarea unui poster „La munte” Copiii îüi verific ei înüiüi cunoütin ele despre munte. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz pe cei ce îngrijesc mun ii. üiret. Clarific .

trebuia s ajung repede la bunica bolnav . (R spunde-Arunc -Intreab ) — este o metod de fixare üi sistematizare a cunoütin elor. Metoda Bulg relui de z pad . printr-un joc de aruncare/prindere a unei mingi uüoare. ütiind c trece prin p dure. este bucuroas când vân torul le salveaz . Scufi a Roüie putea s refuze s mearg la bunica. 3. este sup rat pe vicleüugul lupului. iese din joc. f r a-i r spunde. este sup rat pe lup pentru ceea ce a f cut. Nu trebuia s aib încredere în animale. • Metoda R.Pleac s afle cine a spus „miau” • Cu cine se întâlneüte prima dat ? . dac dorea s ofere flori trebuia s cear mamei s cumpere un buchet de flori. 4. Faza lucrului în perechi—discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare.Cu un üoricel. • Albina îi d r spunsul? .Cu cocoüul. P l ria Neagr .presupune îmbinarea activit ii individuale cu cea desf üurat în mod cooperativ în cadrul grupurilor • Faza de desf üurare: 1. 2. Aplica ie-metoda R. ea nu ascult de lup. P l ria Galben -g seüte alt final textului. • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . • Îi d üoricelul r spunsul la întrebare? . • Pe cine mai întreab c eluüul? .Pe albin . apoi o arunc unui alt coleg.Albina îl în eap . • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . P l ria Verde-acord variante Scufi ei Roüii. nu trebuia s spun inten iile ei. dac dorea s culeag flori.Nu. trebuia s o roage pe mama s o înso easc în p dure sau s o întrebe dac are voie. acesta r spunde la întrebare. 79 . Faza lucrului individual—copiii lucreaz individual timp de cinci minute. lupul i-arat Scufi ei Roüii drumul cel mai scurt pân la bunica. Copilul care arunc mingea trebuie s adreseze o întrebare (din cunoütin ele însuüite) copilului care o prinde. • Îi r spunde la întrebare cocoüul? .—„Din tainele p durii”. Copilul care prinde mingea dar nu ütie r spunsul la întrebare. dar üi de verificare.I.critic atitudinea Scufi ei Roüii: trebuia s asculte sfaturile mamei.I.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • P l ria Roüie-arat cum Scufi a Roüie îüi iubea mama üi bunica. are la baz stimularea üi dezvoltarea capacit ilor copiilor de a comunica prin întreb ri üi r spunsuri.Un miorl it. îi spune doar cum strig el.Cu un peüte care nu îi r spunde.A. de care a ascultat întotdeauna Ea iubeüte florile. animalele din p dure o sf tuiesc s nu asculte de lup. dup acelaüi algoritm. Faza introductiv -expunerea problemei. • Participan ii activi se selecteaz ad-hoc. recapitulând r spunsurile. • Ce face atunci c eluüul? . îi este mil de bunic . Faza reuniunii în grupuri mari—grupurile ini iale se adun în grupuri mai mari üi se reiau temele abordate.ûoricelul se sperie üi fuge. animalele. povestire „Cine a spus „miau”? Întreb ri üi r spunsuri: cine este personajul principal al povestirii-c eluüul • Cine îl deranjeaz pe c eluü din somn . se joac cu ele în natur . Lupul o putea ajuta s culeag mai repede flori sau ciuperci pentru bunica.A.

Educatoarea concluzioneaz c t ierea abuziv a p durilor are efecte negative: dispari ia unor plante. despre ciupercu e. timp în care au formulat întreb ri de tipul: Ce se întâmpl cu plantele dac dispar p durile? Dar cu animalele? De ce în p dure vara este r coare? De ce iarna nu sufl vântul tare în p dure? Ce se întâmpl dac se taie copacii din p dure? 3. 4. Se lucreaz apoi în perechi. corecturi. lipsa aerului ozonat. recapituleaz cunoütin ele: despre brazi. Faza decizional —se alege solu ia final üi se stabilesc concluziile. Aplica ie-metoda Bulg relui de Z pad . Copiii ob in informa ii prin lectura dup imagini „P durea” 2. dispari ia unor animale. 5. Ei lucreaz individual 5 minute.metoda înv rii pe grupuri mici (la grupele mari. c lduri mari. o se cere copiilor s anun e finalizarea sarcinii prin jocul „Creioanele la mijloc” înseamn c acel grup a terminat. secet . asocia iile de idei. Alte metode: Ciorchinele .stimuleaz realizarea unor asocia ii de idei. o fiecare grup discut 3-4 minute despre tema respectiv (pot s stabileasc üi o melodie. strof dintr-o poezie). Copiii reuni i formuleaz concluziile. Se r spunde la întreb rile la întreb rile la care nu au ütiut s r spund . originalitatea. discutându-üi p rerile üi încercând s r spund la întreb ri. Predic iile . preg titoare) o se anun tema (de ex. se formeaz grupuri mici.—Lectur dup imagini „P durea” 1. 6. o realizeaz sarcina primit (s deseneze fructe de toamn ). o fiecare grup lucreaz cu o alt culoare. 80 .metoda stimuleaz imagina ia copiilor. Copiii se grupeaz în grupuri mai mari üi extr gând jetoane prin jocul „Mâna oarb ”. alunec ri de teren. Faza raport rii solu iilor în colectiv—grupul reunit analizeaz üi concluzioneaz ideile emise. permite cunoaüterea propriului mod de a în elege o anumit tem . despre iepuri. o se analizeaz produsele activit ii prin metoda „Turul galeriei” o se fac complet ri. Fructe).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 5. despre veveri e. 6. Stad .

indiferent de originea lor na ional . limb . toleran a. üi a altor ütiin e care in în acelaüi timp de art üi de ütiin faptul c metodele cele mai bune sunt üi cele mai dificile. implicarea comun . adic a-i reprimi printre noi pe cei care ni s-au p rut diferi i. B Curriculum-ul trebuie adaptat ca s in seama de: o diversitatea copiilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „Drama pedagogiei. Din punct de vedere al unor politici incluzive: B Gr dini a trebuie s includ to i copiii din comunitatea local . ™ Colectivitatea care îi recepteaz pe cei defavoriza i. este existen a unor rela ii biunivoce destinse. ciuda i sau bizari. Strategii de promovare a unei educa ii incluzive În conformitate cu Conven ia Drepturilor Copilului üi apelând la principiul nondiscrimin rii. B Cadrele didactice trebuie s fie la punct cu toate nout ile ap rute în domeniu.” (J. B În gr dini üi în sala de grup trebuie promovate prin practici cotidiene valori precum respectul. comprehensive. culoare. 81 . ™ O condi ie sine-qua-non pentru reuüita acestor ac iuni concertate ale celor trei factori activi din gr dini . ca dealtfel üi a medicinei. o divergen e de cultur . B Valorizeaz nevoile üi interesele copiilor üi nevoile specifice ale familiile acestora. o dizabilit i. drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de ras . derulând programe eficiente de integrare. B P rin ii s fie parteneri activi üi direc i în procesul de înv are a copiilor. o din punct de vedere lingvistic. sex. o sex. religie ale copilului sau ale p rin ilor sau ale reprezentan ilor s i legali. de naütere sau de alt situa ie. co-responsabilitatea. const în z 3. de situa ia lor material . grija. constructive. etnic sau social . Din punct de vedere al unei culturi incluzive: B Gr dini a este primitoare pentru toat lumea üi dezvolt rela iile cu comunitatea. aten ia fa cooperarea (üi nu competi ia!). de incapacitatea lor. trebuie s in cont de o rela ie tripolar la nivelul gr dini ei: educatoare/ p rin i/copii. Piaget) . de cel lalt. ™ Se promoveaz elaborarea unor strategii care s faciliteze „un mod de via ” ce îndeamn la acceptare.

nivel de dezvoltare sau statut socio-economic. • Acceptarea conütient a celorlal i üi stabilirea unor norme de comunicare. Alc tuirea unui program de activit i care s favorizeze dezvoltarea rela iilor de prietenie între copii care se joac împreun .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Din punct de vedere al unor practici incluzive. s înve e modalit i de adresare c tre persoane mai în vârst üi de sexe diferite. Integrarea/incluziunea trebuie s fie sus inute de interesul üi disponibilitatea noastr . s se joace împreun . B Încurajarea copiilor s se joace împreun . B Valorificarea experien elor tuturor copiilor üi valorizarea diferen elor dintre experien ele lor B Explica ii clare astfel încât s în eleag üi s înve e to i copiii. Maniera integrat presupune abordarea realit ii printr-un demers holist în care grani ele dintre categoriile üi tipurile de activit i dispar se topesc într-un scenariu unitar. Æ Educarea unei atitudini deschise fa de grup. în primul rând. împreun cu to i. Iat câteva sugestii pe care vi le oferim: Æ Având în vedere c aceste grupe se formeaz prin înscriere. Ele pot fi create pentru participarea a câte doi copii cu temperamente asem n toare ori a mai multor copii. pe principul nediscrimin rii . Æ S prezent m o gam de activit i din care copiii s -üi aleag în mod liber. se urm reüte: B Participarea activ a tuturor copiilor la activit i. În înv mântul preücolar se pune puternic accentul pe abordarea integral a copilului üi a educa iei sale..adic un înv mânt pentru to i. s lase timp pentru interven ia celuilalt. dar e posibil ca tocmai aceste activit i s duc la formarea unor prietenii. religie. formule de polite e folosite zilnic. Æ Evitarea monopoliz rii aten iei educatoarei üi evitarea tendin ei de a pârî pe cel cu care este în divergen e sau un altul. noi trebuie s planific m activit i care s favorizeze crearea rela iilor de prietenie între copiii ajunüi din întâmplare împreun . copilul trebuie s înve e s -üi aütepte rândul („aüteapt întâi s vedem ce spune Irina”). Æ S cre m unele activit i care îi solicit pe copii s lucreze. în cadrul c ruia tema se las investigat cu mijloacele diferitelor domenii de cunoaütere. Æ Eliminarea manifest rilor de discriminare fa de anumi i colegi. Æ În elegerea faptului c via a în grup presupune respectarea unor reguli. pentru ele pot opta copiii care au stabilit deja rela ii de prietenie. indiferent de na ionalitate. bazat pe empatie. f r a se cunoaüte copiii. B Adaptarea activit ilor în func ie de nevoile üi disponibilit ile copiilor. ras . aprecierea diferen elor între opinii. • 82 . toleran üi respect fa de to i copiii. • Acceptarea conütient a celorlal i în stabilirea unor rela ii integrate prin: Æ Participarea la jocurile üi activit ile propuse de al ii. Æ Ini ierea unor reguli de baz ale dialogului: s nu întrerup partenerul.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Æ Organizarea unor activit i de expunere a cunoütin elor , evenimentelor prin care au trecut copiii, a impresiilor despre o întâmplare sau alta; ele se pot desf üura fie la bibliotec , fie la centrul de joc de rol. Æ Activit ile trebuie s dureze suficient pentru a permite copiilor s se acomodeze unul cu altul üi s doreasc s formeze un grup üi cu alte ocazii. Nu trebuie s limit m durata unei activit i, nici s o întrerupem brusc, ci s anun m din timp finalizarea ei. Æ Când planific m activit i de grup, este bine s avem în vedere nivelurile de dezvoltare ale copiilor. Dac interesele lor sunt similare, este de presupus c exist üansa unor prietenii strânse între copii. Toate metodele prezentate la capitolul „Strategii de promovare a înv rii prin cooperare” se pot adapta cu reuüit deplin în promovarea unei educa ii incluzive.

83

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului
z z z

Rela ia observare – evaluare Forme ale evalu rii Portofoliul copilului

z Rela ia observare – evaluare
Cu cât o activitate de înv are este mai complex , cu atât ac iunile evaluative devin mai necesare, evidente üi îüi amplific rolurile. Ce înseamn evaluarea? Evaluarea, este o ac iune complex , un ansamblu de opera ii mintale üi ac ionale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul c reia se precizeaz : • con inuturile üi obiectivele ce trebuie evaluate; • în ce scop üi în ce perspectiv se evalueaz ; • când se evalueaz (la începutul înv rii, pe parcursul acesteia, la sfârüit de bilan ); • cum se evalueaz ; • în ce fel se prelucreaz datele üi cum sunt valorizate informa iile; • pe baza c ror criterii se apreciaz . Alain Kerlan consider c evaluarea presupune o concep ie sistematic üi operatorie pornind de la mai multe întreb ri cheie: - pentru ce se face? (ceea ce pune în evident – func ii ale evalu rii); - în raport cu ce? (destinatarii evalu rii); - ce? (ce se evalueaz ); - cum? (instrumentele üi procedurile de evaluare). B. Bloom în elege evaluarea ca „ formulare, într-un scop determinat, a unor judec i asupra valorii anumitor idei, lucr ri, situa ii, metode, materiale etc.” Evaluarea este o ac iune de cunoaütere, în cazul nostru, a unei persoane – copil cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani.

84

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ca act de cunoaütere, evaluarea prezint unele note comune cu procesul de cunoaütere. Ambele reprezint procese de cunoaütere, întreprinse în scopuri definite, utilizând instrumente üi metodologii adecvate üi presupun opera ii de prelucrare üi interpretare a datelor. Evaluarea are ca procese componente: m surarea (ce a înv at copilul) üi aprecierea ce cuprinde: predic ia (nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urm tor üi în special pentru intrarea în ücoal ) üi diagnoza (ce anume frâneaz dezvoltarea copilului). M surarea nu se reduce la procedura de dimensionare cantitativ , exprimat în limbajul cifrelor, ci trebuie privit ca proces prin care lucrurile sunt observate üi diferen iate. Ea are deci, caracter informal. Dup cum remarc Hopkins K., m surarea se poate efectua üi informal, prin observare; când se realizeaz prin limbajul cifrelor, procesul de m surare este mai complet. Trebuie subliniat faptul c unele fenomene supuse evalu rii nu sunt m surabile sau nici m car observabile direct. În asemenea situa ii, se aplic principiul acceptat în evaluare: „s m sur m tot ce poate fi m surat üi s facem m surabil ceea ce la o prim aproxima ie nu poate fi m surat” . M surarea nu este un scop în sine; ea marcheaz un moment al evalu rii, fiind urmat de prelucrarea datelor ob inute recurgându-se, atunci când este posibil, la metode statistice. M surarea r spunde la întreb ri de tipul: Cât de mult? Ce dimensiuni? Ce cantitate? ü.a. Aprecierea se defineüte ca un proces de judecare a valorii rezultatelor m sur rii. Ea r spunde la întreb ri de felul: cum este?, ce valoare are? , în ce m sur r spunde trebuin elor sau aütept rilor? ü.a. Evaluarea este un concept mai cuprinz tor decât m surarea üi aprecierea. Etimologic, semnific a aprecia valoarea (atitudine axiologic ) ceea ce înseamn c actul de evaluare implic o opera ie dubl : a) înregistrarea obiectiv a dimensiunii fenomenului (m surarea acestuia); b) aprecierea rela iei dintre starea constatat üi criteriul general al unei st ri dorite (activit i reuüite). Func iile psihopedagogice ale ac iunii de evaluare a copilului Func ia diagnostic const în aprecierea, pe baza datelor ob inute în procesul de observare, a nivelului de dezvoltare psihofizic (în raport cu media vârstei üi alte caracteristici individuale), depistarea üi explicarea cauzelor psihologice care stau la baza diverselor reac ii cognitive üi afective. Modalitatea cea mai la îndemân educatoarelor pentru în elegerea acestor cauzalit i este abordarea copilului ca întreg, integrarea acestuia în complexul de factori care îi influen eaz existen a üi interpretarea datelor privind manifest rile psihice üi prin prisma acestor factori. Aceast func ie mai permite stabilirea cauzelor care au condus la o slab preg tire üi la o eficien sc zut a ac iunilor educative. Func ia de constatare üi de m surare indic dac o activitate de înv are s-a derulat în condi ii optime, cunoütin ele au fost asimilate, o deprindere a fost achizi ionat sau stadiul dezvolt rii acesteia. Func ia de reglare. Caracterul permanent pe care trebuie s -l aib ac iunea de cunoaütere psihopedagogic va oferi date privind dinamica diferitelor variabile ale personalit ii. Cunoaüterea acestora îi permite educatoarei reglarea üi ameliorarea interven iilor didactice, diferen ierea üi chiar individualizarea acestora acolo unde este cazul.

85

Func ia de condi ionare a deciziilor pedagogice presupune stabilirea direc iilor de ac iune în vederea dezvolt rii la maximum a poten ialit ilor psihofizice de care dispune copilul. Cei care pot realiza o evaluare obiectiv a copilului sunt cei care interac ioneaz zi de zi cu aceütia . • s -i ajut m pe p rin i s -üi cunoasc copilul pentru a-l stimula üi sus ine corespunz tor. abandon al activit ii. neadaptare la cerin ele gr dini ei etc. Acestea pot s fie: . adic a factorilor fizici. dac ne referim la personalitate în ansamblu. psiholog etc.psihoterapia – accentul este pus pe recuperare (cazurile de r mânere în urm în dezvoltare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Func ia prognostic se refer la anticiparea tendin elor üi ritmului de evolu ie a vie ii psihice a copilului. Profilul de dezvoltare psihologic – aüa cum este el descris de educatoare – constituie o surs de informare permanent pentru p rin i üi un punct de pornire în cunoaüterea proasp tului ücolar pentru înv torii de la ciclul primar. . înclina ii speciale. sau. Cunoaüterea în profunzime a fiec rui copil cere mult timp educatoarei üi competen üi nu se reduce la totalitatea informa iilor cu privire la o realitate dat . Ea permite organizarea interven iilor educa ionale astfel încât ele s faciliteze împiedicarea manifest rilor negative üi valorificarea la maxim a poten ialului copilului. 86 . consilierea – accentul se pune pe protejarea dezvolt rii psihice üi contracararea tendin elor deviante. Din acest stadiu al educa iei preücolare educatoarea trebuie s fac din aceast ac iune de cunoaütere a individualit ii üi un suport pentru încurajarea autocunoaüterii. cunoaüterea devine posibil numai cu condi ia st pânirii factorilor multipli care alc tuiesc aceasta realitate complex . Aceast func ie permite formularea deciziilor din dou perspective: • din perspectiva copilului – stimulativ . psihologici. Traducem în fapt trei deziderate: • s -l ajut m pe copil s se cunoasc pe sine însuüi pentru a-üi valorifica la maxim poten ialul.). de conütientizare a posibilit ilor etc. de înt rire a rezultatelor. • s ajut m educatoarele s -üi cunoasc mai bine discipolii pentru a le acorda acestora sprijinul necesar la fiecare pas de dezvoltare a lor. Func ia de informare.men inerea tipului de interven ie educa ional în vederea activ rii poten ialului real de exprimare a copilului. În psihologie „a cunoaüte” înseamn a descifra formula psihologic individual . sociali. a nevoilor üi disponibilit ilor viitoare ale copiilor. psihopedagog. iar educatoarea trebuie s -üi adapteze activitatea la particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. insucces.) în func ie de amploarea activit ii terapeutice se recomand ca aceasta s se desf üoare de c tre o echip multiprofesional (educator.orientarea ücolar viitoare – dar üi orientarea spre exersarea în procesul educa ional în domeniile în care copilul are dificult i sau dimpotriv . culturali. . de formare a unor abilit i. • din perspectiva educatoarei – a üti ce a f cut üi ce are de realizat în continuare. Buna cunoaütere psihopedagogic a copilului de 3-6/7 ani e important deoarece în aceast perioad evolu ia este foarte rapid üi diversificat .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Scopul evalu rii copilului este de a acorda sprijin üi ajutor acestuia în tendin a lui de a afla noul. de a încerca lucruri noi. rezultatele evalu rii se compar cu performan ele copilului îns üi. Dezvoltarea copilului este un proces global. educatoarea urm reüte/observ comportamentul copiilor. cu succesele üi insuccesele lui proprii!!! Ac iunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie s aib loc în mediul natural al copilului. aici nu e bine…. istorioare. Pentru a avea o imagine global despre dezvoltarea copilului. • dezvoltare socio-emo ional . men ioneaz problemele ap rute. nivelul üi ritmul dezvolt rii în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat. 87 . Rezultatele evalu rii nu trebuie s capete coloratura emo ional sau etic de genul „ Aceasta e r u. deoarece acestea sunt strâns legate între ele üi se influen eaz reciproc. În perioada copil riei timpurii. alteori de stagnare. dar aceasta e bine”. a naturii. de bucurie sau necaz. „Aici faci r u. În baza ei se pot formula pentru p rin i recomand ri (sugestii despre cum s -üi ajute copilul în dezvoltarea lui.a. de a se orienta în lumea înconjur toare a lucrurilor. este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare: • dezvoltarea fizic – s n tate üi igien personal . altor adul i sau copii. În timpul activit ilor. s -i acorde mai mult timp üi mai mult afec iune. În evaluare trebuie inut seama îndeosebi de faptul c fiecare copil are ritmul s u de dezvoltare care înregistreaz uneori momente de salt. al jocului liber ales sau al jocului organizat de c tre educatoare. Este inadmisibil s i se spun copilului sau s i se dea de în eles c el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorin a de a înv a. fixeaz performan ele fiec rui copil üi reac ia lui la laud sau recompens . unitar. Exemple: • s g seasc modalitatea accesibil copilului de a explica lucrurile. • capacit i üi atitudini în înv are. de a-üi explica unele lucruri despre propria persoan . Datele ob inute trebuie analizate în interrela ie. exerci ii-probleme. • dezvoltarea limbajului. stabilindu-se totodat üi relevan a lor pentru ansamblul structurilor individuale. dar ea trebuie comunicat p rin ilor. al plimb rilor. sau al altor momente de regim. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. ghicitori. curiozitatea.” ü. • s -i satisfac necesitatea lui de informa ie prin poveüti. Informa ia privind dezvoltarea copilului e bine s fie strict confiden ial (în special cea mai pu in pozitiv ). a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. st rile de interes cognitive sau cele de lips de interes. • s -l ajute s se includ într-o activitate pl cut üi atr g toare.

. • Copilul însuüi ca surs de informa ie. Educatoarea nu numai c are nevoie de informa ie despre caracteristicile ce influen eaz dezvoltarea personalit ii copilului ca membru al grupului. idei üi propuneri. spa ii largi) . cum r spunde la diferi i stimuli (sunete. ca üi context social. fra i/surori. • P rin ii. cu fra ii/surorile lui. modalit ile de luare a deciziilor üi asumarea responsabilit ilor. Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informa ii despre abilit ile cognitive. s efectu m cu regularitate discu ii cu p rin ii etc. pedagogii – specialiüti (de arte. fenomenele üi persoanele din jur: manipularea obiectelor. zgomote.acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. înc din primele zile ale sosirii lui în gr dini . cum ac ioneaz copilul cu obiectele. miüc ri.Rela iile psiho-sociale ale copilului.Ac iunile copilului. tipurile de activit i üi condi iile în care acestea se desf üoar etc. stilul predilect în ac iune üi înv are. Putem spune c evaluarea progresului copilului nclude: . identificarea elementelor componente.) . . identific m cum rela ioneaz el cu ceilal i copii. în dependen cu importan a parametrilor sau a tendin ei acestora de a se schimba. Acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. . trebuie privit ca una suplimentar deoarece ea este indirect . pot servi drept surse de informa ie despre dezvoltarea copilului. . medicul üi asistentele medicale. este necesar s se repete unele situa ii de evaluare care in de obiectivele principale privind interven iile educa ionale. ce juc rii prefer . Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la gr dini . dac are anumite aptitudini speciale. ritmul lui de dezvoltare üi progresul (sau regresul) lui. Ce trebuie s ütim despre copil? . Situând copilul în interiorul grupului social. Afl m dac se desprinde uüor de persoanele din familie. aptitudinile copilului.interpretarea acesteia. dac este curios. afectuos. • Grupa de copii. dac comunic uüor cu educatoarea sau cu ceilal i copii. inclusiv de la p rin i. modul predilect de ac ionare. dificult i de adaptare üi înv are etc. cu adul ii cu care vine în contact. dac r spunde la o sarcina dat . educa ie fizic . educatoarele din gr dini . Observând copilul. dac este emotiv. Este necesar s repet m observ rile. nu vine nemijlocit de la copil. recunoaüterea particularit ilor. bunici. sociale. limbi moderne. determinate de vârsta cronologic . pentru ea este important s ütie üi cum diferi i copii influen eaz atmosfera din grup. cu copiii din curte/cartier. unchi etc. comunicative ale copilului. care ne spune cum este copilul adic eviden ierea particularit ilor individuale. ob inem informa ii despre r spunsurile lui la întreb ri. poate servi drept surs de informa ie. psihologul etc.înregistrarea informa iei c p tate.Identitatea psiho-fizic a copilului. ritmul s u unic de dezvoltare üi înv are. Informa ia primit de la aceste persoane. personalul administrativ üi auxiliar. logopedul. 88 . care interac ioneaz cu copilul. despre abilit ile de rezolvare creativ a situa iilor problematice ce se isc . exprimare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pentru a aprecia performan ele copilului. capacitatea sa de concentrare asupra activit ilor.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Vom trece în revist câteva metode de acumulare a informa iei: Observarea üi înregistrarea datelor. În timp observ rile asupra copilului ne pot dezv lui tipare comportamentale. . Aceast informa ie alimenteaz judec ile f cute asupra copiilor üi a metodelor de instruire potrivite. Aceast metod este eficient pentru a determina „ ce”. care au fost reac iile copilului üi cum s-a încheiat ac iunea. pentru a ne documenta. ƒ înregistra i observa iile cât mai repede posibil. . ƒ alege i un sistem practic de înregistrare a informa iilor. ƒ observa ii pe copii în locuri diferite. Ele sunt utile pentru depistarea unora dintre succesele sau insuccesele zilei. alteori ele se fac cu scop precis. 89 . al calit ii acestuia sau al contactului lui cu ceilal i.înregistr ri narative – pot fi aprecieri zilnice sau impresii asupra activit ilor individuale sau de grup.o mai precis cunoaütere üi evaluare a fiec rui copil în parte referitor la cum se simte acesta. cum interac ioneaz ce ütie üi ce poate s fac . „cât” üi „cum” înva copiii.o imagine global a fiec rui copil. sub aspectul intereselor. Avantajele observ rii: . în momente diferite ale timpului petrecut în gr dini . ƒ fi i discret – copilul nu trebuie s simt c este supus observ rii. stiluri de a înv a un lucru sau altul. spre exemplu. obiective. dac a c p tat o anume abilitate copilul sau a în eles corect ceva. ƒ fi i realiüti în programarea observ rilor. Urm toarele orient ri v pot fi de folos în efectuarea observ rilor: ƒ observa i ce anume face copilul. st pânirea unor abilit i üi progresul ca dezvoltare üi creütere. Tehnici de observare informal : . Aceste date individuale pot fi raportate la caracteristicile generale de dezvoltare. cum gândeüte cum vede lumea. Înregistrarea este procesul document rii activit ii observate sau a comportamentului urm rit.înregistr rile factuale – ofer informa ii despre ce s-a întâmplat care a fost stimulul/motiva ia interesului pentru o anume activitate. . În func ie de contextul educa ional. preferin e.o mai mare capacitate de a reac iona în rela iile cu copiii. Înregistrând ceea ce vedem sau ceea ce se face în sala de grup ob inem un document al muncii copilului. Pot include citate din dialogurile copilului üi descrieri ale calit ii comportamentului. ƒ concentra i-v asupra unui singur copil. observ rile trebuie s fie sistematice. capacit ilor reac iilor caracteristice precum üi domeniile de dezvoltare mai mult stimulate sau mai pu in. observ rile sunt uneori informale üi nu includ înregistrarea. ƒ proteja i confiden ialitatea observa iilor. cum ac ioneaz . Pentru a fi eficiente. selective üi atent înregistrate. care sunt înregistrate la sfârüitul zilei.

ceea ce ne intereseaz cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. o fraz sau pentru a descrie evenimentele – cheie într-un contact fizic sau emo ional. vor fi încuraja i s exploreze üi alte centre de activitate. momentul în care este realizat observarea etc. Important este de re inut c toate obiectivele prev zute în curriculum trebuie atinse de to i copiii üi. implicit. Modul de organizare a observ rii este decis de c tre educatoare în func ie de num rul de copii în grup . Este bine s avem permanent la noi un carne el üi un creion. Listele de verificare pot fi plasate pe pere i de jur împrejurul s lii de grup pentru a ine eviden a op iunilor f cute de copii. de vârsta acestora üi. sau pentru diferi i copii . În fapt. f r a întrerupe activitatea cu copiii. atmosfera. de aceea. important. anturajul care a generat un atare comportament etc. lucruri noi ap rute în dezvoltarea copilului. în zona bibliotec copilul ar putea înfrumuse a coperta unei c r i pe care „ au editat-o” îns üi copiii. Putem avea foi volante üi creioane peste tot în sala de grup . Putem uüura tranzi ia copilului (trecerea de la un centru la altul) prin amplasarea unei activit i artistice îndr gite de copil. Aceasta ne poate ajuta s ne asigur m c acei copii care îüi petrec majoritatea timpului liber. urm rirea lor prin observare pe parcursul celor doi ani pentru care sunt formulate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani verificarea zilnic a st rii de s n tate üi a dispozi iei copilului.). Aüadar str dui i-v ca p rerile üi convingerile dumneavoastr s influen eze cât mai pu in aprecierea dumneavoastr dat dezvolt rii copilului. Asupra aprecierilor noastre date copilului ac ioneaz mai mul i factori: informa ia precedent . în centrul pentru activit i practice. Încerc m s fim obiectivi înregistrând rezultatele observ rilor noastre. 90 . Putem observa üi înregistra üi op iunile copiilor pentru diverse centre de înv are sau pentru diferite materiale cu care s opereze. Observarea copilului poate fi structurat urm rind atingerea obiectivelor de referin cuprinse în curriculum üi corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare ale copilului. La sfârüitul zilei aceste scurte noti e vor fi transcrise într-un carnet sau dosar (comun sau pentru fiecare copil) . Înregistrarea datelor strânse prin observare Alege i-v propria modalitate de înregistrare! Respecta i echilibrul dintre informa ia înregistrat üi cea neînregistrat . liste cu comportamente/specifice/de observat. dar üi psihologic se consemneaz la dosarul copilului. Toate observa iile de natur medical .parteneri de joac . De exemplu. predic iile üi suspiciunile proprii. într-o alt parte a s lii de grup . trebuie s fie f cute foarte sistematic. pentru a înregistra. complexitatea deprinderilor üi abilit ilor pe care le presupune vârsta acestora. O list de verificare privind dezvoltarea ofer un exemplu de proces sistematic de colectare a datelor privind nivelul de dezvoltare üi ac iune a unui copil în diferite domenii ale dezvolt rii. Înregistra i doar ceea ce vi se pare interesant. Înregistrând comportamentul copilului aüa cum s-a derulat el este necesar : fixarea situa iei care a generat informa ia (numim acei copii sau adul i care au luat contact nemijlocit cu copilul în momentul observ rii. activitatea în el era inclus. Casetofonul este üi el un mijloc eficient de înregistrare a faptelor de comportament al copiilor (informa ia verbal ). copilul poate fi încurajat s deseneze/picteze norii üi cerul de deasupra castelului care va fi construit în zona Construc ii din cuburi üi cutiu e sau în zona Nisip üi ap sau.

convorbirea üi alte metode de cunoaütere a copilului. Ea trebuie s fie liber . dar üi dificult ile întâmpinate de copii pentru a üti cum s ne redefinim scenariile didactice în perioada urm toare. ne putem fixa zilnic un num r de copii pe care s -i observ m având în vedere comportamentele vizate de acele obiective de referin . obiünuit) . astfel c deseori copilul poate fi stimulat prin simpla implicare într-o activitate în perechi sau de grup mic).axarea pe nevoi specifice – dac observ m c mai mul i copii întâmpin dificult i în derularea anumitor activit i. deprinderilor.lucrul în perechi sau pe grupe pentru stimularea acelor deprinderi. priceperilor üi aptitudinilor) . (Piaget este de p rere c cel mai bine copiii înva unul de la altul. Întrucât perioada de atingere a acelor obiective este de doi ani de zile.încurajarea intereselor .capacit ile psihice de care dispun copiii (coeren a planului mintal. Toat produc ia verbal a copilului trebuie notat üi anexat lucr rii. amploarea intereselor. degajat . întrucât obiectivele respective de referin sunt avute în vedere pe parcursul mai multor activit i în zile diferite.stilul realiz rii (personal. M rturia copilului dezv luie certe aptitudini practice. . Metoda analizei produselor activit ii este o metod auxiliar üi poate oferi informa ii numai în combina ii cu observarea. deoarece f r acestea au o mai slab valoare informativ .progresele realizate prin înv are (prin realizarea repetat a unor produse ale activit ii). De exemplu. în condi ii de maxim naturale e pentru c numai aüa vor putea fi surprinse manifest rile spontane ale copilului. binevoitoare. . Prin aplicarea acestei metode ob inem date cu privire la: .utilizând o activitate deja cunoscut copilului prin integrarea unei activit i noi. . pentru a anumit tem ). capacitatea de a în elege. i se pot pune diverse întreb ri). Convorbirile pot avea loc în timpul activit ilor sub forma unor scurte dialoguri cu copilul. sau comun.) . Durata observ rii lor poate fi de mai multe zile. . caracteristici ale reprezent rilor etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În func ie de obiectivele de referin propuse pentru o anumit perioad de timp ( de ex. dar mai ales tr s turi ale personalit ii. . s decurg într-o atmosfer sincer de încredere. se pot organiza activit i pe grupuri mici centrate pe anumite sarcini. Cum putem utiliza informa iile strânse prin observare! V suger m utilizarea urm toarelor tehnici de adaptare individual a informa iilor culese în urma observ rii: . execut ceva. nestingherit . Convorbirea üi interviul Convorbirea se desf üoar în condi iile unei dispozi ii normale a copilului. desenele copiilor trebuie înso ite de explica iile acestora privitoare la inten iile sale. abilit i care necesit mai mult suport. original. observarea atingerii lor de c tre to i copiii se face prin revenire asupra observ rii lor periodic. continuitatea logic a ideilor. 91 . for a imagina iei. mecanismele psihice aüa cum sunt ele în realitate. calitatea cunoütin elor.însuüirile psihice ale copilului (spiritul de observa ie. Convorbirea este recomandabil de utilizat în combina ie cu observarea sau subordonat unei activit i pe care copilul o are de îndeplinit (în timp ce el „solu ioneaz ” o problem sau face. Scopul observ rii este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare.

Anticiparea activit ii se întemeiaz pe utilizarea „gândirii previzionale” üi const în a proiecta în timp üi în spa iu desf üurarea unor ac iuni orientate spre realizarea obiectivelor. o func iile ei sunt asigurate pân la final numai dac mijloacele üi resursele sunt stabilite üi folosite pentru a face posibil derularea activit ii în condi ii de eficien . Ausubel D. 92 . În gr dini e se poate vorbi de evaluare sumativ . Se efectueaz la începutul unui program educa ional (ciclu de înv mânt. componentele ei üi efectele probabile. subliniaz : „ Dac aü vrea s reduc toata psihopedagogia la un singur principiu. deci etapele activit ii. ci cunoaüterea poten ialului de înv are. Calitatea. semestru. este ceea ce ütie copilul la plecare. a unei deprinderi motorii. interese. motiva ii) necesare integr rii în activitatea care urmeaz . eu spun: ceea ce influen eaz cel mai mult înv area. a premiselor „cognitive üi atitudinale” (capacit i. de a üti care sunt premisele de la care pornim s proiect m activit ile de înv are. începutul unui capitol üi chiar al unei lec ii). Evaluarea ini ial constituie o condi ie hot râtoare pentru reuüita activit ii de înv are. obiectivitatea evalu rii sumative. Pentru cunoaüterea unor particularit i. Evaluarea sumativ (cumulativ ) este tipul de evaluare prin care se constat nivelul de performan atins în raport cu obiectivele cadru üi de referin cuprinse în curriculum. în special înainte de p r sirea gr dini ei. Constat rile se exprim prin aprecierea m surii în care aceütia au atins obiectivele de referin . Obiectul evalu rii ini iale îl constituie acele cunoütin e üi capacit i care reprezint premise pentru asimilarea noilor con inuturi üi formarea altor deprinderi üi abilit i. b) Func ia prognostic sugereaz condi iile probabile ale desf üur rii noului program üi îi permite anticiparea rezultatelor. pot fi cele dorite când aceasta este realizat de educatoare. creativitatea în plan verbal. Evaluarea ini ial . Vizeaz cunoaüterea m surii în care copiii st pânesc anumite cunoütin e üi posed capacit i necesare angaj rii lor cu üanse de reuüit într-un nou program educa ional. o constituie un demers pedagogic esen ial pentru desf üurarea cu succes a programului de instruire. s i se caracterizeze interesul üi posibilit ile de înv are pentru a se argumenta recomandarea înscrierii sale în ücoala primar sau re inerea în gr dini . Beneficiarii rezultatelor ei sunt în primul rând adul ii. de exemplu. când trebuie s i se constituie profilul de personalitate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Forme ale evalu rii Activitatea educativ a gr dini ei este complex üi cere forme de evaluare multiple. Relevând importan a pe care o are în acest sens. an ücolar. se pot organiza üi alte momente de evaluare sumativ . Asigura i-v de ceea ce el ütie üi instruieüte-l în consecin ! ” Func iile evalu rii ini iale a) Func ia diagnostic . Evalu rii ini iale îi apar in mai multe idei: o evaluarea ini ial este indisociabil construc iei unui demers didactic riguros üi eficace. pentru c pot fi folosite üi concluziile evalu rii formative. cunoaüterea numerelor. Ceea ce intereseaz nu este aprecierea performantelor globale ale elevilor si nici ierarhizarea lor. inventarul de cunoütin e principale. fiind menit s ofere posibilitatea de a cunoaüte poten ialul de înv are al copiilor la începutul unei activit i.

Cele mai adecvate modalit i de evaluare a copilului în perioada copil riei timpurii sunt feedback+ul verbal (lauda.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Evaluarea formativ (continu ) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic. Portofoliul nu este doar o colec ie de produse. din ac iune ad ugat activit ii didactice în proces constitutiv al acesteia. priceperilor üi deprinderilor. p puüi pentru teatru de mas – alegerea personajelor corespunz toare poveütii. În urma evalu rii continue am evaluat volumul de cunoütin e re inut de copii. observarea acestuia. jocuri-exerci ii ü. modalit i în func ie de grup üi de educatoare. încurajarea). Unele momente ale evalu rii continue au func ie cheie. punctat de cadrul didactic. ini iativ üi grij pentru verificarea propriilor rezultate. 93 . înainte de înv are trebuie s se asigure c st pânesc bine ceea ce este necesar pentru în elegerea noilor con inuturi. aprecieri ale cadrului didactic. capitol) üi permite o evaluare a performan elor tuturor copiilor privind con inutul esen ial al cunoütin elor parcurse în secven a respectiv . de sus inere a înv rii. înregistrarea sistematic a rezultatelor. Ea vizeaz . Evaluarea continu se poate realiza cu ajutorul fiüelor individuale. redarea dialogului dintre 2-3 personaje. el este dovada traiectoriei dezvolt rii lui. p rin i cu progresele înregistrate pe traseul c tre obiectivele vizate. realizându-se pe parcursul activit ii de predare-înv are. Toate documentele cuprinse în portofoliul copilului trebuie s fie înso ite de observa ii. urm rind realizarea lor în cadrul activit ilor recuperatorii. în principal. Evaluarea continu are ca scop s -l informeze pe copil asupra obiectivelor pe care trebuie s le realizeze üi s -i in la curent pe copii. educatoare. Apoi se stabileüte un plan ameliorativ pentru recuperarea cunoütin elor üi deprinderilor neînv ate. dintr-o evaluare globala în una nuan at . în timpul înv rii. Astfel în ce m sur au fost însuüite cunoütin ele üi deprinderile predate se identific neajunsurile üi se adopt m surile de recuperare fa de unii copii üi de ameliorare a procesului de înv mânt. evaluarea continu transform ac iunea de evaluare: din proces predominant constatativ în unul diagnostic. mai ales la verificarea cunoütin elor. dac sunt necesare corec ii imediate üi s fie reglat progresul elevilor. Evaluarea continu are caracter permanent üi este integrat în actul didactic. Privit în ansamblu. colectarea produselor activit ii lui – toate acestea cuprinse într-un portofoliu care vorbeüte despre progresul copilului pe intervale de timp. realizat pe secven e mai mici (1-2 s pt mâni. sus inerea activit ii de înv are. comentarii. imagini sec ionate (puzzle). s fie aplicate. poeziei înv ate.a. De exemplu. Evaluarea continu antreneaz o evolu ie a elevului marcând o mai mare respectare a ritmului individual. iar în cazul unor eüecuri s se propun exerci ii suplimentare de recuperare.

ca atare. . (sumarul. întrucât respect principul de baz al ritmului unic de dezvoltare a copilului. argumenta ia care explic ce lucr ri sunt incluse în portofoliu. pornind de la calificative pân la note. lucr rile pe care le face copilul. comentarii privind progresele f cute de copil üi aspectele care necesit mai mult sprijin sau stimulare. . cu data calendaristic a înregistr rii lor. Întotdeauna trebuie s ne gândim c fiecare copil este în plin proces de dezvoltare. tradi ionale. ca premis pentru o diferen iere üi individualizare înv rii cu focalizare pe ameliorarea acelor aspecte care necesit mai mare aten ie. date ob inute în urma unor ghiduri de observare. El este „ cartea de vizit ” – mijloc de valorizare a datelor ob inute prin evalu ri realizate. an ücolar. fotografii care reflect activitatea desf üurat de copil. Portofoliul trebuie s cuprind üi observa ii ale cadrului didactic. 94 .nivelul general de dezvoltare. individual sau împreun cu colegii s i.atitudini. .dificult i de înv are. po i constata progresele înregistrate de copil în timp. reflec iile proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat. ciclu de înv mânt) . notate cu numele celor care au lucrat üi data cînd cu fost realizate. chestionare cu data realiz rii lor.interese üi aptitudini demonstrate. contribu ii la activitate care reflect participarea copilului/grupului la realizarea temei date. caietele individuale. individual sau în grup. care include titlul fiec rei lucr ri/fiüe). Educatoarele pot ine – pe domenii de dezvoltare – eviden a lacunelor înregistrate în dezvoltarea fiec rui copil. .capacit i formate. Portofoliul constituie cea mia potrivit metod de evaluare a copilului mic. în acelaüi timp procesul înregistrat de la o etap la alta. În înv mântul preücolar nu se dau note üi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Portofoliul copilului În evaluare sunt utilizate üi o serie de metode complementare celor clasice. notarea numeric a rezultatelor copiilor nu poate avea rol de clasificare nici în cadrul probelor de evaluare. datate. Printre acestea se afl üi portofoliul copilului. Presupune un proces de analiz a datelor ob inute pe numeroase c i üi o perioad relativ mare (de obicei raportat la semestru. El reprezint un veritabil „ portret pedagogic” al copilului relevând: . Portofoliul copilului are în vedere toate „produsele” copiilor üi. Analizând un portofoliu. . importan a fiec reia. Ce con ine un portofoliu? lista con inutului acestuia. alte materiale.rezultatele deosebite ob inute în unele domenii ca üi rezultatele slabe în altele. înregistr ri. de aceea trebuie s avem are grij în formularea anumitor aprecieri categorice.

CD ü. copiii de 5 ani pot alc tui un portofoliu la disciplina educa ie muzical . talentelor. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii. . adunând materiale într-o colec ie pe care copiii pot oricând s o revad üi s o completeze. acordându-i timpul necesar pentru dobândirea acelor cunoütin e deprinderi. an) Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii üi op ionale selectate de educatoare üi care fac referire la diverse obiective cadru üi de referin . aceütia devenind autoreflexivi asupra propriei munci üi asupra progreselor înregistrate. pe parcurs poate s includ üi alte elemente c tre care se îndreapt interesul copilului üi pe care doreüte s le aprofundeze.diplome ob inute în urma desf üur rii unor concursuri de muzic üi festivaluri ( „ Stelu ele dansului” . Portofoliul reprezint un element flexibil de evaluare. . materiale. progresiv üi multilateral a procesului de activitate üi a produsului final. În al i termeni. precum üi dificult ile acestuia. Acesta sporeüte motiva ia înv rii” . DVD.înregistr ri pe casete audio.portofoliul este un instrument flexibil. Avantajele folosirii portofoliului: .este o metod mai obiectiv de evaluare din perspectiva particularit ilor vârstei timpuri. . Aüa cum afirma profesorul Ioan Cerghit. „ Sub semnul copil riei” ). video. care permite aprecierea üi includerea în actul evalu rii a unor produse ale activit ii copilului care în mod obiünuit nu sunt avute în vedere. De exemplu.fotografii din timpul unor ac iuni desf üurate. evaluarea devine astfel motivant üi nu stresant pentru educatoare – copil. Aceast metod alternativ de evaluare ofer fiec rui copil posibilitatea de a lucra în ritm propriu stimulând implicarea activa în sarcinile de lucru üi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. (Ioan Cerghit. . Portofoliul poate fi folosit la orice vârst . abilit i. Forma pe care o poate îmbr ca portofoliul este fie o map cu documente. Este o map deschis în care tot timpul se mai poate ad uga ceva. cele care îl reprezint üi care pun în eviden progresele sale. comentarii ale educatoarei dup anumite perioade de timp (semestru. CD. Alc tuirea portofoliului este o ocazie unic pentru copil de a se autoevalua. diplome. .a. . care permit aprecierea aptitudinilor. 95 .implic activ copilul în propria evaluare üi în realizarea unor materiale care îl reprezint cel mai bine. . fotografii ce reprezint aspecte ale înv rii üi/sau pe cei implica i în activitate. copiii asumându-üi responsabilitatea asupra activit ii desf üurate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani viitoare obiective pornind de la realiz rile curente ale copilului/grupului pe baza intereselor üi a progreselor înregistrate.desene realizate de copii în leg tur cu ceea ce au înv at üi sim it pentru c nu ütiu s scrie. pasiunilor.dezvolt capacitatea copilului de autoevaluare. care. punând în valoare progresul copilului. Acesta poate s con in : . picturi. portofoliul este un instrument care îmbin înv area cu evaluarea continu . portofoliul cuprinde „ lucr ri sau realiz ri personale ale copilului. contribu iilor personale. desene. Autoevaluarea este un proces de înv are. 2002) .evaluarea prin portofoliul este eliberat în mare parte de tensiunile üi tonusul afectiv negativ care înso esc formele tradi ionale de evaluare. capacit i vizate de curriculumul pentru educa ie timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video.

portofoliul este compatibil cu instruirea individualizat ca strategie centrat pe stilurile diferite de înv are. portofoliul solicit mai mult o apreciere calitativ decât cantitativ üi este mai uüor de aplicat pe grupuri de copii. Educatoarea încercând astfel s -üi creeze o imagine în rândul colegelor ori în rândul p rin ilor. Este un exemplu reprezentativ al activit ii üi al performan elor copiilor unei grupe/gr dini e. De asemenea. 96 . Prin complexitatea üi bog ia informa iei pe care o furnizeaz . Portofoliul nu este numai o metod alternativ de evaluare a copilului. sintetizând activitatea copilului de-a lungul timpului (un semestru. ar tându-le mostre ale activit ilor üi ac iunilor desf üurate de copii. pe elaborarea de proiecte ample de cercetare üi înv are.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezavantajul portofoliului este acela c nu poate fi repede üi uüor de evaluat üi necesit mai mult timp üi grij permanent din partea cadrului didactic pentru a fi îmbog it cu documente semnificative. Ca metod alternativ de evaluare. an ücolar sau ciclu de înv mânt) portofoliul poate constitui parte integrant a unei evalu ri sumative sau a unei examin ri. Poate fi considerat în acelaüi timp un instrument complementar folosit în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echip .

în func ie de grupa de vârst a copiilor. s pt mân . con inuturile se coreleaz pe o durat mai mare de timp. exprimat prin corelarea obiectivelor educa ionale cu con inuturile. asigurând un continuum al ac iunii cadrului didactic în scopul stimul rii dezvolt rii copilului. cu ce con inuturi. a unei luni) a modului în care obiectivele. Mai jos sunt prezentate schemele propuse pentru realizarea planific rii zilnice üi s pt mânale üi un exemplu în acest sens. . De aceea un rol foarte important îl joac observarea üi evaluarea progresului copilului. cât üi pe vertical (pe parcursul unei s pt mâni. Astfel. de aceea prin domeniile experien iale propuse de curriculum. materialele üi mediul educa ional. cum dealtfel variaz în mod firesc de la un copil la altul. durata atingerii unor obiective poate varia de la o grup la alta. Aceste teme. 97 . Astfel. . care combin domeniile experien iale sub cupola a 6 teme mari.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 8. O durat prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare am nun it poate suporta modific ri. care reflect : . lun ). Cadrul didactic este cel care decide care obiective.obiectivele propuse. unele obiective pentru a fi atinse de to i copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activit i. Planificarea zilnic /s pt mânal Planificarea activit ilor reprezint o activitate de baz în aplicarea curriculumului. cu ce materiale üi care metode le va utiliza pe o anumit perioad de timp (zi. Dezvoltarea plenar a copilului reprezint scopul primordial al educa iei timpurii. obiectivele cadru üi de referin vizeaz dezvoltarea copilului sub toate aspectele. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme. deoarece planificarea activit ilor este un proces ce este puternic influen at de progresul înregistrat de copii. Planificarea activit ilor reflect coeren a atât pe orizontal (în cadrul unei zile de lucru). urm rim stimularea dezvolt rii complet a copilului. .materialele didactice de care dispun. Prin diversitatea lor. Planificarea activit ilor este condi ionat în cea mai mare m sur de specificitatea grupului de copii pe care îl coordon m. deoarece ele reprezint finalit ile tuturor activit ilor care se petrec în gr dini (aüa cum sunt ele prev zute în planul de înv mânt). sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârst 3-5 ani sau 5-7 ani. Punctul de plecare în planificarea activit ilor îl constituie obiectivele cadru üi de referin .contextul geografic. Noul curriculum promoveaz ideea activit ilor integrate. circumscrise celor generale.interesele copiilor. Ea demonstreaz capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele ac iunii educa ionale într-o form coerent . aüa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. cultural al gr dini ei.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE: CENTRE DE INTERES DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor: INVENTAR DE PROBLEME: Ce ütim? Ce nu ütim üi vrem s afl m ? 98 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

S PT MÂNA: DATA/ ZIUA Tura 1 ACTIVIT I DE ÎNV ARE Tura a 2-a

SUBTEMA: SEMN TURA

99

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemplu: TEMA CINE SUNT/SUNTEM ? OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE:

z

CENTRE DE ACTIVITATE DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor:

z

s participe la activit ile de grup, inclusiv la activit ile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât üi în calitate de auditor; s audieze cu aten ie un text, s re in ideile acestuia üi s demonstreze c l-a în eles; s manifeste interes pentru citit; s utilizeze efectiv instrumentele de scris, st pânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. s -üi îmbog easc experien a senzorial , ca baz a cunoütin elor matematice referitoare la recunoaüterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul imi, pe baza unor însuüiri comune (form , m rime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan; s cunoasc unele elemente componente ale lumii înconjur toare (obiecte, fiin a uman ca parte integrant a mediului), precum üi interdependen a dintre ele; s comunice impresii, idei pe baza observ rilor efectuate. s cunoasc üi s respecte normele necesare integr rii în via a social , precum üi reguli de securitate personal ; s aprecieze în situa ii concrete unele comportamente üi atitudini în raport cu norme prestabilite üi cunoscute; s cunoasc üi s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit i practice. s redea teme plastice specifice desenului; s exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; s intoneze cântece pentru copii; s acompanieze ritmic cântecele.

BIBLIOTEC -

ART -

-

c r i üi reviste cu imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie etc. caiete de lucru (fiüe adecvate temei) albume cu poze (tema: Familia mea) felicit ri, vederi, coli de scris, plicuri poütale

-

z

-

creioane negre üi colorate, pensule acuarele/tempera plastilin planüete materiale-suport pentru amestecul culorilor üi pentru diluarea culorii cu ap caiete de desen, coli de carton üi de hârtie A4, A3, A5 instrumente muzicale (tob , trianglu, triol etc.)

JOC DE ROL („C su a p puüii”) -

-

„c su a” utilat corespunz tor pentru activit i care se pot desf üura în familie (g tit, cur enie, petrecerea timpului liber – citit, jocuri, vizionare TV) p puüi tablou/tablouri uzuale cu membri ai familiei sau scene de familie afiüate în spa iul centrului

z z

CONSTRUC II - cuburi de lemn/plastic

ûTIIN E -

NISIP ûI AP - suport de lemn cu nisip

s cunoasc üi s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului; s -üi formeze o inut corporal corect (în pozi ia stând, üezând üi în deplasare).

- cuburi cu litere - maüini, utilaje etc. - personaje-miniatur de plastic sau lemn

- ap - forme de plastic

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ütim?
- c suntem oameni üi despre cum arat un om (corpul uman); - c avem o familie; - membrii familiei üi ce rol are fiecare în familie; - cum trebuie s ne purt m în familie.

Ce nu ütim üi vrem s afl m ?
- despre drepturile copilului; - despre corpul uman (func ionalitatea unor p r i constitutive) - despre cum apare familia üi cât de mare poate fi ea, despre arborele genealogic

100

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Sugestie de planificare saptamânal
DATA 06.10. 2008 ZIUA Lu

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura I)

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura a II-a)

SEMN TURA

ADP: ”Facem prezent ri” (Numele meu este…M bucur s v cunosc.), „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Familii” (citire de imagini din reviste üi discu ii libere despre familiile prezentate în diferite imagini); „Eu” (desen üi colaj – definitivarea propriei figuri prin selectarea üi lipirea ochilor a nasului si a gurii, precum üi prin colorarea cu creionul colorat a p rului); Joc de miücare: „ûotronul”, jocuri la nisipar: „Cas pentru familia mea” Activitate integrat (DLC, DEC): “În familie…” (lectura educatoarei „Dl.Goe” de I.L.Caragiale; predare cântec „Un copil politicos”)

ALA: Citire de imagini, colorare imagini din c r i, desen, puzzle (respectând tematica s pt mânii) ADE üi ADP: „Eu” (continuarea lucr rilor r mase nefinalizate diminea a üi executarea unor noi lucr ri cu cei care doresc); repetare cântec nou înv at „Un copil politicos” üi exersarea acompaniamentului de c tre cei care doresc; mim sau exerci iu euritmic „Copilul politicos”; „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire)

07.10. 2008

Ma

ADP: ”Ce culoare au ochii mei ? Ce culoare are p rul meu?”, „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Mari descoperiri” (studierea unui fir de p r la microscop, studierea pielii cu lupa, lucru cu cartea interactiv „Corpul uman”); “B iat/fat ” (joc de mas – p r ile corpului, caracteristici individuale, îmbr c minte); Jocuri la aparatele de joc üi cu diferite obiecte specifice jocului în aer liber: “Ce pot face” (c rare, alunecare pe tobogan, s rituri cu coarda, üotron etc.) Activitate integrat (DS, DPF): “Corpul meu” (educa ie fizic – predare „Mersul”; observare „Copilul”)

ALA: Jocuri de mas : „Jocul umbrelor” (corelare umbre cu imagini potrivite - oameni sau p r i ale corpului uman) üi „Corpul uman” (b iatfat ), joc senzorial: „Cald-rece/aspru-neted”, num r toare: „Am un nas pe obraz” ADE: „Corpul meu” (prezentare üi discu ie, în grup restrâns, în func ie de interesul manifestat de copii, a planüei dup care s-a f cut observarea diminea a; lucrare colectiv – colorare/lipire – „Corpul meu”, format A1) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire); Op ional englez „My name is…”

08.10. 2008

Mi

ADP: ”M numesc…üi am…ani. Mama/tata/fratele/sora mea/meu se numeüte…”; „M preg tesc pentru activit i” ALA: “Omule i pe nisip” (urme ale degetelor, palmelor proprii pe nisipul ud sau desenarea unor omule i - schematic - cu degetul pe nisipul ud); “Îmi scriu numele” (copiere dup model, scriere liber sau lipirea literelor corespunz toare numelui propriu pe caietele de lucru, pe mapa cu lucr ri proprii, pe ecusonul pentru prezen sau de la tabelul responsabilit ilor etc.); Joc liniütitor „Jocul mut”, jocuri de miücare: “Joac , joac b iete!”, „ ranul e pe câmp” Activitate integrat (DS, DEC) : “Grup m omule i”(colorarea unor omule i de carton cu p m tuful de vat în cel pu in trei culori; exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii)

ALA: „Îmi scriu numele” (cuburi cu litere, litere magnetice, litere autocolant), desen „Omule ul” (schematic, dup model, pe caiet de matematic , în trei culori), selectare üi, eventual, decupare imagini din reviste üi poze cu familii sau familia proprie pentru album ADE: Povestire „Bunicul” de B.ût.Delavrancea ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire);

101

labirint. implicarea mai multor domenii experien iale üi activarea mai multor centre de activitate. conturul umbrei realizat cu materiale de construc ie. p rin i. ghicitoarea mea !” – ghicitori despre om si familie.10. 102 . DPM – Domeniul Psihomotric O activitate integrat vizeaz atingerea mai multor obiective de referin . alc tuirea unui album de familie colectiv. „Bunicul” (pictur ). “P rin ii mei”(desen/pictur ). derularea evenimentului). eventual. „Feti e üi b ie i” – jocuri de miücare. DEC – Domeniul Estetic üi creativ. desen prin copierea umbrei corpului în miücare/static sau a unor p r i ale corpului propriu pe coli mari de carton üi. DOS – Domeniul Om üi societate. „M preg tesc pentru activit i” ALA: ”Eu cu familia mea”(citire de imagini/poze). Plimbare în aer liber (observ m cum merg copiii cu m micile lor pe strad ) Activitate integrat (DOS): “Cum ne comport m în familie?” (convorbire. jocuri de mas (respectând tematica s pt mânii) ADE: „Grup m omule i” (exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire). prepararea unor gust ri. caracteristici. cu imagini din reviste/poze) ALA: Rezolvare de fiüe interdisciplinare „În familie”. puzzle. colorarea lor. discu ii libere despre tema sugerat la activitatea de pictur ALA: „Puiüori. eventual adres ).10 2008 Joi ADP : ”Portretul mamei/tat lui”. veni i la mama!”. 2008 Vi ADP: ”Povestea mea” (nume. ADE – Activit i pe domenii experien iale. DLL – Domeniul Limb üi comunicare. „Trasee în nisip” (de la gr dini -acas ) ADE: Dramatizare „Dl. „Împreun pentru un mediu curat!” (aranjarea juc riilor în clas üi ecologizarea spa iului verde din curte) DLC: “Sfatul degetelor”(memorizare) Not : ALA – Activit i liber alese.Goe” ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire) 10.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 09. ADP – Activit i de dezvoltare personal . „M preg tesc pentru activit i” ALA: “E s rb toare în familia mea!” (preg tiri pentru s rb toare. Dû – Domeniul ûtiin .“Ghici.

103 .S. formarea personalit ii lui. Familia este unicul grup social caracterizat de determin rile naturale üi biologice. care la început este complet dependent de adul i üi i i inspir tandre e aduce cu ea un enorm sens al responsabilit ii.Familia este modelul pe care copilul îl imit . privind modul în care s o îngrijeüti üi s-o educi. Berge considera familia un fel de cooperativ de sentimente. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 9. Colaborarea cu familia üi comunitatea z z z z Cum cunoaütem familia copiilor? Cum comunicam eficient cu p rin ii? Cum promov m incluziunea social ? Leg tura: gradini -familie-comunitate. Bruner considera c .Comunicarea intrafamilial influen eaz decisiv dezvoltarea psihofizic a copilului. o institu ie stabil . aceast umanitate este data de tipul de copil rie pe care l-au tr it. loviturile vie ii. A. Copiii îüi observ proprii p rin i cum ac ioneaz în rolul de p rin i. Are rolul central în asigurarea condi iilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copil riei. el este internalizat puternic în anii copil riei. modul de via al familiei este principalul reper în via al copilului. singurul în care leg turile de dragoste üi consanguinitate cap t o importan primordial . 1996). Apari ia unei persoane micu e în orice familie. Ei sunt primele modele pentru modul în care s ac ioneze ulterior ca p rin i. condi ii ce stau la baza structur rii personalit ii individului. cu rosturi fundamentale pentru indivizi üi pentru familie (M. eficien Pentru fiecare dintre noi. Necesitate. Ei creeaz o în elegere subconütient a competen elor parentale. J. care îndulceüte pentru fiecare membru. Este una din cele mai vechi forme de comunitate uman . dispersând efectele asupra tuturor. se dezvolt üi se formeaz pentru via a îl ofer familia. admi ând ca to i oamenii sunt în esen a lor umani.Ei sunt primii cu care copilul interac ioneaz constant înc din prima zi a vie ii . P rin ii sunt primii educatori deoarece: . Mediul în care copilul se naüte. Voinea. tr ieüte primii ani ai vie ii. familia a jucat üi joac un rol foarte important în vie ile noastre. Familia este primul grup social (mediul primar de socializare) din care face parte copilul.

ca agen i ai educa iei. îi cunosc obiceiurile. convins de puterea exemplului în familie. Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea üi flexibilizarea raporturilor în parteneriatul educa ional. privind: la rela iile interpersonale dintre membrii s i. responsabilit ile pe care copilul le îndeplineüte în familie etc. s înl ture eventuale caren e educative. educatoarea trebuie s se bucure üi de încrederea copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pedagogul John Locke. z Cum cunoaütem familia copiilor A creüte üi a educa un copil ar trebui s fie pentru to i p rin ii o datorie. aütept rile privind educa ia copilului. Astfel. poate determina multe dintre valorile lor. la ce reac ioneaz mai bine üi mai repede. a caracteristicilor üi poten ialului ei educativ. gr dini a caut înc solu ii. Ei pot contribui la dezvoltarea valorilor comunit ii üi la fixarea priorit ilor sociale. copiii üi comunitatea se influen eaz puternic unii pe al ii. stilul educa ional al p rin ilor. La rândul lor. iar educa ia dat în aceasta institu ie nu va avea rezultate bune. Implicarea. Gr dini ei îi revine rolul de partener în rela iile ei cu familia – acest rol deriv din faptul c este un serviciu specializat. În privin a aceasta ne ajut familia – care este o surs principal de informa ii pentru educatoare. climatul educa ional din familie. educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu üi natural mod s urmeze calea just în raporturile cu copilul s u. Mediul în care tr iesc p rin ii poate sprijini sau devia vie ile lor. C ldura raporturilor dintre p rin i üi educatoare. fundamental : cunoaüterea familiei de c tre educatoare. Educatoarea trebuie s cunoasc mai multe aspecte ale vie ii de familie.63% de familie. dar üi de a familiei sale. f r a-i în elege personalitatea. cu cadre preg tite pentru realizarea sarcinilor educa iei copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. de ambian a üi climatul acesteia üi de înclina ia c tre imita ie a copilului. Gr dini a nu poate face minuni. Educarea calit ii de p rinte a r mas înc o cerin societatea. deopotriv ca indivizi sau ca membri ai unui grup. se adresa p rin ilor: „ Nu trebuie s face i în fa a copilului nimic din ceea ce nu vre i s imite”. p rin ii pot influenta comunitatea. s previn îndep rtarea lui sufleteasc . ütiu ce îi place üi ce nu îi place. autoritatea p rin ilor üi metodele educative pe care aceütia le folosesc. P rin ii dau informa ii educatoarei. De aceea. f r a-l studia. Nu putem educa în mod just un copil f r a-l observa atent. c ci ei îl cunoasc cel mai îndeaproape üi cel mai bine copilul. Poate s se comporte ca o surs de for üi siguran . sau ca o restric ie a dezvolt rii. a diferitelor institu ii üi persoane din comunitate dezvolt în prezent o imagine complex üi dinamic a influen elor educa ionale. pentru împlinirea c reia 104 . valorile promovate. Rezultatele unor cercet ri f cute au demonstrat c dezvoltarea copilului este influen at în propor ie de 70. P rin ii. deoarece aceasta o ajut în cunoaüterea üi în elegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. încrederea üi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de informa ii – pentru care trebuie s g sim întotdeauna timpul necesar. dac nu se va sprijini üi nu va colabora cu familiile copiilor. Rela ia gr dini -familie nu se poate constitui f r asigurarea unei condi ii de baz .

este neastâmp rat. care au fost înv a i c educatorul „ ütie cum e mai bine” . nu i se cere s respecte normele de comportare civilizat în familie. nu respect un program zilnic necesar copilului. care au avut experien e negative în timpul propriilor lor ani de ücoal . în conformitate cu particularit ile de vârst üi individuale. se informeaz reciproc. care urm reüte atingerea unor finalit i ce decurg din curriculumul educa iei timpurii. Iat câteva exemple: 105 . ar fi bine s o facem în termeni care sunt pe în elesul familiei. fie individual prin consulta ii. La rândul lor p rin ii sunt informa i. se pot sim i intimida i de prezen a unor cadre didactice. Tot la aceste întâlniri educatoarea afl de la p rin i despre problemele pe care aceütia le parcurg üi de cele mai multe ori le ofer solu ii sau le g sesc împreun . Nu la fel se simte copilul atunci când este obosit de un program prea înc rcat. la teatru. Unele informa ii le putem culege aplicând unele instrumente de culegere a datelor semnificative despre copil. în excursie etc. fie în adun rile organizate cu p rin ii. cu atât va fi mai coerent influen a ambilor factori educa ionali üi a ambelor medii educa ionale. ceea ce contribuie atât la buna desf üurare a procesului educa ional din gr dini . cat üi la o buna educa ie în familie. Modalit i de cunoaütere: ¨ Întâlnirile cu p rin ii sunt prilejuri pentru a informa p rin ii referitor la modul cum se comport copilul lor cu ceilal i copii üi progresele pe care le înregistreaz acesta în timpul activit ilor. echilibrat. Unii p rin i. Al ii. în acelaüi timp se destinde. Dialogul educatoare-p rinte se poate organiza. timp în care copilul are posibilitatea s asimileze cunoütin e üi deprinderi noi. c la gr dini copiii beneficiaz de un program ra ional. Dialogul deschis bazat pe încrederea reciproc cere timp pentru a fi cl dit. cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. De exemplu: în leg tur cu faptul c a constatat c mul i copii vin obosi i la gr dini atunci educatoarea le sugereaz p rin ilor s -üi culce copii mai devreme seara. agresiv. s oferim familiei ocazia s pun întreb ri. foloseüte cuvinte auzite în familie. pe strad . sau „Ce a i observat c -i place cel mai mult s fac ?” ofer familiei ocazia de a v spune mai multe despre copil. Cu cât colaborarea dintre educator üi p rin i este mai strâns cu atât mai bine ambii actori vor cunoaüte mai bine copilul. Putem constata c unii p rin i sunt prea indulgen i cu copilul lor. cu fiecare familie. Talentul üi tactul pedagogic al educatoarei este indispensabil dialogului deschis.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Prin intrarea copiilor în gr dini . Întreb rile cu final deschis precum: „Ce-i place lui Rareü s fac acas ? ” sau „ Ce v povesteüte Ana despre ce facem noi la gr dini ?”. perturb activit ile – vorbind neîntrebat. Cu cât cunoaütem mai bine familiile copiilor. Lucrul acesta face ca acesta s se comporte la fel üi la gr dini : nu salut . ce statice cu cele dinamice. Aüadar. Aceste atitudini sau sentimente pot obstruc iona o bun comunicare. probabil unii p rin i le-au dat lec ii despre cum s -üi fac meseria. ei sunt integra i într-un sistem formal de educa ie. dialogul dintre educatoare üi p rin i este foarte necesar. Educatoarele la rândul lor pot s fi avut experien e negative. alternând activit ile comune cu cele op ionale. Cu cât p rin ii vor cunoaüte mai bine programul educa ional. de asemenea. Când d m explica ii despre activit ile din gr dini üi/sau despre problemele care se pot ivi. üi. nu pun la îndoial faptele acestuia. de c tre educatoare. s petreac mai pu in timp la televizor sau calculator.

........TIMP DE... LOCUL DE MUNC .................LA TERMEN…………………............... PROBLEME DE ADAPTARE ..... .....ÎN PREZENT.............BUNICI...CÂT TIMP.................... .. .......... PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL: ............ TELEFON......................DE LA.............NAûTERII GREUTATEA COPILULUI LA NAûTERE…… SCORUL APGAR…….....ÎNAINTE DE TERMEN……….................. .NORMAL ……………… .NATURAL ………………......... DE: NUM RUL DE COPII ÎN FAMILIE........ALE COPILULUI………… ..... PROBLEME DE S N TATE ............... .................... ..ALTE PERSOANE.............TIMP DE............................ ... PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL NAûTERII .....DE LA.......... 106 ....................DE LA ....... FELUL CUM A DECURS NAûTEREA .................DUP NAûTERE........... P RIN I TATA NUME ûI PRENUME ................................BUNICI..ARTIFICIAL ……………DE LA…….......... ...............NUME ûI PRENUME.. . .....OCUPA IA ( ELEV..TIMP DE........... ...... FELUL CUM A DECURS SARCINA....................TIMP DE.. COPILUL A FOST ÎNGRIJIT EXCLUSIV DE MAM ......TATA.NUME ûI PRENUME.................................TELEFON ...CEZARIAN …………………………...... TELEFON.......TERMEN DEP ûIT...SARCINII ............ ............................Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Fiüa personal a familiei COPIL: .............ALE MAMEI…………… AL PTARE .............. ....... COPILUL ÎNGRIJIT DE MAMA AJUTAT .....LA.......... ALTE PROBLEME ...................... STUDENT ETC ). PROFESIA ûI OCUPA IA....DATA NAûTERII. COPILUL ÎNGRIJIT DE .......... MAMA NUME ûI PRENUME… LOCUL DE MUNC ……… PROFESIA ûI OCUPA IA.............TATA....DATA NAûTERII FIEC RUIA..........ALTE PERSOANE... ................

...................................................................................... ? Care sunt cele mai dificile ore ? R : ................ 10............................. Ajut la treburile gospod reüti ? R : ....................................................................................... Cum se comporta cu persoanele pe care le cunoaüte ? R : ................. 9............................................................................................................................................. Cum poate fi consolat când este trist / sup rat ? R : ..................................... 4............................................................................................................................... Care sunt orele din zi favorabile pentru copilul dvs..... Cum se comport copilul în familie ? R : ...................... 13........ 12......... 3............................................................................................................ Este activ acas ? Se joac ? Cu ce se joac cel mai mult? R : ...... 107 ........................................................................................................................................................................................................... 7................ ? R : .... Copilul are ore regulate de somn üi de servit masa când este acas ? R : ......... 2............................................ 6. 5............................................................................................................................................................................. 11.................................................... 8................ Observa ii üi propuneri R : ..........................................................................................................Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Chestionar pentru culegerea unor date despre copil R spunzând la urm toarele întreb ri m ajuta i s v cunosc mai bine copilul.. Are deprinderi autonome de igien ? R : . Cine se ocup în mod special de copil ? R : ....... Observa i o creütere a nivelului de cunoaütere üi deprinderi la copilul dvs................................. 1............................................ Colabora i cu gr dini a la rezolvarea unor probleme atunci când sunte i solicita i ? R : ........... Pute i spune care este programul zilnic al copilului ? R : ......................

profesioniütii. Avantaje pentru membrii familiei: • vor înv a mai multe despre dezvoltarea unui copil. cu materialele didactice üi mijloacele necesare desf üur rii activit ilor. • vor înv a s -üi creasc copilul în rela ie cu al ii. a unei baze didactico-materiale satisf c toare prin contribu ii personale . Este bine ca asemenea vizite s se fac periodic. P rin ii trebuie implica i permanent în activitatea gr dini ei prin participarea lor la crearea unui mediu pl cut. Astfel p rin ii devin parteneri în educa ie de inând informa ii despre scopul programului educativ la care particip copilul lor. Avantaje pentru educator: • va petrece un timp mai îndelungat cu câte un copil în parte sau va avea ocazia s lucreze cu grupuri mai mici. de exemplu g titul sau cântatul la diferite instrumente muzicale. cu modul de comunicare üi abordare a situa iilor problematice. Pentru a ajuta familiile s se simt binevenite üi în largul lor în sala de clas e nevoie de mai mult decât o simpl noti scris sau de o invita ie unic . izolat . • va înv a lucruri noi despre diverse realit i üi practici culturale. bazat pe comunicare sincer . la o coeren a practicilor educa ionale üi a cerin elor referitoare la copil. Crearea unei atmosfere de încredere reciproc . cu semnifica ia respectului fa de copil.sponsoriz ri. nu numai atunci când au ap rut anumite simptome nepl cute în activitatea de înv are a copilului sau în comportamentul lui. dar üi un mod prin care aceütia sunt familiariza i cu programul grupei. Rela ia p rinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor rela ii pozitive între familie-gr dini . ¨ Participarea p rin ilor la activit i ale grupei reprezint un alt prilej de cunoaütere a p rin ilor. care sunt obiectivele urm rite. • va înv a cum pledeaz p rintele pentru cauza copilului s u. • vor înv a s desf üoare activit i care s sprijine dezvoltarea s n toas a copilului üi acas .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Vizitarea gr dini ei de c tre p rin i. cu con inutul üi metodele didactice. De aceea. • îüi vor dezvolta un sentiment individual al particip rii la procesul educa ional. • va vedea cum membrii familiei îi ajut pe copii la rezolvarea de probleme. • vor ajunge s cunoasc üi s respecte echipa de educatori. • va afla lucruri interesante legate de talentele üi hobby-urile unor membri de familie pe care aceütia le împ rt üesc copiilor. copii sau adul i. Coeren a üi continuitatea influen elor educa ionale din gr dini üi de acas asigur o dezvoltare cât mai s n toas a copilului. 108 . • vor putea s extind procesul de înv are üi acas . • vor face cunoütin cu prietenii copiilor lor. primul pas trebuie s -l facem noi. cunosc progresele f cute de copil üi cum ar trebui sprijinit acesta üi acas . necesit respectul reciproc care survine în timp. Exist numeroase avantaje ale promov rii particip rii familiei ca üi component esen ial în educa ia copiilor de 3-6/7 ani. Trebuie s -i ajut m pe p rin i s ütie mai multe despre ce le este de ajutor copiilor în dezvoltarea lor.

obiective specifice referitoare la copilul lor. consecven a üi perseveren a în educa ia copilului la vârste mici sunt caracteristici critice ale unei parcurs educa ional de succes. La începutul vizitei.modul de a interac iona. Nu monopoliza i discu ia. Nu discuta i despre copil în prezen a acestuia decât dac este vorba despre laude sincere sau despre informa ii pozitive. 109 . întotdeauna. . De aceea pute i aduce câteva mostre din activitatea copilului la gr dini pentru a le ar ta p rin ilor. ca ele s poat fi rev zute dup ce dumneavoastr pleca i.neîn elegeri. Dac . relua i prezentarea scopului acesteia. dac e posibil. chiar üi atunci când a i venit s v exprima i îngrijorarea în anumite privin e. Ele vor fi programate la momentele convenabile acesteia üi-i ofer educatoarei posibilitatea de a cunoaüte familia üi copilul în mediul lor propriu. Familia se bucur astfel de aten ia educatoarei üi vede cum educatoarea intr în contact comunica ional cu copilul. cine este el üi cum este el.cultura familiei respective. familia üi educatoarea se clarific asupra scopului üi inten iei vizitei. scopul üi durata vizitei. Copiii vor fi atât de încânta i de ideea c educatoarea lor îi viziteaz . Familia va fi încurajat s viziteze la rându-i sala de grup în orice moment.idei legate de anumite preocup ri. l sa i întotdeauna timp üi p rin ilor pentru a-üi exprima p rerile despre copii üi ideile lor. încerca i s programa i vizita când tat l este acas . . ¨ Vizitele periodice la domiciliu. . fi i cât mai clari în specificarea scopurilor pentru care veni i. Gazdele îüi pot imagina c o astfel de vizit ar putea însemna comunicarea unor veüti proaste.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copiii au avantajul c prin asigurarea unor medii de dezvoltare consecvente din punct de vedere ale solicit rilor (üi la gr dini üi acas ). Vizitele la domiciliu pot fi recompensatorii atât pentru educatoare cât üi pentru familii. . . deschide i discu ia prin a ar ta câteva aspecte pozitive. Familia poate împ rt üi: . Dac exist date anume pe care dori i s le comunica i familiei scrie i-le astfel. ce este bine üi ce nu este bine. aüadar. respecta i regulile generale de curtoazie. E bine s aduce i cu dumneavoastr o juc rie cu care copilul s se joace cât vreme sta i de vorb cu p rin ii.talentele üi aptitudinile membrilor acesteia. Continuitatea. aceasta poate deveni o practic stabilit de comun acord üi poate men ine o bun comunicare îmbun t ind experien a copilului üi familiei. Educatoarea poate afla lucruri interesante despre: . vor în elege mai bine ce anume se doreüte de la ei. Consider m c acest lucru este bine s se fac numai cu acordul p rin ilor. în aceeaüi m sur . Când v planifica i vizita la domiciliu.are üansa de a se discuta pe larg despre progresele üi succesele individuale ale copilului. preocup rile üi interesele acestora. încât trebuie s v planifica i dinainte timpul special pentru ceea ce vor dori ei s v arate. Pe lâng respectarea momentului convenabil pentru familie. ce e voie üi ce nu e voie.

propuneri de teme. prin conceptul de parteneriat care le cuprinde pe toate üi în plus. în sensul implic rii active üi al valoriz rii experien ei üi statutului fiec rui actor în egal m sur . stabilirea meniului zilnic corespunz tor pentru men inerea s n toas a copilului ü. 110 . serb ri. picturi. La serbare pot participa p rin i üi rude ale copiilor. aceast tem era tratat sub denumirea de „colaborare dintre gr dini üi familie”. vizite. üi mai nou. de a-i orienta c tre cunoaüterea activit ilor din gr dini üi sprijinul în desf üurarea cât mai eficient a acestora. üi o anumit abordare pozitiv üi democratic a rela iilor educative. lucr ri din plastilina.a. te rog.colaje). dac voi reuüi sau voi eüua în via te rog. de activit i. Colaborarea dintre gr dini üi familie presupune o comunicare efectiv üi eficient . z Cum comunic m eficient cu p rin ii MOTTO: „ Eu sunt copilul. o unitate de cerin e üi o unitate de ac iune când este vorba de interesul copilului. educative pentru abilit i de comunicare. Aceste evenimente sunt prilejuri de a asigura o cît mai mare coeren între valorile üi practicile educa ionale promovate de gr dini üi familie. V suger m organizarea unor ac iuni ca: „ Tombola prim verii” . (Child’s Appeal) ! D -mi. P rin ii por fi implica i nu doar in organizarea acestor eveniment. antreprenoriale üi tehnice. Educ -m .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Alte modalit i de cultivare a parteneriatului gr dini -familie Întâlniri formale cu to i p rin ii desf üurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea gr dini elor üi asocia ia p rin ilor. F r stabilirea unui sistem unitar de cerin e. „ Din suflet-pentru suflet” . Rolul educatoarei este acela de a discuta cu p rin ii copiilor. Organizarea unor expozi ii cu vânzare de obiecte. dar pot veni üi cu sugestii. anivers ri. lucr ri cu materiale din natur . Tu ii în mâinile tale destinul meu. Aceste obiecte se pot realiza în activit i de educa ie plastic üi practic (desene. acele lucruri care s m îndrepte spre fericire. Participarea p rin ilor la excursii. exprim . Activit i practice. Actualmente dimensiunile acestei rela ii sunt mai cuprinz toare datorit l rgirii conceptului de colaborare spre cel de comunicare prin cooperare. de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice üi motrice ale copiilor. Tu determini. Din suma provenit din vânzarea acestor obiecte se pot cump ra jocuri üi juc rii necesare dot rii centrelor. colaborarea dintre cei doi factori educa ionali va r mâne f r rezultatele scontate. În pedagogia tradi ional . În cadrul acestor întâlniri p rin ii trebuie implica i în luarea unor decizii menite s asigure securitatea copiilor. de a stimula comunicarea permanent cu aceütia. ca s pot fi o binecuvântare pentru lume”. în cea mai mare m sur .

scopurile üi grijile lor. a educatoarelor. 111 . iar atunci când este vorba de decizii. • c familiile v vor împ rt üi informa ii cu adev rat personale üi este de datoria noastr . crea i ocazii üi încuraja i familiile s discute cu dumneavoastr despre ideile. uneori în scris. complexitatea actului educa ional. Numeroasele studii au demonstrat c o rela ie bun între cele dou institu ii ale educa iei – gr dini -familie – este în avantajul dezvolt rii copilului la toate vârstele. Gr dini a üi c minul p rintesc sunt strâns legate intre ele üi cu cât comunicarea între ele este mai eficient . comunicarea gr dini -familie poate îmbr ca forme diferite cu rezultate diferite. de organizare sau îmbun t ire a colabor rii sau de educa ie parental . Modul cum interrela ioneaz p rin ii üi educatorii îüi pune amprenta pe formarea üi educarea copilului.formale: este un mod mai oficial. administrative. Comunicarea cu familia presupune : • s aloca i timp suficient. Cu toate acestea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ea concepe cele dou institu ii sociale exprimându-se în schimburi de opinii üi în discu ii. mai cald pentru a crea contextul necesar împ rt üirii de idei üi lu rii de decizii în comun. • s stabili i locuri special amenajate pentru a purta discu ii între patru ochi üi trata i întotdeauna informa ia primit ca fiind confiden ial . mai apropiat. La copiii cu vârste între 3-6/7 ani este foarte important ca familia üi personalul gr dini ei s comunice liber üi deschis despre copii üi activit ile lor. Astfel. adresat în general tuturor p rin ilor.informale: este un mod de comunicare mai familiar. În func ie de scopul urm rit în cadrul parteneriatului cu familia. care urm resc scopuri generale. . problemele specifice pe care acesta le întâmpin üi care necesit o atmosfer mai relaxat . ea devine parte integrant a activit ilor de zi cu zi. modalit ile de comunicare cu familia pot fi: . Când educatoarea consider comunicarea ca fiind indispensabil pentru succesul copilului. a realit ii umane üi sociale contemporane üi sarcinile tot mai dificile c rora trebuie s le fac fa procesul educa ional fac s se identifice tot mai multe fisuri în rela ia amintit . care urm reüte obiective specifice ce privesc dezvoltarea copilului. p strându-üi fiecare identitatea üi aportul în mod specific. s le asigur m c ele vor fi strict confiden iale. cu atât mai mult sprijin pot primi copiii pentru a trece printr-o perioad educa ional încununat de succes. bucuriile.

c r i pentru copii (modele) casete cu experien ele de înv are ale copiilor sau cu alte exemple de bune practici educa ionale etc. mese mici etc. desene üi lucr ri efectuate de copiii din grupe diferite sau în activit ile de zi cu zi. „Cât üi cum privesc copii la TV”. hrana. • mic bibliotec în care s fie expuse: c r i despre educa ie. orarul zilnic. „Cum le ar t m copiilor noütri dragostea” . inclusiv filme cu serb rile copiilor üi cu programul educativ propus de gr dini . • câteva scaune în jurul unei mese de discu ii. Modul de prezentare trebuie s fie expresiv üi simplu pentru a atrage aten ia üi a exprima cerin ele necesare într-o manier cât mai atractiv . 112 . Ele vor prezenta teme precum: s n tatea. dezvoltarea.) care s ofere o ambian pozitiv üi relaxant . „Masa în familie”. De aceea. rela iile copiilor etc. • videotec care va aduna diferite filme educative. creüterea. „Minciuna la copii” etc. care dac este foarte activ poate prelua o parte din sarcinile CRP üi p rin ii pot amenaja üi organiza acest spa iu üi activit ile lui În cadrul CRP se pot organiza üi sus ine: ¨ activit i de informare Broüurile educative trebuie s aib un limbaj simplu.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare formal z Activit i organizate în cadrul Centrelor de Resurse pentru P rin i (CRP) CRP este un spa iu anume preg tit s asigure un mediu propice comunic rii optime üi pozitive dintre educatoare üi p rin i. programa. Ca spa iu. cu o tematic foarte variat . Chiar dac de CRP r spunde o singur educatoare (de program) este bine ca el s fie în responsabilitatea tuturor educatoarelor care vor avea acces permanent üi periodic. jocuri üi juc rii model pentru vârste diferite. clar üi concis. broüuri educative pentru p rin i. V recomand m urm toarele c r i üi broüuri educative: „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”. Tot la CRP din gr dini este bine s se g seasc : • ludotec în care p rin ii s g seasc men ionate cele mai utile juc rii pentru copiii de vârste diferite. Programul activit ilor planificate este bine s fie stabilit împreun cu comitetul de p rin i. fotolii. el trebuie s îndeplineasc toate condi iile pe care le impune mediul educa ional: s constituie un mesaj indirect c tre comunicarea cu familia. educa ia. materiale produse de gr dini ca: programul educativ. materiale care îi pot interesa pe p rin i. în acest spa iu trebuie amenajate: • obiecte de mobilier pl cute üi func ionale (canapea.

date pe care p rin ii s le citeasc . Dac nu exist astfel de c r i. de interes general. Unii membrii ai familiei pot alege ocazia unei întruniri cu familia pentru a face un schimb de informa ii privind creüterea üi dezvoltarea copilului. care nu poate fi pus în aplicare doar din ce este con inut în materialele oferite (materiale vizuale. Aceste cursuri sunt bazate pe un cadru teoretic strict. Propuneri de teme de dezbatere cu p rin ii: „Criza de împotrivire”. „Pedepsirea”. la fel. fiüe individuale). iar educatoarea va îmbun t i via a copilului prin „ educarea p rin ilor”. Juc riile pot fi p strate în CRP. „Autonomie versus dependen ” etc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ activit i de educa ie parental Întâlnirile tematice cu p rin ii se organizeaz pentru to i p rin ii. Referatele. Acestea trebuie s fie la îndemâna p rin ilor. În plus. „Pedepsele. „Igiena: semnifica iile ei” . Prin informarea üi educarea p rin ilor se pot preveni multe conflicte în via a de familie. „Separarea”. se pretinde ca cei ce lucreaz cu grupuri de p rin i . expunerile sau dezbaterile abordeaz anumite teme pedagogice. „Ignorarea”. întreb ri cu privire la educa ie. P stra i o list cu semn turi sau buletine individuale pentru a ine eviden a celor care au împrumutat o juc rie üi eviden a datei când juc ria trebuie returnat . pentru ca al ii s le poat citi üi aprecia. Toate aceste informa ii se noteaz . „A spune NU üi a interzice”. liste de eviden cu semn turi. s de in aptitudini üi profesionalism în folosirea materialelor. „Oboseala copilului în gr dini ”. broüuri. Unele dintre ideile acestor p rin i pot fi scrise. pentru ca aceütia s le poat folosi acas pentru o perioad de timp. Prin intermediul lor se realizeaz propaganda pedagogic în rândul acestora. Înc perea destinat familiei ar putea con ine üi c r i de specialitate despre dezvoltarea copilului üi despre educa ia parental . probleme üi situa ii tensionate în familie. Cu acest prilej pot fi invita i specialiüti din domeniul educa iei pentru a prezenta asemenea teme. care fie le citesc la gr dini fie le împrumut . educatoarea ar trebui s încerce s scrie câteva date simple despre dezvoltarea copilului. B taia”. P rin ii trebuie s aib posibilitatea s împrumute oricât de des doresc. „Frica de întuneric”. În urma desf üur rii acestor cursuri. 113 . iar citirea frecvent de povesti poate deschide gustul pentru literatur pentru întreg restul vie ii copilului. Pentru împrumutul c r ilor se pot folosi. „Imaginea de sine”. Biblioteci cu sec ie de împrumut O rezerv special de c r i üi juc rii poate fi disponibil pentru p rin i. Putem sugera p rin ilor s reflecteze asupra urm toarelor subiecte: „Acordarea aten iei”. Programele de educa ie parental Aceste cursuri s-au n scut din ideea c educa ia p rin ilor în ceea ce priveüte comunicarea cu copilul este un element esen ial în via a de familie üi c în societatea româneasc contemporan este deosebit de necesar o asemenea interven ie.în special cu grupe de p rin i cu situa ii mai dificile s fie specialiüti. În general juc riile se pot împrumuta pentru dou sau trei s pt mâni. „Aprecierea” . „Reguli de polite e”. Lectura c r ilor pentru copii reprezint momente speciale de tandre e acas între p rinte üi copil. cartier. „Singur în camer ?”. care uneori pot ajunge la situa ii ireversibile. educatoarea primeüte semnale importante despre felul üi calitatea educa iei din familie. „S üti i s -i spune i NU”. ideile p rin ilor despre aceasta.

Se identific tot mai presant nevoia sprijinirii familiei în educa ie. o fabric de sticl poate oferi oglinzi. la activit ile desf üurate.) z Întâlniri cu comitetul de p rin i. ¨ activit i de consiliere Pentru a-üi exercita cu succes rolul în viata copiilor. copii üi cadre didactice. pe de o parte. în prima adunare cu p rin ii. pe de alt parte. Dac e posibil. idei üi teze importante pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamiliala üi în rezolvarea situa iilor conflictuale. Consilierea familiei presupune üi ac iuni de informare. „Sub semnul copil riei” ü. intervenind benefic în mecanismele care regleaz rela iile intrafamiliale.a. 114 . Decizia de a realiza o cercetare cu aceasta tem a fost determinat . Fireüte c familia trebuie s aib grij ca aceste materiale s nu se deterioreze. Aceast interven ie socio-educa ional este constituit dintr-un complex de m suri care sprijin familia. copil). Juc riile deteriorate trebuie scoase din uz. familiile trebuie încurajate üi sprijinite prin ac iuni sociale specifice care favorizeaz derularea optim a rela iilor educa ionale. Comitetul de p rin i se alege la începutul fiec rui an ücolar. „Piticot”. dar este de în eles c se pot întâmpla accidente. m!”. ¨ activit i de voluntariat al p rin ilor ¨ activit i cu sponsori. P rin ii sunt adesea foarte pricepu i în a repara diferite obiecte. Este important ca familiile s nu-üi fac probleme în ceea ce priveüte aceste împrumuturi. rela ia dintre familie üi cadrele didactice este mai uüor de influen at üi poate determina efecte pozitive asupra copiilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Membrii familiei pot organiza üi men ine mici biblioteci cu sec ie de împrumut. Rapoartele periodice pot prezenta unele rezultate ob inute în cadrul diverselor proiecte sau evenimente de tipul: „ Color m üi înv „Festivalul copiilor”. de recunoaüterea comunic rii insuficiente dintre p rin i. implicând în egal m sur to i membrii triadei (mam . juc riile stricate üi c r ile rupte din sala de clasa üi din CRP ar trebui s fie reparate. aceasta este o cale prin care ei se pot sim i utili în activitatea gr dini ei. dar üi g sirea unor c i noi de comunicare üi colaborare între p rin i üi gr dini . deci spune i-le c orice juc rie folosit în mod normal se poate strica üi orice carte se poate rupe. P rin ii pot primi informa ii despre copii üi pot vedea diferite obiecte pe care aceütia le-au realizat în gr dini . În gr dini . în favoarea educa iei familiei üi a educ rii copiilor. Rolul acestuia este de a-i mobiliza pe to i p rin ii în vederea particip rii lor la diferite ac iuni ini iate de c tre educatoare la nivelul clasei sau unit ii. deci de transmitere üi primire a unor cunoütin e. acele firme üi întreprinderi care pot sprijini cu resurse materiale programul educativ (De exemplu: o fabric de mobil poate oferi mici buc i de lemn. z z Analiza caietelor sau mapelor cu produsele activit ii copiilor. deoarece pot deveni periculoase. „Stelu ele dansului” . din verificarea listelor cu semn turi üi din trimiterea de note c tre familiile care se întâmpl s uite s returneze o juc rie sau o carte. de noile solicit ri asupra familiei cu copii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani üi. de a-i antrena în rezolvarea unor probleme social-gospod reüti. tat . Activitatea lor ar consta din aranjarea juc riilor üi c r ilor.

. • sugestii despre activit ile care trebuie s se desf üoare acas . Bunica poate participa cu pl cere la o activitate s pt mânal de g tit. • cereri de materiale cu care p rin ii ar putea ajuta la realizarea unui proiect. Reuüita este pentru formulare tip. • informa ii care in de via a comunit ii. Tonul üi con inutul scrisorilor poate varia. Aceasta permite copilului s aib un membru al familiei lui care cunoaüte noua lui lume.scrisoarea de înütiin are. „ de re inut” etc. Este mai eficient s trimite i scrisori scurte în mod frecvent decât scrisori lungi la intervale rare. pentru a descrie evenimente üi activit i petrecute în gr dini üi pentru a sugera diferite c i de aprofundare a acestor activit i la domiciliu. . împreun cu copiii. Scrisorile de înütiin are trebuie s fie scurte üi lizibile. ¨ „ Noti e üi observa ii” trimise la domiciliu de educatoare cu detalii despre activit ile preferate de copil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare informal cu p rin ii z Coresponden a scris cu p rin ii: ¨ Scrisorile reprezint o alt modalitate de comunicare cu familiile. În cazul unui copil cu particularit i sau probleme specifice. ¨ Carnetele de dialog Acestea circul între cas üi gr dini üi sunt foarte utile. ale unui eveniment sau ale unor excursii. în sala de grup . dezb tând activit i üi idei care detaliaz o anumit tem . Se poate ca într-o astfel de familie. mai ales dac familiile nu prea au timp s comunice astfel la gr dini sau dac nu au telefon. iar bunica. Trimi ând acas o astfel de scrisoare prin copil din dou în dou s pt mâni sau o dat pe lun v asigura i c toate familiile sunt informate substan ial. 115 . • opinii despre preocuparea curent a educatoarei. Într-o scrisoare de înütiin are se pot include: • anun uri ale unor întruniri. Se pot trimite ori de cate ori este nevoie. Educatoarele pot utiliza: . ajungând s cunoasc mai multe despre activit ile din sala de grup . Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete cu foi detaüabile. • note de mul umire pentru p rin ii care se ofer voluntari sau cereri pentru activit ile de voluntariat. acesta poate fi un mod optim de a asigura fluxul unei comunic ri continue. Astfel se pot uüor aduce la cunoütin a educatoarei üi a familiei succesele sau schimb rile de comportament ale copilului.apeleaz la o abordare tematic . decorate de c tre copil. un bunic/o bunic s aib grij de copii cât timp p rin ii sunt la serviciu. poate comunica impresiile üi nout ile restului familiei. Aceasta este o modalitate foarte nimerit în care familiile pot dialoga cu educatoarea.scrisori cu diverse anun uri ca: „ evenimente prezentate” . care sunt „transportate” înspre üi dinspre gr dini de c tre copil sau de c tre un membru al familiei.

povestiri despre excursiile f cute sau fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. 116 . note care trebuie semnate. biletele cu note despre comportamentul copilului sau despre alte aspecte importante. produse artistice ale copiilor. ¨ Scurte mesajele scrise Comunicarea dintre gr dini üi familie poate fi facilitat üi de transmiterea unei scurte note (a unui mesaj) c tre p rin i. „ MAMA” Veni i s ne bucur m împreun . Ele pot de asemenea s con in mul umiri adresate familiei pentru ceea ce a f cut pentru gr dini . Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient daca educatoarea lucreaz cu copilul la un proiect anume care este apoi aprofundat acas . ¨ Afiüierul pentru anun uri Afiüierele reprezint o alt modalitate prin care se comunic informa ii familiilor într-o manier informal . Pentru familiile care nu se pot acomoda cu aceasta tehnica alte sisteme pot func iona mai bine. Mesajele trebuie s fie scurte üi clare üi s descrie o realizare a copilului. Aceasta tehnica func ioneaz foarte bine pentru familiile c rora le vine uüor s se exprime în scris. iar apoi expune i lucr rile executate pe afiüier. s fie schimbat frecvent. o nou deprindere sau un nou comportament. Familia apreciaz gestul educatoarei de a trimite astfel de mesaje üi se poate sim i încurajata s trimit la rândul ei mesaje educatoarei. Ele pot fi: anun uri ale diverselor întruniri. Este important ca afiüierele sa fie frumos colorate üi pl cute la vedere. f când în aüa fel încât afiüierele s comunice atmosfera üi activit ile din sala de grup . Folosi i-v creativitatea. De asemenea. liste cu instruc iuni pentru voluntari. V invit m s s rb torim împreun fiin a cea mai draga. aspectul lor trebuind. Ruga i familiile s contribuie la elaborarea acestor afiüiere. Dac afiüierele sunt pline de date vechi sau arat dizgra ios familiile nici nu se vor uita la ele. vor fi afiüate üi liste cu orarul zilnic.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Majoritatea programelor educa ionale care utilizeaz aceasta tehnica încearc s comunice cu familia prin intermediul carnetului de dialog cel pu in o data pe s pt mâna. De exemplu. cu p rin ii. Se pot prezenta üi informa ii legate de activit ile petrecute în gr dini . care trebuie s se asigure de faptul c afiüierele sunt întotdeauna actuale üi interesante. dac un t tic deseneaz bine. Este întotdeauna mai uüor üi mai interesant s se alc tuiasc afiüierul printr-o munc de echip . ca de altfel üi con inutul. Informa iile de pe afiüier pot repeta sau accentua date deja men ionate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau mesajele scrise. Schimbarea con inutului afiüierelor poate reprezenta o sarcin pl cut pentru educatoare. ruga i-l s vin în sala de clas üi s deseneze sau s picteze împreun cu copiii. V suger m urm torul mesaj: Dragi p rin i. prin copil. Informa iile de pe afiüier pot fi adresate direct anumitor p rin i.

• Informa ia trebuie redactat într-o form cât mai laconic . a unor fotografii üi lucr ri reprezentative. 3 Popularizarea în rândul p rin ilor a unor proiecte/activit i tematice aflate în derulare. P rin ii se familiarizeaz üi cu acele juc rii care dezvolt creativitatea üi antreneaz capacit ile fundamentale vârstei. Se duc în centrele de activit i üi aleg împreun cu copiii activit ile unde vor lucra în ziua respectiv . Astfel de proiecte ar putea fi: „Poveütile noastre preferate”. cu grij s prezinte tuturor p rin ilor toate lucr rile realizate de copiii lor. Prin afiüarea la loc vizibil a obiectivelor. cum ar fi o not de mul umire la adresa unui anume p rinte care a ajutat la un anume proiect sau la o anume activitate. „Alimentele-izvor de s n tate”. Copiii se simt mândri üi ferici i c demonstreaz p rin ilor lor cum se joac üi cum lucreaz ei în gr dini . • Plasa i inscrip iile la nivelul ochilor unui adult de în l ime medie pentru a uüura citirea textului. copil rie! ”. • Desemna i dou persoane care s se ocupe de întocmirea afiüierului. În doi este mai uüor üi mai amuzant. Educatoarea poate dialoga (comunica) cu familia diminea a. • Ruga i familiile s contribuie la elaborarea afiüierului. Aici apar: data unor întruniri. Totul se poate termina cu o comunicare extrem de eficient între gr dini üi familiile copiilor. • Nu uita i c fiec rui om îi place s -üi vad scris numele üi s vad afiüate fotografii care îl reprezint pe el üi pe copilul lui. De aceea. alte informa ii utile pentru p rin i. „Sugestiile dumneavoastr ne-ar fi de folos”. 3 Amenajarea unor expozi ii se realizeaz în urma desf üur rii anumitor activit i.a. Convorbirile cu p rin ii desf üurate la ora venirii üi cea a plec rii de la gr dini Programul înc rcat al p rin ilor cât üi un orar de lucru prelungit au drept consecin lipsa de timp liber a familiei. Astfel.a. deseneaz . „La mul i ani. „ Ecopictura” etc. dintre educatoare üi familie au o mare importan . În urma acestei ac iuni p rin ii pot contribui dup posibilit i. realizeaz colaje s. V suger m expozi ii de genul: „Prima mea c rticic !”. „Mul umim pentru”. z Alegerea unei „zi a p rin ilor”. „Ast zi e ziua ta!”. organizat pentru familii la gr dini . orarul zilei. copii. • Afiüa i mesaje adresate direct. La sfârüit povestesc cum au lucrat împreun cu copiii üi ce impresii au. „Înv m o poezie”. cu obiecte care nu le mai sunt de folos (pentru crearea unui mediu ambiant specific locuin ei) üi cu dona ii de juc rii de la copiii lor mai mari. ocaziile informale de dialog. Se sugereaz alte modalit i creative pentru facilitarea comunic rii: „Un mic dejun duminica”. personal. informa ii despre activit ile tematice. modeleaz . • Afiüa i lucr rile copiilor. este l sat la z 117 . ac iunile ce se vor desf üura. când aceütia sunt pentru câteva ore. „ûtia i c …”. „V aducem la cunoütin c …”. Afiüierul poate cuprinde: 3 Gazeta p rin ilor poate avea rubrici de genul: „Avem nevoie de…”. • Reactualiza i cel pu in par ial informa ia de pe afiüier. construiesc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Sfaturi utile pentru o optim utilizare a afiüierelor. Emo iile üi pl cerea cu care se discut sunt impresionante. când copilul. coordonatorul proiectului/activit ii tematice. lucr ri ale copiilor ü. titlul proiectului/activit ii tematice. eventualii colaboratori.

acesta fiind de fa . dar üi o realitate care câütig adep i üi se materializeaz în experien e üi bune practici de integrare/incluziune. dar dezvolt un comportament diferit de cel al majorit ii oamenilor… Principiul fundamental al educa iei incluzive – înv mânt pentru to i. p rin i vitregi. zânele fur copiii oamenilor üi las . Acesta este. Pentru a asigura un timp special acestor dialoguri familiare cu familiile este nevoie ca orarul s lii de clasa s fie flexibil. În mod special. despre progresele copilului. având ca scop exploatarea resurselor existente. • p rin ii copiilor cu cerin e educative speciale (deficien e. toleran üi respect fa de to i copiii. în locul copilului furat. un alt copil. handicapuri. üi dup amiaza. ea furnizând informa ii privind specificul dizabilit ii copilului. • p rin i afla i în situa ii critice ce influen eaz exercitarea responsabilit ilor lor parentale üi prezint risc crescut pentru creüterea üi dezvoltarea copiilor: divor a i. Pentru un astfel de scop este bine s se stabileasc o întrevedere special . de obicei. ci üi necesar . p rin i singuri/familii monoparentale. „Educa ia incluziv presupune un proces permanent de îmbun t ire a institu iei ücolare. uneori. mai ales a resurselor umane. aceste momente nu sunt propice pentru discutarea neliniütelor educatoarei sau problemelor cu care copilul se confrunt în perioada respectiv . bazat pe empatie. p rin i s raci. P rin ii pot fi parteneri la educa ie pentru c ei de in mai multe informa ii despre copiii lor. precum üi informa ii privind tot ceea ce pân în momentul includerii în înv mântul de mas a copilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuia (incluzând necesit i de ordin fizic üi/sau psihic. împreun cu to i – constituie un deziderat. foarte frumos. tulbur ri üi dificult i specifice. pentru a sus ine participarea la procesul de înv mânt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit i” (MEN & UNICEF. 118 . üomeri afla i în pragul s r ciei. rela ia gr dini ei cu p rin ii copiilor cu CES este nu numai benefic . Serviciile de educa ie timpurie se adreseaz tuturor p rin ilor. de implicarea întregii societ i civile. copiii cu performan e superioare üi supradota i etc).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani gr dini . Practicile incluzive vizeaz întâmpinarea nevoilor specifice unor anumite categorii de p rin i: • p rin i cu origine socio-economic defavorizat . amintind de asemenea diferite aspecte legate de întruniri ulterioare cu familia sau de programul s pt mânal. cutume. de zân . factori motiva ionali etc). bolnavi cronici. Totuüi. Integrarea copiilor cu cerin e speciale în programul gr dini ei este facilitat de realizarea parteneriatului între p rin i üi gr dini . de interesul üi disponibilitatea cadrelor didactice. când copilul este luat üi dus acas . de acceptul üi sus inerea p rin ilor copiilor integra i. Integrarea/incluziunea sunt sus inute de existenta unui cadru legislativ flexibil üi realist. precum üi de nivelul de rela ii care se formeaz üi se dezvolt la nivelul clasei integratoare. p rin i adoptivi. 1999). Acestea sunt momentele când educatoarea poate comunica familiei am nunte despre activit ile zilei. z Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor Se zice c . Beneficiarii acestui tip de parteneriat sunt p rin ii üi copiii.

avantaje financiare pe termen lung deoarece educarea copiilor în clase integrate cost mai pu in decât în ücoli speciale. .descoper noi tehnici de înv are pentru a veni în ajutorul copiilor care întâmpin dificult i. le apar sentimente de bucurie üi satisfac ie. V suger m urm toarele proiecte ce s-ar putea derula: „ S -i cunoaütem pe ceilal i üi s înv S fim uni i ca o familie” .au nevoie de perfec ionarea practicilor üi schimbarea percep iilor despre educa ie în general üi despre copilul lor în special. dar care: .stabilesc prietenii üi rela ii de ajutor cu ceilal i p rin i.copiii devin participan i ai comunit ii üi contribuie la bunul mers al acesteia. afec iunea. fie suficiente informa ii la îndemâna Avantajele promov rii incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor: • pentru p rin i: . maturizare etc.eüec ücolar. pentru comunitate. . p rin ii în situa ii normale.previne üi reduce problemele sociale ale comunit ii üi societ ii. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • p rin ii copiilor care întâmpin dificult i de adaptare ücolar respectiv: .dificult i üi tulbur ri de înv are.devin mult mai implica i în educa ia copiilor lor. • pentru cadrele didactice: . aprecierile adul ilor cu privire la activitatea lor pentru p rin i. . . „ 119 . . Este clar faptul c pentru a realiza un parteneriat la nivelul interven iilor timpurii asupra copiilor trebuie s p rin ilor üi c deciziile trebuie preg tite cu grij üi împreun . • Munca în parteneriat este üi în avantajul copilului üi în interesul acestuia: • permite o organizare mai bun a întregului demers educativ-recuperator. simt interesul. • colaborarea üi comunicarea permanent între partenerii adul i constituie un model de comportament üi pentru copii. . copiii cap t încredere în ei. .ajut la dezvoltarea solidarit ii üi toleran ei comunit ii.tulbur ri de comportament. • din punct de vedere afectiv.temporar au nevoie de sprijin. îüi dezvolt autonomia.resimt nevoia unei inform ri periodice. m împreun ” . aten ie. „ To i copiii trebuie s vin la gr dini ” . pentru cadrele didactice. • pentru comunitate: .

Pentru realizarea parteneriatului cu p rin ii este esen ial ca: . Specificul cultural. Fiecare institu ie din comunitatea apropiat copilului poate influen a formarea üi instruirea acestuia prin modalit i indirecte. creüte üi se dezvolt într-un mediu comunitar variat. direc ionarea unor activit i. Popularizarea sponsorilor se face la loc vizibil prin nominalizare.s se valorifice aceste informa ii üi s se utilizeze în completarea informa iilor profesionale. Pentru educatoare este foarte important s identifice acei p rin i sau factori de comunitate care pot sprijini. deficien e în plan administrativ ce se vor schimba o dat cu schimbarea sistemului de alocare a fondurilor. dar üi din partea educatoarelor o üi mai mare implicare. z Parteneriate cu p rin ii Parteneriatele cu familia coopteaz p rin ii ca parteneri în procesul educativ. colaborare. necunoscut pentru el. . remedierea unor aspecte negative. care s stabileasc pun i de colaborare cu diferi i actori din comunitate. z 120 . dar üi prin modalit i directe: sprijin. „ P rin i üi copii” . s valorifice üi s fac cunoscut contribu ia lor. valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere. . slaba diversificare a dot rilor. îi informeaz despre valorile promovate în aceste institu ii specializate în educa ia celor mici.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Triada gr dini –familie–comunitate La nivelul înv mântului preücolar se înregistreaz câteva dificult i: resurse financiare alocate mult prea mici pentru nevoile existente. . cooperare. „mul umim pentru…” . formându-i ca beneficiari direc i ai achizi iilor de ordin educa ional ale propriilor copii. În fapt este o responsabilitate pe care o au diferitele institu ii de a contribui la efortul educativ üi de a sprijini gr dini a. .p rin ii s fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiii lor.responsabilitatea s fie împ r it între p rin i üi educator. „ Eu üi ceilal i” . De aceea este nevoie ca membrii comunit ii s fie antrena i în luarea unor decizii. s -i antreneze în acest domeniu. Cu sprijinul acestora educatoarea îüi poate manifesta disponibilitatea de colaborare în cele mai diverse domenii. fotografii sau prin cuvinte de mul umire cum ar fi: „mul umim sponsorilor noütri ” . Aceste dificult i pun în evident nevoia de sprijin din partea comunit ii.p rin ii s fie privi i ca participan i activi care pot aduce o contribu ie real üi valoroas la educarea copiilor lor. Exemple de parteneriate: „ Eu sunt unic” .s se recunoasc üi s se aprecieze informa iile date de p rin i referitoare la copiii lor. M refer la implicarea lor în derularea unor parteneriate care s conduc la îmbun t irea condi iilor de desf üurare a procesului educa ional üi la creüterea calit ii acestuia. Parteneriate cu comunitatea Copilul vine în contact cu persoane diferite.

În urma acestor ac iuni copiii pot fi r spl ti i cu dulciuri. carti. „Doamne. consultare. ücoala. Parteneriatul între cele dou institu ii de înv mânt. „Datini üi obiceiuri la români” .între inerea üi repara ia localurilor de înv mânt. . dezorientarea p rin ilor în ce priveüte cerin ele scolii. diplome üi altele. cu ocazia s rb torilor de iarn . a nevoilor resim ite de ambii parteneri s-a stabilit un acord între unit ile de înv mânt implicate. . care constituie un partener necesar în creüterea üi dezvoltarea tuturor membrilor comunit ii üi la care familia face cel mai des apel. conlucrare în vederea atingerii unui scop comun. urm reüte g sirea celor mai eficiente c i pentru a asigura adaptarea copiilor cu vârste între 3-6/7 ani la noua etapa din via a lor. V suger m realizarea parteneriatului: „Paüi spre succesul ücolar” .a. necunoaüterea suficient a prevederilor celor dou institu ii. 121 . Acest parteneriat se naüte dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: rela ia sporadic dintre ücoal üi gr dini . ¨ Colaborarea cu biserica face ca aceasta s promoveze valorile moral-religioase care sunt un punct de reper important în educa ia moral üi comunitar a copilului. Exemple de ac iuni comune cu prim ria: „La mul i ani.dotarea unit ilor de înv mânt cu mobilier üi alte materiale necesare. ¨ Colaborarea cu poli ia Ajut în educa ia preventiv üi cultivarea comportamentelor prosociale. „Fructe üi legume de vitamine pline” ü. neconcordan a de cerin e. se subliniaz tot mai intens ideea parteneriatelor educa ionale. „La drum mici pietoni!” ü. Exemple: „Copii frumoüi üi s n toüi” . experien a cadrelor üi baza materiala a unit ilor implicate. În urma consult rilor reciproce.a. Exemple: „În Tine cred”. „Ur ri de Anul Nou” . Exemple: „ Înv m s circul m corect”. juc rii. ¨ Colaborarea cu institu ii sanitare. comunicare.finan area unor ac iuni colective: concursuri cu prilejul zilei de 1 Iunie. „Artiüti în devenire” . ¨ Colaborarea cu ücoala Parteneriat gr dini –ücoal În cadrul ac iunii de reformare a sistemului de înv mânt üi reaüezare a lui pe baze moderne.a.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu prim ria Aceasta institu ie se poate implica în activit i didactice üi de distrac ie pentru copii cum ar fi: . . dup cum vizeaz üi îmbun t irea preg tirii profesionale a cadrelor didactice prin activit i organizate în ücoal üi gr dini . valorificând cunoütin ele.înotul sau gimnastica. vino mai aproape” ü. copil rie!”. echipament informatic. nehot rârea lor cu privire la înscrierea copiilor la ücoal . ce creeaz oportunit i de cooperare.

cadru didactic) pentru ca acesta s fie capabil s se ajute singur. fotografii cu aspecte de la activit ile din gr dini . precum üi a obliga iilor celor dou p r i. p rinte. ¨ Oferta educa ional a gr dini ei unde se cuprind date de baz privind programul educativ üi administrativ. ¨ Colaborarea cu mass-media ca sprijin al programelor educative. Dac este vorba de realizarea unui album acesta poate purta numele gr dini ei üi poate prezenta un simbol/emblem care s reprezinte gr dini a. care se refer la p strarea rela iilor maritale üi rezolvarea diferitelor situa ii de criz între p rin i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu asocia iile nonguvernamentale. obiectivele generale üi particulare urm rite. Principalele componente ale acestei forme de sprijin reprezint : 1. imagini üi idei în sensul valorilor educa iei. îngrijirea üi educarea adecvat a copiilor lor. Ea se deosebeüte de consilierea cuplului. Educa ia familiei üi educa ia p rin ilor se adreseaz în principal p rin ilor üi prevede înt rirea rolurilor acestora în ac iuni în favoarea educa iei üi p str rii coeziunii familiei. 2. dac exist sponsori. inova iilor üi reformei. inclusiv cu cele la care iau parte üi p rin ii sau reprezentan i ai comunit ii. a limitelor de competen . Consilierea educativ a familiei sau consilierea familial care se refer la un set de ac iuni preventive üi directe de sprijinire a membrilor familiei în îndeplinirea rolului acestora în creüterea. fotografii cu întreprinderile economice care au sprijinit material gr dini a. promovare a ideilor noi. are üi un caracter preventiv. ¨ Colaborarea cu cabinetele de asisten psihopedagogic Consilierea are la baz unitatea triadic familie-gr dini -copil. fiecare grup poate ad uga în album anumite informa ii. cât üi de orientarea teoretic a consilierului. cât üi realitatea înconjur toare. ca form de participare la via a societ ii üi de promovare a voluntariatului üi a activit ii în favoarea rezolv rii problemelor sociale. personalul didactic üi nedidactic. fiind constituit din elemente de educa ie aplicate individului înc din copil rie în vederea devenirii unui bun partener de cuplu üi bun p rinte. În procesul de consiliere se încearc provocarea unei schimb ri voluntare în atitudinile üi comportamentul celui consiliat. Scopul fundamental al consilierii ücolare este sprijinirea clientului (copil. dar üi a unor percep ii. ûi alte elemente care s particularizeze unitatea respectiv . Strategiile utilizate în acest sens depind atât de scopurile clientului. orice contribu ie va fi negociat üi contractualizat prin precizarea rolului. s se în eleag atât pe sine însuüi. urm rind o educa ie eficient üi o dezvoltare optim a personalit ii copilului prin armonizarea celor trei termeni ai rela iei triadice. ¨ Colaborarea cu parteneri priva i care pot sprijini material unit ile de înv mânt üi anumi i copii (ajutoare). inându-se seama de coresponden a dintre competen ele personale üi activit ile prestate. Trebuie încurajate ac iunile de voluntariat. 122 . În acelaüi sens.

consilieri educa ionali.copiii. Preocup rile vizeaz constituirea unor deprinderi. 123 . sau psihopedagogi educa ionali) care îüi propun s sprijine familia. realizate de specialiüti (consilieri psihopedagogi. . ac iunile üi rezultatele educa iei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de op iune dintre mediile responsabile: familie-gr dini -comunitate. atitudini. Din experien se trage concluzia urm toare: colaborarea familie-gr dini -comunitate este benefic üi cu rezultate deosebite atât pentru implicarea p rin ilor dar üi pentru membrii comunit ii care îüi dau silin a s se integreze în atmosfera gr dini ei üi s se împrieteneasc cu copiii. se dezvolt üi este educat copilul constituie o cerin a educa iei de azi. . Sunt ac iuni proiectate profesional. Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creüte. capacit i üi competen e parentale üi familiale. Se recunoaüte faptul c deciziile.p rin ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Consilierea familiei üi consilierea parental se adreseaz familiilor cu copii. Beneficiarii parteneriatelor educa ionale: .cadrele didactice üi profesioniütii în domeniul ocrotirii üi educ rii copiilor.

C.E. Bucureüti. Iaüi. 8. traducere üi adaptare: Lumini a Costache. Editura Mark Link. Centrele de resurse pentru p rin i din înv mântul preücolar. . Preda.A. N. Kate Burke Walsh.. Alecu. . 2004 4. Activit i bazate pe inteligen e multiple. G.D. Play in the Lives of Children.6. Ionescu. E. Psihopedagogie special .. Bucureüti. Viorica. Alois. E. . D. Editura Reprograph. Livia Trif. 2000.P. S. G. Brenda Padina üi Cezar Iliescu-Halt 6. 1988. Breban. Consilierea üi educa ia p rin ilor. M. Roxane K. Editura Aramis. Educa ia pentru ütiin în gr dini a. Kirten A. Badea. Polirom. . . Bucureüti. E. Editura Compania. . pag. Kaufmann.E.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Bibliografie: 1. 1997 2. 2002 3. Neam u.Y. Cristina. Educa ia p rin ilor. Washington D. . . Preda. Crearea claselor orientate dup necesit ile copilului 5. . M. Ciucureanu. 2002 *** Cum s devenim p rin i mai buni. Janet K. 124 . Sawyers.. . G. Editura Lumen. 7. 2002. Bucureüti.C. V. Cosby S. Rogers. Hansen. Ghergu . Strategii üi programe. Gongea. Bunescu. Vr ümaü. Craiova. 2000. Ruiu.

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 125 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 126 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 127 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 128 .

.

ghid bune pra de ct i ci .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful