MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învãþãmântul Preuniversitar

ghid de bune practici
2008 pentru educaþia timpurie a copiilor între 3 - 6/7 ani

GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU

EDUCA IA TIMPURIE A COPIILOR ÎNTRE 3-6 / 7 ANI

CERCET RII ûI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv mântul Preuniversitar Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani a fost realizat în cadrul Proiectului pentru Educa ie Timpurie Incluziv . Gr dini ei nr. Gr dini ei cu Program Prelungit nr. 1-Videle üi Gr dini ei Waldorf-Pucioasa. pentru amabilitatea de a oferi poze pentru ilustrarea prezentului ghid. Mul umim Gr dini ei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe. 3 Step by Step-Tulcea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCA IEI. din cadrul Programului de Incluziune Social cofinan at de Guvernul României üi Banca Mondial . 2 .

.

.

Ghidul are ca reper primordial COPILUL! Tot ceea ce ütim.de a crea o perspectiv comun üi unitar în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvolt rii üi educa iei copilului în perioada timpurie. . Succesul educa iei se bazeaz pe adaptarea demersului educa ional la nevoile individuale ale fiec rui copil. Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezint un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucreaz cu copiii de vârst timpurie cu scopul: .de a promova practicile educa ionale care stimuleaz üi sus in dezvoltarea copilului. Ultimele cercet ri au demonstrat üi argumentat modul în care trebuie abordat aceast perioad de vârst insistând pe practicile adecvate de îngrijire üi educa ie a copilului mic. Ideea central este aceea c fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezint punctul de plecare în toate deciziile luate în privin a lui. . idei. reguli. valori. cu scopul primordial de a-l ajuta s se dezvolte deplin. principii.de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnic . În educa ie nu exist re ete.de a oferi sprijin în aplicarea cerin elor Curriculumului Na ional.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani CUVÂNT ÎNAINTE Copil ria timpurie reprezint cea mai important perioad din via a unui individ prin consecin ele durabile pe care le are asupra dezvolt rii ulterioare a acestuia. Cu cât ne vom apropia mai mult de el üi îl vom în elege mai bine. credem üi gândim despre copil se reflect în tot ceea ce facem pentru el. teorii bazate pe cercet ri noi. cu atât vom înv a mai multe despre ceea ce ar trebui s facem pentru a-l ajuta s creasc üi s se dezvolte la nivelul întregului poten ial de care dispune. . 5 . exist experien acumulat . practici confirmate care üi-au demonstrat în timp eficien a.

încredere. Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practic . toleran . În curriculumul pentru educa ia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. dezvoltarea rela iilor cu semenii bazate pe respect. reflect intercorelarea abilit ilor. În prezent. socio-emo ional. valorizarea sinelui (cultivarea respectului fa de sine. pe plan interna ional. unici în cazul fiec rui copil. polite e. influen eaz ritmul üi calitatea dezvolt rii copilului – de aici diferen ierea atât de semnificativ a dezvolt rii copilului. au fost explicitate üi completate. Este un proces ordonat continuu în care copilul dobândeüte cunoütin e. Respectarea drepturilor fiec rui copil.necesitatea respect rii unicit ii fiec rui copil prin adaptarea educa iei la nevoile. oricât de simple sau complexe ar fi. a stimei). colaborare. Dezvoltarea este definit ca sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe üi mai detaliate. Se ütie c orice teorie devine steril dac nu este înso it de practica ce îi poate confirma valoarea. cognitiv. precum üi în plan cognitiv üi socio-emo ional. al s n t ii. Nici unul din aspectele dezvolt rii nu se manifest de sine st t tor. dezvolt comportamente adecvate. Sunt prezentate numeroase argumente care sus in: . Factorii ereditari üi de mediu. perspectiva psihopedagogic actual privind educa ia copilului mic. asigurarea egalit ii üanselor la educa ie. Conceptul conform c ruia copilul este un tot unitar are la baz principiul acceptat pe larg c toate domeniile creüterii üi dezvolt rii umane sunt legate între ele. dar üi finalit ile educa iei în perioada copil riei timpurii. precum orice practic devine improviza ie dac nu este sus inut cu argumente ütiin ifice. domeniul fizic (psihomotor). preocup rile de conceptualizare cât mai comprehensiv a dezvolt rii copilului au condus spre definirea acestor domenii având ca reper atât psihologia dezvolt rii. achizi ioneaz deprinderi. adaptabile. cele trei domenii clasice în psihologie.avantajele abord rii holiste (globale) a copilului acordându-se aten ie în egal m sur dezvolt rii acestuia atât în plan fizic. principiile de baz care trebuie respectate în abordarea integrat a copilului. interesele üi ritmul individual de dezvoltare a copilului. . Ele sunt procese complementare. aceste domenii ale dezvolt rii copilului sunt prezentate üi constituie direc ii prioritare în aplicarea curriculumului. Acestea sunt: 6 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Cunoaüterea creüterii üi dezvolt rii copilului este absolut necesar pentru în elegerea fiziologiei üi patologiei vârstei. iar toate deprinderile. conturând universul teoretic al educa iei timpurii. Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate. Creüterea se refer la schimb rile specifice de ordin fizic üi creüterea în dimensiune. onestitate sunt aspecte care stau la baza elabor rii acestui ghid. se autodefineüte în raport cu sine üi cu ceilal i. Sunt numeroase modalit i de clasificare a domeniilor dezvolt rii (cea mai r spândit fiind cea a lui Bloom). Astfel.

care influen eaz decisiv procesul de înv are. DOMENIUL Dezvoltarea fizic . gramaticii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii: Dezvoltarea capacit ii de ascultare si în elegere (comunicare receptiv ) Dezvoltarea capacit ii de vorbire üi comunicare (comunicare expresiv ) Dezvoltarea premiselor citirii üi scrierii: Participarea la experien e cu cartea. de a în elege üi a r spunde emo iilor celorlal i. s n tate üi igien personal – cuprinde o gam larg de deprinderi üi abilit i (de la miüc ri largi. alergarea. comunicare oral si scris . nutri ie. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii – vizeaz dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. sintaxei. Dezvoltare social : Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu adul ii Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu copiii de vârst apropiat Acceptarea üi respectarea diversit ii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emo ional : Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emo ional Dezvoltarea expresivit ii emo ionale 3. capacitatea lui de a stabili üi men ine interac iuni cu adul i si copii. asocierea sunet-liter Conütientizarea mesajului vorbit/scris Însuüirea deprinderilor de scris. dezvoltarea senzorial . nonverbal si verbal ) üi preachizi iile pentru scris-citit üi înso eüte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. cum sunt s ritul. dar üi coordonarea. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj 7 . practici de men inerea s n t ii si securit ii personale. crucial pentru acest domeniu. dar üi a în elegerii semnifica iei mesajelor). a comunic rii (cuprinzând abilit i de ascultare. În strâns corela ie cu conceptul de sine se dezvolt imaginea despre sine a copilului. al turi de cunoütin e üi practici referitoare la îngrijire üi igien personal . pân la miüc ri fine de tipul realiz rii desenelor sau modelarea). Dezvoltare fizic : Dezvoltarea motricit ii grosiere Dezvoltarea motricit ii fine Dezvoltarea senzorio-motorie S n tate üi igien personal : Promovarea s n t ii üi nutri iei Promovarea îngrijirii üi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal 2. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo ional – vizeaz debutul vie ii sociale a copilului. Dezvoltarea emo ional vizeaz îndeosebi capacitatea copiilor de a-üi percepe üi exprima emo iile. precum üi dezvoltarea conceptului de sine. Interac iunile sociale mediaz modul în care copiii se privesc pe ei înüiüi si lumea din jur. cunoaüterea üi aprecierea c r ii Dezvoltarea capacit ii de discriminare fonetic .

opera ii. în afara deprinderilor si abilit ilor men ionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. îndeosebi prin exemplele üi recomand rile prezentate. P mântul. Ideea care str bate ghidul. 8 . precum üi la atitudinea sa în interac iunea cu mediul üi persoanele din jur. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv – a fost definit în termenii abilit ii copilului de a în elege rela iile dintre obiecte. În elegerea fiec rui domeniu al dezvolt rii contribuie la conturarea „portretului” copilului. altul are capacitatea de a rela iona foarte uüor. Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme. Aceast idee este promovat de: • Abordarea integrat a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experien iale care vizeaz toate domeniile de dezvoltare men ionate în curriculum. Curiozitate üi interes Ini iativ Persisten în activitate Creativitate Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvolt rii normale a copilului üi sunt utilizate pentru a descrie evolu ia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvolt rii. cunoaüterea üi în elegerea lumii: Reprezent ri matematice elementare (numere. care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate üi permanente legate de abilit ile copilului üi comportamentul lui. este c înv area üi dezvoltarea copilului la vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectiv integrat .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. cunoütin e elementare matematice ale copilului üi cele referitoare la lume üi mediul înconjur tor. dar vorbeüte mai târziu. în elegerea modelelor. evenimente üi persoane. dincolo de caracteristicile lor fizice. Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de stimulii pe care-i întâlneüte copilul üi de posibilit ile de înv are oferite de mediul educa ional. forme geometrice. modul în care abordeaz sarcinile üi contextele de înv are. dar stabileüte mai greu rela ii cauzale între fenomene. metode ütiin ifice) 5. Dezvoltarea gândirii logice üi rezolvarea de probleme Cunoütin e üi deprinderi elementare matematice. obiecte. concepte de spa iu. m surare) Cunoaüterea üi în elegerea lumii (lumea vie. reprezent ri numerice. proiectarea de unit i tematice care integreaz obiectivele cadru ale tuturor domeniilor de experien iale prin sarcinile üi materialele utilizate. Domeniul include abilit ile de gândire logic üi rezolvare de probleme. DOMENIUL Capacit i üi atitudini în înv are – se refer la modul în care copilul se implic într-o activitate de înv are. fenomene. Spa iul.

Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare. Noi trebuie s fim preg ti i üi convinüi c prin interven iile noastre educative stimul m dorin a üi nevoia de cunoaütere. Copilul înva f când! S -i oferim toate oportunit ile de a înv a. Gradarea progresiv de la teorie la practic de-a lungul întregului ghid a avut ca scop unic argumentarea necesit ii promov rii activit ii integrate la vârstele timpurii. s ofere informa ii de ordin general dar üi repere importante. dorin a üi nevoia de joc. ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactic de zi cu zi. iubire! Gândit s fie prietenos üi folositor în acelaüi timp. descoperire. atât teoretice cât üi practice. Parteneriatul dintre gr dini – familie – comunitate conduce spre abordarea integrat a înv rii üi dezvolt rii copilului în func ie de necesit ile üi cerin ele individuale ale sale. dorin a üi nevoia de miücare. mai presus de toate. dorin a üi nevoia de explorare. încurajare üi. 9 . Organizarea mediului de înv are care s permit dezvoltarea liber a copilului üi s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • • • Corelarea domeniilor de dezvoltare üi a celor experien iale cu tipurile de activit i proiectate üi cu centrele de activitate organizate în sala de grup . Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrat în cadrul activit ii copilului în gr dini . siguran . dorin a üi nevoia de a se exprima în forme cât mai variate. asigurându-i protec ie. cooperare prin modul de evaluare üi planificare a programului zilnic. promovarea üi sus inerea unei noi perspective asupra educa iei copiilor de 3 – 6/7 ani.

a abord rii z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea individului Educa ia timpurie este prima treapt de preg tire pentru educa ia formal üi se adreseaz copiilor de la naütere la 6-7 ani. socio-emo ional üi const în activit i üi experien e care influen eaz dezvoltarea plenar a copilului. 10 . iar pentru reuüita educa ional a copilului e necesar s fie antrena i to i agen ii cu influen e asupra copilului. a reflecta. fizic üi emo ional a lor. pornind de la familie. dezvoltarea üi înv area copiilor de la naütere pân la intrarea în ciclul primar (formal. sim ire üi interac iune al copilului cu persoanele üi obiectele din lumea înconjur toare devine din ce în ce mai complex. • Dezvoltarea reprezint un proces continuu de schimbare în cadrul c ruia nivelul de miücare. o dimensiunea cognitiv (abilitatea de a gândi. nutri ia üi igiena. cât üi pe cea cognitiv . care se centreaz atât pe dezvoltarea fizic . a judeca. oferind condi ii specifice pentru dezvoltarea deplin . nonformal). În aceast perioad educa ia este un proces holist. creüterea. social . institu ii de educa ie pân la comunitate. a asculta üi a în elege. gândire. o dimensiunea fizic / motorie (abilitatea de miücare üi coordonare. a comunica oral üi scris). o dimensiunea socio-emo ional (abilitatea de a interac iona cu lumea din jur üi de a tr i emo ii sentimente adecvate). Conform Raportului de monitorizare global a Educa iei pentru To i (2007). Educa ia timpurie încorporeaz ideea c vârstele mici constituie baza personalit ii. dezvoltarea cognitiv . Copil ria timpurie z z z z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea invidului Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii üi contribuie la perspectiva integrat înv rii üi dezvolt rii. Obiectivele generale ale educa iei timpurii Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie. informal. • Dezvoltarea este un proces multidimensional. în func ie de evolu ia individual üi de vârst a acestora.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 1. incluzând s n tatea. educa ia timpurie sprijin supravie uirea. s n tate üi nutri ie).

Dezvoltarea poate fi influen at în copil ria timpurie prin interven ii eficiente. se afl într-o strâns determinare üi rela ionare reciproc . cognitive. Toate modific rile ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la baz interac iunea acestuia cu oamenii. comunicare va manifesta dorin a üi încrederea de a înv a repede. traiectoria lor este caracterizat prin continuitate üi discrepan e.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea este un proces integrator. se influen eaz üi se dezvolt simultan. Dezvoltarea copiilor se produce pe c i individuale. Tot ce se întâmpl în primii ani de via ai copilului este esen ial. r bdare. Formarea abilit ilor de autoreglare constituie piatra de temelie în dezvoltarea copiilor mici sub toate aspectele. de a-üi dezvolta capacit ile de rela ionare. asupra carierei sale ücolare (note mai mari. De aceea educa ia timpurie are în vedere aceast perioad fundamental pentru dezvoltarea creierului. distincte din punct de vedere conceptual dar interdependente organic. Rela iile umane üi impactul lor asupra individului constituie elementele unei dezvolt ri s n toase. conducând la preven ia unor probleme sau deficien e. repeten ie sc zut ). independent de mediul de provenien . Un copil care se bucur de aten ie. Educa ia timpurie dezvolt abilit ile sociale ale copiilor. lingvistice. precum üi prin contexte culturale semnificative. emo ionale ale copilului. toate dimensiunile dezvolt rii sunt interdependente. Aceast interac iune dintre dimensiuni. lucrurile din jur. care schimb echilibrul dintre riscuri üi factorii protectori. reflectând dorin a proprie fiin ei umane de a explora üi st pâni mediul. ce determin progresele în formarea capacit ilor fizice. ¨ Efectele pozitive ale educa iei timpurii Educa ia timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ilor copilului. - 11 . Copiii sunt participan i activi la procesul de dezvoltare a lor. atât pentru progresul s u imediat cât üi pentru viitorul s u. se schimb percep ia celorlal i asupra poten ialului copilului. grij . Cultura influen eaz toate aspectele dezvolt rii umane üi este reflectat în tradi iile üi regulile de creütere a copiilor. sociale. Copiii dobândesc atitudine pozitiv üi motiva ie pentru activitatea ücolar . Timpul în care copilul trece prin experien e proprii are importan . joc. atunci când mediul educa ional üi interac iunea adult-copil promoveaz calitatea üi incluziunea. solicit o aten ie asupra “copilului în întregime”. copiii trecând prin procese succesive de asimilare üi acomodare. • ¨ Repere cheie privind dezvoltarea Dezvoltarea uman este determinat de interac iune dinamic üi continu a factorilor biologici üi a experien ei. dar el r mâne vulnerabil în fa a riscurilor üi este predispus s accepte influen ele protectoare din primii ani de via pân la maturitate. se îmbun t eüte abilitatea intelectual a copilului pe termen scurt. Dac un copil se confrunt cu st ri de stres emo ional üi nu poate face fa stresului vor fi afectate capacit ile lui de a se dezvolta fizic üi de a înv a.

sunt: ™ stadiul inteligen ei senzorio-motorii. pe practici pedagogice de succes pe plan mondial. ™ stadiul opera iilor formale. - z Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii Pentru realizarea unei educa ii centrate pe copil. punând accent pe dezvoltarea cognitiv . dup Piaget. iar în elegerea se produce doar atunci când aceste procese se afl în echilibru. mediul poate frâna sau stimula ritmul dezvolt rii. Piaget privind impactul înv rii prin descoperire üi explorare asupra dezvolt rii copiilor mici constituie baza educa iei timpurii. se reduce comportamentul delicvent. ¨ Teoriile constructiviste acord aten ie egal eredit ii üi educa iei în dezvoltarea copilului. prin adaptare îüi modific schema conform obiectului.calitatea preg tirii personalului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Frecventarea unei institu ii üi durata acestei frecvent ri reprezint o condi ie esen ial pentru înregistrarea unor progrese în dezvoltarea copilului. Copiii îüi construiesc structuri mentale care iau naütere prin interiorizarea ac iunilor cu obiectele. . universale. rate mai sc zute de abandon üi o dorin mai mare de a fi integra i în societate. ™ stadiul opera iilor concrete.mediul educa ional adecvat. educa ia timpurie îüi pune amprenta pe tot parcursul vie ii copilului üi de aceea programele de înalt calitate depind în mod direct de: . Ideile lui J. . În concluzie. 12 .practici de grupare eficient a copiilor. Cunoaüterea noului activeaz procesul de asimilare üi acomodare. care au beneficiat de o educa ie timpurie adecvat .un program zilnic ütiin ific. Stadiile dezvolt rii în procesul de înv are üi formare a personalit ii copilului. parcurg un traseu ücolar mai lung. .implicarea p rin ilor. pentru a interac iona activ cu mediul üi a ac iona asupra acestuia. peste 11 ani. Prin asimilare coreleaz obiectul cu schema deja existent . cuprins între 0-2 ani. reciproce între procesul de asimilare üi adaptare. dar etapele parcurse în dezvoltare sunt generale. cuprins între 6/7 – 10/11 ani. ™ stadiul gândirii preopera ionale. metodologia propus în acest ghid se bazeaz pe o re ea teoretic solid . . Dezvoltarea üi înv area sunt constante. În acest proces ei îüi dezvolt capacit i cognitive üi modele comportamentale tot mai complexe. cuprins între 2-6 ani. Copiii sunt aborda i ca subiecte care îüi utilizeaz capacit ile fizice üi intelectuale în continu dezvoltare. Copiii proveni i din medii socio-economice defavorizate. .Educa ia timpurie are efecte pozitive asupra integr rii sociale a adolescentului üi adultului.

naturalist üi existen ial ) eviden iaz laturile forte üi punctele vulnerabile care influen eaz dezvoltarea fiec rui individ. o zona proximei dezvolt ri – spa iul în care copilul ajunge s solu ioneze problema. Dup Erikson: . fenomene. ¨ Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (social /interpersonal . ™ Între 6 üi 11 ani → constituirea ini iativei – sentimentul de inferioritate conduce spre sentimentul competen ei. stabilind raporturi între obiecte. ¨ Teoria dezvolt rii psihosociale a lui Erik Erikson completeaz teoria dezvolt rii cognitive a lui J. 13 . Copilul se str duieüte s g seasc explica ie evenimentelor üi lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i crea oportunit i pentru cercetare üi explorare. omul traverseaz 8 stadii polare. lingvistic . . . în dezvoltarea sa cognitiv üi moral . .individul traverseaz crize de dezvoltare în urma c rora acumuleaz noi achizi ii. ™ De la 1 la 3 ani → autonomie / emancipare – dependen a / îndoiala üi genereaz autocontrolul. evenimente.poten ialul de dezvoltare al individului cap t împlinire pe tot parcursul existen ei. securitate üi s încurajeze cunoaüterea. ¨ Teoria înv rii socio-culturale üi zona proximei dezvolt ri a lui Lev Vîgotsky are ca idei cheie: → caracterul social al înv rii → zonele dezvolt rii o zona actualei dezvolt ri – spa iul în care copilul rezolv independent situa iile problem .Stadiile sunt consecutive. spa ial . dar numai cu ajutorul adultului. ™ Între 4 üi 5 ani → dorin a de a afla ce fel de persoan va fi – sentimentul vinov iei genereaz sentimentul de responsabilitate. Ulterior informa iile dobândite prin explorare sunt utilizate în ac iuni. structurile mentale se formeaz prin interac iunea copilului cu mediul.dezvoltarea e un proces de integrare a factorilor biologici individuali cu factorii de educa ie üi cei socio-culturali. au o anumit structur üi se soldeaz cu un produs psihologic pozitiv sau negativ ce marcheaz dezvoltarea ulterioar a personalit ii. Orientarea procesului educativ spre zona proximei dezvolt ri este o condi ie prioritar pentru educa ia copilului. ™ Între 12 üi 18 ani → conütientizarea identit ii Eu-lui – confuzia rolurilor. fiin e. Înv area în primii doi ani este senzorial . s -i asigure suport emo ional. loialitate. personal .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care tr ieüte. iar ca produs – fidelitate. ™ În primul an de via exist rela ia bipolar încredere-neîncredere ce poate avea ca achizi ie încrederea în adul i. anumite calit i. logico-matematic . muzical . El renun la no iunea de inteligen general üi arat c multe probleme legate de înv are trebuie considerate diferen e üi nu deficien e. corporal-chinestezic . are loc pe etape.Piaget.

integral üi armonioas a personalit ii copilului în func ie de ritmul propriu üi trebuin ele sale. .înt reüte imaginea de sine üi sentimentul de competen . ¨ Descoperirea de c tre fiecare copil a propriei identit i. . ¨ Sprijinirea copilului în achizi ionarea de cunoütin e. a autonomiei üi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. ¨ Dezvoltarea capacit ii de a interac iona cu al i copii. . deprinderi. atitudini üi conduite noi. Procesul educa ional planificat üi realizat din perspectiva inteligen elor multiple: . exerci iilor. capacit i. z Obiectivele generale ale educa iei timpurii ¨ Dezvoltarea liber . ei dobândesc capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului. “ûcoala este îns üi via a” – afirma el… ¨ Jerom Bruner a observat c . 14 . educatorii trebuie s acorde aten ie laturilor forte ale copilului üi s ac ioneze în sensul dezvolt rii lor. Toate aceste teorii se constituie în argumente ütiin ifice pentru abordarea educa iei în perioada copil riei timpurii din perspectiva stimul rii dezvolt rii plenare a acestuia üi a adopt rii de practici care s pune în centrul preocup rilor copilul üi ceea ce este cel mai bine pentru el. cu adul ii üi mediul. sprijinind formarea autonom üi creativ a acestuia.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Teoria lui Gardner atrage aten ia asupra talentelor unice ale fiec rui copil. Încurajarea explor rilor.faciliteaz interac iunea cu lumea. încerc rilor üi experiment rilor. ¨ John Dewey subliniaz necesitatea îmbog irii experien ei personale ca fiind o component vital în faza de dezvoltare a conceptelor “S se înve e f când”. astfel p rin ii. în timp ce copiii manipuleaz mediul social. ca experien e autonome de înv are. pentru a dobândi cunoütin e.condi ioneaz centrarea pe copil üi individualizarea. deprinderi üi atitudini necesare acestuia la intrarea în scoal üi pe parcursul vie ii.asigur üi sus ine succesul în autoexprimare.

Copilul este o individualitate. considerate punctul de start al interven iei educa ionale. spiritual . nevoi speciale. Principiul medierii înv rii în cadrul procesului educa ional îüi g seüte fundamentul în cercet ri de dat recent ale psihologiei dezvolt rii privind dezvoltarea cognitiv nu dintr-o simpl interac iune a copilului cu lumea. condi ie esen ial pentru formarea unei personalit i integrale üi armonioase. Caracterul unic al personalit ii copilului este dat de specificul nevoilor individuale de cunoaütere üi formare ale copilului. care trebuie s asigure cadrul propice de manifestare a acestora: → asigurarea üanselor egale la educa ie üi dezvoltarea deplin a poten ialului individual pentru to i copiii. Principiile care stau la baza interven iei adultului asupra copilului reprezint repere importante ale activit ii lui. indiferent de sex.Declara ia de la Salamanca (1994). comunit ii. s formeze la copii deprinderi de comunicare. Drepturile copilului sunt în sensul cel mai strict responsabilit ile educatorilor. se influen eaz reciproc üi se dezvolt simultan. care ghideaz deciziile privind interac iunea cu copiii. emo ional . familiei. social . Glava. s ghideze/medieze discu iile colective. cu familiile acestora. Glava. . 4 Principiul consider rii copilului ca un întreg. modul cum organizeaz contextele üi experien ele de înv are üi abordeaz jocul üi înv area. fiecare din acestea fiind în egal m sur important üi trebuie s fac obiectul educa iei timpurii incluzive. limb . Rolul educatorului implicat în programul de educa ie timpurie este acela de a conütientiza valen ele formative ale interac iunilor sociale üi de a-üi exersa competen ele de utilizare a lor ca instrumente de facilitare a dezvolt rii copiilor. C. ceea ce implic üi asigurarea dreptului la libera expresie üi decizie.Conven ia cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990). Exemplu: Dreptul copilului a fi ascultat üi a i se oferi ocazia s -üi exprime opiniile implic responsabilit i pentru adult: s încurajeze comunicarea. cognitiv .Declara ia Conferin ei mondiale de la Jomtien. abordarea holistic a dezvolt rii copilului presupune preocuparea permanent a cadrelor didactice pentru cunoaüterea copilului ca individualitate üi adaptarea programelor de educa ie la profilul individual al subiectului educa iei. Principiul respect rii depline a drepturilor copilului cuprinse în documentele interna ionale: . ci fiind mediat de interac iunile sociale cu unul sau mai mul i indivizi (A. serviciilor sociale. → asigurarea asisten ei üi îngrijirii necondi ionate din partea adultului. Thailanda (1990) referitoare la “Educa ia pentru to i”. . cu privire la asigurarea accesului particip rii üi calit ii educa iei pentru to i. s asculte. 4 4 15 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie incluziv În perioada timpurie adultul trebuie s aib ca principal obiectiv dezvoltarea deplin a copilului pornind de la unicitatea lui. o personalitate în formare ale c rei arii de manifestare: fizic . religie. ras . → asigurarea respectului fa de copil. 2002).

iar abordarea interdisciplinar a con inuturilor educa iei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaütere a copiilor mici üi abordarea unor subiecte de interes.asigurarea interven iei educa ionale precoce pentru dep üirea dificult ilor într-un mediu tolerant üi flexibil. Diferen ierea üi individualizarea curricular presupune un ansamblu de ac iuni organizate üi sistematice ale cadrului didactic.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul diferen ierii üi individualiz rii implic : . dar eficien înv utilizarea lor în momentul oportun în func ie de particularit ile de vârst üi individuale. de a-l cunoaüte üi a-l st pâni. Principiul abord rii integrate a curriculumului În educa ia timpurie abordarea interdisciplinar a con inuturilor este o necesitate ce decurge din nevoia fireasc a copilului de a explora mediul înconjur tor. iar integrarea informa iilor. emo ional. ce au ca scop identificarea nevoilor educa ionale individuale sau ale unor subgrupuri üi crearea unui context educa ional care s r spund acestor nevoi. iar adaptarea curricular vizeaz con inuturile. Activit ile trebuie s inteasc “zona proximei dezvolt ri”. Acesta este üi motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activit ile tematice. cognitiv. fizic üi social. procesele. fie prin sarcini în perechi sau în grupuri mici. . deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul face parte din modul lor natural de a înv a.derularea unor programe de diferen iere üi individualizare curricular . . social care s dubleze interven ia educa ional diferen iat . Studierea integrat a realit ii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaütere. proiectele tematice. de obiective. mediul (fizic üi social) üi produsele aüteptate de la copii în urma parcurgerii activit ilor de înv are. modul cel mai natural de a înv a al copilului. ac iunile. . integrate. medical . priceperilor. Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de înv are üi cu cât contextele de înv are sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase experien ele tr ite üi achizi iile dobândite în urma lor. Principiul diversit ii contextelor üi situa iilor de înv are Acest principiu subliniaz importan a oferirii de c tre educator în mediul educa ional de contexte üi situa ii de înv are cât mai diverse. 4 4 4 4 16 rii este dat de .promovarea unor ac iuni complexe de asisten psihopedagogic . . fie cu întreaga grup .asigurarea üanselor egale de dezvoltare a fiec rei individualit i üi pregatirea pentru integrarea social üi ücolar . con inuturi. momentul zilei. care s permit evitarea apari iei problemelor asociate sau efectelor secundare unei r mâneri în urm în dezvoltare. social copilul. Principiul înv rii prin joc Jocul este activitatea fundamental a copil riei üi st la baza conceperii întregului program din gr dini .identificarea timpurie a copiilor cu cerin e educative speciale üi cu risc de eüec ücolar. care implic motric. Principiul altern rii formelor de organizare a activit ii üi a strategiilor de înv are Înv area are loc fie prin sarcini individuale. Jocul înseamn înv are.

explorarea.activit ile tematice Educa ia formal în perioada timpurie reprezint activitatea desf üurat la nivelul gr dini ei în vederea form rii üi dezvolt rii personalit ii. metodic. jocul Predarea integrat . Acesta are un caracter planificat. pân la momentele de rutin sau tranzi ie. care consolideaz anumite deprinderi. comunitate üi participarea acestora la oferirea tuturor copiilor a üanselor egale la educa ie. În gr dini . Capitolul 2. este organizat . sistematic.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul parteneriatului cu familia üi cu comunitatea Continuitatea üi coeren a în demersul educa ional sunt asigurate prin rela iile de parteneriat autentic între gr dini -familie-comunitate. pornind de la activit ile integrate (centrate pe anumite obiective üi con inuturi). oferit la vârste mici în cadrul familiei üi educa ia nonformal care se realizeaz prin unele activit i desf üurate în afara gr dini ei üi familiei. dar üi pot extinde cunoütin ele üi experien ele acumulate prin activit ile integrate. s n tatea. abilit i ce contribuie la autonomia copilului. dezvoltare. igiena üi protec ia lui. convie uirea social . intensiv. 17 . toate activit ile care se desf üoar împreun cu copiii reprezint experien e de înv are pentru copil. creütere üi îngrijire înseamn participarea la asigurarea unui start bun în via pentru orice copil. În elegerea valorii educa iei timpurii incluzive de c tre familie. Educa ia formal completeaz /complementeaz educa ia informal . condus üi supravegheat de c tre cadrul didactic. Experimentarea. Înv area la vârstele timpurii – Cum înva copilul? z z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani.

s alerge. Experimentarea. deprinderi üi capacit i. Ea permite cucerirea lumii înconjur toare üi stimuleaz motiva ia de a cunoaüte.a. jocul Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul. oferind bazele dezvolt rii poten ialului psihofizic üi aptitudinal al copilului. spre disperarea p rin ilor. juc ria ocup un loc important. dar ele au üi alt valoare. Copiii folosindu-se de cunoütin ele anterioare. rezisten a materialelor. adic s se transforme în automobil sau locomotiv . rela iile cauzale üi spa iale dintre obiecte üi multe alte cunoütin e. „ aviatorul” – de un „ avion” . o juc rie mecanic . Ei au nevoie de o maüin pe care s o trag cu o sfoar . Rolul educativ general al juc riilor nu numai ca antreneaz miüc rile. Juc riile reuüite îl stimuleaz pe copil s gândeasc . caracterul acestora trebuie s r mân specific fiec rei vârste. s fluiere. exerseaz organele de sim . demontat . ridic în fa a lui diferite probleme üi acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. ea fiind necesar pentru a face ac iunile copiilor reale: „üoferul” are nevoie de un „ automobil” . juc rii teatrale ü. Este una din ac iunile fundamentale ale dezvolt rii copilului. sincere. trebuie acordat o aten ie deosebit folosirii unei mari variet i de juc rii care au o însemn tate imens în dezvoltarea cognitiv a copilului. p puüile. 18 . Explorarea presupune încerc rile üi tentativele copilului de a cunoaüte üi de a descoperi lucruri noi. prin participarea întregului corp. m rime. sticlu e de plastic. Pentru cei mai mari prezint interes mai ales juc riile care con in mecanisme. diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos juc riile (cutii. juc rii muzicale. Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologic interesant üi anume aceea ca tr irile celor antrena i în joc sunt întotdeauna adev rate. este important s ac ioneze ei înüiüi. volume. explorarea. La copiii de 3-4 ani importante sunt juc riile. c ruia îi stimuleaz gândirea. dopuri. cu modul ei de func ionare. etc. Menirea fundamental a juc riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea s ac ioneze. De pild . s o încarce. juc rii tehnice. aüa se nasc nenum ratele întreb ri. În cazul copiilor mici. opera iile prematematice (grupare. ac iunile lor sunt reale. containerele. dezvolt gândirea. cunoscând-o prin sim urile sale. culoare. form . Toate acestea permit copilului s stabileasc anumite raporturi dobândind. tind în acelaüi timp s ob in informa ii suplimentare. se familiarizeaz cu no iunea de echilibru.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. experien cu privire la: greut i. juc riile mobile. seriere. clasificare etc. îi face cunoscute calit ile üi însuüirile diferitelor materiale. ofer un anumit r spuns în leg tur cu mecanismul unei maüini. Deüi juc riile sunt necesare copiilor chiar üi la vârsta ücolar mic .). s o descarce. Juc riile se pot împ r i în mai multe categorii: juc rii distractive. ale c ror r spunsuri copiii le rezolv prin explorare (care se realizeaz prin încercare üi eroare üi implicarea tuturor sim urilor). accesoriile de menaj. exprimându-si ideile üi sentimentele.). De aceea.

gust .atunci. Sau se poate organiza o activitate de gospod rie. bra . în cadrul c rora copiii v d. compuse cu contur din at. pentru c am plecat la pia üi f r s -mi dau seama am cheltuit to i banii. rii la copilul mic pentru a exploata De exemplu. s vorbeasc cu glas sc zut. povestiri sau din via a de zi cu zi. rolul educatoarei este üi acela de a antrena copilul s perceap raporturi între m rimi. unghiul de înclina ie üi distan a parcurs prin rostogolire. reprezint instrumente care utilizate corespunz tor. volume. tei . Ele pot fi inspirate din poveüti. copiilor li se pot prezenta situa ii problematice pentru care trebuie s g seasc solu ii..”. de tipul „dac . se pot desf üura üi pentru p r ile stângi üi cunoaüterea mâinii stângi. s sune un clopo el cât se poate de încet. compuse cu contur neted. în jocul „Straiele împ r teüti” se pot pune la dispozi ia copiilor cartoane pe care s-au desenat h inu e diferite. Deüi ele reprezint rela ii de ordin fizic foarte complexe. s sune un clopo el – cât mai tare cu putin . 19 . La grupe de 5-6/7 ani. Se vor face compara ii cu formele geometrice simple deja cunoscute de copii. Cu ajutorul unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi. Spre exemplu. se pot face üi alte variante de clasificare: frunze mici üi simple. Exerci ii individuale: s enumer m. pentru vârsta 3-5 ani. s cânte în surdin . anin. Desigur. distan e. Pentru dezvoltarea gândirii divergente. s vorbeasc în üoapt . Alte criterii: alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm. Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul toamna se pot realiza gr mezi de frunze mari üi gr mezi cu frunze mici. simple cu contur din at. greut i. pip ie diverse fructe sau legume üi pot identifica diferite calit i ale lor üi pot afla despre beneficiile lor în cadrul unui program s n tos de alimenta ie. Exemplu: se pot organiza experimente în cadrul col ului de Nisip üi ap pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor. ar tându-le cu mâna dreapt .. fiecare dintre straie se va transforma în h inu e cu model. pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor üi la atingerea obiectivelor propuse prin curriculum. ureche. Asupra materialelor didactice vom mai reveni în capitolul dedicat mediului educa ional. se închide magazinul. toate p r ile drepte ale corpului nostru (ochi. dar nu am cump rat mâncare pentru pisicu a mea. Aceleaüi serii de exerci ii. miros. se pot formula probleme de tipul: „Nu ütiu ce s m fac. picior.. Pentru lateralizare üi structurarea unui spa iu dat. cu contururi diferite pe care copiii üi le pot alege pentru a le decora. um r. Acestea implic dezvoltarea gândirii logice. genunchi). Astfel se pot realiza corela ii între greutate üi densitatea apei. pozi ii üi direc ii üi acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situa ii problematice. s cânte dând drumul glasului. Copiii pot realiza predic ii privind unele obiecte dac vor pluti sau nu. pentru copil este foarte important stabilirea de rela ii de cauzalitate între însuüirile obiectelor üi ac iunea efectuat . Important este ca orice cadru didactic s cunoasc îndeaproape particulularit ile înv poten ialul formativ al materialelor üi juc riilor potrivite vârstei copiilor. simple cu contur neted. Ce m sf tui i s fac?” Pentru studierea intensit ii se va juca un joc prin care se cere copiilor s vorbeasc cu glas tare. s loveasc cu putere în mas .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Juc rille ca üi materialele didactice. glezn . Dac m duc acas üi m întorc.. pot experimenta üi în elege ce se întâmpl cu cele care sunt mai uüoare üi cu cele care sunt mai grele. s umble cu paüi uüori. cireü. în contextul oportun. Sau se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafe e înclinate pentru a observa rela ia dintre greutate. frunze mici üi compuse. alun.

c este col uros. sare. apuc . este bun. este din cauciuc. Ar tându-le un cub. El vede.înv are prin descoperire (care presupune explorare üi experimentare) pe cale inductiv . Copiii acumuleaz prin aceste trei tipuri de activit i experien e cu semnifica ie pentru dezvoltarea lor üi le satisface nevoile specifice vârstei. de fenomenele caracteristice fiec rui anotimp. e neted” . rolul educatoarei este de a dirija procesul de observare üi formulare a concluziilor. „Las-o s cad üi descoper !”. Le spunem copiilor s priveasc cu aten ie un obiect üi s spun tot ce v d üi simt la el. Activitatea din gr dini este bazat pe: . rotund . primul mijloc prin care copilul descoper lumea îl constituie contactul direct cu obiectele. pentru ca pe baza informa iilor culese s ajung la formularea unor generaliz ri (concluzii). Copiii definesc unele gusturi üi mirosuri: „Vanilia miroase frumos”. Le explic m c la cuvintele: „priveüte obiectul üi descoper !” copilul numit de educatoare. sau „e fin. un caiet. dac îl cânt rim în palm . le spunem c acesta are culoarea roüie. nu miroase” . sim im c este greu. „Apas-o üi descoper !”. este mare. e tare”. copilul de 3-6/7 ani se intereseaz în mod deosebit de natur . materiale. explorarea üi experimentarea. din afara s lii de grup ). va lua un obiect în mân üi va spune ce descoper la el. un iepuraü din melan . Prin activit ile desf üurate. Acest joc obiünuieüte copiii s sesizeze însuüirile obiectelor. „M soar-o!”. „ Cum?”. De exemplu. gust üi astfel acumuleaz experien . o bil .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea senza iilor gustative se poate face üi prin jocul „ De-a alimentara”. Aüadar. miroase. îi trezesc curiozitatea üi-i preocup . Toate aceste exemple au sugerat modul în care trebuie s abord m experien ele de înv are ale copilului la aceast vârst . „Miroase-o!”. miroase a cafea”. Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desf üura jocul: „De-a descoperitorii”. când îl arunc m auzim zgomotul produs de lemn. Dup ce s-au enumerat toate însuüirile mingii preciz m c ei au descoperit c mingea are culoarea roüie. Pentru formarea no iunii de neted – zgrun uros cu prilejul unei plimb ri le putem propune copiilor s exprime ce simt când pip ie coaja unui copac. este neted . „Zah rul este dulce. pentru a descoperi însuüirile mingii spunem: „Priveüte-o üi descoper ”. c fe ele lui au forma p trat . R spunsul exprimat poate fi „m zgârie. Trei tipuri de activit i sunt fundamentale în gr dini : jocul. „Cafeaua este amar . Ei încearc s cucereasc lumea din jur ac ionând pe cele trei c i. Curiozitatea spontan a copiilor. 20 . Jocul se poate desf üura frontal. lucioas üi face zgomot când sare. c este din lemn. Ca material se poate folosi o minge. când îl pip im este lucios üi neted. În felul acesta proced m üi cu celelalte obiecte. mediul din sala de grup . de diferite aspecte din via a plantelor üi a animalelor care le atrag aten ia. „Ascult-o s rind!”. care se foloseüte atunci când copiii au posibilitatea s observe diverse fenomene üi obiecte. cap t cunoütin e în m sura în care interac ioneaz cu mediul (prin mediu în elegând obiecte. chiar üi pe cele mai ascunse privirii lor. manifestat prin întreb rile: „La ce?”. „Pip i-o!”. se transform într-o activitate intelectual intens .

cristalele de zah r se micüoreaz continuu pân dispar. se pune cerneala. „la ce foloseüte”. Agitându-se apa în pahar se observ c apa se coloreaz . Dizolvarea unor substan e în lichide: într-un pahar se pune apa üi se agit . desf üurarea unor activit i în cadrul deosebit de laborator creeaz cadrul psihologic favorabil accept rii posturii de descoperitor de cunoütin e. De asemenea observ procese ca: înmugurire. Se poate folosi. vase de capacit i diferite ü. Materialul nou este bine s fie prezentat într-o form atractiv . Se adaug zah r üi acesta se depune pe fundul paharului.apa înghea din cauza gerului. Purtarea unui halat sau a unor însemne. în aüa fel încât acesta s -l atrag . Ca materiale se pot folosi: planüe. Îngrijirea unui pom. aceasta datorit schimb rii culorii apei. Se amestec în pahar pân la dizolvarea complet a zah rului. Copiii sunt îndruma i pentru a observa c în timp ce se amestec în pahar. s vad unele leg turi cauzale simple între fenomenele din natur üi anume leg turi evidente cum ar fi: . ierbare. referitoare la cum pot cunoaüte copiii din gr dini unele fenomene fizice üi chimice. cu tulpina.z pada se topeüte din cauza c ldurii. Miücarea aerului în natur : se aprinde o lumânare. în locul zah rului. Folosind întreb rile cauzale. la centrul „ ûtiin ” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozit i”. 4. 2. De mare importan este transpunerea copiilor în lumea necunoscutului. s -l fac s întrebe din proprie ini iativ : „ce este”. formând un lichid nou. „ce se întâmpl dac …”. specific acestei variante este faptul ca înv area – se realizeaz prin trecerea de la adev ruri generale (no iuni. Ea arde normal pân în momentul când deschidem geamul sau uüa üi aüez m lumânarea în dreptul lor.aceasta nu are gust. În sala de grup . 3. plantat de copii îi va ajuta s descopere c toate plantele au nevoie de anumite condi ii pentru a se dezvolta: plant s n toas . formarea fructelor. Aici pot fi desena i 2 copii încadra i între semnul întreb rii üi al mir rii. Dac acesta nu este sesizat de c tre copii educatoarea va fi cea care va incita copiii în a face unele descoperiri. s -l intereseze. Concluzia – ele s-au dizolvat.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani înv area prin descoperire pe cale deductiv . ghivece cu semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. colec ii de scoici. legi) spre adev ruri particulare. Educatoarea va schimba zilnic sau la intervale de timp destul de mici materialul pus la dispozi ia copilului. - 21 . c ldur . care de data aceasta are gust dulce. Prezent m în continuare câteva experimente simple. într-o vaz cu cerneal va schimba culoarea petalelor ini iale în culoarea cernelii. Se gust apa. sare de l mâie. colec ii de semin e.a. care difer de ap prin culoare üi gust. 1. copiii pot fi ajuta i prin implicarea educatoarei în activitatea de înv are. s vad ceea ce este posibil. O floare pus . s-au amestecat cu apa. înfrunzire. eprubete. uüor de realizat care sus in ideile exprimate anterior. înflorire. . insectare. creüterea üi coacerea lor. „cum este la gust”. ori a preocup rilor serioase ale adultului. sare. Apa se amestec cu cerneala. lumin . Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substan e. îngrijire. Curentul de aer – aerul în miücare – o stinge.toamna frunzele îng lbenesc üi cad din cauza frigului üi a umezelii. p mânt bun. Dac se gust imediat se constat o uüoar îndulcire. Într-un pahar cu ap . .

În realizarea înv rii prin descoperire. prin explica ii simple üi clare copiii au în eles c m rul – pom iese din s mân a de m r s n toas . se pot rezolva anumite experien e traumatice sau pl cute.respectarea identit ii üi unicit ii fiec rui copil (în joc interven ia de multe ori este indirect prin crearea condi iilor. în mod stimulativ üi realizând. de orientarea c tre proces üi implicarea particip rii active” (E. ac iunile acestuia sunt îndreptate spre a descoperi. Vr ümaü. .mediu stimulativ ( inând cont de particularit ile üi nevoile copilului de dezvoltare). Este procesul natural prin care copiii înva üi se dezvolt . activit i 22 . Montessori. 1973). jocul este prezent pe tot parcursul vie ii. în elege üi transforma elementele din realitate. s dezvolte gândirea üi vorbirea copiilor. prin efectuarea unor mici experien e trezim interesul copiilor üi le satisfacem curiozitatea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani pomii înmuguresc üi înfloresc numai dup înc lzirea vremii üi datorit luminii. se maturizeaz . copiii ajung s în eleag c orice efect este determinat de o cauz . prin joc. din al ii apar florile. 1963). Deci.rela iile sociale dintre copii üi dintre copii üi adult. Înv area prin joc se bazeaz pe urm toarele: . tr ite de aceütia. La vârsta copil riei. Apoi se coc.s existe concordan între nevoile de ac iune. Orientarea copilului c tre înv variate. 1966). . Ca activitate specific uman .valorizarea procesului jocului üi mai pu in a produsului (fiecare copil ac ioneaz în stilul üi ritmul s u. ac iunile din timpul jocului sunt mai importante decât produsul jocului). Astfel. stimularea ac iunii üi înt rire pozitiv ) . care nu pot fi în elese. de motiva ia intrinsec . dar pondere üi semnifica ie diferit de la o vârst la alta. 1999) . Implicându-ne în activitatea lor putem observa c prin contactul direct cu lumea concret . copilul pune în miücare toat capacitatea sa de a st pâni üi influen a realitatea (J. pus în p mânt care în condi ii favorabile creüte. . Atunci când se joac . Jocul „activitate prin care copilul se dezvolt . dar acest lucru este dependent de libera sa alegere. Când se joac copiii experimenteaz posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor üi în rezolvarea situa iilor problematice. atr gând în felul acesta aten ia asupra efortului pe care îl depune copilul în joc (M. Piaget. are – dezvoltare se face prin amenajarea spa iului. de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se ajuta între ei pentru efectuarea unor experien e. Jocul este munca copilului. jocul reprezint activitatea fundamental . apoi fructele care cresc datorit c ldurii üi hranei. . . Erikson. de joc ale copilului üi condi iile oferite de realitate. Astfel când am observat m rul.materiale variate üi adaptate vârstei. educatoarea trebuie s cunoasc üi s respecte particularit ile de vârst ale copiilor s nu utilizeze idei abstracte.experien a personal a copilului. din grup . . copilul câütigând în procesul de joc noi în elegeri asupra lumii înconjur toare (E. Jocul este un instrument prin care copilul ac ioneaz üi scoate la lumin sentimente üi idei interioare. c din muguri ies frunzuli e. Sunt puüi în situa ia de a dialoga.

predarea-înv area integrat semnific modul în care cadrul didactic integreaz con inuturile mai multor domenii experien iale. Om üi societate. Fiecare activitate. particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. Nu este obligatoriu ca în toate centrele de activitate s se reg seasc cunoütin e. exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referin . Joc de rol. acesta propune copiilor o tem circumscris celor 6 teme existente în curriculum. moment al zilei. prin sarcinile pe care le realizeaz copiii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Predarea/înv area integrat . din fiecare centru. în activitatea tematic „La magazin”. în func ie de con inut. aüa cum indic tabelul de mai jos.activit ile tematice In educa ia timpurie. ûtiin e. Copiii pot lucra la oricare dintre centre. Aceasta se poate desf üura simultan în mai multe centre de activitate cu sarcini diferite. ûtiin e. Gradul crescut de generalitate al temei (de exemplu: hrana vie uitoarelor) permite atingerea mai multor obiective de referin . acordându-le egal aten ie tuturora. dar üi organizarea de activit i diverse în centre de activitate diferite. putând participa la activit i din mai multe centre într-o singur zi. Activitatea tematic este un exemplu de activitate integrat . Abordarea integrat a pred rii asigur stimularea copiilor pe mai multe domenii de dezvoltare. contribuie cu con inuturi üi abilit i la repertoriul temei. pe grupuri üi individual. este stimulat dezvoltarea acestora în toate domeniile de dezvoltare. pot fi atinse obiective de referin din mai multe domenii experien iale: Limbaj üi comunicare. Construc ii. 23 . Estetic üi creativ prin propunerea de activit i în centrele de activitate: Bibliotec . Activit ile integrate se desf üoar alternând formele de organizare a activit ii: frontal (atunci când este oportun ). deprinderi üi abilit i din toate domeniile experien iale. Spre exemplu. Odat stabilite obiectivele cadru üi de referin asupra c rora cadrul didactic îüi concentreaz aten ia pe parcursul unei zile. Arte. În acelaüi timp.

(dezvoltarea limbajului üi comunic rii. legume. dezvoltare socioemo ional . dezvoltarea s n t ii. dezvoltarea creativit ii) Face o list cu denumiri de produse pe categorii (fructe. dezvoltare cognitiv ) Discut despre pre uri üi calitatea produselor (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare cognitiv . pe categorii. dezvoltare cognitiv . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare socioemo ional ) Copiii utilizeaz formule de polite e la intrarea în magazin. (dezvoltare cognitiv .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Domeniul experien ial/ Centru de activitate Limbaj üi comunicare Centrul Bibliotec Analizeaz reviste cu produse ale magazinelor (vezi oferte ale supermarket-urilor) üi concep reclame ale produselor. dezvoltare social ) Centrul Construc ii Centrul Arte Om üi societate ûtiin e Creeaz rime privind diverse produse alimentare pentru a scoate în eviden calit ile nutritive ale acestora. dezvoltarea persisten ei) Construiesc magazinul. Amenajeaz rampe de acces în magazin pentru persoanele cu dizabilit i. dezvoltare cognitiv . în timpul conversa iei cu vânz torii. parcarea 24 . Pun preturi ale produselor. spa ii sanitare (dezvoltarea motric – motricitate grosier üi fin . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. construiesc spa iile de depozitare a produselor. dezvoltare socioemo ional ) Centrul de ûtiin e Stabilesc asem n ri üi deosebiri între produse. lactate etc. le sorteaz pe categorii (dezvoltarea limbajului üi comunic rii.) (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare socioemo ional . dezvoltare social ) Centrul Joc de rol Interpreteaz rol de vânz tor üi cump r tor üi poart un dialog privind produsele pe care le vând-cump r . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. cânt resc produse utilizând metode conven ionale üi neconven ionale.

dezvoltarea motricit ii fine. 25 . Astfel pentru Tema „Prietenul/a meu/a”. dezvoltarea curiozit ii) dezvoltare fizic motricitate fin ) magazinului etc. dezvoltarea fizic motricitate) Realizeaz bani din hârtie (monede.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dezvoltare cognitiv . copiii pot realiza un cadou-surpriz pentru prietenii lor (utilizând diferite tehnici üi materiale). Discu iile se pot purta în grupuri mici. au rolul de a stimula dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. dezvoltarea senzorio-motorie) Estetic üi creativ Îüi creeaz o costuma ie de vânz tor pentru diferite raioane (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. prin sarcinile pe care le propun. Realizeaz postere cu reclame de produse (dezvoltarea fizic – motricitate fin . Centrele de activitate deschise. (dezvoltarea motricit ii. tr s turi fizice üi morale. cadrul didactic trebuie s gândeasc asupra tipurilor de sarcini pe care copiii le vor realiza în diferite centre de activitate din sala de grup (decizia asupra num rului de centre activate depinzând de tipul de tem al activit ii. descriindu-i chiar cu ajutorul unor poze. La centrul Joc de rol pot g ti o pr jitur pentru prietenii lor. coc (dezvoltare cognitiv . dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Deseneaz în contururi puse la dispozi ie diverse produse. iar la centrul de Art . în acest mod extinzând înv area üi în alte domenii de dezvoltare. tematice. cadrul didactic poate opta pentru deschiderea centrului Bibliotec unde copii pot discuta despre prietenii lor. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Pentru realizarea unei activit i integrate. dezvoltare cognitiv . educatoarea trecând pe la fiecare centru în parte üi extinzând discu iile în func ie de sarcina pe care o au copiii üi tema propus . Decupeaz etichete de produse. de con inuturile vizate. decupeaz imagini cu diverse produse. senzorio-motorie. bancnote) sau monede din plastilin .

climatul natural. afectiv. este idealul vie ii. traduce în fapte poten ele virtuale care apar succesiv la suprafa a fiin ei sale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 3. le îmbin üi le complic . afirmând: . interpersonal trebuie îmbun t it üi extins pentru a încuraja jocul.jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educa ie. Nu ne putem imagina copil ria f r râsetele üi jocurile sale. 1967) üi ne ajut s cunoaütem mai bine înclina iile copilului. îüi coordoneaz fiin a üi îi d vigoare. Jocul ne permite s urm rim copilul sub toate aspectele dezvolt rii sale. 1967) Prin joc el pune în ac iune posibilit ile care decurg din structura sa particular . Claparede. 26 . Jocul este sintagma. atmosfera în care fiin a sa psihologic poate s respire üi. Asocia ia Interna ional pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importan a jocului în procesul educa iei. Jocul copilului z z z z Ce înseamn jocul pentru copil? Evolu ia comportamentului de joc al copilului Tipuri de jocuri üi semnifica ia lor pentru dezvoltarea üi înv Jocul ca tip de activitate de înv are integrat area copilului la vârste diferite “Omul nu este întreg decât atunci când se joac ” (Schiller) În via a copilului jocul este o activitate deosebit de atr g toare care evolueaz între fic iunea pur üi realitatea muncii (M. moral. Un copil care nu ütie s se joace. z Ce este jocul pentru copil? Pentru copil aproape orice activitate este joc. . fiind cel mai bun turn de observa ie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvolt rii copilului. motor. social. . este binele. Debesse. în consecin . este datoria.1936). Chateau. prin joc el anticipeaz conduitele superioare.jocul spontan dezvolt copilul. cultural. poate s ac ioneze” (Ed. le asimileaz üi le dezvolt . “un mic b trân”. este un adult care nu va üti s gândeasc . În 1990. Pentru copil “jocul este munca. „Copil ria este ucenicia necesar vârstei mature. în întreaga sa complexitate: cognitiv. iar prin joc copilul îüi modeleaz propria sa statuie” (J.

favorizeaz incluziunea social . înva s vad lumea din perspectiva altor persoane.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani interac iunile copil-adult în activit ile de joc sunt o component important a procesului înv rii. universal . utilizeaz expresiile acestora. utilizând structuri gramaticale. el încurajeaz toate tipurile de inteligen . sar coarda dezvoltându-üi abilit ile de tip corporal-kinestezic. ofer copiilor bog ia. arunc üi prind mingea sau alte obiecte. Jocul. dezvoltându-üi abilitatea de a sus ine o conversa ie. copiii: „ înva elemente de vocabular nou numind obiectele în timpul jocului. . „ alearg . corporal-chinestezic . a creativit ii. gânduri. stimularea üi activitatea fizic de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru înv area viitoare. le compar . Ce este jocul? . experien e. „ înva muzica prin intermediul jocurilor cu text üi cânt. colaboareaz üi accept propuneri. caracteristicile acestora. „ îüi dezvolt abilit i spa iale prin arte (desen. conform teoriei inteligen elor multiple a lui H. muzical .jocul reflect üi reproduce via a real într-o modalitate proprie copilului. prin jocurile de coresponden vizual üi pe baza realiz rii de semne vizuale. personal üi social . modelaj).un mod de explorare a mediului înconjur tor. „ rezolv situa ii problematice. folosesc limbajul adecvat negocierii üi rezolv rii de probleme. „ conütientizeaz propriile sentimente. a inteligen ei. Prin joc. a limbajului. spa ial . ca rezultat al interferen ei dintre factorii biopsihosociali. jocurilor cu acompaniament instrumental. Jocul este considerat o strategie optim pentru promovarea îngrijirii timpurii üi a dezvolt rii.o form de activitate individual sau de grup. imit atitudinile fa de el üi fa de mediul apropiat. le sorteaz . construiesc. idei etc. le aüeaz în spa iu. . au rela ionat cu el. În jocul simbolic “De-a familia” copilul interpreteaz rolurile p rin ilor üi ale celorlal i membri ai familiei aüa cum i-a cunoscut. în contextul ataüamentului securizant oferit de adul i. z Evolu ia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modific ri psihice ale copilului: . g seüte solu ii pentru probleme reale.o experien natural . Gardner (1983): lingvistic . imit aspecte din via a cotidian . negociaz .jocul ofer oportunit i pentru copiii cu nevoi speciale.o cale de transmitere üi p strare a culturii autentice. împ rt üesc idei. de cunoaütere üi intercunoaütere. . pictur . „ dobândeüte abilit i sociale îndeplinind diferite roluri sociale. Exprim dorin e. 27 . „ îüi formeaz deprinderi matematice. rela iile dintre ele. num r cuburi. o modalitate de dezvoltare a competen elor sociale. logico-matematic . Jocul este un proces interdisciplinar. . se ca r . obiecte.

este aviator). „ contradic ia dintre planul concret üi cel mental în joc. dar planurile nu sunt complete. Astfel. Preocuparea pentru receptarea extern adecvat conduce pe copii spre adoptarea de conven ii. prelucrând-o conform aspira iilor sale. utilizeaz formulele de adresare în timp ce se joac ). nu mai face mofturi” – toate aceste comportamente sunt rezultatul experien ei sale de via pe care a transpus-o în joc üi constituie o surs de informa ie despre copil üi mediul în care el tr ieüte. bunica. îi cump r dulciuri üi juc rii). dar üi încarc rolul imaginar üi libertatea exprim rii care îl caracterizeaz . mama-capr merge la pia cu autobuzul üi cump r hran pentru copiii ei). nici am nun ite. dorin elor. copilul hr neüte p puüa aüa cum mama.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani în joc copilul transpune în plan imaginar via a real . consider m c factorii cu rol principal în evolu ia jocului izvor sc din contactul copilului cu realitatea imediat apropiat lui. s existe în via a lui (merge la plimbare. tendin elor. „ contradic ia dintre tendin a copilului de a reproduce via a adul ilor üi posibilit ile lui limitate (“ne facem c suntem la serviciu”). las loc pentru improviza ie. Piaget acord un rol deosebit factorului “imita ie” în evolu ia jocului simbolic. obiecte. jocul fiind forma de trecere de la ac iuni exterioare la cele interioare. „ contradic ia dintre imita ie üi creativitate (preg teüte masa pentru musafiri üi în locul fripturii pune cubule e). Acest contact cu realitatea tr deaz anumite contradic ii care stimuleaz . Noul curriculum pentru educa ie timpurie pune accent pe jocul liber ini iat de copil sau ales de acesta dintre centrele de activitate puse la dispozi ie în sala de grup . J. „ contradic ia dintre elementul de înv are. Contradic ii cu rol de factori în evolu ia jocului la vârstele timpurii „ contradic ia dintre nivelul deprinderilor üi dorin a copilului de a utiliza obiectele conform destina iei lor (copilul “piloteaz avionul”. Un copil care provine dintr-o familie uniparental va interpreta rolul tat lui pe care nici nu-l cunoaüte aüa cum üi-ar dori s fie. schimbare. sora îi pun mâncarea în farfurie üi cu linguri a parcurge traseul de la mâncare la gura p puüii întrebând-o: “E bun ? Î i place? Te-ai s turat?” sau “Hai m nânc . dar regula le interzice). Având în vedere ca esen a jocului este concentrat în procesul de reflectare üi transformare pe plan imaginar a realit ii concrete. simboluri pentru ac iuni. de asimilare prin joc üi jocul propriu-zis (“de-a musafirii” – copiii înva normele de polite e. proces prin care devine posibil üi pl cut p trunderea copilului într-o realitate complex pe care o cunoaüte activ. „ contradic ia dintre libertatea de ac iune a copilului üi necesitatea respect rii regulilor jocului (jocul: “barza üi broaütele” – copiii broscu e ar dori s sar mai des pentru pl cerea jocului. 28 . Jocul evolueaz concomitent cu primele reprezent ri ce permit copilului s opereze pe plan mental cu experien a pe care o dobândeüte în fiecare zi. imita ia constituind o etap important a jocului simbolic. „ contradic ia dintre planul real üi cel imaginar (în jocul “De-a capra cu trei iezi”.

Interesul copilului pentru joc creüte atunci când el este stimulat prin crearea unui spa iu educa ional. truse) absolut necesare ini ierii üi desf üur rii jocului. cu ce se joac . dezvolt subiectul jocului. lego. Educatorul/adultul: . diversific subiectele üi rolurile. culori. imagini. Jocurile: “Cine sunt eu?” sau “Spune-mi ce ütii despre mine” au rol de cunoaütere üi autocunoaütere. „De-a familia“). obiecte noi . cunoütin elor acumulate.s intervin în complicarea jocului cu elemente de noutate. carioca. Parten a analizat rolul jocului în via a copilului mic din perspectiva rela iei joc-dezvoltare social . Dac ne propunem ca proiect tematic: “Mijloace de locomo ie”. cu rela ii bine stabilite între parteneri. de spa iu corespunz tor üi de obiecte (juc rii. z supraveghere – urm reüte ceilal i copii cum se joac timp mai îndelungat. M. se structureaz . acceptarea. incluziunea.5. complic jocul. culori diferite. apar regulile din dorin a de transpunere cât mai fidel a realit ii. Contactul direct cu adultul îmbog eüte experien a de via .5-2. Adultul trebuie s urm reasc : ce se joac . interpretând un personaj . obiceiuri. Acum üapte secole. Copilul alege centrul în func ie de stimulul pe care-l reprezint obiectele ce se afl acolo üi care-i satisfac lui nevoia de exprimare a experien ei tr ite. cuvinte noi. se diversific datorit materialului divers pus la dispozi ie. mecanic. Astfel el a observat c în joc comportamentul copilului evolueaz progresiv cu capacitatea lui de a opera pe plan mental üi de a rela iona cu ceilal i. dar nu se implic în rezolvarea practic a situa iilor (1. s -i dezvolte gândirea. aviator. imagina ia. caut parteneri.s încurajeze cooperarea între copii în joc (în func ie de vârsta copilului) Jocul cap t valoare formativ deosebit o dat cu venirea copilului la gr dini când cadrul rela ional se l rgeüte. cu experien a ce o dobândeüte în fiecare zi. truse de construc ii. apoi jocul devine mai complex.5 ani).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc. au loc socializarea. adecvat cu materiale care s -i stimuleze curiozitatea. f r s se implice direct (1 an-1. creativ. joac roluri pe care üi le asum . cu subiect üi roluri.poate s sugereze teme de joc . tot ce poate fi selectat üi utilizat pentru dezvoltarea temei.s se integreze în joc. 29 . Jocul de mânuire a obiectelor se transform treptat în joc cu tem . m rimi. c r i. stabileüte üi respect reguli. cu cine se joac . Prin joc copilul dobândeüte deprinderile de autoservire üi deservire („De-a buc t ria”. ofer sugestii. în func ie de vârst : z neimplicare – se plimb de la o activitate la alta.s solicite üi s aprecieze comportamentul copilului . s utilizeze concepte. materiale. ani). dorin a de explorare. acuarele. truse de üofer. amenaj m centrele de activitate în aüa fel încât copilul s g seasc juc rii-maüini de forme. marinar. cunoaüte aspecte legate de înf iüare. uneori pune întreb ri. ofer modele. coli desen. Copilul parcurge urm toarele etape privind implicarea în joc. Copilul intr în contact cu al i copii üi adul i din afara cercului familial. În continuare el se manifest liber.

Nu putem impune jocuri cu reguli impuse la copii de 3-5 ani pentru c nu contribuie la dezvoltarea lor la fel de mult ca üi jocurile simbolice. z joc prin cooperare – copiii se organizeaz singuri. încredere üi acceptare pe care i le confer contextul jocului. stabilesc reguli. se implic . z Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani: Conform lui Piaget. În joc nu exist corect üi greüit. evolu ii. jocul simbolic este cel corespunz tor stadiului preopera ional al gândirii. dac a frecventat o institu ie în care a tr it în colectiv. Subiectul este mai simplu. pân la 2 ani. s încerce s experimenteze. specifice acestei vârste. alteori ritmul este mai alert. Aceste etape atrag îns aten ia asupra faptului c . Astfel. permit copilului s îüi exprime emo iile. dac urm m copilul cu particularit ile sale de vârst üi individuale în parcursul dezvolt rii sale.5 ani-3/3. uneori perioadele sunt mai lungi.5 ani-5 ani). s treac peste dezam giri.5 ani) z joc asociativ – se joac împreun cu ceilal i. nereuüite. dac adultul s-a implicat în jocul lui üi i-a oferit un mediu care l-a stimulat. personaje! Comportamentele de joc ale copiilor sunt fundamentul creativit Jocul pune bazele s n t ii la vârsta adult . apar complet ri. iar de la 7 la 12 ani üi mai departe. se joac lâng ceilal i üi nu e interesat de ceea ce fac aceütia (2. 30 . tipul de joc al copilului se modific în strâns leg tur cu stadiul dezvolt rii sale cognitive. are tendin a de a exclude pe al ii. ii mentale üi a rezisten ei. corespunz toare etapei opera iilor concrete. s -üi asume riscuri. îüi aleg subiectul. Astfel.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z joc paralel – îüi alege juc rii. Întotdeauna trebuie s urm m copilul! Sentimentul de siguran . vom üti mai bine cum üi când s intervenim în jocul lui pentru a le stimula dezvoltarea. pentru c la vârsta preücolar jocul simbolic permite s schimb m/invent m realit i. jocurile manipulative (de explorare üi manipulare a obiectelor) sunt cele dominante. un copil de 3 ani poate trece foarte repede la etapa de joc asociativ dac are fra i mai mari cu care a exersat jocuri. reguli noi cu sau f r negocieri (3. selecteaz partenerii. etapele se parcurg diferit ca durat . împart roluri (5 ani-7 ani üi dup ). de la 2 la 7 ani. reguli. de obicei apar 1-2 lideri care domin jocul. s descopere lucruri noi. În func ie de individualitatea fiec rui copil üi de influen ele educative. înt reüte încrederea în sine üi dezvolt capacitatea de a rezolva situa ii-problem . sunt jocurile cu reguli.

. rostogoleüte c tre o anumit destina ie un obiect.”. De exemplu. Sau dac se joac un joc simbolic.. juc riile üi tipul de joc pe-l care doreüte. în contexte în care el se simte liber s se exprime. în care apar personaje. 31 . totodat . construieüte cazemate. f r interven ia adultului. Dou categorii mari de jocuri se diferen iaz în func ie de ini iatorul jocului: Jocul liber – este tipul de joc pe care copilul îl utilizeaz tot timpul pe parcursul zilei îmbr când diferite forme. Jocurile libere sunt jocurile alese. evenimente. bucurii din via a lui üi sunt pline de semnifica ie. El singur îüi alege locul. deprinderile. precum üi limbajul utilizat. experien ele dobândite anterior. frustr ri. Jocul liber ofer educatoarei üansa de a cunoaüte cât mai bine copilul. pentru c nu exist cenzur în exprimarea sa în timpul jocului liber indiferent ce tip de joc e (simbolic. vom vedea cum copilul transpune în joc experien e proprii fie ca „spectator” al evenimentelor din jurul lui.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dac jocurile practice üi manipulative sunt specifice copiilor pân la 3 ani. reprezint o form utilizat în activitatea educativ din gr dini . ac iuni aüa cum le-a perceput el.). Elementele joc se împletesc cu înv are. fie c realizeaz anumite ac iuni pentru a ob ine satisfac ie (parcheaz maüini. propuse. de construc ii. leag obiecte între ele pentru a ob ine un üir pe care apoi îl deplaseaz tr gându-l dup el etc. ini iate de copil. Jocul didactic este ini iat numai de c tre adult. insatisfac ii. de tipul „ De-a. îi fac pl cere üi astfel înva despre lucruri. dac îl observ m cum se joac cu o maüinu . ce scenarii inventeaz inspirate din via a real . Este natural üi de aceea are un impact puternic asupra dezvolt rii copilului în toate domeniile de dezvoltare. Nu sunt sarcini impuse de nimeni. Limbajul üi ac iunile copilului în jocul liber vorbesc despre modul în care el percepe lumea din jurul lui. scopul fiind acela de a urm ri atingerea unor obiective educa ionale. Jocul simbolic permite copilului totodat üi s transpun în „realitatea” lui. O serie de obiective propuse în cadrul proiectelor tematice se rezolv prin aceast form de organizare üi desf üurare a actului educativ. dorin e. dup aceast vârst apar jocurile simbolice. vom vedea ce lucruri ütie despre maüini. de manipulare. ce poate üi ce nu poate înc s fac . despre efectele ac iunii sale asupra obiectelor üi. putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileüte între personaje. Educatoarea/adultul trebuie s îi acorde timp copilului pentru acest tip fundamental de joc. specific înv rii în copil ria timpurie. etc. Fie c manipuleaz obiecte încercînd diverse miüc ri üi experimente. despre el. fiind momentul în care copilul utilizeaz cunoütin ele. gânduri. toate acestea copilul le realizeaz jucându-se.. fie ca personaj principal.

de ghicire. basme în buc ele. s gândeasc asupra unor conexiuni între evenimente s motiveze cu argumente proprii ac iunile sale. Lego. “Cui trimit scrisoare?” (folosirea corect a dativului). cât üi pentru dezvoltarea ulterioar . „ Jocuri logice de comparare a obiectelor dup criterii date üi de analiz . capacitatea de discriminare vizual . de reconstituire de imagini din buc ele: “Loto flori. copilul începe s controleze posibilit ile de cunoaütere. “Din jum tate – întreg”. mic”. percep iile de culoare. Atât jocurile libere. punere în coresponden . “G seüte locul potrivit!” „ Jocuri gramaticale: “Eu spun una. capacit ile de coordonare a miüc rilor. Jocul simbolic – copilul utilizeaz mediul pentru a pune în scen realitatea aüa cum o percepe el. “Spune al cui este?” (folosirea corect a genitivului). dar pentru aceasta au nevoie de oportunit i de joc. Un aspect foarte important este câütigarea independen ei de ac iune üi autocontrol. Prin manipularea obiectelor din mediul ce îl înconjoar . “Ce po i spune despre?” „ Jocuri de analiz perceptiv vizual . capacit activitate de baz a jocului) pot fi: ile pe care le dezvolt prin forma instrinsec a jocului (tipul de Jocuri de manipulare . De exemplu. form .antreneaz musculatura fin (premis de baz în formarea deprinderilor de scris). sociabilitatea. capacitatea de a rezolva probleme. Dimensiunea cognitiv . p s ri. mozaic. clasificare: “Mare. Aici este posibil ca F t-frumos s plece cu racheta la palatul zânelor Scufi a Roüie s mearg la bunicu a împreun cu prietenii ei piticii. “Jocul umbrelor”. manipulând piesele jocurilor existente în centrele Joc de mas sau ûtiin e (puzzle.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de jocuri didactice pot fi: „ Senzoriale senzoriale. „ûtafeta uriaüilor” etc. în func ie de deprinderile. precum üi coordonarea oculo-motorie. “Unde a zburat rândunica? (pozi ii spa iale). Un aspect semnificativ al cunoaüterii la vârstele timpurii este dezvoltarea jocului simbolic în timp ce îüi construiesc reprezent ri sofisticate asupra lumii. sentimentul de bucurie la realizarea unor sarcini. Copilul trebuie încurajat s g seasc solu ii noi pentru personajele sale. clasificare. imaginativ . „Ursul doarme”. musculatura fin . cât üi cele didactice. aüezare în ordine. controlul lor. animale”. deprinderi de îmbinare. descriere. de gândire a jocului este doar un aspect al influen ei în înv area copilului atât la vârstele timpurii. de recunoaütere a unui obiect cu ajutorul sim urilor: “Ghici ce ai gustat!”. m rime. „ Jocuri de miücare: „Cuibul rândunicilor”. fructe. jocuri educative. Reprezent rile simbolice reprezint precursorul cititului atâta timp cât literele simbolizeaz sunetele. tu spui multe” (singular-plural). triere. de a schimba üi st pâni realitatea. Rela ia 32 . jetoane) copiii îüi dezvolt : coordonarea ochi – mân . “Spune cum este?”. num rare. personaje reale sau imaginare. interpreteaz roluri.

glasul acestora. dar poate fi üi b tut dup împrejur ri. în cadrul activit ilor alese üi atunci este un joc liber. dac se comport frumos o mângâie. o îngrijeüte când este bolnav . Desf üurarea jocului ofer posibilitatea copiilor de a observa însuüirile caracteristice ale unor fructe (form . atunci când ajut copiii s scrie poveütile create în cadrul jocului. culoare).încurajarea copiilor pentru asumarea unor roluri cât mai diverse. ap . îüi dezvolt instinctul de auto-ap rare üi instinctul de conservare. Jocul imitativ îl ajut pe copil în înv area de a accepta üi de a tr i dup anumite reguli üi norme. “Doctorul” scrie re ete pentru pacien ii s i în jocul “De-a doctorii”. imit grija mamei pentru copii. este îngrijit. Feti a se joac cu p puüa. ori de adult. B ul care serveüte drept cal este mângâiat. se urc pe munte – pe pat. m rime. Astfel de jocuri sunt: „ Dea familia”. consumator. pr jituri citind re etele culinare. produc tor de alimente etc. C rui b iat nu i-a servit un b . dar o üi ceart dac nu vorbeüte frumos.asigurarea unui climat favorabil consolid rii/extinderii prin jocul simbolic a con inutului activit ii tematice sau a proiectului. sau poate fi propus de adult üi atunci devine o activitate care vizeaz utilizarea jocului simbolic pentru atingerea anumitor obiective. „De-a strada”. Copiii îüi dezvolt un limbaj specific prin asumarea de roluri diferite (cofetar. o culc . în jocul s u. exersate în cadrul unui proiect. În cadrul acestui tip de joc copiii imit mersul animalelor. de vânz tor de flori. .) Joc simbolic folosit drept cadru introductiv în desf üurarea unor activit i. îi d s m nânce. în care copiii pot s interpreteze diferite roluri: de flori. „ De-a gr dini a”. 33 . p r ile componente de a respecta unele reguli de igien . “poütaüul” citeüte adresele de pe scrisori…) Prin jocul simbolic (deseori imitativ) e pus în miücare fantezia copilului care d lucrurilor üi fiin elor însuüiri pe care nu le au în realitate. Preg tirea lor vizeaz : alegerea üi amenajarea locului de joc. cu care se juca drept cal?! Covorul din camer drept plaj sau pajiüte?! Fiecare obiect în jocul copilului cap t o importan . se joac pe plaj . din cadrul temei „Din lumea celor care nu cuvânt ”.crearea unor leg turi între con inutul jocurilor simbolice üi con inutul activit ilor care se desf üoar (poate fi un joc care valorific unele con inuturi. se poate începe cu un joc simbolic intitulat „De-a gr dinarul”. “buc tarul” face mâncare. deprinderi care au fost achizi ionate. a unei activit i tematice). o îmbrac . alegerea juc riilor üi preg tirea copiilor. Prin asumarea unor roluri copiii pot desf üura jocuri care sunt încadrate în jocul cu subiect din via a cotidian . pentru schimbarea acestor reguli pentru binele grupului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dintre joc üi înv area literelor poate fi ini iat de copii în jocurile spontane. prin intuirea lor prin to i analizatorii. dar fa de acesta el ia atitudine real fa de fiecare. i se d mâncare. etc. de gr dinar. În desf üurarea acestor jocuri sunt avute în vedere urm toarele aspecte: . de a lucra prin cooperare cu al ii. de fapt. înainte de a desf üura activitatea de observare în centrul de ûtiin e „ Flori de prim var ”. Feti a. Exemple de utilizare a jocului simbolic: Joc simbolic cu caracter anticipativ: jocul „De-a cofetarii” (pentru preg tirea unei salate de fructe) se organizeaz înaintea desf üur rii observa iei „Fructe de toamn ” în Centrul de ûtiin e. Aceste jocuri au subiecte alese din via a cotidian . . de fluturi. de albinu e. Jocul simbolic poate fi ini iat de copil. de exemplu.

inclusiv dialogul) . reguli de circula ie. explica ii. • încadrarea educatoarei în joc (prin asumarea unui rol).…respect reguli civilizate de comportare) sau extinderea con inutului jocului. dezaprob ri. În felul acesta copiii pun în practic cunoütin ele însuüite anterior. analiza jocului. • îndrumarea jocului din exterior (dep üind trecerea de la jocul individual la înscen ri scurte inspirate din poveütile cunoscute în gr dini ).a. De pild . se pot desf üura jocurile: „ De-a circula ia”. • stimularea jocului din exterior. • posibilit ile psihofizice ale copiilor. indica ii. Ei vor respecta locul pe unde se circul . prin demonstrarea unei noi ac iuni (…vine în vizit aducând flori üi ciocolat . 34 . propunerea de situa ii problematice c rora copilul în timpul jocului trebuie s le g seasc solu ii (. Pe ultimul plan st grija pentru „decor” (cadrul în care s se desf üoare jocul). dar üi realitatea cotidian . transpunerea subiectului. aprecieri. întreb ri. În ceea ce priveüte interpretarea rolurilor asumate üi modalit ile de înscenare a con inutului din lipsa posibilit ii de discern mânt üi de asimilare diferen iat . se stabilesc rela ii complexe üi are loc un schimb viu üi continuu de p reri. Educatoarea poate interveni în organizarea üi desf üurarea acestor jocuri prin: • interpretarea unui rol mai complex (în interpretarea acestui rol. • impulsionarea üi dezvoltarea jocurilor prin: repovestiri. ac iunile educatoarei reprezint un model pe care copiii îl preiau cu toate aspectele lui. fiecare fiind în acelaüi timp üi interpret üi regizor. În cadrul acestor jocuri copiii au interven ie personal . care trebuie bine cunoscut de c tre to i partenerii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În urma desf üur rii lecturii dup imagini: „ Strada” la centrul Bibliotec . „De-a strada” în centrul de Construc ii ü. în cele ini iate de copiii de 6/7 ani. semnalele luminoase. „prin ul” vine c lare pe cal (pe un b ) üi are la brâu „sabie” (o bucat de scândur . filmului. La baza îndrum rii acestor jocuri stau: • observarea copiilor în timpul jocului. stimularea lui prin intermediul unor materiale noi. basmului. preocup rile copiilor se îndreapt spre inuta vestimentar c reia simt nevoia s -i adauge detalii de natur s le sublinieze identitatea împrumutat üi c tre procurarea unor obiecte care le permit s ac ioneze conform rolului asumat. ca pieton. fie colectiv (transpunând scene din poveüti). • corectarea lui prin sugestii verbale. Important este p strarea pl cerii jocului!!! Atât jocul simbolic cu subiecte din via a cotidian cât üi cu subiecte din basme üi poveüti se desf üoar fie individual (interpretând rolul unui personaj) . semnele de circula ie etc. în eles üi redat cu fidelitate. Jocul de rol/dramatizarea presupune o preg tire prealabil üi anume. • îmbog irea unui joc. copilul mic îmbin elementele fantastice cu cele luate din via a cotidian . conversa ia cu caracter preg titor. Jocul dramatizare are ca surs tematic lumea mijlocit a poveütii. teatrului. În jocurile colective cu subiecte din basme üi poveüti. legat cu o sforicic ). În cadrul acestor jocuri.

2. N-ai v zut pe rândunic ?. În cadrul dramatiz rii: „ Unde a zburat rândunica” de T.a. 3. viu care mobilizeaz copiii üi faciliteaz înscenarea conflictului. . „Pungu a cu doi bani”. vizionarea diafilmului. cu un con inut mai complex.. Textul trebuie redus ca întindere (pentru copiii de 3-4 ani). de c tre educatoare. Exemple de poveüti agreate la grupa mic : „ Ridichea uriaü ”. „Fata babei üi fata moüneagului” etc.Convorbirea dintre vr biu üi rândunic . se poate face fie în absen a copiilor. fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare. pentru efectul surpriz . Amenajarea cadrului. • un scaun de dimensiuni obiünuite.Convorbirea dintre vr biu üi broasc : „ Hai broscu Oac – oac –oac/ Ieüi acum pu in din lac! / Cip – cirip / Cip – cirip”… . prin încadrarea educatoarei în dramatizare. în vederea transpunerii lui in joc.Convorbirea dintre vr biu üi bursuc: „ Moü bursuc. C ile cele mai folosite în acest sens sunt: repovestirea. sor furnic /.” . o farfurie de lut üi 3 sc unele în jur. Însuüirea temeinic a textului poveütii (basmului). 3 cadru suficient de larg care s permit miücarea liber a copilului. Constantinescu. „M nuüa”. discret. Aceste texte se aleg în mod progresiv. povestirea dup un üir de tablouri. dialog bogat. cuprinderea unui num r mare de personaje) . 35 .Convorbirea dintre vr biu üi üopârl . Ca modalit i de conducere a dramatiz rii amintim: 1. încât s evoce atmosfera cerut de basmul. n-ai v zut/ Vecinica rândunica/ Pe aici a trecut? ” . 3 alegerea celor mai potrivite costume üi alte accesorii. 2. experien a câütigat în jocul – dramatizare. îndrumarea exterioar .Convorbirea dintre vr biu üi furnic : „ Cip – cirip. copiii angajându-se de la sine în joc. Alegerea selectiv a textului care urmeaz s fie dramatizat (acesta trebuie s cuprind ac iuni accesibile üi dinamice. prin asumarea unui rol definit. De pild . /Ieüi afar / Surioar / Nu-i nici cald/ ûi nu-i nici soare. povestea aleas pentru înscenare.Vizita f cut de vr biu rândunicii (desprins din versurile autorului: „ Vecinic / Rândunic . • pe perete un ütergar întins.. „Coliba iepuraüului”. Exemplul decorului pentru dramatizarea poveütii „ Capra cu trei iezi” : • o m su cu un vas românesc. La aceste dramatiz ri farmecul rezid în reluarea repetat a unor ac iuni üi dialoguri simple. aceasta are prilejul s conduc prin însuüi rolul ales înscenarea prin urm toarele momente: . încadrarea în jocul copiilor prin asumarea unui rol definit. evocator (decorarea excesiv devine sup r toare – ob inându-se efecte violente care copleüesc üi perturb copiii) . 3. Acesta trebuie s fie simplu.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dramatizarea presupune: 1. De asemenea trebuie s se in seama de posibilit ile de memorare ale copiilor üi capacitatea redus de concentrare. încadrarea educatoarei în jocul copiilor üi sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate în înscenare. 3 amenajarea cadrului. . /Dar e bine de plimbare”. Cerin ele materiale ale dramatiz rii (asigurarea tuturor condi iilor materiale menite s -i sprijine reuüita) . „Turti a” ü.

: „Eu sunt postasul.). îngr direa spa iului. respect reguli. s nu observi batistu a üi s fi pedepsit cu statul într-un picior. Exemple de jocuri de construc ie: „Blocul în care locuiesc”. spre finalul preücolarit ii. realizeaz coresponden e. raporturi cauzale etc. de culoare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocul cu reguli – sunt jocurile cu reguli formulate fie de c tre copii sau de c tre adul i. La vârsta preücolar jocurile cu reguli inventate de copii sunt cel mai des întâlnite. “De-a v-a i ascunselea”. lemn (deüeuri). ap rînd üi jocurile cu reguli impuse. în func ie de interesul manifestat. separarea. care devin foarte populare în ücolaritatea mic . Jocul de construc ii reprezint activitatea prin care copilul exerseaz multe deprinderi üi capacit i care contribuie îndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv üi a musculaturii fine. „Gr dini a mea”. mai grele). de a alege un partener. 36 . dau frâu imagina iei. de context. . apoi de extind pe orizontal . buc i de c r mid . nuiele. treptat. rela ii spa iale. Copilul construieüte cu cele mai diferite materiale din natur : piatr . üi s fi v zut la jocul. „Strada”. mai lungi. de greutate.procesul de examinare üi combinare a formelor.crea ia tematic (la început de ordin pur asociativ. adic munca lui cu materiale de construc ie. Prin construc ie copilul sorteaz . ele bazându-se pe competi ie. Copiii sunt puüi în situa ia de a respecta regula.. În cadrul jocurilor de construc ie. În jocurile lor simbolice. copiii inventeaz propriile lor reguli ( de ex.construc iile întâi sunt pe vertical . Numim joc de construc ie. de experien a de via . lut. pe lâng bucuria particip rii. „Gara” etc. organizeaz sau pune în valoare spa iul (prin intermediul diferitelor materiale üi forme). arhitectura creat de copil. de a ac iona doar atunci când sunt nominaliza i.construc ia conütient a formei.. . jocurile didactice. „Or üelul copiilor”. cuburi de lemn.). De aceea trebuie s beneficieze de materiale corespunz toare pentru a-üi exersa opera iile cognitive implicate în jocurile de construc ie. jocuri inventate de copii. grupeaz . În dezvoltarea unei construc ii de c tre copii deosebim urm toarele stadii: . jocurile sportive. incluziunea. pe m sura în care copilul demonstreaz o mai mare performan în aplicarea unor cunoütine. asociaz . “Batistu a”. apreciaz cantitativ materialele utilizate (mai mari. capacit i. acoperirea lui. dar tu nu ai voie sa deschizi uüa pân nu sun eu la uü . . Copiii îns pot simplifica sau complica aceste reguli. abilit i. Jocurile de construc ii sunt foarte importante pentru dezvoltarea cognitiv a copilului în perioada copil riei timpurii. fiind jocuri de grup. z pad .”) În jocurile “ûoarecele üi pisica”. se joac cu alternan e de forme. are loc socializarea. de volum. copiii lucrând: stabilesc rela ii cauzale între obiecte (care sunt mai mari üi mai grele cad mai uüor dac nu au stabilitate etc. În general sunt jocuri care arat prin ce modalit i po i s câütigi (au la baz întrecerea precum üi jocurile de echip ). de lungime. dorin a de a câütiga. îi d m numele). de a se întrece cu el de a se bucura de reuüita sau de a accepta eüecul (s fi prins de pisic . implicarea afectiv . “De-a v-a i ascunselea”). stabileüte raporturi între obiecte (de m rime. la 7 ani.

comportamente. for a. de coordonare oculo-motorie. spirit de cooperare. îüi dezvolt limbajul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocurile dinamice/de miücare au la baz ac iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli. se dezvolt calit ile motrice (viteza. üi în sal . durata lor. sentimentul de apartenen la grup . educ atitudini. îüi dezvolt astfel gândirea abstract . num rul regulilor va fi în dependen direct cu vârsta copiilor. urmeaz cerin ele üi determin rile de baz ale copilului. prinderea. Pentru a evita excesul. cu sau f r obiecte. 37 . • comunic . extenuarea fizic . îüi îmbog esc üi exerseaz vocabularul. rezisten a) üi st ri emo ionale pozitive. Atractivitatea üi eficien a jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a îmbina sarcina educativ atr g toare. jocul este cea mai eficient integrat datorit naturale ei cu care copilul înva ! Prin joc copilul: • desf üoar o activitate specific în sensul identit ii personale. cu simboluri üi reguli z Jocul ca tip de activitate de înv are integrat form de înv are Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvolt rii sale! De aceea. cu dorin ele copiilor. respectându-le ritmul propriu üi particularit ile individuale. fricoüi. echilibrul). alergarea. pe lâng o bun dozare a timpului de joc dinamic. În selectarea üi practicarea jocurilor dinamice se au în vedere particularit ile de vârst : tipul exerci iilor incluse în jocuri. este necesar üi alternarea acestuia cu jocuri liniütitoare. Ele mobilizeaz întreaga grup de copii. aparate. dezvolt st ri emo ionale. • rezolv probleme de via din mediul lor fizic üi social. c rarea. suprasolicitarea. prin care se consolideaz deprinderile motrice de baz (mers. • exprim sentimentele lor în simboluri. Jocurile dinamice se pot organiza üi în aer liber. exigen a fa de executare. în func ie de anotimp. aruncarea. s ritura. prietenie. creeaz solu ii. O aten ie deosebit s acord m copiilor timizi. • realizeaz miüc ri de motricitate grosier üi fin . rezolv probleme. • experimenteaz posibilit i de adaptare. sentimentul de altruism. oboseala. apatici sau instabili.

interesul. îüi exprim sentimente. firesc. s stabileasc pre urile. • interesul copilului. curaj. • îüi precizeaz . descrie.i înfrângi dorin ele imediate. prindere. cu pl cere în joc. ini iativ . precum üi educarea voin ei. sim ul ordinii (copilul aüeaz juc riile într-o ordine stabilit dup criterii proprii. reac ioneaz adecvat. formule lingvistice în context. s -i extind cunoaüterea. ütie unde se afl o juc rie üi merge direct la ea când e cerut de un cump r tor). num r „banii”). • înva s -üi st pâneasc emo iile. declanüeaz capacit ile mentale (cunoaüte üi denumeüte juc riile pe care le aüeaz în rafturi. preocup rile lui imediate s fie satisf cute prin situa iile de joc create. el este cu adev rat vânz torul pe care l-a cunoscut üi care l-a impresionat. face aprecieri la adresa acestora. reac ioneaz afectiv. cu ceilal i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • comunic cu sine. • s se încurajeze interac iunea. s aütepte frumos clien ii. a st pânirii de sine. utilizeaz corect formulele de adresare. dar üi în alte scopuri (îüi dezvolt creativitatea). Astfel. experimente sub supravegherea adultului. ad ugând la aceasta cum üi l-ar dori). • se dezvolt sub aspect cognitiv. Nu-i uüor s . folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create. aruncare. motiva ia. • materialele puse la dispozi ia lor s solicite copilul üi s -l antreneze în noi experien e. în jocul ”De-a magazinul de juc rii” copilul care interpreteaz rolul de vânz tor • trebuie s aranjeze marfa în rafturi. 38 . • s se creeze un spa iu adecvat abord rii jocului ca activitate complex üi complet . ghemuire). exerseaz üi îmbog eüte vocabularul (utilizeaz cuvinte. prin joc se declanüeaz mecanismul propice cultiv rii unor calit i morale: perseveren . • jocul copilului reprezint feed-back-ul influen ei educative a adultului asupra sa. autocontrolul. întreab ). s se stimuleze dezvoltarea socio-emo ional . întoarcere. recep ioneaz üi înva s recunoasc sentimentele celorlal i. îüi dezvolt aten ia. dar rolul cere acest lucru üi astfel î i educi voin a • îüi dezvolt acuitatea vizual . se modeleaz procesele afectiv-emo ionale (copilul este total convins c trebuie s joace cât mai fidel rolul pe care îl modeleaz cu maxim convingere. Pentru ca jocul s contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului sunt necesare câteva condi ii: • jocul s permit copiilor ocazia unor descoperiri. le compar sub aspect cantitativ. r suciri. expresii. apreciaz . calitativ. ridic ri üi coborâri ale bra elor. Jocul influen eaz pozitiv dezvoltarea ulterioar a copilului. jocul îmbog eüte cunoütin ele. s -i faciliteze formarea deprinderilor. stabileüte pre ul. • se dezvolt sub aspect fizic (face miüc ri de aplecare. comunic uüor. admir .

fiind o experien de înv are cu multiple valen e. explorând mediul înconjur tor. estetice. puzzle-uri mari. Juca i-v efectiv cu copilul. mult aten ie. Care pies urmeaz ?”) Folosi i materiale potrivite pentru nivelul de dezvoltare a copilului üi stimularea sa (la 3-4 ani oferim copiilor cuburi mai mari. s atrag prin form . „Dac ai adus toate p puüile pe canapea. diversificându-i modurile üi modalit ile de joc(„Acum e rândul meu s aüez cubul roüu. Jocul este o experien natural . Pretutindeni în lume copiii se joac individual sau în grupuri mici. solicitând copilul s rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate. nasturi. 4 4 39 . dezvoltându-se. ci transfigurat respectându-se îns rela iile interumane: vânz torul are acest statut atâta vreme cât exist si un cump r tor cu care rela ioneaz ).). m rime. înv ând. uüoare. universal ce face parte din via a de zi cu zi. Planifica i activit ile în aüa fel încât copilul s -üi antreneze cât mai multe abilit i (În momentul în care copilul a c p tat o deprindere e necesar s complic m jocul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • în plan social copilul înva prin joc s tr iasc üi s ac ioneze împreun cu ceilal i (rolul interpretat are coresponden social . cunoscându-üi tovar üii. la 5-6 ani se pot juca cu lego. Jocul serveüte pentru sus inerea culturii autentice. realitatea nu este reprodus identic. anivers ri. piese mai mici care necesit precizie în miücare. uüor de mânuit. hai s le aüez m în ordine. teme universale. de la cea mai mic la cea mai mare”. Materialele alese s fie colorate. sigure üi durabile (jocurile üi juc riile s fie din materiale rezistente. descoperindu-se pe sine. Nu vom folosi obiecte din sticl . tradi ii. sârm . viu colorate. r bdare. s nu prezinte pericol de accidente. Sugestii pentru cadrele didactice… üi p rin i privind jocul copilului: 4 4 4 Participa i la jocul copilului dac v accept („Ce zici dac eu aü dori s cump r de la magazinul t u. obiceiuri. dou pâini üi un pachet de biscui i?”. perseveren üi experien ). culoare. încorporeaz poveüti populare. pioneze la 3-4 ani üi nici cuburi grele sau alte juc rii care presupun efort fizic ce dep üeüte posibilit ile acestora). s corespund preocup rilor de vârst üi scopului urm rit. stimula i-l s manipuleze obiecte üi situa ii.

De câte farfurii avem nevoie?” Etc. Aprecia i mereu pozitiv eforturile copilului în joc („Ce frumos ai construit. Crea i copilului posibilit i multiple de a se juca cu al ii. lucrurile. Îmbog i i cunoütin ele copiilor cu teme variate despre evenimentele. haine vechi. via a gâzelor. haide i s aüez m masa pentru toate p puüile üi s facem niüte invita ii s participe üi al i invita i. despre botez. pietricele. îmbog esc experien a de via a copiilor”). satisfac curiozitatea. pentru a extinde cunoütin ele üi experien ele copilului (în jocul ”De-a brutarii” da i copiilor f in . L sa i copiilor destul timp s se gândeasc .üi vom vedea dac e bine. dezvolta i jocul în comun al copiilor (Când ieüi i în parc încuraja i copilul s rela ioneze cu al i copii: ”Uite ce minge frumoas are b ie elul acela. creüterea plantelor). introduce i idei noi.. vrei s fii tu mama üi s ne juc m de-a familia?”). „Bravo.. drojdie. ghinde.. spune i-le ”Oare cum ar fi mai bine? Tu la ce te gândeüti? Încearc . ajut -m !” nu v gr bi i s oferi i solu ia. 4 4 40 . despre tot ce se întâmpl üi el este p rtaü. despre evenimentele religioase pe care le s rb tori i.” üi l sa i-le un timp s g seasc variante.). s fi i dou m mici!”). aparate – toate sunt o surs inepuizabil pentru subiecte noi de joc. s -üi dezvolte jocul üi s g seasc solu ii la problemele ivite. sare üi ap üi ajuta i-i s fr mânte aluatul din care ei vor modela cele mai minunate produse. Unii dintre noi aranjeaz masa üi al ii vom scrie invita iile. frunze. vase. vrei s -mi faci tu un ceai?” sau „Eu sunt copilul. s experimenteze.. Folosi i-v întreaga dumneavoastr creativitate üi experien pentru a descoperi împreun cu copilul noi obiecte üi materiale ce îi pot stimula üi l rgi experien a prin joc (În timpul plimb rilor aduna i materiale din natur : crengu e. creativitatea. pastra i ambalaje. ”Ia üi feti a cu tine ca s plimba i împreun p puüa cu c ruciorul. l rgi i tematica üi arealul de subiecte (Vorbi i copilului despre naüterea lui. Extinde i ac iunile copiilor üi propune i üi altele („Acum c a i terminat de g tit. dezvolt imagina ia. Folosi i toate ocaziile pentru a dirija aten ia copilului spre obiectele üi evenimentele naturale/reale care pot stimula üi satisface curiozitatea sa (Urm ri i transform rile din natur . s persevereze). sa înve e din greüeli. venirea üi plecarea p s relelor. eüti grozav!”. gândirea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 4 4 4 4 Atrage i copiii s se joace dac este nevoie („ûtii c nu m simt prea bine. r spunde i la întreb rile copiilor. Îmbog i i cunoütin ele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se. satisface i-i orice curiozitate cu explica ii adecvate nivelului s u de în elegere). i-a reuüit pr jitura pentru p puü !”. solu ii. zborul fluturaüului. stimula i copilul s stabileasc rela ii de joc cu al i copii. fenomenele din lumea înconjur toare. ”Ce mult îmi place cum ai aranjat maüinu ele!”). Pune i la dispozi ia lor semin e de mac sau susan üi sugera i-le s modeleze ”specialit i” folosind aceste ingrediente). am r cit. nu le r spunde i dumneavoastr (Când vin cu solicitarea: „Nu ütiu cum s fac aici.. întreab -l cum se numeüte üi roag -l s se joace cu tine!”.

cât se joac üi cu cine se joac ): Acorda i timp suficient üi spa iu ambiental într-un mediu curat üi securizant unde jocul s fie o experien benefic üi sigur (Copilul trebuie s se joace într-un spa iu curat.). bine aerisit. 4 41 . introduce i personaje. luminos unde exist mobilier adecvat. urm ri i cu aten ie cum se joac .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 Valorifica i experien a personal a copilului üi integra i-o cu noile cunoütin e üi deprinderi prin situa iile de înv are pe care le crea i. îmbog i i-l prin noi materiale üi reguli. cât timp mediul îl stimuleaz iar adultul îi ofer suport. sub directa supraveghere a adultului. Copilul se joac atâta timp cât îüi satisface nevoia de cunoaütere. de miücare. („Eu am aflat c üi Daniel are acas un c eluü üi chiar el are grij de el. accesibile. jocuri üi juc rii ce nu-i pun în pericol via a sau s n tatea.) Asigura i participarea tuturor copiilor în joc. Cred c v poate ajuta el la prepararea mânc rii pentru Pongo”. satisfac nevoia de cunoaütere üi ac iune. situa ii noi de înv are üi experimentare. care trezesc interes. îndeosebi a celor care sunt timizi sau nu au încredere c pot s contribuie üi ei la derularea jocului prin asumarea unui rol sau nu sunt solicita i de al i copii. Prin joc acest lucru este cel mai lesne de realizat. Fi i în permanent c utare de noi modalit i prin care s facem jocul copiilor pe m sura posibilit ilor acestora (Porni i cu jocuri simple.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 4. Mediul de înv are z Centrul de activitate Art z Centrul de activitate Bibliotec z Centrul de activitate ûtiin e z Centrul de activitate Construc ii z Centrul de activitate C su a P puüii z 42 Centrul de activitate Jocuri de mas .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Una dintre condi iile esen iale ale aplic rii unui curriculum centrat pe nevoile. care s permit dezvoltarea liber a copilului si s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. cerin ele lui pentru educa ie sunt diferite. 2000). 3 Simpla prezen a unor factori de mediu nu este suficient ca ea s determine transformarea universului psihic al copilului. în scopul oferirii unor experien e de înv are cât mai diverse üi a unor con inuturi circumscrise de cele 5 domenii experien iale. s n tate si igiena personal . • dezvoltarea limbajului. care integreaz diferite domenii de cunoaütere üi experien e de înv are1: 1 Un alt centru de activitate care este recomandat a fi amenajat în sala de grup este cel de Nisip üi ap . care s invite copiii la joc üi activitate. fiind noi înüine parte integrant a acestuia (Viorica Preda. spa iul s lii de grup va fi organizat pe centre de activitate. dac nu apare interac iunea dintre aceüti factori üi copil/copii. p rin i). Putem concluziona c va trebui s cre m o sal de clas atractiv . 3 Mediul social este la fel de important ca üi mediul fizic creat. 3 Prin organizarea spa iului grupei pe centre de activitate procesul de înv are este unul activ. educa ia adresânduse fiec rui copil în parte üi nu copiilor. în perechi sau în grupuri mici. nu înseamn c nu pate fi amenajat. 3 Este bine s oferim situa ii variate de joc üi activitate. de socializare. educatoarele. pl cut . Fiecare 43 . • dezvoltarea socio-emo ional . a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. 3 Acest tip de organizare permite dezvoltarea liber a copilului pe domeniile de dezvoltare: • dezvoltare fizic . • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. deoarece nevoile copilului. unde ei s se simt st pâni üi în siguran . este bine s inem seama de urm toarele aspecte : 3 Gr dini a este spa iul în care realiz m educa ia timpurie. interesele üi dezvoltarea lui global se refer la crearea unui mediu educa ional adecvat. Pentru a r spunde cerin elor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile men ionate mai sus. în care copiii interac ioneaz direct cu materialele. fiind un centru de activitate foarte important pentru dezvoltarea copilului. Noi. • dezvoltarea capacit ilor üi atitudinilor în înv are. cu adul ii. 3 Mediul fizic trebuie gândit aüa încât s putem sesiza dinamica proprie a fiec rui copil üi s oferim posibilitatea dezvolt rii lui armonioase. securizant . în general. copil/adul i. func ional . educatoare. individual. stimulându-i dezvoltarea sub toate aspectele. De aceea. suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de înv are. Chiar dac el nu este men ionat üi descris precum celelalte centre. To i copiii înva cel mai bine prin contactul activ cu mediul üi cu cei din jur (colegi. cu al i copii. dup ce copilul a parcurs deja câteva etape de formare (de la naütere la 3 ani).

cât üi de p rin i. dar putem ini ia üi desf üura üi activit i tematice care s contribuie la atingerea obiectivelor cadru üi a celor de referin . Putem amenaja un panou. p rin ii. fra ii mai mari. altele putînd fi deschise doar pentru anumite activit i. 44 . o etajer . Acesta poate fi plasat la intrarea în clas . amenajeaz spa iul grupei în func ie de condi iile fizice de care dispune. bunici ) . Tot aici putem aüeza “Cutiu a cu întreb ri” pe care copiii le pun în leg tura cu tema propus üi la care urmeaz a g si r spunsuri împreun cu colegii. putem g si multe idei pentru ca materialele amplasate în zonele amenajate s stimuleze üi s amplifice procesul de înv are. pentru parcursul zilei / s pt mânii. Vom desf üura activit i pl cute üi interesante üi vom observa manifestarea unei atitudini relaxante üi în interac iunile copii-copii. Când gândim amenajarea spa iului educa ional. unele centre putând avea caracter permanent.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ~ Bibliotec ~ ûtiin ~ Art ~ Joc de rol ~ Jocuri de mas ~ Construc ii În aceste zone vom organiza jocuri si activit i liber alese. astfel încât aceütia s poat ini ia propriile lor activit i de înv are. p rin i. o m su üi vom expune elemente ce sugereaz tema de studiu üi care urmeaz a fi completate de c tre copii. putem crea o atmosfer de înv are spontan . pentru a putea fi v zut atât de copii. Gândind creator. p rin i pe tot parcursul abord rii acesteia . trebuie s rezerv m un loc pentru centrul tematic (reprezentat imagistic sau chiar cu mesaje scrise). copii-educatoare sau al i actori implica i în educa ie (profesori pentru activit ile op ionale. prin joc. educatoarea. educator. Prin distribuirea materialelor pe centre de activitate. asigurând posibilit i de op iune pentru copii.

forme üi dimensiuni. carioca. pânz . s nu fie periculoase ( foarfece cu vârf ascu it ). dar si de expunerea lucr rilor realizate . reviste. acuarele. dopuri. pensule. buc i de sticl ülefuite. activit i practice . ceracolor. aracet. pictur : creioane colorate. argil . de bun calitate. be iüoare. be e de chibrituri. üi albume de art . hârtie de impachetat.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Art În acest centru de activitate vom desf üura activit i de desen. Putem afiüa planüe model. coli colorate de diferite forme üi dimensiuni. ziare. materiale din natur . modelaj. suporturi pentru desen –pictur . fire din lân . cutii de chibrituri. cu posibilit i de depozitare a materialelor necesare. üabloane. halate. forme de diferite modele. foarfece.Este bine s existe sor ule e. sârm . coc ). aüezate la îndemâna copiilor. diplome ob inute de preücolari la diferite concursuri. palete. creioane negre. sec iuni dintr-un trunchi de copac. frunze pentru amprentare. aracet. vase pentru ap . coli desen. scobitori. pentru a nu-üi p ta h inu ele üi totodata se creeaz o atmosfer de “atelier”. blan . buc i de pânz . pl ci faian . reproduceri. lipici. eboüoare. ¨ Modelaj : pasta de modelat ( plastilin . be iüoare. lut moale. ¨ Activit i practice: coli glacee. resturi din material de piele. ütampile. Materialele de lucru trebuie s fie suficiente. es turi r rite. pictur . acuarelele üi pasta de modelat s nu fie toxice . Il vom stabili într-un loc luminos al clasei. 45 . planüete. palete. periu e pentru stropit. Materiale sugerate: ¨ Desen . carton de diferite culori. üerve ele.

46 . Astfel. creându-i sentimentul c ceea ce a f cut nu este destul de bun. iar exemplul personal este foarte important. apoi pot decupa formele pictate . instrumentele de lucru întrebuin ate. dar pot fi üi produsele unor grupuri de copii. ghindelor elemente din plastilin . comunicarea prin intermediul culorilor üi al simbolurilor grafice üi au un efect puternic asupra încheg rii comunit ii de înv are.)? Spa iul de expunere a lucr rilor trebuie s fie într-un loc vizibil üi nu foarte aglomerat. etc. iar când ridic formele decupate rezult o lucrare deosebit . caz în care se eviden iaz colaborarea. apoi picteaz toat suprafa a . dar nu impunem modele. Educatoarea poate influen a procesul de crea ie al copiilor prin aten ia acordat üi prin comentarii despre culorile folosite. le suger m teme. procesul de crea ie. pot picta modelajele ob inute din coc . ob inând diverse figurine. pot picta. Vom pune întreb ri care subliniaz tehnici.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În acest centru copiii pot combina tehnici specifice artei plastice cu cele ale activit ii practice.Ce reprezint desenul t u?”. c nu este în eles. liniile trasate. modul în care s-a folosit spa iul suportului de lucru.. formele ob inute. Un aspect de mare importan este formarea la copii a deprinderilor de a face ordine la locul unde lucreaz . Este bine s evit m întreb ri de genul . Lucr rile pot fi individuale. stropesc suportul cu ajutorul unei periu e imbibat în tempera. palmelor. Vom schimba lucr rile destul de des. ütiut fiind faptul c prin expunerea lucr rilor sus inem procesul de crea ie üi r spl tim efortul copiilor. pot decupa forme pe care le aüeaz pe suport.. pot rupe / decupa hârtie de ziar. pot ob ine siluete de animale sau orice alte forme plastice prin amprente de culoare ale frunzelor. folosind afirma ii înconjur toare: • Cum ai f cut aceasta? • Ce mai po i ad uga ca s foloseüti tot spa iul colii de desen? • Ce elemente ale lucr rii i i plac cel mai mult? • Ce culori ai amestecat pentru a ob ine acest frumos portocaliu (roz etc. o lipesc.Ce ai desenat aici?” sau . trebuie s le asigur m timpul üi materialele necesare. deoarece copilul poate fi dezam git. Pentru aceasta. contureaz formele cu cear . având grij ca fiecare copil s fie apreciat. pot ataüa castanelor. Ii îndrum m cu privire la tehnicile de lucru.

4 Se cultiv interesul üi respectul fa de carte. coeren a exprim rii. de recitare de poezii. de povestire. mai departe de centrele active (Construc ii. convorbiri. Centrul de activitate bibliotec se stabileüte într-un col cât mai intim üi relaxant. crearea de c rticele. 4 Se dezvolt imagina ia prin povestiri üi repovestiri. 4 Se încurajeaz dorin a copilului de a citi (imagini). 4 Se dezvolt cursivitatea. jocuri de rol sau dramatiz ri. de compunere de poezii sau ghicitori. simboluri .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Bibliotec În acest centru copiii desf üoar activit i din sfera limbajului üi a comunic rii. cuvinte. Nisip üi Ap ) 47 . 4 Se îmbog esc cunoütin ele despre lume üi îüi extind vocabularul. de creare de poveüti noi dup diverse imagini. având în vedere urm toarele aspecte: 4 Se dezvolt în elegerea simbolurilor (imagini üi litere care reprezint cuvântul vorbit). contactul cu mesajul scris în diversele sale forme de exprimare: imagini. capacitatea de relatare a evenimentelor. un centru foarte important.

¨ imagini din poveüti. manifest m pl cere pentru lectur üi copiii vor dovedi interes sporit pentru bibliotec . imprimant . video. ƒ s folosim ilustra ii pe care copiii le vor comenta. copiii pot scrie etichete.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ covor. tabla magnetic . Este necesar s schimbe periodic c r ile din bibliotec . dar üi deprinderi de exprimare în scris. ecusoane reprezentând diferite personaje sau costume simple ( pelerine divers colorate). ¨ coli. ¨ raft pentru c r i . ¨ cd-uri cu muzic üi poveüti Este foarte important s sprijinim dezvoltarea copilului în acest centru având în vedere urm toarele aspecte: ƒ pozi ia confortabil a copiilor pe perni e în jurul educatoarei. s r sfoim împreun c r i. s le citim. repovestirilor. ¨ perni e. pot scrie poezii scurte. aceasta urmând în mod firesc lecturii. Cu ajutorul câtorva m üti. simboluri. un ritm adecvat. completeaz fiüe de lectur . ¨ caiete. ƒ s folosim o voce cald . ¨ cuburi cu poveüti. fiüe de lectur . contactul cu mesajul scris în diversele sale forme (imagini. s gândeasc în mod critic. expresiv . O cerin important este aceea de a deprinde copiii s utilizeze cu grij materialele puse la dispozi ie. Tot aici vom desf üura unele jocuri-dramatiz ri. de a li se cultiva sentimente de pre uire fa de carte üi de autorul acesteia. ƒ s -i stimul m copiii s asculte activ. educatoarele. s vin cu solu ii noi. ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ c r i de colorat. ¨ instrumente de scris. copiii pot interpreta roluri din basmele üi poveütile îndr gite. Efortul personal îi face s pre uiasc üi mai mult c r ile. ¨ scaunul povestitorului. La grupele mari/preg titoare. scene din poveütile cunoscute pictate de copii. nu doar pasiv. computer. încurajându-i s continue povestea. Dac noi. s st m lâng copii. pot ilustra paginile pe care le pot capsa pentru a realiza c rticele. s mergem cât mai des în acest centru. televizor. 48 . cuvinte). În acest centru se exerseaz îndeosebi limbajul.

).Acestea se expun pe rând. instrumente de scris. unde copiii experimenteaz . comparare. Aici încuraj m dezvoltarea gândirii logice (rela iile cauzale. peüter . 49 . Materiale sugerate: ¨ ghivece. coli. înva s lucreze cu ceilal i. semin e grâu. Spa iul destinat acestor activit i este prev zut cu etajere pentru expunerea diverselor materiale . activit i matematice. ov z. salin . spirtier . lup . l di e. termometru. deüert. Scopul acestora este dezvoltarea capacit ilor de cunoaütere üi în elegere a mediului înconjur tor üi de rezolvare a situa iilor problematice cu care se confrunt în via a de zi cu zi üi mai apoi la ücoal . insectar. ecuator. Trebuie s stimul m cooperarea üi înv area activ . temporale) üi a opera iilor prematematice (grupare. înmugurite. ¨ forme geometrice (truse logi II. microscop. lantern . monede. atât pentru rezultatele bune în înv are. Copiii înva s aib in iativ üi sunt stimula i s fie curioüi. ¨ seturi de c r i. iar prin schimbarea periodic se stârneüte interesul copiilor pentru a le explora. rigle gradate. ierbar. ¨ colec ie de roci. descoper . În acest centru de activitate dezvolt m abilit i de înv are independent . magne i. rela iile spa iale. set de eprubete. clasificare. Tot în acest centru vom afiüa calendarul naturii pe care îl vom completa zilnic cu ajutorul copiilor. etc. Capacitatea de cooperare este cunoscut din ce în ce mai mult ca o necesitate. educa ie ecologic ). seriere. cântar. exploreaz üi comunic pe baza celor observate. Copiii care înva prin cooperare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate ûtiin e Este centrul în care se desf üoar activit i din aria experien ial ûtiin e (cunoaüterea mediului. facilitându-se rela ionarea pozitiv . bancnote. mijloace de transport üi locomo ie. orz. acvariu. tangram). planüe cu imagini de la poli. m surare etc. pahare. metru de croitorie. dar üi mai târziu. t vi e. etc. pentru a nu se produce aglomerare. probleme ilustrate. crengu e înflorite. despre univers. semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. ordonare. deoarece oamenii înva cel mai bine lucrând. cântar.

dar trebuie stimulate üi fetele s participe pentru importan a pe care o au jocurile de construc ii în dezvoltarea tuturor copiilor. scoici). . copilul îüi dezvolt gândirea prin rela iile cauzale üi spa iale pe care le stabileüte între obiecte üi rezolvarea unor situa ii pe care le întâmpin în realizarea construc iei. Se dezvolt în domeniul socio-emo ional. castane. dar cel mai indicat este în curte 50 . prin folosirea în comun a cuburilor. prin atitudinea de negociere. Trebuie s oferim spa iu suficient de plasare a construc iilor de miücare üi de depozitare a jocurilor. în planul dezvolt rii fizice prin dezvoltarea musculaturii. etichetând unele construc ii etc. de aceea trebuie plasat lâng alte centre active. Este o zona preferat de b ie i. Construind. descrierea construc iilor. nuiele. conuri. Materiale sugerate: 3 cuburi din lemn 3 cuburi din plastic 3 rotodiscuri 3 lego 3 betiüoare 3 cutii de chibrituri 3 materiale din natur ( ghinde. numind. frunze presate. 3 l di cu nisip üi forme (acolo unde este posibil se pot amenaja în interior. paie. coordonarea ochi-mân üi în domeniul limbajului prin comunicarea de idei.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Construc ii Centrul de activitate destinat construc iilor este unul dintre cele mai frecventate de copii.

sate. s le expunem üi s fie p strate pentru o vreme. imagini sugestive. brut rie ¨ trus coafor ¨ trus medic ¨ trus de electrician ¨ trus de mecanic 51 . etc. Este centrul preferat de feti e . Materiale sugerate ¨ p puüi ¨ truse de buc t rie. s apreciem construc iile. m rime. cl diri. Este bine s aüez m pe perete. educatoarele. pe care o putem amenaja în diferite forme (din lemn. sugerându-le roluri pe care le vor îndeplini când vor fi adul i . Jocurile desf üurate aici dezvolt în special domeniul socio-afectiv al limbajului üi al comunic rii. oraüe. cel pu in pentru început. În cadrul jocurilor de construc ii putem solicita copiilor s foloseasc numai piese mari/roüii/de formele cerute sau s adune câte trei cuburi deodat . în func ie de spa iul clasei. aüa încât s poat fi strânse cu uüurin üi aüezate în locurile stabilite împreun . Este important ca noi. al s n t ii üi igienei personale. dar üi cel senzorial. care s le stimuleze jocul (blocuri. dar este bine s fie coopta i üi b ie i . s fie fotografiate üi chiar premiate. la nivelul privirii copiilor. apelând la cunoütin e despre form . ferme. culoare. unul peste cel lalt. pozi ii spa iale. delimitate prin pere i din pânz ). numera ie. z Centrul de activitate C su a P puüii (Joc de rol) Col ul C su ei (sau Col ul p puüii) reprezint o c su în miniatur .).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materialele puse în acest centru nu trebuie s fie foarte numeroase. deoarece produsele rezultate în acest sector nu pot fi p strate pentru foarte mult timp. s le aüeze unul lâng altul.

• deprinderi de îmbinare. dar s putem interveni cu sfaturi. m rime. astfel : • coordonarea ochi-mân . de toleran . Noi. • capacitatea de a rezolva situa ii problematice. educatoarele. fizic. luând üi noi diferite roluri. num rare. clasificare. despre familie. despre societate. • coperarea în realizarea unor produse colective 52 . salaria i).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ ¨ ¨ ¨ halate sor ule e b sm lu e bonete ¨ costume specifice unor personaje din poveüti Aici este îndeosebi spa iul jocurilor simbolice. aüezare în ordine. z Centrul de activitate Jocuri de mas Centrul jocurilor de mas este preferat atât de b ie i cât üi de feti e prin diversitatea materialelor folosite üi care le dezvolt în domeniul afectiv. • capacitatea de discriminare vizual . de ascultarea opiniilor altora. punere în coresponden . • musculatura mic . aüa încât s nu-i stingherim. form . de colaborare. trebuie s fim prezente. În astfel de jocuri copiii înva despre ei. triere. Acest gen de jocuri îi preg teüte s fie adul i în multiplele roluri pe care le au adul ii (gospodine. construindu-se astfel conduite sociale de apartenen la grup. • perseveren a üi sentimentul de bucurie la finalizarea unei sarcini. p rin i. idei. cognitiv. • percep iile despre culoare. üi al limbajului üi comunic rii. de disciplin în grup.

trebuie s observ m copiii în timp ce se joac . sâmburi. dup cum este cazul. Ca üi în cazul celorlalte centre de activitate. boabe Materialele trebuie p strate în ordine. puse la loc vizibil. aüa încât copiii s üi le poat alege în func ie de tema aleas sau propus . 53 .care se preteaz la sortare üi combinare: semin e. etichetate. ûi aici se recomand imortalizarea aspectelor demne de apreciat. deoarece jocurile copiilor în acest spa iu pot furniza informa ii valoroase despre aceütia üi astfel educatoarea poate interveni în ameliorarea unor probleme care apar. pietre.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ jocuri lego jocuri în buc ele cu diferite grade de dificultate jocuri incastre cu diferite forme cuburi mici colorate domino / loto cu imagini c r i de joc diferite materiale adunate impreun cu copiii. în cutii – coüule e speciale. La sfârüitul jocului copiii iüi vor expune lucr rile sau vor depozita piesele.

Arcuite am sprâncene. Solicit m ajutorul ücolarilor pentru a scrie împreun cu copiii grupei ghicitori üi poezii. 2. obiecte de imbr c minte üi îi punem în situa ia de a crea sau a c uta üi ei ghicitori pe tema dat . realizând file pentru c rticica individual . Putem ini ia exerci ii senzoriale.dreapta – cum imi place ! Trupul meu – azi . Putem utiliza enciclopedii sau alte c r i care con in imagini ale corpului uman. tocmai pentru a ar ta c sunt asem n tori deüi diferi i. etc. Ochii-mpodobi i cu gene. Tot aici putem cînta un cântecel despre diverse p r i ale corpului. legume. metrul de croitorie) üi lupe pentru a m sura. hran . Ce miresmele-mi aduc ! Urechile-mi dau de veste. Ca s-alerg la fiecare : Când la tata. fructe. Copiii pot selecta üi ataüa imagini corespunzatoare siluetelor primate. capul mi-l întoarce – Stânga. lungimea bra elor etc. studia. S-o ajut üi pe bunica ! Prezent m copiilor ghicitori despre organele de sim .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemplu de valorificare a mediului de înv Tema: Ce üi cum sunt vreau s fiu Subtema: B iatul üi feti a are la grupa mare 1. poezia „Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an (sau la alegere): Am c püor cu p rul cre . Centrul de activitate Bibliotec Asigur m c r i ce con in înforma ii üi imagini cu corpul omenesc (exemplu: Tom üi Tina. flori. colea-n n suc. Se pot utiliza poze cu corpul uman apar inând mai multor rase üi etnii. mic. autor Elena Butunoi). compara. la m mica. punându-i în situa ia de a recunoaüte prin sim uri gustul/mirosul/forma unor alimente. 54 . privi. Mai putem folosi instrumente de m surat (rigla gradat . Când în juru-mi se vorbeüte ! Gâtul. Copiii iüi pot m sura lungimea piciorului. Le putem lega ochii pentru a utiliza auzul. sau îüi pot astupa urechile pentru a utiliza celelalte sim uri. dar tare – Dou mâini de lucru are ! ûi mai am dou picioare . Centrul de activitate – ûtiin În acest centru punem la dispozi ia copiilor siluete de b ie i üi feti e üi jetoane cu obiecte de îmbr c minte üi înc l minte. Limb üi din i în guri – ûi mi-i sp l cu-o periu ! Dou n ri. Buna zice c -s iste ! Pe obraji am doi bujori Ochi senini üi rotunjori. mirosul sau pip itul.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Tot aici putem folosi o poezie. Propunem copiilor s realizeze amprenta palmei üi a piciorului. Pot realiza colaje sau s modeleze din plastilin corpul uman.portretul prietenului/prietenei mele. Cu urechile oricând Aud fiece cuvânt. realizând astfel portret de copil (b iat/feti a) sau o c rticic cu numele „Cine sunt eu?” La sfârüitul s pt mânii îi putem sf tui s ofere aceste c rticele persoanelor dragi (p rin i. Toate aceste lucr ri le putem uni pentru a realiza o c rticic individual . 55 . de N.autoportret . Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. colegi de grup ). bunici. Limba üi cu cerul gurii Imi spun gustul pr jiturii. Nasta .” 3. Centrul de activitate Art Pe panoul de afiüare a lucr rilor putem aüeza poze ale copiilor üi ale familiilor lor care s -i stimuleze pe copii pentru a realiza teme ca: . prieteni. dragi copii. Coperta acesteia o pot realiza folosind tehnica haüur rii üi a lipirii unor elemente.. care prin con inut îi va ajuta s g seasc r spunsuri la întreb rile adresate prin fiüa de mai jos : Sim urile. Putem folosi tehnica amprent rii pentru a realiza imprimeuri necesare confec ion rii h inu elor pentru p puüi.Eu cu ochii. V d p puüi üi juc rii. fra i.

6. B ie ii pot üi ei înüira m rgele üi br ri pentru a le d rui colegelor din grup . Tot aici. Activit ile desf üurate pe centre ofer posibilit i multiple de abordare a domeniilor experien iale. iar copiii le pot completa cu p r ile ce lipseau.. 56 . înva s comunice eficient cu al ii üi pot g si activitatea educativ mult mai atr g toare üi mai motivant .Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an prezentat la Centrul Bibliotec putem confec iona puzzle-uri (siluete de feti e üi b ie i). rela ionarea acestora. pot propune schimbarea materialelor sau teme ce pot fi abordate. copiii îüi formeaz deprinderi adecvate de interac iune social . stimulandu-i s ini ieze jocuri în perechi/ în grupuri mixte. Educatoarele împreun cu p rin ii üi copiii pot participa la amenajarea üi dotarea centrelor. lego. Centrul de activitate Construc ii Putem pune la dispozi ia copiilor cuburi din lemn. Centrul de activitate – Col ul c su ei Putem oferi copiilor posibilitatea de a folosi materiale. 5. conform temelor: ƒ De-a familia ƒ De-a croitorii/croitoresele ƒ De-a brutarii ƒ De-a coafeza/frizerul Urm rim îndeaproape comportamentul copiilor. Centrul de activitate Jocuri de mas Pornind de la con inutul poeziei .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. s fie în rela ii de întrajutorare. Asumându-üi responsabilit i. s coopereze în realizarea construc iilor propuse sau liber alese. copiii pot înüira m rgele pentru a realiza accesorii vestimentare. rotodiscuri üi s le suger m teme precum: ƒ C su e pentru pitici ƒ Cartierul meu ƒ Leag nul feti ei/b ie elului ƒ P tu pentru bebeluüi Este bine s urm rim ca grupul de copii care particip s fie mixt.

cea mai mare parte a timpului o petrece aplecat peste c r ile de poveüti. social. 57 . emo ional. Important este s nu neglij m niciun domeniu de dezvoltare. pentru c ele se petrec în ritmul lor propriu. are neîn elegeri. îüi utilizeaz corect cunoütin ele. ƒ de hran bun . Exist . are nevoie de sprijin pentru a progresa. Dezvoltarea se realizeaz pe mai multe domenii: fizic. autonomiei copilului Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Fiecare copil este diferit. Dar ulterior poate avea perioade de stagnare. Astfel c a face compara ii între copii pentru a-i evalua nu este indicat. acest lucru este ceea ce îl face s fie special. pentru c toate influen eaz dezvoltarea global a copilului. Concluzion m c . înva iute concepte noi. cunoaüte literele üi încearc s citeasc . Progresele copiilor trebuie privite individual. În rela iile cu ceilal i copii. de cinci ani. intelectual.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interac iunea cu copilul üi dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup z z z Recunoaüterea unicit ii copilului. de aceea aten ia va fi concentrat asupra situa iilor üi sarcinilor care stimuleaz dezvoltarea în respectivele domenii. miüc rile îi sunt neîndemânatice. To i copiii cresc üi se dezvolt parcurgând aceleaüi etape. are un vocabular uimitor „vi ica este o vac în devenire”. din punct de vedere al limbajului üi al dezvolt rii cognitive. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Formarea üi respectarea independen ei. dar îi deosebeüte ritmul în care dezvoltarea lor se petrece. iar la joc. dar în privin a altor domenii de dezvoltare. câteva lucruri esen iale comune tuturor copiilor: ƒ au nevoie de dragoste. Andrei este „peste anii s i”. cu siguran . toate fiind strîns legate între ele üi influen ându-se reciproc! Un copil la un moment dat poate înregistra salturi mai mari în dezvoltare într-un anumit domeniu decât alt copil. ƒ au nevoie de securitate. s se dezvolte s n tos üi s înve e. ƒ de sprijinul nostru ca s creasc . De exemplu: Andrei.

a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Fiecare copil este unic üi. Deüi manifest entuziasm în cele mai multe activit i. Dac -i suger m cu delicate e s se al ture celorlal i copii . despre ceilal i üi despre lumea din jurul s u. nu ai reuüit s termini cabana”. micile cuceriri ale lui: ”Ce frumos ai construit pân aici. trebuie s avem în vedere toate aspectele dezvolt rii sale. copilul este egocentric. Andy! Eu ütiu c po i s termini cabana. coopereaz în jocuri üi în activit i. Noi.o apreciere negativ care d uneaz rela ion rii cu copilul üi diminueaz încrederea în adul i. Unele aspecte ale dezvolt rii sale nu au fost suficient stimulate Un copil este o persoan integral . sistematic üi competent . „Fugind dup stele copiii se izbesc de lume. 9 socializ rii copilului 9 dezvolt rii copilului la maximum de poten ial de care dispune. Dar nu ascult o poveste un timp mai îndelungat. vrei s -i aju i pe Marcel üi pe Radu s construiasc o caban la fel cu a ta?” el se va al tura bucuros. acelaüi copil îüi va da toat silin a pentru a se conforma unor reguli stabilite pentru a-i face pe plac adultului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Andy este un b ie el de cinci ani. S -i l ud m üi s -i încuraj m pe copii üi o s -i vedem înflorind! 58 . dup aproximativ un an. puterea de concentrare este limitat . Când soseüte în gr dini .” Lumea copilului este în schimbare…intrând în gr dini . Toate acestea ne atrag aten ia îndeosebi asupra domeniului de dezvoltare socio-emo ional üi în plan cognitiv. trebuie s asigur m cele mai bune condi ii pentru dezvoltarea s n toas üi plenar a copilului üi de aceea sunt recomandate câteva principii de baz ale interac iunii dintre educator üi copil. Ca s -i dezvolt m aceast personalitate. apreciind de fiecare dat comportamentele pozitive. de aceea. ™ Activit ile de socializare din gr dini se sprijin pe cunoaüterea copilului despre sine însuüi. ™ În gr dini (dac nu a fost frecventat vreun serviciu de educa ie timpurie pân în 3 ani) se pun bazele : 9 primei forme de educa ie organizat . Va înv a s coopereze üi s arate simpatie. ca adul i. Aici intervine rolul nostru în a aprecia copilul: „Andy. acesta este jocul paralel. toat lumea îl simpatizeaz pentru c este prietenos üi dr gu . interac iunea cu fiecare copil trebuie s reflecte aceast unicitate. în primul rând p rin ii. nu reuüeüte s termine ceea ce începe. nu se joac împreun cu ceilal i. Copilul trebuie încurajat. sau s aütepte rândul atunci când regula o cere. se joac al turi de ei.” Astfel de rela ionare creeaz fundamentul interac iunii copilului cu educatoarea. pentru copil este evident c lumea con ine üi alte persoane decât cele cu care este el obiünuit üi în care are încredere.„Andy. îi este greu s fie atent la ceva pe o perioad mai lung de timp. stimulat. z Recunoaüterea unicit ii copilului.

împreun cu care planific üi realizeaz diferite activit i. S -i respect m prin ceea ce facem. Convingerea ta vine din încrederea în al ii! Câteva idei ce ne pot sprijini în în elegerea copilului: „ „ „ „ „ În jurul vârstei de trei-patru ani. 59 . cât üi în modul de manifestare verbal . În general. Mai pune întreb ri. de fiecare dat când comunic m cu el: „Teo. capacitatea de a stabili contacte se flexibilizeaz . cere de la noi respectarea unor condi ii: „ „ „ „ S manifest m empatie (a vedea lumea cu ochii copilului) . Comunicarea de la egal la egal. Aceasta se observ atât în ac iunile lor. ast zi ai realizat o lucrare aüa de frumoas ! Ai decupat pe contur. f r îns a-i cere perfec iune 9 s nu-i tr d m încrederea. ai lipit f r s murd reüti. to i oamenii sunt la fel. copilul se integreaz copiilor de aceeaüi vârst . S ne ridic m la nivelul de în elegere a adev rului „copil resc”. îüi împ rt üeüte informa iile oricui doreüte s -l asculte: „Pot s scriu üi eu o scrisoare?”. „de ce” üi a fanteziilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani A respecta copilul înseamn : 9 s ne adres m copilului folosind întotdeauna ca apelativ. Din punct de vedere social. ai aüezat frumos în pagin . 9 s -l încuraj m pe copil când acesta încearc s fac ceva. 9 s comunic m cu copiii frecvent de-a lungul zilei. ast zi o s te duc m tuüa în parc?” 9 s identific m ceva pl cut la fiecare copil. Comunicarea pe care o avem cu copilul s se realizeze pe baza dorin ei noastre de a cunoaüte specificul individualit ii lui. „ûtiu cum s fac o barc de hârtie. doar astfel vom putea fi respecta i. copleüit de propriile achizi ii üi din nevoia de confirmare a exactit ii lor.i ar t?”. Copilul de patru ani se g seüte într-o perioad important de acumul ri. vrei s . În gândul copiilor.adic s ne plas m imaginar pe pozi ia copilului pentru a în elege mai bine „EU-ul” lui. pentru c a câütigat echilibru üi st pânire de sine. S încuraj m copilul în eforturile sale! S apreciem fiecare din realiz rile sale cu tot interesul üi entuziasmul pe care îl merit noile achizi ii ale copilului: „Miruna. prietenos üi interesat: ”Livia. dar nu mai exagereaz în manifest ri. Cu cât îi cunoaütem üi îi în elegem mai bine cu atât mai uüoar ne este sarcina de adult în preajma lui. ce frumos te-a îmbr cat mama ta ast zi!” 9 s -i acord m aten ie copilului când acesta vorbeüte. o tr s tur important este imagina ia deosebit de vie. r spunde tu!”. este vârsta întreb rilor „cum”. interesele copilului se l rgesc considerabil. la copii se manifest o puternic dezvoltare.” În urm torul an de via . numele lui: „Adelina.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Cum s vorbim cu copiii:

3 3 3 3 3 3 3

S vorbim cu copiii, folosind o voce blând ; s ne uit m în ochii lui când vorbim, s ne adres m pe prenumele lui cu c ldur , dar üi cu fermitate când este necesar stabilirea unor limite. Copiii înva prin exemple: modul în care vorbim üi rela ion m cu al i adul i, îi va înv a pe copii la fel de mult ca ceea ce spunem. R bdarea noastr , buna dispozi ie, toate vor fi transmise în mod natural copiilor prin comportamentul nostru. S le ar t m c sunt importan i pentru noi: fiecare copil are nevoie s ütie c el este cineva special „Bun diminea a, Adelina! Ce fusti frumoas ai! S ne facem timp în fiecare zi s vorbim cu fiecare copil! O propozi ie sau dou , spuse numai pentru el, va ajuta la stabilirea unor rela ii calde între el üi noi: „Bun diminea a! Ai lipsit ieri; ce s-a întâmplat? ûtii ce dor ne-a fost de tine?” S l ud m copilul pentru încerc rile lui de a face ceva, indiferent de rezultatul ob inut: „Foarte frumos, Aura! Pentru c ai încercat s desenezi

Scufi a Roüie.”
Încercare üi eroare, experiment ri ce par absurde, caraghioase - tras ri de linii tremurate üi inegale, a colora soarele în albastru, pentru c „aüa e mai frumos”, toate acestea sunt erori fericite ale dezvolt rii copilului. S -l cert m sau s râdem de copil pentru aceste erori, este o descalificare pentru meseria noastr . A cunoaüte copilul, a-l respecta, a-l încuraja – iat calea corect a educatorului bun.

z Formarea üi respectarea independen ei, autonomiei copilului
Începând de la vârsta de doi ani, când copilul se dezvolt în planul limbajului, expresivit ii, motricit ii, toate acestea îi confer o mai mare încredere în for ele proprii; copilul, începe s manifeste primele semne de independen ; nu renun îns la ajutorul p rin ilor. Este perioada crizelor de furie, când noi üi p rin ii suntem atât de încerca i. Este perioada în care copilul conütientizeaz c a dobândit unele abilit i üi doreüte s demonstreze acest lucru, îns constat üi c nu poate fi total independent, ceea ce determin o stare de conflict interior. El îüi doreüte s fie mare... o Independen a este dorin a copilului de a ac iona în via în func ie de experien a lui. De aceea se spune: „Dac -i doreüti binele copilului, las -l s se descurce f r tine”. o Copiii au nevoie de libertate, dar de o libertate între anumite limite. S le d m posibilitatea s fac alegeri, astfel încât ei poat începe s înve e s ia decizii. Pentru aceasta, trebuie s limit m num rul de alegeri, numai acelea acceptabile; de exemplu: copilul nu este liber s umble nesupravegheat în afara clasei. Nu este liber nici s nec jeasc alt copil, ori s -i strice lucrarea. o Copilul este liber s aleag între a picta un tablou, a se juca cu niüte cuburi, ori a încerca s potriveasc culorile într-un joc de mas . Acestea sunt alegeri acceptabile. o Manifestând independen , copilul îüi p streaz pozi ia proprie, fiindc o consider corect . Independen a se manifest în situa ii critice. o Când apare o situa ie conflictual între experien ele proprii ale copilului üi comportamentul p rin ilor, al adul ilor din jurul lui, conflictul iscat genereaz independen a copilului.

60

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
o o Trebuie s conütientiz m faptul c la vârsta de cinci üase ani se schimb structura comunic rii cu copilul. În diferitele activit i (joc, vorbire, construc ii) prin colaborare, cooperare se valorific rela iile de egalitate, parteneriat. La început copilul înva prin imita ie, care treptat este înlocuit cu elemente ale atitudinii critice fa de ac iunile p rin ilor, educatoarei, apar primele forme de comportament independent. La formarea acestui tip de comportament, contribuie stilul de comunicare practicat de noi, educatorii.

Modalit

i de stimulare a independen ei copilului:

• • •

Atunci când comunic m cu acest copil, ne adres m ca unei persoane care va încerca s egaleze prin ceva adultul, conferind copilului încredere în for ele üi cunoütin ele proprii: s rug m copiii s ne ajute la preg tirea s lii de grup , a centrelor, împ r ind materiale, ustensile, juc rii; este ajutorul nostru de educatoare. De aceea momentele de tranzi ie dintre activit i constituie oportunit i naturale de înv are pentru copii. Iar prin acest rol ar trebui s treac cât mai mul i copii, dându-le üansa s se simt utili üi necesari, s -üi demonstreze c üi ei pot s fac ceea ce face adultul üi c sunt de încredere. Îi vom încuraja s se îmbrace üi dezbrace singuri la vestiar S le permitem s -üi aleag mâna cu care deseneaz , nefor ându-i s o schimbe. S le oferim o gam de op iuni acceptabile : o ce carte s priveasc ; o cu ce juc rii s se joace; o ce s deseneze sau picteze; o ce colaj s realizeze la tema dat ; o ce materiale s foloseasc ; o cu care dintre copii s lucreze, evitând situa iile stânjenitoare, poten ial de excludere a unora din diverse motive. Acceptând diferen ele dintre copil üi adult, evitând s -i impunem o „manier adult ” de comportament üi cunoaütere, trebuie s accept m üi varia iile care exist în cadrul aceluiaüi nivel de vârst üi s consider m naturale diferen ele dintre copii.

Sinceritatea copilului este total .
• Când soseüte în gr dini , copilul, în general, are o imagine pozitiv despre sine, pentru c p rin ii au aceast imagine. La gr dini , imaginea pozitiv despre sine trebuie s accepte imaginile celorlal i copii despre ei înüiüi üi trebuie s coexiste cu acestea. Imaginea pozitiv de sine încurajeaz înv area. Egalitatea üi cooperarea nu se câütig uüor. E sarcina noastr s orient m copiii spre integrarea cu uüurin între copii, s aplan m eventualele frustr ri. Treptat, activit ile din gr dini ocup un loc tot mai important în via a copilului, se stabilesc leg turi relativ constante. Socializând, copilul îüi dezvolt limbajul, care are un rol important în evolu ia inteligen ei, precum üi a întregii personalit i.

• •

61

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• De ce punem accent pe limbaj? Pentru c func ia cea mai vizibil a limbajului este socializarea. Limbajul este un mijloc de comunicare, dar üi un foarte important mijloc de stabilire üi men inere a rela iilor cu al i oameni.

Interac iunea copil-educatoare se construieüte în jurul cuvintelor cheie: comunicare – cooperare - prietenie ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ Comunicarea între adult üi copil este esen ial în formarea lui ca fiin social Dac priv m copilul de comunicare, îl transform m într-o fiin introvertit . S fim toleran i în comunicare! O obliga ie foarte important a cadrului didactic. S nu presupunem, s ne form m opinii, înainte de a asculta. S nu judec m dup primul contact. S accept m c exist diferen e culturale, mai mult sau mai pu in accentuate între gr dini üi familie, între noi üi p rin i, ele putând determina erori de interpretare cu consecin e grave asupra copilului. S ne p str m calmul üi sim ul umorului într-o situa ie conflictual datorat lipsei de comunicare. Pentru o bun comunicare, noi trebuie s evalu m mediul din care provine copilul: obiceiuri, tradi ii, norme de comportament, religie. S ne asigur m c ceea ce aütept m noi de la copil este identic cu aütept rile p rin ilor . Oricare ar fi dificult ile în comunicarea dintre educatoare üi copil, niciodat nu trebuie s ridic m tonul, sau s ne manifest m prin comportamente non-verbale (surâs lipsit de amabilitate, grimas , ridicare din um r). Nu tonul ridicat rezolv problemele ap rute, ci mai degrab le agraveaz .

Înveliüurile cuvântului sunt trepte spre adev r.
Comunicarea eficient porneüte de la atitudinea pozitiv fa de sine însuüi üi fa de cel din fa a noastr . Copiii au nevoie de sprijinul nostru, dar au nevoie üi s afle de la noi cât de mult au progresat, au nevoie s -i ajut m s avanseze, s fim lâng ei când dau greü, au nevoie s -i încuraj m.

Premise pentru stabilirea unei bune comunic ri:
„ S încuraj m copiii cât mai des! Dac ne gândim c etimologia cuvântului „a încuraja” înseamn „a da din inim ”, vom üti c atunci când încuraj m, transfer m curaj din inima noastr într-a lor; îi îndemn m s treac la fapte , îi ajut m s ac ioneze. „ Exist diferite moduri de a încuraja üi folosim ca prim modalitate lauda. S l ud m copiii atât pentru tentativele lor, cât üi pentru realiz rile lor. L udându-i, le stimul m sim ul valorii personale üi al demnit ii, imaginea pozitiv de sine üi doar atunci va mai îndr zni s încerce. Orice copil merit s simt acest lucru.

62

noi c am prevenit renun area. noi suntem modelul unui comportament creativ care este imitat involuntar de c tre copii. Adelina. pentru a-l putea repeta. „Bogdan construieüte din Lego o construc ie complicat . nu-i ajut pe copii s în eleag ce anume vrem de la ei. De exemplu. nefiind înc acomodat la programul de gr dini . în via . s nu folosim tonul critic. unde nimic nu-i este ostil. în societate. îi fac s se simt în largul lor. „ S zâmbim mai mult. îns üi o timid .o laud pur üi simplu. Filip nu mai plânge. îüi însuüeüte ideea de a realiza baza mai mare sau la fel de mare ca vârful. „bine”(reactiv). receptivitate la cerin ele acestuia. în rest suntem acelaüi participant ca üi ei. precum üi expresivitatea limbajului ...personalitatea în ansamblu. care plânge. hai s lucr m amândoi s nu se mai d râme”. sau calit i globale „eüti b iat bun”.. „ S fim blânzi üi binevoitori cu copilul. Comentariile pe care le facem contribuie la conturarea imaginii de sine pozitive pe care copiii o vor purta în ücoal . Un cuvânt de apreciere bine formulat îi ofer copilului informa ii explicite despre ceea ce a fost „ „ „ „ „ demn de laud în comportamentul s u. semn c lumea este un spa iu cald. dar ar fi fost grozav dac nu a i fi vorbit atâta!”. nu mai ad ug m un „dar” ce induce condi ionarea: „dar de ce nu te por i tu mereu aüa”. „ S respect m principiul egalit ii üi al colabor rii cu copilul. cu o tendin minor spre bâlbâial . S -l l ud m atunci când face un gest generos. plâng cioüi. înva s -üi exprime sentimentele üi nu sunt capabili s le st pâneasc . S folosim o varietate de tonuri pentru a solicita aten ia copiilor.laud condi ionat . nu ütie üi nu poate s -l liniüteasc pe Filip. S pre uim paüii timizi pe care-i fac copiii! Ex: Adelina este ea. Bogdan este mul umit c -i remarcasem construc ia. construc ia nu are stabilitate: ai f cut o construc ie frumoas . S oferim ajutor concret în rezolvarea problemei-este întotdeauna mai util üi mai eficient. de ordin general. pe parcurs vor înv a. aceüti termeni. Trebuie s -i spunem foarte clar copilului ce anume apreciem (proactiv) üi nu doar „bravo”. „ Încuraj m tr s turile sufleteüti pe care üi le dezvolt copiii noütri . ci doar expresii afectuoase pentru a dezvolta o rela ie bazat pe încrederea reciproc . Când l ud m pe cineva. manifestând interes fa de el. ca un copil curios. îns ea se duce lâng el üi st pe sc unel al turi –„Uite. atât timp cât este lâng noi. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas !”. batem din picior. Aceasta se accentueaz când exist posibilitatea 63 . Modalit i de a face aprecieri pozitive „ Limbajul trupului üi tonul vocii sunt mult mai importante decât cuvintele pe care le folosim: s nu fim furioüi. incorect folosit . fiindc tu ai stat mereu lâng el”. pentru a dezvolta diverse raporturi cu ei. Suntem adul i üi noi ini iem üi conducem activit ile cu copiii. „Ce fericit eüti c ai salvat o vr biu !”. cald… To i avem nevoie de zâmbetul cald üi încurajator al celor din jur. s o facem necondi ionat. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas . ütiind c au pe cine se baza üi c sunt iubi i. La fel ca üi ei st m pe jos s culegem ciupercu e sau.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „ S folosim aten ia pozitiv üi aprecierea în mod proactiv. este bine s l ud m comportamentul. Copilul vrea tot timpul acest semn de afec iune. aceasta îl va înv a c generozitatea üi bun tatea sunt importante. mai des. Având în vedere c la baz este mult mai îngust decât la vârf. Adul ii care sunt blânzi cu copiii. l ud m pur üi simplu. Filip este un b ie el timid. üi nu copilul. Adelina râde. „ S accept m sentimentele copiilor! Când sunt furioüi.

t cerea sau acordarea unei aten ii superficiale din partea adultului. el nu este r u. pe un ton ridicat („Ce te-a apucat s -i strici nava lui Vl du ?” i se spune lui Andrei. stimul m c ldura uman üi prietenia dintre noi üi copii. putem merge la el üi împreun s folosim juc riile pentru a dezvolta un joc. ce dezvolt deseori complexe. reprezint tot o modalitate negativ de comunicare. „ Dac facem afirma ia „eüti un copil r u” determin m copilul s se simt lezat. Psihologii sus in c aceast metod creeaz o situa ie de concuren üi competi ie. „ De a cere explicit copiilor s r spund strict la întreb ri sau s aütepte doar anumite r spunsuri la întreb ri deschise. s nu-l ignor m. Ignorarea. s -üi împ rt üeasc experien ele personale. când o solicit . Având libertatea de a-üi exprima adev ratele sentimente. „ S nu-i compar m pe unii cu al ii!! Risc m s facem mai mult r u decât bine. „ S nu ne pierdem umorul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani de a începe o furtun üi atunci îl rog s -i vorbeasc d-lui Tunet. vom ajuta la producerea blocajelor üi perpetuarea erorilor. de împ rt üire a experien ei. „ De a emite instruc iuni. Acesta simte ostilitatea din tonul nostru üi îüi diminueaz încrederea în noi). Dac îi facem observa ii üi corect ri repetate. s intre într-un soi de lupt cu adul ii. 64 . „ De a ridica tonul „ De a dori acelaüi lucru de la to i copiii. Num rul relativ mare dintr-o grup de copii poate determina apari ia unor tendin e la cadrul didactic: „ De a monologa mai mult decât a dialoga. „ S fim aten i la interven iile copilului. comunicarea se reduce la o singur direc ie: de la cadru didactic la copil üi cap t tendin e de autoritarism. cât mai divers. F r s -i limit m r spunsurile. atunci când el are nevoie. inhibi ii. dac nu câütig acea competi ie exist posibilitatea s se înr iasc . „ De a face aprecieri negative. doar ac iunea pe care o face este! E mai bine s -i explic m de ce nu este bine ceea ce face. astfel îi ar t m pentru ce sunt juc riile într-un mod pl cut. cât de periculoas este ac iunea lui. încuraj m colaborarea în sala de grup . copiilor trebuie s le spunem ce s fac . Modalit i negative de comunicare „ S evit m întreb rile autoritare. nu ce nu au voie. când ei sunt atât de diferi i! Astfel. de îngr dire. s -üi piard încrederea în for ele proprii. „ De a dojeni. spunându-i c -i este fric üi s plece de aici. „oamenii de umor sunt oameni de suflet”. copiii fac primul pas spre controlul lor. dac râdem üi glumim cu copiii. Dezvoltarea comunic rii trebuie s se realizeze la copil într-o direc ie bilateral . decât s -i inem o predic lung . „ Ac iunile noastre trebuie s fie în concordan cu spusele. vom invita copilul s se exprime cât mai mult. Dac un copil arunc cu juc riile.

realist üi obiectiv . 65 . comportamente ale copiilor. cre m oportunit i echitabile pentru to ii copiii. planific m oportunit i pentru a le valorifica. sunetele. timp suficient üi suport adecvat pentru fiecare copil. doar astfel vom putea crea pentru ei experien e satisf c toare. trebuie s -i trat m din perspectiva dezvolt rii. cadrul didactic îndeplineüte mai multe roluri: „arhitect”. mediator/facilitator. regizor. a le face func ionale. ataüamente. inând cont de diferen ele individuale. promov m numeroase strategii üi tehnici interactive pentru a promova înv area. Deb. care se centreaz pe proces. ¾ Eviden iem p r ile forte ale copiilor pentru a încuraja progresele. (dup Carter. ¾ Stimul m lucrul în echip al copiilor. ¾ Înregistr m datele observa iilor noastre pentru ca pe baza lor s realiz m o proiectare a înv rii cât mai adaptate nevoilor üi intereselor copiilor üi o evaluare cât mai precis . ¾ Reamenaj m spa iul grupei pentru a crea noi provoc ri în fiecare centru ¾ Etichet m tot mobilierul üi materialele din spa iul educativ pentru a facilita înv area Ca observator/evaluator: ¾ Ne vom comporta ca un cercet tor în domeniul educa iei timpurii: vom realiza continuu observ ri ale tuturor copiilor pentru a identifica: preferin e. interese. ¾ Observarea ne orienteaz în aprecierea progreselor copilului în atingerea obiectivelor educa iei timpurii. ¾ Cre m posibilit i de a explora lumina. Margie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Noi. f r a-ntrerupe jocul. ¾ Regiz m un anumit scenariu prin selectarea de teme üi materiale sugestive. textura. competen e. a-i spori încrederea în sine üi a-i înv a s -üi construiasc evolu ia mizând pe laturile tari. culorile. Curtes. ¾ Ajust m sarcinile la interesele üi posibilit ile copiilor. cei care lucr m cu copiii. Traning Teachers) Ca „arhitect”: ¾ Evalu m spa iul din perspectiva ochiului copilului. Realizând o educa ie care r spunde necesit ilor copilului. de stilul üi ritmul de înv are. frustr ri. Ca regizor: ¾ Prin buna cunoaütere üi acceptare necondi ionat a fiec rui copil. nu pe produs. ¾ Adapt m spa iul la necesit ile üi interesele jocului copilului. percepându-i ca fiind unici. intervenim cu noi materiale üi idei pe parcurs. cunoütin e. stilului predominant de înv are al acestora. demni de respect üi în elegere. schimb m spa iul educativ în func ie de evolu ia programului üi de nevoile grupei. ¾ Integr m elemente din lumea de afar în mediul s lii de grup . observator/evaluator. suger m o varietate de posibilit i de joc. umbra. st ri.

încuraj m copiii s fac alegerea. cre m ocazii de dialog între copii. experien e de via care ulterior vor stimula jocul. ¾ Facilit m comunicarea între copii. ¾ Stimul m posibilit i de exprimare creatoare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¾ ¾ ¾ Vom ine seama de calit ile unice ale fiec rui copil. între copii üi adul i. ¾ Favoriz m tr irea unor experien e reale de c tre copii. apropriat vârstei. 66 . stimul m exprimarea üi respect m opinia copilului. Ca mediator/facilitator: ¾ Cre m copiilor un mediu stimulativ de joc. dar üi autocontrolul în interac iunile sociale. ¾ Ajut m copilul s -üi extind experien a de cunoaütere. comportament. ¾ Echilibr m eforturile copilului cu posibilit ile lui spre a-i favoriza dezvoltarea. reprezentând o alt cale de dezvoltare a spiritului inventiv. dezvolt m abilit i sociale. ¾ Îndemn m copiii s foloseasc lucrurile üi s practice deprinderile în mod spontan. ¾ Prin solu ionarea unor conflicte. îi vom respecta ritmul propriu de dezvoltare. netradi ional. independen în gândire. Construim parteneriate educa ionale de decizie üi ac iune: gr dini -familie-copii-comunitate. favorabil pentru a-üi exprima necesit ile. Vom asigura un mediu îmbog it. intereselor üi posibilit ilor copiilor. oferim modele copiilor de a negocia üi solu iona situa ii pe cale paünic . decât respectarea rigid a regulilor. ¾ Experiment m noi metode de joc. s o conütientizeze. ¾ Punem în valoare mult mai mult con inutul jocului. le oferim libertatea de a decide singuri. sentimentele üi emo iile.

c ci reuüita depinde de mult trud üi grij .(R. luând în considerare toate aspectele dezvolt rii lui: • Vârsta intelectual . Ea poate fi: • Orice activitate care dezvolt noi cunoütin e üi abilit i. Strategii de 3. (Galperin. iar nereuüita întrece orice alt durere”. • Ritmul de dezvoltare. (Democrit) Înv area.Gagne. Pentru realizarea curriculumului centrat pe copil. Strategii de 2. 1965) • Modificare a dispozi iilor organismului. Proiectarea activit z Strategii educa 1. al paternurilor senzoriale ce asigur celui ce înva un control asupra propriului s u comportament. • De valorizare üi dezvoltare a poten ialului fiec rui copil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 6. 1975) • O alternare a comportamentului ca rezultat al experien ei individuale.(Smith. • De cadru didactic în rol de facilitator al procesului de înv are. trebuie s stabilim scopuri pentru fiecare copil. este abordat nuan at de c tre specialiütii în psihologie ücolar . când se afl în rela ie cu obiecte üi evenimente din mediul înconjur tor. În teoriile moderne se vorbeüte: • De înv area experien ial . ca proces. care se men ine în timp üi care nu se datoreaz proceselor de creütere. • De respectarea ritmului üi stilului s u cognitiv specifice. Strategii de ilor de înv are ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil înv are prin descoperire înv are prin cooperare promovare a unei educa ii incluzive z Strategii educa ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil „A creüte un copil este un lucru riscant. 67 . 1965) • Un proces de reorganizare prin feed-back.

™ Copilul • • • • este subiect al înv rii: Implicare activ . Utilizarea experien ei.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • Temperamentul. • Înv are tematic : înv are integrat . Centrarea procesului educa ional pe copil are loc când: ™ Respect m principiul constructivismului: • Înv are interactiv . s select m metode. Veriga slab (pe care nu le eviden iem copilului/copiilor). 68 . trebuie s gândim strategii. Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare). • Deschis. ™ Oferim un mediu educa ional fizic üi social: • Confortabil. • Securizant. Echitate. • Stimulativ. interdisciplinaritate. • Înv are semnificativ . Încurajare. Responsabilitate. tehnici. Proiectare. • Îmbog it. Acceptare necondi ionat . ™ Facilit • • • • • • • m comunicarea prin: Lucru în grup. procedee adecvate. Opinie personal . • Înv are prin descoperire. • Flexibil. Confiden ialitate. Flexibilitate. În realizarea acestor scopuri.

• Observator. • Surs de informare. evaluator. ascult tor. ™ Educatorul cunoaüte despre copil: • Caracteristici de vârst üi individuale. persoan care rezolv probleme. 69 . gânditor. ™ Educatorul are roluri de: • Manager. • Motivator.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Copilul • • • • • • • • are noi roluri: partener. • Experien e anterioare. • Nevoi specifice. • Stil de înv are. prieten. organizator. • Evaluator. • Partener. interac iune. • Interese. • Mentor. • Facilitator. ™ Copilul • • • • se implic în: comunicare: negociere. • Designer. • Prieten. interlocutor. luare de decizii.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Educatorul ofer copilului în comunicare: • Ascultare. • Securitate. • Observ üi ine cont de caracteristici de vârst . • Sensibilitate. • Afec iune. • Stimuleaz înv area prin experien e variate ™ Familia …………. • Constan . • Securitate. • Mentor. • Identific interese. cald si stimulativ. • Toleran . • Avocat. • Încurajare. • Sim ul umorului. • Expert. • Prieten. • Partener. • Încurajare..ofer în comunicare: • Ascultare.. • Asistent: ™ .îndeplineüte roluri noi: • Educator. • Toleran . • Încredere 70 . • Identific caracteristici specifice de dezvoltare.. nevoi. ™ Familia: • Ofer mediu securizant.

care interac ioneaz üi se combin într-un mod unic.mediului educa ional favorabil înv rii autentice. demonstreaz c toate tipurile de 71 . existen a diferen elor dintre copii. concurent. recunoaüte multidimensionalitatea.intereselor. . • Inteligen ele reprezint diferite domenii üi con inuturi. implica iile teoriei multiplelor inteligen e are urm toarele consecin e: • Impune cunoaüterea îndeaproape a copilului. • Este necesar s conütientiz m c implicarea T. La Bruyerre) În realizarea curriculumului. din combina ia celorlalte tipuri. a profilului de inteligen prin cunoaüterea: . diferite modalit i de înv are. „ Copiii ütiu s fie arbitrii norocului lor üi st pânii propriei fericiri. üi reglarea üi ajustarea permanent a demersului pedagogic. rii.aptitudinilor. Toate tipurile de inteligen e se manifest rar în mod independent. Dac un registru de inteligen nu este prea dezvoltat. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În concep 9 9 9 9 9 9 ia lui Howard Gardner: Caracteristica cognitiv a omului este descris de ansamblul de deprinderi. compensatoriu üi coordonat.strategiilor.stilurilor de înv are. . • Impune proiectarea demersurilor pedagogice necesare procesului educa ional prin proiectarea: . Autorul sus ine c un individ reprezint o” colec ie de inteligen e”.obiectivelor. Inteligen ele ac ioneaz complementar. . înclina ii. lucru pe care-l ignor dup aceea în decursul vie ii.a punctelor forte. îi permite s activeze cu mai mare succes într-un anumit domeniu. care cunosc o mai înalt dezvoltare. To i indivizii normali posed aceste inteligen e.ritmurilor de dezvoltare. singular. .a punctelor vulnerabile. 9 Un curriculum axat pe dezvoltare üi formare.I. (Teoria Multiplelor Inteligen e) în individualizarea înv inteligen au acelaüi grad de importan în dezvoltarea personalit ii copiilor.M. 9 Autorul consider c inteligen a este multidimensional . abilit i.” („De l”homme”. . talente grupate pe nou tipuri de „inteligen e”. .

. câte un singur element al afiüului. socotit).a.Încurajarea copiilor s utilizeze inteligen ele preferate pentru înv are (unii prefer experien ele tactile.M. . s gesticuleze. De asemenea. Copiii analizeaz fiecare element prin compara ie üi g sesc asem n ri üi deosebiri.Intrapersonal —s le exers m capacitatea de autoevaluare. gndire logic . vom compara apoi afiüele cu originalul üi-l vom alege pe cel care a respectat cel mai bine criteriile de reconstituire. Compar m cele dou afiüe. aplicând cunoütin ele în domenii noi. s joace jocuri de cuvinte. avem nou inteligen e: .Activit ile educa ionale s fac apel la diferite tipuri de inteligen e üi stiluri de înv are. educatoarele. Elementele noi sunt elemente ale imagina iei creatoare üi dau un plus de originalitate.M. M rimea foii. Se „reg seüte” afiüul original. Reconstituirea se face f r suport intuitiv üi necesit folosirea informa iilor anterior însuüite. toate sunt analizate apelând la memorie. . ritmul. reconstituirea se face dup un plan de întreb ri clare.I. În prima etap analiz m afiüul.I. se observ în cadrul unui joc un afiü.M.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • Conform lui H.Logico-matematic —s incit m copiii s experimenteze . Activitatea de reconstituire se poate organiza pe mai multe grupuri(desen. detalii senza ionale. al ii prefer s înve e cântând ü. stimul m copiii s valorizeze resursele individuale prin implicarea mai multor inteligen e.: . Gardner. Compara iile imaginare. num rat. Folosind T. reprezent rile anterioare.Vizual-spa ial —s îndemn m copiii s vizualizeze. ce vizeaz .Naturalist -în orice activitate s aducem natura cât mai aproape de copii. s -i implic m s observe rela ii.Muzical —s aducem în activitate muzica. Aplic m o sarcin practic centrat pe copil. sunetul. s pun întreb ri.Existen ial i. pozi iile spa iale. citit.Evaluarea înv rii s ajute la identificarea stilului de înv are al copilului. s ating . al ii prefer s înve e explicându-li-se. la perspectiva limitat a concentr rii pe sarcini ce vizeaz doar competen e de tip academic (scris. . de în elegere de sine.I.Rolul nostru este de îndrum tor/facilitator al activit ii de înv are. personajele. Eviden iem stiluri de înv are care ne sunt eviden iate de respectarea T. s calculeze.Interpersonal —s g sim solu ii üi s motiv m copiii s coopereze în înv are.colaj). activitate în care copilul exerseaz diverse abilit Anterior acestei activit i. . s schi eze. .. s rezolve probleme logice.Kinestezic —s cre m momente care s implice copiii în dans. Exemplific m cum putem folosi T. pe rând. Reconstituim afiüul f r suport intuitiv. Noi. într-o activitate de reconstituire a unui afiü. avem rol de negociatori. s povesteasc . s construiasc .Lingvistic —s determin m copiii s citeasc . imgina ie. Copiii înva prin exerci ii pozi iile spa iale. culorile. al ii prefer experimentele sau contactul cu natura. analizele. s scrie. .d. de exprimare a sentimentelor üi gândurilor . . în prezentul joc se motiveaz pierderea afiüului. fiind necesar s -l reconstituim. 72 . conceput anterior. sintezele se negociaz . . s deseneze. Renun m la sarcini uniforme. pe necesit ile lui.) .m.

” (Victor Hugo) 73 . dup ce a pierdut m rgelele. Pornind de la teoria lui H. r spund la întreb ri: de câte ori a încercat Aricic s o ajute pe Veveri ? o Muzical-ritmic —cum aü utiliza sunetul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligen e-folosite în povestirea „Salba veveri ei. o Verbal-lingvistic —ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un num r cât mai mare de copii s în eleag povestirea—prin utilizarea dialogului. valorificarea optim a diferen elor individuale. Vor crea subiecte noi. fac predic ii. ritmul pentru înv are—vor audia diverse melodii. cunoütin ele copiilor despre mul imi. Care au fost solu iile? Ce prelu m din comportamentul fiec rui personaj? Noi am prezentat doar câteva strategii utile în demersurile de realizare a procesului educa ional individualizat: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Încurajarea autonomiei copilului în alegerea mijloacelor de înv are. iar copiii vor reda prin pantomim ac iuni.). în l ime. alte ac iuni. Copiii vor ilustra povestea cu ajutorul juc riilor. ac iunile realizate de fiecare din ei. imaginea. noi trebuie s proiect m activit i educa ionale capabile s sprijine diversitatea.. asimilarea noului în ritm propriu fiec rui copil. sunt coautori. introducând üi alte personaje. „Cu fiecare copil pe care-l educ m. vor construi din cuburi decorul din poveste. compara ii. vor selecta melodia care arat dispozi ia Veveri ei diminea a.. crearea unui decor-secven . plante de camer . juc ria pentru a vizualiza ideile din poveste—în timpul expunerii vom desena personajele din poveste. peste obstacole. tr irile afective. o Intrapersonal —cum aü putea valorifica limbajul interior. A i putea ajuta Veveri a? Ce a i schimba în poveste? o Interpersonal —cum s utilizez cooperarea/colaborarea în înv are?—discu ie în perechi: De cine i-a pl cut mai mult din poveste? De cine i-a pl cut mai pu in? Realizarea în grup a decorului.prin reactualizarea cunoütin elor despre animalele p durii. opera ii logice pentru înv area acestei povestiri—copiii vor num ra personajele. copiii vor pune üi vor r spunde la întreb ri.ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii. Încurajarea autonomiei prin organizarea condi iilor de înv are în func ie de op iunile personale. o Existen ial —cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a în elege mai bine faptele üi consecin ele lor?—conexiuni cu via a personal /evoc ri/momente similare cu ale personajelor. imitarea sunetelor produse de ele. o Vizual-spa ial —ne gândim cum am putea utiliza grafica. o Logico-matematic —cum am putea valorifica limbajul logico-matematic. realizarea unui proces educa ional individualizat. clasific ri. utilizând figurine. a miüc rilor lor. trist . când Aricic i-a adus nuci: s mergem ca üi Aricic ( b tând din palme tactul) o Corporal-kinestezic —cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în înv area poveütii?—prin dramatizare: s riturile veveri ei-în adâncime. reflec ia personal .” o Naturalist . Prezentarea curriculum-ului într-un mod adecvat resurselor copiilor. emo iile. imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi t lpi. Gardner. emo ii tr ite de personaje. Conceperea unor unit i de înv are destinate diferitelor categorii de copii. unele secven e pot fi predate prin dramatizare. câütig m un om. motiva iile—întreb ri: Care este dispozi ia Veveri ei? (vesel . melodia. . calcule.

implicam patru componente: B Copilul-participant activ . ™ Înv area prin descoperire: • Îl situeaz pe copil în ipostaza de subiect al cunoaüterii ütiin ifice. s analizeze. foloseasc . facilitator.m schimb . • Este o modalitate de lucru prin intermediul c reia copiii sunt puüi s cunoütin elor prin activitate proprie. 74 . v zute dintr-un unghi al didacticii. sau explicare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z 1. situa ii complexe pentru mintea lui de copil. .suntem resursa de motivare. pot c p ta noi aplica ii. Calitatea activit ii noastre la clas este o „carte de vizit ” din care „banalul” üi „rutina” trebuie üterse din prima carte a copil riei—„Gr dini a”.” Noul. s experimenteze. Educa ia modern r spunde la întrebarea: „pentru ce înve i?” iar r spunsul este –„s ütim ce s facem cu ceea ce am înv at. s descrie fenomene üi lucruri necunoscute. B Con inutul poate fi nou.are posibilitatea: s observe. necunoscutul. dorin . B Educatorul . european . încredere în noi. dezbateri. clarificare. s exploreze.este implicat în proces de studiu personal. rezolv sarcinile de înv are. independent .avem grij de securitatea copiilor.v schimb — reuüesc!” Suntem pionieri într-o societate democratic . „nebunie”. în grup. El întâlneüte probleme. . B Mediul-include familiaritate. descopere adev rul ref când drumul elabor rii ™ Ca s transform m educa ia în interac iune folosind înv area prin descoperire. . descoper r spunsurile. Strategii de înv are prin descoperire Putem spune c metodele noi. ”Schimb . ghid. Re eta este s avem mereu „curaj”.avem rol de asistent. . schimbând rela ia cu copiii üi între copii. f r frontiere üi educa ia modern s o facem prin regândirea educa iei formale. s înve e cuvântul. prin metodele interactive se constituie ca o secven a cunoaüterii în care copilul este participant activ. nep sare fa de sceptici. un adev r exprimat pe care copilul trebuie s -l g seasc . stimulare.……. prin analize. . libertate de ac iune. c utarea de idei.are posibilitatea de studiu personal.care solu ioneaz probleme.

O putem desf üura. s utilizeze strategii de rezolvare a problemelor. 3 Copilul formuleaz generaliz ri üi le integreaz în sisteme. Scenariul didactic: Vom aüeza la centrul tematic materialele de care avem nevoie: ceas. Ca s -i ajut m s în eleag . Centrele de activitate deschise sunt: Exemple de activit i în centrele de activitate: 8 Art : s aleag materialul din care doreüte s realizeze m ütile. sau dou sau trei. s haüureze pe cerc câte minute a durat fiecare etap de construc ie. s decupeze. vor descoperi un alt instrument de m sur a timpului . Creang . nici prea s rac . s m soare durata fiec rei interpret ri. apoi comparând duratele ob inute. 3 Oferta de cunoütin e s nu fie nici prea complicat . s se joace cu m ütile. 3 Copilul prelucreaz üi asimileaz ra ional materialul asimilat. clepsidr .clepsidra. haüurând pe cercul de carton. s contureze. s fie capabil s realizeze lucr ri practice inspirate de natur . 8 Joc de rol: s interpreteze roluri cu m üti confec ionate la centrele de activitate. dac pe parcursul ei respect m urm toarele condi ii: 3 Situa ia problem s se înscrie în sistemul de opera ii concrete üi mentale de care copilul este capabil. desf üur m câteva citiri de fragmente.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Orice cercetare are la baz investigarea proprie. fapte. Vom cere copiilor s haüureze pe cerc atâtea fragmente câte goliri ale clepsidrei s-au realizat. dar üi a instrumentelor adecvate. 75 . materiale pentru m üti. Prin manevrarea ei. piese de puzzle …. vor descoperi cum func ioneaz . interpretând diferite roluri. 8 Construc ii: s redea o cas descris într-o poveste de I. informa ii. vom urm ri s realiz m obiectivele stabilite pentru reprezent ri matematice. dup aceea la jocul de rol. fie din povestire. pentru activitatea practic . Vom exemplifica cu o activitate integrat „ûtim ce este timpul?”. s precizeze etapele de lucru.. s perceap desf üurarea unor elemente temporale în raport cu propriile activit i. anticipat alese pentru ca lectura s dureze cât timp cronometreaz o clepsidr . în ipoteze operatorii. Copiii cunosc ceasul din activit ile anterioare. Dup ce vom realiza tema pe centre. valorificând deprinderile de lucru însuüite anterior. 8 ûtiin : s realizeze un puzzle cu imaginea unui elemente de decor. Etapele pe care copiii le parcurg în înv area prin descoperire sunt: Confruntarea cu situa ia problem -etapa în care se declanüeaz dorin a de c utare üi exploatare. 3 Copilul percepe üi memoreaz date. lipeasc elementele respective. s m soare durata necesar pentru completarea fiec rei imagini. cercurile de carton împ r ite în 10 segmente. s m soare timpul prin intermediul ordon rii elementelor. realizat de copil. s m soare timpul necesar pentru realizarea fiec rei etape de lucru. împ r it în 10 arii egale.

Rezultatele sistematiz rii sunt notate. astfel încât aceütia s poat lucra împreun . Concluzion m: B B B B B Copiii înva descoperind. un produs. B Stau unii lâng al ii. Realizarea actului descoperirii. aplicând cele descoperite în noi contexte educa ionale. confruntarea se produce atunci când se descoper clepsidra. 76 . vom face o delimitare între înv area în grup üi înv area prin cooperare: • Înv area în grup desemnat activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu s coopereze. Copiii sunt recompensa i pe baza performan elor grupului. exploatare. discut împreun fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat. Accept s fie desf üurat sub forma unui algoritm. verbaliz m generaliz rile f cute. Înv area prin cooperare are loc atunci când copiii lucreaz împreun pentru a rezolva una üi aceeaüi problem . Aceast metod reprezint o form de înv are în grup a copiilor prin interac iuni. în grup. pentru a explora o tem nou sau a crea idei noi. Pornesc de la o întrebare. combina ii noi. o ipotez . individual. îüi împ rt üesc ideile. urmând ca fiecare membru s -üi îmbun t easc performan ele proprii üi s contribuie la creüterea performan elor celorlal i. o problem . Cu sprijinul adultului înva independent. Ce fac copiii? B Studiaz individual situa ia prezentat . z 2. În ultima etap . 2. 4. instrument vechi de m surare a timpului. utilizarea opera iilor gândirii üi eviden ierea noului.a treia etap . observa ie. Strategii de înv are prin cooperare Pentru o în elegere corect a ceea ce reprezint aceast metod . un obiect. în cadrul înv rii în grup. care presupune structurarea üi interpretarea datelor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. O prim etap a înv rii prin descoperire este confruntarea cu situa ia problem üi declanüarea dorin ei de c utare. Verbalizarea. explic celorlal i ceea ce ütiu. fenomen. 3. exers m ceea ce am descoperit. formul m concluziile. se ajut unii pe al ii s în eleag üi s g seasc solu ii. sunt recompensate performan ele individuale: • Înv area prin cooperare desemneaz o situa ie de înv are în care copiii lucreaz în grupuri având abilit i üi cunoütin e eterogene üi împreun realizeaz o sarcin . Înv area prin cooperare faciliteaz înv area reciproc .

Avantajele înv % % % % % % % % % rii prin cooperare Copiii înva s lucreze împreun cu ceilal i. îüi organizeaz cunoütin ele. nu se rezolv sarcina de unul singur. 77 . Interac iunile la nivel de grup ajut la sesizarea üi rezolvarea unor conflicte de idei. Prin întreb ri ce vizeaz în elegerea unor fenomene dezb tute anterior. ei pot fi conduüi s emit idei noi. B Explic obiectivele activit ii. pentru sprijin. nivelul abilit ilor. Elemente de baz ale înv 9 9 9 9 rii prin cooperare Interdependen a pozitiv . aranjând mobilierul în sala de grup în mod corespunz tor. s îüi argumenteze un punct de vedere. Discu iile în grup ajut pe membrii grupului s repete üi s -üi fixeze noi cunoütin e. explica ii. Realizeaz conexiuni logice. se lucreaz cu culori diferite. Responsabilitatea individual : fiecare membru al grupului este r spunz tor de propria contribu ie la îndeplinirea scopului propus. prietenii. ce se nasc din interpretarea proprie a informa iilor dobândite de ei anterior Se eviden iaz discrepan ele între cunoütin ele anterioare üi cerin ele sarcinilor. decid asupra modului de îmbun t ire a eficien ei acestui tip de activitate. s ia decizii împreun cu ceilal i. nu se atac persoana. Analiza activit ii grupului: copiii reflecteaz asupra activit ii lor. coordonare. Ideale sunt grupurile de patru copiii. au nevoie unul de cel lalt.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ce face educatoarea? B Asigur ambian a proprie muncii în echip . Înva s negocieze. copiii trebuie s lucreze împreun pentru a atinge scopul propus. diferite jocuri) üi dimensiunea grupului(de la 2 la 6 copii) B Stabileüte reguli de lucru: Se vorbeüte pe rând. nu doar al turi de ceilal i. nu se monopolizeaz discu ia. se specific timpul pe care îl au copiii la dispozi ie. copiii se ascult între ei. B Stabileüte criteriul de grupare(sex. Dezvolt deprinderi de comunicare interpersonal în cadrul grupului. s le proceseze pe cele noi. cap t mai mare încredere în sine al turi de colegi Solicit dezvoltarea în plan socio-emo ional Comunicarea dintre copii reprezint o cale natural pentru aceütia de a înv a lucruri noi unii de la ceilal i. aranja i de-o parte üi de alta a fiec rei m su e.

nu se justific —spune ce simte. ci leg turile care se stabilesc între acestea.realizarea unui poster „La munte” Copiii îüi verific ei înüiüi cunoütin ele despre munte. exact cum s-a întâmplat ac iunea. • Este recunoscut ca o metod de evaluare a cunoütin elor copilului. idei noi. sup rarea. ™ Un grup decupeaz elemente componente pentru a realiza o imagine montan . üiret. • • • • Aplica ie—Scufi a Roüie. • Structureaz cunoütin ele acestuia. important nu este cât cunoaüte copilul. Genereaz idei noi. conduce activitatea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Aplica ie .fiecare alege un fruct cu ochii închiüi. e vesel . cel care red pe scurt con inutul textului. povestirea copiilor • P l ria Alb -red pe scurt textul povestirii. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz plantele. sentimentele. • P l ria roüie îüi exprim emo iile. în timp ce lupul este r u. Este p l ria responsabil de controlul discu iilor. Metoda p l riilor gânditoare P l ria albastr este liderul. • Aplica ii ale „H r ii conceptuale” — Copacul — se poate lucra individual sau în grupuri. ™ Un grup preg teüte fundalul planüei. este neutru—informeaz . Simbolul gândirii pozitive üi constructive. Clarific . iar sarcinile se rezolv prin cooperare: unii deseneaz fructul în mijlocul foii. Arat ceea ce se întâmpl când sfaturile p rin ilor nu sunt ascultate. P l ria verde este gânditorul. dar poate fi utilizat üi ca instrument de predare. prietenoas . „Mâna oarb ” . P l ria galben este creatorul. se deseneaz un copac în mijlocul colii üi. se spune (deseneaz ) tot ce se ütie despre acesta. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz pe cei ce îngrijesc mun ii. pref cut. care ofer solu ii alternative. exprim doar judec i negative. dar neascult toare. al ii deseneaz tot ce ütiu despre acel fruct. • P l ria Albastr –o caracterizeaz pe Scufi a Roüie în compara ie cu lupul. P l ria alb este povestitorul. gata s sar în ajutor. • P l ria neagr este criticul. bun la suflet. Harta conceptual —este o metod prin care înv area noilor informa ii depinde de cunoütin ele dobândite de copil üi de rela ion rile pe care le stabileüte între acestea. lacom. reprezint aspectele negative ale întâmpl rilor. Identific greüeli. exploreaz optimist posibilit ile. prin s ge i. 78 .

lupul i-arat Scufi ei Roüii drumul cel mai scurt pân la bunica.I.Pe albin . ea nu ascult de lup.I. Metoda Bulg relui de z pad . trebuia s ajung repede la bunica bolnav . 2. Faza introductiv -expunerea problemei. Faza lucrului în perechi—discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. animalele din p dure o sf tuiesc s nu asculte de lup. dac dorea s ofere flori trebuia s cear mamei s cumpere un buchet de flori. • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . se joac cu ele în natur .ûoricelul se sperie üi fuge.Un miorl it. animalele.Cu un peüte care nu îi r spunde. nu trebuia s spun inten iile ei. (R spunde-Arunc -Intreab ) — este o metod de fixare üi sistematizare a cunoütin elor. Nu trebuia s aib încredere în animale. Faza lucrului individual—copiii lucreaz individual timp de cinci minute.—„Din tainele p durii”.Nu.presupune îmbinarea activit ii individuale cu cea desf üurat în mod cooperativ în cadrul grupurilor • Faza de desf üurare: 1. iese din joc. • Participan ii activi se selecteaz ad-hoc. îi este mil de bunic .A. trebuia s o roage pe mama s o înso easc în p dure sau s o întrebe dac are voie.Cu cocoüul. apoi o arunc unui alt coleg. Aplica ie-metoda R. dup acelaüi algoritm.Albina îl în eap . ütiind c trece prin p dure. este bucuroas când vân torul le salveaz . Scufi a Roüie putea s refuze s mearg la bunica. acesta r spunde la întrebare. povestire „Cine a spus „miau”? Întreb ri üi r spunsuri: cine este personajul principal al povestirii-c eluüul • Cine îl deranjeaz pe c eluü din somn . 3.A.Pleac s afle cine a spus „miau” • Cu cine se întâlneüte prima dat ? . • Metoda R. • Albina îi d r spunsul? .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • P l ria Roüie-arat cum Scufi a Roüie îüi iubea mama üi bunica. de care a ascultat întotdeauna Ea iubeüte florile. este sup rat pe vicleüugul lupului. dac dorea s culeag flori. f r a-i r spunde. • Pe cine mai întreab c eluüul? . P l ria Verde-acord variante Scufi ei Roüii. Copilul care prinde mingea dar nu ütie r spunsul la întrebare. Faza reuniunii în grupuri mari—grupurile ini iale se adun în grupuri mai mari üi se reiau temele abordate. 4. are la baz stimularea üi dezvoltarea capacit ilor copiilor de a comunica prin întreb ri üi r spunsuri. 79 .critic atitudinea Scufi ei Roüii: trebuia s asculte sfaturile mamei. printr-un joc de aruncare/prindere a unei mingi uüoare. P l ria Galben -g seüte alt final textului. • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . dar üi de verificare. • Îi r spunde la întrebare cocoüul? . P l ria Neagr . recapitulând r spunsurile.Cu un üoricel. îi spune doar cum strig el. este sup rat pe lup pentru ceea ce a f cut. • Îi d üoricelul r spunsul la întrebare? . • Ce face atunci c eluüul? . Copilul care arunc mingea trebuie s adreseze o întrebare (din cunoütin ele însuüite) copilului care o prinde. Lupul o putea ajuta s culeag mai repede flori sau ciuperci pentru bunica.

o realizeaz sarcina primit (s deseneze fructe de toamn ). Ei lucreaz individual 5 minute. o se analizeaz produsele activit ii prin metoda „Turul galeriei” o se fac complet ri. c lduri mari. despre veveri e. o se cere copiilor s anun e finalizarea sarcinii prin jocul „Creioanele la mijloc” înseamn c acel grup a terminat. Copiii se grupeaz în grupuri mai mari üi extr gând jetoane prin jocul „Mâna oarb ”. se formeaz grupuri mici. corecturi. Copiii ob in informa ii prin lectura dup imagini „P durea” 2. despre ciupercu e. 4. strof dintr-o poezie). Fructe).—Lectur dup imagini „P durea” 1. timp în care au formulat întreb ri de tipul: Ce se întâmpl cu plantele dac dispar p durile? Dar cu animalele? De ce în p dure vara este r coare? De ce iarna nu sufl vântul tare în p dure? Ce se întâmpl dac se taie copacii din p dure? 3.metoda înv rii pe grupuri mici (la grupele mari. Stad . despre iepuri. Alte metode: Ciorchinele . discutându-üi p rerile üi încercând s r spund la întreb ri. o fiecare grup discut 3-4 minute despre tema respectiv (pot s stabileasc üi o melodie. 6. originalitatea.stimuleaz realizarea unor asocia ii de idei. Predic iile . asocia iile de idei. alunec ri de teren. Copiii reuni i formuleaz concluziile. Aplica ie-metoda Bulg relui de Z pad . recapituleaz cunoütin ele: despre brazi. Se lucreaz apoi în perechi. dispari ia unor animale. 5. Faza decizional —se alege solu ia final üi se stabilesc concluziile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 5. 80 . 6.metoda stimuleaz imagina ia copiilor. permite cunoaüterea propriului mod de a în elege o anumit tem . Faza raport rii solu iilor în colectiv—grupul reunit analizeaz üi concluzioneaz ideile emise. Se r spunde la întreb rile la întreb rile la care nu au ütiut s r spund . Educatoarea concluzioneaz c t ierea abuziv a p durilor are efecte negative: dispari ia unor plante. preg titoare) o se anun tema (de ex. secet . o fiecare grup lucreaz cu o alt culoare. lipsa aerului ozonat.

™ Colectivitatea care îi recepteaz pe cei defavoriza i. constructive. co-responsabilitatea. B În gr dini üi în sala de grup trebuie promovate prin practici cotidiene valori precum respectul. grija. const în z 3. culoare. adic a-i reprimi printre noi pe cei care ni s-au p rut diferi i. o dizabilit i. sex. ca dealtfel üi a medicinei. etnic sau social . B P rin ii s fie parteneri activi üi direc i în procesul de înv are a copiilor. de cel lalt. trebuie s in cont de o rela ie tripolar la nivelul gr dini ei: educatoare/ p rin i/copii. limb . Piaget) . ™ Se promoveaz elaborarea unor strategii care s faciliteze „un mod de via ” ce îndeamn la acceptare. o divergen e de cultur . de incapacitatea lor.” (J. 81 . derulând programe eficiente de integrare. de situa ia lor material . ciuda i sau bizari. indiferent de originea lor na ional . drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de ras . o din punct de vedere lingvistic. de naütere sau de alt situa ie. este existen a unor rela ii biunivoce destinse. B Cadrele didactice trebuie s fie la punct cu toate nout ile ap rute în domeniu. comprehensive. üi a altor ütiin e care in în acelaüi timp de art üi de ütiin faptul c metodele cele mai bune sunt üi cele mai dificile. Strategii de promovare a unei educa ii incluzive În conformitate cu Conven ia Drepturilor Copilului üi apelând la principiul nondiscrimin rii. religie ale copilului sau ale p rin ilor sau ale reprezentan ilor s i legali. o sex.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „Drama pedagogiei. toleran a. B Valorizeaz nevoile üi interesele copiilor üi nevoile specifice ale familiile acestora. Din punct de vedere al unei culturi incluzive: B Gr dini a este primitoare pentru toat lumea üi dezvolt rela iile cu comunitatea. Din punct de vedere al unor politici incluzive: B Gr dini a trebuie s includ to i copiii din comunitatea local . ™ O condi ie sine-qua-non pentru reuüita acestor ac iuni concertate ale celor trei factori activi din gr dini . aten ia fa cooperarea (üi nu competi ia!). B Curriculum-ul trebuie adaptat ca s in seama de: o diversitatea copiilor. implicarea comun .

Æ Eliminarea manifest rilor de discriminare fa de anumi i colegi. Æ Educarea unei atitudini deschise fa de grup. pe principul nediscrimin rii . Alc tuirea unui program de activit i care s favorizeze dezvoltarea rela iilor de prietenie între copii care se joac împreun . noi trebuie s planific m activit i care s favorizeze crearea rela iilor de prietenie între copiii ajunüi din întâmplare împreun . în cadrul c ruia tema se las investigat cu mijloacele diferitelor domenii de cunoaütere.. formule de polite e folosite zilnic. Maniera integrat presupune abordarea realit ii printr-un demers holist în care grani ele dintre categoriile üi tipurile de activit i dispar se topesc într-un scenariu unitar.adic un înv mânt pentru to i. B Valorificarea experien elor tuturor copiilor üi valorizarea diferen elor dintre experien ele lor B Explica ii clare astfel încât s în eleag üi s înve e to i copiii. • Acceptarea conütient a celorlal i în stabilirea unor rela ii integrate prin: Æ Participarea la jocurile üi activit ile propuse de al ii. aprecierea diferen elor între opinii. Æ S prezent m o gam de activit i din care copiii s -üi aleag în mod liber. În înv mântul preücolar se pune puternic accentul pe abordarea integral a copilului üi a educa iei sale. Æ S cre m unele activit i care îi solicit pe copii s lucreze. Iat câteva sugestii pe care vi le oferim: Æ Având în vedere c aceste grupe se formeaz prin înscriere. în primul rând. Æ În elegerea faptului c via a în grup presupune respectarea unor reguli. B Încurajarea copiilor s se joace împreun . s înve e modalit i de adresare c tre persoane mai în vârst üi de sexe diferite. bazat pe empatie. f r a se cunoaüte copiii. s lase timp pentru interven ia celuilalt. B Adaptarea activit ilor în func ie de nevoile üi disponibilit ile copiilor. religie. toleran üi respect fa de to i copiii. pentru ele pot opta copiii care au stabilit deja rela ii de prietenie. Integrarea/incluziunea trebuie s fie sus inute de interesul üi disponibilitatea noastr . s se joace împreun . împreun cu to i. Æ Evitarea monopoliz rii aten iei educatoarei üi evitarea tendin ei de a pârî pe cel cu care este în divergen e sau un altul. dar e posibil ca tocmai aceste activit i s duc la formarea unor prietenii. nivel de dezvoltare sau statut socio-economic.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Din punct de vedere al unor practici incluzive. Æ Ini ierea unor reguli de baz ale dialogului: s nu întrerup partenerul. indiferent de na ionalitate. • Acceptarea conütient a celorlal i üi stabilirea unor norme de comunicare. • 82 . Ele pot fi create pentru participarea a câte doi copii cu temperamente asem n toare ori a mai multor copii. copilul trebuie s înve e s -üi aütepte rândul („aüteapt întâi s vedem ce spune Irina”). se urm reüte: B Participarea activ a tuturor copiilor la activit i. ras .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Æ Organizarea unor activit i de expunere a cunoütin elor , evenimentelor prin care au trecut copiii, a impresiilor despre o întâmplare sau alta; ele se pot desf üura fie la bibliotec , fie la centrul de joc de rol. Æ Activit ile trebuie s dureze suficient pentru a permite copiilor s se acomodeze unul cu altul üi s doreasc s formeze un grup üi cu alte ocazii. Nu trebuie s limit m durata unei activit i, nici s o întrerupem brusc, ci s anun m din timp finalizarea ei. Æ Când planific m activit i de grup, este bine s avem în vedere nivelurile de dezvoltare ale copiilor. Dac interesele lor sunt similare, este de presupus c exist üansa unor prietenii strânse între copii. Toate metodele prezentate la capitolul „Strategii de promovare a înv rii prin cooperare” se pot adapta cu reuüit deplin în promovarea unei educa ii incluzive.

83

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului
z z z

Rela ia observare – evaluare Forme ale evalu rii Portofoliul copilului

z Rela ia observare – evaluare
Cu cât o activitate de înv are este mai complex , cu atât ac iunile evaluative devin mai necesare, evidente üi îüi amplific rolurile. Ce înseamn evaluarea? Evaluarea, este o ac iune complex , un ansamblu de opera ii mintale üi ac ionale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul c reia se precizeaz : • con inuturile üi obiectivele ce trebuie evaluate; • în ce scop üi în ce perspectiv se evalueaz ; • când se evalueaz (la începutul înv rii, pe parcursul acesteia, la sfârüit de bilan ); • cum se evalueaz ; • în ce fel se prelucreaz datele üi cum sunt valorizate informa iile; • pe baza c ror criterii se apreciaz . Alain Kerlan consider c evaluarea presupune o concep ie sistematic üi operatorie pornind de la mai multe întreb ri cheie: - pentru ce se face? (ceea ce pune în evident – func ii ale evalu rii); - în raport cu ce? (destinatarii evalu rii); - ce? (ce se evalueaz ); - cum? (instrumentele üi procedurile de evaluare). B. Bloom în elege evaluarea ca „ formulare, într-un scop determinat, a unor judec i asupra valorii anumitor idei, lucr ri, situa ii, metode, materiale etc.” Evaluarea este o ac iune de cunoaütere, în cazul nostru, a unei persoane – copil cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani.

84

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ca act de cunoaütere, evaluarea prezint unele note comune cu procesul de cunoaütere. Ambele reprezint procese de cunoaütere, întreprinse în scopuri definite, utilizând instrumente üi metodologii adecvate üi presupun opera ii de prelucrare üi interpretare a datelor. Evaluarea are ca procese componente: m surarea (ce a înv at copilul) üi aprecierea ce cuprinde: predic ia (nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urm tor üi în special pentru intrarea în ücoal ) üi diagnoza (ce anume frâneaz dezvoltarea copilului). M surarea nu se reduce la procedura de dimensionare cantitativ , exprimat în limbajul cifrelor, ci trebuie privit ca proces prin care lucrurile sunt observate üi diferen iate. Ea are deci, caracter informal. Dup cum remarc Hopkins K., m surarea se poate efectua üi informal, prin observare; când se realizeaz prin limbajul cifrelor, procesul de m surare este mai complet. Trebuie subliniat faptul c unele fenomene supuse evalu rii nu sunt m surabile sau nici m car observabile direct. În asemenea situa ii, se aplic principiul acceptat în evaluare: „s m sur m tot ce poate fi m surat üi s facem m surabil ceea ce la o prim aproxima ie nu poate fi m surat” . M surarea nu este un scop în sine; ea marcheaz un moment al evalu rii, fiind urmat de prelucrarea datelor ob inute recurgându-se, atunci când este posibil, la metode statistice. M surarea r spunde la întreb ri de tipul: Cât de mult? Ce dimensiuni? Ce cantitate? ü.a. Aprecierea se defineüte ca un proces de judecare a valorii rezultatelor m sur rii. Ea r spunde la întreb ri de felul: cum este?, ce valoare are? , în ce m sur r spunde trebuin elor sau aütept rilor? ü.a. Evaluarea este un concept mai cuprinz tor decât m surarea üi aprecierea. Etimologic, semnific a aprecia valoarea (atitudine axiologic ) ceea ce înseamn c actul de evaluare implic o opera ie dubl : a) înregistrarea obiectiv a dimensiunii fenomenului (m surarea acestuia); b) aprecierea rela iei dintre starea constatat üi criteriul general al unei st ri dorite (activit i reuüite). Func iile psihopedagogice ale ac iunii de evaluare a copilului Func ia diagnostic const în aprecierea, pe baza datelor ob inute în procesul de observare, a nivelului de dezvoltare psihofizic (în raport cu media vârstei üi alte caracteristici individuale), depistarea üi explicarea cauzelor psihologice care stau la baza diverselor reac ii cognitive üi afective. Modalitatea cea mai la îndemân educatoarelor pentru în elegerea acestor cauzalit i este abordarea copilului ca întreg, integrarea acestuia în complexul de factori care îi influen eaz existen a üi interpretarea datelor privind manifest rile psihice üi prin prisma acestor factori. Aceast func ie mai permite stabilirea cauzelor care au condus la o slab preg tire üi la o eficien sc zut a ac iunilor educative. Func ia de constatare üi de m surare indic dac o activitate de înv are s-a derulat în condi ii optime, cunoütin ele au fost asimilate, o deprindere a fost achizi ionat sau stadiul dezvolt rii acesteia. Func ia de reglare. Caracterul permanent pe care trebuie s -l aib ac iunea de cunoaütere psihopedagogic va oferi date privind dinamica diferitelor variabile ale personalit ii. Cunoaüterea acestora îi permite educatoarei reglarea üi ameliorarea interven iilor didactice, diferen ierea üi chiar individualizarea acestora acolo unde este cazul.

85

Ea permite organizarea interven iilor educa ionale astfel încât ele s faciliteze împiedicarea manifest rilor negative üi valorificarea la maxim a poten ialului copilului. • s ajut m educatoarele s -üi cunoasc mai bine discipolii pentru a le acorda acestora sprijinul necesar la fiecare pas de dezvoltare a lor. insucces. abandon al activit ii.men inerea tipului de interven ie educa ional în vederea activ rii poten ialului real de exprimare a copilului. • din perspectiva educatoarei – a üti ce a f cut üi ce are de realizat în continuare. Func ia de condi ionare a deciziilor pedagogice presupune stabilirea direc iilor de ac iune în vederea dezvolt rii la maximum a poten ialit ilor psihofizice de care dispune copilul. culturali. . Traducem în fapt trei deziderate: • s -l ajut m pe copil s se cunoasc pe sine însuüi pentru a-üi valorifica la maxim poten ialul. a nevoilor üi disponibilit ilor viitoare ale copiilor. cunoaüterea devine posibil numai cu condi ia st pânirii factorilor multipli care alc tuiesc aceasta realitate complex . În psihologie „a cunoaüte” înseamn a descifra formula psihologic individual . psihologici. Din acest stadiu al educa iei preücolare educatoarea trebuie s fac din aceast ac iune de cunoaütere a individualit ii üi un suport pentru încurajarea autocunoaüterii. . dac ne referim la personalitate în ansamblu. neadaptare la cerin ele gr dini ei etc. Cunoaüterea în profunzime a fiec rui copil cere mult timp educatoarei üi competen üi nu se reduce la totalitatea informa iilor cu privire la o realitate dat .orientarea ücolar viitoare – dar üi orientarea spre exersarea în procesul educa ional în domeniile în care copilul are dificult i sau dimpotriv .). sociali. Func ia de informare. Profilul de dezvoltare psihologic – aüa cum este el descris de educatoare – constituie o surs de informare permanent pentru p rin i üi un punct de pornire în cunoaüterea proasp tului ücolar pentru înv torii de la ciclul primar. • s -i ajut m pe p rin i s -üi cunoasc copilul pentru a-l stimula üi sus ine corespunz tor. Aceast func ie permite formularea deciziilor din dou perspective: • din perspectiva copilului – stimulativ . psiholog etc. consilierea – accentul se pune pe protejarea dezvolt rii psihice üi contracararea tendin elor deviante. de formare a unor abilit i. psihopedagog. Acestea pot s fie: . înclina ii speciale.psihoterapia – accentul este pus pe recuperare (cazurile de r mânere în urm în dezvoltare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Func ia prognostic se refer la anticiparea tendin elor üi ritmului de evolu ie a vie ii psihice a copilului. de înt rire a rezultatelor. Buna cunoaütere psihopedagogic a copilului de 3-6/7 ani e important deoarece în aceast perioad evolu ia este foarte rapid üi diversificat . Cei care pot realiza o evaluare obiectiv a copilului sunt cei care interac ioneaz zi de zi cu aceütia . adic a factorilor fizici. 86 . de conütientizare a posibilit ilor etc.) în func ie de amploarea activit ii terapeutice se recomand ca aceasta s se desf üoare de c tre o echip multiprofesional (educator. sau. iar educatoarea trebuie s -üi adapteze activitatea la particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor.

men ioneaz problemele ap rute. exerci ii-probleme. al jocului liber ales sau al jocului organizat de c tre educatoare. cu succesele üi insuccesele lui proprii!!! Ac iunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie s aib loc în mediul natural al copilului.a. de a încerca lucruri noi. este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare: • dezvoltarea fizic – s n tate üi igien personal . de bucurie sau necaz. În evaluare trebuie inut seama îndeosebi de faptul c fiecare copil are ritmul s u de dezvoltare care înregistreaz uneori momente de salt. dar aceasta e bine”. Este inadmisibil s i se spun copilului sau s i se dea de în eles c el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorin a de a înv a. s -i acorde mai mult timp üi mai mult afec iune. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. aici nu e bine…. Dezvoltarea copilului este un proces global. Datele ob inute trebuie analizate în interrela ie. rezultatele evalu rii se compar cu performan ele copilului îns üi. sau al altor momente de regim. ghicitori. 87 . În perioada copil riei timpurii. unitar. al plimb rilor. educatoarea urm reüte/observ comportamentul copiilor. dar ea trebuie comunicat p rin ilor. Exemple: • s g seasc modalitatea accesibil copilului de a explica lucrurile. fixeaz performan ele fiec rui copil üi reac ia lui la laud sau recompens . st rile de interes cognitive sau cele de lips de interes. de a se orienta în lumea înconjur toare a lucrurilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Scopul evalu rii copilului este de a acorda sprijin üi ajutor acestuia în tendin a lui de a afla noul. • dezvoltarea limbajului. Rezultatele evalu rii nu trebuie s capete coloratura emo ional sau etic de genul „ Aceasta e r u. „Aici faci r u. stabilindu-se totodat üi relevan a lor pentru ansamblul structurilor individuale. nivelul üi ritmul dezvolt rii în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat. deoarece acestea sunt strâns legate între ele üi se influen eaz reciproc. În baza ei se pot formula pentru p rin i recomand ri (sugestii despre cum s -üi ajute copilul în dezvoltarea lui. Pentru a avea o imagine global despre dezvoltarea copilului. • s -l ajute s se includ într-o activitate pl cut üi atr g toare. a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. altor adul i sau copii. Informa ia privind dezvoltarea copilului e bine s fie strict confiden ial (în special cea mai pu in pozitiv ). • dezvoltare socio-emo ional . • capacit i üi atitudini în înv are. alteori de stagnare. a naturii. curiozitatea. de a-üi explica unele lucruri despre propria persoan . • s -i satisfac necesitatea lui de informa ie prin poveüti.” ü. istorioare. În timpul activit ilor.

• Copilul însuüi ca surs de informa ie. • Grupa de copii. exprimare. spa ii largi) . cu fra ii/surorile lui.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pentru a aprecia performan ele copilului. determinate de vârsta cronologic . . dac r spunde la o sarcina dat . logopedul. Informa ia primit de la aceste persoane. personalul administrativ üi auxiliar. Situând copilul în interiorul grupului social. cu copiii din curte/cartier.interpretarea acesteia.înregistrarea informa iei c p tate. Putem spune c evaluarea progresului copilului nclude: . Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informa ii despre abilit ile cognitive. fra i/surori. poate servi drept surs de informa ie.Ac iunile copilului. înc din primele zile ale sosirii lui în gr dini . comunicative ale copilului. aptitudinile copilului. idei üi propuneri. unchi etc. educatoarele din gr dini . nu vine nemijlocit de la copil. • P rin ii. limbi moderne. miüc ri. ritmul lui de dezvoltare üi progresul (sau regresul) lui. tipurile de activit i üi condi iile în care acestea se desf üoar etc.Identitatea psiho-fizic a copilului. pot servi drept surse de informa ie despre dezvoltarea copilului. ritmul s u unic de dezvoltare üi înv are. fenomenele üi persoanele din jur: manipularea obiectelor. este necesar s se repete unele situa ii de evaluare care in de obiectivele principale privind interven iile educa ionale. medicul üi asistentele medicale. zgomote. Observând copilul.acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. modul predilect de ac ionare. trebuie privit ca una suplimentar deoarece ea este indirect . . . Ce trebuie s ütim despre copil? . stilul predilect în ac iune üi înv are. psihologul etc. afectuos.) . bunici. dac este emotiv. sociale. Acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. dac este curios. s efectu m cu regularitate discu ii cu p rin ii etc. ob inem informa ii despre r spunsurile lui la întreb ri. . pentru ea este important s ütie üi cum diferi i copii influen eaz atmosfera din grup.Rela iile psiho-sociale ale copilului. dac comunic uüor cu educatoarea sau cu ceilal i copii. cum ac ioneaz copilul cu obiectele. pedagogii – specialiüti (de arte. care interac ioneaz cu copilul. ce juc rii prefer . Este necesar s repet m observ rile. ca üi context social. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la gr dini . dificult i de adaptare üi înv are etc. despre abilit ile de rezolvare creativ a situa iilor problematice ce se isc . cum r spunde la diferi i stimuli (sunete. recunoaüterea particularit ilor. Afl m dac se desprinde uüor de persoanele din familie. educa ie fizic . cu adul ii cu care vine în contact. Educatoarea nu numai c are nevoie de informa ie despre caracteristicile ce influen eaz dezvoltarea personalit ii copilului ca membru al grupului. identific m cum rela ioneaz el cu ceilal i copii. inclusiv de la p rin i. identificarea elementelor componente. capacitatea sa de concentrare asupra activit ilor. 88 . dac are anumite aptitudini speciale. care ne spune cum este copilul adic eviden ierea particularit ilor individuale. în dependen cu importan a parametrilor sau a tendin ei acestora de a se schimba. modalit ile de luare a deciziilor üi asumarea responsabilit ilor.

observ rile sunt uneori informale üi nu includ înregistrarea. pentru a ne documenta. Pentru a fi eficiente. obiective. cum gândeüte cum vede lumea.înregistr rile factuale – ofer informa ii despre ce s-a întâmplat care a fost stimulul/motiva ia interesului pentru o anume activitate. ƒ înregistra i observa iile cât mai repede posibil. . alteori ele se fac cu scop precis. preferin e. În timp observ rile asupra copilului ne pot dezv lui tipare comportamentale. spre exemplu. st pânirea unor abilit i üi progresul ca dezvoltare üi creütere. care sunt înregistrate la sfârüitul zilei. .o imagine global a fiec rui copil. Pot include citate din dialogurile copilului üi descrieri ale calit ii comportamentului. Tehnici de observare informal : . Înregistrând ceea ce vedem sau ceea ce se face în sala de grup ob inem un document al muncii copilului.înregistr ri narative – pot fi aprecieri zilnice sau impresii asupra activit ilor individuale sau de grup. dac a c p tat o anume abilitate copilul sau a în eles corect ceva. 89 .o mai precis cunoaütere üi evaluare a fiec rui copil în parte referitor la cum se simte acesta. . ƒ concentra i-v asupra unui singur copil. Aceste date individuale pot fi raportate la caracteristicile generale de dezvoltare. ƒ fi i realiüti în programarea observ rilor. sub aspectul intereselor. În func ie de contextul educa ional. capacit ilor reac iilor caracteristice precum üi domeniile de dezvoltare mai mult stimulate sau mai pu in. Urm toarele orient ri v pot fi de folos în efectuarea observ rilor: ƒ observa i ce anume face copilul. ƒ observa ii pe copii în locuri diferite. cum interac ioneaz ce ütie üi ce poate s fac . ƒ fi i discret – copilul nu trebuie s simt c este supus observ rii. Înregistrarea este procesul document rii activit ii observate sau a comportamentului urm rit.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Vom trece în revist câteva metode de acumulare a informa iei: Observarea üi înregistrarea datelor. cum ac ioneaz . Aceast informa ie alimenteaz judec ile f cute asupra copiilor üi a metodelor de instruire potrivite.o mai mare capacitate de a reac iona în rela iile cu copiii. al calit ii acestuia sau al contactului lui cu ceilal i. selective üi atent înregistrate. Avantajele observ rii: . ƒ alege i un sistem practic de înregistrare a informa iilor. stiluri de a înv a un lucru sau altul. observ rile trebuie s fie sistematice. „cât” üi „cum” înva copiii. Aceast metod este eficient pentru a determina „ ce”. Ele sunt utile pentru depistarea unora dintre succesele sau insuccesele zilei. care au fost reac iile copilului üi cum s-a încheiat ac iunea. în momente diferite ale timpului petrecut în gr dini . ƒ proteja i confiden ialitatea observa iilor.

vor fi încuraja i s exploreze üi alte centre de activitate. Casetofonul este üi el un mijloc eficient de înregistrare a faptelor de comportament al copiilor (informa ia verbal ). Putem avea foi volante üi creioane peste tot în sala de grup . f r a întrerupe activitatea cu copiii. Este bine s avem permanent la noi un carne el üi un creion. Putem uüura tranzi ia copilului (trecerea de la un centru la altul) prin amplasarea unei activit i artistice îndr gite de copil. Înregistra i doar ceea ce vi se pare interesant. de aceea. important. liste cu comportamente/specifice/de observat.parteneri de joac . de vârsta acestora üi. urm rirea lor prin observare pe parcursul celor doi ani pentru care sunt formulate. o fraz sau pentru a descrie evenimentele – cheie într-un contact fizic sau emo ional. ceea ce ne intereseaz cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. copilul poate fi încurajat s deseneze/picteze norii üi cerul de deasupra castelului care va fi construit în zona Construc ii din cuburi üi cutiu e sau în zona Nisip üi ap sau. Asupra aprecierilor noastre date copilului ac ioneaz mai mul i factori: informa ia precedent . complexitatea deprinderilor üi abilit ilor pe care le presupune vârsta acestora. Încerc m s fim obiectivi înregistrând rezultatele observ rilor noastre. atmosfera.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani verificarea zilnic a st rii de s n tate üi a dispozi iei copilului. predic iile üi suspiciunile proprii. Aüadar str dui i-v ca p rerile üi convingerile dumneavoastr s influen eze cât mai pu in aprecierea dumneavoastr dat dezvolt rii copilului. Important este de re inut c toate obiectivele prev zute în curriculum trebuie atinse de to i copiii üi. în zona bibliotec copilul ar putea înfrumuse a coperta unei c r i pe care „ au editat-o” îns üi copiii. Înregistrând comportamentul copilului aüa cum s-a derulat el este necesar : fixarea situa iei care a generat informa ia (numim acei copii sau adul i care au luat contact nemijlocit cu copilul în momentul observ rii. trebuie s fie f cute foarte sistematic. Toate observa iile de natur medical . într-o alt parte a s lii de grup . La sfârüitul zilei aceste scurte noti e vor fi transcrise într-un carnet sau dosar (comun sau pentru fiecare copil) . în centrul pentru activit i practice. O list de verificare privind dezvoltarea ofer un exemplu de proces sistematic de colectare a datelor privind nivelul de dezvoltare üi ac iune a unui copil în diferite domenii ale dezvolt rii. activitatea în el era inclus.). lucruri noi ap rute în dezvoltarea copilului. Aceasta ne poate ajuta s ne asigur m c acei copii care îüi petrec majoritatea timpului liber. pentru a înregistra. În fapt. Înregistrarea datelor strânse prin observare Alege i-v propria modalitate de înregistrare! Respecta i echilibrul dintre informa ia înregistrat üi cea neînregistrat . sau pentru diferi i copii . Listele de verificare pot fi plasate pe pere i de jur împrejurul s lii de grup pentru a ine eviden a op iunilor f cute de copii. Observarea copilului poate fi structurat urm rind atingerea obiectivelor de referin cuprinse în curriculum üi corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare ale copilului. Putem observa üi înregistra üi op iunile copiilor pentru diverse centre de înv are sau pentru diferite materiale cu care s opereze. implicit. De exemplu. 90 . momentul în care este realizat observarea etc. dar üi psihologic se consemneaz la dosarul copilului. anturajul care a generat un atare comportament etc. Modul de organizare a observ rii este decis de c tre educatoare în func ie de num rul de copii în grup .

dar mai ales tr s turi ale personalit ii.însuüirile psihice ale copilului (spiritul de observa ie. deprinderilor. Întrucât perioada de atingere a acelor obiective este de doi ani de zile. întrucât obiectivele respective de referin sunt avute în vedere pe parcursul mai multor activit i în zile diferite. Metoda analizei produselor activit ii este o metod auxiliar üi poate oferi informa ii numai în combina ii cu observarea. se pot organiza activit i pe grupuri mici centrate pe anumite sarcini. 91 .utilizând o activitate deja cunoscut copilului prin integrarea unei activit i noi. De exemplu.) . i se pot pune diverse întreb ri). deoarece f r acestea au o mai slab valoare informativ . ne putem fixa zilnic un num r de copii pe care s -i observ m având în vedere comportamentele vizate de acele obiective de referin .stilul realiz rii (personal. observarea atingerii lor de c tre to i copiii se face prin revenire asupra observ rii lor periodic. for a imagina iei. calitatea cunoütin elor. obiünuit) . astfel c deseori copilul poate fi stimulat prin simpla implicare într-o activitate în perechi sau de grup mic). . continuitatea logic a ideilor. (Piaget este de p rere c cel mai bine copiii înva unul de la altul. mecanismele psihice aüa cum sunt ele în realitate. Cum putem utiliza informa iile strânse prin observare! V suger m utilizarea urm toarelor tehnici de adaptare individual a informa iilor culese în urma observ rii: . Convorbirile pot avea loc în timpul activit ilor sub forma unor scurte dialoguri cu copilul. în condi ii de maxim naturale e pentru c numai aüa vor putea fi surprinse manifest rile spontane ale copilului.lucrul în perechi sau pe grupe pentru stimularea acelor deprinderi. original.capacit ile psihice de care dispun copiii (coeren a planului mintal.progresele realizate prin înv are (prin realizarea repetat a unor produse ale activit ii). Durata observ rii lor poate fi de mai multe zile.încurajarea intereselor . sau comun. desenele copiilor trebuie înso ite de explica iile acestora privitoare la inten iile sale. amploarea intereselor. dar üi dificult ile întâmpinate de copii pentru a üti cum s ne redefinim scenariile didactice în perioada urm toare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În func ie de obiectivele de referin propuse pentru o anumit perioad de timp ( de ex. convorbirea üi alte metode de cunoaütere a copilului. s decurg într-o atmosfer sincer de încredere. caracteristici ale reprezent rilor etc. . capacitatea de a în elege. Convorbirea üi interviul Convorbirea se desf üoar în condi iile unei dispozi ii normale a copilului. . priceperilor üi aptitudinilor) . Ea trebuie s fie liber . nestingherit . Scopul observ rii este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare. . Toat produc ia verbal a copilului trebuie notat üi anexat lucr rii. pentru a anumit tem ). Convorbirea este recomandabil de utilizat în combina ie cu observarea sau subordonat unei activit i pe care copilul o are de îndeplinit (în timp ce el „solu ioneaz ” o problem sau face. Prin aplicarea acestei metode ob inem date cu privire la: . binevoitoare. execut ceva. abilit i care necesit mai mult suport. M rturia copilului dezv luie certe aptitudini practice. degajat . .axarea pe nevoi specifice – dac observ m c mai mul i copii întâmpin dificult i în derularea anumitor activit i.

În gr dini e se poate vorbi de evaluare sumativ . de exemplu. este ceea ce ütie copilul la plecare. 92 . Evaluarea ini ial . b) Func ia prognostic sugereaz condi iile probabile ale desf üur rii noului program üi îi permite anticiparea rezultatelor. deci etapele activit ii. creativitatea în plan verbal. Anticiparea activit ii se întemeiaz pe utilizarea „gândirii previzionale” üi const în a proiecta în timp üi în spa iu desf üurarea unor ac iuni orientate spre realizarea obiectivelor. Asigura i-v de ceea ce el ütie üi instruieüte-l în consecin ! ” Func iile evalu rii ini iale a) Func ia diagnostic . obiectivitatea evalu rii sumative. Pentru cunoaüterea unor particularit i. semestru. Ausubel D. a premiselor „cognitive üi atitudinale” (capacit i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Forme ale evalu rii Activitatea educativ a gr dini ei este complex üi cere forme de evaluare multiple. Calitatea. o constituie un demers pedagogic esen ial pentru desf üurarea cu succes a programului de instruire. Evaluarea sumativ (cumulativ ) este tipul de evaluare prin care se constat nivelul de performan atins în raport cu obiectivele cadru üi de referin cuprinse în curriculum. pot fi cele dorite când aceasta este realizat de educatoare. Evaluarea ini ial constituie o condi ie hot râtoare pentru reuüita activit ii de înv are. Ceea ce intereseaz nu este aprecierea performantelor globale ale elevilor si nici ierarhizarea lor. a unei deprinderi motorii. începutul unui capitol üi chiar al unei lec ii). an ücolar. fiind menit s ofere posibilitatea de a cunoaüte poten ialul de înv are al copiilor la începutul unei activit i. Evalu rii ini iale îi apar in mai multe idei: o evaluarea ini ial este indisociabil construc iei unui demers didactic riguros üi eficace. inventarul de cunoütin e principale. Obiectul evalu rii ini iale îl constituie acele cunoütin e üi capacit i care reprezint premise pentru asimilarea noilor con inuturi üi formarea altor deprinderi üi abilit i. când trebuie s i se constituie profilul de personalitate. de a üti care sunt premisele de la care pornim s proiect m activit ile de înv are. motiva ii) necesare integr rii în activitatea care urmeaz . o func iile ei sunt asigurate pân la final numai dac mijloacele üi resursele sunt stabilite üi folosite pentru a face posibil derularea activit ii în condi ii de eficien . Se efectueaz la începutul unui program educa ional (ciclu de înv mânt. în special înainte de p r sirea gr dini ei. componentele ei üi efectele probabile. ci cunoaüterea poten ialului de înv are. s i se caracterizeze interesul üi posibilit ile de înv are pentru a se argumenta recomandarea înscrierii sale în ücoala primar sau re inerea în gr dini . se pot organiza üi alte momente de evaluare sumativ . Constat rile se exprim prin aprecierea m surii în care aceütia au atins obiectivele de referin . Beneficiarii rezultatelor ei sunt în primul rând adul ii. Vizeaz cunoaüterea m surii în care copiii st pânesc anumite cunoütin e üi posed capacit i necesare angaj rii lor cu üanse de reuüit într-un nou program educa ional. interese. Relevând importan a pe care o are în acest sens. eu spun: ceea ce influen eaz cel mai mult înv area. cunoaüterea numerelor. pentru c pot fi folosite üi concluziile evalu rii formative. subliniaz : „ Dac aü vrea s reduc toata psihopedagogia la un singur principiu.

De exemplu. punctat de cadrul didactic. imagini sec ionate (puzzle). Toate documentele cuprinse în portofoliul copilului trebuie s fie înso ite de observa ii. Evaluarea continu antreneaz o evolu ie a elevului marcând o mai mare respectare a ritmului individual. 93 . jocuri-exerci ii ü. p puüi pentru teatru de mas – alegerea personajelor corespunz toare poveütii. aprecieri ale cadrului didactic. Evaluarea continu are caracter permanent üi este integrat în actul didactic. poeziei înv ate. Evaluarea continu se poate realiza cu ajutorul fiüelor individuale. educatoare. realizat pe secven e mai mici (1-2 s pt mâni. modalit i în func ie de grup üi de educatoare. din ac iune ad ugat activit ii didactice în proces constitutiv al acesteia.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Evaluarea formativ (continu ) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic. observarea acestuia. colectarea produselor activit ii lui – toate acestea cuprinse într-un portofoliu care vorbeüte despre progresul copilului pe intervale de timp. de sus inere a înv rii. iar în cazul unor eüecuri s se propun exerci ii suplimentare de recuperare. Unele momente ale evalu rii continue au func ie cheie.a. evaluarea continu transform ac iunea de evaluare: din proces predominant constatativ în unul diagnostic. înregistrarea sistematic a rezultatelor. Evaluarea continu are ca scop s -l informeze pe copil asupra obiectivelor pe care trebuie s le realizeze üi s -i in la curent pe copii. înainte de înv are trebuie s se asigure c st pânesc bine ceea ce este necesar pentru în elegerea noilor con inuturi. în principal. s fie aplicate. dac sunt necesare corec ii imediate üi s fie reglat progresul elevilor. Portofoliul nu este doar o colec ie de produse. mai ales la verificarea cunoütin elor. ini iativ üi grij pentru verificarea propriilor rezultate. capitol) üi permite o evaluare a performan elor tuturor copiilor privind con inutul esen ial al cunoütin elor parcurse în secven a respectiv . urm rind realizarea lor în cadrul activit ilor recuperatorii. Ea vizeaz . redarea dialogului dintre 2-3 personaje. Cele mai adecvate modalit i de evaluare a copilului în perioada copil riei timpurii sunt feedback+ul verbal (lauda. dintr-o evaluare globala în una nuan at . p rin i cu progresele înregistrate pe traseul c tre obiectivele vizate. Astfel în ce m sur au fost însuüite cunoütin ele üi deprinderile predate se identific neajunsurile üi se adopt m surile de recuperare fa de unii copii üi de ameliorare a procesului de înv mânt. priceperilor üi deprinderilor. în timpul înv rii. încurajarea). sus inerea activit ii de înv are. Apoi se stabileüte un plan ameliorativ pentru recuperarea cunoütin elor üi deprinderilor neînv ate. realizându-se pe parcursul activit ii de predare-înv are. În urma evalu rii continue am evaluat volumul de cunoütin e re inut de copii. el este dovada traiectoriei dezvolt rii lui. comentarii. Privit în ansamblu.

lucr rile pe care le face copilul. . . ca premis pentru o diferen iere üi individualizare înv rii cu focalizare pe ameliorarea acelor aspecte care necesit mai mare aten ie. po i constata progresele înregistrate de copil în timp.atitudini.capacit i formate. .rezultatele deosebite ob inute în unele domenii ca üi rezultatele slabe în altele. . întrucât respect principul de baz al ritmului unic de dezvoltare a copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Portofoliul copilului În evaluare sunt utilizate üi o serie de metode complementare celor clasice. notate cu numele celor care au lucrat üi data cînd cu fost realizate.dificult i de înv are. 94 . în acelaüi timp procesul înregistrat de la o etap la alta. Presupune un proces de analiz a datelor ob inute pe numeroase c i üi o perioad relativ mare (de obicei raportat la semestru. cu data calendaristic a înregistr rii lor. (sumarul. date ob inute în urma unor ghiduri de observare. an ücolar. Printre acestea se afl üi portofoliul copilului. individual sau în grup. caietele individuale.nivelul general de dezvoltare. În înv mântul preücolar nu se dau note üi. ca atare. care include titlul fiec rei lucr ri/fiüe). înregistr ri. El este „ cartea de vizit ” – mijloc de valorizare a datelor ob inute prin evalu ri realizate. . Ce con ine un portofoliu? lista con inutului acestuia. datate.interese üi aptitudini demonstrate. comentarii privind progresele f cute de copil üi aspectele care necesit mai mult sprijin sau stimulare. ciclu de înv mânt) . contribu ii la activitate care reflect participarea copilului/grupului la realizarea temei date. tradi ionale. Educatoarele pot ine – pe domenii de dezvoltare – eviden a lacunelor înregistrate în dezvoltarea fiec rui copil. alte materiale. Portofoliul copilului are în vedere toate „produsele” copiilor üi. fotografii care reflect activitatea desf üurat de copil. El reprezint un veritabil „ portret pedagogic” al copilului relevând: . individual sau împreun cu colegii s i. Portofoliul constituie cea mia potrivit metod de evaluare a copilului mic. Întotdeauna trebuie s ne gândim c fiecare copil este în plin proces de dezvoltare. reflec iile proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat. notarea numeric a rezultatelor copiilor nu poate avea rol de clasificare nici în cadrul probelor de evaluare. de aceea trebuie s avem are grij în formularea anumitor aprecieri categorice. chestionare cu data realiz rii lor. pornind de la calificative pân la note. argumenta ia care explic ce lucr ri sunt incluse în portofoliu. Analizând un portofoliu. importan a fiec reia. Portofoliul trebuie s cuprind üi observa ii ale cadrului didactic.

comentarii ale educatoarei dup anumite perioade de timp (semestru. (Ioan Cerghit.evaluarea prin portofoliul este eliberat în mare parte de tensiunile üi tonusul afectiv negativ care înso esc formele tradi ionale de evaluare. . În al i termeni. acordându-i timpul necesar pentru dobândirea acelor cunoütin e deprinderi. . contribu iilor personale. portofoliul este un instrument care îmbin înv area cu evaluarea continu .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani viitoare obiective pornind de la realiz rile curente ale copilului/grupului pe baza intereselor üi a progreselor înregistrate. Alc tuirea portofoliului este o ocazie unic pentru copil de a se autoevalua. diplome. CD. copiii asumându-üi responsabilitatea asupra activit ii desf üurate. DVD. abilit i. . video. evaluarea devine astfel motivant üi nu stresant pentru educatoare – copil. cele care îl reprezint üi care pun în eviden progresele sale.portofoliul este un instrument flexibil. De exemplu. adunând materiale într-o colec ie pe care copiii pot oricând s o revad üi s o completeze. copiii de 5 ani pot alc tui un portofoliu la disciplina educa ie muzical . care permite aprecierea üi includerea în actul evalu rii a unor produse ale activit ii copilului care în mod obiünuit nu sunt avute în vedere. 2002) . Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii. pasiunilor. 95 . Aceast metod alternativ de evaluare ofer fiec rui copil posibilitatea de a lucra în ritm propriu stimulând implicarea activa în sarcinile de lucru üi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. talentelor. an) Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii üi op ionale selectate de educatoare üi care fac referire la diverse obiective cadru üi de referin . pe parcurs poate s includ üi alte elemente c tre care se îndreapt interesul copilului üi pe care doreüte s le aprofundeze. Avantajele folosirii portofoliului: .diplome ob inute în urma desf üur rii unor concursuri de muzic üi festivaluri ( „ Stelu ele dansului” . . Forma pe care o poate îmbr ca portofoliul este fie o map cu documente. Acesta poate s con in : . Aüa cum afirma profesorul Ioan Cerghit. capacit i vizate de curriculumul pentru educa ie timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. Portofoliul poate fi folosit la orice vârst . Portofoliul reprezint un element flexibil de evaluare. picturi. Este o map deschis în care tot timpul se mai poate ad uga ceva. precum üi dificult ile acestuia. fotografii ce reprezint aspecte ale înv rii üi/sau pe cei implica i în activitate. materiale. CD ü. portofoliul cuprinde „ lucr ri sau realiz ri personale ale copilului.desene realizate de copii în leg tur cu ceea ce au înv at üi sim it pentru c nu ütiu s scrie. desene. care permit aprecierea aptitudinilor. .implic activ copilul în propria evaluare üi în realizarea unor materiale care îl reprezint cel mai bine. progresiv üi multilateral a procesului de activitate üi a produsului final. .dezvolt capacitatea copilului de autoevaluare.înregistr ri pe casete audio. care. fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video.a.fotografii din timpul unor ac iuni desf üurate. Acesta sporeüte motiva ia înv rii” .este o metod mai obiectiv de evaluare din perspectiva particularit ilor vârstei timpuri. punând în valoare progresul copilului. „ Sub semnul copil riei” ). . Autoevaluarea este un proces de înv are. aceütia devenind autoreflexivi asupra propriei munci üi asupra progreselor înregistrate.

Poate fi considerat în acelaüi timp un instrument complementar folosit în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echip . 96 . Prin complexitatea üi bog ia informa iei pe care o furnizeaz . portofoliul este compatibil cu instruirea individualizat ca strategie centrat pe stilurile diferite de înv are. De asemenea. an ücolar sau ciclu de înv mânt) portofoliul poate constitui parte integrant a unei evalu ri sumative sau a unei examin ri. Ca metod alternativ de evaluare. pe elaborarea de proiecte ample de cercetare üi înv are. Portofoliul nu este numai o metod alternativ de evaluare a copilului. sintetizând activitatea copilului de-a lungul timpului (un semestru. Educatoarea încercând astfel s -üi creeze o imagine în rândul colegelor ori în rândul p rin ilor. Este un exemplu reprezentativ al activit ii üi al performan elor copiilor unei grupe/gr dini e.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezavantajul portofoliului este acela c nu poate fi repede üi uüor de evaluat üi necesit mai mult timp üi grij permanent din partea cadrului didactic pentru a fi îmbog it cu documente semnificative. portofoliul solicit mai mult o apreciere calitativ decât cantitativ üi este mai uüor de aplicat pe grupuri de copii. ar tându-le mostre ale activit ilor üi ac iunilor desf üurate de copii.

Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme. Planificarea activit ilor este condi ionat în cea mai mare m sur de specificitatea grupului de copii pe care îl coordon m. .obiectivele propuse. circumscrise celor generale. asigurând un continuum al ac iunii cadrului didactic în scopul stimul rii dezvolt rii copilului. de aceea prin domeniile experien iale propuse de curriculum. . unele obiective pentru a fi atinse de to i copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activit i. deoarece ele reprezint finalit ile tuturor activit ilor care se petrec în gr dini (aüa cum sunt ele prev zute în planul de înv mânt). cum dealtfel variaz în mod firesc de la un copil la altul. durata atingerii unor obiective poate varia de la o grup la alta. Dezvoltarea plenar a copilului reprezint scopul primordial al educa iei timpurii.interesele copiilor. a unei luni) a modului în care obiectivele. Noul curriculum promoveaz ideea activit ilor integrate. Mai jos sunt prezentate schemele propuse pentru realizarea planific rii zilnice üi s pt mânale üi un exemplu în acest sens. în func ie de grupa de vârst a copiilor. sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârst 3-5 ani sau 5-7 ani. . cât üi pe vertical (pe parcursul unei s pt mâni. exprimat prin corelarea obiectivelor educa ionale cu con inuturile. care reflect : . materialele üi mediul educa ional. Cadrul didactic este cel care decide care obiective. lun ). Punctul de plecare în planificarea activit ilor îl constituie obiectivele cadru üi de referin . De aceea un rol foarte important îl joac observarea üi evaluarea progresului copilului. care combin domeniile experien iale sub cupola a 6 teme mari. 97 . Astfel.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 8. Prin diversitatea lor. s pt mân . cu ce materiale üi care metode le va utiliza pe o anumit perioad de timp (zi. con inuturile se coreleaz pe o durat mai mare de timp. aüa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. deoarece planificarea activit ilor este un proces ce este puternic influen at de progresul înregistrat de copii. Ea demonstreaz capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele ac iunii educa ionale într-o form coerent . obiectivele cadru üi de referin vizeaz dezvoltarea copilului sub toate aspectele. urm rim stimularea dezvolt rii complet a copilului. Astfel. Planificarea zilnic /s pt mânal Planificarea activit ilor reprezint o activitate de baz în aplicarea curriculumului. cu ce con inuturi.contextul geografic.materialele didactice de care dispun. O durat prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare am nun it poate suporta modific ri. cultural al gr dini ei. Planificarea activit ilor reflect coeren a atât pe orizontal (în cadrul unei zile de lucru). Aceste teme.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE: CENTRE DE INTERES DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor: INVENTAR DE PROBLEME: Ce ütim? Ce nu ütim üi vrem s afl m ? 98 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

S PT MÂNA: DATA/ ZIUA Tura 1 ACTIVIT I DE ÎNV ARE Tura a 2-a

SUBTEMA: SEMN TURA

99

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemplu: TEMA CINE SUNT/SUNTEM ? OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE:

z

CENTRE DE ACTIVITATE DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor:

z

s participe la activit ile de grup, inclusiv la activit ile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât üi în calitate de auditor; s audieze cu aten ie un text, s re in ideile acestuia üi s demonstreze c l-a în eles; s manifeste interes pentru citit; s utilizeze efectiv instrumentele de scris, st pânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. s -üi îmbog easc experien a senzorial , ca baz a cunoütin elor matematice referitoare la recunoaüterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul imi, pe baza unor însuüiri comune (form , m rime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan; s cunoasc unele elemente componente ale lumii înconjur toare (obiecte, fiin a uman ca parte integrant a mediului), precum üi interdependen a dintre ele; s comunice impresii, idei pe baza observ rilor efectuate. s cunoasc üi s respecte normele necesare integr rii în via a social , precum üi reguli de securitate personal ; s aprecieze în situa ii concrete unele comportamente üi atitudini în raport cu norme prestabilite üi cunoscute; s cunoasc üi s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit i practice. s redea teme plastice specifice desenului; s exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; s intoneze cântece pentru copii; s acompanieze ritmic cântecele.

BIBLIOTEC -

ART -

-

c r i üi reviste cu imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie etc. caiete de lucru (fiüe adecvate temei) albume cu poze (tema: Familia mea) felicit ri, vederi, coli de scris, plicuri poütale

-

z

-

creioane negre üi colorate, pensule acuarele/tempera plastilin planüete materiale-suport pentru amestecul culorilor üi pentru diluarea culorii cu ap caiete de desen, coli de carton üi de hârtie A4, A3, A5 instrumente muzicale (tob , trianglu, triol etc.)

JOC DE ROL („C su a p puüii”) -

-

„c su a” utilat corespunz tor pentru activit i care se pot desf üura în familie (g tit, cur enie, petrecerea timpului liber – citit, jocuri, vizionare TV) p puüi tablou/tablouri uzuale cu membri ai familiei sau scene de familie afiüate în spa iul centrului

z z

CONSTRUC II - cuburi de lemn/plastic

ûTIIN E -

NISIP ûI AP - suport de lemn cu nisip

s cunoasc üi s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului; s -üi formeze o inut corporal corect (în pozi ia stând, üezând üi în deplasare).

- cuburi cu litere - maüini, utilaje etc. - personaje-miniatur de plastic sau lemn

- ap - forme de plastic

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ütim?
- c suntem oameni üi despre cum arat un om (corpul uman); - c avem o familie; - membrii familiei üi ce rol are fiecare în familie; - cum trebuie s ne purt m în familie.

Ce nu ütim üi vrem s afl m ?
- despre drepturile copilului; - despre corpul uman (func ionalitatea unor p r i constitutive) - despre cum apare familia üi cât de mare poate fi ea, despre arborele genealogic

100

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Sugestie de planificare saptamânal
DATA 06.10. 2008 ZIUA Lu

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura I)

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura a II-a)

SEMN TURA

ADP: ”Facem prezent ri” (Numele meu este…M bucur s v cunosc.), „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Familii” (citire de imagini din reviste üi discu ii libere despre familiile prezentate în diferite imagini); „Eu” (desen üi colaj – definitivarea propriei figuri prin selectarea üi lipirea ochilor a nasului si a gurii, precum üi prin colorarea cu creionul colorat a p rului); Joc de miücare: „ûotronul”, jocuri la nisipar: „Cas pentru familia mea” Activitate integrat (DLC, DEC): “În familie…” (lectura educatoarei „Dl.Goe” de I.L.Caragiale; predare cântec „Un copil politicos”)

ALA: Citire de imagini, colorare imagini din c r i, desen, puzzle (respectând tematica s pt mânii) ADE üi ADP: „Eu” (continuarea lucr rilor r mase nefinalizate diminea a üi executarea unor noi lucr ri cu cei care doresc); repetare cântec nou înv at „Un copil politicos” üi exersarea acompaniamentului de c tre cei care doresc; mim sau exerci iu euritmic „Copilul politicos”; „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire)

07.10. 2008

Ma

ADP: ”Ce culoare au ochii mei ? Ce culoare are p rul meu?”, „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Mari descoperiri” (studierea unui fir de p r la microscop, studierea pielii cu lupa, lucru cu cartea interactiv „Corpul uman”); “B iat/fat ” (joc de mas – p r ile corpului, caracteristici individuale, îmbr c minte); Jocuri la aparatele de joc üi cu diferite obiecte specifice jocului în aer liber: “Ce pot face” (c rare, alunecare pe tobogan, s rituri cu coarda, üotron etc.) Activitate integrat (DS, DPF): “Corpul meu” (educa ie fizic – predare „Mersul”; observare „Copilul”)

ALA: Jocuri de mas : „Jocul umbrelor” (corelare umbre cu imagini potrivite - oameni sau p r i ale corpului uman) üi „Corpul uman” (b iatfat ), joc senzorial: „Cald-rece/aspru-neted”, num r toare: „Am un nas pe obraz” ADE: „Corpul meu” (prezentare üi discu ie, în grup restrâns, în func ie de interesul manifestat de copii, a planüei dup care s-a f cut observarea diminea a; lucrare colectiv – colorare/lipire – „Corpul meu”, format A1) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire); Op ional englez „My name is…”

08.10. 2008

Mi

ADP: ”M numesc…üi am…ani. Mama/tata/fratele/sora mea/meu se numeüte…”; „M preg tesc pentru activit i” ALA: “Omule i pe nisip” (urme ale degetelor, palmelor proprii pe nisipul ud sau desenarea unor omule i - schematic - cu degetul pe nisipul ud); “Îmi scriu numele” (copiere dup model, scriere liber sau lipirea literelor corespunz toare numelui propriu pe caietele de lucru, pe mapa cu lucr ri proprii, pe ecusonul pentru prezen sau de la tabelul responsabilit ilor etc.); Joc liniütitor „Jocul mut”, jocuri de miücare: “Joac , joac b iete!”, „ ranul e pe câmp” Activitate integrat (DS, DEC) : “Grup m omule i”(colorarea unor omule i de carton cu p m tuful de vat în cel pu in trei culori; exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii)

ALA: „Îmi scriu numele” (cuburi cu litere, litere magnetice, litere autocolant), desen „Omule ul” (schematic, dup model, pe caiet de matematic , în trei culori), selectare üi, eventual, decupare imagini din reviste üi poze cu familii sau familia proprie pentru album ADE: Povestire „Bunicul” de B.ût.Delavrancea ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire);

101

p rin i. discu ii libere despre tema sugerat la activitatea de pictur ALA: „Puiüori. ADE – Activit i pe domenii experien iale. desen prin copierea umbrei corpului în miücare/static sau a unor p r i ale corpului propriu pe coli mari de carton üi. „M preg tesc pentru activit i” ALA: ”Eu cu familia mea”(citire de imagini/poze). Dû – Domeniul ûtiin . “P rin ii mei”(desen/pictur ). 2008 Vi ADP: ”Povestea mea” (nume.10. ghicitoarea mea !” – ghicitori despre om si familie. veni i la mama!”. „Bunicul” (pictur ). DLL – Domeniul Limb üi comunicare. „Trasee în nisip” (de la gr dini -acas ) ADE: Dramatizare „Dl. conturul umbrei realizat cu materiale de construc ie. „M preg tesc pentru activit i” ALA: “E s rb toare în familia mea!” (preg tiri pentru s rb toare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 09. labirint. DPM – Domeniul Psihomotric O activitate integrat vizeaz atingerea mai multor obiective de referin . Plimbare în aer liber (observ m cum merg copiii cu m micile lor pe strad ) Activitate integrat (DOS): “Cum ne comport m în familie?” (convorbire. prepararea unor gust ri. derularea evenimentului). 102 . eventual. colorarea lor.10 2008 Joi ADP : ”Portretul mamei/tat lui”.Goe” ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire) 10. DOS – Domeniul Om üi societate. DEC – Domeniul Estetic üi creativ. alc tuirea unui album de familie colectiv. jocuri de mas (respectând tematica s pt mânii) ADE: „Grup m omule i” (exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire).“Ghici. caracteristici. eventual adres ). cu imagini din reviste/poze) ALA: Rezolvare de fiüe interdisciplinare „În familie”. puzzle. ADP – Activit i de dezvoltare personal . „Împreun pentru un mediu curat!” (aranjarea juc riilor în clas üi ecologizarea spa iului verde din curte) DLC: “Sfatul degetelor”(memorizare) Not : ALA – Activit i liber alese. implicarea mai multor domenii experien iale üi activarea mai multor centre de activitate. „Feti e üi b ie i” – jocuri de miücare.

tr ieüte primii ani ai vie ii. 103 . dispersând efectele asupra tuturor. Colaborarea cu familia üi comunitatea z z z z Cum cunoaütem familia copiilor? Cum comunicam eficient cu p rin ii? Cum promov m incluziunea social ? Leg tura: gradini -familie-comunitate. Bruner considera c . Este una din cele mai vechi forme de comunitate uman . eficien Pentru fiecare dintre noi. formarea personalit ii lui.S. . 1996). admi ând ca to i oamenii sunt în esen a lor umani. P rin ii sunt primii educatori deoarece: . Familia este unicul grup social caracterizat de determin rile naturale üi biologice. A. Familia este primul grup social (mediul primar de socializare) din care face parte copilul. singurul în care leg turile de dragoste üi consanguinitate cap t o importan primordial . Berge considera familia un fel de cooperativ de sentimente. loviturile vie ii. care la început este complet dependent de adul i üi i i inspir tandre e aduce cu ea un enorm sens al responsabilit ii. condi ii ce stau la baza structur rii personalit ii individului. se dezvolt üi se formeaz pentru via a îl ofer familia. Ei sunt primele modele pentru modul în care s ac ioneze ulterior ca p rin i. el este internalizat puternic în anii copil riei. care îndulceüte pentru fiecare membru. Apari ia unei persoane micu e în orice familie. aceast umanitate este data de tipul de copil rie pe care l-au tr it. Mediul în care copilul se naüte. Copiii îüi observ proprii p rin i cum ac ioneaz în rolul de p rin i. J. Are rolul central în asigurarea condi iilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copil riei. o institu ie stabil . cu rosturi fundamentale pentru indivizi üi pentru familie (M. privind modul în care s o îngrijeüti üi s-o educi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 9. Necesitate.Ei sunt primii cu care copilul interac ioneaz constant înc din prima zi a vie ii . familia a jucat üi joac un rol foarte important în vie ile noastre.Comunicarea intrafamilial influen eaz decisiv dezvoltarea psihofizic a copilului.Familia este modelul pe care copilul îl imit . Ei creeaz o în elegere subconütient a competen elor parentale. modul de via al familiei este principalul reper în via al copilului. Voinea.

Astfel. a diferitelor institu ii üi persoane din comunitate dezvolt în prezent o imagine complex üi dinamic a influen elor educa ionale. ca agen i ai educa iei. z Cum cunoaütem familia copiilor A creüte üi a educa un copil ar trebui s fie pentru to i p rin ii o datorie. În privin a aceasta ne ajut familia – care este o surs principal de informa ii pentru educatoare. aütept rile privind educa ia copilului. dac nu se va sprijini üi nu va colabora cu familiile copiilor. sau ca o restric ie a dezvolt rii. Nu putem educa în mod just un copil f r a-l observa atent. De aceea. f r a-i în elege personalitatea. Ei pot contribui la dezvoltarea valorilor comunit ii üi la fixarea priorit ilor sociale. autoritatea p rin ilor üi metodele educative pe care aceütia le folosesc. Educatoarea trebuie s cunoasc mai multe aspecte ale vie ii de familie. Rela ia gr dini -familie nu se poate constitui f r asigurarea unei condi ii de baz . deopotriv ca indivizi sau ca membri ai unui grup. fundamental : cunoaüterea familiei de c tre educatoare. se adresa p rin ilor: „ Nu trebuie s face i în fa a copilului nimic din ceea ce nu vre i s imite”. privind: la rela iile interpersonale dintre membrii s i. dar üi de a familiei sale. La rândul lor. convins de puterea exemplului în familie. poate determina multe dintre valorile lor. Rezultatele unor cercet ri f cute au demonstrat c dezvoltarea copilului este influen at în propor ie de 70. gr dini a caut înc solu ii. copiii üi comunitatea se influen eaz puternic unii pe al ii. s previn îndep rtarea lui sufleteasc . c ci ei îl cunoasc cel mai îndeaproape üi cel mai bine copilul. climatul educa ional din familie. p rin ii pot influenta comunitatea. Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea üi flexibilizarea raporturilor în parteneriatul educa ional. responsabilit ile pe care copilul le îndeplineüte în familie etc. P rin ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pedagogul John Locke. Poate s se comporte ca o surs de for üi siguran . îi cunosc obiceiurile. educatoarea trebuie s se bucure üi de încrederea copilului. Gr dini ei îi revine rolul de partener în rela iile ei cu familia – acest rol deriv din faptul c este un serviciu specializat. iar educa ia dat în aceasta institu ie nu va avea rezultate bune. s înl ture eventuale caren e educative. P rin ii dau informa ii educatoarei. stilul educa ional al p rin ilor. cu cadre preg tite pentru realizarea sarcinilor educa iei copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. Mediul în care tr iesc p rin ii poate sprijini sau devia vie ile lor. ütiu ce îi place üi ce nu îi place. de ambian a üi climatul acesteia üi de înclina ia c tre imita ie a copilului. C ldura raporturilor dintre p rin i üi educatoare. încrederea üi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de informa ii – pentru care trebuie s g sim întotdeauna timpul necesar. Educarea calit ii de p rinte a r mas înc o cerin societatea. deoarece aceasta o ajut în cunoaüterea üi în elegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. f r a-l studia.63% de familie. Implicarea. Gr dini a nu poate face minuni. valorile promovate. a caracteristicilor üi poten ialului ei educativ. educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu üi natural mod s urmeze calea just în raporturile cu copilul s u. la ce reac ioneaz mai bine üi mai repede. pentru împlinirea c reia 104 .

în conformitate cu particularit ile de vârst üi individuale. care au fost înv a i c educatorul „ ütie cum e mai bine” . Modalit i de cunoaütere: ¨ Întâlnirile cu p rin ii sunt prilejuri pentru a informa p rin ii referitor la modul cum se comport copilul lor cu ceilal i copii üi progresele pe care le înregistreaz acesta în timpul activit ilor. La rândul lor p rin ii sunt informa i. s oferim familiei ocazia s pun întreb ri. Cu cât cunoaütem mai bine familiile copiilor. Dialogul deschis bazat pe încrederea reciproc cere timp pentru a fi cl dit. care au avut experien e negative în timpul propriilor lor ani de ücoal . nu i se cere s respecte normele de comportare civilizat în familie. ei sunt integra i într-un sistem formal de educa ie. cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. de asemenea. cu fiecare familie. Întreb rile cu final deschis precum: „Ce-i place lui Rareü s fac acas ? ” sau „ Ce v povesteüte Ana despre ce facem noi la gr dini ?”. ar fi bine s o facem în termeni care sunt pe în elesul familiei. de c tre educatoare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Prin intrarea copiilor în gr dini . fie individual prin consulta ii. Putem constata c unii p rin i sunt prea indulgen i cu copilul lor. Talentul üi tactul pedagogic al educatoarei este indispensabil dialogului deschis. Al ii. Unele informa ii le putem culege aplicând unele instrumente de culegere a datelor semnificative despre copil. ce statice cu cele dinamice. Nu la fel se simte copilul atunci când este obosit de un program prea înc rcat. în acelaüi timp se destinde. se pot sim i intimida i de prezen a unor cadre didactice. cu atât va fi mai coerent influen a ambilor factori educa ionali üi a ambelor medii educa ionale. se informeaz reciproc. Iat câteva exemple: 105 . Cu cât p rin ii vor cunoaüte mai bine programul educa ional. Educatoarele la rândul lor pot s fi avut experien e negative. este neastâmp rat. timp în care copilul are posibilitatea s asimileze cunoütin e üi deprinderi noi. probabil unii p rin i le-au dat lec ii despre cum s -üi fac meseria. Unii p rin i. dialogul dintre educatoare üi p rin i este foarte necesar. alternând activit ile comune cu cele op ionale. Aüadar. De exemplu: în leg tur cu faptul c a constatat c mul i copii vin obosi i la gr dini atunci educatoarea le sugereaz p rin ilor s -üi culce copii mai devreme seara. c la gr dini copiii beneficiaz de un program ra ional. Lucrul acesta face ca acesta s se comporte la fel üi la gr dini : nu salut . în excursie etc. care urm reüte atingerea unor finalit i ce decurg din curriculumul educa iei timpurii. Aceste atitudini sau sentimente pot obstruc iona o bun comunicare. s petreac mai pu in timp la televizor sau calculator. nu respect un program zilnic necesar copilului. Dialogul educatoare-p rinte se poate organiza. cat üi la o buna educa ie în familie. la teatru. Când d m explica ii despre activit ile din gr dini üi/sau despre problemele care se pot ivi. Tot la aceste întâlniri educatoarea afl de la p rin i despre problemele pe care aceütia le parcurg üi de cele mai multe ori le ofer solu ii sau le g sesc împreun . pe strad . echilibrat. Cu cât colaborarea dintre educator üi p rin i este mai strâns cu atât mai bine ambii actori vor cunoaüte mai bine copilul. fie în adun rile organizate cu p rin ii. foloseüte cuvinte auzite în familie. nu pun la îndoial faptele acestuia. agresiv. ceea ce contribuie atât la buna desf üurare a procesului educa ional din gr dini . sau „Ce a i observat c -i place cel mai mult s fac ?” ofer familiei ocazia de a v spune mai multe despre copil. üi. perturb activit ile – vorbind neîntrebat.

........................BUNICI......................BUNICI....CEZARIAN …………………………........................ PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL: ............TATA. TELEFON.........DE LA ....LA.........ALE MAMEI…………… AL PTARE . ............ MAMA NUME ûI PRENUME… LOCUL DE MUNC ……… PROFESIA ûI OCUPA IA.. ..........LA TERMEN…………………................. 106 .....ÎN PREZENT..................DATA NAûTERII............... ....... .......................... ............................NORMAL ……………… ........ ...............................NATURAL ………………..... COPILUL ÎNGRIJIT DE MAMA AJUTAT .....DUP NAûTERE... . ......... .. DE: NUM RUL DE COPII ÎN FAMILIE. P RIN I TATA NUME ûI PRENUME ............DATA NAûTERII FIEC RUIA.....CÂT TIMP.ARTIFICIAL ……………DE LA……..... ....................................................ÎNAINTE DE TERMEN……….. ..TERMEN DEP ûIT............ ....ALE COPILULUI………… .... LOCUL DE MUNC ........ FELUL CUM A DECURS NAûTEREA .......TIMP DE...SARCINII . COPILUL ÎNGRIJIT DE .. PROFESIA ûI OCUPA IA..TIMP DE..ALTE PERSOANE........OCUPA IA ( ELEV............. .......NUME ûI PRENUME.............TIMP DE............... PROBLEME DE ADAPTARE . FELUL CUM A DECURS SARCINA....DE LA....NAûTERII GREUTATEA COPILULUI LA NAûTERE…… SCORUL APGAR……..........................................................Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Fiüa personal a familiei COPIL: ...............TIMP DE.NUME ûI PRENUME.......TELEFON .......... PROBLEME DE S N TATE ..TATA...................... COPILUL A FOST ÎNGRIJIT EXCLUSIV DE MAM ........... PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL NAûTERII .......... ............. TELEFON.... ALTE PROBLEME .....................ALTE PERSOANE.... STUDENT ETC ).DE LA...

............................................ Colabora i cu gr dini a la rezolvarea unor probleme atunci când sunte i solicita i ? R : ....... Este activ acas ? Se joac ? Cu ce se joac cel mai mult? R : ............................................................................................................. 5................. 11............ Copilul are ore regulate de somn üi de servit masa când este acas ? R : ................................................................ ? R : ............................................................... ? Care sunt cele mai dificile ore ? R : ......... 3....... Cum se comport copilul în familie ? R : .................................. 9........... 2................................................. 6................................................................................................................................................................................ 10.............................................. Observa i o creütere a nivelului de cunoaütere üi deprinderi la copilul dvs........................................................................... 7................................ 107 ...................................................... Pute i spune care este programul zilnic al copilului ? R : ........... Ajut la treburile gospod reüti ? R : ....Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Chestionar pentru culegerea unor date despre copil R spunzând la urm toarele întreb ri m ajuta i s v cunosc mai bine copilul............................. Observa ii üi propuneri R : .................................................................. Are deprinderi autonome de igien ? R : ................ 8............................... 12............................................................................................ Care sunt orele din zi favorabile pentru copilul dvs............................................................. Cum poate fi consolat când este trist / sup rat ? R : .......................................... 4............... 1................................................................................... Cum se comporta cu persoanele pe care le cunoaüte ? R : ....................................................... 13........................................................................................................................ Cine se ocup în mod special de copil ? R : ........

• vor putea s extind procesul de înv are üi acas . De aceea. cu materialele didactice üi mijloacele necesare desf üur rii activit ilor. profesioniütii. Trebuie s -i ajut m pe p rin i s ütie mai multe despre ce le este de ajutor copiilor în dezvoltarea lor. cu modul de comunicare üi abordare a situa iilor problematice. • va afla lucruri interesante legate de talentele üi hobby-urile unor membri de familie pe care aceütia le împ rt üesc copiilor. Avantaje pentru membrii familiei: • vor înv a mai multe despre dezvoltarea unui copil. cunosc progresele f cute de copil üi cum ar trebui sprijinit acesta üi acas . cu semnifica ia respectului fa de copil. • va înv a lucruri noi despre diverse realit i üi practici culturale. a unei baze didactico-materiale satisf c toare prin contribu ii personale . • vor face cunoütin cu prietenii copiilor lor. la o coeren a practicilor educa ionale üi a cerin elor referitoare la copil. Este bine ca asemenea vizite s se fac periodic. Rela ia p rinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor rela ii pozitive între familie-gr dini .sponsoriz ri. bazat pe comunicare sincer . Coeren a üi continuitatea influen elor educa ionale din gr dini üi de acas asigur o dezvoltare cât mai s n toas a copilului. • vor ajunge s cunoasc üi s respecte echipa de educatori. Astfel p rin ii devin parteneri în educa ie de inând informa ii despre scopul programului educativ la care particip copilul lor. ¨ Participarea p rin ilor la activit i ale grupei reprezint un alt prilej de cunoaütere a p rin ilor. Pentru a ajuta familiile s se simt binevenite üi în largul lor în sala de clas e nevoie de mai mult decât o simpl noti scris sau de o invita ie unic . • va înv a cum pledeaz p rintele pentru cauza copilului s u. nu numai atunci când au ap rut anumite simptome nepl cute în activitatea de înv are a copilului sau în comportamentul lui. • îüi vor dezvolta un sentiment individual al particip rii la procesul educa ional. de exemplu g titul sau cântatul la diferite instrumente muzicale. dar üi un mod prin care aceütia sunt familiariza i cu programul grupei. • vor înv a s -üi creasc copilul în rela ie cu al ii. necesit respectul reciproc care survine în timp. • vor înv a s desf üoare activit i care s sprijine dezvoltarea s n toas a copilului üi acas . copii sau adul i. cu con inutul üi metodele didactice. P rin ii trebuie implica i permanent în activitatea gr dini ei prin participarea lor la crearea unui mediu pl cut. • va vedea cum membrii familiei îi ajut pe copii la rezolvarea de probleme. care sunt obiectivele urm rite. Avantaje pentru educator: • va petrece un timp mai îndelungat cu câte un copil în parte sau va avea ocazia s lucreze cu grupuri mai mici. Exist numeroase avantaje ale promov rii particip rii familiei ca üi component esen ial în educa ia copiilor de 3-6/7 ani.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Vizitarea gr dini ei de c tre p rin i. primul pas trebuie s -l facem noi. izolat . Crearea unei atmosfere de încredere reciproc . 108 .

cultura familiei respective. E bine s aduce i cu dumneavoastr o juc rie cu care copilul s se joace cât vreme sta i de vorb cu p rin ii. scopul üi durata vizitei.talentele üi aptitudinile membrilor acesteia. relua i prezentarea scopului acesteia. Dac exist date anume pe care dori i s le comunica i familiei scrie i-le astfel. în aceeaüi m sur . vor în elege mai bine ce anume se doreüte de la ei. Când v planifica i vizita la domiciliu. 109 . . respecta i regulile generale de curtoazie. fi i cât mai clari în specificarea scopurilor pentru care veni i. aceasta poate deveni o practic stabilit de comun acord üi poate men ine o bun comunicare îmbun t ind experien a copilului üi familiei. Consider m c acest lucru este bine s se fac numai cu acordul p rin ilor. Continuitatea. familia üi educatoarea se clarific asupra scopului üi inten iei vizitei. . Copiii vor fi atât de încânta i de ideea c educatoarea lor îi viziteaz . . preocup rile üi interesele acestora.are üansa de a se discuta pe larg despre progresele üi succesele individuale ale copilului. Educatoarea poate afla lucruri interesante despre: .idei legate de anumite preocup ri. Nu monopoliza i discu ia. deschide i discu ia prin a ar ta câteva aspecte pozitive. Pe lâng respectarea momentului convenabil pentru familie. . dac e posibil. Dac . De aceea pute i aduce câteva mostre din activitatea copilului la gr dini pentru a le ar ta p rin ilor. întotdeauna. ¨ Vizitele periodice la domiciliu. încât trebuie s v planifica i dinainte timpul special pentru ceea ce vor dori ei s v arate. consecven a üi perseveren a în educa ia copilului la vârste mici sunt caracteristici critice ale unei parcurs educa ional de succes. Familia va fi încurajat s viziteze la rându-i sala de grup în orice moment. ce e voie üi ce nu e voie. .neîn elegeri.modul de a interac iona. La începutul vizitei. ca ele s poat fi rev zute dup ce dumneavoastr pleca i. chiar üi atunci când a i venit s v exprima i îngrijorarea în anumite privin e. Vizitele la domiciliu pot fi recompensatorii atât pentru educatoare cât üi pentru familii. Familia poate împ rt üi: .obiective specifice referitoare la copilul lor. Ele vor fi programate la momentele convenabile acesteia üi-i ofer educatoarei posibilitatea de a cunoaüte familia üi copilul în mediul lor propriu. Familia se bucur astfel de aten ia educatoarei üi vede cum educatoarea intr în contact comunica ional cu copilul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copiii au avantajul c prin asigurarea unor medii de dezvoltare consecvente din punct de vedere ale solicit rilor (üi la gr dini üi acas ). aüadar. Nu discuta i despre copil în prezen a acestuia decât dac este vorba despre laude sincere sau despre informa ii pozitive. Gazdele îüi pot imagina c o astfel de vizit ar putea însemna comunicarea unor veüti proaste. l sa i întotdeauna timp üi p rin ilor pentru a-üi exprima p rerile despre copii üi ideile lor. ce este bine üi ce nu este bine. încerca i s programa i vizita când tat l este acas . cine este el üi cum este el.

vizite. de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice üi motrice ale copiilor. în cea mai mare m sur . (Child’s Appeal) ! D -mi. antreprenoriale üi tehnice. o unitate de cerin e üi o unitate de ac iune când este vorba de interesul copilului. lucr ri din plastilina. üi o anumit abordare pozitiv üi democratic a rela iilor educative. 110 . Rolul educatoarei este acela de a discuta cu p rin ii copiilor. P rin ii por fi implica i nu doar in organizarea acestor eveniment. În pedagogia tradi ional . Aceste evenimente sunt prilejuri de a asigura o cît mai mare coeren între valorile üi practicile educa ionale promovate de gr dini üi familie. serb ri. lucr ri cu materiale din natur . colaborarea dintre cei doi factori educa ionali va r mâne f r rezultatele scontate. dac voi reuüi sau voi eüua în via te rog.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Alte modalit i de cultivare a parteneriatului gr dini -familie Întâlniri formale cu to i p rin ii desf üurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea gr dini elor üi asocia ia p rin ilor. picturi. Aceste obiecte se pot realiza în activit i de educa ie plastic üi practic (desene. În cadrul acestor întâlniri p rin ii trebuie implica i în luarea unor decizii menite s asigure securitatea copiilor. Activit i practice. üi mai nou. dar pot veni üi cu sugestii. z Cum comunic m eficient cu p rin ii MOTTO: „ Eu sunt copilul. Din suma provenit din vânzarea acestor obiecte se pot cump ra jocuri üi juc rii necesare dot rii centrelor. „ Din suflet-pentru suflet” . Tu ii în mâinile tale destinul meu. F r stabilirea unui sistem unitar de cerin e. stabilirea meniului zilnic corespunz tor pentru men inerea s n toas a copilului ü. te rog. educative pentru abilit i de comunicare. V suger m organizarea unor ac iuni ca: „ Tombola prim verii” . La serbare pot participa p rin i üi rude ale copiilor. Organizarea unor expozi ii cu vânzare de obiecte. de activit i. aceast tem era tratat sub denumirea de „colaborare dintre gr dini üi familie”. Participarea p rin ilor la excursii.colaje).a. Colaborarea dintre gr dini üi familie presupune o comunicare efectiv üi eficient . Tu determini. de a-i orienta c tre cunoaüterea activit ilor din gr dini üi sprijinul în desf üurarea cât mai eficient a acestora. exprim . Actualmente dimensiunile acestei rela ii sunt mai cuprinz toare datorit l rgirii conceptului de colaborare spre cel de comunicare prin cooperare. propuneri de teme. ca s pot fi o binecuvântare pentru lume”. acele lucruri care s m îndrepte spre fericire. prin conceptul de parteneriat care le cuprinde pe toate üi în plus. anivers ri. de a stimula comunicarea permanent cu aceütia. în sensul implic rii active üi al valoriz rii experien ei üi statutului fiec rui actor în egal m sur . Educ -m .

mai cald pentru a crea contextul necesar împ rt üirii de idei üi lu rii de decizii în comun. bucuriile. p strându-üi fiecare identitatea üi aportul în mod specific. ea devine parte integrant a activit ilor de zi cu zi. Modul cum interrela ioneaz p rin ii üi educatorii îüi pune amprenta pe formarea üi educarea copilului. cu atât mai mult sprijin pot primi copiii pentru a trece printr-o perioad educa ional încununat de succes. iar atunci când este vorba de decizii. mai apropiat. comunicarea gr dini -familie poate îmbr ca forme diferite cu rezultate diferite. . modalit ile de comunicare cu familia pot fi: . 111 .informale: este un mod de comunicare mai familiar. complexitatea actului educa ional.formale: este un mod mai oficial. care urm reüte obiective specifice ce privesc dezvoltarea copilului. de organizare sau îmbun t ire a colabor rii sau de educa ie parental . adresat în general tuturor p rin ilor. Astfel.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ea concepe cele dou institu ii sociale exprimându-se în schimburi de opinii üi în discu ii. scopurile üi grijile lor. • c familiile v vor împ rt üi informa ii cu adev rat personale üi este de datoria noastr . Când educatoarea consider comunicarea ca fiind indispensabil pentru succesul copilului. a educatoarelor. La copiii cu vârste între 3-6/7 ani este foarte important ca familia üi personalul gr dini ei s comunice liber üi deschis despre copii üi activit ile lor. a realit ii umane üi sociale contemporane üi sarcinile tot mai dificile c rora trebuie s le fac fa procesul educa ional fac s se identifice tot mai multe fisuri în rela ia amintit . administrative. Cu toate acestea. • s stabili i locuri special amenajate pentru a purta discu ii între patru ochi üi trata i întotdeauna informa ia primit ca fiind confiden ial . problemele specifice pe care acesta le întâmpin üi care necesit o atmosfer mai relaxat . Comunicarea cu familia presupune : • s aloca i timp suficient. crea i ocazii üi încuraja i familiile s discute cu dumneavoastr despre ideile. Gr dini a üi c minul p rintesc sunt strâns legate intre ele üi cu cât comunicarea între ele este mai eficient . uneori în scris. care urm resc scopuri generale. În func ie de scopul urm rit în cadrul parteneriatului cu familia. s le asigur m c ele vor fi strict confiden iale. Numeroasele studii au demonstrat c o rela ie bun între cele dou institu ii ale educa iei – gr dini -familie – este în avantajul dezvolt rii copilului la toate vârstele.

jocuri üi juc rii model pentru vârste diferite. fotolii. materiale produse de gr dini ca: programul educativ. Ca spa iu. rela iile copiilor etc. 112 . „Cum le ar t m copiilor noütri dragostea” . hrana. dezvoltarea. „Masa în familie”. • videotec care va aduna diferite filme educative. orarul zilnic. educa ia. „Minciuna la copii” etc. V recomand m urm toarele c r i üi broüuri educative: „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”. De aceea.) care s ofere o ambian pozitiv üi relaxant . Ele vor prezenta teme precum: s n tatea. programa. • câteva scaune în jurul unei mese de discu ii. desene üi lucr ri efectuate de copiii din grupe diferite sau în activit ile de zi cu zi. care dac este foarte activ poate prelua o parte din sarcinile CRP üi p rin ii pot amenaja üi organiza acest spa iu üi activit ile lui În cadrul CRP se pot organiza üi sus ine: ¨ activit i de informare Broüurile educative trebuie s aib un limbaj simplu. • mic bibliotec în care s fie expuse: c r i despre educa ie. Modul de prezentare trebuie s fie expresiv üi simplu pentru a atrage aten ia üi a exprima cerin ele necesare într-o manier cât mai atractiv . mese mici etc. „Cât üi cum privesc copii la TV”. materiale care îi pot interesa pe p rin i. inclusiv filme cu serb rile copiilor üi cu programul educativ propus de gr dini . Chiar dac de CRP r spunde o singur educatoare (de program) este bine ca el s fie în responsabilitatea tuturor educatoarelor care vor avea acces permanent üi periodic. clar üi concis. c r i pentru copii (modele) casete cu experien ele de înv are ale copiilor sau cu alte exemple de bune practici educa ionale etc. Programul activit ilor planificate este bine s fie stabilit împreun cu comitetul de p rin i. broüuri educative pentru p rin i. el trebuie s îndeplineasc toate condi iile pe care le impune mediul educa ional: s constituie un mesaj indirect c tre comunicarea cu familia. cu o tematic foarte variat .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare formal z Activit i organizate în cadrul Centrelor de Resurse pentru P rin i (CRP) CRP este un spa iu anume preg tit s asigure un mediu propice comunic rii optime üi pozitive dintre educatoare üi p rin i. în acest spa iu trebuie amenajate: • obiecte de mobilier pl cute üi func ionale (canapea. Tot la CRP din gr dini este bine s se g seasc : • ludotec în care p rin ii s g seasc men ionate cele mai utile juc rii pentru copiii de vârste diferite. creüterea.

„Reguli de polite e”. „Singur în camer ?”. Biblioteci cu sec ie de împrumut O rezerv special de c r i üi juc rii poate fi disponibil pentru p rin i. ideile p rin ilor despre aceasta. iar educatoarea va îmbun t i via a copilului prin „ educarea p rin ilor”. „Separarea”. Dac nu exist astfel de c r i. În general juc riile se pot împrumuta pentru dou sau trei s pt mâni. Unii membrii ai familiei pot alege ocazia unei întruniri cu familia pentru a face un schimb de informa ii privind creüterea üi dezvoltarea copilului. În urma desf üur rii acestor cursuri. se pretinde ca cei ce lucreaz cu grupuri de p rin i . educatoarea primeüte semnale importante despre felul üi calitatea educa iei din familie. Aceste cursuri sunt bazate pe un cadru teoretic strict. „Pedepsirea”. Pentru împrumutul c r ilor se pot folosi. Juc riile pot fi p strate în CRP. care fie le citesc la gr dini fie le împrumut . Programele de educa ie parental Aceste cursuri s-au n scut din ideea c educa ia p rin ilor în ceea ce priveüte comunicarea cu copilul este un element esen ial în via a de familie üi c în societatea româneasc contemporan este deosebit de necesar o asemenea interven ie. cartier. pentru ca al ii s le poat citi üi aprecia. Cu acest prilej pot fi invita i specialiüti din domeniul educa iei pentru a prezenta asemenea teme. „A spune NU üi a interzice”. „Pedepsele. P rin ii trebuie s aib posibilitatea s împrumute oricât de des doresc. date pe care p rin ii s le citeasc . P stra i o list cu semn turi sau buletine individuale pentru a ine eviden a celor care au împrumutat o juc rie üi eviden a datei când juc ria trebuie returnat . „Oboseala copilului în gr dini ”. „Autonomie versus dependen ” etc. iar citirea frecvent de povesti poate deschide gustul pentru literatur pentru întreg restul vie ii copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ activit i de educa ie parental Întâlnirile tematice cu p rin ii se organizeaz pentru to i p rin ii. Referatele. expunerile sau dezbaterile abordeaz anumite teme pedagogice. Prin intermediul lor se realizeaz propaganda pedagogic în rândul acestora.în special cu grupe de p rin i cu situa ii mai dificile s fie specialiüti. Înc perea destinat familiei ar putea con ine üi c r i de specialitate despre dezvoltarea copilului üi despre educa ia parental . Putem sugera p rin ilor s reflecteze asupra urm toarelor subiecte: „Acordarea aten iei”. „Imaginea de sine”. care uneori pot ajunge la situa ii ireversibile. Unele dintre ideile acestor p rin i pot fi scrise. de interes general. B taia”. „Igiena: semnifica iile ei” . „S üti i s -i spune i NU”. În plus. broüuri. 113 . pentru ca aceütia s le poat folosi acas pentru o perioad de timp. Toate aceste informa ii se noteaz . „Ignorarea”. educatoarea ar trebui s încerce s scrie câteva date simple despre dezvoltarea copilului. întreb ri cu privire la educa ie. s de in aptitudini üi profesionalism în folosirea materialelor. Acestea trebuie s fie la îndemâna p rin ilor. Lectura c r ilor pentru copii reprezint momente speciale de tandre e acas între p rinte üi copil. fiüe individuale). „Aprecierea” . care nu poate fi pus în aplicare doar din ce este con inut în materialele oferite (materiale vizuale. Propuneri de teme de dezbatere cu p rin ii: „Criza de împotrivire”. liste de eviden cu semn turi. Prin informarea üi educarea p rin ilor se pot preveni multe conflicte în via a de familie. „Frica de întuneric”. probleme üi situa ii tensionate în familie. la fel.

P rin ii sunt adesea foarte pricepu i în a repara diferite obiecte.a. ¨ activit i de voluntariat al p rin ilor ¨ activit i cu sponsori. z z Analiza caietelor sau mapelor cu produsele activit ii copiilor. Fireüte c familia trebuie s aib grij ca aceste materiale s nu se deterioreze. acele firme üi întreprinderi care pot sprijini cu resurse materiale programul educativ (De exemplu: o fabric de mobil poate oferi mici buc i de lemn. intervenind benefic în mecanismele care regleaz rela iile intrafamiliale. P rin ii pot primi informa ii despre copii üi pot vedea diferite obiecte pe care aceütia le-au realizat în gr dini . Activitatea lor ar consta din aranjarea juc riilor üi c r ilor. deci spune i-le c orice juc rie folosit în mod normal se poate strica üi orice carte se poate rupe. dar este de în eles c se pot întâmpla accidente. Consilierea familiei presupune üi ac iuni de informare.) z Întâlniri cu comitetul de p rin i. Se identific tot mai presant nevoia sprijinirii familiei în educa ie. la activit ile desf üurate. Comitetul de p rin i se alege la începutul fiec rui an ücolar. o fabric de sticl poate oferi oglinzi. ¨ activit i de consiliere Pentru a-üi exercita cu succes rolul în viata copiilor. rela ia dintre familie üi cadrele didactice este mai uüor de influen at üi poate determina efecte pozitive asupra copiilor. „Piticot”. aceasta este o cale prin care ei se pot sim i utili în activitatea gr dini ei. din verificarea listelor cu semn turi üi din trimiterea de note c tre familiile care se întâmpl s uite s returneze o juc rie sau o carte. familiile trebuie încurajate üi sprijinite prin ac iuni sociale specifice care favorizeaz derularea optim a rela iilor educa ionale. juc riile stricate üi c r ile rupte din sala de clasa üi din CRP ar trebui s fie reparate. deci de transmitere üi primire a unor cunoütin e. 114 . copil). în favoarea educa iei familiei üi a educ rii copiilor. În gr dini . Aceast interven ie socio-educa ional este constituit dintr-un complex de m suri care sprijin familia. m!”. Rolul acestuia este de a-i mobiliza pe to i p rin ii în vederea particip rii lor la diferite ac iuni ini iate de c tre educatoare la nivelul clasei sau unit ii. Rapoartele periodice pot prezenta unele rezultate ob inute în cadrul diverselor proiecte sau evenimente de tipul: „ Color m üi înv „Festivalul copiilor”. implicând în egal m sur to i membrii triadei (mam . de noile solicit ri asupra familiei cu copii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani üi. idei üi teze importante pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamiliala üi în rezolvarea situa iilor conflictuale. Dac e posibil. „Stelu ele dansului” . în prima adunare cu p rin ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Membrii familiei pot organiza üi men ine mici biblioteci cu sec ie de împrumut. de recunoaüterea comunic rii insuficiente dintre p rin i. „Sub semnul copil riei” ü. dar üi g sirea unor c i noi de comunicare üi colaborare între p rin i üi gr dini . pe de o parte. Juc riile deteriorate trebuie scoase din uz. tat . copii üi cadre didactice. pe de alt parte. Decizia de a realiza o cercetare cu aceasta tem a fost determinat . de a-i antrena în rezolvarea unor probleme social-gospod reüti. deoarece pot deveni periculoase. Este important ca familiile s nu-üi fac probleme în ceea ce priveüte aceste împrumuturi.

• opinii despre preocuparea curent a educatoarei. un bunic/o bunic s aib grij de copii cât timp p rin ii sunt la serviciu. Scrisorile de înütiin are trebuie s fie scurte üi lizibile. ale unui eveniment sau ale unor excursii. Aceasta permite copilului s aib un membru al familiei lui care cunoaüte noua lui lume. iar bunica. Se pot trimite ori de cate ori este nevoie. • cereri de materiale cu care p rin ii ar putea ajuta la realizarea unui proiect. Bunica poate participa cu pl cere la o activitate s pt mânal de g tit. ¨ „ Noti e üi observa ii” trimise la domiciliu de educatoare cu detalii despre activit ile preferate de copil. • informa ii care in de via a comunit ii. care sunt „transportate” înspre üi dinspre gr dini de c tre copil sau de c tre un membru al familiei. Într-o scrisoare de înütiin are se pot include: • anun uri ale unor întruniri.scrisori cu diverse anun uri ca: „ evenimente prezentate” . • note de mul umire pentru p rin ii care se ofer voluntari sau cereri pentru activit ile de voluntariat. Educatoarele pot utiliza: . Astfel se pot uüor aduce la cunoütin a educatoarei üi a familiei succesele sau schimb rile de comportament ale copilului. 115 . decorate de c tre copil. „ de re inut” etc. acesta poate fi un mod optim de a asigura fluxul unei comunic ri continue. împreun cu copiii.scrisoarea de înütiin are.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare informal cu p rin ii z Coresponden a scris cu p rin ii: ¨ Scrisorile reprezint o alt modalitate de comunicare cu familiile. în sala de grup . • sugestii despre activit ile care trebuie s se desf üoare acas . Tonul üi con inutul scrisorilor poate varia. ajungând s cunoasc mai multe despre activit ile din sala de grup . Se poate ca într-o astfel de familie. Reuüita este pentru formulare tip. mai ales dac familiile nu prea au timp s comunice astfel la gr dini sau dac nu au telefon.apeleaz la o abordare tematic . Este mai eficient s trimite i scrisori scurte în mod frecvent decât scrisori lungi la intervale rare. Trimi ând acas o astfel de scrisoare prin copil din dou în dou s pt mâni sau o dat pe lun v asigura i c toate familiile sunt informate substan ial. . Aceasta este o modalitate foarte nimerit în care familiile pot dialoga cu educatoarea. . pentru a descrie evenimente üi activit i petrecute în gr dini üi pentru a sugera diferite c i de aprofundare a acestor activit i la domiciliu. În cazul unui copil cu particularit i sau probleme specifice. poate comunica impresiile üi nout ile restului familiei. ¨ Carnetele de dialog Acestea circul între cas üi gr dini üi sunt foarte utile. Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete cu foi detaüabile. dezb tând activit i üi idei care detaliaz o anumit tem .

vor fi afiüate üi liste cu orarul zilnic. De exemplu. prin copil. s fie schimbat frecvent. ¨ Afiüierul pentru anun uri Afiüierele reprezint o alt modalitate prin care se comunic informa ii familiilor într-o manier informal .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Majoritatea programelor educa ionale care utilizeaz aceasta tehnica încearc s comunice cu familia prin intermediul carnetului de dialog cel pu in o data pe s pt mâna. Este întotdeauna mai uüor üi mai interesant s se alc tuiasc afiüierul printr-o munc de echip . Ele pot de asemenea s con in mul umiri adresate familiei pentru ceea ce a f cut pentru gr dini . Ele pot fi: anun uri ale diverselor întruniri. 116 . Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient daca educatoarea lucreaz cu copilul la un proiect anume care este apoi aprofundat acas . Mesajele trebuie s fie scurte üi clare üi s descrie o realizare a copilului. Aceasta tehnica func ioneaz foarte bine pentru familiile c rora le vine uüor s se exprime în scris. Schimbarea con inutului afiüierelor poate reprezenta o sarcin pl cut pentru educatoare. „ MAMA” Veni i s ne bucur m împreun . o nou deprindere sau un nou comportament. povestiri despre excursiile f cute sau fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. Pentru familiile care nu se pot acomoda cu aceasta tehnica alte sisteme pot func iona mai bine. produse artistice ale copiilor. dac un t tic deseneaz bine. care trebuie s se asigure de faptul c afiüierele sunt întotdeauna actuale üi interesante. Este important ca afiüierele sa fie frumos colorate üi pl cute la vedere. f când în aüa fel încât afiüierele s comunice atmosfera üi activit ile din sala de grup . liste cu instruc iuni pentru voluntari. Dac afiüierele sunt pline de date vechi sau arat dizgra ios familiile nici nu se vor uita la ele. biletele cu note despre comportamentul copilului sau despre alte aspecte importante. iar apoi expune i lucr rile executate pe afiüier. Folosi i-v creativitatea. V suger m urm torul mesaj: Dragi p rin i. Informa iile de pe afiüier pot fi adresate direct anumitor p rin i. ca de altfel üi con inutul. Familia apreciaz gestul educatoarei de a trimite astfel de mesaje üi se poate sim i încurajata s trimit la rândul ei mesaje educatoarei. note care trebuie semnate. ruga i-l s vin în sala de clas üi s deseneze sau s picteze împreun cu copiii. ¨ Scurte mesajele scrise Comunicarea dintre gr dini üi familie poate fi facilitat üi de transmiterea unei scurte note (a unui mesaj) c tre p rin i. Se pot prezenta üi informa ii legate de activit ile petrecute în gr dini . Informa iile de pe afiüier pot repeta sau accentua date deja men ionate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau mesajele scrise. cu p rin ii. Ruga i familiile s contribuie la elaborarea acestor afiüiere. De asemenea. V invit m s s rb torim împreun fiin a cea mai draga. aspectul lor trebuind.

• Informa ia trebuie redactat într-o form cât mai laconic . realizeaz colaje s. lucr ri ale copiilor ü.a.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Sfaturi utile pentru o optim utilizare a afiüierelor. „ûtia i c …”. La sfârüit povestesc cum au lucrat împreun cu copiii üi ce impresii au. V suger m expozi ii de genul: „Prima mea c rticic !”.a. Afiüierul poate cuprinde: 3 Gazeta p rin ilor poate avea rubrici de genul: „Avem nevoie de…”. Convorbirile cu p rin ii desf üurate la ora venirii üi cea a plec rii de la gr dini Programul înc rcat al p rin ilor cât üi un orar de lucru prelungit au drept consecin lipsa de timp liber a familiei. organizat pentru familii la gr dini . „ Ecopictura” etc. „V aducem la cunoütin c …”. eventualii colaboratori. Se duc în centrele de activit i üi aleg împreun cu copiii activit ile unde vor lucra în ziua respectiv . modeleaz . a unor fotografii üi lucr ri reprezentative. când copilul. coordonatorul proiectului/activit ii tematice. personal. Astfel. Astfel de proiecte ar putea fi: „Poveütile noastre preferate”. z Alegerea unei „zi a p rin ilor”. „La mul i ani. titlul proiectului/activit ii tematice. construiesc. 3 Popularizarea în rândul p rin ilor a unor proiecte/activit i tematice aflate în derulare. Emo iile üi pl cerea cu care se discut sunt impresionante. dintre educatoare üi familie au o mare importan . În doi este mai uüor üi mai amuzant. „Sugestiile dumneavoastr ne-ar fi de folos”. • Ruga i familiile s contribuie la elaborarea afiüierului. cum ar fi o not de mul umire la adresa unui anume p rinte care a ajutat la un anume proiect sau la o anume activitate. „Ast zi e ziua ta!”. Educatoarea poate dialoga (comunica) cu familia diminea a. „Mul umim pentru”. când aceütia sunt pentru câteva ore. deseneaz . este l sat la z 117 . • Afiüa i lucr rile copiilor. Copiii se simt mândri üi ferici i c demonstreaz p rin ilor lor cum se joac üi cum lucreaz ei în gr dini . • Reactualiza i cel pu in par ial informa ia de pe afiüier. ocaziile informale de dialog. • Plasa i inscrip iile la nivelul ochilor unui adult de în l ime medie pentru a uüura citirea textului. Totul se poate termina cu o comunicare extrem de eficient între gr dini üi familiile copiilor. „Alimentele-izvor de s n tate”. • Nu uita i c fiec rui om îi place s -üi vad scris numele üi s vad afiüate fotografii care îl reprezint pe el üi pe copilul lui. cu obiecte care nu le mai sunt de folos (pentru crearea unui mediu ambiant specific locuin ei) üi cu dona ii de juc rii de la copiii lor mai mari. ac iunile ce se vor desf üura. Prin afiüarea la loc vizibil a obiectivelor. „Înv m o poezie”. Se sugereaz alte modalit i creative pentru facilitarea comunic rii: „Un mic dejun duminica”. În urma acestei ac iuni p rin ii pot contribui dup posibilit i. P rin ii se familiarizeaz üi cu acele juc rii care dezvolt creativitatea üi antreneaz capacit ile fundamentale vârstei. orarul zilei. • Afiüa i mesaje adresate direct. De aceea. informa ii despre activit ile tematice. copil rie! ”. 3 Amenajarea unor expozi ii se realizeaz în urma desf üur rii anumitor activit i. Aici apar: data unor întruniri. cu grij s prezinte tuturor p rin ilor toate lucr rile realizate de copiii lor. alte informa ii utile pentru p rin i. • Desemna i dou persoane care s se ocupe de întocmirea afiüierului. copii.

un alt copil. de implicarea întregii societ i civile. uneori. aceste momente nu sunt propice pentru discutarea neliniütelor educatoarei sau problemelor cu care copilul se confrunt în perioada respectiv . Serviciile de educa ie timpurie se adreseaz tuturor p rin ilor. de acceptul üi sus inerea p rin ilor copiilor integra i. dar dezvolt un comportament diferit de cel al majorit ii oamenilor… Principiul fundamental al educa iei incluzive – înv mânt pentru to i. Acesta este. üomeri afla i în pragul s r ciei. despre progresele copilului. în locul copilului furat. de zân . mai ales a resurselor umane. precum üi de nivelul de rela ii care se formeaz üi se dezvolt la nivelul clasei integratoare. 118 . bolnavi cronici. amintind de asemenea diferite aspecte legate de întruniri ulterioare cu familia sau de programul s pt mânal. z Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor Se zice c . În mod special. p rin i s raci. copiii cu performan e superioare üi supradota i etc). Pentru a asigura un timp special acestor dialoguri familiare cu familiile este nevoie ca orarul s lii de clasa s fie flexibil. toleran üi respect fa de to i copiii. ci üi necesar . acesta fiind de fa . • p rin i afla i în situa ii critice ce influen eaz exercitarea responsabilit ilor lor parentale üi prezint risc crescut pentru creüterea üi dezvoltarea copiilor: divor a i. foarte frumos. cutume. dar üi o realitate care câütig adep i üi se materializeaz în experien e üi bune practici de integrare/incluziune. p rin i vitregi. p rin i adoptivi. precum üi informa ii privind tot ceea ce pân în momentul includerii în înv mântul de mas a copilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuia (incluzând necesit i de ordin fizic üi/sau psihic. având ca scop exploatarea resurselor existente. Acestea sunt momentele când educatoarea poate comunica familiei am nunte despre activit ile zilei. handicapuri. pentru a sus ine participarea la procesul de înv mânt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit i” (MEN & UNICEF. p rin i singuri/familii monoparentale. Integrarea/incluziunea sunt sus inute de existenta unui cadru legislativ flexibil üi realist. de obicei. zânele fur copiii oamenilor üi las . rela ia gr dini ei cu p rin ii copiilor cu CES este nu numai benefic . tulbur ri üi dificult i specifice. 1999). • p rin ii copiilor cu cerin e educative speciale (deficien e. bazat pe empatie. Practicile incluzive vizeaz întâmpinarea nevoilor specifice unor anumite categorii de p rin i: • p rin i cu origine socio-economic defavorizat . „Educa ia incluziv presupune un proces permanent de îmbun t ire a institu iei ücolare. Pentru un astfel de scop este bine s se stabileasc o întrevedere special . P rin ii pot fi parteneri la educa ie pentru c ei de in mai multe informa ii despre copiii lor. üi dup amiaza. factori motiva ionali etc). când copilul este luat üi dus acas . de interesul üi disponibilitatea cadrelor didactice.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani gr dini . Beneficiarii acestui tip de parteneriat sunt p rin ii üi copiii. împreun cu to i – constituie un deziderat. ea furnizând informa ii privind specificul dizabilit ii copilului. Totuüi. Integrarea copiilor cu cerin e speciale în programul gr dini ei este facilitat de realizarea parteneriatului între p rin i üi gr dini .

. m împreun ” . • pentru comunitate: . Este clar faptul c pentru a realiza un parteneriat la nivelul interven iilor timpurii asupra copiilor trebuie s p rin ilor üi c deciziile trebuie preg tite cu grij üi împreun . p rin ii în situa ii normale. . îüi dezvolt autonomia. . aprecierile adul ilor cu privire la activitatea lor pentru p rin i.ajut la dezvoltarea solidarit ii üi toleran ei comunit ii.temporar au nevoie de sprijin. dar care: . „ 119 .descoper noi tehnici de înv are pentru a veni în ajutorul copiilor care întâmpin dificult i. le apar sentimente de bucurie üi satisfac ie.tulbur ri de comportament.previne üi reduce problemele sociale ale comunit ii üi societ ii. .au nevoie de perfec ionarea practicilor üi schimbarea percep iilor despre educa ie în general üi despre copilul lor în special. „ To i copiii trebuie s vin la gr dini ” . simt interesul.eüec ücolar. pentru comunitate. afec iunea. V suger m urm toarele proiecte ce s-ar putea derula: „ S -i cunoaütem pe ceilal i üi s înv S fim uni i ca o familie” . copiii cap t încredere în ei.avantaje financiare pe termen lung deoarece educarea copiilor în clase integrate cost mai pu in decât în ücoli speciale. .devin mult mai implica i în educa ia copiilor lor. • Munca în parteneriat este üi în avantajul copilului üi în interesul acestuia: • permite o organizare mai bun a întregului demers educativ-recuperator.resimt nevoia unei inform ri periodice.stabilesc prietenii üi rela ii de ajutor cu ceilal i p rin i. . maturizare etc. fie suficiente informa ii la îndemâna Avantajele promov rii incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor: • pentru p rin i: . • colaborarea üi comunicarea permanent între partenerii adul i constituie un model de comportament üi pentru copii. . • din punct de vedere afectiv.dificult i üi tulbur ri de înv are. aten ie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • p rin ii copiilor care întâmpin dificult i de adaptare ücolar respectiv: . . • pentru cadrele didactice: . pentru cadrele didactice.copiii devin participan i ai comunit ii üi contribuie la bunul mers al acesteia.

îi informeaz despre valorile promovate în aceste institu ii specializate în educa ia celor mici. deficien e în plan administrativ ce se vor schimba o dat cu schimbarea sistemului de alocare a fondurilor.responsabilitatea s fie împ r it între p rin i üi educator. creüte üi se dezvolt într-un mediu comunitar variat. M refer la implicarea lor în derularea unor parteneriate care s conduc la îmbun t irea condi iilor de desf üurare a procesului educa ional üi la creüterea calit ii acestuia. În fapt este o responsabilitate pe care o au diferitele institu ii de a contribui la efortul educativ üi de a sprijini gr dini a. . direc ionarea unor activit i. necunoscut pentru el. dar üi din partea educatoarelor o üi mai mare implicare. „ Eu üi ceilal i” . z Parteneriate cu p rin ii Parteneriatele cu familia coopteaz p rin ii ca parteneri în procesul educativ.p rin ii s fie privi i ca participan i activi care pot aduce o contribu ie real üi valoroas la educarea copiilor lor. . „ P rin i üi copii” . Pentru realizarea parteneriatului cu p rin ii este esen ial ca: . Exemple de parteneriate: „ Eu sunt unic” . Cu sprijinul acestora educatoarea îüi poate manifesta disponibilitatea de colaborare în cele mai diverse domenii. colaborare.p rin ii s fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiii lor. „mul umim pentru…” . fotografii sau prin cuvinte de mul umire cum ar fi: „mul umim sponsorilor noütri ” . s -i antreneze în acest domeniu. slaba diversificare a dot rilor. cooperare. z 120 . Parteneriate cu comunitatea Copilul vine în contact cu persoane diferite. De aceea este nevoie ca membrii comunit ii s fie antrena i în luarea unor decizii. Aceste dificult i pun în evident nevoia de sprijin din partea comunit ii. dar üi prin modalit i directe: sprijin.s se valorifice aceste informa ii üi s se utilizeze în completarea informa iilor profesionale. s valorifice üi s fac cunoscut contribu ia lor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Triada gr dini –familie–comunitate La nivelul înv mântului preücolar se înregistreaz câteva dificult i: resurse financiare alocate mult prea mici pentru nevoile existente. Pentru educatoare este foarte important s identifice acei p rin i sau factori de comunitate care pot sprijini. care s stabileasc pun i de colaborare cu diferi i actori din comunitate. valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere. . .s se recunoasc üi s se aprecieze informa iile date de p rin i referitoare la copiii lor. Fiecare institu ie din comunitatea apropiat copilului poate influen a formarea üi instruirea acestuia prin modalit i indirecte. remedierea unor aspecte negative. formându-i ca beneficiari direc i ai achizi iilor de ordin educa ional ale propriilor copii. Specificul cultural. Popularizarea sponsorilor se face la loc vizibil prin nominalizare.

121 . ce creeaz oportunit i de cooperare. dup cum vizeaz üi îmbun t irea preg tirii profesionale a cadrelor didactice prin activit i organizate în ücoal üi gr dini . consultare. nehot rârea lor cu privire la înscrierea copiilor la ücoal . experien a cadrelor üi baza materiala a unit ilor implicate. care constituie un partener necesar în creüterea üi dezvoltarea tuturor membrilor comunit ii üi la care familia face cel mai des apel. dezorientarea p rin ilor în ce priveüte cerin ele scolii. carti.a. ¨ Colaborarea cu institu ii sanitare. „Datini üi obiceiuri la români” . comunicare. ücoala. „Doamne. neconcordan a de cerin e.dotarea unit ilor de înv mânt cu mobilier üi alte materiale necesare. Acest parteneriat se naüte dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: rela ia sporadic dintre ücoal üi gr dini .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu prim ria Aceasta institu ie se poate implica în activit i didactice üi de distrac ie pentru copii cum ar fi: . urm reüte g sirea celor mai eficiente c i pentru a asigura adaptarea copiilor cu vârste între 3-6/7 ani la noua etapa din via a lor. a nevoilor resim ite de ambii parteneri s-a stabilit un acord între unit ile de înv mânt implicate. copil rie!”. ¨ Colaborarea cu biserica face ca aceasta s promoveze valorile moral-religioase care sunt un punct de reper important în educa ia moral üi comunitar a copilului. .finan area unor ac iuni colective: concursuri cu prilejul zilei de 1 Iunie. „Ur ri de Anul Nou” . se subliniaz tot mai intens ideea parteneriatelor educa ionale. conlucrare în vederea atingerii unui scop comun. În urma consult rilor reciproce. „La drum mici pietoni!” ü.a. necunoaüterea suficient a prevederilor celor dou institu ii. Exemple de ac iuni comune cu prim ria: „La mul i ani. Exemple: „Copii frumoüi üi s n toüi” . Exemple: „În Tine cred”.înotul sau gimnastica. Parteneriatul între cele dou institu ii de înv mânt.între inerea üi repara ia localurilor de înv mânt. ¨ Colaborarea cu ücoala Parteneriat gr dini –ücoal În cadrul ac iunii de reformare a sistemului de înv mânt üi reaüezare a lui pe baze moderne. .a. juc rii. valorificând cunoütin ele. În urma acestor ac iuni copiii pot fi r spl ti i cu dulciuri. „Fructe üi legume de vitamine pline” ü. V suger m realizarea parteneriatului: „Paüi spre succesul ücolar” . ¨ Colaborarea cu poli ia Ajut în educa ia preventiv üi cultivarea comportamentelor prosociale. . diplome üi altele. vino mai aproape” ü. cu ocazia s rb torilor de iarn . Exemple: „ Înv m s circul m corect”. „Artiüti în devenire” . echipament informatic.

Scopul fundamental al consilierii ücolare este sprijinirea clientului (copil. Principalele componente ale acestei forme de sprijin reprezint : 1. cât üi de orientarea teoretic a consilierului. fiecare grup poate ad uga în album anumite informa ii. dac exist sponsori. fotografii cu întreprinderile economice care au sprijinit material gr dini a. fiind constituit din elemente de educa ie aplicate individului înc din copil rie în vederea devenirii unui bun partener de cuplu üi bun p rinte. s se în eleag atât pe sine însuüi. cadru didactic) pentru ca acesta s fie capabil s se ajute singur. obiectivele generale üi particulare urm rite. fotografii cu aspecte de la activit ile din gr dini . ûi alte elemente care s particularizeze unitatea respectiv . ¨ Colaborarea cu mass-media ca sprijin al programelor educative. imagini üi idei în sensul valorilor educa iei. Ea se deosebeüte de consilierea cuplului. inându-se seama de coresponden a dintre competen ele personale üi activit ile prestate. orice contribu ie va fi negociat üi contractualizat prin precizarea rolului. inclusiv cu cele la care iau parte üi p rin ii sau reprezentan i ai comunit ii. inova iilor üi reformei. Trebuie încurajate ac iunile de voluntariat. personalul didactic üi nedidactic. care se refer la p strarea rela iilor maritale üi rezolvarea diferitelor situa ii de criz între p rin i. Dac este vorba de realizarea unui album acesta poate purta numele gr dini ei üi poate prezenta un simbol/emblem care s reprezinte gr dini a. Consilierea educativ a familiei sau consilierea familial care se refer la un set de ac iuni preventive üi directe de sprijinire a membrilor familiei în îndeplinirea rolului acestora în creüterea. ¨ Oferta educa ional a gr dini ei unde se cuprind date de baz privind programul educativ üi administrativ. ¨ Colaborarea cu cabinetele de asisten psihopedagogic Consilierea are la baz unitatea triadic familie-gr dini -copil. îngrijirea üi educarea adecvat a copiilor lor. p rinte. În acelaüi sens. are üi un caracter preventiv. În procesul de consiliere se încearc provocarea unei schimb ri voluntare în atitudinile üi comportamentul celui consiliat. ca form de participare la via a societ ii üi de promovare a voluntariatului üi a activit ii în favoarea rezolv rii problemelor sociale. cât üi realitatea înconjur toare. precum üi a obliga iilor celor dou p r i. ¨ Colaborarea cu parteneri priva i care pot sprijini material unit ile de înv mânt üi anumi i copii (ajutoare). Educa ia familiei üi educa ia p rin ilor se adreseaz în principal p rin ilor üi prevede înt rirea rolurilor acestora în ac iuni în favoarea educa iei üi p str rii coeziunii familiei. 122 . Strategiile utilizate în acest sens depind atât de scopurile clientului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu asocia iile nonguvernamentale. dar üi a unor percep ii. a limitelor de competen . 2. urm rind o educa ie eficient üi o dezvoltare optim a personalit ii copilului prin armonizarea celor trei termeni ai rela iei triadice. promovare a ideilor noi.

Sunt ac iuni proiectate profesional. Beneficiarii parteneriatelor educa ionale: . capacit i üi competen e parentale üi familiale. Din experien se trage concluzia urm toare: colaborarea familie-gr dini -comunitate este benefic üi cu rezultate deosebite atât pentru implicarea p rin ilor dar üi pentru membrii comunit ii care îüi dau silin a s se integreze în atmosfera gr dini ei üi s se împrieteneasc cu copiii. Se recunoaüte faptul c deciziile. consilieri educa ionali. Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creüte.cadrele didactice üi profesioniütii în domeniul ocrotirii üi educ rii copiilor. sau psihopedagogi educa ionali) care îüi propun s sprijine familia. 123 . ac iunile üi rezultatele educa iei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de op iune dintre mediile responsabile: familie-gr dini -comunitate. atitudini.copiii. . realizate de specialiüti (consilieri psihopedagogi. se dezvolt üi este educat copilul constituie o cerin a educa iei de azi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Consilierea familiei üi consilierea parental se adreseaz familiilor cu copii. Preocup rile vizeaz constituirea unor deprinderi. .p rin ii.

V.Y. M. Consilierea üi educa ia p rin ilor. 2002.C. Activit i bazate pe inteligen e multiple.E. Badea.E. Sawyers.C. Vr ümaü. Educa ia pentru ütiin în gr dini a. pag. S. Editura Aramis. E. Washington D. . Kaufmann. D.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Bibliografie: 1.. 124 . E. Bucureüti. 2002 3. . . Hansen. Viorica. Strategii üi programe. . . 2004 4. G. Ghergu . M. Livia Trif. Kate Burke Walsh. 7. . N. . Alecu. . 2002 *** Cum s devenim p rin i mai buni. Centrele de resurse pentru p rin i din înv mântul preücolar. Janet K. Play in the Lives of Children. Cosby S. 2000. traducere üi adaptare: Lumini a Costache. 8. Gongea.A. G. Alois. 1988.. . Crearea claselor orientate dup necesit ile copilului 5.P. Ruiu. Kirten A. Roxane K. Psihopedagogie special . Polirom. Bucureüti.. . Bucureüti. Preda. Rogers. Neam u. Preda. Bucureüti. Ionescu. Brenda Padina üi Cezar Iliescu-Halt 6. Educa ia p rin ilor. Editura Mark Link. Bunescu. Iaüi. E. 1997 2. Ciucureanu. Cristina. Breban. 2000. Editura Reprograph. Editura Compania. Editura Lumen. G.6.D. Craiova.

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 125 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 126 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 127 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 128 .

.

ghid bune pra de ct i ci .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful