MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învãþãmântul Preuniversitar

ghid de bune practici
2008 pentru educaþia timpurie a copiilor între 3 - 6/7 ani

GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU

EDUCA IA TIMPURIE A COPIILOR ÎNTRE 3-6 / 7 ANI

Mul umim Gr dini ei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe. 1-Videle üi Gr dini ei Waldorf-Pucioasa. 3 Step by Step-Tulcea. Gr dini ei nr. 2 . Gr dini ei cu Program Prelungit nr. pentru amabilitatea de a oferi poze pentru ilustrarea prezentului ghid. CERCET RII ûI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv mântul Preuniversitar Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani a fost realizat în cadrul Proiectului pentru Educa ie Timpurie Incluziv .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCA IEI. din cadrul Programului de Incluziune Social cofinan at de Guvernul României üi Banca Mondial .

.

.

exist experien acumulat . . reguli. Cu cât ne vom apropia mai mult de el üi îl vom în elege mai bine.de a oferi sprijin în aplicarea cerin elor Curriculumului Na ional.de a crea o perspectiv comun üi unitar în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvolt rii üi educa iei copilului în perioada timpurie. cu atât vom înv a mai multe despre ceea ce ar trebui s facem pentru a-l ajuta s creasc üi s se dezvolte la nivelul întregului poten ial de care dispune. Succesul educa iei se bazeaz pe adaptarea demersului educa ional la nevoile individuale ale fiec rui copil. Ghidul are ca reper primordial COPILUL! Tot ceea ce ütim.de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnic . cu scopul primordial de a-l ajuta s se dezvolte deplin.de a promova practicile educa ionale care stimuleaz üi sus in dezvoltarea copilului. Ultimele cercet ri au demonstrat üi argumentat modul în care trebuie abordat aceast perioad de vârst insistând pe practicile adecvate de îngrijire üi educa ie a copilului mic. teorii bazate pe cercet ri noi. 5 . principii. Ideea central este aceea c fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezint punctul de plecare în toate deciziile luate în privin a lui. valori. practici confirmate care üi-au demonstrat în timp eficien a. În educa ie nu exist re ete. credem üi gândim despre copil se reflect în tot ceea ce facem pentru el.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani CUVÂNT ÎNAINTE Copil ria timpurie reprezint cea mai important perioad din via a unui individ prin consecin ele durabile pe care le are asupra dezvolt rii ulterioare a acestuia. . . Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezint un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucreaz cu copiii de vârst timpurie cu scopul: . idei.

cele trei domenii clasice în psihologie. oricât de simple sau complexe ar fi. Se ütie c orice teorie devine steril dac nu este înso it de practica ce îi poate confirma valoarea. Este un proces ordonat continuu în care copilul dobândeüte cunoütin e. influen eaz ritmul üi calitatea dezvolt rii copilului – de aici diferen ierea atât de semnificativ a dezvolt rii copilului. achizi ioneaz deprinderi. Conceptul conform c ruia copilul este un tot unitar are la baz principiul acceptat pe larg c toate domeniile creüterii üi dezvolt rii umane sunt legate între ele. valorizarea sinelui (cultivarea respectului fa de sine. În prezent. adaptabile. dezvoltarea rela iilor cu semenii bazate pe respect. Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate. iar toate deprinderile. socio-emo ional. au fost explicitate üi completate. a stimei). încredere. Respectarea drepturilor fiec rui copil. Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practic .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Cunoaüterea creüterii üi dezvolt rii copilului este absolut necesar pentru în elegerea fiziologiei üi patologiei vârstei. dar üi finalit ile educa iei în perioada copil riei timpurii.necesitatea respect rii unicit ii fiec rui copil prin adaptarea educa iei la nevoile. preocup rile de conceptualizare cât mai comprehensiv a dezvolt rii copilului au condus spre definirea acestor domenii având ca reper atât psihologia dezvolt rii. aceste domenii ale dezvolt rii copilului sunt prezentate üi constituie direc ii prioritare în aplicarea curriculumului. pe plan interna ional. se autodefineüte în raport cu sine üi cu ceilal i. conturând universul teoretic al educa iei timpurii. cognitiv. asigurarea egalit ii üanselor la educa ie. Ele sunt procese complementare. . polite e. dezvolt comportamente adecvate. Acestea sunt: 6 . Astfel. colaborare. În curriculumul pentru educa ia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. Sunt prezentate numeroase argumente care sus in: . onestitate sunt aspecte care stau la baza elabor rii acestui ghid. interesele üi ritmul individual de dezvoltare a copilului. principiile de baz care trebuie respectate în abordarea integrat a copilului. precum üi în plan cognitiv üi socio-emo ional. toleran . Nici unul din aspectele dezvolt rii nu se manifest de sine st t tor. Sunt numeroase modalit i de clasificare a domeniilor dezvolt rii (cea mai r spândit fiind cea a lui Bloom). reflect intercorelarea abilit ilor. al s n t ii. domeniul fizic (psihomotor). Creüterea se refer la schimb rile specifice de ordin fizic üi creüterea în dimensiune. unici în cazul fiec rui copil.avantajele abord rii holiste (globale) a copilului acordându-se aten ie în egal m sur dezvolt rii acestuia atât în plan fizic. Dezvoltarea este definit ca sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe üi mai detaliate. perspectiva psihopedagogic actual privind educa ia copilului mic. Factorii ereditari üi de mediu. precum orice practic devine improviza ie dac nu este sus inut cu argumente ütiin ifice.

Interac iunile sociale mediaz modul în care copiii se privesc pe ei înüiüi si lumea din jur. comunicare oral si scris . Dezvoltarea emo ional vizeaz îndeosebi capacitatea copiilor de a-üi percepe üi exprima emo iile. Dezvoltare social : Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu adul ii Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu copiii de vârst apropiat Acceptarea üi respectarea diversit ii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emo ional : Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emo ional Dezvoltarea expresivit ii emo ionale 3. care influen eaz decisiv procesul de înv are. Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii: Dezvoltarea capacit ii de ascultare si în elegere (comunicare receptiv ) Dezvoltarea capacit ii de vorbire üi comunicare (comunicare expresiv ) Dezvoltarea premiselor citirii üi scrierii: Participarea la experien e cu cartea. a comunic rii (cuprinzând abilit i de ascultare. crucial pentru acest domeniu. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii – vizeaz dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. asocierea sunet-liter Conütientizarea mesajului vorbit/scris Însuüirea deprinderilor de scris. precum üi dezvoltarea conceptului de sine. dar üi coordonarea. gramaticii. nutri ie. dar üi a în elegerii semnifica iei mesajelor). de a în elege üi a r spunde emo iilor celorlal i. dezvoltarea senzorial . Dezvoltare fizic : Dezvoltarea motricit ii grosiere Dezvoltarea motricit ii fine Dezvoltarea senzorio-motorie S n tate üi igien personal : Promovarea s n t ii üi nutri iei Promovarea îngrijirii üi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal 2. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo ional – vizeaz debutul vie ii sociale a copilului. capacitatea lui de a stabili üi men ine interac iuni cu adul i si copii. cum sunt s ritul. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj 7 . alergarea. În strâns corela ie cu conceptul de sine se dezvolt imaginea despre sine a copilului. DOMENIUL Dezvoltarea fizic . practici de men inerea s n t ii si securit ii personale. al turi de cunoütin e üi practici referitoare la îngrijire üi igien personal .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. cunoaüterea üi aprecierea c r ii Dezvoltarea capacit ii de discriminare fonetic . nonverbal si verbal ) üi preachizi iile pentru scris-citit üi înso eüte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. pân la miüc ri fine de tipul realiz rii desenelor sau modelarea). sintaxei. s n tate üi igien personal – cuprinde o gam larg de deprinderi üi abilit i (de la miüc ri largi.

precum üi la atitudinea sa în interac iunea cu mediul üi persoanele din jur. Dezvoltarea gândirii logice üi rezolvarea de probleme Cunoütin e üi deprinderi elementare matematice. Domeniul include abilit ile de gândire logic üi rezolvare de probleme. dar stabileüte mai greu rela ii cauzale între fenomene. în elegerea modelelor. 8 . opera ii. Curiozitate üi interes Ini iativ Persisten în activitate Creativitate Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvolt rii normale a copilului üi sunt utilizate pentru a descrie evolu ia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvolt rii. Ideea care str bate ghidul. care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate üi permanente legate de abilit ile copilului üi comportamentul lui. Spa iul. în afara deprinderilor si abilit ilor men ionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de stimulii pe care-i întâlneüte copilul üi de posibilit ile de înv are oferite de mediul educa ional. dincolo de caracteristicile lor fizice. este c înv area üi dezvoltarea copilului la vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectiv integrat . reprezent ri numerice. m surare) Cunoaüterea üi în elegerea lumii (lumea vie. forme geometrice. Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme. îndeosebi prin exemplele üi recomand rile prezentate. În elegerea fiec rui domeniu al dezvolt rii contribuie la conturarea „portretului” copilului. altul are capacitatea de a rela iona foarte uüor. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv – a fost definit în termenii abilit ii copilului de a în elege rela iile dintre obiecte. P mântul. dar vorbeüte mai târziu. evenimente üi persoane. cunoütin e elementare matematice ale copilului üi cele referitoare la lume üi mediul înconjur tor. modul în care abordeaz sarcinile üi contextele de înv are.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. concepte de spa iu. DOMENIUL Capacit i üi atitudini în înv are – se refer la modul în care copilul se implic într-o activitate de înv are. metode ütiin ifice) 5. cunoaüterea üi în elegerea lumii: Reprezent ri matematice elementare (numere. fenomene. obiecte. proiectarea de unit i tematice care integreaz obiectivele cadru ale tuturor domeniilor de experien iale prin sarcinile üi materialele utilizate. Aceast idee este promovat de: • Abordarea integrat a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experien iale care vizeaz toate domeniile de dezvoltare men ionate în curriculum.

siguran . promovarea üi sus inerea unei noi perspective asupra educa iei copiilor de 3 – 6/7 ani. Gradarea progresiv de la teorie la practic de-a lungul întregului ghid a avut ca scop unic argumentarea necesit ii promov rii activit ii integrate la vârstele timpurii. Parteneriatul dintre gr dini – familie – comunitate conduce spre abordarea integrat a înv rii üi dezvolt rii copilului în func ie de necesit ile üi cerin ele individuale ale sale. iubire! Gândit s fie prietenos üi folositor în acelaüi timp. dorin a üi nevoia de joc. atât teoretice cât üi practice. asigurându-i protec ie. dorin a üi nevoia de miücare. ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactic de zi cu zi. încurajare üi. mai presus de toate. Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare. cooperare prin modul de evaluare üi planificare a programului zilnic. Copilul înva f când! S -i oferim toate oportunit ile de a înv a. 9 . Noi trebuie s fim preg ti i üi convinüi c prin interven iile noastre educative stimul m dorin a üi nevoia de cunoaütere.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • • • Corelarea domeniilor de dezvoltare üi a celor experien iale cu tipurile de activit i proiectate üi cu centrele de activitate organizate în sala de grup . dorin a üi nevoia de explorare. descoperire. dorin a üi nevoia de a se exprima în forme cât mai variate. Organizarea mediului de înv are care s permit dezvoltarea liber a copilului üi s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrat în cadrul activit ii copilului în gr dini . s ofere informa ii de ordin general dar üi repere importante.

Obiectivele generale ale educa iei timpurii Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie. care se centreaz atât pe dezvoltarea fizic . pornind de la familie. a abord rii z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea individului Educa ia timpurie este prima treapt de preg tire pentru educa ia formal üi se adreseaz copiilor de la naütere la 6-7 ani. În aceast perioad educa ia este un proces holist. a comunica oral üi scris). Educa ia timpurie încorporeaz ideea c vârstele mici constituie baza personalit ii. oferind condi ii specifice pentru dezvoltarea deplin . creüterea. dezvoltarea üi înv area copiilor de la naütere pân la intrarea în ciclul primar (formal. institu ii de educa ie pân la comunitate. informal. gândire. s n tate üi nutri ie). nutri ia üi igiena. în func ie de evolu ia individual üi de vârst a acestora. sim ire üi interac iune al copilului cu persoanele üi obiectele din lumea înconjur toare devine din ce în ce mai complex. o dimensiunea socio-emo ional (abilitatea de a interac iona cu lumea din jur üi de a tr i emo ii sentimente adecvate). o dimensiunea fizic / motorie (abilitatea de miücare üi coordonare. a reflecta. social . Conform Raportului de monitorizare global a Educa iei pentru To i (2007). a asculta üi a în elege. 10 . a judeca. nonformal). iar pentru reuüita educa ional a copilului e necesar s fie antrena i to i agen ii cu influen e asupra copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 1. incluzând s n tatea. Copil ria timpurie z z z z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea invidului Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii üi contribuie la perspectiva integrat înv rii üi dezvolt rii. cât üi pe cea cognitiv . • Dezvoltarea reprezint un proces continuu de schimbare în cadrul c ruia nivelul de miücare. socio-emo ional üi const în activit i üi experien e care influen eaz dezvoltarea plenar a copilului. dezvoltarea cognitiv . o dimensiunea cognitiv (abilitatea de a gândi. fizic üi emo ional a lor. • Dezvoltarea este un proces multidimensional. educa ia timpurie sprijin supravie uirea.

care schimb echilibrul dintre riscuri üi factorii protectori. Copiii sunt participan i activi la procesul de dezvoltare a lor. precum üi prin contexte culturale semnificative. Dezvoltarea poate fi influen at în copil ria timpurie prin interven ii eficiente. atunci când mediul educa ional üi interac iunea adult-copil promoveaz calitatea üi incluziunea. Rela iile umane üi impactul lor asupra individului constituie elementele unei dezvolt ri s n toase. repeten ie sc zut ). joc. - 11 . se schimb percep ia celorlal i asupra poten ialului copilului. Dezvoltarea copiilor se produce pe c i individuale. Educa ia timpurie dezvolt abilit ile sociale ale copiilor. De aceea educa ia timpurie are în vedere aceast perioad fundamental pentru dezvoltarea creierului. distincte din punct de vedere conceptual dar interdependente organic. Timpul în care copilul trece prin experien e proprii are importan . lingvistice. conducând la preven ia unor probleme sau deficien e. de a-üi dezvolta capacit ile de rela ionare. • ¨ Repere cheie privind dezvoltarea Dezvoltarea uman este determinat de interac iune dinamic üi continu a factorilor biologici üi a experien ei. lucrurile din jur. asupra carierei sale ücolare (note mai mari. comunicare va manifesta dorin a üi încrederea de a înv a repede. cognitive. sociale. reflectând dorin a proprie fiin ei umane de a explora üi st pâni mediul. se îmbun t eüte abilitatea intelectual a copilului pe termen scurt. independent de mediul de provenien . emo ionale ale copilului. Copiii dobândesc atitudine pozitiv üi motiva ie pentru activitatea ücolar . traiectoria lor este caracterizat prin continuitate üi discrepan e.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea este un proces integrator. dar el r mâne vulnerabil în fa a riscurilor üi este predispus s accepte influen ele protectoare din primii ani de via pân la maturitate. solicit o aten ie asupra “copilului în întregime”. Un copil care se bucur de aten ie. Dac un copil se confrunt cu st ri de stres emo ional üi nu poate face fa stresului vor fi afectate capacit ile lui de a se dezvolta fizic üi de a înv a. Cultura influen eaz toate aspectele dezvolt rii umane üi este reflectat în tradi iile üi regulile de creütere a copiilor. Formarea abilit ilor de autoreglare constituie piatra de temelie în dezvoltarea copiilor mici sub toate aspectele. ce determin progresele în formarea capacit ilor fizice. copiii trecând prin procese succesive de asimilare üi acomodare. r bdare. se influen eaz üi se dezvolt simultan. toate dimensiunile dezvolt rii sunt interdependente. ¨ Efectele pozitive ale educa iei timpurii Educa ia timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ilor copilului. atât pentru progresul s u imediat cât üi pentru viitorul s u. Tot ce se întâmpl în primii ani de via ai copilului este esen ial. se afl într-o strâns determinare üi rela ionare reciproc . Toate modific rile ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la baz interac iunea acestuia cu oamenii. grij . Aceast interac iune dintre dimensiuni.

peste 11 ani. În concluzie. Dezvoltarea üi înv area sunt constante. universale. cuprins între 6/7 – 10/11 ani. Cunoaüterea noului activeaz procesul de asimilare üi acomodare. educa ia timpurie îüi pune amprenta pe tot parcursul vie ii copilului üi de aceea programele de înalt calitate depind în mod direct de: . se reduce comportamentul delicvent. dar etapele parcurse în dezvoltare sunt generale. În acest proces ei îüi dezvolt capacit i cognitive üi modele comportamentale tot mai complexe. mediul poate frâna sau stimula ritmul dezvolt rii. Copiii îüi construiesc structuri mentale care iau naütere prin interiorizarea ac iunilor cu obiectele.Educa ia timpurie are efecte pozitive asupra integr rii sociale a adolescentului üi adultului. . Ideile lui J. Piaget privind impactul înv rii prin descoperire üi explorare asupra dezvolt rii copiilor mici constituie baza educa iei timpurii. . Copiii proveni i din medii socio-economice defavorizate. care au beneficiat de o educa ie timpurie adecvat . .mediul educa ional adecvat. . ¨ Teoriile constructiviste acord aten ie egal eredit ii üi educa iei în dezvoltarea copilului. . reciproce între procesul de asimilare üi adaptare. Stadiile dezvolt rii în procesul de înv are üi formare a personalit ii copilului. parcurg un traseu ücolar mai lung. ™ stadiul opera iilor formale. ™ stadiul gândirii preopera ionale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Frecventarea unei institu ii üi durata acestei frecvent ri reprezint o condi ie esen ial pentru înregistrarea unor progrese în dezvoltarea copilului. punând accent pe dezvoltarea cognitiv . - z Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii Pentru realizarea unei educa ii centrate pe copil. sunt: ™ stadiul inteligen ei senzorio-motorii. cuprins între 2-6 ani.practici de grupare eficient a copiilor. dup Piaget. ™ stadiul opera iilor concrete. pentru a interac iona activ cu mediul üi a ac iona asupra acestuia. rate mai sc zute de abandon üi o dorin mai mare de a fi integra i în societate.un program zilnic ütiin ific. Prin asimilare coreleaz obiectul cu schema deja existent . Copiii sunt aborda i ca subiecte care îüi utilizeaz capacit ile fizice üi intelectuale în continu dezvoltare. cuprins între 0-2 ani. metodologia propus în acest ghid se bazeaz pe o re ea teoretic solid . pe practici pedagogice de succes pe plan mondial.implicarea p rin ilor. iar în elegerea se produce doar atunci când aceste procese se afl în echilibru. 12 . prin adaptare îüi modific schema conform obiectului.calitatea preg tirii personalului.

individul traverseaz crize de dezvoltare în urma c rora acumuleaz noi achizi ii. ™ Între 4 üi 5 ani → dorin a de a afla ce fel de persoan va fi – sentimentul vinov iei genereaz sentimentul de responsabilitate. structurile mentale se formeaz prin interac iunea copilului cu mediul.dezvoltarea e un proces de integrare a factorilor biologici individuali cu factorii de educa ie üi cei socio-culturali. în dezvoltarea sa cognitiv üi moral . ™ În primul an de via exist rela ia bipolar încredere-neîncredere ce poate avea ca achizi ie încrederea în adul i. loialitate.Piaget. dar numai cu ajutorul adultului. ™ Între 6 üi 11 ani → constituirea ini iativei – sentimentul de inferioritate conduce spre sentimentul competen ei. Înv area în primii doi ani este senzorial . omul traverseaz 8 stadii polare. naturalist üi existen ial ) eviden iaz laturile forte üi punctele vulnerabile care influen eaz dezvoltarea fiec rui individ.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care tr ieüte. iar ca produs – fidelitate. anumite calit i. lingvistic . securitate üi s încurajeze cunoaüterea. . . s -i asigure suport emo ional. are loc pe etape. Copilul se str duieüte s g seasc explica ie evenimentelor üi lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i crea oportunit i pentru cercetare üi explorare. Dup Erikson: . ™ De la 1 la 3 ani → autonomie / emancipare – dependen a / îndoiala üi genereaz autocontrolul. ™ Între 12 üi 18 ani → conütientizarea identit ii Eu-lui – confuzia rolurilor. . El renun la no iunea de inteligen general üi arat c multe probleme legate de înv are trebuie considerate diferen e üi nu deficien e. fiin e. corporal-chinestezic . Ulterior informa iile dobândite prin explorare sunt utilizate în ac iuni. ¨ Teoria înv rii socio-culturale üi zona proximei dezvolt ri a lui Lev Vîgotsky are ca idei cheie: → caracterul social al înv rii → zonele dezvolt rii o zona actualei dezvolt ri – spa iul în care copilul rezolv independent situa iile problem . personal . au o anumit structur üi se soldeaz cu un produs psihologic pozitiv sau negativ ce marcheaz dezvoltarea ulterioar a personalit ii.Stadiile sunt consecutive. stabilind raporturi între obiecte. logico-matematic . evenimente. ¨ Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (social /interpersonal . Orientarea procesului educativ spre zona proximei dezvolt ri este o condi ie prioritar pentru educa ia copilului. spa ial .poten ialul de dezvoltare al individului cap t împlinire pe tot parcursul existen ei. o zona proximei dezvolt ri – spa iul în care copilul ajunge s solu ioneze problema. ¨ Teoria dezvolt rii psihosociale a lui Erik Erikson completeaz teoria dezvolt rii cognitive a lui J. fenomene. 13 . muzical .

. sprijinind formarea autonom üi creativ a acestuia. astfel p rin ii. încerc rilor üi experiment rilor. în timp ce copiii manipuleaz mediul social. . Procesul educa ional planificat üi realizat din perspectiva inteligen elor multiple: . ¨ Descoperirea de c tre fiecare copil a propriei identit i. ei dobândesc capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului. pentru a dobândi cunoütin e. cu adul ii üi mediul.condi ioneaz centrarea pe copil üi individualizarea. deprinderi üi atitudini necesare acestuia la intrarea în scoal üi pe parcursul vie ii. . z Obiectivele generale ale educa iei timpurii ¨ Dezvoltarea liber . ¨ Sprijinirea copilului în achizi ionarea de cunoütin e. 14 . ¨ John Dewey subliniaz necesitatea îmbog irii experien ei personale ca fiind o component vital în faza de dezvoltare a conceptelor “S se înve e f când”.asigur üi sus ine succesul în autoexprimare. educatorii trebuie s acorde aten ie laturilor forte ale copilului üi s ac ioneze în sensul dezvolt rii lor. exerci iilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Teoria lui Gardner atrage aten ia asupra talentelor unice ale fiec rui copil. Încurajarea explor rilor. a autonomiei üi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. Toate aceste teorii se constituie în argumente ütiin ifice pentru abordarea educa iei în perioada copil riei timpurii din perspectiva stimul rii dezvolt rii plenare a acestuia üi a adopt rii de practici care s pune în centrul preocup rilor copilul üi ceea ce este cel mai bine pentru el. “ûcoala este îns üi via a” – afirma el… ¨ Jerom Bruner a observat c .faciliteaz interac iunea cu lumea. ¨ Dezvoltarea capacit ii de a interac iona cu al i copii. atitudini üi conduite noi. capacit i.înt reüte imaginea de sine üi sentimentul de competen . ca experien e autonome de înv are. deprinderi. integral üi armonioas a personalit ii copilului în func ie de ritmul propriu üi trebuin ele sale.

Glava. 4 Principiul consider rii copilului ca un întreg.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie incluziv În perioada timpurie adultul trebuie s aib ca principal obiectiv dezvoltarea deplin a copilului pornind de la unicitatea lui. abordarea holistic a dezvolt rii copilului presupune preocuparea permanent a cadrelor didactice pentru cunoaüterea copilului ca individualitate üi adaptarea programelor de educa ie la profilul individual al subiectului educa iei. modul cum organizeaz contextele üi experien ele de înv are üi abordeaz jocul üi înv area. religie. emo ional . → asigurarea asisten ei üi îngrijirii necondi ionate din partea adultului. comunit ii. s ghideze/medieze discu iile colective. considerate punctul de start al interven iei educa ionale. 2002). Principiile care stau la baza interven iei adultului asupra copilului reprezint repere importante ale activit ii lui. fiecare din acestea fiind în egal m sur important üi trebuie s fac obiectul educa iei timpurii incluzive. care ghideaz deciziile privind interac iunea cu copiii. C. serviciilor sociale. ci fiind mediat de interac iunile sociale cu unul sau mai mul i indivizi (A. familiei. . limb . Exemplu: Dreptul copilului a fi ascultat üi a i se oferi ocazia s -üi exprime opiniile implic responsabilit i pentru adult: s încurajeze comunicarea. → asigurarea respectului fa de copil. Caracterul unic al personalit ii copilului este dat de specificul nevoilor individuale de cunoaütere üi formare ale copilului. cognitiv . .Declara ia de la Salamanca (1994).Conven ia cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990). condi ie esen ial pentru formarea unei personalit i integrale üi armonioase. Glava. Copilul este o individualitate. cu familiile acestora. Rolul educatorului implicat în programul de educa ie timpurie este acela de a conütientiza valen ele formative ale interac iunilor sociale üi de a-üi exersa competen ele de utilizare a lor ca instrumente de facilitare a dezvolt rii copiilor. nevoi speciale. Thailanda (1990) referitoare la “Educa ia pentru to i”. social . Principiul medierii înv rii în cadrul procesului educa ional îüi g seüte fundamentul în cercet ri de dat recent ale psihologiei dezvolt rii privind dezvoltarea cognitiv nu dintr-o simpl interac iune a copilului cu lumea. indiferent de sex. Drepturile copilului sunt în sensul cel mai strict responsabilit ile educatorilor. Principiul respect rii depline a drepturilor copilului cuprinse în documentele interna ionale: . s formeze la copii deprinderi de comunicare. se influen eaz reciproc üi se dezvolt simultan. ras . ceea ce implic üi asigurarea dreptului la libera expresie üi decizie.Declara ia Conferin ei mondiale de la Jomtien. cu privire la asigurarea accesului particip rii üi calit ii educa iei pentru to i. spiritual . 4 4 15 . o personalitate în formare ale c rei arii de manifestare: fizic . care trebuie s asigure cadrul propice de manifestare a acestora: → asigurarea üanselor egale la educa ie üi dezvoltarea deplin a poten ialului individual pentru to i copiii. s asculte.

con inuturi. fie cu întreaga grup . dar eficien înv utilizarea lor în momentul oportun în func ie de particularit ile de vârst üi individuale. emo ional. iar abordarea interdisciplinar a con inuturilor educa iei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaütere a copiilor mici üi abordarea unor subiecte de interes. de a-l cunoaüte üi a-l st pâni. care s permit evitarea apari iei problemelor asociate sau efectelor secundare unei r mâneri în urm în dezvoltare.identificarea timpurie a copiilor cu cerin e educative speciale üi cu risc de eüec ücolar. Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de înv are üi cu cât contextele de înv are sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase experien ele tr ite üi achizi iile dobândite în urma lor. Principiul abord rii integrate a curriculumului În educa ia timpurie abordarea interdisciplinar a con inuturilor este o necesitate ce decurge din nevoia fireasc a copilului de a explora mediul înconjur tor. ce au ca scop identificarea nevoilor educa ionale individuale sau ale unor subgrupuri üi crearea unui context educa ional care s r spund acestor nevoi. Activit ile trebuie s inteasc “zona proximei dezvolt ri”. fie prin sarcini în perechi sau în grupuri mici. care implic motric. . iar integrarea informa iilor. Principiul înv rii prin joc Jocul este activitatea fundamental a copil riei üi st la baza conceperii întregului program din gr dini . Diferen ierea üi individualizarea curricular presupune un ansamblu de ac iuni organizate üi sistematice ale cadrului didactic. Principiul altern rii formelor de organizare a activit ii üi a strategiilor de înv are Înv area are loc fie prin sarcini individuale. . priceperilor. Jocul înseamn înv are.promovarea unor ac iuni complexe de asisten psihopedagogic . fizic üi social. iar adaptarea curricular vizeaz con inuturile. . cognitiv.asigurarea interven iei educa ionale precoce pentru dep üirea dificult ilor într-un mediu tolerant üi flexibil. deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul face parte din modul lor natural de a înv a. proiectele tematice.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul diferen ierii üi individualiz rii implic : . de obiective. procesele. 4 4 4 4 16 rii este dat de . Principiul diversit ii contextelor üi situa iilor de înv are Acest principiu subliniaz importan a oferirii de c tre educator în mediul educa ional de contexte üi situa ii de înv are cât mai diverse. modul cel mai natural de a înv a al copilului. integrate. momentul zilei. ac iunile. social copilul. Studierea integrat a realit ii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaütere.derularea unor programe de diferen iere üi individualizare curricular . . medical . mediul (fizic üi social) üi produsele aüteptate de la copii în urma parcurgerii activit ilor de înv are. social care s dubleze interven ia educa ional diferen iat .asigurarea üanselor egale de dezvoltare a fiec rei individualit i üi pregatirea pentru integrarea social üi ücolar . Acesta este üi motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activit ile tematice.

abilit i ce contribuie la autonomia copilului. toate activit ile care se desf üoar împreun cu copiii reprezint experien e de înv are pentru copil. intensiv. sistematic. s n tatea. comunitate üi participarea acestora la oferirea tuturor copiilor a üanselor egale la educa ie. care consolideaz anumite deprinderi. În elegerea valorii educa iei timpurii incluzive de c tre familie. condus üi supravegheat de c tre cadrul didactic. Capitolul 2. pân la momentele de rutin sau tranzi ie. dezvoltare. igiena üi protec ia lui. Experimentarea. oferit la vârste mici în cadrul familiei üi educa ia nonformal care se realizeaz prin unele activit i desf üurate în afara gr dini ei üi familiei. explorarea. Acesta are un caracter planificat. Educa ia formal completeaz /complementeaz educa ia informal . jocul Predarea integrat .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul parteneriatului cu familia üi cu comunitatea Continuitatea üi coeren a în demersul educa ional sunt asigurate prin rela iile de parteneriat autentic între gr dini -familie-comunitate. Înv area la vârstele timpurii – Cum înva copilul? z z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. metodic. În gr dini . convie uirea social . creütere üi îngrijire înseamn participarea la asigurarea unui start bun în via pentru orice copil. este organizat . pornind de la activit ile integrate (centrate pe anumite obiective üi con inuturi). dar üi pot extinde cunoütin ele üi experien ele acumulate prin activit ile integrate. 17 .activit ile tematice Educa ia formal în perioada timpurie reprezint activitatea desf üurat la nivelul gr dini ei în vederea form rii üi dezvolt rii personalit ii.

De pild . experien cu privire la: greut i. m rime. Copiii folosindu-se de cunoütin ele anterioare. Toate acestea permit copilului s stabileasc anumite raporturi dobândind. clasificare etc. ea fiind necesar pentru a face ac iunile copiilor reale: „üoferul” are nevoie de un „ automobil” . Rolul educativ general al juc riilor nu numai ca antreneaz miüc rile. juc rii teatrale ü. containerele. aüa se nasc nenum ratele întreb ri. diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos juc riile (cutii. p puüile. rezisten a materialelor. exerseaz organele de sim . ofer un anumit r spuns în leg tur cu mecanismul unei maüini. oferind bazele dezvolt rii poten ialului psihofizic üi aptitudinal al copilului. Experimentarea.). prin participarea întregului corp. s o încarce. jocul Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul. juc rii muzicale. volume. opera iile prematematice (grupare. se familiarizeaz cu no iunea de echilibru. demontat . rela iile cauzale üi spa iale dintre obiecte üi multe alte cunoütin e. sincere. spre disperarea p rin ilor. De aceea. sticlu e de plastic. cu modul ei de func ionare. „ aviatorul” – de un „ avion” . Juc riile reuüite îl stimuleaz pe copil s gândeasc .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. ale c ror r spunsuri copiii le rezolv prin explorare (care se realizeaz prin încercare üi eroare üi implicarea tuturor sim urilor). culoare. adic s se transforme în automobil sau locomotiv . Explorarea presupune încerc rile üi tentativele copilului de a cunoaüte üi de a descoperi lucruri noi. juc riile mobile. accesoriile de menaj. Este una din ac iunile fundamentale ale dezvolt rii copilului. Ei au nevoie de o maüin pe care s o trag cu o sfoar . deprinderi üi capacit i. îi face cunoscute calit ile üi însuüirile diferitelor materiale. cunoscând-o prin sim urile sale. dezvolt gândirea. s fluiere. o juc rie mecanic . În cazul copiilor mici. Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologic interesant üi anume aceea ca tr irile celor antrena i în joc sunt întotdeauna adev rate. juc rii tehnice. ac iunile lor sunt reale. Pentru cei mai mari prezint interes mai ales juc riile care con in mecanisme. dar ele au üi alt valoare. exprimându-si ideile üi sentimentele. tind în acelaüi timp s ob in informa ii suplimentare. etc. Ea permite cucerirea lumii înconjur toare üi stimuleaz motiva ia de a cunoaüte. caracterul acestora trebuie s r mân specific fiec rei vârste. juc ria ocup un loc important. form . seriere.). s o descarce.a. s alerge. explorarea. Juc riile se pot împ r i în mai multe categorii: juc rii distractive. 18 . La copiii de 3-4 ani importante sunt juc riile. c ruia îi stimuleaz gândirea. ridic în fa a lui diferite probleme üi acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. este important s ac ioneze ei înüiüi. Deüi juc riile sunt necesare copiilor chiar üi la vârsta ücolar mic . Menirea fundamental a juc riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea s ac ioneze. trebuie acordat o aten ie deosebit folosirii unei mari variet i de juc rii care au o însemn tate imens în dezvoltarea cognitiv a copilului. dopuri.

pozi ii üi direc ii üi acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situa ii problematice. volume. Ce m sf tui i s fac?” Pentru studierea intensit ii se va juca un joc prin care se cere copiilor s vorbeasc cu glas tare. pentru c am plecat la pia üi f r s -mi dau seama am cheltuit to i banii. rii la copilul mic pentru a exploata De exemplu. în jocul „Straiele împ r teüti” se pot pune la dispozi ia copiilor cartoane pe care s-au desenat h inu e diferite. s cânte dând drumul glasului. Se vor face compara ii cu formele geometrice simple deja cunoscute de copii. rolul educatoarei este üi acela de a antrena copilul s perceap raporturi între m rimi.atunci. s loveasc cu putere în mas . toate p r ile drepte ale corpului nostru (ochi. Exerci ii individuale: s enumer m. Ele pot fi inspirate din poveüti.. miros. fiecare dintre straie se va transforma în h inu e cu model. se pot desf üura üi pentru p r ile stângi üi cunoaüterea mâinii stângi. Copiii pot realiza predic ii privind unele obiecte dac vor pluti sau nu. Important este ca orice cadru didactic s cunoasc îndeaproape particulularit ile înv poten ialul formativ al materialelor üi juc riilor potrivite vârstei copiilor. Exemplu: se pot organiza experimente în cadrul col ului de Nisip üi ap pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor. cu contururi diferite pe care copiii üi le pot alege pentru a le decora. Deüi ele reprezint rela ii de ordin fizic foarte complexe. frunze mici üi compuse. s sune un clopo el cât se poate de încet. glezn . simple cu contur din at. s vorbeasc în üoapt . Asupra materialelor didactice vom mai reveni în capitolul dedicat mediului educa ional. Pentru lateralizare üi structurarea unui spa iu dat. compuse cu contur din at. Dac m duc acas üi m întorc. Alte criterii: alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm. Acestea implic dezvoltarea gândirii logice. La grupe de 5-6/7 ani. Spre exemplu. reprezint instrumente care utilizate corespunz tor. pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor üi la atingerea obiectivelor propuse prin curriculum. Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul toamna se pot realiza gr mezi de frunze mari üi gr mezi cu frunze mici. alun. s vorbeasc cu glas sc zut.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Juc rille ca üi materialele didactice. ar tându-le cu mâna dreapt . copiilor li se pot prezenta situa ii problematice pentru care trebuie s g seasc solu ii. s cânte în surdin . Astfel se pot realiza corela ii între greutate üi densitatea apei. cireü. distan e.”. gust . dar nu am cump rat mâncare pentru pisicu a mea. 19 . s sune un clopo el – cât mai tare cu putin . Pentru dezvoltarea gândirii divergente. pentru copil este foarte important stabilirea de rela ii de cauzalitate între însuüirile obiectelor üi ac iunea efectuat . simple cu contur neted. greut i. compuse cu contur neted. um r. picior. în cadrul c rora copiii v d. bra . ureche. s umble cu paüi uüori.. în contextul oportun. se închide magazinul. pip ie diverse fructe sau legume üi pot identifica diferite calit i ale lor üi pot afla despre beneficiile lor în cadrul unui program s n tos de alimenta ie. Desigur.. Sau se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafe e înclinate pentru a observa rela ia dintre greutate. unghiul de înclina ie üi distan a parcurs prin rostogolire. se pot face üi alte variante de clasificare: frunze mici üi simple. genunchi). Cu ajutorul unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi. de tipul „dac . povestiri sau din via a de zi cu zi. pentru vârsta 3-5 ani. Sau se poate organiza o activitate de gospod rie.. pot experimenta üi în elege ce se întâmpl cu cele care sunt mai uüoare üi cu cele care sunt mai grele. tei . se pot formula probleme de tipul: „Nu ütiu ce s m fac. Aceleaüi serii de exerci ii. anin.

Trei tipuri de activit i sunt fundamentale în gr dini : jocul. Toate aceste exemple au sugerat modul în care trebuie s abord m experien ele de înv are ale copilului la aceast vârst . materiale. „ Cum?”. este bun. care se foloseüte atunci când copiii au posibilitatea s observe diverse fenomene üi obiecte. va lua un obiect în mân üi va spune ce descoper la el. Copiii definesc unele gusturi üi mirosuri: „Vanilia miroase frumos”. pentru a descoperi însuüirile mingii spunem: „Priveüte-o üi descoper ”. le spunem c acesta are culoarea roüie. gust üi astfel acumuleaz experien . Dup ce s-au enumerat toate însuüirile mingii preciz m c ei au descoperit c mingea are culoarea roüie. de fenomenele caracteristice fiec rui anotimp. se transform într-o activitate intelectual intens . Aüadar. Pentru formarea no iunii de neted – zgrun uros cu prilejul unei plimb ri le putem propune copiilor s exprime ce simt când pip ie coaja unui copac. este din cauciuc. În felul acesta proced m üi cu celelalte obiecte. 20 . nu miroase” . manifestat prin întreb rile: „La ce?”. pentru ca pe baza informa iilor culese s ajung la formularea unor generaliz ri (concluzii). este mare. miroase a cafea”. c fe ele lui au forma p trat . de diferite aspecte din via a plantelor üi a animalelor care le atrag aten ia. miroase. „Ascult-o s rind!”. sare. R spunsul exprimat poate fi „m zgârie. De exemplu. rolul educatoarei este de a dirija procesul de observare üi formulare a concluziilor. un caiet. chiar üi pe cele mai ascunse privirii lor. când îl arunc m auzim zgomotul produs de lemn. Prin activit ile desf üurate. sim im c este greu. „Zah rul este dulce. Activitatea din gr dini este bazat pe: . este neted . copilul de 3-6/7 ani se intereseaz în mod deosebit de natur . e tare”. Ca material se poate folosi o minge. „Pip i-o!”. „Apas-o üi descoper !”. primul mijloc prin care copilul descoper lumea îl constituie contactul direct cu obiectele. o bil . Ei încearc s cucereasc lumea din jur ac ionând pe cele trei c i. El vede. cap t cunoütin e în m sura în care interac ioneaz cu mediul (prin mediu în elegând obiecte. lucioas üi face zgomot când sare.înv are prin descoperire (care presupune explorare üi experimentare) pe cale inductiv . explorarea üi experimentarea. dac îl cânt rim în palm . e neted” . Ar tându-le un cub. c este col uros. din afara s lii de grup ). sau „e fin. „Miroase-o!”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea senza iilor gustative se poate face üi prin jocul „ De-a alimentara”. Jocul se poate desf üura frontal. Curiozitatea spontan a copiilor. un iepuraü din melan . rotund . îi trezesc curiozitatea üi-i preocup . Acest joc obiünuieüte copiii s sesizeze însuüirile obiectelor. apuc . Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desf üura jocul: „De-a descoperitorii”. „Cafeaua este amar . „Las-o s cad üi descoper !”. c este din lemn. mediul din sala de grup . când îl pip im este lucios üi neted. Copiii acumuleaz prin aceste trei tipuri de activit i experien e cu semnifica ie pentru dezvoltarea lor üi le satisface nevoile specifice vârstei. Le explic m c la cuvintele: „priveüte obiectul üi descoper !” copilul numit de educatoare. „M soar-o!”. Le spunem copiilor s priveasc cu aten ie un obiect üi s spun tot ce v d üi simt la el.

4. înfrunzire. Curentul de aer – aerul în miücare – o stinge. . 3. ierbare. Materialul nou este bine s fie prezentat într-o form atractiv . înflorire. insectare. lumin . desf üurarea unor activit i în cadrul deosebit de laborator creeaz cadrul psihologic favorabil accept rii posturii de descoperitor de cunoütin e. 2.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani înv area prin descoperire pe cale deductiv . sare de l mâie. Ca materiale se pot folosi: planüe. s vad ceea ce este posibil. Îngrijirea unui pom. în locul zah rului. Purtarea unui halat sau a unor însemne. colec ii de semin e. Educatoarea va schimba zilnic sau la intervale de timp destul de mici materialul pus la dispozi ia copilului. Prezent m în continuare câteva experimente simple. Se amestec în pahar pân la dizolvarea complet a zah rului. „cum este la gust”.a. copiii pot fi ajuta i prin implicarea educatoarei în activitatea de înv are. Se poate folosi.z pada se topeüte din cauza c ldurii.toamna frunzele îng lbenesc üi cad din cauza frigului üi a umezelii. Se gust apa. ori a preocup rilor serioase ale adultului. sare.aceasta nu are gust. care difer de ap prin culoare üi gust. care de data aceasta are gust dulce. De mare importan este transpunerea copiilor în lumea necunoscutului. legi) spre adev ruri particulare. eprubete. Dizolvarea unor substan e în lichide: într-un pahar se pune apa üi se agit . plantat de copii îi va ajuta s descopere c toate plantele au nevoie de anumite condi ii pentru a se dezvolta: plant s n toas . În sala de grup . Miücarea aerului în natur : se aprinde o lumânare. „la ce foloseüte”. aceasta datorit schimb rii culorii apei. referitoare la cum pot cunoaüte copiii din gr dini unele fenomene fizice üi chimice. „ce se întâmpl dac …”. Ea arde normal pân în momentul când deschidem geamul sau uüa üi aüez m lumânarea în dreptul lor. Se adaug zah r üi acesta se depune pe fundul paharului.apa înghea din cauza gerului. Agitându-se apa în pahar se observ c apa se coloreaz . formarea fructelor. formând un lichid nou. s vad unele leg turi cauzale simple între fenomenele din natur üi anume leg turi evidente cum ar fi: . creüterea üi coacerea lor. - 21 . Dac acesta nu este sesizat de c tre copii educatoarea va fi cea care va incita copiii în a face unele descoperiri. Într-un pahar cu ap . vase de capacit i diferite ü. Apa se amestec cu cerneala. uüor de realizat care sus in ideile exprimate anterior. De asemenea observ procese ca: înmugurire. O floare pus . în aüa fel încât acesta s -l atrag . Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substan e. se pune cerneala. . Dac se gust imediat se constat o uüoar îndulcire. Folosind întreb rile cauzale. Aici pot fi desena i 2 copii încadra i între semnul întreb rii üi al mir rii. 1. cristalele de zah r se micüoreaz continuu pân dispar. s -l fac s întrebe din proprie ini iativ : „ce este”. s-au amestecat cu apa. specific acestei variante este faptul ca înv area – se realizeaz prin trecerea de la adev ruri generale (no iuni. Concluzia – ele s-au dizolvat. cu tulpina. Copiii sunt îndruma i pentru a observa c în timp ce se amestec în pahar. colec ii de scoici. la centrul „ ûtiin ” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozit i”. ghivece cu semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. p mânt bun. s -l intereseze. într-o vaz cu cerneal va schimba culoarea petalelor ini iale în culoarea cernelii. c ldur . îngrijire.

Jocul este un instrument prin care copilul ac ioneaz üi scoate la lumin sentimente üi idei interioare. Apoi se coc. 1973). Jocul „activitate prin care copilul se dezvolt . Orientarea copilului c tre înv variate. Înv area prin joc se bazeaz pe urm toarele: . 1966).rela iile sociale dintre copii üi dintre copii üi adult. pus în p mânt care în condi ii favorabile creüte. s dezvolte gândirea üi vorbirea copiilor. Când se joac copiii experimenteaz posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor üi în rezolvarea situa iilor problematice. atr gând în felul acesta aten ia asupra efortului pe care îl depune copilul în joc (M. Astfel. copilul câütigând în procesul de joc noi în elegeri asupra lumii înconjur toare (E. Erikson. c din muguri ies frunzuli e. 1963). . se maturizeaz . Atunci când se joac . Astfel când am observat m rul. care nu pot fi în elese. tr ite de aceütia. jocul este prezent pe tot parcursul vie ii. activit i 22 . apoi fructele care cresc datorit c ldurii üi hranei. dar pondere üi semnifica ie diferit de la o vârst la alta. de orientarea c tre proces üi implicarea particip rii active” (E. din al ii apar florile. de joc ale copilului üi condi iile oferite de realitate. prin joc. La vârsta copil riei. . . copiii ajung s în eleag c orice efect este determinat de o cauz . În realizarea înv rii prin descoperire. jocul reprezint activitatea fundamental . ac iunile din timpul jocului sunt mai importante decât produsul jocului). . Montessori. copilul pune în miücare toat capacitatea sa de a st pâni üi influen a realitatea (J. din grup .s existe concordan între nevoile de ac iune. Este procesul natural prin care copiii înva üi se dezvolt .materiale variate üi adaptate vârstei.valorizarea procesului jocului üi mai pu in a produsului (fiecare copil ac ioneaz în stilul üi ritmul s u. dar acest lucru este dependent de libera sa alegere. Deci. în elege üi transforma elementele din realitate. în mod stimulativ üi realizând. se pot rezolva anumite experien e traumatice sau pl cute.mediu stimulativ ( inând cont de particularit ile üi nevoile copilului de dezvoltare). de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se ajuta între ei pentru efectuarea unor experien e. prin efectuarea unor mici experien e trezim interesul copiilor üi le satisfacem curiozitatea. educatoarea trebuie s cunoasc üi s respecte particularit ile de vârst ale copiilor s nu utilizeze idei abstracte. de motiva ia intrinsec . . Piaget. Jocul este munca copilului. stimularea ac iunii üi înt rire pozitiv ) . prin explica ii simple üi clare copiii au în eles c m rul – pom iese din s mân a de m r s n toas . Sunt puüi în situa ia de a dialoga.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani pomii înmuguresc üi înfloresc numai dup înc lzirea vremii üi datorit luminii. ac iunile acestuia sunt îndreptate spre a descoperi. Implicându-ne în activitatea lor putem observa c prin contactul direct cu lumea concret . 1999) . are – dezvoltare se face prin amenajarea spa iului.respectarea identit ii üi unicit ii fiec rui copil (în joc interven ia de multe ori este indirect prin crearea condi iilor. Vr ümaü.experien a personal a copilului. . Ca activitate specific uman .

contribuie cu con inuturi üi abilit i la repertoriul temei. în activitatea tematic „La magazin”. Joc de rol. prin sarcinile pe care le realizeaz copiii. ûtiin e.activit ile tematice In educa ia timpurie. din fiecare centru. Activitatea tematic este un exemplu de activitate integrat . în func ie de con inut. moment al zilei. 23 . ûtiin e. Om üi societate. pe grupuri üi individual. Fiecare activitate. aüa cum indic tabelul de mai jos. deprinderi üi abilit i din toate domeniile experien iale. predarea-înv area integrat semnific modul în care cadrul didactic integreaz con inuturile mai multor domenii experien iale. Activit ile integrate se desf üoar alternând formele de organizare a activit ii: frontal (atunci când este oportun ). Abordarea integrat a pred rii asigur stimularea copiilor pe mai multe domenii de dezvoltare. Gradul crescut de generalitate al temei (de exemplu: hrana vie uitoarelor) permite atingerea mai multor obiective de referin . Spre exemplu. este stimulat dezvoltarea acestora în toate domeniile de dezvoltare. putând participa la activit i din mai multe centre într-o singur zi. acesta propune copiilor o tem circumscris celor 6 teme existente în curriculum. Nu este obligatoriu ca în toate centrele de activitate s se reg seasc cunoütin e. Arte. Copiii pot lucra la oricare dintre centre. pot fi atinse obiective de referin din mai multe domenii experien iale: Limbaj üi comunicare. dar üi organizarea de activit i diverse în centre de activitate diferite. Odat stabilite obiectivele cadru üi de referin asupra c rora cadrul didactic îüi concentreaz aten ia pe parcursul unei zile. În acelaüi timp.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Predarea/înv area integrat . exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referin . Aceasta se poate desf üura simultan în mai multe centre de activitate cu sarcini diferite. particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. acordându-le egal aten ie tuturora. Estetic üi creativ prin propunerea de activit i în centrele de activitate: Bibliotec . Construc ii.

dezvoltare socioemo ional . lactate etc. dezvoltare social ) Centrul Joc de rol Interpreteaz rol de vânz tor üi cump r tor üi poart un dialog privind produsele pe care le vând-cump r . pe categorii. (dezvoltare cognitiv . dezvoltare socioemo ional ) Centrul de ûtiin e Stabilesc asem n ri üi deosebiri între produse. dezvoltarea s n t ii. dezvoltare cognitiv . spa ii sanitare (dezvoltarea motric – motricitate grosier üi fin . construiesc spa iile de depozitare a produselor. dezvoltarea creativit ii) Face o list cu denumiri de produse pe categorii (fructe. dezvoltarea persisten ei) Construiesc magazinul. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare cognitiv ) Discut despre pre uri üi calitatea produselor (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. Amenajeaz rampe de acces în magazin pentru persoanele cu dizabilit i. dezvoltare socioemo ional ) Copiii utilizeaz formule de polite e la intrarea în magazin. dezvoltare socioemo ional . în timpul conversa iei cu vânz torii. Pun preturi ale produselor. cânt resc produse utilizând metode conven ionale üi neconven ionale.) (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. le sorteaz pe categorii (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. legume.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Domeniul experien ial/ Centru de activitate Limbaj üi comunicare Centrul Bibliotec Analizeaz reviste cu produse ale magazinelor (vezi oferte ale supermarket-urilor) üi concep reclame ale produselor. dezvoltare social ) Centrul Construc ii Centrul Arte Om üi societate ûtiin e Creeaz rime privind diverse produse alimentare pentru a scoate în eviden calit ile nutritive ale acestora. dezvoltare cognitiv . dezvoltare cognitiv . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. parcarea 24 .

Centrele de activitate deschise. dezvoltarea curiozit ii) dezvoltare fizic motricitate fin ) magazinului etc. coc (dezvoltare cognitiv . prin sarcinile pe care le propun. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Pentru realizarea unei activit i integrate. La centrul Joc de rol pot g ti o pr jitur pentru prietenii lor. în acest mod extinzând înv area üi în alte domenii de dezvoltare. (dezvoltarea motricit ii. copiii pot realiza un cadou-surpriz pentru prietenii lor (utilizând diferite tehnici üi materiale). tematice. 25 . descriindu-i chiar cu ajutorul unor poze. Astfel pentru Tema „Prietenul/a meu/a”. Realizeaz postere cu reclame de produse (dezvoltarea fizic – motricitate fin . dezvoltarea fizic motricitate) Realizeaz bani din hârtie (monede. cadrul didactic trebuie s gândeasc asupra tipurilor de sarcini pe care copiii le vor realiza în diferite centre de activitate din sala de grup (decizia asupra num rului de centre activate depinzând de tipul de tem al activit ii. bancnote) sau monede din plastilin .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dezvoltare cognitiv . dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Deseneaz în contururi puse la dispozi ie diverse produse. dezvoltare cognitiv . au rolul de a stimula dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. decupeaz imagini cu diverse produse. iar la centrul de Art . de con inuturile vizate. Discu iile se pot purta în grupuri mici. tr s turi fizice üi morale. dezvoltarea motricit ii fine. dezvoltarea senzorio-motorie) Estetic üi creativ Îüi creeaz o costuma ie de vânz tor pentru diferite raioane (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. Decupeaz etichete de produse. senzorio-motorie. cadrul didactic poate opta pentru deschiderea centrului Bibliotec unde copii pot discuta despre prietenii lor. educatoarea trecând pe la fiecare centru în parte üi extinzând discu iile în func ie de sarcina pe care o au copiii üi tema propus .

Claparede. le îmbin üi le complic .1936). 26 . Chateau. Asocia ia Interna ional pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importan a jocului în procesul educa iei.jocul spontan dezvolt copilul. Un copil care nu ütie s se joace. Jocul copilului z z z z Ce înseamn jocul pentru copil? Evolu ia comportamentului de joc al copilului Tipuri de jocuri üi semnifica ia lor pentru dezvoltarea üi înv Jocul ca tip de activitate de înv are integrat area copilului la vârste diferite “Omul nu este întreg decât atunci când se joac ” (Schiller) În via a copilului jocul este o activitate deosebit de atr g toare care evolueaz între fic iunea pur üi realitatea muncii (M. este un adult care nu va üti s gândeasc . social. În 1990.jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educa ie. Jocul este sintagma. prin joc el anticipeaz conduitele superioare. este datoria. cultural. în consecin . . Jocul ne permite s urm rim copilul sub toate aspectele dezvolt rii sale. interpersonal trebuie îmbun t it üi extins pentru a încuraja jocul. moral. “un mic b trân”. este binele. . z Ce este jocul pentru copil? Pentru copil aproape orice activitate este joc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 3. traduce în fapte poten ele virtuale care apar succesiv la suprafa a fiin ei sale. este idealul vie ii. Pentru copil “jocul este munca. fiind cel mai bun turn de observa ie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvolt rii copilului. 1967) Prin joc el pune în ac iune posibilit ile care decurg din structura sa particular . poate s ac ioneze” (Ed. Debesse.climatul natural. „Copil ria este ucenicia necesar vârstei mature. în întreaga sa complexitate: cognitiv. 1967) üi ne ajut s cunoaütem mai bine înclina iile copilului. atmosfera în care fiin a sa psihologic poate s respire üi. iar prin joc copilul îüi modeleaz propria sa statuie” (J. le asimileaz üi le dezvolt . afirmând: . îüi coordoneaz fiin a üi îi d vigoare. Nu ne putem imagina copil ria f r râsetele üi jocurile sale. motor. afectiv.

pictur . „ conütientizeaz propriile sentimente.o experien natural . favorizeaz incluziunea social . o modalitate de dezvoltare a competen elor sociale. stimularea üi activitatea fizic de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru înv area viitoare. corporal-chinestezic . „ dobândeüte abilit i sociale îndeplinind diferite roluri sociale. arunc üi prind mingea sau alte obiecte. muzical . num r cuburi. 27 . idei etc. Ce este jocul? . z Evolu ia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modific ri psihice ale copilului: . negociaz . „ rezolv situa ii problematice. universal . a creativit ii. Jocul este considerat o strategie optim pentru promovarea îngrijirii timpurii üi a dezvolt rii. construiesc. gânduri. copiii: „ înva elemente de vocabular nou numind obiectele în timpul jocului. imit aspecte din via a cotidian . au rela ionat cu el.o form de activitate individual sau de grup. Jocul este un proces interdisciplinar. Exprim dorin e.un mod de explorare a mediului înconjur tor.o cale de transmitere üi p strare a culturii autentice. de cunoaütere üi intercunoaütere.jocul reflect üi reproduce via a real într-o modalitate proprie copilului. . conform teoriei inteligen elor multiple a lui H. experien e.jocul ofer oportunit i pentru copiii cu nevoi speciale. ca rezultat al interferen ei dintre factorii biopsihosociali. el încurajeaz toate tipurile de inteligen . împ rt üesc idei. sar coarda dezvoltându-üi abilit ile de tip corporal-kinestezic. colaboareaz üi accept propuneri. le compar . În jocul simbolic “De-a familia” copilul interpreteaz rolurile p rin ilor üi ale celorlal i membri ai familiei aüa cum i-a cunoscut. ofer copiilor bog ia. a limbajului. în contextul ataüamentului securizant oferit de adul i. „ îüi formeaz deprinderi matematice. . dezvoltându-üi abilitatea de a sus ine o conversa ie. personal üi social . Jocul. înva s vad lumea din perspectiva altor persoane. se ca r . a inteligen ei. spa ial .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani interac iunile copil-adult în activit ile de joc sunt o component important a procesului înv rii. „ alearg . utilizând structuri gramaticale. „ înva muzica prin intermediul jocurilor cu text üi cânt. Prin joc. le aüeaz în spa iu. obiecte. . logico-matematic . Gardner (1983): lingvistic . rela iile dintre ele. jocurilor cu acompaniament instrumental. le sorteaz . folosesc limbajul adecvat negocierii üi rezolv rii de probleme. caracteristicile acestora. utilizeaz expresiile acestora. imit atitudinile fa de el üi fa de mediul apropiat. modelaj). . prin jocurile de coresponden vizual üi pe baza realiz rii de semne vizuale. g seüte solu ii pentru probleme reale. „ îüi dezvolt abilit i spa iale prin arte (desen.

îi cump r dulciuri üi juc rii). consider m c factorii cu rol principal în evolu ia jocului izvor sc din contactul copilului cu realitatea imediat apropiat lui. dar planurile nu sunt complete. „ contradic ia dintre planul concret üi cel mental în joc. „ contradic ia dintre imita ie üi creativitate (preg teüte masa pentru musafiri üi în locul fripturii pune cubule e). Acest contact cu realitatea tr deaz anumite contradic ii care stimuleaz . simboluri pentru ac iuni. Preocuparea pentru receptarea extern adecvat conduce pe copii spre adoptarea de conven ii. „ contradic ia dintre planul real üi cel imaginar (în jocul “De-a capra cu trei iezi”. nu mai face mofturi” – toate aceste comportamente sunt rezultatul experien ei sale de via pe care a transpus-o în joc üi constituie o surs de informa ie despre copil üi mediul în care el tr ieüte. este aviator). proces prin care devine posibil üi pl cut p trunderea copilului într-o realitate complex pe care o cunoaüte activ. Contradic ii cu rol de factori în evolu ia jocului la vârstele timpurii „ contradic ia dintre nivelul deprinderilor üi dorin a copilului de a utiliza obiectele conform destina iei lor (copilul “piloteaz avionul”. las loc pentru improviza ie. J. imita ia constituind o etap important a jocului simbolic. copilul hr neüte p puüa aüa cum mama. Piaget acord un rol deosebit factorului “imita ie” în evolu ia jocului simbolic. dar regula le interzice). obiecte. Având în vedere ca esen a jocului este concentrat în procesul de reflectare üi transformare pe plan imaginar a realit ii concrete. nici am nun ite. „ contradic ia dintre elementul de înv are. „ contradic ia dintre libertatea de ac iune a copilului üi necesitatea respect rii regulilor jocului (jocul: “barza üi broaütele” – copiii broscu e ar dori s sar mai des pentru pl cerea jocului. dorin elor. jocul fiind forma de trecere de la ac iuni exterioare la cele interioare. schimbare. Un copil care provine dintr-o familie uniparental va interpreta rolul tat lui pe care nici nu-l cunoaüte aüa cum üi-ar dori s fie. s existe în via a lui (merge la plimbare. de asimilare prin joc üi jocul propriu-zis (“de-a musafirii” – copiii înva normele de polite e. tendin elor. „ contradic ia dintre tendin a copilului de a reproduce via a adul ilor üi posibilit ile lui limitate (“ne facem c suntem la serviciu”). utilizeaz formulele de adresare în timp ce se joac ). Astfel. mama-capr merge la pia cu autobuzul üi cump r hran pentru copiii ei). Noul curriculum pentru educa ie timpurie pune accent pe jocul liber ini iat de copil sau ales de acesta dintre centrele de activitate puse la dispozi ie în sala de grup . prelucrând-o conform aspira iilor sale. dar üi încarc rolul imaginar üi libertatea exprim rii care îl caracterizeaz . bunica.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani în joc copilul transpune în plan imaginar via a real . Jocul evolueaz concomitent cu primele reprezent ri ce permit copilului s opereze pe plan mental cu experien a pe care o dobândeüte în fiecare zi. sora îi pun mâncarea în farfurie üi cu linguri a parcurge traseul de la mâncare la gura p puüii întrebând-o: “E bun ? Î i place? Te-ai s turat?” sau “Hai m nânc . 28 .

în func ie de vârst : z neimplicare – se plimb de la o activitate la alta. apoi jocul devine mai complex. complic jocul. lego. dezvolt subiectul jocului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc. materiale.s încurajeze cooperarea între copii în joc (în func ie de vârsta copilului) Jocul cap t valoare formativ deosebit o dat cu venirea copilului la gr dini când cadrul rela ional se l rgeüte. diversific subiectele üi rolurile.5. creativ. cu subiect üi roluri. dar nu se implic în rezolvarea practic a situa iilor (1. truse) absolut necesare ini ierii üi desf üur rii jocului. Interesul copilului pentru joc creüte atunci când el este stimulat prin crearea unui spa iu educa ional. 29 . m rimi. Copilul parcurge urm toarele etape privind implicarea în joc.s solicite üi s aprecieze comportamentul copilului . Prin joc copilul dobândeüte deprinderile de autoservire üi deservire („De-a buc t ria”. s -i dezvolte gândirea. Astfel el a observat c în joc comportamentul copilului evolueaz progresiv cu capacitatea lui de a opera pe plan mental üi de a rela iona cu ceilal i. „De-a familia“). Parten a analizat rolul jocului în via a copilului mic din perspectiva rela iei joc-dezvoltare social . de spa iu corespunz tor üi de obiecte (juc rii. acceptarea. mecanic. Jocul de mânuire a obiectelor se transform treptat în joc cu tem . au loc socializarea. ofer modele. cunoaüte aspecte legate de înf iüare. cunoütin elor acumulate.5-2. joac roluri pe care üi le asum . stabileüte üi respect reguli. cu cine se joac .poate s sugereze teme de joc . dorin a de explorare. c r i. culori. truse de construc ii. M. ofer sugestii. cu rela ii bine stabilite între parteneri. tot ce poate fi selectat üi utilizat pentru dezvoltarea temei. Contactul direct cu adultul îmbog eüte experien a de via . s utilizeze concepte.5 ani). marinar.s intervin în complicarea jocului cu elemente de noutate. Dac ne propunem ca proiect tematic: “Mijloace de locomo ie”. Copilul alege centrul în func ie de stimulul pe care-l reprezint obiectele ce se afl acolo üi care-i satisfac lui nevoia de exprimare a experien ei tr ite. se structureaz . amenaj m centrele de activitate în aüa fel încât copilul s g seasc juc rii-maüini de forme. caut parteneri. se diversific datorit materialului divers pus la dispozi ie. adecvat cu materiale care s -i stimuleze curiozitatea. Acum üapte secole. incluziunea. apar regulile din dorin a de transpunere cât mai fidel a realit ii.s se integreze în joc. uneori pune întreb ri. interpretând un personaj . cuvinte noi. carioca. cu ce se joac . În continuare el se manifest liber. obiceiuri. imagini. ani). acuarele. f r s se implice direct (1 an-1. obiecte noi . Jocurile: “Cine sunt eu?” sau “Spune-mi ce ütii despre mine” au rol de cunoaütere üi autocunoaütere. culori diferite. imagina ia. z supraveghere – urm reüte ceilal i copii cum se joac timp mai îndelungat. aviator. cu experien a ce o dobândeüte în fiecare zi. Copilul intr în contact cu al i copii üi adul i din afara cercului familial. coli desen. truse de üofer. Adultul trebuie s urm reasc : ce se joac . Educatorul/adultul: .

tipul de joc al copilului se modific în strâns leg tur cu stadiul dezvolt rii sale cognitive. specifice acestei vârste. înt reüte încrederea în sine üi dezvolt capacitatea de a rezolva situa ii-problem . z Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani: Conform lui Piaget. sunt jocurile cu reguli. iar de la 7 la 12 ani üi mai departe. jocurile manipulative (de explorare üi manipulare a obiectelor) sunt cele dominante. îüi aleg subiectul. pân la 2 ani. are tendin a de a exclude pe al ii.5 ani-3/3. stabilesc reguli. un copil de 3 ani poate trece foarte repede la etapa de joc asociativ dac are fra i mai mari cu care a exersat jocuri. dac adultul s-a implicat în jocul lui üi i-a oferit un mediu care l-a stimulat. În func ie de individualitatea fiec rui copil üi de influen ele educative. vom üti mai bine cum üi când s intervenim în jocul lui pentru a le stimula dezvoltarea. ii mentale üi a rezisten ei. corespunz toare etapei opera iilor concrete. Astfel. Astfel. Nu putem impune jocuri cu reguli impuse la copii de 3-5 ani pentru c nu contribuie la dezvoltarea lor la fel de mult ca üi jocurile simbolice. s încerce s experimenteze. de obicei apar 1-2 lideri care domin jocul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z joc paralel – îüi alege juc rii. încredere üi acceptare pe care i le confer contextul jocului. dac a frecventat o institu ie în care a tr it în colectiv. Aceste etape atrag îns aten ia asupra faptului c . dac urm m copilul cu particularit ile sale de vârst üi individuale în parcursul dezvolt rii sale. personaje! Comportamentele de joc ale copiilor sunt fundamentul creativit Jocul pune bazele s n t ii la vârsta adult . s -üi asume riscuri. selecteaz partenerii. evolu ii. s descopere lucruri noi. permit copilului s îüi exprime emo iile. Subiectul este mai simplu. etapele se parcurg diferit ca durat . alteori ritmul este mai alert. z joc prin cooperare – copiii se organizeaz singuri. împart roluri (5 ani-7 ani üi dup ). pentru c la vârsta preücolar jocul simbolic permite s schimb m/invent m realit i. de la 2 la 7 ani. se implic . reguli noi cu sau f r negocieri (3. apar complet ri. s treac peste dezam giri. uneori perioadele sunt mai lungi.5 ani) z joc asociativ – se joac împreun cu ceilal i. 30 . se joac lâng ceilal i üi nu e interesat de ceea ce fac aceütia (2.5 ani-5 ani). reguli. nereuüite. În joc nu exist corect üi greüit. Întotdeauna trebuie s urm m copilul! Sentimentul de siguran . jocul simbolic este cel corespunz tor stadiului preopera ional al gândirii.

Dou categorii mari de jocuri se diferen iaz în func ie de ini iatorul jocului: Jocul liber – este tipul de joc pe care copilul îl utilizeaz tot timpul pe parcursul zilei îmbr când diferite forme. pentru c nu exist cenzur în exprimarea sa în timpul jocului liber indiferent ce tip de joc e (simbolic. vom vedea cum copilul transpune în joc experien e proprii fie ca „spectator” al evenimentelor din jurul lui. Jocul simbolic permite copilului totodat üi s transpun în „realitatea” lui. scopul fiind acela de a urm ri atingerea unor obiective educa ionale. f r interven ia adultului. Sau dac se joac un joc simbolic. propuse. dorin e. Jocul liber ofer educatoarei üansa de a cunoaüte cât mai bine copilul. de construc ii. vom vedea ce lucruri ütie despre maüini.”. despre efectele ac iunii sale asupra obiectelor üi. leag obiecte între ele pentru a ob ine un üir pe care apoi îl deplaseaz tr gându-l dup el etc. O serie de obiective propuse în cadrul proiectelor tematice se rezolv prin aceast form de organizare üi desf üurare a actului educativ. experien ele dobândite anterior. de tipul „ De-a. frustr ri. Elementele joc se împletesc cu înv are. dup aceast vârst apar jocurile simbolice.). Jocurile libere sunt jocurile alese. în contexte în care el se simte liber s se exprime. precum üi limbajul utilizat. reprezint o form utilizat în activitatea educativ din gr dini . specific înv rii în copil ria timpurie.. El singur îüi alege locul. ce poate üi ce nu poate înc s fac . fie c realizeaz anumite ac iuni pentru a ob ine satisfac ie (parcheaz maüini. rostogoleüte c tre o anumit destina ie un obiect. îi fac pl cere üi astfel înva despre lucruri. gânduri. Este natural üi de aceea are un impact puternic asupra dezvolt rii copilului în toate domeniile de dezvoltare. evenimente. juc riile üi tipul de joc pe-l care doreüte.. insatisfac ii. Fie c manipuleaz obiecte încercînd diverse miüc ri üi experimente. Limbajul üi ac iunile copilului în jocul liber vorbesc despre modul în care el percepe lumea din jurul lui. putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileüte între personaje. totodat . fiind momentul în care copilul utilizeaz cunoütin ele. toate acestea copilul le realizeaz jucându-se. deprinderile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dac jocurile practice üi manipulative sunt specifice copiilor pân la 3 ani. dac îl observ m cum se joac cu o maüinu . Nu sunt sarcini impuse de nimeni. construieüte cazemate. bucurii din via a lui üi sunt pline de semnifica ie. ce scenarii inventeaz inspirate din via a real . 31 . ac iuni aüa cum le-a perceput el. Educatoarea/adultul trebuie s îi acorde timp copilului pentru acest tip fundamental de joc. De exemplu. despre el. ini iate de copil. de manipulare. Jocul didactic este ini iat numai de c tre adult. în care apar personaje. fie ca personaj principal. etc..

„ Jocuri de miücare: „Cuibul rândunicilor”. deprinderi de îmbinare. de a schimba üi st pâni realitatea. imaginativ . „ Jocuri logice de comparare a obiectelor dup criterii date üi de analiz . jocuri educative. Rela ia 32 . “Ce po i spune despre?” „ Jocuri de analiz perceptiv vizual . Dimensiunea cognitiv . sentimentul de bucurie la realizarea unor sarcini. precum üi coordonarea oculo-motorie. de gândire a jocului este doar un aspect al influen ei în înv area copilului atât la vârstele timpurii. Lego. mic”. “Jocul umbrelor”. “Din jum tate – întreg”.antreneaz musculatura fin (premis de baz în formarea deprinderilor de scris). mozaic. De exemplu. capacitatea de a rezolva probleme. clasificare: “Mare. Atât jocurile libere. tu spui multe” (singular-plural). Aici este posibil ca F t-frumos s plece cu racheta la palatul zânelor Scufi a Roüie s mearg la bunicu a împreun cu prietenii ei piticii. „Ursul doarme”. animale”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de jocuri didactice pot fi: „ Senzoriale senzoriale. “Spune al cui este?” (folosirea corect a genitivului). de recunoaütere a unui obiect cu ajutorul sim urilor: “Ghici ce ai gustat!”. percep iile de culoare. jetoane) copiii îüi dezvolt : coordonarea ochi – mân . fructe. cât üi pentru dezvoltarea ulterioar . descriere. clasificare. controlul lor. personaje reale sau imaginare. interpreteaz roluri. copilul începe s controleze posibilit ile de cunoaütere. „ûtafeta uriaüilor” etc. musculatura fin . capacit ile de coordonare a miüc rilor. capacit activitate de baz a jocului) pot fi: ile pe care le dezvolt prin forma instrinsec a jocului (tipul de Jocuri de manipulare . “Spune cum este?”. m rime. Jocul simbolic – copilul utilizeaz mediul pentru a pune în scen realitatea aüa cum o percepe el. capacitatea de discriminare vizual . Copilul trebuie încurajat s g seasc solu ii noi pentru personajele sale. num rare. triere. aüezare în ordine. de ghicire. cât üi cele didactice. Prin manipularea obiectelor din mediul ce îl înconjoar . punere în coresponden . sociabilitatea. p s ri. în func ie de deprinderile. “Cui trimit scrisoare?” (folosirea corect a dativului). s gândeasc asupra unor conexiuni între evenimente s motiveze cu argumente proprii ac iunile sale. Un aspect foarte important este câütigarea independen ei de ac iune üi autocontrol. de reconstituire de imagini din buc ele: “Loto flori. form . manipulând piesele jocurilor existente în centrele Joc de mas sau ûtiin e (puzzle. dar pentru aceasta au nevoie de oportunit i de joc. “G seüte locul potrivit!” „ Jocuri gramaticale: “Eu spun una. Reprezent rile simbolice reprezint precursorul cititului atâta timp cât literele simbolizeaz sunetele. “Unde a zburat rândunica? (pozi ii spa iale). basme în buc ele. Un aspect semnificativ al cunoaüterii la vârstele timpurii este dezvoltarea jocului simbolic în timp ce îüi construiesc reprezent ri sofisticate asupra lumii.

asigurarea unui climat favorabil consolid rii/extinderii prin jocul simbolic a con inutului activit ii tematice sau a proiectului. în care copiii pot s interpreteze diferite roluri: de flori. Jocul simbolic poate fi ini iat de copil. p r ile componente de a respecta unele reguli de igien . de exemplu. alegerea juc riilor üi preg tirea copiilor. din cadrul temei „Din lumea celor care nu cuvânt ”. În cadrul acestui tip de joc copiii imit mersul animalelor.crearea unor leg turi între con inutul jocurilor simbolice üi con inutul activit ilor care se desf üoar (poate fi un joc care valorific unele con inuturi. etc. de a lucra prin cooperare cu al ii. . Preg tirea lor vizeaz : alegerea üi amenajarea locului de joc. “Doctorul” scrie re ete pentru pacien ii s i în jocul “De-a doctorii”. înainte de a desf üura activitatea de observare în centrul de ûtiin e „ Flori de prim var ”. „De-a strada”. de fapt. o culc .încurajarea copiilor pentru asumarea unor roluri cât mai diverse. 33 . Desf üurarea jocului ofer posibilitatea copiilor de a observa însuüirile caracteristice ale unor fructe (form . în cadrul activit ilor alese üi atunci este un joc liber. pr jituri citind re etele culinare. culoare). i se d mâncare. se urc pe munte – pe pat. Astfel de jocuri sunt: „ Dea familia”. atunci când ajut copiii s scrie poveütile create în cadrul jocului. de fluturi.) Joc simbolic folosit drept cadru introductiv în desf üurarea unor activit i. dac se comport frumos o mângâie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dintre joc üi înv area literelor poate fi ini iat de copii în jocurile spontane. Feti a. B ul care serveüte drept cal este mângâiat. se poate începe cu un joc simbolic intitulat „De-a gr dinarul”. dar poate fi üi b tut dup împrejur ri. se joac pe plaj . Feti a se joac cu p puüa. îi d s m nânce. consumator. glasul acestora. Copiii îüi dezvolt un limbaj specific prin asumarea de roluri diferite (cofetar. „ De-a gr dini a”. prin intuirea lor prin to i analizatorii. deprinderi care au fost achizi ionate. o îngrijeüte când este bolnav . dar fa de acesta el ia atitudine real fa de fiecare. de gr dinar. de vânz tor de flori. ori de adult. a unei activit i tematice). m rime. imit grija mamei pentru copii. pentru schimbarea acestor reguli pentru binele grupului. Jocul imitativ îl ajut pe copil în înv area de a accepta üi de a tr i dup anumite reguli üi norme. ap . exersate în cadrul unui proiect. în jocul s u. În desf üurarea acestor jocuri sunt avute în vedere urm toarele aspecte: . Prin asumarea unor roluri copiii pot desf üura jocuri care sunt încadrate în jocul cu subiect din via a cotidian . . îüi dezvolt instinctul de auto-ap rare üi instinctul de conservare. C rui b iat nu i-a servit un b . “poütaüul” citeüte adresele de pe scrisori…) Prin jocul simbolic (deseori imitativ) e pus în miücare fantezia copilului care d lucrurilor üi fiin elor însuüiri pe care nu le au în realitate. este îngrijit. Exemple de utilizare a jocului simbolic: Joc simbolic cu caracter anticipativ: jocul „De-a cofetarii” (pentru preg tirea unei salate de fructe) se organizeaz înaintea desf üur rii observa iei „Fructe de toamn ” în Centrul de ûtiin e. Aceste jocuri au subiecte alese din via a cotidian . “buc tarul” face mâncare. cu care se juca drept cal?! Covorul din camer drept plaj sau pajiüte?! Fiecare obiect în jocul copilului cap t o importan . de albinu e. produc tor de alimente etc. o îmbrac . sau poate fi propus de adult üi atunci devine o activitate care vizeaz utilizarea jocului simbolic pentru atingerea anumitor obiective. dar o üi ceart dac nu vorbeüte frumos.

preocup rile copiilor se îndreapt spre inuta vestimentar c reia simt nevoia s -i adauge detalii de natur s le sublinieze identitatea împrumutat üi c tre procurarea unor obiecte care le permit s ac ioneze conform rolului asumat. filmului. De pild . În jocurile colective cu subiecte din basme üi poveüti.…respect reguli civilizate de comportare) sau extinderea con inutului jocului. propunerea de situa ii problematice c rora copilul în timpul jocului trebuie s le g seasc solu ii (. în eles üi redat cu fidelitate. basmului. Important este p strarea pl cerii jocului!!! Atât jocul simbolic cu subiecte din via a cotidian cât üi cu subiecte din basme üi poveüti se desf üoar fie individual (interpretând rolul unui personaj) . aprecieri. se pot desf üura jocurile: „ De-a circula ia”. • posibilit ile psihofizice ale copiilor. fiecare fiind în acelaüi timp üi interpret üi regizor. ca pieton. teatrului. Jocul dramatizare are ca surs tematic lumea mijlocit a poveütii. • îndrumarea jocului din exterior (dep üind trecerea de la jocul individual la înscen ri scurte inspirate din poveütile cunoscute în gr dini ). La baza îndrum rii acestor jocuri stau: • observarea copiilor în timpul jocului. „De-a strada” în centrul de Construc ii ü. dar üi realitatea cotidian . În ceea ce priveüte interpretarea rolurilor asumate üi modalit ile de înscenare a con inutului din lipsa posibilit ii de discern mânt üi de asimilare diferen iat . ac iunile educatoarei reprezint un model pe care copiii îl preiau cu toate aspectele lui. prin demonstrarea unei noi ac iuni (…vine în vizit aducând flori üi ciocolat . semnalele luminoase. În felul acesta copiii pun în practic cunoütin ele însuüite anterior. Pe ultimul plan st grija pentru „decor” (cadrul în care s se desf üoare jocul). legat cu o sforicic ). În cadrul acestor jocuri. Ei vor respecta locul pe unde se circul . dezaprob ri. fie colectiv (transpunând scene din poveüti). • încadrarea educatoarei în joc (prin asumarea unui rol). copilul mic îmbin elementele fantastice cu cele luate din via a cotidian . • impulsionarea üi dezvoltarea jocurilor prin: repovestiri. Educatoarea poate interveni în organizarea üi desf üurarea acestor jocuri prin: • interpretarea unui rol mai complex (în interpretarea acestui rol. semnele de circula ie etc. În cadrul acestor jocuri copiii au interven ie personal . 34 . • îmbog irea unui joc. reguli de circula ie. conversa ia cu caracter preg titor. analiza jocului. indica ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În urma desf üur rii lecturii dup imagini: „ Strada” la centrul Bibliotec . explica ii. Jocul de rol/dramatizarea presupune o preg tire prealabil üi anume. • stimularea jocului din exterior. „prin ul” vine c lare pe cal (pe un b ) üi are la brâu „sabie” (o bucat de scândur . • corectarea lui prin sugestii verbale.a. întreb ri. stimularea lui prin intermediul unor materiale noi. transpunerea subiectului. în cele ini iate de copiii de 6/7 ani. care trebuie bine cunoscut de c tre to i partenerii. se stabilesc rela ii complexe üi are loc un schimb viu üi continuu de p reri. inclusiv dialogul) .

pentru efectul surpriz .. „Pungu a cu doi bani”. prin asumarea unui rol definit. dialog bogat. „Turti a” ü. 3. încadrarea în jocul copiilor prin asumarea unui rol definit. 2. 3. /Dar e bine de plimbare”. aceasta are prilejul s conduc prin însuüi rolul ales înscenarea prin urm toarele momente: .a.Convorbirea dintre vr biu üi bursuc: „ Moü bursuc. în vederea transpunerii lui in joc. 3 amenajarea cadrului. povestea aleas pentru înscenare. Amenajarea cadrului.Convorbirea dintre vr biu üi broasc : „ Hai broscu Oac – oac –oac/ Ieüi acum pu in din lac! / Cip – cirip / Cip – cirip”… . În cadrul dramatiz rii: „ Unde a zburat rândunica” de T. o farfurie de lut üi 3 sc unele în jur. 35 . Exemplul decorului pentru dramatizarea poveütii „ Capra cu trei iezi” : • o m su cu un vas românesc. .Convorbirea dintre vr biu üi furnic : „ Cip – cirip. povestirea dup un üir de tablouri. Însuüirea temeinic a textului poveütii (basmului).Convorbirea dintre vr biu üi üopârl . • un scaun de dimensiuni obiünuite.” . vizionarea diafilmului. Aceste texte se aleg în mod progresiv. Constantinescu. prin încadrarea educatoarei în dramatizare. De asemenea trebuie s se in seama de posibilit ile de memorare ale copiilor üi capacitatea redus de concentrare.. „M nuüa”. cu un con inut mai complex. încât s evoce atmosfera cerut de basmul. sor furnic /.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dramatizarea presupune: 1. discret. De pild . 3 alegerea celor mai potrivite costume üi alte accesorii. N-ai v zut pe rândunic ?. încadrarea educatoarei în jocul copiilor üi sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate în înscenare. C ile cele mai folosite în acest sens sunt: repovestirea. La aceste dramatiz ri farmecul rezid în reluarea repetat a unor ac iuni üi dialoguri simple. 3 cadru suficient de larg care s permit miücarea liber a copilului.Convorbirea dintre vr biu üi rândunic . 2. Textul trebuie redus ca întindere (pentru copiii de 3-4 ani). experien a câütigat în jocul – dramatizare. evocator (decorarea excesiv devine sup r toare – ob inându-se efecte violente care copleüesc üi perturb copiii) . /Ieüi afar / Surioar / Nu-i nici cald/ ûi nu-i nici soare. . Alegerea selectiv a textului care urmeaz s fie dramatizat (acesta trebuie s cuprind ac iuni accesibile üi dinamice. Acesta trebuie s fie simplu. viu care mobilizeaz copiii üi faciliteaz înscenarea conflictului. de c tre educatoare. • pe perete un ütergar întins. se poate face fie în absen a copiilor. Cerin ele materiale ale dramatiz rii (asigurarea tuturor condi iilor materiale menite s -i sprijine reuüita) . îndrumarea exterioar . Ca modalit i de conducere a dramatiz rii amintim: 1. copiii angajându-se de la sine în joc. „Coliba iepuraüului”. n-ai v zut/ Vecinica rândunica/ Pe aici a trecut? ” . cuprinderea unui num r mare de personaje) . fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare. „Fata babei üi fata moüneagului” etc.Vizita f cut de vr biu rândunicii (desprins din versurile autorului: „ Vecinic / Rândunic . Exemple de poveüti agreate la grupa mic : „ Ridichea uriaü ”.

se joac cu alternan e de forme. stabileüte raporturi între obiecte (de m rime. cuburi de lemn. arhitectura creat de copil. de greutate. îi d m numele). “Batistu a”. fiind jocuri de grup. pe m sura în care copilul demonstreaz o mai mare performan în aplicarea unor cunoütine. jocuri inventate de copii. Copiii sunt puüi în situa ia de a respecta regula. treptat. „Gr dini a mea”. Jocurile de construc ii sunt foarte importante pentru dezvoltarea cognitiv a copilului în perioada copil riei timpurii. lut. realizeaz coresponden e. În general sunt jocuri care arat prin ce modalit i po i s câütigi (au la baz întrecerea precum üi jocurile de echip ). respect reguli. de a ac iona doar atunci când sunt nominaliza i. “De-a v-a i ascunselea”). acoperirea lui. În jocurile lor simbolice. adic munca lui cu materiale de construc ie. în func ie de interesul manifestat. de culoare. pe lâng bucuria particip rii. la 7 ani.).construc ia conütient a formei. jocurile didactice. üi s fi v zut la jocul. Copilul construieüte cu cele mai diferite materiale din natur : piatr . nuiele. organizeaz sau pune în valoare spa iul (prin intermediul diferitelor materiale üi forme).: „Eu sunt postasul. capacit i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocul cu reguli – sunt jocurile cu reguli formulate fie de c tre copii sau de c tre adul i. de a alege un partener. În cadrul jocurilor de construc ie. lemn (deüeuri). dorin a de a câütiga. de experien a de via . De aceea trebuie s beneficieze de materiale corespunz toare pentru a-üi exersa opera iile cognitive implicate în jocurile de construc ie. În dezvoltarea unei construc ii de c tre copii deosebim urm toarele stadii: . Exemple de jocuri de construc ie: „Blocul în care locuiesc”. mai grele). . grupeaz .crea ia tematic (la început de ordin pur asociativ. dau frâu imagina iei. are loc socializarea.”) În jocurile “ûoarecele üi pisica”. jocurile sportive. Numim joc de construc ie. mai lungi. implicarea afectiv . copiii lucrând: stabilesc rela ii cauzale între obiecte (care sunt mai mari üi mai grele cad mai uüor dac nu au stabilitate etc. . asociaz . îngr direa spa iului. care devin foarte populare în ücolaritatea mic . ele bazându-se pe competi ie. separarea. z pad . 36 . copiii inventeaz propriile lor reguli ( de ex. La vârsta preücolar jocurile cu reguli inventate de copii sunt cel mai des întâlnite.procesul de examinare üi combinare a formelor. Copiii îns pot simplifica sau complica aceste reguli. apoi de extind pe orizontal . abilit i.). spre finalul preücolarit ii. Jocul de construc ii reprezint activitatea prin care copilul exerseaz multe deprinderi üi capacit i care contribuie îndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv üi a musculaturii fine. ap rînd üi jocurile cu reguli impuse. raporturi cauzale etc. dar tu nu ai voie sa deschizi uüa pân nu sun eu la uü . de volum. . buc i de c r mid . incluziunea. s nu observi batistu a üi s fi pedepsit cu statul într-un picior. apreciaz cantitativ materialele utilizate (mai mari.. “De-a v-a i ascunselea”.construc iile întâi sunt pe vertical . Prin construc ie copilul sorteaz . de lungime. rela ii spa iale. de context. de a se întrece cu el de a se bucura de reuüita sau de a accepta eüecul (s fi prins de pisic . „Gara” etc. „Strada”. „Or üelul copiilor”..

cu sau f r obiecte. durata lor. sentimentul de apartenen la grup . üi în sal . În selectarea üi practicarea jocurilor dinamice se au în vedere particularit ile de vârst : tipul exerci iilor incluse în jocuri. echilibrul). rezolv probleme. pe lâng o bun dozare a timpului de joc dinamic. alergarea. creeaz solu ii. cu dorin ele copiilor. îüi îmbog esc üi exerseaz vocabularul. O aten ie deosebit s acord m copiilor timizi. extenuarea fizic . rezisten a) üi st ri emo ionale pozitive. 37 . • experimenteaz posibilit i de adaptare. s ritura. comportamente. de coordonare oculo-motorie. suprasolicitarea. for a. Pentru a evita excesul. cu simboluri üi reguli z Jocul ca tip de activitate de înv are integrat form de înv are Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvolt rii sale! De aceea. îüi dezvolt astfel gândirea abstract . num rul regulilor va fi în dependen direct cu vârsta copiilor. urmeaz cerin ele üi determin rile de baz ale copilului. Ele mobilizeaz întreaga grup de copii. prinderea. fricoüi. dezvolt st ri emo ionale. spirit de cooperare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocurile dinamice/de miücare au la baz ac iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli. sentimentul de altruism. • exprim sentimentele lor în simboluri. respectându-le ritmul propriu üi particularit ile individuale. oboseala. c rarea. se dezvolt calit ile motrice (viteza. exigen a fa de executare. aruncarea. prietenie. • comunic . este necesar üi alternarea acestuia cu jocuri liniütitoare. Atractivitatea üi eficien a jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a îmbina sarcina educativ atr g toare. • rezolv probleme de via din mediul lor fizic üi social. aparate. prin care se consolideaz deprinderile motrice de baz (mers. îüi dezvolt limbajul. în func ie de anotimp. apatici sau instabili. • realizeaz miüc ri de motricitate grosier üi fin . Jocurile dinamice se pot organiza üi în aer liber. jocul este cea mai eficient integrat datorit naturale ei cu care copilul înva ! Prin joc copilul: • desf üoar o activitate specific în sensul identit ii personale. educ atitudini.

prindere. • s se încurajeze interac iunea. Pentru ca jocul s contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului sunt necesare câteva condi ii: • jocul s permit copiilor ocazia unor descoperiri. ghemuire). 38 . îüi exprim sentimente. interesul. precum üi educarea voin ei. autocontrolul. exerseaz üi îmbog eüte vocabularul (utilizeaz cuvinte. Astfel. s -i extind cunoaüterea. aruncare. ini iativ . a st pânirii de sine. Nu-i uüor s . s -i faciliteze formarea deprinderilor. formule lingvistice în context. dar üi în alte scopuri (îüi dezvolt creativitatea). ridic ri üi coborâri ale bra elor. Jocul influen eaz pozitiv dezvoltarea ulterioar a copilului. num r „banii”). motiva ia. ütie unde se afl o juc rie üi merge direct la ea când e cerut de un cump r tor). cu pl cere în joc. sim ul ordinii (copilul aüeaz juc riile într-o ordine stabilit dup criterii proprii. • materialele puse la dispozi ia lor s solicite copilul üi s -l antreneze în noi experien e. întreab ). curaj. comunic uüor. calitativ.i înfrângi dorin ele imediate. reac ioneaz afectiv. stabileüte pre ul. dar rolul cere acest lucru üi astfel î i educi voin a • îüi dezvolt acuitatea vizual . descrie. declanüeaz capacit ile mentale (cunoaüte üi denumeüte juc riile pe care le aüeaz în rafturi. • se dezvolt sub aspect cognitiv. prin joc se declanüeaz mecanismul propice cultiv rii unor calit i morale: perseveren . el este cu adev rat vânz torul pe care l-a cunoscut üi care l-a impresionat. expresii. îüi dezvolt aten ia. le compar sub aspect cantitativ. experimente sub supravegherea adultului. recep ioneaz üi înva s recunoasc sentimentele celorlal i. • interesul copilului. utilizeaz corect formulele de adresare. în jocul ”De-a magazinul de juc rii” copilul care interpreteaz rolul de vânz tor • trebuie s aranjeze marfa în rafturi. preocup rile lui imediate s fie satisf cute prin situa iile de joc create.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • comunic cu sine. întoarcere. se modeleaz procesele afectiv-emo ionale (copilul este total convins c trebuie s joace cât mai fidel rolul pe care îl modeleaz cu maxim convingere. s aütepte frumos clien ii. firesc. reac ioneaz adecvat. r suciri. ad ugând la aceasta cum üi l-ar dori). • se dezvolt sub aspect fizic (face miüc ri de aplecare. admir . • jocul copilului reprezint feed-back-ul influen ei educative a adultului asupra sa. cu ceilal i. • s se creeze un spa iu adecvat abord rii jocului ca activitate complex üi complet . s se stimuleze dezvoltarea socio-emo ional . jocul îmbog eüte cunoütin ele. folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create. • îüi precizeaz . face aprecieri la adresa acestora. • înva s -üi st pâneasc emo iile. s stabileasc pre urile. apreciaz .

fiind o experien de înv are cu multiple valen e. Jocul serveüte pentru sus inerea culturii autentice. „Dac ai adus toate p puüile pe canapea. dezvoltându-se. descoperindu-se pe sine. pioneze la 3-4 ani üi nici cuburi grele sau alte juc rii care presupun efort fizic ce dep üeüte posibilit ile acestora). Nu vom folosi obiecte din sticl . înv ând. Juca i-v efectiv cu copilul. ci transfigurat respectându-se îns rela iile interumane: vânz torul are acest statut atâta vreme cât exist si un cump r tor cu care rela ioneaz ). viu colorate. obiceiuri. de la cea mai mic la cea mai mare”. nasturi. s corespund preocup rilor de vârst üi scopului urm rit. r bdare. explorând mediul înconjur tor. Jocul este o experien natural . Materialele alese s fie colorate. sigure üi durabile (jocurile üi juc riile s fie din materiale rezistente. hai s le aüez m în ordine. puzzle-uri mari. anivers ri. solicitând copilul s rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate. m rime. Care pies urmeaz ?”) Folosi i materiale potrivite pentru nivelul de dezvoltare a copilului üi stimularea sa (la 3-4 ani oferim copiilor cuburi mai mari. stimula i-l s manipuleze obiecte üi situa ii. uüor de mânuit. s nu prezinte pericol de accidente. încorporeaz poveüti populare.). mult aten ie. diversificându-i modurile üi modalit ile de joc(„Acum e rândul meu s aüez cubul roüu. tradi ii. Planifica i activit ile în aüa fel încât copilul s -üi antreneze cât mai multe abilit i (În momentul în care copilul a c p tat o deprindere e necesar s complic m jocul. la 5-6 ani se pot juca cu lego.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • în plan social copilul înva prin joc s tr iasc üi s ac ioneze împreun cu ceilal i (rolul interpretat are coresponden social . estetice. cunoscându-üi tovar üii. uüoare. culoare. sârm . piese mai mici care necesit precizie în miücare. perseveren üi experien ). universal ce face parte din via a de zi cu zi. teme universale. realitatea nu este reprodus identic. dou pâini üi un pachet de biscui i?”. 4 4 39 . s atrag prin form . Sugestii pentru cadrele didactice… üi p rin i privind jocul copilului: 4 4 4 Participa i la jocul copilului dac v accept („Ce zici dac eu aü dori s cump r de la magazinul t u. Pretutindeni în lume copiii se joac individual sau în grupuri mici.

l rgi i tematica üi arealul de subiecte (Vorbi i copilului despre naüterea lui. lucrurile. frunze.. creativitatea. despre evenimentele religioase pe care le s rb tori i. via a gâzelor. nu le r spunde i dumneavoastr (Când vin cu solicitarea: „Nu ütiu cum s fac aici.. spune i-le ”Oare cum ar fi mai bine? Tu la ce te gândeüti? Încearc . pietricele. sa înve e din greüeli..). vrei s fii tu mama üi s ne juc m de-a familia?”). drojdie. despre tot ce se întâmpl üi el este p rtaü. Folosi i-v întreaga dumneavoastr creativitate üi experien pentru a descoperi împreun cu copilul noi obiecte üi materiale ce îi pot stimula üi l rgi experien a prin joc (În timpul plimb rilor aduna i materiale din natur : crengu e. fenomenele din lumea înconjur toare. s fi i dou m mici!”). s experimenteze. venirea üi plecarea p s relelor. dezvolta i jocul în comun al copiilor (Când ieüi i în parc încuraja i copilul s rela ioneze cu al i copii: ”Uite ce minge frumoas are b ie elul acela. introduce i idei noi.üi vom vedea dac e bine. s persevereze). stimula i copilul s stabileasc rela ii de joc cu al i copii. îmbog esc experien a de via a copiilor”). „Bravo. Îmbog i i cunoütin ele copiilor cu teme variate despre evenimentele. r spunde i la întreb rile copiilor. Folosi i toate ocaziile pentru a dirija aten ia copilului spre obiectele üi evenimentele naturale/reale care pot stimula üi satisface curiozitatea sa (Urm ri i transform rile din natur . s -üi dezvolte jocul üi s g seasc solu ii la problemele ivite. despre botez. vase.. Pune i la dispozi ia lor semin e de mac sau susan üi sugera i-le s modeleze ”specialit i” folosind aceste ingrediente). pastra i ambalaje. 4 4 40 . ”Ce mult îmi place cum ai aranjat maüinu ele!”). vrei s -mi faci tu un ceai?” sau „Eu sunt copilul. sare üi ap üi ajuta i-i s fr mânte aluatul din care ei vor modela cele mai minunate produse. De câte farfurii avem nevoie?” Etc. întreab -l cum se numeüte üi roag -l s se joace cu tine!”.” üi l sa i-le un timp s g seasc variante. Unii dintre noi aranjeaz masa üi al ii vom scrie invita iile. am r cit. L sa i copiilor destul timp s se gândeasc . Crea i copilului posibilit i multiple de a se juca cu al ii. Extinde i ac iunile copiilor üi propune i üi altele („Acum c a i terminat de g tit. aparate – toate sunt o surs inepuizabil pentru subiecte noi de joc. ajut -m !” nu v gr bi i s oferi i solu ia. ”Ia üi feti a cu tine ca s plimba i împreun p puüa cu c ruciorul. i-a reuüit pr jitura pentru p puü !”. creüterea plantelor). ghinde. satisface i-i orice curiozitate cu explica ii adecvate nivelului s u de în elegere). haide i s aüez m masa pentru toate p puüile üi s facem niüte invita ii s participe üi al i invita i. Aprecia i mereu pozitiv eforturile copilului în joc („Ce frumos ai construit. eüti grozav!”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 4 4 4 4 Atrage i copiii s se joace dac este nevoie („ûtii c nu m simt prea bine. dezvolt imagina ia. zborul fluturaüului. solu ii.. gândirea. haine vechi. satisfac curiozitatea. pentru a extinde cunoütin ele üi experien ele copilului (în jocul ”De-a brutarii” da i copiilor f in . Îmbog i i cunoütin ele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se.

îmbog i i-l prin noi materiale üi reguli. („Eu am aflat c üi Daniel are acas un c eluü üi chiar el are grij de el. Cred c v poate ajuta el la prepararea mânc rii pentru Pongo”.). jocuri üi juc rii ce nu-i pun în pericol via a sau s n tatea. Prin joc acest lucru este cel mai lesne de realizat. bine aerisit. Fi i în permanent c utare de noi modalit i prin care s facem jocul copiilor pe m sura posibilit ilor acestora (Porni i cu jocuri simple.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 Valorifica i experien a personal a copilului üi integra i-o cu noile cunoütin e üi deprinderi prin situa iile de înv are pe care le crea i. luminos unde exist mobilier adecvat.) Asigura i participarea tuturor copiilor în joc. cât timp mediul îl stimuleaz iar adultul îi ofer suport. cât se joac üi cu cine se joac ): Acorda i timp suficient üi spa iu ambiental într-un mediu curat üi securizant unde jocul s fie o experien benefic üi sigur (Copilul trebuie s se joace într-un spa iu curat. introduce i personaje. care trezesc interes. urm ri i cu aten ie cum se joac . accesibile. Copilul se joac atâta timp cât îüi satisface nevoia de cunoaütere. îndeosebi a celor care sunt timizi sau nu au încredere c pot s contribuie üi ei la derularea jocului prin asumarea unui rol sau nu sunt solicita i de al i copii. satisfac nevoia de cunoaütere üi ac iune. situa ii noi de înv are üi experimentare. de miücare. sub directa supraveghere a adultului. 4 41 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 4. Mediul de înv are z Centrul de activitate Art z Centrul de activitate Bibliotec z Centrul de activitate ûtiin e z Centrul de activitate Construc ii z Centrul de activitate C su a P puüii z 42 Centrul de activitate Jocuri de mas .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Una dintre condi iile esen iale ale aplic rii unui curriculum centrat pe nevoile. Pentru a r spunde cerin elor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile men ionate mai sus. individual. securizant . nu înseamn c nu pate fi amenajat. a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. pl cut . Chiar dac el nu este men ionat üi descris precum celelalte centre. 2000). este bine s inem seama de urm toarele aspecte : 3 Gr dini a este spa iul în care realiz m educa ia timpurie. copil/adul i. De aceea. stimulându-i dezvoltarea sub toate aspectele. p rin i). 3 Acest tip de organizare permite dezvoltarea liber a copilului pe domeniile de dezvoltare: • dezvoltare fizic . educatoare. care s invite copiii la joc üi activitate. în scopul oferirii unor experien e de înv are cât mai diverse üi a unor con inuturi circumscrise de cele 5 domenii experien iale. • dezvoltarea socio-emo ional . 3 Mediul social este la fel de important ca üi mediul fizic creat. cu adul ii. educatoarele. 3 Mediul fizic trebuie gândit aüa încât s putem sesiza dinamica proprie a fiec rui copil üi s oferim posibilitatea dezvolt rii lui armonioase. în perechi sau în grupuri mici. spa iul s lii de grup va fi organizat pe centre de activitate. To i copiii înva cel mai bine prin contactul activ cu mediul üi cu cei din jur (colegi. • dezvoltarea capacit ilor üi atitudinilor în înv are. în care copiii interac ioneaz direct cu materialele. Putem concluziona c va trebui s cre m o sal de clas atractiv . deoarece nevoile copilului. s n tate si igiena personal . unde ei s se simt st pâni üi în siguran . dup ce copilul a parcurs deja câteva etape de formare (de la naütere la 3 ani). dac nu apare interac iunea dintre aceüti factori üi copil/copii. • dezvoltarea limbajului. cerin ele lui pentru educa ie sunt diferite. func ional . interesele üi dezvoltarea lui global se refer la crearea unui mediu educa ional adecvat. 3 Este bine s oferim situa ii variate de joc üi activitate. 3 Prin organizarea spa iului grupei pe centre de activitate procesul de înv are este unul activ. suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de înv are. fiind un centru de activitate foarte important pentru dezvoltarea copilului. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. de socializare. fiind noi înüine parte integrant a acestuia (Viorica Preda. care s permit dezvoltarea liber a copilului si s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. Noi. care integreaz diferite domenii de cunoaütere üi experien e de înv are1: 1 Un alt centru de activitate care este recomandat a fi amenajat în sala de grup este cel de Nisip üi ap . 3 Simpla prezen a unor factori de mediu nu este suficient ca ea s determine transformarea universului psihic al copilului. în general. educa ia adresânduse fiec rui copil în parte üi nu copiilor. cu al i copii. Fiecare 43 .

p rin ii. Putem amenaja un panou. Gândind creator. putem g si multe idei pentru ca materialele amplasate în zonele amenajate s stimuleze üi s amplifice procesul de înv are. educator. dar putem ini ia üi desf üura üi activit i tematice care s contribuie la atingerea obiectivelor cadru üi a celor de referin . pentru parcursul zilei / s pt mânii. p rin i pe tot parcursul abord rii acesteia .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ~ Bibliotec ~ ûtiin ~ Art ~ Joc de rol ~ Jocuri de mas ~ Construc ii În aceste zone vom organiza jocuri si activit i liber alese. pentru a putea fi v zut atât de copii. asigurând posibilit i de op iune pentru copii. o m su üi vom expune elemente ce sugereaz tema de studiu üi care urmeaz a fi completate de c tre copii. o etajer . altele putînd fi deschise doar pentru anumite activit i. trebuie s rezerv m un loc pentru centrul tematic (reprezentat imagistic sau chiar cu mesaje scrise). Când gândim amenajarea spa iului educa ional. Prin distribuirea materialelor pe centre de activitate. astfel încât aceütia s poat ini ia propriile lor activit i de înv are. Tot aici putem aüeza “Cutiu a cu întreb ri” pe care copiii le pun în leg tura cu tema propus üi la care urmeaz a g si r spunsuri împreun cu colegii. unele centre putând avea caracter permanent. educatoarea. fra ii mai mari. Acesta poate fi plasat la intrarea în clas . amenajeaz spa iul grupei în func ie de condi iile fizice de care dispune. p rin i. putem crea o atmosfer de înv are spontan . copii-educatoare sau al i actori implica i în educa ie (profesori pentru activit ile op ionale. 44 . cât üi de p rin i. Vom desf üura activit i pl cute üi interesante üi vom observa manifestarea unei atitudini relaxante üi în interac iunile copii-copii. prin joc. bunici ) .

forme de diferite modele.Este bine s existe sor ule e. pensule. coc ). dopuri. carioca. planüete. vase pentru ap . creioane negre. periu e pentru stropit. coli colorate de diferite forme üi dimensiuni. dar si de expunerea lucr rilor realizate . hârtie de impachetat. eboüoare. coli desen. 45 . pl ci faian . ¨ Activit i practice: coli glacee. s nu fie periculoase ( foarfece cu vârf ascu it ). halate. sec iuni dintr-un trunchi de copac. acuarelele üi pasta de modelat s nu fie toxice . lut moale. de bun calitate. scobitori. be iüoare. aracet. fire din lân . ¨ Modelaj : pasta de modelat ( plastilin . es turi r rite. ceracolor. pânz . Putem afiüa planüe model. frunze pentru amprentare. palete. acuarele. cu posibilit i de depozitare a materialelor necesare. be iüoare. forme üi dimensiuni. üabloane. argil . buc i de sticl ülefuite. blan . üerve ele. sârm . foarfece. diplome ob inute de preücolari la diferite concursuri. pentru a nu-üi p ta h inu ele üi totodata se creeaz o atmosfer de “atelier”. cutii de chibrituri. ziare. reviste. lipici. aüezate la îndemâna copiilor. üi albume de art . Materiale sugerate: ¨ Desen . palete. modelaj. pictur : creioane colorate. activit i practice . reproduceri. Il vom stabili într-un loc luminos al clasei. aracet. resturi din material de piele. Materialele de lucru trebuie s fie suficiente. carton de diferite culori. suporturi pentru desen –pictur . ütampile. buc i de pânz . pictur .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Art În acest centru de activitate vom desf üura activit i de desen. be e de chibrituri. materiale din natur .

procesul de crea ie. pot ob ine siluete de animale sau orice alte forme plastice prin amprente de culoare ale frunzelor. Astfel. apoi picteaz toat suprafa a .)? Spa iul de expunere a lucr rilor trebuie s fie într-un loc vizibil üi nu foarte aglomerat. iar exemplul personal este foarte important. dar pot fi üi produsele unor grupuri de copii. pot ataüa castanelor. Vom pune întreb ri care subliniaz tehnici. palmelor. ghindelor elemente din plastilin . dar nu impunem modele. formele ob inute.Ce reprezint desenul t u?”.Ce ai desenat aici?” sau . ütiut fiind faptul c prin expunerea lucr rilor sus inem procesul de crea ie üi r spl tim efortul copiilor. caz în care se eviden iaz colaborarea... comunicarea prin intermediul culorilor üi al simbolurilor grafice üi au un efect puternic asupra încheg rii comunit ii de înv are. pot picta modelajele ob inute din coc . Lucr rile pot fi individuale. o lipesc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În acest centru copiii pot combina tehnici specifice artei plastice cu cele ale activit ii practice. contureaz formele cu cear . trebuie s le asigur m timpul üi materialele necesare. modul în care s-a folosit spa iul suportului de lucru. creându-i sentimentul c ceea ce a f cut nu este destul de bun. stropesc suportul cu ajutorul unei periu e imbibat în tempera. ob inând diverse figurine. le suger m teme. c nu este în eles. pot rupe / decupa hârtie de ziar. 46 . Pentru aceasta. iar când ridic formele decupate rezult o lucrare deosebit . instrumentele de lucru întrebuin ate. liniile trasate. Un aspect de mare importan este formarea la copii a deprinderilor de a face ordine la locul unde lucreaz . Este bine s evit m întreb ri de genul . Vom schimba lucr rile destul de des. etc. Ii îndrum m cu privire la tehnicile de lucru. Educatoarea poate influen a procesul de crea ie al copiilor prin aten ia acordat üi prin comentarii despre culorile folosite. pot decupa forme pe care le aüeaz pe suport. deoarece copilul poate fi dezam git. având grij ca fiecare copil s fie apreciat. apoi pot decupa formele pictate . folosind afirma ii înconjur toare: • Cum ai f cut aceasta? • Ce mai po i ad uga ca s foloseüti tot spa iul colii de desen? • Ce elemente ale lucr rii i i plac cel mai mult? • Ce culori ai amestecat pentru a ob ine acest frumos portocaliu (roz etc. pot picta.

de compunere de poezii sau ghicitori. Centrul de activitate bibliotec se stabileüte într-un col cât mai intim üi relaxant. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme de exprimare: imagini. un centru foarte important. simboluri . 4 Se încurajeaz dorin a copilului de a citi (imagini).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Bibliotec În acest centru copiii desf üoar activit i din sfera limbajului üi a comunic rii. mai departe de centrele active (Construc ii. jocuri de rol sau dramatiz ri. având în vedere urm toarele aspecte: 4 Se dezvolt în elegerea simbolurilor (imagini üi litere care reprezint cuvântul vorbit). de povestire. cuvinte. 4 Se cultiv interesul üi respectul fa de carte. capacitatea de relatare a evenimentelor. de recitare de poezii. coeren a exprim rii. 4 Se dezvolt imagina ia prin povestiri üi repovestiri. Nisip üi Ap ) 47 . convorbiri. 4 Se dezvolt cursivitatea. crearea de c rticele. 4 Se îmbog esc cunoütin ele despre lume üi îüi extind vocabularul. de creare de poveüti noi dup diverse imagini.

televizor. Dac noi. ¨ cd-uri cu muzic üi poveüti Este foarte important s sprijinim dezvoltarea copilului în acest centru având în vedere urm toarele aspecte: ƒ pozi ia confortabil a copiilor pe perni e în jurul educatoarei. ¨ raft pentru c r i . s vin cu solu ii noi. ecusoane reprezentând diferite personaje sau costume simple ( pelerine divers colorate). O cerin important este aceea de a deprinde copiii s utilizeze cu grij materialele puse la dispozi ie. ¨ coli. computer. Tot aici vom desf üura unele jocuri-dramatiz ri. ƒ s folosim ilustra ii pe care copiii le vor comenta. ¨ instrumente de scris. repovestirilor. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme (imagini. Este necesar s schimbe periodic c r ile din bibliotec . ¨ imagini din poveüti. manifest m pl cere pentru lectur üi copiii vor dovedi interes sporit pentru bibliotec . s gândeasc în mod critic. La grupele mari/preg titoare. Efortul personal îi face s pre uiasc üi mai mult c r ile. video. copiii pot interpreta roluri din basmele üi poveütile îndr gite. educatoarele. ƒ s folosim o voce cald . expresiv . imprimant . ¨ caiete. ¨ perni e. aceasta urmând în mod firesc lecturii. tabla magnetic . 48 .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ covor. ¨ scaunul povestitorului. s le citim. un ritm adecvat. fiüe de lectur . s r sfoim împreun c r i. În acest centru se exerseaz îndeosebi limbajul. Cu ajutorul câtorva m üti. ƒ s -i stimul m copiii s asculte activ. s st m lâng copii. simboluri. cuvinte). scene din poveütile cunoscute pictate de copii. dar üi deprinderi de exprimare în scris. completeaz fiüe de lectur . de a li se cultiva sentimente de pre uire fa de carte üi de autorul acesteia. copiii pot scrie etichete. s mergem cât mai des în acest centru. nu doar pasiv. încurajându-i s continue povestea. pot scrie poezii scurte. pot ilustra paginile pe care le pot capsa pentru a realiza c rticele. ¨ cuburi cu poveüti. ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ c r i de colorat.

49 . Capacitatea de cooperare este cunoscut din ce în ce mai mult ca o necesitate. planüe cu imagini de la poli. Scopul acestora este dezvoltarea capacit ilor de cunoaütere üi în elegere a mediului înconjur tor üi de rezolvare a situa iilor problematice cu care se confrunt în via a de zi cu zi üi mai apoi la ücoal . etc. probleme ilustrate. bancnote. cântar. pahare. exploreaz üi comunic pe baza celor observate. ecuator. ov z. crengu e înflorite. dar üi mai târziu. acvariu. salin . facilitându-se rela ionarea pozitiv . ordonare. activit i matematice. atât pentru rezultatele bune în înv are. spirtier . mijloace de transport üi locomo ie. m surare etc. deoarece oamenii înva cel mai bine lucrând. ¨ seturi de c r i. orz. înmugurite. iar prin schimbarea periodic se stârneüte interesul copiilor pentru a le explora. Tot în acest centru vom afiüa calendarul naturii pe care îl vom completa zilnic cu ajutorul copiilor.). rigle gradate. temporale) üi a opera iilor prematematice (grupare. În acest centru de activitate dezvolt m abilit i de înv are independent . înva s lucreze cu ceilal i. peüter . insectar. magne i. rela iile spa iale. Spa iul destinat acestor activit i este prev zut cu etajere pentru expunerea diverselor materiale . educa ie ecologic ). monede. Aici încuraj m dezvoltarea gândirii logice (rela iile cauzale. etc. lantern . ¨ colec ie de roci. ierbar. clasificare. instrumente de scris. termometru. deüert. l di e. semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. pentru a nu se produce aglomerare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate ûtiin e Este centrul în care se desf üoar activit i din aria experien ial ûtiin e (cunoaüterea mediului. t vi e. lup . seriere. despre univers. microscop. Copiii înva s aib in iativ üi sunt stimula i s fie curioüi. unde copiii experimenteaz . tangram). coli. Copiii care înva prin cooperare. descoper . set de eprubete. semin e grâu. Trebuie s stimul m cooperarea üi înv area activ . comparare.Acestea se expun pe rând. cântar. ¨ forme geometrice (truse logi II. Materiale sugerate: ¨ ghivece. metru de croitorie.

Materiale sugerate: 3 cuburi din lemn 3 cuburi din plastic 3 rotodiscuri 3 lego 3 betiüoare 3 cutii de chibrituri 3 materiale din natur ( ghinde. în planul dezvolt rii fizice prin dezvoltarea musculaturii. prin folosirea în comun a cuburilor. prin atitudinea de negociere.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Construc ii Centrul de activitate destinat construc iilor este unul dintre cele mai frecventate de copii. castane. paie. frunze presate. . dar trebuie stimulate üi fetele s participe pentru importan a pe care o au jocurile de construc ii în dezvoltarea tuturor copiilor. etichetând unele construc ii etc. coordonarea ochi-mân üi în domeniul limbajului prin comunicarea de idei. copilul îüi dezvolt gândirea prin rela iile cauzale üi spa iale pe care le stabileüte între obiecte üi rezolvarea unor situa ii pe care le întâmpin în realizarea construc iei. 3 l di cu nisip üi forme (acolo unde este posibil se pot amenaja în interior. dar cel mai indicat este în curte 50 . Construind. nuiele. descrierea construc iilor. de aceea trebuie plasat lâng alte centre active. conuri. Se dezvolt în domeniul socio-emo ional. Este o zona preferat de b ie i. scoici). Trebuie s oferim spa iu suficient de plasare a construc iilor de miücare üi de depozitare a jocurilor. numind.

etc. s le aüeze unul lâng altul. culoare. cl diri. unul peste cel lalt. imagini sugestive. sugerându-le roluri pe care le vor îndeplini când vor fi adul i . z Centrul de activitate C su a P puüii (Joc de rol) Col ul C su ei (sau Col ul p puüii) reprezint o c su în miniatur . în func ie de spa iul clasei. Este important ca noi. Este centrul preferat de feti e . Este bine s aüez m pe perete. s le expunem üi s fie p strate pentru o vreme. aüa încât s poat fi strânse cu uüurin üi aüezate în locurile stabilite împreun . educatoarele. ferme. pozi ii spa iale. brut rie ¨ trus coafor ¨ trus medic ¨ trus de electrician ¨ trus de mecanic 51 . m rime.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materialele puse în acest centru nu trebuie s fie foarte numeroase. numera ie.). apelând la cunoütin e despre form . care s le stimuleze jocul (blocuri. oraüe. al s n t ii üi igienei personale. Jocurile desf üurate aici dezvolt în special domeniul socio-afectiv al limbajului üi al comunic rii. Materiale sugerate ¨ p puüi ¨ truse de buc t rie. pe care o putem amenaja în diferite forme (din lemn. delimitate prin pere i din pânz ). cel pu in pentru început. dar este bine s fie coopta i üi b ie i . dar üi cel senzorial. sate. la nivelul privirii copiilor. deoarece produsele rezultate în acest sector nu pot fi p strate pentru foarte mult timp. s fie fotografiate üi chiar premiate. s apreciem construc iile. În cadrul jocurilor de construc ii putem solicita copiilor s foloseasc numai piese mari/roüii/de formele cerute sau s adune câte trei cuburi deodat .

de ascultarea opiniilor altora. üi al limbajului üi comunic rii. • perseveren a üi sentimentul de bucurie la finalizarea unei sarcini. educatoarele. fizic.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ ¨ ¨ ¨ halate sor ule e b sm lu e bonete ¨ costume specifice unor personaje din poveüti Aici este îndeosebi spa iul jocurilor simbolice. • musculatura mic . cognitiv. • capacitatea de discriminare vizual . de toleran . idei. z Centrul de activitate Jocuri de mas Centrul jocurilor de mas este preferat atât de b ie i cât üi de feti e prin diversitatea materialelor folosite üi care le dezvolt în domeniul afectiv. form . Noi. • capacitatea de a rezolva situa ii problematice. • percep iile despre culoare. aüa încât s nu-i stingherim. • coperarea în realizarea unor produse colective 52 . aüezare în ordine. de colaborare. luând üi noi diferite roluri. dar s putem interveni cu sfaturi. p rin i. astfel : • coordonarea ochi-mân . Acest gen de jocuri îi preg teüte s fie adul i în multiplele roluri pe care le au adul ii (gospodine. • deprinderi de îmbinare. În astfel de jocuri copiii înva despre ei. construindu-se astfel conduite sociale de apartenen la grup. m rime. despre societate. despre familie. clasificare. de disciplin în grup. punere în coresponden . triere. trebuie s fim prezente. salaria i). num rare.

aüa încât copiii s üi le poat alege în func ie de tema aleas sau propus . ûi aici se recomand imortalizarea aspectelor demne de apreciat. dup cum este cazul. boabe Materialele trebuie p strate în ordine. sâmburi. Ca üi în cazul celorlalte centre de activitate. puse la loc vizibil. pietre. etichetate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ jocuri lego jocuri în buc ele cu diferite grade de dificultate jocuri incastre cu diferite forme cuburi mici colorate domino / loto cu imagini c r i de joc diferite materiale adunate impreun cu copiii. trebuie s observ m copiii în timp ce se joac .care se preteaz la sortare üi combinare: semin e. deoarece jocurile copiilor în acest spa iu pot furniza informa ii valoroase despre aceütia üi astfel educatoarea poate interveni în ameliorarea unor probleme care apar. 53 . în cutii – coüule e speciale. La sfârüitul jocului copiii iüi vor expune lucr rile sau vor depozita piesele.

Centrul de activitate Bibliotec Asigur m c r i ce con in înforma ii üi imagini cu corpul omenesc (exemplu: Tom üi Tina. tocmai pentru a ar ta c sunt asem n tori deüi diferi i. Copiii pot selecta üi ataüa imagini corespunzatoare siluetelor primate. punându-i în situa ia de a recunoaüte prin sim uri gustul/mirosul/forma unor alimente. mic. la m mica. Limb üi din i în guri – ûi mi-i sp l cu-o periu ! Dou n ri. Centrul de activitate – ûtiin În acest centru punem la dispozi ia copiilor siluete de b ie i üi feti e üi jetoane cu obiecte de îmbr c minte üi înc l minte. flori. hran . compara. realizând file pentru c rticica individual . etc. Arcuite am sprâncene. Ca s-alerg la fiecare : Când la tata. Mai putem folosi instrumente de m surat (rigla gradat . Buna zice c -s iste ! Pe obraji am doi bujori Ochi senini üi rotunjori. fructe. mirosul sau pip itul. dar tare – Dou mâini de lucru are ! ûi mai am dou picioare . Putem utiliza enciclopedii sau alte c r i care con in imagini ale corpului uman. 54 . legume. lungimea bra elor etc. Ochii-mpodobi i cu gene. poezia „Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an (sau la alegere): Am c püor cu p rul cre . obiecte de imbr c minte üi îi punem în situa ia de a crea sau a c uta üi ei ghicitori pe tema dat . 2. Când în juru-mi se vorbeüte ! Gâtul. studia. privi. Tot aici putem cînta un cântecel despre diverse p r i ale corpului. Copiii iüi pot m sura lungimea piciorului. Solicit m ajutorul ücolarilor pentru a scrie împreun cu copiii grupei ghicitori üi poezii. autor Elena Butunoi). S-o ajut üi pe bunica ! Prezent m copiilor ghicitori despre organele de sim . capul mi-l întoarce – Stânga. Se pot utiliza poze cu corpul uman apar inând mai multor rase üi etnii. Ce miresmele-mi aduc ! Urechile-mi dau de veste. metrul de croitorie) üi lupe pentru a m sura.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemplu de valorificare a mediului de înv Tema: Ce üi cum sunt vreau s fiu Subtema: B iatul üi feti a are la grupa mare 1. Le putem lega ochii pentru a utiliza auzul. colea-n n suc.dreapta – cum imi place ! Trupul meu – azi . Putem ini ia exerci ii senzoriale. sau îüi pot astupa urechile pentru a utiliza celelalte sim uri.

prieteni.portretul prietenului/prietenei mele.Eu cu ochii. dragi copii. Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. Cu urechile oricând Aud fiece cuvânt. Pot realiza colaje sau s modeleze din plastilin corpul uman. colegi de grup ).” 3.autoportret . Limba üi cu cerul gurii Imi spun gustul pr jiturii. de N. Nasta . bunici. Toate aceste lucr ri le putem uni pentru a realiza o c rticic individual . realizând astfel portret de copil (b iat/feti a) sau o c rticic cu numele „Cine sunt eu?” La sfârüitul s pt mânii îi putem sf tui s ofere aceste c rticele persoanelor dragi (p rin i. Propunem copiilor s realizeze amprenta palmei üi a piciorului.. 55 . Putem folosi tehnica amprent rii pentru a realiza imprimeuri necesare confec ion rii h inu elor pentru p puüi. V d p puüi üi juc rii. fra i. care prin con inut îi va ajuta s g seasc r spunsuri la întreb rile adresate prin fiüa de mai jos : Sim urile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Tot aici putem folosi o poezie. Coperta acesteia o pot realiza folosind tehnica haüur rii üi a lipirii unor elemente. Centrul de activitate Art Pe panoul de afiüare a lucr rilor putem aüeza poze ale copiilor üi ale familiilor lor care s -i stimuleze pe copii pentru a realiza teme ca: .

56 .. 6. Centrul de activitate – Col ul c su ei Putem oferi copiilor posibilitatea de a folosi materiale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. s coopereze în realizarea construc iilor propuse sau liber alese. iar copiii le pot completa cu p r ile ce lipseau. pot propune schimbarea materialelor sau teme ce pot fi abordate. Centrul de activitate Construc ii Putem pune la dispozi ia copiilor cuburi din lemn. copiii pot înüira m rgele pentru a realiza accesorii vestimentare. copiii îüi formeaz deprinderi adecvate de interac iune social . Educatoarele împreun cu p rin ii üi copiii pot participa la amenajarea üi dotarea centrelor. B ie ii pot üi ei înüira m rgele üi br ri pentru a le d rui colegelor din grup . stimulandu-i s ini ieze jocuri în perechi/ în grupuri mixte. conform temelor: ƒ De-a familia ƒ De-a croitorii/croitoresele ƒ De-a brutarii ƒ De-a coafeza/frizerul Urm rim îndeaproape comportamentul copiilor. lego. înva s comunice eficient cu al ii üi pot g si activitatea educativ mult mai atr g toare üi mai motivant . Activit ile desf üurate pe centre ofer posibilit i multiple de abordare a domeniilor experien iale. 5. rela ionarea acestora. Centrul de activitate Jocuri de mas Pornind de la con inutul poeziei . s fie în rela ii de întrajutorare.Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an prezentat la Centrul Bibliotec putem confec iona puzzle-uri (siluete de feti e üi b ie i). Asumându-üi responsabilit i. rotodiscuri üi s le suger m teme precum: ƒ C su e pentru pitici ƒ Cartierul meu ƒ Leag nul feti ei/b ie elului ƒ P tu pentru bebeluüi Este bine s urm rim ca grupul de copii care particip s fie mixt. Tot aici.

Concluzion m c . de aceea aten ia va fi concentrat asupra situa iilor üi sarcinilor care stimuleaz dezvoltarea în respectivele domenii. din punct de vedere al limbajului üi al dezvolt rii cognitive. De exemplu: Andrei. îüi utilizeaz corect cunoütin ele. de cinci ani. Andrei este „peste anii s i”. iar la joc. are un vocabular uimitor „vi ica este o vac în devenire”. ƒ au nevoie de securitate. Dezvoltarea se realizeaz pe mai multe domenii: fizic. Important este s nu neglij m niciun domeniu de dezvoltare. To i copiii cresc üi se dezvolt parcurgând aceleaüi etape. ƒ de hran bun . dar îi deosebeüte ritmul în care dezvoltarea lor se petrece. toate fiind strîns legate între ele üi influen ându-se reciproc! Un copil la un moment dat poate înregistra salturi mai mari în dezvoltare într-un anumit domeniu decât alt copil. 57 . s se dezvolte s n tos üi s înve e. intelectual. Progresele copiilor trebuie privite individual. emo ional. pentru c toate influen eaz dezvoltarea global a copilului. cunoaüte literele üi încearc s citeasc . Dar ulterior poate avea perioade de stagnare. câteva lucruri esen iale comune tuturor copiilor: ƒ au nevoie de dragoste. cea mai mare parte a timpului o petrece aplecat peste c r ile de poveüti. are neîn elegeri. miüc rile îi sunt neîndemânatice. social. Exist . cu siguran . pentru c ele se petrec în ritmul lor propriu. În rela iile cu ceilal i copii. înva iute concepte noi. acest lucru este ceea ce îl face s fie special. autonomiei copilului Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Fiecare copil este diferit. ƒ de sprijinul nostru ca s creasc .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interac iunea cu copilul üi dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup z z z Recunoaüterea unicit ii copilului. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Formarea üi respectarea independen ei. Astfel c a face compara ii între copii pentru a-i evalua nu este indicat. dar în privin a altor domenii de dezvoltare. are nevoie de sprijin pentru a progresa.

Copilul trebuie încurajat. apreciind de fiecare dat comportamentele pozitive. Dar nu ascult o poveste un timp mai îndelungat.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Andy este un b ie el de cinci ani. Deüi manifest entuziasm în cele mai multe activit i. Andy! Eu ütiu c po i s termini cabana. Ca s -i dezvolt m aceast personalitate. în primul rând p rin ii.„Andy. de aceea. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Fiecare copil este unic üi. despre ceilal i üi despre lumea din jurul s u. z Recunoaüterea unicit ii copilului. nu reuüeüte s termine ceea ce începe. ™ Activit ile de socializare din gr dini se sprijin pe cunoaüterea copilului despre sine însuüi.” Astfel de rela ionare creeaz fundamentul interac iunii copilului cu educatoarea. 9 socializ rii copilului 9 dezvolt rii copilului la maximum de poten ial de care dispune. acesta este jocul paralel. Dac -i suger m cu delicate e s se al ture celorlal i copii . trebuie s asigur m cele mai bune condi ii pentru dezvoltarea s n toas üi plenar a copilului üi de aceea sunt recomandate câteva principii de baz ale interac iunii dintre educator üi copil. trebuie s avem în vedere toate aspectele dezvolt rii sale. Aici intervine rolul nostru în a aprecia copilul: „Andy. copilul este egocentric.o apreciere negativ care d uneaz rela ion rii cu copilul üi diminueaz încrederea în adul i. acelaüi copil îüi va da toat silin a pentru a se conforma unor reguli stabilite pentru a-i face pe plac adultului. toat lumea îl simpatizeaz pentru c este prietenos üi dr gu . micile cuceriri ale lui: ”Ce frumos ai construit pân aici. sau s aütepte rândul atunci când regula o cere. se joac al turi de ei. stimulat. coopereaz în jocuri üi în activit i. nu se joac împreun cu ceilal i. nu ai reuüit s termini cabana”. Va înv a s coopereze üi s arate simpatie. puterea de concentrare este limitat . dup aproximativ un an. vrei s -i aju i pe Marcel üi pe Radu s construiasc o caban la fel cu a ta?” el se va al tura bucuros. Când soseüte în gr dini . S -i l ud m üi s -i încuraj m pe copii üi o s -i vedem înflorind! 58 . Noi. sistematic üi competent .” Lumea copilului este în schimbare…intrând în gr dini . interac iunea cu fiecare copil trebuie s reflecte aceast unicitate. Toate acestea ne atrag aten ia îndeosebi asupra domeniului de dezvoltare socio-emo ional üi în plan cognitiv. ca adul i. Unele aspecte ale dezvolt rii sale nu au fost suficient stimulate Un copil este o persoan integral . ™ În gr dini (dac nu a fost frecventat vreun serviciu de educa ie timpurie pân în 3 ani) se pun bazele : 9 primei forme de educa ie organizat . îi este greu s fie atent la ceva pe o perioad mai lung de timp. pentru copil este evident c lumea con ine üi alte persoane decât cele cu care este el obiünuit üi în care are încredere. „Fugind dup stele copiii se izbesc de lume.

copilul se integreaz copiilor de aceeaüi vârst . dar nu mai exagereaz în manifest ri. „ûtiu cum s fac o barc de hârtie. cere de la noi respectarea unor condi ii: „ „ „ „ S manifest m empatie (a vedea lumea cu ochii copilului) . Cu cât îi cunoaütem üi îi în elegem mai bine cu atât mai uüoar ne este sarcina de adult în preajma lui. În general.” În urm torul an de via . o tr s tur important este imagina ia deosebit de vie. la copii se manifest o puternic dezvoltare. S -i respect m prin ceea ce facem. „de ce” üi a fanteziilor. îüi împ rt üeüte informa iile oricui doreüte s -l asculte: „Pot s scriu üi eu o scrisoare?”. to i oamenii sunt la fel. Comunicarea pe care o avem cu copilul s se realizeze pe baza dorin ei noastre de a cunoaüte specificul individualit ii lui.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani A respecta copilul înseamn : 9 s ne adres m copilului folosind întotdeauna ca apelativ. ai lipit f r s murd reüti.i ar t?”. S ne ridic m la nivelul de în elegere a adev rului „copil resc”. doar astfel vom putea fi respecta i. Mai pune întreb ri. de fiecare dat când comunic m cu el: „Teo. prietenos üi interesat: ”Livia. este vârsta întreb rilor „cum”. copleüit de propriile achizi ii üi din nevoia de confirmare a exactit ii lor. 9 s -l încuraj m pe copil când acesta încearc s fac ceva. pentru c a câütigat echilibru üi st pânire de sine. ast zi o s te duc m tuüa în parc?” 9 s identific m ceva pl cut la fiecare copil. În gândul copiilor. S încuraj m copilul în eforturile sale! S apreciem fiecare din realiz rile sale cu tot interesul üi entuziasmul pe care îl merit noile achizi ii ale copilului: „Miruna. f r îns a-i cere perfec iune 9 s nu-i tr d m încrederea. Din punct de vedere social. vrei s . împreun cu care planific üi realizeaz diferite activit i. Comunicarea de la egal la egal. Copilul de patru ani se g seüte într-o perioad important de acumul ri. cât üi în modul de manifestare verbal . 9 s comunic m cu copiii frecvent de-a lungul zilei. Convingerea ta vine din încrederea în al ii! Câteva idei ce ne pot sprijini în în elegerea copilului: „ „ „ „ „ În jurul vârstei de trei-patru ani. capacitatea de a stabili contacte se flexibilizeaz . ast zi ai realizat o lucrare aüa de frumoas ! Ai decupat pe contur. ai aüezat frumos în pagin . Aceasta se observ atât în ac iunile lor. interesele copilului se l rgesc considerabil.adic s ne plas m imaginar pe pozi ia copilului pentru a în elege mai bine „EU-ul” lui. 59 . numele lui: „Adelina. ce frumos te-a îmbr cat mama ta ast zi!” 9 s -i acord m aten ie copilului când acesta vorbeüte. r spunde tu!”.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Cum s vorbim cu copiii:

3 3 3 3 3 3 3

S vorbim cu copiii, folosind o voce blând ; s ne uit m în ochii lui când vorbim, s ne adres m pe prenumele lui cu c ldur , dar üi cu fermitate când este necesar stabilirea unor limite. Copiii înva prin exemple: modul în care vorbim üi rela ion m cu al i adul i, îi va înv a pe copii la fel de mult ca ceea ce spunem. R bdarea noastr , buna dispozi ie, toate vor fi transmise în mod natural copiilor prin comportamentul nostru. S le ar t m c sunt importan i pentru noi: fiecare copil are nevoie s ütie c el este cineva special „Bun diminea a, Adelina! Ce fusti frumoas ai! S ne facem timp în fiecare zi s vorbim cu fiecare copil! O propozi ie sau dou , spuse numai pentru el, va ajuta la stabilirea unor rela ii calde între el üi noi: „Bun diminea a! Ai lipsit ieri; ce s-a întâmplat? ûtii ce dor ne-a fost de tine?” S l ud m copilul pentru încerc rile lui de a face ceva, indiferent de rezultatul ob inut: „Foarte frumos, Aura! Pentru c ai încercat s desenezi

Scufi a Roüie.”
Încercare üi eroare, experiment ri ce par absurde, caraghioase - tras ri de linii tremurate üi inegale, a colora soarele în albastru, pentru c „aüa e mai frumos”, toate acestea sunt erori fericite ale dezvolt rii copilului. S -l cert m sau s râdem de copil pentru aceste erori, este o descalificare pentru meseria noastr . A cunoaüte copilul, a-l respecta, a-l încuraja – iat calea corect a educatorului bun.

z Formarea üi respectarea independen ei, autonomiei copilului
Începând de la vârsta de doi ani, când copilul se dezvolt în planul limbajului, expresivit ii, motricit ii, toate acestea îi confer o mai mare încredere în for ele proprii; copilul, începe s manifeste primele semne de independen ; nu renun îns la ajutorul p rin ilor. Este perioada crizelor de furie, când noi üi p rin ii suntem atât de încerca i. Este perioada în care copilul conütientizeaz c a dobândit unele abilit i üi doreüte s demonstreze acest lucru, îns constat üi c nu poate fi total independent, ceea ce determin o stare de conflict interior. El îüi doreüte s fie mare... o Independen a este dorin a copilului de a ac iona în via în func ie de experien a lui. De aceea se spune: „Dac -i doreüti binele copilului, las -l s se descurce f r tine”. o Copiii au nevoie de libertate, dar de o libertate între anumite limite. S le d m posibilitatea s fac alegeri, astfel încât ei poat începe s înve e s ia decizii. Pentru aceasta, trebuie s limit m num rul de alegeri, numai acelea acceptabile; de exemplu: copilul nu este liber s umble nesupravegheat în afara clasei. Nu este liber nici s nec jeasc alt copil, ori s -i strice lucrarea. o Copilul este liber s aleag între a picta un tablou, a se juca cu niüte cuburi, ori a încerca s potriveasc culorile într-un joc de mas . Acestea sunt alegeri acceptabile. o Manifestând independen , copilul îüi p streaz pozi ia proprie, fiindc o consider corect . Independen a se manifest în situa ii critice. o Când apare o situa ie conflictual între experien ele proprii ale copilului üi comportamentul p rin ilor, al adul ilor din jurul lui, conflictul iscat genereaz independen a copilului.

60

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
o o Trebuie s conütientiz m faptul c la vârsta de cinci üase ani se schimb structura comunic rii cu copilul. În diferitele activit i (joc, vorbire, construc ii) prin colaborare, cooperare se valorific rela iile de egalitate, parteneriat. La început copilul înva prin imita ie, care treptat este înlocuit cu elemente ale atitudinii critice fa de ac iunile p rin ilor, educatoarei, apar primele forme de comportament independent. La formarea acestui tip de comportament, contribuie stilul de comunicare practicat de noi, educatorii.

Modalit

i de stimulare a independen ei copilului:

• • •

Atunci când comunic m cu acest copil, ne adres m ca unei persoane care va încerca s egaleze prin ceva adultul, conferind copilului încredere în for ele üi cunoütin ele proprii: s rug m copiii s ne ajute la preg tirea s lii de grup , a centrelor, împ r ind materiale, ustensile, juc rii; este ajutorul nostru de educatoare. De aceea momentele de tranzi ie dintre activit i constituie oportunit i naturale de înv are pentru copii. Iar prin acest rol ar trebui s treac cât mai mul i copii, dându-le üansa s se simt utili üi necesari, s -üi demonstreze c üi ei pot s fac ceea ce face adultul üi c sunt de încredere. Îi vom încuraja s se îmbrace üi dezbrace singuri la vestiar S le permitem s -üi aleag mâna cu care deseneaz , nefor ându-i s o schimbe. S le oferim o gam de op iuni acceptabile : o ce carte s priveasc ; o cu ce juc rii s se joace; o ce s deseneze sau picteze; o ce colaj s realizeze la tema dat ; o ce materiale s foloseasc ; o cu care dintre copii s lucreze, evitând situa iile stânjenitoare, poten ial de excludere a unora din diverse motive. Acceptând diferen ele dintre copil üi adult, evitând s -i impunem o „manier adult ” de comportament üi cunoaütere, trebuie s accept m üi varia iile care exist în cadrul aceluiaüi nivel de vârst üi s consider m naturale diferen ele dintre copii.

Sinceritatea copilului este total .
• Când soseüte în gr dini , copilul, în general, are o imagine pozitiv despre sine, pentru c p rin ii au aceast imagine. La gr dini , imaginea pozitiv despre sine trebuie s accepte imaginile celorlal i copii despre ei înüiüi üi trebuie s coexiste cu acestea. Imaginea pozitiv de sine încurajeaz înv area. Egalitatea üi cooperarea nu se câütig uüor. E sarcina noastr s orient m copiii spre integrarea cu uüurin între copii, s aplan m eventualele frustr ri. Treptat, activit ile din gr dini ocup un loc tot mai important în via a copilului, se stabilesc leg turi relativ constante. Socializând, copilul îüi dezvolt limbajul, care are un rol important în evolu ia inteligen ei, precum üi a întregii personalit i.

• •

61

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• De ce punem accent pe limbaj? Pentru c func ia cea mai vizibil a limbajului este socializarea. Limbajul este un mijloc de comunicare, dar üi un foarte important mijloc de stabilire üi men inere a rela iilor cu al i oameni.

Interac iunea copil-educatoare se construieüte în jurul cuvintelor cheie: comunicare – cooperare - prietenie ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ Comunicarea între adult üi copil este esen ial în formarea lui ca fiin social Dac priv m copilul de comunicare, îl transform m într-o fiin introvertit . S fim toleran i în comunicare! O obliga ie foarte important a cadrului didactic. S nu presupunem, s ne form m opinii, înainte de a asculta. S nu judec m dup primul contact. S accept m c exist diferen e culturale, mai mult sau mai pu in accentuate între gr dini üi familie, între noi üi p rin i, ele putând determina erori de interpretare cu consecin e grave asupra copilului. S ne p str m calmul üi sim ul umorului într-o situa ie conflictual datorat lipsei de comunicare. Pentru o bun comunicare, noi trebuie s evalu m mediul din care provine copilul: obiceiuri, tradi ii, norme de comportament, religie. S ne asigur m c ceea ce aütept m noi de la copil este identic cu aütept rile p rin ilor . Oricare ar fi dificult ile în comunicarea dintre educatoare üi copil, niciodat nu trebuie s ridic m tonul, sau s ne manifest m prin comportamente non-verbale (surâs lipsit de amabilitate, grimas , ridicare din um r). Nu tonul ridicat rezolv problemele ap rute, ci mai degrab le agraveaz .

Înveliüurile cuvântului sunt trepte spre adev r.
Comunicarea eficient porneüte de la atitudinea pozitiv fa de sine însuüi üi fa de cel din fa a noastr . Copiii au nevoie de sprijinul nostru, dar au nevoie üi s afle de la noi cât de mult au progresat, au nevoie s -i ajut m s avanseze, s fim lâng ei când dau greü, au nevoie s -i încuraj m.

Premise pentru stabilirea unei bune comunic ri:
„ S încuraj m copiii cât mai des! Dac ne gândim c etimologia cuvântului „a încuraja” înseamn „a da din inim ”, vom üti c atunci când încuraj m, transfer m curaj din inima noastr într-a lor; îi îndemn m s treac la fapte , îi ajut m s ac ioneze. „ Exist diferite moduri de a încuraja üi folosim ca prim modalitate lauda. S l ud m copiii atât pentru tentativele lor, cât üi pentru realiz rile lor. L udându-i, le stimul m sim ul valorii personale üi al demnit ii, imaginea pozitiv de sine üi doar atunci va mai îndr zni s încerce. Orice copil merit s simt acest lucru.

62

„ Încuraj m tr s turile sufleteüti pe care üi le dezvolt copiii noütri . „ S fim blânzi üi binevoitori cu copilul. ca un copil curios.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „ S folosim aten ia pozitiv üi aprecierea în mod proactiv. batem din picior. construc ia nu are stabilitate: ai f cut o construc ie frumoas . sau calit i globale „eüti b iat bun”. pentru a dezvolta diverse raporturi cu ei. pe parcurs vor înv a. receptivitate la cerin ele acestuia. Suntem adul i üi noi ini iem üi conducem activit ile cu copiii. „Ce fericit eüti c ai salvat o vr biu !”. manifestând interes fa de el. în societate. „ S accept m sentimentele copiilor! Când sunt furioüi. îi fac s se simt în largul lor. „ S zâmbim mai mult. S -l l ud m atunci când face un gest generos.. dar ar fi fost grozav dac nu a i fi vorbit atâta!”. mai des. Un cuvânt de apreciere bine formulat îi ofer copilului informa ii explicite despre ceea ce a fost „ „ „ „ „ demn de laud în comportamentul s u. atât timp cât este lâng noi. în via . Comentariile pe care le facem contribuie la conturarea imaginii de sine pozitive pe care copiii o vor purta în ücoal . „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas !”. fiindc tu ai stat mereu lâng el”. Adelina râde. Copilul vrea tot timpul acest semn de afec iune. plâng cioüi. nu-i ajut pe copii s în eleag ce anume vrem de la ei. Filip nu mai plânge. cu o tendin minor spre bâlbâial .personalitatea în ansamblu. Adul ii care sunt blânzi cu copiii. îns üi o timid . semn c lumea este un spa iu cald. „bine”(reactiv). ütiind c au pe cine se baza üi c sunt iubi i. Bogdan este mul umit c -i remarcasem construc ia. îüi însuüeüte ideea de a realiza baza mai mare sau la fel de mare ca vârful. „ S respect m principiul egalit ii üi al colabor rii cu copilul. noi suntem modelul unui comportament creativ care este imitat involuntar de c tre copii. cald… To i avem nevoie de zâmbetul cald üi încurajator al celor din jur. înva s -üi exprime sentimentele üi nu sunt capabili s le st pâneasc . S folosim o varietate de tonuri pentru a solicita aten ia copiilor. S pre uim paüii timizi pe care-i fac copiii! Ex: Adelina este ea. s nu folosim tonul critic. l ud m pur üi simplu. Filip este un b ie el timid. Când l ud m pe cineva. üi nu copilul. nefiind înc acomodat la programul de gr dini . Aceasta se accentueaz când exist posibilitatea 63 . De exemplu. nu ütie üi nu poate s -l liniüteasc pe Filip. îns ea se duce lâng el üi st pe sc unel al turi –„Uite. hai s lucr m amândoi s nu se mai d râme”. precum üi expresivitatea limbajului . Trebuie s -i spunem foarte clar copilului ce anume apreciem (proactiv) üi nu doar „bravo”. Adelina. pentru a-l putea repeta.o laud pur üi simplu. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas . Modalit i de a face aprecieri pozitive „ Limbajul trupului üi tonul vocii sunt mult mai importante decât cuvintele pe care le folosim: s nu fim furioüi. aceasta îl va înv a c generozitatea üi bun tatea sunt importante. de ordin general.. s o facem necondi ionat. incorect folosit . S oferim ajutor concret în rezolvarea problemei-este întotdeauna mai util üi mai eficient. noi c am prevenit renun area. unde nimic nu-i este ostil. „Bogdan construieüte din Lego o construc ie complicat . La fel ca üi ei st m pe jos s culegem ciupercu e sau. este bine s l ud m comportamentul.laud condi ionat . Având în vedere c la baz este mult mai îngust decât la vârf.. care plânge. aceüti termeni. nu mai ad ug m un „dar” ce induce condi ionarea: „dar de ce nu te por i tu mereu aüa”. ci doar expresii afectuoase pentru a dezvolta o rela ie bazat pe încrederea reciproc . în rest suntem acelaüi participant ca üi ei.

„oamenii de umor sunt oameni de suflet”. când o solicit . Ignorarea. când ei sunt atât de diferi i! Astfel. el nu este r u. de împ rt üire a experien ei. Psihologii sus in c aceast metod creeaz o situa ie de concuren üi competi ie. s -üi împ rt üeasc experien ele personale. 64 . dac râdem üi glumim cu copiii. ce dezvolt deseori complexe. F r s -i limit m r spunsurile. s intre într-un soi de lupt cu adul ii. copiilor trebuie s le spunem ce s fac . Num rul relativ mare dintr-o grup de copii poate determina apari ia unor tendin e la cadrul didactic: „ De a monologa mai mult decât a dialoga. Dac îi facem observa ii üi corect ri repetate. atunci când el are nevoie. s -üi piard încrederea în for ele proprii. „ De a ridica tonul „ De a dori acelaüi lucru de la to i copiii. inhibi ii. astfel îi ar t m pentru ce sunt juc riile într-un mod pl cut. „ S nu-i compar m pe unii cu al ii!! Risc m s facem mai mult r u decât bine. „ Dac facem afirma ia „eüti un copil r u” determin m copilul s se simt lezat. încuraj m colaborarea în sala de grup . s nu-l ignor m. „ De a cere explicit copiilor s r spund strict la întreb ri sau s aütepte doar anumite r spunsuri la întreb ri deschise. cât mai divers.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani de a începe o furtun üi atunci îl rog s -i vorbeasc d-lui Tunet. spunându-i c -i este fric üi s plece de aici. copiii fac primul pas spre controlul lor. Dezvoltarea comunic rii trebuie s se realizeze la copil într-o direc ie bilateral . putem merge la el üi împreun s folosim juc riile pentru a dezvolta un joc. „ De a dojeni. Având libertatea de a-üi exprima adev ratele sentimente. comunicarea se reduce la o singur direc ie: de la cadru didactic la copil üi cap t tendin e de autoritarism. nu ce nu au voie. reprezint tot o modalitate negativ de comunicare. t cerea sau acordarea unei aten ii superficiale din partea adultului. stimul m c ldura uman üi prietenia dintre noi üi copii. Modalit i negative de comunicare „ S evit m întreb rile autoritare. decât s -i inem o predic lung . Acesta simte ostilitatea din tonul nostru üi îüi diminueaz încrederea în noi). „ Ac iunile noastre trebuie s fie în concordan cu spusele. vom invita copilul s se exprime cât mai mult. de îngr dire. „ S fim aten i la interven iile copilului. Dac un copil arunc cu juc riile. „ De a face aprecieri negative. pe un ton ridicat („Ce te-a apucat s -i strici nava lui Vl du ?” i se spune lui Andrei. vom ajuta la producerea blocajelor üi perpetuarea erorilor. cât de periculoas este ac iunea lui. doar ac iunea pe care o face este! E mai bine s -i explic m de ce nu este bine ceea ce face. „ S nu ne pierdem umorul. „ De a emite instruc iuni. dac nu câütig acea competi ie exist posibilitatea s se înr iasc .

competen e. planific m oportunit i pentru a le valorifica. intervenim cu noi materiale üi idei pe parcurs. ¾ Stimul m lucrul în echip al copiilor. doar astfel vom putea crea pentru ei experien e satisf c toare. interese. textura. a-i spori încrederea în sine üi a-i înv a s -üi construiasc evolu ia mizând pe laturile tari. Ca regizor: ¾ Prin buna cunoaütere üi acceptare necondi ionat a fiec rui copil. cei care lucr m cu copiii. Realizând o educa ie care r spunde necesit ilor copilului. mediator/facilitator. 65 . a le face func ionale. care se centreaz pe proces. f r a-ntrerupe jocul. ataüamente. ¾ Cre m posibilit i de a explora lumina. realist üi obiectiv . ¾ Regiz m un anumit scenariu prin selectarea de teme üi materiale sugestive. de stilul üi ritmul de înv are. umbra. Curtes. ¾ Eviden iem p r ile forte ale copiilor pentru a încuraja progresele. culorile. ¾ Înregistr m datele observa iilor noastre pentru ca pe baza lor s realiz m o proiectare a înv rii cât mai adaptate nevoilor üi intereselor copiilor üi o evaluare cât mai precis . cunoütin e. timp suficient üi suport adecvat pentru fiecare copil. observator/evaluator. inând cont de diferen ele individuale. cre m oportunit i echitabile pentru to ii copiii. schimb m spa iul educativ în func ie de evolu ia programului üi de nevoile grupei. cadrul didactic îndeplineüte mai multe roluri: „arhitect”. ¾ Observarea ne orienteaz în aprecierea progreselor copilului în atingerea obiectivelor educa iei timpurii. Traning Teachers) Ca „arhitect”: ¾ Evalu m spa iul din perspectiva ochiului copilului. ¾ Ajust m sarcinile la interesele üi posibilit ile copiilor. comportamente ale copiilor. stilului predominant de înv are al acestora. (dup Carter. regizor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Noi. sunetele. ¾ Adapt m spa iul la necesit ile üi interesele jocului copilului. frustr ri. percepându-i ca fiind unici. nu pe produs. st ri. ¾ Reamenaj m spa iul grupei pentru a crea noi provoc ri în fiecare centru ¾ Etichet m tot mobilierul üi materialele din spa iul educativ pentru a facilita înv area Ca observator/evaluator: ¾ Ne vom comporta ca un cercet tor în domeniul educa iei timpurii: vom realiza continuu observ ri ale tuturor copiilor pentru a identifica: preferin e. suger m o varietate de posibilit i de joc. trebuie s -i trat m din perspectiva dezvolt rii. promov m numeroase strategii üi tehnici interactive pentru a promova înv area. ¾ Integr m elemente din lumea de afar în mediul s lii de grup . Margie. Deb. demni de respect üi în elegere.

¾ Ajut m copilul s -üi extind experien a de cunoaütere. ¾ Facilit m comunicarea între copii. s o conütientizeze. dar üi autocontrolul în interac iunile sociale. ¾ Echilibr m eforturile copilului cu posibilit ile lui spre a-i favoriza dezvoltarea. stimul m exprimarea üi respect m opinia copilului. comportament. favorabil pentru a-üi exprima necesit ile. ¾ Experiment m noi metode de joc. experien e de via care ulterior vor stimula jocul. Construim parteneriate educa ionale de decizie üi ac iune: gr dini -familie-copii-comunitate. oferim modele copiilor de a negocia üi solu iona situa ii pe cale paünic . cre m ocazii de dialog între copii. apropriat vârstei. decât respectarea rigid a regulilor. 66 . dezvolt m abilit i sociale. ¾ Îndemn m copiii s foloseasc lucrurile üi s practice deprinderile în mod spontan. ¾ Favoriz m tr irea unor experien e reale de c tre copii. ¾ Stimul m posibilit i de exprimare creatoare. îi vom respecta ritmul propriu de dezvoltare. ¾ Prin solu ionarea unor conflicte. Vom asigura un mediu îmbog it. Ca mediator/facilitator: ¾ Cre m copiilor un mediu stimulativ de joc. între copii üi adul i. încuraj m copiii s fac alegerea. sentimentele üi emo iile. independen în gândire. netradi ional. reprezentând o alt cale de dezvoltare a spiritului inventiv.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¾ ¾ ¾ Vom ine seama de calit ile unice ale fiec rui copil. intereselor üi posibilit ilor copiilor. ¾ Punem în valoare mult mai mult con inutul jocului. le oferim libertatea de a decide singuri.

• Ritmul de dezvoltare.Gagne. (Democrit) Înv area. 1965) • Modificare a dispozi iilor organismului. care se men ine în timp üi care nu se datoreaz proceselor de creütere. ca proces. • De respectarea ritmului üi stilului s u cognitiv specifice. Ea poate fi: • Orice activitate care dezvolt noi cunoütin e üi abilit i. iar nereuüita întrece orice alt durere”. Strategii de 2. 1975) • O alternare a comportamentului ca rezultat al experien ei individuale. când se afl în rela ie cu obiecte üi evenimente din mediul înconjur tor. este abordat nuan at de c tre specialiütii în psihologie ücolar . • De cadru didactic în rol de facilitator al procesului de înv are. 67 . trebuie s stabilim scopuri pentru fiecare copil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 6. Strategii de 3.(R. Proiectarea activit z Strategii educa 1. Pentru realizarea curriculumului centrat pe copil.(Smith. c ci reuüita depinde de mult trud üi grij . luând în considerare toate aspectele dezvolt rii lui: • Vârsta intelectual . • De valorizare üi dezvoltare a poten ialului fiec rui copil. În teoriile moderne se vorbeüte: • De înv area experien ial . Strategii de ilor de înv are ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil înv are prin descoperire înv are prin cooperare promovare a unei educa ii incluzive z Strategii educa ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil „A creüte un copil este un lucru riscant. 1965) • Un proces de reorganizare prin feed-back. al paternurilor senzoriale ce asigur celui ce înva un control asupra propriului s u comportament. (Galperin.

• Flexibil. s select m metode. trebuie s gândim strategii. 68 . Proiectare. • Înv are prin descoperire. • Securizant. ™ Facilit • • • • • • • m comunicarea prin: Lucru în grup. Utilizarea experien ei. ™ Oferim un mediu educa ional fizic üi social: • Confortabil. tehnici. • Îmbog it. Responsabilitate. Veriga slab (pe care nu le eviden iem copilului/copiilor). Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare). • Deschis. Acceptare necondi ionat . Opinie personal . Încurajare. • Înv are semnificativ . În realizarea acestor scopuri. procedee adecvate. Centrarea procesului educa ional pe copil are loc când: ™ Respect m principiul constructivismului: • Înv are interactiv . interdisciplinaritate. Echitate. Flexibilitate. Confiden ialitate. ™ Copilul • • • • este subiect al înv rii: Implicare activ . • Stimulativ.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • Temperamentul. • Înv are tematic : înv are integrat .

™ Educatorul are roluri de: • Manager. • Evaluator. ascult tor. evaluator. ™ Educatorul cunoaüte despre copil: • Caracteristici de vârst üi individuale. • Stil de înv are. • Nevoi specifice. • Observator. prieten. • Mentor. • Surs de informare. • Designer. • Partener. interac iune. • Experien e anterioare. • Prieten. interlocutor. organizator. luare de decizii. • Interese. persoan care rezolv probleme. gânditor. • Facilitator.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Copilul • • • • • • • • are noi roluri: partener. 69 . ™ Copilul • • • • se implic în: comunicare: negociere. • Motivator.

• Sensibilitate. • Afec iune. • Observ üi ine cont de caracteristici de vârst .ofer în comunicare: • Ascultare. • Stimuleaz înv area prin experien e variate ™ Familia …………. • Partener. • Încredere 70 . • Sim ul umorului.. cald si stimulativ. • Securitate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Educatorul ofer copilului în comunicare: • Ascultare. • Constan . • Avocat. • Toleran . • Securitate. • Identific caracteristici specifice de dezvoltare. • Mentor.. • Toleran .. • Prieten. nevoi. • Expert. • Identific interese. • Asistent: ™ . ™ Familia: • Ofer mediu securizant.îndeplineüte roluri noi: • Educator. • Încurajare. • Încurajare.

Autorul sus ine c un individ reprezint o” colec ie de inteligen e”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În concep 9 9 9 9 9 9 ia lui Howard Gardner: Caracteristica cognitiv a omului este descris de ansamblul de deprinderi. talente grupate pe nou tipuri de „inteligen e”. a profilului de inteligen prin cunoaüterea: . „ Copiii ütiu s fie arbitrii norocului lor üi st pânii propriei fericiri. • Inteligen ele reprezint diferite domenii üi con inuturi. Toate tipurile de inteligen e se manifest rar în mod independent. care cunosc o mai înalt dezvoltare. îi permite s activeze cu mai mare succes într-un anumit domeniu.strategiilor. 9 Autorul consider c inteligen a este multidimensional . . . .stilurilor de înv are.obiectivelor. üi reglarea üi ajustarea permanent a demersului pedagogic. demonstreaz c toate tipurile de 71 .intereselor. singular. diferite modalit i de înv are. compensatoriu üi coordonat. Dac un registru de inteligen nu este prea dezvoltat. La Bruyerre) În realizarea curriculumului. (Teoria Multiplelor Inteligen e) în individualizarea înv inteligen au acelaüi grad de importan în dezvoltarea personalit ii copiilor. care interac ioneaz üi se combin într-un mod unic.I.” („De l”homme”. • Este necesar s conütientiz m c implicarea T. implica iile teoriei multiplelor inteligen e are urm toarele consecin e: • Impune cunoaüterea îndeaproape a copilului. 9 Un curriculum axat pe dezvoltare üi formare.M. .a punctelor forte. .mediului educa ional favorabil înv rii autentice. • Impune proiectarea demersurilor pedagogice necesare procesului educa ional prin proiectarea: . înclina ii. . din combina ia celorlalte tipuri.a punctelor vulnerabile. existen a diferen elor dintre copii. . rii. To i indivizii normali posed aceste inteligen e.aptitudinilor. abilit i. lucru pe care-l ignor dup aceea în decursul vie ii. recunoaüte multidimensionalitatea.ritmurilor de dezvoltare. Inteligen ele ac ioneaz complementar. concurent.

Lingvistic —s determin m copiii s citeasc . la perspectiva limitat a concentr rii pe sarcini ce vizeaz doar competen e de tip academic (scris. Reconstituim afiüul f r suport intuitiv. Aplic m o sarcin practic centrat pe copil.M. . reprezent rile anterioare. Eviden iem stiluri de înv are care ne sunt eviden iate de respectarea T. Gardner. Copiii înva prin exerci ii pozi iile spa iale. personajele. M rimea foii. ritmul.Kinestezic —s cre m momente care s implice copiii în dans. vom compara apoi afiüele cu originalul üi-l vom alege pe cel care a respectat cel mai bine criteriile de reconstituire. educatoarele. în prezentul joc se motiveaz pierderea afiüului. al ii prefer s înve e explicându-li-se. Renun m la sarcini uniforme.m. .Interpersonal —s g sim solu ii üi s motiv m copiii s coopereze în înv are.I. Activitatea de reconstituire se poate organiza pe mai multe grupuri(desen. conceput anterior. pozi iile spa iale. detalii senza ionale.Intrapersonal —s le exers m capacitatea de autoevaluare..) . . al ii prefer experimentele sau contactul cu natura. avem rol de negociatori. s joace jocuri de cuvinte. s povesteasc .I.Naturalist -în orice activitate s aducem natura cât mai aproape de copii. s construiasc .a. de exprimare a sentimentelor üi gândurilor . De asemenea. avem nou inteligen e: .Muzical —s aducem în activitate muzica.Încurajarea copiilor s utilizeze inteligen ele preferate pentru înv are (unii prefer experien ele tactile. 72 .Existen ial i. s gesticuleze. Se „reg seüte” afiüul original.M.Evaluarea înv rii s ajute la identificarea stilului de înv are al copilului. num rat. de în elegere de sine. .I. s pun întreb ri. culorile. aplicând cunoütin ele în domenii noi. activitate în care copilul exerseaz diverse abilit Anterior acestei activit i.Activit ile educa ionale s fac apel la diferite tipuri de inteligen e üi stiluri de înv are. . . fiind necesar s -l reconstituim.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • Conform lui H. se observ în cadrul unui joc un afiü.Rolul nostru este de îndrum tor/facilitator al activit ii de înv are. sunetul. al ii prefer s înve e cântând ü. stimul m copiii s valorizeze resursele individuale prin implicarea mai multor inteligen e. s -i implic m s observe rela ii. s calculeze. În prima etap analiz m afiüul. Folosind T. Noi. pe necesit ile lui. s schi eze. Copiii analizeaz fiecare element prin compara ie üi g sesc asem n ri üi deosebiri.M.Logico-matematic —s incit m copiii s experimenteze . Compara iile imaginare. socotit).Vizual-spa ial —s îndemn m copiii s vizualizeze. s scrie. . Reconstituirea se face f r suport intuitiv üi necesit folosirea informa iilor anterior însuüite. Exemplific m cum putem folosi T. s deseneze. toate sunt analizate apelând la memorie. citit.colaj).d. reconstituirea se face dup un plan de întreb ri clare. s rezolve probleme logice. Compar m cele dou afiüe. imgina ie. gndire logic . câte un singur element al afiüului. . sintezele se negociaz . .: . Elementele noi sunt elemente ale imagina iei creatoare üi dau un plus de originalitate. într-o activitate de reconstituire a unui afiü. ce vizeaz . s ating . analizele. pe rând.

unele secven e pot fi predate prin dramatizare. motiva iile—întreb ri: Care este dispozi ia Veveri ei? (vesel . emo ii tr ite de personaje. r spund la întreb ri: de câte ori a încercat Aricic s o ajute pe Veveri ? o Muzical-ritmic —cum aü utiliza sunetul. trist .prin reactualizarea cunoütin elor despre animalele p durii. tr irile afective. valorificarea optim a diferen elor individuale. . imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi t lpi. iar copiii vor reda prin pantomim ac iuni. Prezentarea curriculum-ului într-un mod adecvat resurselor copiilor. o Intrapersonal —cum aü putea valorifica limbajul interior. Vor crea subiecte noi. clasific ri. ritmul pentru înv are—vor audia diverse melodii. fac predic ii. dup ce a pierdut m rgelele. opera ii logice pentru înv area acestei povestiri—copiii vor num ra personajele. emo iile. plante de camer . o Existen ial —cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a în elege mai bine faptele üi consecin ele lor?—conexiuni cu via a personal /evoc ri/momente similare cu ale personajelor. câütig m un om. juc ria pentru a vizualiza ideile din poveste—în timpul expunerii vom desena personajele din poveste. în l ime. alte ac iuni. Gardner. vor construi din cuburi decorul din poveste. Care au fost solu iile? Ce prelu m din comportamentul fiec rui personaj? Noi am prezentat doar câteva strategii utile în demersurile de realizare a procesului educa ional individualizat: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Încurajarea autonomiei copilului în alegerea mijloacelor de înv are. Pornind de la teoria lui H.). peste obstacole. crearea unui decor-secven .. a miüc rilor lor. realizarea unui proces educa ional individualizat. copiii vor pune üi vor r spunde la întreb ri. A i putea ajuta Veveri a? Ce a i schimba în poveste? o Interpersonal —cum s utilizez cooperarea/colaborarea în înv are?—discu ie în perechi: De cine i-a pl cut mai mult din poveste? De cine i-a pl cut mai pu in? Realizarea în grup a decorului. Încurajarea autonomiei prin organizarea condi iilor de înv are în func ie de op iunile personale.” (Victor Hugo) 73 . o Vizual-spa ial —ne gândim cum am putea utiliza grafica. calcule. o Verbal-lingvistic —ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un num r cât mai mare de copii s în eleag povestirea—prin utilizarea dialogului.. când Aricic i-a adus nuci: s mergem ca üi Aricic ( b tând din palme tactul) o Corporal-kinestezic —cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în înv area poveütii?—prin dramatizare: s riturile veveri ei-în adâncime. reflec ia personal . noi trebuie s proiect m activit i educa ionale capabile s sprijine diversitatea. sunt coautori.” o Naturalist . o Logico-matematic —cum am putea valorifica limbajul logico-matematic. asimilarea noului în ritm propriu fiec rui copil. „Cu fiecare copil pe care-l educ m. introducând üi alte personaje. melodia. Conceperea unor unit i de înv are destinate diferitelor categorii de copii. imitarea sunetelor produse de ele. utilizând figurine. vor selecta melodia care arat dispozi ia Veveri ei diminea a. ac iunile realizate de fiecare din ei. compara ii.ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii. cunoütin ele copiilor despre mul imi. Copiii vor ilustra povestea cu ajutorul juc riilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligen e-folosite în povestirea „Salba veveri ei. imaginea.

avem grij de securitatea copiilor. El întâlneüte probleme.……. „nebunie”. prin analize. schimbând rela ia cu copiii üi între copii. • Este o modalitate de lucru prin intermediul c reia copiii sunt puüi s cunoütin elor prin activitate proprie. B Educatorul . ”Schimb . . s înve e cuvântul. încredere în noi. situa ii complexe pentru mintea lui de copil. Educa ia modern r spunde la întrebarea: „pentru ce înve i?” iar r spunsul este –„s ütim ce s facem cu ceea ce am înv at.are posibilitatea: s observe. descopere adev rul ref când drumul elabor rii ™ Ca s transform m educa ia în interac iune folosind înv area prin descoperire. dezbateri. clarificare.m schimb . facilitator. sau explicare. Strategii de înv are prin descoperire Putem spune c metodele noi. ghid. s descrie fenomene üi lucruri necunoscute. f r frontiere üi educa ia modern s o facem prin regândirea educa iei formale. .suntem resursa de motivare. s analizeze. necunoscutul. Calitatea activit ii noastre la clas este o „carte de vizit ” din care „banalul” üi „rutina” trebuie üterse din prima carte a copil riei—„Gr dini a”. v zute dintr-un unghi al didacticii. ™ Înv area prin descoperire: • Îl situeaz pe copil în ipostaza de subiect al cunoaüterii ütiin ifice. . descoper r spunsurile. libertate de ac iune. independent .” Noul. nep sare fa de sceptici. prin metodele interactive se constituie ca o secven a cunoaüterii în care copilul este participant activ.are posibilitatea de studiu personal. s exploreze. 74 . rezolv sarcinile de înv are. dorin . . în grup. un adev r exprimat pe care copilul trebuie s -l g seasc . Re eta este s avem mereu „curaj”.v schimb — reuüesc!” Suntem pionieri într-o societate democratic .avem rol de asistent. B Con inutul poate fi nou. . pot c p ta noi aplica ii. foloseasc . stimulare. european . s experimenteze.este implicat în proces de studiu personal. c utarea de idei. implicam patru componente: B Copilul-participant activ .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z 1.care solu ioneaz probleme. B Mediul-include familiaritate.

75 . apoi comparând duratele ob inute. cercurile de carton împ r ite în 10 segmente. realizat de copil. Vom exemplifica cu o activitate integrat „ûtim ce este timpul?”. 3 Copilul percepe üi memoreaz date. Vom cere copiilor s haüureze pe cerc atâtea fragmente câte goliri ale clepsidrei s-au realizat. în ipoteze operatorii. Centrele de activitate deschise sunt: Exemple de activit i în centrele de activitate: 8 Art : s aleag materialul din care doreüte s realizeze m ütile. Copiii cunosc ceasul din activit ile anterioare. s contureze. informa ii. sau dou sau trei. s m soare durata fiec rei interpret ri. vor descoperi cum func ioneaz . materiale pentru m üti. s perceap desf üurarea unor elemente temporale în raport cu propriile activit i. vom urm ri s realiz m obiectivele stabilite pentru reprezent ri matematice..clepsidra. s m soare timpul prin intermediul ordon rii elementelor. fie din povestire. 3 Oferta de cunoütin e s nu fie nici prea complicat . piese de puzzle …. 3 Copilul formuleaz generaliz ri üi le integreaz în sisteme. anticipat alese pentru ca lectura s dureze cât timp cronometreaz o clepsidr . 8 Construc ii: s redea o cas descris într-o poveste de I. Creang . clepsidr . dup aceea la jocul de rol. împ r it în 10 arii egale. vor descoperi un alt instrument de m sur a timpului . s fie capabil s realizeze lucr ri practice inspirate de natur . s precizeze etapele de lucru. interpretând diferite roluri. 3 Copilul prelucreaz üi asimileaz ra ional materialul asimilat. 8 Joc de rol: s interpreteze roluri cu m üti confec ionate la centrele de activitate. dac pe parcursul ei respect m urm toarele condi ii: 3 Situa ia problem s se înscrie în sistemul de opera ii concrete üi mentale de care copilul este capabil. Scenariul didactic: Vom aüeza la centrul tematic materialele de care avem nevoie: ceas. O putem desf üura. s m soare durata necesar pentru completarea fiec rei imagini. Etapele pe care copiii le parcurg în înv area prin descoperire sunt: Confruntarea cu situa ia problem -etapa în care se declanüeaz dorin a de c utare üi exploatare. s m soare timpul necesar pentru realizarea fiec rei etape de lucru. haüurând pe cercul de carton. pentru activitatea practic . Dup ce vom realiza tema pe centre. desf üur m câteva citiri de fragmente. lipeasc elementele respective. Ca s -i ajut m s în eleag . s utilizeze strategii de rezolvare a problemelor. 8 ûtiin : s realizeze un puzzle cu imaginea unui elemente de decor. fapte. nici prea s rac . valorificând deprinderile de lucru însuüite anterior. s decupeze. Prin manevrarea ei. dar üi a instrumentelor adecvate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Orice cercetare are la baz investigarea proprie. s se joace cu m ütile. s haüureze pe cerc câte minute a durat fiecare etap de construc ie.

Înv area prin cooperare are loc atunci când copiii lucreaz împreun pentru a rezolva una üi aceeaüi problem . Realizarea actului descoperirii. formul m concluziile. combina ii noi. z 2. instrument vechi de m surare a timpului. O prim etap a înv rii prin descoperire este confruntarea cu situa ia problem üi declanüarea dorin ei de c utare. care presupune structurarea üi interpretarea datelor. utilizarea opera iilor gândirii üi eviden ierea noului. observa ie. discut împreun fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat. Copiii sunt recompensa i pe baza performan elor grupului. exers m ceea ce am descoperit. o ipotez . explic celorlal i ceea ce ütiu. astfel încât aceütia s poat lucra împreun . exploatare. Strategii de înv are prin cooperare Pentru o în elegere corect a ceea ce reprezint aceast metod . o problem . B Stau unii lâng al ii. în cadrul înv rii în grup. 76 . Concluzion m: B B B B B Copiii înva descoperind. aplicând cele descoperite în noi contexte educa ionale. Pornesc de la o întrebare. verbaliz m generaliz rile f cute. în grup. individual. Cu sprijinul adultului înva independent. confruntarea se produce atunci când se descoper clepsidra. 4. În ultima etap . Ce fac copiii? B Studiaz individual situa ia prezentat . sunt recompensate performan ele individuale: • Înv area prin cooperare desemneaz o situa ie de înv are în care copiii lucreaz în grupuri având abilit i üi cunoütin e eterogene üi împreun realizeaz o sarcin . se ajut unii pe al ii s în eleag üi s g seasc solu ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1.a treia etap . Înv area prin cooperare faciliteaz înv area reciproc . 3. îüi împ rt üesc ideile. un obiect. 2. vom face o delimitare între înv area în grup üi înv area prin cooperare: • Înv area în grup desemnat activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu s coopereze. fenomen. Rezultatele sistematiz rii sunt notate. pentru a explora o tem nou sau a crea idei noi. Accept s fie desf üurat sub forma unui algoritm. Aceast metod reprezint o form de înv are în grup a copiilor prin interac iuni. Verbalizarea. un produs. urmând ca fiecare membru s -üi îmbun t easc performan ele proprii üi s contribuie la creüterea performan elor celorlal i.

ei pot fi conduüi s emit idei noi. Avantajele înv % % % % % % % % % rii prin cooperare Copiii înva s lucreze împreun cu ceilal i. Prin întreb ri ce vizeaz în elegerea unor fenomene dezb tute anterior. 77 . B Explic obiectivele activit ii. diferite jocuri) üi dimensiunea grupului(de la 2 la 6 copii) B Stabileüte reguli de lucru: Se vorbeüte pe rând. Analiza activit ii grupului: copiii reflecteaz asupra activit ii lor. au nevoie unul de cel lalt. ce se nasc din interpretarea proprie a informa iilor dobândite de ei anterior Se eviden iaz discrepan ele între cunoütin ele anterioare üi cerin ele sarcinilor. nivelul abilit ilor. B Stabileüte criteriul de grupare(sex. s le proceseze pe cele noi. nu doar al turi de ceilal i. coordonare. se specific timpul pe care îl au copiii la dispozi ie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ce face educatoarea? B Asigur ambian a proprie muncii în echip . Discu iile în grup ajut pe membrii grupului s repete üi s -üi fixeze noi cunoütin e. nu se monopolizeaz discu ia. s ia decizii împreun cu ceilal i. Elemente de baz ale înv 9 9 9 9 rii prin cooperare Interdependen a pozitiv . Înva s negocieze. explica ii. prietenii. nu se rezolv sarcina de unul singur. cap t mai mare încredere în sine al turi de colegi Solicit dezvoltarea în plan socio-emo ional Comunicarea dintre copii reprezint o cale natural pentru aceütia de a înv a lucruri noi unii de la ceilal i. pentru sprijin. nu se atac persoana. copiii se ascult între ei. îüi organizeaz cunoütin ele. Ideale sunt grupurile de patru copiii. se lucreaz cu culori diferite. Responsabilitatea individual : fiecare membru al grupului este r spunz tor de propria contribu ie la îndeplinirea scopului propus. Dezvolt deprinderi de comunicare interpersonal în cadrul grupului. aranjând mobilierul în sala de grup în mod corespunz tor. decid asupra modului de îmbun t ire a eficien ei acestui tip de activitate. Interac iunile la nivel de grup ajut la sesizarea üi rezolvarea unor conflicte de idei. copiii trebuie s lucreze împreun pentru a atinge scopul propus. aranja i de-o parte üi de alta a fiec rei m su e. Realizeaz conexiuni logice. s îüi argumenteze un punct de vedere.

dar neascult toare. idei noi. e vesel . Clarific . lacom. Arat ceea ce se întâmpl când sfaturile p rin ilor nu sunt ascultate. • P l ria roüie îüi exprim emo iile. ci leg turile care se stabilesc între acestea. se deseneaz un copac în mijlocul colii üi. conduce activitatea. Genereaz idei noi. nu se justific —spune ce simte. povestirea copiilor • P l ria Alb -red pe scurt textul povestirii. Identific greüeli. sup rarea. Simbolul gândirii pozitive üi constructive. • P l ria neagr este criticul. • P l ria Albastr –o caracterizeaz pe Scufi a Roüie în compara ie cu lupul.fiecare alege un fruct cu ochii închiüi. P l ria galben este creatorul. iar sarcinile se rezolv prin cooperare: unii deseneaz fructul în mijlocul foii. • Structureaz cunoütin ele acestuia. prietenoas . • Este recunoscut ca o metod de evaluare a cunoütin elor copilului. gata s sar în ajutor. care ofer solu ii alternative. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz pe cei ce îngrijesc mun ii. ™ Un grup decupeaz elemente componente pentru a realiza o imagine montan . ™ Un grup preg teüte fundalul planüei. pref cut. • • • • Aplica ie—Scufi a Roüie. al ii deseneaz tot ce ütiu despre acel fruct. Metoda p l riilor gânditoare P l ria albastr este liderul. important nu este cât cunoaüte copilul. „Mâna oarb ” . sentimentele. în timp ce lupul este r u. exploreaz optimist posibilit ile. reprezint aspectele negative ale întâmpl rilor. cel care red pe scurt con inutul textului. prin s ge i. bun la suflet. Este p l ria responsabil de controlul discu iilor. P l ria verde este gânditorul. üiret. exprim doar judec i negative. • Aplica ii ale „H r ii conceptuale” — Copacul — se poate lucra individual sau în grupuri.realizarea unui poster „La munte” Copiii îüi verific ei înüiüi cunoütin ele despre munte. 78 . ™ Un grup deseneaz üi decupeaz plantele. Harta conceptual —este o metod prin care înv area noilor informa ii depinde de cunoütin ele dobândite de copil üi de rela ion rile pe care le stabileüte între acestea. se spune (deseneaz ) tot ce se ütie despre acesta.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Aplica ie . P l ria alb este povestitorul. dar poate fi utilizat üi ca instrument de predare. este neutru—informeaz . exact cum s-a întâmplat ac iunea.

animalele din p dure o sf tuiesc s nu asculte de lup. povestire „Cine a spus „miau”? Întreb ri üi r spunsuri: cine este personajul principal al povestirii-c eluüul • Cine îl deranjeaz pe c eluü din somn . Copilul care prinde mingea dar nu ütie r spunsul la întrebare. trebuia s o roage pe mama s o înso easc în p dure sau s o întrebe dac are voie.I. P l ria Galben -g seüte alt final textului. Metoda Bulg relui de z pad .presupune îmbinarea activit ii individuale cu cea desf üurat în mod cooperativ în cadrul grupurilor • Faza de desf üurare: 1. P l ria Verde-acord variante Scufi ei Roüii. Scufi a Roüie putea s refuze s mearg la bunica.—„Din tainele p durii”. Faza reuniunii în grupuri mari—grupurile ini iale se adun în grupuri mai mari üi se reiau temele abordate. P l ria Neagr .I. • Albina îi d r spunsul? . 4. 2. Faza lucrului în perechi—discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. dar üi de verificare. • Îi r spunde la întrebare cocoüul? . • Îi d üoricelul r spunsul la întrebare? .Cu un peüte care nu îi r spunde. Aplica ie-metoda R. ea nu ascult de lup. Nu trebuia s aib încredere în animale.Nu.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • P l ria Roüie-arat cum Scufi a Roüie îüi iubea mama üi bunica. 79 . dac dorea s culeag flori. îi spune doar cum strig el. • Participan ii activi se selecteaz ad-hoc. se joac cu ele în natur . • Pe cine mai întreab c eluüul? . trebuia s ajung repede la bunica bolnav . • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . ütiind c trece prin p dure. Copilul care arunc mingea trebuie s adreseze o întrebare (din cunoütin ele însuüite) copilului care o prinde. iese din joc.Cu cocoüul. printr-un joc de aruncare/prindere a unei mingi uüoare.Pleac s afle cine a spus „miau” • Cu cine se întâlneüte prima dat ? . este bucuroas când vân torul le salveaz .A. dac dorea s ofere flori trebuia s cear mamei s cumpere un buchet de flori. Faza introductiv -expunerea problemei. este sup rat pe vicleüugul lupului. f r a-i r spunde.ûoricelul se sperie üi fuge. îi este mil de bunic . de care a ascultat întotdeauna Ea iubeüte florile. • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . (R spunde-Arunc -Intreab ) — este o metod de fixare üi sistematizare a cunoütin elor.Un miorl it.A. • Metoda R. are la baz stimularea üi dezvoltarea capacit ilor copiilor de a comunica prin întreb ri üi r spunsuri. Faza lucrului individual—copiii lucreaz individual timp de cinci minute.Pe albin . este sup rat pe lup pentru ceea ce a f cut.Albina îl în eap .critic atitudinea Scufi ei Roüii: trebuia s asculte sfaturile mamei. 3. apoi o arunc unui alt coleg. recapitulând r spunsurile. • Ce face atunci c eluüul? . nu trebuia s spun inten iile ei.Cu un üoricel. dup acelaüi algoritm. lupul i-arat Scufi ei Roüii drumul cel mai scurt pân la bunica. animalele. Lupul o putea ajuta s culeag mai repede flori sau ciuperci pentru bunica. acesta r spunde la întrebare.

Copiii ob in informa ii prin lectura dup imagini „P durea” 2. o se cere copiilor s anun e finalizarea sarcinii prin jocul „Creioanele la mijloc” înseamn c acel grup a terminat. despre veveri e. Aplica ie-metoda Bulg relui de Z pad .stimuleaz realizarea unor asocia ii de idei. despre ciupercu e. 5. 80 . lipsa aerului ozonat. despre iepuri. o fiecare grup discut 3-4 minute despre tema respectiv (pot s stabileasc üi o melodie. Faza decizional —se alege solu ia final üi se stabilesc concluziile. 4. alunec ri de teren. Se r spunde la întreb rile la întreb rile la care nu au ütiut s r spund .metoda stimuleaz imagina ia copiilor. timp în care au formulat întreb ri de tipul: Ce se întâmpl cu plantele dac dispar p durile? Dar cu animalele? De ce în p dure vara este r coare? De ce iarna nu sufl vântul tare în p dure? Ce se întâmpl dac se taie copacii din p dure? 3. corecturi. 6. c lduri mari. Stad . recapituleaz cunoütin ele: despre brazi. Se lucreaz apoi în perechi.—Lectur dup imagini „P durea” 1. se formeaz grupuri mici. secet . dispari ia unor animale. Educatoarea concluzioneaz c t ierea abuziv a p durilor are efecte negative: dispari ia unor plante. Faza raport rii solu iilor în colectiv—grupul reunit analizeaz üi concluzioneaz ideile emise. discutându-üi p rerile üi încercând s r spund la întreb ri. 6. o fiecare grup lucreaz cu o alt culoare. asocia iile de idei. Copiii se grupeaz în grupuri mai mari üi extr gând jetoane prin jocul „Mâna oarb ”. preg titoare) o se anun tema (de ex. Copiii reuni i formuleaz concluziile.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 5. Alte metode: Ciorchinele . originalitatea. Predic iile .metoda înv rii pe grupuri mici (la grupele mari. strof dintr-o poezie). Ei lucreaz individual 5 minute. o se analizeaz produsele activit ii prin metoda „Turul galeriei” o se fac complet ri. permite cunoaüterea propriului mod de a în elege o anumit tem . Fructe). o realizeaz sarcina primit (s deseneze fructe de toamn ).

adic a-i reprimi printre noi pe cei care ni s-au p rut diferi i. B Cadrele didactice trebuie s fie la punct cu toate nout ile ap rute în domeniu. o dizabilit i. de cel lalt. Piaget) . culoare. ™ Se promoveaz elaborarea unor strategii care s faciliteze „un mod de via ” ce îndeamn la acceptare. Din punct de vedere al unei culturi incluzive: B Gr dini a este primitoare pentru toat lumea üi dezvolt rela iile cu comunitatea. trebuie s in cont de o rela ie tripolar la nivelul gr dini ei: educatoare/ p rin i/copii. este existen a unor rela ii biunivoce destinse. comprehensive. derulând programe eficiente de integrare. o divergen e de cultur . de situa ia lor material .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „Drama pedagogiei. drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de ras . co-responsabilitatea. Din punct de vedere al unor politici incluzive: B Gr dini a trebuie s includ to i copiii din comunitatea local . B Valorizeaz nevoile üi interesele copiilor üi nevoile specifice ale familiile acestora.” (J. ca dealtfel üi a medicinei. implicarea comun . limb . Strategii de promovare a unei educa ii incluzive În conformitate cu Conven ia Drepturilor Copilului üi apelând la principiul nondiscrimin rii. B Curriculum-ul trebuie adaptat ca s in seama de: o diversitatea copiilor. de incapacitatea lor. ciuda i sau bizari. etnic sau social . de naütere sau de alt situa ie. B În gr dini üi în sala de grup trebuie promovate prin practici cotidiene valori precum respectul. ™ Colectivitatea care îi recepteaz pe cei defavoriza i. aten ia fa cooperarea (üi nu competi ia!). religie ale copilului sau ale p rin ilor sau ale reprezentan ilor s i legali. 81 . constructive. toleran a. o sex. indiferent de originea lor na ional . üi a altor ütiin e care in în acelaüi timp de art üi de ütiin faptul c metodele cele mai bune sunt üi cele mai dificile. const în z 3. o din punct de vedere lingvistic. ™ O condi ie sine-qua-non pentru reuüita acestor ac iuni concertate ale celor trei factori activi din gr dini . B P rin ii s fie parteneri activi üi direc i în procesul de înv are a copiilor. sex. grija.

împreun cu to i. dar e posibil ca tocmai aceste activit i s duc la formarea unor prietenii. Æ S cre m unele activit i care îi solicit pe copii s lucreze. toleran üi respect fa de to i copiii. în cadrul c ruia tema se las investigat cu mijloacele diferitelor domenii de cunoaütere. în primul rând. nivel de dezvoltare sau statut socio-economic. Æ Educarea unei atitudini deschise fa de grup. pe principul nediscrimin rii . pentru ele pot opta copiii care au stabilit deja rela ii de prietenie. Æ Ini ierea unor reguli de baz ale dialogului: s nu întrerup partenerul. • 82 . religie. s înve e modalit i de adresare c tre persoane mai în vârst üi de sexe diferite. s lase timp pentru interven ia celuilalt. Maniera integrat presupune abordarea realit ii printr-un demers holist în care grani ele dintre categoriile üi tipurile de activit i dispar se topesc într-un scenariu unitar. B Adaptarea activit ilor în func ie de nevoile üi disponibilit ile copiilor. bazat pe empatie. B Valorificarea experien elor tuturor copiilor üi valorizarea diferen elor dintre experien ele lor B Explica ii clare astfel încât s în eleag üi s înve e to i copiii. se urm reüte: B Participarea activ a tuturor copiilor la activit i. Iat câteva sugestii pe care vi le oferim: Æ Având în vedere c aceste grupe se formeaz prin înscriere. • Acceptarea conütient a celorlal i în stabilirea unor rela ii integrate prin: Æ Participarea la jocurile üi activit ile propuse de al ii. • Acceptarea conütient a celorlal i üi stabilirea unor norme de comunicare. Ele pot fi create pentru participarea a câte doi copii cu temperamente asem n toare ori a mai multor copii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Din punct de vedere al unor practici incluzive. Æ S prezent m o gam de activit i din care copiii s -üi aleag în mod liber. B Încurajarea copiilor s se joace împreun . Æ Eliminarea manifest rilor de discriminare fa de anumi i colegi. indiferent de na ionalitate. Alc tuirea unui program de activit i care s favorizeze dezvoltarea rela iilor de prietenie între copii care se joac împreun . formule de polite e folosite zilnic.adic un înv mânt pentru to i. În înv mântul preücolar se pune puternic accentul pe abordarea integral a copilului üi a educa iei sale. f r a se cunoaüte copiii. Æ În elegerea faptului c via a în grup presupune respectarea unor reguli.. copilul trebuie s înve e s -üi aütepte rândul („aüteapt întâi s vedem ce spune Irina”). aprecierea diferen elor între opinii. noi trebuie s planific m activit i care s favorizeze crearea rela iilor de prietenie între copiii ajunüi din întâmplare împreun . Æ Evitarea monopoliz rii aten iei educatoarei üi evitarea tendin ei de a pârî pe cel cu care este în divergen e sau un altul. s se joace împreun . ras . Integrarea/incluziunea trebuie s fie sus inute de interesul üi disponibilitatea noastr .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Æ Organizarea unor activit i de expunere a cunoütin elor , evenimentelor prin care au trecut copiii, a impresiilor despre o întâmplare sau alta; ele se pot desf üura fie la bibliotec , fie la centrul de joc de rol. Æ Activit ile trebuie s dureze suficient pentru a permite copiilor s se acomodeze unul cu altul üi s doreasc s formeze un grup üi cu alte ocazii. Nu trebuie s limit m durata unei activit i, nici s o întrerupem brusc, ci s anun m din timp finalizarea ei. Æ Când planific m activit i de grup, este bine s avem în vedere nivelurile de dezvoltare ale copiilor. Dac interesele lor sunt similare, este de presupus c exist üansa unor prietenii strânse între copii. Toate metodele prezentate la capitolul „Strategii de promovare a înv rii prin cooperare” se pot adapta cu reuüit deplin în promovarea unei educa ii incluzive.

83

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului
z z z

Rela ia observare – evaluare Forme ale evalu rii Portofoliul copilului

z Rela ia observare – evaluare
Cu cât o activitate de înv are este mai complex , cu atât ac iunile evaluative devin mai necesare, evidente üi îüi amplific rolurile. Ce înseamn evaluarea? Evaluarea, este o ac iune complex , un ansamblu de opera ii mintale üi ac ionale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul c reia se precizeaz : • con inuturile üi obiectivele ce trebuie evaluate; • în ce scop üi în ce perspectiv se evalueaz ; • când se evalueaz (la începutul înv rii, pe parcursul acesteia, la sfârüit de bilan ); • cum se evalueaz ; • în ce fel se prelucreaz datele üi cum sunt valorizate informa iile; • pe baza c ror criterii se apreciaz . Alain Kerlan consider c evaluarea presupune o concep ie sistematic üi operatorie pornind de la mai multe întreb ri cheie: - pentru ce se face? (ceea ce pune în evident – func ii ale evalu rii); - în raport cu ce? (destinatarii evalu rii); - ce? (ce se evalueaz ); - cum? (instrumentele üi procedurile de evaluare). B. Bloom în elege evaluarea ca „ formulare, într-un scop determinat, a unor judec i asupra valorii anumitor idei, lucr ri, situa ii, metode, materiale etc.” Evaluarea este o ac iune de cunoaütere, în cazul nostru, a unei persoane – copil cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani.

84

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ca act de cunoaütere, evaluarea prezint unele note comune cu procesul de cunoaütere. Ambele reprezint procese de cunoaütere, întreprinse în scopuri definite, utilizând instrumente üi metodologii adecvate üi presupun opera ii de prelucrare üi interpretare a datelor. Evaluarea are ca procese componente: m surarea (ce a înv at copilul) üi aprecierea ce cuprinde: predic ia (nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urm tor üi în special pentru intrarea în ücoal ) üi diagnoza (ce anume frâneaz dezvoltarea copilului). M surarea nu se reduce la procedura de dimensionare cantitativ , exprimat în limbajul cifrelor, ci trebuie privit ca proces prin care lucrurile sunt observate üi diferen iate. Ea are deci, caracter informal. Dup cum remarc Hopkins K., m surarea se poate efectua üi informal, prin observare; când se realizeaz prin limbajul cifrelor, procesul de m surare este mai complet. Trebuie subliniat faptul c unele fenomene supuse evalu rii nu sunt m surabile sau nici m car observabile direct. În asemenea situa ii, se aplic principiul acceptat în evaluare: „s m sur m tot ce poate fi m surat üi s facem m surabil ceea ce la o prim aproxima ie nu poate fi m surat” . M surarea nu este un scop în sine; ea marcheaz un moment al evalu rii, fiind urmat de prelucrarea datelor ob inute recurgându-se, atunci când este posibil, la metode statistice. M surarea r spunde la întreb ri de tipul: Cât de mult? Ce dimensiuni? Ce cantitate? ü.a. Aprecierea se defineüte ca un proces de judecare a valorii rezultatelor m sur rii. Ea r spunde la întreb ri de felul: cum este?, ce valoare are? , în ce m sur r spunde trebuin elor sau aütept rilor? ü.a. Evaluarea este un concept mai cuprinz tor decât m surarea üi aprecierea. Etimologic, semnific a aprecia valoarea (atitudine axiologic ) ceea ce înseamn c actul de evaluare implic o opera ie dubl : a) înregistrarea obiectiv a dimensiunii fenomenului (m surarea acestuia); b) aprecierea rela iei dintre starea constatat üi criteriul general al unei st ri dorite (activit i reuüite). Func iile psihopedagogice ale ac iunii de evaluare a copilului Func ia diagnostic const în aprecierea, pe baza datelor ob inute în procesul de observare, a nivelului de dezvoltare psihofizic (în raport cu media vârstei üi alte caracteristici individuale), depistarea üi explicarea cauzelor psihologice care stau la baza diverselor reac ii cognitive üi afective. Modalitatea cea mai la îndemân educatoarelor pentru în elegerea acestor cauzalit i este abordarea copilului ca întreg, integrarea acestuia în complexul de factori care îi influen eaz existen a üi interpretarea datelor privind manifest rile psihice üi prin prisma acestor factori. Aceast func ie mai permite stabilirea cauzelor care au condus la o slab preg tire üi la o eficien sc zut a ac iunilor educative. Func ia de constatare üi de m surare indic dac o activitate de înv are s-a derulat în condi ii optime, cunoütin ele au fost asimilate, o deprindere a fost achizi ionat sau stadiul dezvolt rii acesteia. Func ia de reglare. Caracterul permanent pe care trebuie s -l aib ac iunea de cunoaütere psihopedagogic va oferi date privind dinamica diferitelor variabile ale personalit ii. Cunoaüterea acestora îi permite educatoarei reglarea üi ameliorarea interven iilor didactice, diferen ierea üi chiar individualizarea acestora acolo unde este cazul.

85

men inerea tipului de interven ie educa ional în vederea activ rii poten ialului real de exprimare a copilului.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Func ia prognostic se refer la anticiparea tendin elor üi ritmului de evolu ie a vie ii psihice a copilului. înclina ii speciale. cunoaüterea devine posibil numai cu condi ia st pânirii factorilor multipli care alc tuiesc aceasta realitate complex . Func ia de informare. de formare a unor abilit i. de conütientizare a posibilit ilor etc. psihologici. .psihoterapia – accentul este pus pe recuperare (cazurile de r mânere în urm în dezvoltare. Profilul de dezvoltare psihologic – aüa cum este el descris de educatoare – constituie o surs de informare permanent pentru p rin i üi un punct de pornire în cunoaüterea proasp tului ücolar pentru înv torii de la ciclul primar. adic a factorilor fizici. În psihologie „a cunoaüte” înseamn a descifra formula psihologic individual . Ea permite organizarea interven iilor educa ionale astfel încât ele s faciliteze împiedicarea manifest rilor negative üi valorificarea la maxim a poten ialului copilului. culturali. Cunoaüterea în profunzime a fiec rui copil cere mult timp educatoarei üi competen üi nu se reduce la totalitatea informa iilor cu privire la o realitate dat . dac ne referim la personalitate în ansamblu. consilierea – accentul se pune pe protejarea dezvolt rii psihice üi contracararea tendin elor deviante. . • s -i ajut m pe p rin i s -üi cunoasc copilul pentru a-l stimula üi sus ine corespunz tor. Func ia de condi ionare a deciziilor pedagogice presupune stabilirea direc iilor de ac iune în vederea dezvolt rii la maximum a poten ialit ilor psihofizice de care dispune copilul. sociali. de înt rire a rezultatelor. 86 . sau. psihopedagog.) în func ie de amploarea activit ii terapeutice se recomand ca aceasta s se desf üoare de c tre o echip multiprofesional (educator. Aceast func ie permite formularea deciziilor din dou perspective: • din perspectiva copilului – stimulativ . abandon al activit ii. • s ajut m educatoarele s -üi cunoasc mai bine discipolii pentru a le acorda acestora sprijinul necesar la fiecare pas de dezvoltare a lor. Din acest stadiu al educa iei preücolare educatoarea trebuie s fac din aceast ac iune de cunoaütere a individualit ii üi un suport pentru încurajarea autocunoaüterii. neadaptare la cerin ele gr dini ei etc.orientarea ücolar viitoare – dar üi orientarea spre exersarea în procesul educa ional în domeniile în care copilul are dificult i sau dimpotriv . Cei care pot realiza o evaluare obiectiv a copilului sunt cei care interac ioneaz zi de zi cu aceütia . Acestea pot s fie: . Buna cunoaütere psihopedagogic a copilului de 3-6/7 ani e important deoarece în aceast perioad evolu ia este foarte rapid üi diversificat .). • din perspectiva educatoarei – a üti ce a f cut üi ce are de realizat în continuare. Traducem în fapt trei deziderate: • s -l ajut m pe copil s se cunoasc pe sine însuüi pentru a-üi valorifica la maxim poten ialul. insucces. psiholog etc. a nevoilor üi disponibilit ilor viitoare ale copiilor. iar educatoarea trebuie s -üi adapteze activitatea la particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor.

de a-üi explica unele lucruri despre propria persoan . „Aici faci r u. aici nu e bine…. de bucurie sau necaz. curiozitatea. dar ea trebuie comunicat p rin ilor. În baza ei se pot formula pentru p rin i recomand ri (sugestii despre cum s -üi ajute copilul în dezvoltarea lui. • capacit i üi atitudini în înv are. fixeaz performan ele fiec rui copil üi reac ia lui la laud sau recompens . 87 . Dezvoltarea copilului este un proces global. stabilindu-se totodat üi relevan a lor pentru ansamblul structurilor individuale. • s -l ajute s se includ într-o activitate pl cut üi atr g toare. cu succesele üi insuccesele lui proprii!!! Ac iunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie s aib loc în mediul natural al copilului.” ü. alteori de stagnare. men ioneaz problemele ap rute. sau al altor momente de regim. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. În perioada copil riei timpurii. istorioare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Scopul evalu rii copilului este de a acorda sprijin üi ajutor acestuia în tendin a lui de a afla noul. de a se orienta în lumea înconjur toare a lucrurilor.a. nivelul üi ritmul dezvolt rii în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat. al plimb rilor. al jocului liber ales sau al jocului organizat de c tre educatoare. a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare: • dezvoltarea fizic – s n tate üi igien personal . altor adul i sau copii. deoarece acestea sunt strâns legate între ele üi se influen eaz reciproc. Rezultatele evalu rii nu trebuie s capete coloratura emo ional sau etic de genul „ Aceasta e r u. exerci ii-probleme. În timpul activit ilor. de a încerca lucruri noi. rezultatele evalu rii se compar cu performan ele copilului îns üi. dar aceasta e bine”. ghicitori. • dezvoltarea limbajului. Exemple: • s g seasc modalitatea accesibil copilului de a explica lucrurile. Informa ia privind dezvoltarea copilului e bine s fie strict confiden ial (în special cea mai pu in pozitiv ). s -i acorde mai mult timp üi mai mult afec iune. st rile de interes cognitive sau cele de lips de interes. • dezvoltare socio-emo ional . a naturii. unitar. • s -i satisfac necesitatea lui de informa ie prin poveüti. În evaluare trebuie inut seama îndeosebi de faptul c fiecare copil are ritmul s u de dezvoltare care înregistreaz uneori momente de salt. educatoarea urm reüte/observ comportamentul copiilor. Este inadmisibil s i se spun copilului sau s i se dea de în eles c el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorin a de a înv a. Datele ob inute trebuie analizate în interrela ie. Pentru a avea o imagine global despre dezvoltarea copilului.

fenomenele üi persoanele din jur: manipularea obiectelor. fra i/surori. dac r spunde la o sarcina dat . comunicative ale copilului. 88 . • Copilul însuüi ca surs de informa ie. s efectu m cu regularitate discu ii cu p rin ii etc.Ac iunile copilului. • P rin ii.Identitatea psiho-fizic a copilului. pentru ea este important s ütie üi cum diferi i copii influen eaz atmosfera din grup. bunici. recunoaüterea particularit ilor. identificarea elementelor componente. care interac ioneaz cu copilul. poate servi drept surs de informa ie. în dependen cu importan a parametrilor sau a tendin ei acestora de a se schimba. cum r spunde la diferi i stimuli (sunete.acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. inclusiv de la p rin i. medicul üi asistentele medicale. Este necesar s repet m observ rile. Putem spune c evaluarea progresului copilului nclude: .) . despre abilit ile de rezolvare creativ a situa iilor problematice ce se isc . dac este curios. personalul administrativ üi auxiliar. miüc ri. . ca üi context social. ritmul s u unic de dezvoltare üi înv are. trebuie privit ca una suplimentar deoarece ea este indirect . care ne spune cum este copilul adic eviden ierea particularit ilor individuale. unchi etc. tipurile de activit i üi condi iile în care acestea se desf üoar etc. cu copiii din curte/cartier. idei üi propuneri. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la gr dini . nu vine nemijlocit de la copil. . cum ac ioneaz copilul cu obiectele. stilul predilect în ac iune üi înv are. Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informa ii despre abilit ile cognitive. modul predilect de ac ionare. Acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. educatoarele din gr dini . Observând copilul. cu fra ii/surorile lui. limbi moderne. zgomote. cu adul ii cu care vine în contact. înc din primele zile ale sosirii lui în gr dini . exprimare. . Informa ia primit de la aceste persoane. este necesar s se repete unele situa ii de evaluare care in de obiectivele principale privind interven iile educa ionale. educa ie fizic . dac este emotiv. afectuos. dificult i de adaptare üi înv are etc. pedagogii – specialiüti (de arte.Rela iile psiho-sociale ale copilului. . Ce trebuie s ütim despre copil? .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pentru a aprecia performan ele copilului. pot servi drept surse de informa ie despre dezvoltarea copilului. determinate de vârsta cronologic . ritmul lui de dezvoltare üi progresul (sau regresul) lui. modalit ile de luare a deciziilor üi asumarea responsabilit ilor. psihologul etc. logopedul.înregistrarea informa iei c p tate. Afl m dac se desprinde uüor de persoanele din familie. • Grupa de copii.interpretarea acesteia. Situând copilul în interiorul grupului social. sociale. spa ii largi) . dac comunic uüor cu educatoarea sau cu ceilal i copii. capacitatea sa de concentrare asupra activit ilor. aptitudinile copilului. Educatoarea nu numai c are nevoie de informa ie despre caracteristicile ce influen eaz dezvoltarea personalit ii copilului ca membru al grupului. dac are anumite aptitudini speciale. ob inem informa ii despre r spunsurile lui la întreb ri. identific m cum rela ioneaz el cu ceilal i copii. ce juc rii prefer .

Ele sunt utile pentru depistarea unora dintre succesele sau insuccesele zilei. ƒ concentra i-v asupra unui singur copil. Aceast metod este eficient pentru a determina „ ce”. ƒ alege i un sistem practic de înregistrare a informa iilor. alteori ele se fac cu scop precis.o imagine global a fiec rui copil. preferin e. dac a c p tat o anume abilitate copilul sau a în eles corect ceva.o mai mare capacitate de a reac iona în rela iile cu copiii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Vom trece în revist câteva metode de acumulare a informa iei: Observarea üi înregistrarea datelor. . pentru a ne documenta. cum gândeüte cum vede lumea. . capacit ilor reac iilor caracteristice precum üi domeniile de dezvoltare mai mult stimulate sau mai pu in. 89 . . obiective. spre exemplu.înregistr rile factuale – ofer informa ii despre ce s-a întâmplat care a fost stimulul/motiva ia interesului pentru o anume activitate. În timp observ rile asupra copilului ne pot dezv lui tipare comportamentale. cum ac ioneaz . cum interac ioneaz ce ütie üi ce poate s fac . ƒ fi i discret – copilul nu trebuie s simt c este supus observ rii. ƒ observa ii pe copii în locuri diferite. „cât” üi „cum” înva copiii. ƒ fi i realiüti în programarea observ rilor.înregistr ri narative – pot fi aprecieri zilnice sau impresii asupra activit ilor individuale sau de grup. st pânirea unor abilit i üi progresul ca dezvoltare üi creütere. selective üi atent înregistrate. stiluri de a înv a un lucru sau altul. Pot include citate din dialogurile copilului üi descrieri ale calit ii comportamentului. Tehnici de observare informal : . sub aspectul intereselor. al calit ii acestuia sau al contactului lui cu ceilal i. observ rile sunt uneori informale üi nu includ înregistrarea. Aceste date individuale pot fi raportate la caracteristicile generale de dezvoltare. Înregistrarea este procesul document rii activit ii observate sau a comportamentului urm rit. ƒ înregistra i observa iile cât mai repede posibil. Aceast informa ie alimenteaz judec ile f cute asupra copiilor üi a metodelor de instruire potrivite.o mai precis cunoaütere üi evaluare a fiec rui copil în parte referitor la cum se simte acesta. care au fost reac iile copilului üi cum s-a încheiat ac iunea. care sunt înregistrate la sfârüitul zilei. observ rile trebuie s fie sistematice. în momente diferite ale timpului petrecut în gr dini . Urm toarele orient ri v pot fi de folos în efectuarea observ rilor: ƒ observa i ce anume face copilul. ƒ proteja i confiden ialitatea observa iilor. Avantajele observ rii: . În func ie de contextul educa ional. Înregistrând ceea ce vedem sau ceea ce se face în sala de grup ob inem un document al muncii copilului. Pentru a fi eficiente.

trebuie s fie f cute foarte sistematic. Asupra aprecierilor noastre date copilului ac ioneaz mai mul i factori: informa ia precedent . implicit. Înregistra i doar ceea ce vi se pare interesant. într-o alt parte a s lii de grup . Este bine s avem permanent la noi un carne el üi un creion. Înregistrarea datelor strânse prin observare Alege i-v propria modalitate de înregistrare! Respecta i echilibrul dintre informa ia înregistrat üi cea neînregistrat . Toate observa iile de natur medical . atmosfera.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani verificarea zilnic a st rii de s n tate üi a dispozi iei copilului. o fraz sau pentru a descrie evenimentele – cheie într-un contact fizic sau emo ional. de vârsta acestora üi. pentru a înregistra. important.parteneri de joac . 90 . urm rirea lor prin observare pe parcursul celor doi ani pentru care sunt formulate. momentul în care este realizat observarea etc. De exemplu. Putem observa üi înregistra üi op iunile copiilor pentru diverse centre de înv are sau pentru diferite materiale cu care s opereze. În fapt. Observarea copilului poate fi structurat urm rind atingerea obiectivelor de referin cuprinse în curriculum üi corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare ale copilului. în zona bibliotec copilul ar putea înfrumuse a coperta unei c r i pe care „ au editat-o” îns üi copiii. Aceasta ne poate ajuta s ne asigur m c acei copii care îüi petrec majoritatea timpului liber.). liste cu comportamente/specifice/de observat. de aceea. sau pentru diferi i copii . Putem uüura tranzi ia copilului (trecerea de la un centru la altul) prin amplasarea unei activit i artistice îndr gite de copil. complexitatea deprinderilor üi abilit ilor pe care le presupune vârsta acestora. în centrul pentru activit i practice. vor fi încuraja i s exploreze üi alte centre de activitate. f r a întrerupe activitatea cu copiii. Înregistrând comportamentul copilului aüa cum s-a derulat el este necesar : fixarea situa iei care a generat informa ia (numim acei copii sau adul i care au luat contact nemijlocit cu copilul în momentul observ rii. predic iile üi suspiciunile proprii. Modul de organizare a observ rii este decis de c tre educatoare în func ie de num rul de copii în grup . O list de verificare privind dezvoltarea ofer un exemplu de proces sistematic de colectare a datelor privind nivelul de dezvoltare üi ac iune a unui copil în diferite domenii ale dezvolt rii. copilul poate fi încurajat s deseneze/picteze norii üi cerul de deasupra castelului care va fi construit în zona Construc ii din cuburi üi cutiu e sau în zona Nisip üi ap sau. Listele de verificare pot fi plasate pe pere i de jur împrejurul s lii de grup pentru a ine eviden a op iunilor f cute de copii. activitatea în el era inclus. Aüadar str dui i-v ca p rerile üi convingerile dumneavoastr s influen eze cât mai pu in aprecierea dumneavoastr dat dezvolt rii copilului. lucruri noi ap rute în dezvoltarea copilului. ceea ce ne intereseaz cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. Încerc m s fim obiectivi înregistrând rezultatele observ rilor noastre. anturajul care a generat un atare comportament etc. Putem avea foi volante üi creioane peste tot în sala de grup . La sfârüitul zilei aceste scurte noti e vor fi transcrise într-un carnet sau dosar (comun sau pentru fiecare copil) . Casetofonul este üi el un mijloc eficient de înregistrare a faptelor de comportament al copiilor (informa ia verbal ). Important este de re inut c toate obiectivele prev zute în curriculum trebuie atinse de to i copiii üi. dar üi psihologic se consemneaz la dosarul copilului.

observarea atingerii lor de c tre to i copiii se face prin revenire asupra observ rii lor periodic.stilul realiz rii (personal. . se pot organiza activit i pe grupuri mici centrate pe anumite sarcini.capacit ile psihice de care dispun copiii (coeren a planului mintal. calitatea cunoütin elor. Scopul observ rii este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare. i se pot pune diverse întreb ri). Convorbirea üi interviul Convorbirea se desf üoar în condi iile unei dispozi ii normale a copilului. deprinderilor. Durata observ rii lor poate fi de mai multe zile. . De exemplu. mecanismele psihice aüa cum sunt ele în realitate. Convorbirile pot avea loc în timpul activit ilor sub forma unor scurte dialoguri cu copilul. astfel c deseori copilul poate fi stimulat prin simpla implicare într-o activitate în perechi sau de grup mic). original. Prin aplicarea acestei metode ob inem date cu privire la: .) . Întrucât perioada de atingere a acelor obiective este de doi ani de zile. abilit i care necesit mai mult suport.încurajarea intereselor . pentru a anumit tem ). deoarece f r acestea au o mai slab valoare informativ . dar üi dificult ile întâmpinate de copii pentru a üti cum s ne redefinim scenariile didactice în perioada urm toare. caracteristici ale reprezent rilor etc. capacitatea de a în elege. continuitatea logic a ideilor. nestingherit . . Ea trebuie s fie liber . s decurg într-o atmosfer sincer de încredere. execut ceva. obiünuit) . M rturia copilului dezv luie certe aptitudini practice. Toat produc ia verbal a copilului trebuie notat üi anexat lucr rii.axarea pe nevoi specifice – dac observ m c mai mul i copii întâmpin dificult i în derularea anumitor activit i. în condi ii de maxim naturale e pentru c numai aüa vor putea fi surprinse manifest rile spontane ale copilului. ne putem fixa zilnic un num r de copii pe care s -i observ m având în vedere comportamentele vizate de acele obiective de referin . binevoitoare. . (Piaget este de p rere c cel mai bine copiii înva unul de la altul. degajat .utilizând o activitate deja cunoscut copilului prin integrarea unei activit i noi. dar mai ales tr s turi ale personalit ii. Convorbirea este recomandabil de utilizat în combina ie cu observarea sau subordonat unei activit i pe care copilul o are de îndeplinit (în timp ce el „solu ioneaz ” o problem sau face. întrucât obiectivele respective de referin sunt avute în vedere pe parcursul mai multor activit i în zile diferite. 91 . amploarea intereselor. priceperilor üi aptitudinilor) .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În func ie de obiectivele de referin propuse pentru o anumit perioad de timp ( de ex. Metoda analizei produselor activit ii este o metod auxiliar üi poate oferi informa ii numai în combina ii cu observarea. .însuüirile psihice ale copilului (spiritul de observa ie.progresele realizate prin înv are (prin realizarea repetat a unor produse ale activit ii).lucrul în perechi sau pe grupe pentru stimularea acelor deprinderi. for a imagina iei. convorbirea üi alte metode de cunoaütere a copilului. desenele copiilor trebuie înso ite de explica iile acestora privitoare la inten iile sale. sau comun. Cum putem utiliza informa iile strânse prin observare! V suger m utilizarea urm toarelor tehnici de adaptare individual a informa iilor culese în urma observ rii: .

Calitatea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Forme ale evalu rii Activitatea educativ a gr dini ei este complex üi cere forme de evaluare multiple. interese. pentru c pot fi folosite üi concluziile evalu rii formative. o constituie un demers pedagogic esen ial pentru desf üurarea cu succes a programului de instruire. Obiectul evalu rii ini iale îl constituie acele cunoütin e üi capacit i care reprezint premise pentru asimilarea noilor con inuturi üi formarea altor deprinderi üi abilit i. în special înainte de p r sirea gr dini ei. motiva ii) necesare integr rii în activitatea care urmeaz . semestru. de exemplu. Evalu rii ini iale îi apar in mai multe idei: o evaluarea ini ial este indisociabil construc iei unui demers didactic riguros üi eficace. an ücolar. Asigura i-v de ceea ce el ütie üi instruieüte-l în consecin ! ” Func iile evalu rii ini iale a) Func ia diagnostic . s i se caracterizeze interesul üi posibilit ile de înv are pentru a se argumenta recomandarea înscrierii sale în ücoala primar sau re inerea în gr dini . Evaluarea sumativ (cumulativ ) este tipul de evaluare prin care se constat nivelul de performan atins în raport cu obiectivele cadru üi de referin cuprinse în curriculum. inventarul de cunoütin e principale. Anticiparea activit ii se întemeiaz pe utilizarea „gândirii previzionale” üi const în a proiecta în timp üi în spa iu desf üurarea unor ac iuni orientate spre realizarea obiectivelor. 92 . Ceea ce intereseaz nu este aprecierea performantelor globale ale elevilor si nici ierarhizarea lor. deci etapele activit ii. Vizeaz cunoaüterea m surii în care copiii st pânesc anumite cunoütin e üi posed capacit i necesare angaj rii lor cu üanse de reuüit într-un nou program educa ional. a premiselor „cognitive üi atitudinale” (capacit i. fiind menit s ofere posibilitatea de a cunoaüte poten ialul de înv are al copiilor la începutul unei activit i. de a üti care sunt premisele de la care pornim s proiect m activit ile de înv are. componentele ei üi efectele probabile. ci cunoaüterea poten ialului de înv are. Evaluarea ini ial constituie o condi ie hot râtoare pentru reuüita activit ii de înv are. începutul unui capitol üi chiar al unei lec ii). este ceea ce ütie copilul la plecare. Ausubel D. Relevând importan a pe care o are în acest sens. eu spun: ceea ce influen eaz cel mai mult înv area. Se efectueaz la începutul unui program educa ional (ciclu de înv mânt. pot fi cele dorite când aceasta este realizat de educatoare. a unei deprinderi motorii. subliniaz : „ Dac aü vrea s reduc toata psihopedagogia la un singur principiu. cunoaüterea numerelor. când trebuie s i se constituie profilul de personalitate. Pentru cunoaüterea unor particularit i. creativitatea în plan verbal. o func iile ei sunt asigurate pân la final numai dac mijloacele üi resursele sunt stabilite üi folosite pentru a face posibil derularea activit ii în condi ii de eficien . Beneficiarii rezultatelor ei sunt în primul rând adul ii. Constat rile se exprim prin aprecierea m surii în care aceütia au atins obiectivele de referin . b) Func ia prognostic sugereaz condi iile probabile ale desf üur rii noului program üi îi permite anticiparea rezultatelor. Evaluarea ini ial . În gr dini e se poate vorbi de evaluare sumativ . se pot organiza üi alte momente de evaluare sumativ . obiectivitatea evalu rii sumative.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Evaluarea formativ (continu ) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic. comentarii.a. Portofoliul nu este doar o colec ie de produse. Cele mai adecvate modalit i de evaluare a copilului în perioada copil riei timpurii sunt feedback+ul verbal (lauda. educatoare. De exemplu. ini iativ üi grij pentru verificarea propriilor rezultate. Toate documentele cuprinse în portofoliul copilului trebuie s fie înso ite de observa ii. realizat pe secven e mai mici (1-2 s pt mâni. din ac iune ad ugat activit ii didactice în proces constitutiv al acesteia. iar în cazul unor eüecuri s se propun exerci ii suplimentare de recuperare. punctat de cadrul didactic. observarea acestuia. Apoi se stabileüte un plan ameliorativ pentru recuperarea cunoütin elor üi deprinderilor neînv ate. 93 . mai ales la verificarea cunoütin elor. dintr-o evaluare globala în una nuan at . modalit i în func ie de grup üi de educatoare. încurajarea). Evaluarea continu se poate realiza cu ajutorul fiüelor individuale. în principal. colectarea produselor activit ii lui – toate acestea cuprinse într-un portofoliu care vorbeüte despre progresul copilului pe intervale de timp. Evaluarea continu antreneaz o evolu ie a elevului marcând o mai mare respectare a ritmului individual. urm rind realizarea lor în cadrul activit ilor recuperatorii. Astfel în ce m sur au fost însuüite cunoütin ele üi deprinderile predate se identific neajunsurile üi se adopt m surile de recuperare fa de unii copii üi de ameliorare a procesului de înv mânt. el este dovada traiectoriei dezvolt rii lui. Evaluarea continu are caracter permanent üi este integrat în actul didactic. priceperilor üi deprinderilor. aprecieri ale cadrului didactic. Ea vizeaz . jocuri-exerci ii ü. Privit în ansamblu. dac sunt necesare corec ii imediate üi s fie reglat progresul elevilor. redarea dialogului dintre 2-3 personaje. evaluarea continu transform ac iunea de evaluare: din proces predominant constatativ în unul diagnostic. înregistrarea sistematic a rezultatelor. poeziei înv ate. p puüi pentru teatru de mas – alegerea personajelor corespunz toare poveütii. sus inerea activit ii de înv are. Evaluarea continu are ca scop s -l informeze pe copil asupra obiectivelor pe care trebuie s le realizeze üi s -i in la curent pe copii. s fie aplicate. Unele momente ale evalu rii continue au func ie cheie. În urma evalu rii continue am evaluat volumul de cunoütin e re inut de copii. realizându-se pe parcursul activit ii de predare-înv are. în timpul înv rii. imagini sec ionate (puzzle). înainte de înv are trebuie s se asigure c st pânesc bine ceea ce este necesar pentru în elegerea noilor con inuturi. de sus inere a înv rii. capitol) üi permite o evaluare a performan elor tuturor copiilor privind con inutul esen ial al cunoütin elor parcurse în secven a respectiv . p rin i cu progresele înregistrate pe traseul c tre obiectivele vizate.

argumenta ia care explic ce lucr ri sunt incluse în portofoliu. El este „ cartea de vizit ” – mijloc de valorizare a datelor ob inute prin evalu ri realizate. reflec iile proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat. . 94 . chestionare cu data realiz rii lor. an ücolar. Ce con ine un portofoliu? lista con inutului acestuia. alte materiale. po i constata progresele înregistrate de copil în timp. datate. . Portofoliul trebuie s cuprind üi observa ii ale cadrului didactic.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Portofoliul copilului În evaluare sunt utilizate üi o serie de metode complementare celor clasice. pornind de la calificative pân la note. date ob inute în urma unor ghiduri de observare. cu data calendaristic a înregistr rii lor. întrucât respect principul de baz al ritmului unic de dezvoltare a copilului. importan a fiec reia. Presupune un proces de analiz a datelor ob inute pe numeroase c i üi o perioad relativ mare (de obicei raportat la semestru. înregistr ri.rezultatele deosebite ob inute în unele domenii ca üi rezultatele slabe în altele. care include titlul fiec rei lucr ri/fiüe). de aceea trebuie s avem are grij în formularea anumitor aprecieri categorice. Întotdeauna trebuie s ne gândim c fiecare copil este în plin proces de dezvoltare. lucr rile pe care le face copilul. Portofoliul constituie cea mia potrivit metod de evaluare a copilului mic.capacit i formate.atitudini. notate cu numele celor care au lucrat üi data cînd cu fost realizate.nivelul general de dezvoltare. fotografii care reflect activitatea desf üurat de copil. comentarii privind progresele f cute de copil üi aspectele care necesit mai mult sprijin sau stimulare.interese üi aptitudini demonstrate.dificult i de înv are. El reprezint un veritabil „ portret pedagogic” al copilului relevând: . caietele individuale. tradi ionale. (sumarul. individual sau împreun cu colegii s i. ciclu de înv mânt) . . Printre acestea se afl üi portofoliul copilului. contribu ii la activitate care reflect participarea copilului/grupului la realizarea temei date. Portofoliul copilului are în vedere toate „produsele” copiilor üi. În înv mântul preücolar nu se dau note üi. ca atare. în acelaüi timp procesul înregistrat de la o etap la alta. Educatoarele pot ine – pe domenii de dezvoltare – eviden a lacunelor înregistrate în dezvoltarea fiec rui copil. ca premis pentru o diferen iere üi individualizare înv rii cu focalizare pe ameliorarea acelor aspecte care necesit mai mare aten ie. notarea numeric a rezultatelor copiilor nu poate avea rol de clasificare nici în cadrul probelor de evaluare. . Analizând un portofoliu. individual sau în grup. .

precum üi dificult ile acestuia. .a. adunând materiale într-o colec ie pe care copiii pot oricând s o revad üi s o completeze. abilit i. contribu iilor personale. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii. Alc tuirea portofoliului este o ocazie unic pentru copil de a se autoevalua. evaluarea devine astfel motivant üi nu stresant pentru educatoare – copil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani viitoare obiective pornind de la realiz rile curente ale copilului/grupului pe baza intereselor üi a progreselor înregistrate. Avantajele folosirii portofoliului: . comentarii ale educatoarei dup anumite perioade de timp (semestru. 95 . materiale. care permite aprecierea üi includerea în actul evalu rii a unor produse ale activit ii copilului care în mod obiünuit nu sunt avute în vedere. . copiii de 5 ani pot alc tui un portofoliu la disciplina educa ie muzical .implic activ copilul în propria evaluare üi în realizarea unor materiale care îl reprezint cel mai bine. care permit aprecierea aptitudinilor.desene realizate de copii în leg tur cu ceea ce au înv at üi sim it pentru c nu ütiu s scrie. CD ü. capacit i vizate de curriculumul pentru educa ie timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani.evaluarea prin portofoliul este eliberat în mare parte de tensiunile üi tonusul afectiv negativ care înso esc formele tradi ionale de evaluare. picturi. Aceast metod alternativ de evaluare ofer fiec rui copil posibilitatea de a lucra în ritm propriu stimulând implicarea activa în sarcinile de lucru üi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. progresiv üi multilateral a procesului de activitate üi a produsului final. . Aüa cum afirma profesorul Ioan Cerghit.portofoliul este un instrument flexibil. pe parcurs poate s includ üi alte elemente c tre care se îndreapt interesul copilului üi pe care doreüte s le aprofundeze. care. fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video. portofoliul este un instrument care îmbin înv area cu evaluarea continu . fotografii ce reprezint aspecte ale înv rii üi/sau pe cei implica i în activitate.înregistr ri pe casete audio. „ Sub semnul copil riei” ). Acesta sporeüte motiva ia înv rii” .fotografii din timpul unor ac iuni desf üurate. (Ioan Cerghit. . . Acesta poate s con in : . video. Portofoliul reprezint un element flexibil de evaluare. aceütia devenind autoreflexivi asupra propriei munci üi asupra progreselor înregistrate. Autoevaluarea este un proces de înv are. Este o map deschis în care tot timpul se mai poate ad uga ceva. copiii asumându-üi responsabilitatea asupra activit ii desf üurate. . acordându-i timpul necesar pentru dobândirea acelor cunoütin e deprinderi.dezvolt capacitatea copilului de autoevaluare.diplome ob inute în urma desf üur rii unor concursuri de muzic üi festivaluri ( „ Stelu ele dansului” .este o metod mai obiectiv de evaluare din perspectiva particularit ilor vârstei timpuri. pasiunilor. an) Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii üi op ionale selectate de educatoare üi care fac referire la diverse obiective cadru üi de referin . 2002) . portofoliul cuprinde „ lucr ri sau realiz ri personale ale copilului. . cele care îl reprezint üi care pun în eviden progresele sale. Forma pe care o poate îmbr ca portofoliul este fie o map cu documente. desene. talentelor. Portofoliul poate fi folosit la orice vârst . punând în valoare progresul copilului. DVD. De exemplu. În al i termeni. CD. diplome.

Poate fi considerat în acelaüi timp un instrument complementar folosit în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echip . Educatoarea încercând astfel s -üi creeze o imagine în rândul colegelor ori în rândul p rin ilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezavantajul portofoliului este acela c nu poate fi repede üi uüor de evaluat üi necesit mai mult timp üi grij permanent din partea cadrului didactic pentru a fi îmbog it cu documente semnificative. pe elaborarea de proiecte ample de cercetare üi înv are. Prin complexitatea üi bog ia informa iei pe care o furnizeaz . portofoliul solicit mai mult o apreciere calitativ decât cantitativ üi este mai uüor de aplicat pe grupuri de copii. Este un exemplu reprezentativ al activit ii üi al performan elor copiilor unei grupe/gr dini e. 96 . an ücolar sau ciclu de înv mânt) portofoliul poate constitui parte integrant a unei evalu ri sumative sau a unei examin ri. Ca metod alternativ de evaluare. sintetizând activitatea copilului de-a lungul timpului (un semestru. ar tându-le mostre ale activit ilor üi ac iunilor desf üurate de copii. De asemenea. Portofoliul nu este numai o metod alternativ de evaluare a copilului. portofoliul este compatibil cu instruirea individualizat ca strategie centrat pe stilurile diferite de înv are.

De aceea un rol foarte important îl joac observarea üi evaluarea progresului copilului. lun ). unele obiective pentru a fi atinse de to i copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activit i. Astfel. Dezvoltarea plenar a copilului reprezint scopul primordial al educa iei timpurii. cum dealtfel variaz în mod firesc de la un copil la altul. deoarece ele reprezint finalit ile tuturor activit ilor care se petrec în gr dini (aüa cum sunt ele prev zute în planul de înv mânt). 97 . urm rim stimularea dezvolt rii complet a copilului. sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârst 3-5 ani sau 5-7 ani. Astfel. care reflect : . care combin domeniile experien iale sub cupola a 6 teme mari. . cu ce con inuturi. de aceea prin domeniile experien iale propuse de curriculum. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme. cât üi pe vertical (pe parcursul unei s pt mâni. Planificarea activit ilor este condi ionat în cea mai mare m sur de specificitatea grupului de copii pe care îl coordon m. Noul curriculum promoveaz ideea activit ilor integrate. Prin diversitatea lor. s pt mân . în func ie de grupa de vârst a copiilor. durata atingerii unor obiective poate varia de la o grup la alta. O durat prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare am nun it poate suporta modific ri. a unei luni) a modului în care obiectivele. Aceste teme.contextul geografic. exprimat prin corelarea obiectivelor educa ionale cu con inuturile. . asigurând un continuum al ac iunii cadrului didactic în scopul stimul rii dezvolt rii copilului. aüa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. obiectivele cadru üi de referin vizeaz dezvoltarea copilului sub toate aspectele. cu ce materiale üi care metode le va utiliza pe o anumit perioad de timp (zi. circumscrise celor generale.obiectivele propuse. Ea demonstreaz capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele ac iunii educa ionale într-o form coerent . deoarece planificarea activit ilor este un proces ce este puternic influen at de progresul înregistrat de copii.interesele copiilor. . Planificarea activit ilor reflect coeren a atât pe orizontal (în cadrul unei zile de lucru).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 8.materialele didactice de care dispun. Punctul de plecare în planificarea activit ilor îl constituie obiectivele cadru üi de referin . con inuturile se coreleaz pe o durat mai mare de timp. Mai jos sunt prezentate schemele propuse pentru realizarea planific rii zilnice üi s pt mânale üi un exemplu în acest sens. Cadrul didactic este cel care decide care obiective. cultural al gr dini ei. materialele üi mediul educa ional. Planificarea zilnic /s pt mânal Planificarea activit ilor reprezint o activitate de baz în aplicarea curriculumului.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE: CENTRE DE INTERES DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor: INVENTAR DE PROBLEME: Ce ütim? Ce nu ütim üi vrem s afl m ? 98 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

S PT MÂNA: DATA/ ZIUA Tura 1 ACTIVIT I DE ÎNV ARE Tura a 2-a

SUBTEMA: SEMN TURA

99

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemplu: TEMA CINE SUNT/SUNTEM ? OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE:

z

CENTRE DE ACTIVITATE DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor:

z

s participe la activit ile de grup, inclusiv la activit ile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât üi în calitate de auditor; s audieze cu aten ie un text, s re in ideile acestuia üi s demonstreze c l-a în eles; s manifeste interes pentru citit; s utilizeze efectiv instrumentele de scris, st pânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. s -üi îmbog easc experien a senzorial , ca baz a cunoütin elor matematice referitoare la recunoaüterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul imi, pe baza unor însuüiri comune (form , m rime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan; s cunoasc unele elemente componente ale lumii înconjur toare (obiecte, fiin a uman ca parte integrant a mediului), precum üi interdependen a dintre ele; s comunice impresii, idei pe baza observ rilor efectuate. s cunoasc üi s respecte normele necesare integr rii în via a social , precum üi reguli de securitate personal ; s aprecieze în situa ii concrete unele comportamente üi atitudini în raport cu norme prestabilite üi cunoscute; s cunoasc üi s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit i practice. s redea teme plastice specifice desenului; s exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; s intoneze cântece pentru copii; s acompanieze ritmic cântecele.

BIBLIOTEC -

ART -

-

c r i üi reviste cu imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie etc. caiete de lucru (fiüe adecvate temei) albume cu poze (tema: Familia mea) felicit ri, vederi, coli de scris, plicuri poütale

-

z

-

creioane negre üi colorate, pensule acuarele/tempera plastilin planüete materiale-suport pentru amestecul culorilor üi pentru diluarea culorii cu ap caiete de desen, coli de carton üi de hârtie A4, A3, A5 instrumente muzicale (tob , trianglu, triol etc.)

JOC DE ROL („C su a p puüii”) -

-

„c su a” utilat corespunz tor pentru activit i care se pot desf üura în familie (g tit, cur enie, petrecerea timpului liber – citit, jocuri, vizionare TV) p puüi tablou/tablouri uzuale cu membri ai familiei sau scene de familie afiüate în spa iul centrului

z z

CONSTRUC II - cuburi de lemn/plastic

ûTIIN E -

NISIP ûI AP - suport de lemn cu nisip

s cunoasc üi s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului; s -üi formeze o inut corporal corect (în pozi ia stând, üezând üi în deplasare).

- cuburi cu litere - maüini, utilaje etc. - personaje-miniatur de plastic sau lemn

- ap - forme de plastic

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ütim?
- c suntem oameni üi despre cum arat un om (corpul uman); - c avem o familie; - membrii familiei üi ce rol are fiecare în familie; - cum trebuie s ne purt m în familie.

Ce nu ütim üi vrem s afl m ?
- despre drepturile copilului; - despre corpul uman (func ionalitatea unor p r i constitutive) - despre cum apare familia üi cât de mare poate fi ea, despre arborele genealogic

100

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Sugestie de planificare saptamânal
DATA 06.10. 2008 ZIUA Lu

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura I)

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura a II-a)

SEMN TURA

ADP: ”Facem prezent ri” (Numele meu este…M bucur s v cunosc.), „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Familii” (citire de imagini din reviste üi discu ii libere despre familiile prezentate în diferite imagini); „Eu” (desen üi colaj – definitivarea propriei figuri prin selectarea üi lipirea ochilor a nasului si a gurii, precum üi prin colorarea cu creionul colorat a p rului); Joc de miücare: „ûotronul”, jocuri la nisipar: „Cas pentru familia mea” Activitate integrat (DLC, DEC): “În familie…” (lectura educatoarei „Dl.Goe” de I.L.Caragiale; predare cântec „Un copil politicos”)

ALA: Citire de imagini, colorare imagini din c r i, desen, puzzle (respectând tematica s pt mânii) ADE üi ADP: „Eu” (continuarea lucr rilor r mase nefinalizate diminea a üi executarea unor noi lucr ri cu cei care doresc); repetare cântec nou înv at „Un copil politicos” üi exersarea acompaniamentului de c tre cei care doresc; mim sau exerci iu euritmic „Copilul politicos”; „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire)

07.10. 2008

Ma

ADP: ”Ce culoare au ochii mei ? Ce culoare are p rul meu?”, „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Mari descoperiri” (studierea unui fir de p r la microscop, studierea pielii cu lupa, lucru cu cartea interactiv „Corpul uman”); “B iat/fat ” (joc de mas – p r ile corpului, caracteristici individuale, îmbr c minte); Jocuri la aparatele de joc üi cu diferite obiecte specifice jocului în aer liber: “Ce pot face” (c rare, alunecare pe tobogan, s rituri cu coarda, üotron etc.) Activitate integrat (DS, DPF): “Corpul meu” (educa ie fizic – predare „Mersul”; observare „Copilul”)

ALA: Jocuri de mas : „Jocul umbrelor” (corelare umbre cu imagini potrivite - oameni sau p r i ale corpului uman) üi „Corpul uman” (b iatfat ), joc senzorial: „Cald-rece/aspru-neted”, num r toare: „Am un nas pe obraz” ADE: „Corpul meu” (prezentare üi discu ie, în grup restrâns, în func ie de interesul manifestat de copii, a planüei dup care s-a f cut observarea diminea a; lucrare colectiv – colorare/lipire – „Corpul meu”, format A1) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire); Op ional englez „My name is…”

08.10. 2008

Mi

ADP: ”M numesc…üi am…ani. Mama/tata/fratele/sora mea/meu se numeüte…”; „M preg tesc pentru activit i” ALA: “Omule i pe nisip” (urme ale degetelor, palmelor proprii pe nisipul ud sau desenarea unor omule i - schematic - cu degetul pe nisipul ud); “Îmi scriu numele” (copiere dup model, scriere liber sau lipirea literelor corespunz toare numelui propriu pe caietele de lucru, pe mapa cu lucr ri proprii, pe ecusonul pentru prezen sau de la tabelul responsabilit ilor etc.); Joc liniütitor „Jocul mut”, jocuri de miücare: “Joac , joac b iete!”, „ ranul e pe câmp” Activitate integrat (DS, DEC) : “Grup m omule i”(colorarea unor omule i de carton cu p m tuful de vat în cel pu in trei culori; exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii)

ALA: „Îmi scriu numele” (cuburi cu litere, litere magnetice, litere autocolant), desen „Omule ul” (schematic, dup model, pe caiet de matematic , în trei culori), selectare üi, eventual, decupare imagini din reviste üi poze cu familii sau familia proprie pentru album ADE: Povestire „Bunicul” de B.ût.Delavrancea ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire);

101

DOS – Domeniul Om üi societate. ADP – Activit i de dezvoltare personal . veni i la mama!”.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 09. „M preg tesc pentru activit i” ALA: “E s rb toare în familia mea!” (preg tiri pentru s rb toare. ghicitoarea mea !” – ghicitori despre om si familie. conturul umbrei realizat cu materiale de construc ie. ADE – Activit i pe domenii experien iale. 2008 Vi ADP: ”Povestea mea” (nume. labirint. puzzle. „Bunicul” (pictur ). eventual adres ). Plimbare în aer liber (observ m cum merg copiii cu m micile lor pe strad ) Activitate integrat (DOS): “Cum ne comport m în familie?” (convorbire.Goe” ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire) 10. prepararea unor gust ri. DEC – Domeniul Estetic üi creativ. DLL – Domeniul Limb üi comunicare. alc tuirea unui album de familie colectiv. caracteristici. „Împreun pentru un mediu curat!” (aranjarea juc riilor în clas üi ecologizarea spa iului verde din curte) DLC: “Sfatul degetelor”(memorizare) Not : ALA – Activit i liber alese.10. DPM – Domeniul Psihomotric O activitate integrat vizeaz atingerea mai multor obiective de referin . „Feti e üi b ie i” – jocuri de miücare. 102 . desen prin copierea umbrei corpului în miücare/static sau a unor p r i ale corpului propriu pe coli mari de carton üi. cu imagini din reviste/poze) ALA: Rezolvare de fiüe interdisciplinare „În familie”. jocuri de mas (respectând tematica s pt mânii) ADE: „Grup m omule i” (exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire). implicarea mai multor domenii experien iale üi activarea mai multor centre de activitate. “P rin ii mei”(desen/pictur ). eventual. discu ii libere despre tema sugerat la activitatea de pictur ALA: „Puiüori. colorarea lor. Dû – Domeniul ûtiin . „Trasee în nisip” (de la gr dini -acas ) ADE: Dramatizare „Dl.“Ghici. „M preg tesc pentru activit i” ALA: ”Eu cu familia mea”(citire de imagini/poze). derularea evenimentului). p rin i.10 2008 Joi ADP : ”Portretul mamei/tat lui”.

cu rosturi fundamentale pentru indivizi üi pentru familie (M. privind modul în care s o îngrijeüti üi s-o educi. el este internalizat puternic în anii copil riei. formarea personalit ii lui. care îndulceüte pentru fiecare membru.S. J. Copiii îüi observ proprii p rin i cum ac ioneaz în rolul de p rin i. 103 . Este una din cele mai vechi forme de comunitate uman . Apari ia unei persoane micu e în orice familie. Familia este unicul grup social caracterizat de determin rile naturale üi biologice. modul de via al familiei este principalul reper în via al copilului. Ei creeaz o în elegere subconütient a competen elor parentale. P rin ii sunt primii educatori deoarece: . familia a jucat üi joac un rol foarte important în vie ile noastre. aceast umanitate este data de tipul de copil rie pe care l-au tr it. 1996). Ei sunt primele modele pentru modul în care s ac ioneze ulterior ca p rin i. Are rolul central în asigurarea condi iilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copil riei. Bruner considera c . singurul în care leg turile de dragoste üi consanguinitate cap t o importan primordial .Ei sunt primii cu care copilul interac ioneaz constant înc din prima zi a vie ii . admi ând ca to i oamenii sunt în esen a lor umani. o institu ie stabil . se dezvolt üi se formeaz pentru via a îl ofer familia. Berge considera familia un fel de cooperativ de sentimente.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 9.Familia este modelul pe care copilul îl imit . Voinea. loviturile vie ii. Familia este primul grup social (mediul primar de socializare) din care face parte copilul. tr ieüte primii ani ai vie ii. Colaborarea cu familia üi comunitatea z z z z Cum cunoaütem familia copiilor? Cum comunicam eficient cu p rin ii? Cum promov m incluziunea social ? Leg tura: gradini -familie-comunitate. Necesitate.Comunicarea intrafamilial influen eaz decisiv dezvoltarea psihofizic a copilului. Mediul în care copilul se naüte. condi ii ce stau la baza structur rii personalit ii individului. eficien Pentru fiecare dintre noi. dispersând efectele asupra tuturor. A. care la început este complet dependent de adul i üi i i inspir tandre e aduce cu ea un enorm sens al responsabilit ii. .

a caracteristicilor üi poten ialului ei educativ.63% de familie. la ce reac ioneaz mai bine üi mai repede. Poate s se comporte ca o surs de for üi siguran . responsabilit ile pe care copilul le îndeplineüte în familie etc. În privin a aceasta ne ajut familia – care este o surs principal de informa ii pentru educatoare. climatul educa ional din familie. Ei pot contribui la dezvoltarea valorilor comunit ii üi la fixarea priorit ilor sociale. z Cum cunoaütem familia copiilor A creüte üi a educa un copil ar trebui s fie pentru to i p rin ii o datorie. cu cadre preg tite pentru realizarea sarcinilor educa iei copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. autoritatea p rin ilor üi metodele educative pe care aceütia le folosesc.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pedagogul John Locke. a diferitelor institu ii üi persoane din comunitate dezvolt în prezent o imagine complex üi dinamic a influen elor educa ionale. Astfel. Educatoarea trebuie s cunoasc mai multe aspecte ale vie ii de familie. aütept rile privind educa ia copilului. stilul educa ional al p rin ilor. s previn îndep rtarea lui sufleteasc . Rezultatele unor cercet ri f cute au demonstrat c dezvoltarea copilului este influen at în propor ie de 70. P rin ii dau informa ii educatoarei. Mediul în care tr iesc p rin ii poate sprijini sau devia vie ile lor. ütiu ce îi place üi ce nu îi place. Gr dini a nu poate face minuni. de ambian a üi climatul acesteia üi de înclina ia c tre imita ie a copilului. Nu putem educa în mod just un copil f r a-l observa atent. f r a-i în elege personalitatea. Gr dini ei îi revine rolul de partener în rela iile ei cu familia – acest rol deriv din faptul c este un serviciu specializat. sau ca o restric ie a dezvolt rii. C ldura raporturilor dintre p rin i üi educatoare. La rândul lor. valorile promovate. c ci ei îl cunoasc cel mai îndeaproape üi cel mai bine copilul. dac nu se va sprijini üi nu va colabora cu familiile copiilor. privind: la rela iile interpersonale dintre membrii s i. iar educa ia dat în aceasta institu ie nu va avea rezultate bune. dar üi de a familiei sale. convins de puterea exemplului în familie. copiii üi comunitatea se influen eaz puternic unii pe al ii. pentru împlinirea c reia 104 . p rin ii pot influenta comunitatea. f r a-l studia. fundamental : cunoaüterea familiei de c tre educatoare. deoarece aceasta o ajut în cunoaüterea üi în elegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. P rin ii. De aceea. s înl ture eventuale caren e educative. Rela ia gr dini -familie nu se poate constitui f r asigurarea unei condi ii de baz . educatoarea trebuie s se bucure üi de încrederea copilului. ca agen i ai educa iei. Implicarea. Educarea calit ii de p rinte a r mas înc o cerin societatea. deopotriv ca indivizi sau ca membri ai unui grup. îi cunosc obiceiurile. încrederea üi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de informa ii – pentru care trebuie s g sim întotdeauna timpul necesar. Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea üi flexibilizarea raporturilor în parteneriatul educa ional. educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu üi natural mod s urmeze calea just în raporturile cu copilul s u. gr dini a caut înc solu ii. poate determina multe dintre valorile lor. se adresa p rin ilor: „ Nu trebuie s face i în fa a copilului nimic din ceea ce nu vre i s imite”.

se informeaz reciproc. Cu cât colaborarea dintre educator üi p rin i este mai strâns cu atât mai bine ambii actori vor cunoaüte mai bine copilul. Dialogul educatoare-p rinte se poate organiza. cu atât va fi mai coerent influen a ambilor factori educa ionali üi a ambelor medii educa ionale. La rândul lor p rin ii sunt informa i. care au fost înv a i c educatorul „ ütie cum e mai bine” . care urm reüte atingerea unor finalit i ce decurg din curriculumul educa iei timpurii. de c tre educatoare. Al ii. Cu cât cunoaütem mai bine familiile copiilor. ceea ce contribuie atât la buna desf üurare a procesului educa ional din gr dini . fie individual prin consulta ii. alternând activit ile comune cu cele op ionale. echilibrat. nu respect un program zilnic necesar copilului. Iat câteva exemple: 105 . de asemenea. Tot la aceste întâlniri educatoarea afl de la p rin i despre problemele pe care aceütia le parcurg üi de cele mai multe ori le ofer solu ii sau le g sesc împreun . în excursie etc. se pot sim i intimida i de prezen a unor cadre didactice. üi. timp în care copilul are posibilitatea s asimileze cunoütin e üi deprinderi noi. c la gr dini copiii beneficiaz de un program ra ional. care au avut experien e negative în timpul propriilor lor ani de ücoal . cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. Unele informa ii le putem culege aplicând unele instrumente de culegere a datelor semnificative despre copil. sau „Ce a i observat c -i place cel mai mult s fac ?” ofer familiei ocazia de a v spune mai multe despre copil. probabil unii p rin i le-au dat lec ii despre cum s -üi fac meseria. nu pun la îndoial faptele acestuia. ce statice cu cele dinamice. agresiv. foloseüte cuvinte auzite în familie. Când d m explica ii despre activit ile din gr dini üi/sau despre problemele care se pot ivi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Prin intrarea copiilor în gr dini . De exemplu: în leg tur cu faptul c a constatat c mul i copii vin obosi i la gr dini atunci educatoarea le sugereaz p rin ilor s -üi culce copii mai devreme seara. cu fiecare familie. la teatru. este neastâmp rat. cat üi la o buna educa ie în familie. ar fi bine s o facem în termeni care sunt pe în elesul familiei. Dialogul deschis bazat pe încrederea reciproc cere timp pentru a fi cl dit. Modalit i de cunoaütere: ¨ Întâlnirile cu p rin ii sunt prilejuri pentru a informa p rin ii referitor la modul cum se comport copilul lor cu ceilal i copii üi progresele pe care le înregistreaz acesta în timpul activit ilor. fie în adun rile organizate cu p rin ii. s petreac mai pu in timp la televizor sau calculator. Lucrul acesta face ca acesta s se comporte la fel üi la gr dini : nu salut . ei sunt integra i într-un sistem formal de educa ie. dialogul dintre educatoare üi p rin i este foarte necesar. în conformitate cu particularit ile de vârst üi individuale. Nu la fel se simte copilul atunci când este obosit de un program prea înc rcat. s oferim familiei ocazia s pun întreb ri. Aüadar. Educatoarele la rândul lor pot s fi avut experien e negative. pe strad . Talentul üi tactul pedagogic al educatoarei este indispensabil dialogului deschis. Aceste atitudini sau sentimente pot obstruc iona o bun comunicare. nu i se cere s respecte normele de comportare civilizat în familie. Putem constata c unii p rin i sunt prea indulgen i cu copilul lor. perturb activit ile – vorbind neîntrebat. Întreb rile cu final deschis precum: „Ce-i place lui Rareü s fac acas ? ” sau „ Ce v povesteüte Ana despre ce facem noi la gr dini ?”. Unii p rin i. Cu cât p rin ii vor cunoaüte mai bine programul educa ional. în acelaüi timp se destinde.

.................OCUPA IA ( ELEV................................TERMEN DEP ûIT....BUNICI.....................TIMP DE............................... COPILUL A FOST ÎNGRIJIT EXCLUSIV DE MAM ...NAûTERII GREUTATEA COPILULUI LA NAûTERE…… SCORUL APGAR……... . PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL: ..NATURAL ………………......... ..... ALTE PROBLEME .......... .. PROBLEME DE ADAPTARE ......ÎN PREZENT........ ......DATA NAûTERII FIEC RUIA......................ALE COPILULUI………… ...... ...................................... ...TELEFON ... PROBLEME DE S N TATE .......................................... ... TELEFON.....DE LA..... PROFESIA ûI OCUPA IA...................................................DUP NAûTERE........................ .........TIMP DE...............................LA.........CÂT TIMP. .....DATA NAûTERII...................................TIMP DE.... ..DE LA . .............SARCINII .ARTIFICIAL ……………DE LA……... TELEFON..BUNICI......ÎNAINTE DE TERMEN……….....Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Fiüa personal a familiei COPIL: .................... PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL NAûTERII . LOCUL DE MUNC .ALTE PERSOANE........ P RIN I TATA NUME ûI PRENUME .... 106 .ALE MAMEI…………… AL PTARE ... COPILUL ÎNGRIJIT DE MAMA AJUTAT .........TATA...............TIMP DE......... ................. COPILUL ÎNGRIJIT DE ......NUME ûI PRENUME........ FELUL CUM A DECURS SARCINA..... ...ALTE PERSOANE.. MAMA NUME ûI PRENUME… LOCUL DE MUNC ……… PROFESIA ûI OCUPA IA.......LA TERMEN…………………....................................CEZARIAN …………………………. DE: NUM RUL DE COPII ÎN FAMILIE...........TATA.DE LA............ ........NUME ûI PRENUME..NORMAL ……………… . FELUL CUM A DECURS NAûTEREA .... STUDENT ETC )..

..................................... Are deprinderi autonome de igien ? R : ............................................................................................................................ Cine se ocup în mod special de copil ? R : ..................... Colabora i cu gr dini a la rezolvarea unor probleme atunci când sunte i solicita i ? R : ................................. 1.... 11................................................................................ 6............................................................. 4................ 12................. 7...... 13........................................ Cum se comport copilul în familie ? R : ...................................................... ? Care sunt cele mai dificile ore ? R : ...................................................................................................................................................................................................................................................................Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Chestionar pentru culegerea unor date despre copil R spunzând la urm toarele întreb ri m ajuta i s v cunosc mai bine copilul....................................... 10............................................................. Pute i spune care este programul zilnic al copilului ? R : ......................................................................................................................................... 5. Este activ acas ? Se joac ? Cu ce se joac cel mai mult? R : ............ 107 ........... 8...................... 2................ Care sunt orele din zi favorabile pentru copilul dvs.... Observa i o creütere a nivelului de cunoaütere üi deprinderi la copilul dvs................. 9.............. Observa ii üi propuneri R : . 3....................................................................................... ? R : ..... Ajut la treburile gospod reüti ? R : ............................................... Cum se comporta cu persoanele pe care le cunoaüte ? R : ............................. Cum poate fi consolat când este trist / sup rat ? R : ........... Copilul are ore regulate de somn üi de servit masa când este acas ? R : ................................................................................................................................................................................

• vor ajunge s cunoasc üi s respecte echipa de educatori. la o coeren a practicilor educa ionale üi a cerin elor referitoare la copil. bazat pe comunicare sincer . • va înv a cum pledeaz p rintele pentru cauza copilului s u. • va înv a lucruri noi despre diverse realit i üi practici culturale. • vor putea s extind procesul de înv are üi acas . copii sau adul i. Crearea unei atmosfere de încredere reciproc . • vor înv a s -üi creasc copilul în rela ie cu al ii. • vor face cunoütin cu prietenii copiilor lor. Avantaje pentru educator: • va petrece un timp mai îndelungat cu câte un copil în parte sau va avea ocazia s lucreze cu grupuri mai mici. care sunt obiectivele urm rite. cu modul de comunicare üi abordare a situa iilor problematice. Rela ia p rinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor rela ii pozitive între familie-gr dini .sponsoriz ri. 108 . Pentru a ajuta familiile s se simt binevenite üi în largul lor în sala de clas e nevoie de mai mult decât o simpl noti scris sau de o invita ie unic . • va vedea cum membrii familiei îi ajut pe copii la rezolvarea de probleme.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Vizitarea gr dini ei de c tre p rin i. P rin ii trebuie implica i permanent în activitatea gr dini ei prin participarea lor la crearea unui mediu pl cut. primul pas trebuie s -l facem noi. necesit respectul reciproc care survine în timp. a unei baze didactico-materiale satisf c toare prin contribu ii personale . De aceea. nu numai atunci când au ap rut anumite simptome nepl cute în activitatea de înv are a copilului sau în comportamentul lui. • va afla lucruri interesante legate de talentele üi hobby-urile unor membri de familie pe care aceütia le împ rt üesc copiilor. cu con inutul üi metodele didactice. izolat . Coeren a üi continuitatea influen elor educa ionale din gr dini üi de acas asigur o dezvoltare cât mai s n toas a copilului. ¨ Participarea p rin ilor la activit i ale grupei reprezint un alt prilej de cunoaütere a p rin ilor. Exist numeroase avantaje ale promov rii particip rii familiei ca üi component esen ial în educa ia copiilor de 3-6/7 ani. • îüi vor dezvolta un sentiment individual al particip rii la procesul educa ional. Avantaje pentru membrii familiei: • vor înv a mai multe despre dezvoltarea unui copil. Este bine ca asemenea vizite s se fac periodic. • vor înv a s desf üoare activit i care s sprijine dezvoltarea s n toas a copilului üi acas . dar üi un mod prin care aceütia sunt familiariza i cu programul grupei. de exemplu g titul sau cântatul la diferite instrumente muzicale. Trebuie s -i ajut m pe p rin i s ütie mai multe despre ce le este de ajutor copiilor în dezvoltarea lor. cu semnifica ia respectului fa de copil. cu materialele didactice üi mijloacele necesare desf üur rii activit ilor. Astfel p rin ii devin parteneri în educa ie de inând informa ii despre scopul programului educativ la care particip copilul lor. cunosc progresele f cute de copil üi cum ar trebui sprijinit acesta üi acas . profesioniütii.

relua i prezentarea scopului acesteia. cine este el üi cum este el. .are üansa de a se discuta pe larg despre progresele üi succesele individuale ale copilului. . Familia poate împ rt üi: . ¨ Vizitele periodice la domiciliu. Consider m c acest lucru este bine s se fac numai cu acordul p rin ilor. familia üi educatoarea se clarific asupra scopului üi inten iei vizitei. l sa i întotdeauna timp üi p rin ilor pentru a-üi exprima p rerile despre copii üi ideile lor. încerca i s programa i vizita când tat l este acas . Familia se bucur astfel de aten ia educatoarei üi vede cum educatoarea intr în contact comunica ional cu copilul. Ele vor fi programate la momentele convenabile acesteia üi-i ofer educatoarei posibilitatea de a cunoaüte familia üi copilul în mediul lor propriu. . De aceea pute i aduce câteva mostre din activitatea copilului la gr dini pentru a le ar ta p rin ilor. respecta i regulile generale de curtoazie.cultura familiei respective. ca ele s poat fi rev zute dup ce dumneavoastr pleca i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copiii au avantajul c prin asigurarea unor medii de dezvoltare consecvente din punct de vedere ale solicit rilor (üi la gr dini üi acas ). Când v planifica i vizita la domiciliu. . aceasta poate deveni o practic stabilit de comun acord üi poate men ine o bun comunicare îmbun t ind experien a copilului üi familiei. încât trebuie s v planifica i dinainte timpul special pentru ceea ce vor dori ei s v arate. La începutul vizitei. scopul üi durata vizitei. Pe lâng respectarea momentului convenabil pentru familie. vor în elege mai bine ce anume se doreüte de la ei.obiective specifice referitoare la copilul lor. .idei legate de anumite preocup ri. Dac . ce e voie üi ce nu e voie. fi i cât mai clari în specificarea scopurilor pentru care veni i. Continuitatea. Dac exist date anume pe care dori i s le comunica i familiei scrie i-le astfel.talentele üi aptitudinile membrilor acesteia. Familia va fi încurajat s viziteze la rându-i sala de grup în orice moment.neîn elegeri.modul de a interac iona. în aceeaüi m sur . ce este bine üi ce nu este bine. Vizitele la domiciliu pot fi recompensatorii atât pentru educatoare cât üi pentru familii. consecven a üi perseveren a în educa ia copilului la vârste mici sunt caracteristici critice ale unei parcurs educa ional de succes. preocup rile üi interesele acestora. deschide i discu ia prin a ar ta câteva aspecte pozitive. Nu discuta i despre copil în prezen a acestuia decât dac este vorba despre laude sincere sau despre informa ii pozitive. 109 . Copiii vor fi atât de încânta i de ideea c educatoarea lor îi viziteaz . Gazdele îüi pot imagina c o astfel de vizit ar putea însemna comunicarea unor veüti proaste. chiar üi atunci când a i venit s v exprima i îngrijorarea în anumite privin e. E bine s aduce i cu dumneavoastr o juc rie cu care copilul s se joace cât vreme sta i de vorb cu p rin ii. Nu monopoliza i discu ia. Educatoarea poate afla lucruri interesante despre: . dac e posibil. aüadar. întotdeauna.

În cadrul acestor întâlniri p rin ii trebuie implica i în luarea unor decizii menite s asigure securitatea copiilor. lucr ri din plastilina. te rog. acele lucruri care s m îndrepte spre fericire. Aceste obiecte se pot realiza în activit i de educa ie plastic üi practic (desene. vizite. anivers ri. picturi. üi o anumit abordare pozitiv üi democratic a rela iilor educative. lucr ri cu materiale din natur . de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice üi motrice ale copiilor. Actualmente dimensiunile acestei rela ii sunt mai cuprinz toare datorit l rgirii conceptului de colaborare spre cel de comunicare prin cooperare. Rolul educatoarei este acela de a discuta cu p rin ii copiilor. Tu ii în mâinile tale destinul meu.a. În pedagogia tradi ional . F r stabilirea unui sistem unitar de cerin e. (Child’s Appeal) ! D -mi. în cea mai mare m sur . z Cum comunic m eficient cu p rin ii MOTTO: „ Eu sunt copilul. Din suma provenit din vânzarea acestor obiecte se pot cump ra jocuri üi juc rii necesare dot rii centrelor. de a-i orienta c tre cunoaüterea activit ilor din gr dini üi sprijinul în desf üurarea cât mai eficient a acestora.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Alte modalit i de cultivare a parteneriatului gr dini -familie Întâlniri formale cu to i p rin ii desf üurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea gr dini elor üi asocia ia p rin ilor. prin conceptul de parteneriat care le cuprinde pe toate üi în plus. La serbare pot participa p rin i üi rude ale copiilor. Participarea p rin ilor la excursii. ca s pot fi o binecuvântare pentru lume”. dar pot veni üi cu sugestii. colaborarea dintre cei doi factori educa ionali va r mâne f r rezultatele scontate. educative pentru abilit i de comunicare. Educ -m . propuneri de teme. „ Din suflet-pentru suflet” . 110 . de activit i. V suger m organizarea unor ac iuni ca: „ Tombola prim verii” . serb ri. exprim . Activit i practice. üi mai nou. o unitate de cerin e üi o unitate de ac iune când este vorba de interesul copilului. antreprenoriale üi tehnice. Organizarea unor expozi ii cu vânzare de obiecte. stabilirea meniului zilnic corespunz tor pentru men inerea s n toas a copilului ü.colaje). P rin ii por fi implica i nu doar in organizarea acestor eveniment. Aceste evenimente sunt prilejuri de a asigura o cît mai mare coeren între valorile üi practicile educa ionale promovate de gr dini üi familie. aceast tem era tratat sub denumirea de „colaborare dintre gr dini üi familie”. în sensul implic rii active üi al valoriz rii experien ei üi statutului fiec rui actor în egal m sur . de a stimula comunicarea permanent cu aceütia. Tu determini. Colaborarea dintre gr dini üi familie presupune o comunicare efectiv üi eficient . dac voi reuüi sau voi eüua în via te rog.

care urm resc scopuri generale. complexitatea actului educa ional. Cu toate acestea. iar atunci când este vorba de decizii. adresat în general tuturor p rin ilor. cu atât mai mult sprijin pot primi copiii pentru a trece printr-o perioad educa ional încununat de succes. a educatoarelor. administrative. Când educatoarea consider comunicarea ca fiind indispensabil pentru succesul copilului. . modalit ile de comunicare cu familia pot fi: . Gr dini a üi c minul p rintesc sunt strâns legate intre ele üi cu cât comunicarea între ele este mai eficient . de organizare sau îmbun t ire a colabor rii sau de educa ie parental . a realit ii umane üi sociale contemporane üi sarcinile tot mai dificile c rora trebuie s le fac fa procesul educa ional fac s se identifice tot mai multe fisuri în rela ia amintit . La copiii cu vârste între 3-6/7 ani este foarte important ca familia üi personalul gr dini ei s comunice liber üi deschis despre copii üi activit ile lor.informale: este un mod de comunicare mai familiar. În func ie de scopul urm rit în cadrul parteneriatului cu familia. • s stabili i locuri special amenajate pentru a purta discu ii între patru ochi üi trata i întotdeauna informa ia primit ca fiind confiden ial . scopurile üi grijile lor. Numeroasele studii au demonstrat c o rela ie bun între cele dou institu ii ale educa iei – gr dini -familie – este în avantajul dezvolt rii copilului la toate vârstele.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ea concepe cele dou institu ii sociale exprimându-se în schimburi de opinii üi în discu ii. comunicarea gr dini -familie poate îmbr ca forme diferite cu rezultate diferite. care urm reüte obiective specifice ce privesc dezvoltarea copilului. Comunicarea cu familia presupune : • s aloca i timp suficient. problemele specifice pe care acesta le întâmpin üi care necesit o atmosfer mai relaxat . 111 . p strându-üi fiecare identitatea üi aportul în mod specific. mai cald pentru a crea contextul necesar împ rt üirii de idei üi lu rii de decizii în comun. mai apropiat. Astfel.formale: este un mod mai oficial. ea devine parte integrant a activit ilor de zi cu zi. uneori în scris. crea i ocazii üi încuraja i familiile s discute cu dumneavoastr despre ideile. bucuriile. • c familiile v vor împ rt üi informa ii cu adev rat personale üi este de datoria noastr . Modul cum interrela ioneaz p rin ii üi educatorii îüi pune amprenta pe formarea üi educarea copilului. s le asigur m c ele vor fi strict confiden iale.

orarul zilnic. Chiar dac de CRP r spunde o singur educatoare (de program) este bine ca el s fie în responsabilitatea tuturor educatoarelor care vor avea acces permanent üi periodic. Programul activit ilor planificate este bine s fie stabilit împreun cu comitetul de p rin i. creüterea. fotolii. hrana. materiale produse de gr dini ca: programul educativ. materiale care îi pot interesa pe p rin i.) care s ofere o ambian pozitiv üi relaxant . 112 . Tot la CRP din gr dini este bine s se g seasc : • ludotec în care p rin ii s g seasc men ionate cele mai utile juc rii pentru copiii de vârste diferite. „Cât üi cum privesc copii la TV”. „Minciuna la copii” etc. • mic bibliotec în care s fie expuse: c r i despre educa ie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare formal z Activit i organizate în cadrul Centrelor de Resurse pentru P rin i (CRP) CRP este un spa iu anume preg tit s asigure un mediu propice comunic rii optime üi pozitive dintre educatoare üi p rin i. cu o tematic foarte variat . clar üi concis. în acest spa iu trebuie amenajate: • obiecte de mobilier pl cute üi func ionale (canapea. „Masa în familie”. • videotec care va aduna diferite filme educative. c r i pentru copii (modele) casete cu experien ele de înv are ale copiilor sau cu alte exemple de bune practici educa ionale etc. el trebuie s îndeplineasc toate condi iile pe care le impune mediul educa ional: s constituie un mesaj indirect c tre comunicarea cu familia. Ele vor prezenta teme precum: s n tatea. educa ia. inclusiv filme cu serb rile copiilor üi cu programul educativ propus de gr dini . Modul de prezentare trebuie s fie expresiv üi simplu pentru a atrage aten ia üi a exprima cerin ele necesare într-o manier cât mai atractiv . • câteva scaune în jurul unei mese de discu ii. broüuri educative pentru p rin i. „Cum le ar t m copiilor noütri dragostea” . mese mici etc. rela iile copiilor etc. care dac este foarte activ poate prelua o parte din sarcinile CRP üi p rin ii pot amenaja üi organiza acest spa iu üi activit ile lui În cadrul CRP se pot organiza üi sus ine: ¨ activit i de informare Broüurile educative trebuie s aib un limbaj simplu. dezvoltarea. Ca spa iu. programa. V recomand m urm toarele c r i üi broüuri educative: „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”. desene üi lucr ri efectuate de copiii din grupe diferite sau în activit ile de zi cu zi. jocuri üi juc rii model pentru vârste diferite. De aceea.

„Autonomie versus dependen ” etc. Pentru împrumutul c r ilor se pot folosi. Aceste cursuri sunt bazate pe un cadru teoretic strict. date pe care p rin ii s le citeasc . „Pedepsele. probleme üi situa ii tensionate în familie. Cu acest prilej pot fi invita i specialiüti din domeniul educa iei pentru a prezenta asemenea teme. Prin intermediul lor se realizeaz propaganda pedagogic în rândul acestora. cartier. Putem sugera p rin ilor s reflecteze asupra urm toarelor subiecte: „Acordarea aten iei”. 113 . P rin ii trebuie s aib posibilitatea s împrumute oricât de des doresc. Programele de educa ie parental Aceste cursuri s-au n scut din ideea c educa ia p rin ilor în ceea ce priveüte comunicarea cu copilul este un element esen ial în via a de familie üi c în societatea româneasc contemporan este deosebit de necesar o asemenea interven ie. „Igiena: semnifica iile ei” . Unele dintre ideile acestor p rin i pot fi scrise. ideile p rin ilor despre aceasta. la fel. „S üti i s -i spune i NU”. liste de eviden cu semn turi. B taia”. Prin informarea üi educarea p rin ilor se pot preveni multe conflicte în via a de familie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ activit i de educa ie parental Întâlnirile tematice cu p rin ii se organizeaz pentru to i p rin ii. expunerile sau dezbaterile abordeaz anumite teme pedagogice. care nu poate fi pus în aplicare doar din ce este con inut în materialele oferite (materiale vizuale. Unii membrii ai familiei pot alege ocazia unei întruniri cu familia pentru a face un schimb de informa ii privind creüterea üi dezvoltarea copilului. întreb ri cu privire la educa ie. „Ignorarea”. „Aprecierea” . Biblioteci cu sec ie de împrumut O rezerv special de c r i üi juc rii poate fi disponibil pentru p rin i. Juc riile pot fi p strate în CRP. pentru ca aceütia s le poat folosi acas pentru o perioad de timp. pentru ca al ii s le poat citi üi aprecia. se pretinde ca cei ce lucreaz cu grupuri de p rin i . P stra i o list cu semn turi sau buletine individuale pentru a ine eviden a celor care au împrumutat o juc rie üi eviden a datei când juc ria trebuie returnat . iar citirea frecvent de povesti poate deschide gustul pentru literatur pentru întreg restul vie ii copilului. „Oboseala copilului în gr dini ”. Înc perea destinat familiei ar putea con ine üi c r i de specialitate despre dezvoltarea copilului üi despre educa ia parental . „Pedepsirea”. „Separarea”. Propuneri de teme de dezbatere cu p rin ii: „Criza de împotrivire”.în special cu grupe de p rin i cu situa ii mai dificile s fie specialiüti. „Reguli de polite e”. „Imaginea de sine”. Toate aceste informa ii se noteaz . s de in aptitudini üi profesionalism în folosirea materialelor. iar educatoarea va îmbun t i via a copilului prin „ educarea p rin ilor”. Referatele. „Frica de întuneric”. Lectura c r ilor pentru copii reprezint momente speciale de tandre e acas între p rinte üi copil. broüuri. educatoarea primeüte semnale importante despre felul üi calitatea educa iei din familie. În general juc riile se pot împrumuta pentru dou sau trei s pt mâni. Dac nu exist astfel de c r i. „Singur în camer ?”. În plus. „A spune NU üi a interzice”. de interes general. În urma desf üur rii acestor cursuri. educatoarea ar trebui s încerce s scrie câteva date simple despre dezvoltarea copilului. Acestea trebuie s fie la îndemâna p rin ilor. care uneori pot ajunge la situa ii ireversibile. care fie le citesc la gr dini fie le împrumut . fiüe individuale).

dar üi g sirea unor c i noi de comunicare üi colaborare între p rin i üi gr dini . Este important ca familiile s nu-üi fac probleme în ceea ce priveüte aceste împrumuturi. În gr dini . Rapoartele periodice pot prezenta unele rezultate ob inute în cadrul diverselor proiecte sau evenimente de tipul: „ Color m üi înv „Festivalul copiilor”. Se identific tot mai presant nevoia sprijinirii familiei în educa ie. „Piticot”. rela ia dintre familie üi cadrele didactice este mai uüor de influen at üi poate determina efecte pozitive asupra copiilor. Aceast interven ie socio-educa ional este constituit dintr-un complex de m suri care sprijin familia. în prima adunare cu p rin ii. deci spune i-le c orice juc rie folosit în mod normal se poate strica üi orice carte se poate rupe. idei üi teze importante pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamiliala üi în rezolvarea situa iilor conflictuale. copii üi cadre didactice. Juc riile deteriorate trebuie scoase din uz. tat . deci de transmitere üi primire a unor cunoütin e. Fireüte c familia trebuie s aib grij ca aceste materiale s nu se deterioreze. pe de alt parte. Decizia de a realiza o cercetare cu aceasta tem a fost determinat . acele firme üi întreprinderi care pot sprijini cu resurse materiale programul educativ (De exemplu: o fabric de mobil poate oferi mici buc i de lemn. din verificarea listelor cu semn turi üi din trimiterea de note c tre familiile care se întâmpl s uite s returneze o juc rie sau o carte. la activit ile desf üurate. P rin ii pot primi informa ii despre copii üi pot vedea diferite obiecte pe care aceütia le-au realizat în gr dini . familiile trebuie încurajate üi sprijinite prin ac iuni sociale specifice care favorizeaz derularea optim a rela iilor educa ionale. „Sub semnul copil riei” ü. Comitetul de p rin i se alege la începutul fiec rui an ücolar.) z Întâlniri cu comitetul de p rin i. Activitatea lor ar consta din aranjarea juc riilor üi c r ilor. copil). Dac e posibil. pe de o parte.a. Consilierea familiei presupune üi ac iuni de informare. 114 . de noile solicit ri asupra familiei cu copii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani üi. z z Analiza caietelor sau mapelor cu produsele activit ii copiilor. aceasta este o cale prin care ei se pot sim i utili în activitatea gr dini ei. Rolul acestuia este de a-i mobiliza pe to i p rin ii în vederea particip rii lor la diferite ac iuni ini iate de c tre educatoare la nivelul clasei sau unit ii. în favoarea educa iei familiei üi a educ rii copiilor. de a-i antrena în rezolvarea unor probleme social-gospod reüti. deoarece pot deveni periculoase.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Membrii familiei pot organiza üi men ine mici biblioteci cu sec ie de împrumut. juc riile stricate üi c r ile rupte din sala de clasa üi din CRP ar trebui s fie reparate. m!”. de recunoaüterea comunic rii insuficiente dintre p rin i. ¨ activit i de consiliere Pentru a-üi exercita cu succes rolul în viata copiilor. „Stelu ele dansului” . dar este de în eles c se pot întâmpla accidente. implicând în egal m sur to i membrii triadei (mam . intervenind benefic în mecanismele care regleaz rela iile intrafamiliale. o fabric de sticl poate oferi oglinzi. ¨ activit i de voluntariat al p rin ilor ¨ activit i cu sponsori. P rin ii sunt adesea foarte pricepu i în a repara diferite obiecte.

ale unui eveniment sau ale unor excursii. în sala de grup . . care sunt „transportate” înspre üi dinspre gr dini de c tre copil sau de c tre un membru al familiei. Tonul üi con inutul scrisorilor poate varia. Scrisorile de înütiin are trebuie s fie scurte üi lizibile. Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete cu foi detaüabile. împreun cu copiii. dezb tând activit i üi idei care detaliaz o anumit tem . . Aceasta este o modalitate foarte nimerit în care familiile pot dialoga cu educatoarea. pentru a descrie evenimente üi activit i petrecute în gr dini üi pentru a sugera diferite c i de aprofundare a acestor activit i la domiciliu. un bunic/o bunic s aib grij de copii cât timp p rin ii sunt la serviciu.scrisoarea de înütiin are. Astfel se pot uüor aduce la cunoütin a educatoarei üi a familiei succesele sau schimb rile de comportament ale copilului. Bunica poate participa cu pl cere la o activitate s pt mânal de g tit. 115 .scrisori cu diverse anun uri ca: „ evenimente prezentate” . Într-o scrisoare de înütiin are se pot include: • anun uri ale unor întruniri. mai ales dac familiile nu prea au timp s comunice astfel la gr dini sau dac nu au telefon. „ de re inut” etc. Trimi ând acas o astfel de scrisoare prin copil din dou în dou s pt mâni sau o dat pe lun v asigura i c toate familiile sunt informate substan ial. Se pot trimite ori de cate ori este nevoie. ¨ Carnetele de dialog Acestea circul între cas üi gr dini üi sunt foarte utile. Este mai eficient s trimite i scrisori scurte în mod frecvent decât scrisori lungi la intervale rare. ajungând s cunoasc mai multe despre activit ile din sala de grup . • note de mul umire pentru p rin ii care se ofer voluntari sau cereri pentru activit ile de voluntariat. Se poate ca într-o astfel de familie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare informal cu p rin ii z Coresponden a scris cu p rin ii: ¨ Scrisorile reprezint o alt modalitate de comunicare cu familiile. acesta poate fi un mod optim de a asigura fluxul unei comunic ri continue. decorate de c tre copil. Aceasta permite copilului s aib un membru al familiei lui care cunoaüte noua lui lume. Educatoarele pot utiliza: . În cazul unui copil cu particularit i sau probleme specifice. Reuüita este pentru formulare tip. ¨ „ Noti e üi observa ii” trimise la domiciliu de educatoare cu detalii despre activit ile preferate de copil. • cereri de materiale cu care p rin ii ar putea ajuta la realizarea unui proiect. • opinii despre preocuparea curent a educatoarei. • informa ii care in de via a comunit ii.apeleaz la o abordare tematic . poate comunica impresiile üi nout ile restului familiei. • sugestii despre activit ile care trebuie s se desf üoare acas . iar bunica.

Schimbarea con inutului afiüierelor poate reprezenta o sarcin pl cut pentru educatoare. produse artistice ale copiilor. Este întotdeauna mai uüor üi mai interesant s se alc tuiasc afiüierul printr-o munc de echip . V suger m urm torul mesaj: Dragi p rin i. f când în aüa fel încât afiüierele s comunice atmosfera üi activit ile din sala de grup . Ruga i familiile s contribuie la elaborarea acestor afiüiere. Informa iile de pe afiüier pot repeta sau accentua date deja men ionate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau mesajele scrise. V invit m s s rb torim împreun fiin a cea mai draga. 116 . o nou deprindere sau un nou comportament. prin copil. Ele pot fi: anun uri ale diverselor întruniri. Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient daca educatoarea lucreaz cu copilul la un proiect anume care este apoi aprofundat acas . Pentru familiile care nu se pot acomoda cu aceasta tehnica alte sisteme pot func iona mai bine. „ MAMA” Veni i s ne bucur m împreun . Aceasta tehnica func ioneaz foarte bine pentru familiile c rora le vine uüor s se exprime în scris. De asemenea. Familia apreciaz gestul educatoarei de a trimite astfel de mesaje üi se poate sim i încurajata s trimit la rândul ei mesaje educatoarei. Ele pot de asemenea s con in mul umiri adresate familiei pentru ceea ce a f cut pentru gr dini . Folosi i-v creativitatea. note care trebuie semnate. ¨ Afiüierul pentru anun uri Afiüierele reprezint o alt modalitate prin care se comunic informa ii familiilor într-o manier informal . Dac afiüierele sunt pline de date vechi sau arat dizgra ios familiile nici nu se vor uita la ele. biletele cu note despre comportamentul copilului sau despre alte aspecte importante. De exemplu. vor fi afiüate üi liste cu orarul zilnic. Este important ca afiüierele sa fie frumos colorate üi pl cute la vedere. dac un t tic deseneaz bine. cu p rin ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Majoritatea programelor educa ionale care utilizeaz aceasta tehnica încearc s comunice cu familia prin intermediul carnetului de dialog cel pu in o data pe s pt mâna. liste cu instruc iuni pentru voluntari. ca de altfel üi con inutul. Mesajele trebuie s fie scurte üi clare üi s descrie o realizare a copilului. ¨ Scurte mesajele scrise Comunicarea dintre gr dini üi familie poate fi facilitat üi de transmiterea unei scurte note (a unui mesaj) c tre p rin i. povestiri despre excursiile f cute sau fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. ruga i-l s vin în sala de clas üi s deseneze sau s picteze împreun cu copiii. Informa iile de pe afiüier pot fi adresate direct anumitor p rin i. Se pot prezenta üi informa ii legate de activit ile petrecute în gr dini . care trebuie s se asigure de faptul c afiüierele sunt întotdeauna actuale üi interesante. aspectul lor trebuind. s fie schimbat frecvent. iar apoi expune i lucr rile executate pe afiüier.

Prin afiüarea la loc vizibil a obiectivelor. • Nu uita i c fiec rui om îi place s -üi vad scris numele üi s vad afiüate fotografii care îl reprezint pe el üi pe copilul lui. La sfârüit povestesc cum au lucrat împreun cu copiii üi ce impresii au. eventualii colaboratori.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Sfaturi utile pentru o optim utilizare a afiüierelor. Se sugereaz alte modalit i creative pentru facilitarea comunic rii: „Un mic dejun duminica”. • Ruga i familiile s contribuie la elaborarea afiüierului. V suger m expozi ii de genul: „Prima mea c rticic !”. „Mul umim pentru”. • Afiüa i mesaje adresate direct. P rin ii se familiarizeaz üi cu acele juc rii care dezvolt creativitatea üi antreneaz capacit ile fundamentale vârstei. În doi este mai uüor üi mai amuzant. copii. ac iunile ce se vor desf üura.a. 3 Amenajarea unor expozi ii se realizeaz în urma desf üur rii anumitor activit i. alte informa ii utile pentru p rin i. cu grij s prezinte tuturor p rin ilor toate lucr rile realizate de copiii lor. când aceütia sunt pentru câteva ore. construiesc. • Reactualiza i cel pu in par ial informa ia de pe afiüier. Se duc în centrele de activit i üi aleg împreun cu copiii activit ile unde vor lucra în ziua respectiv . informa ii despre activit ile tematice. coordonatorul proiectului/activit ii tematice. De aceea. 3 Popularizarea în rândul p rin ilor a unor proiecte/activit i tematice aflate în derulare. cum ar fi o not de mul umire la adresa unui anume p rinte care a ajutat la un anume proiect sau la o anume activitate. organizat pentru familii la gr dini . Afiüierul poate cuprinde: 3 Gazeta p rin ilor poate avea rubrici de genul: „Avem nevoie de…”. • Desemna i dou persoane care s se ocupe de întocmirea afiüierului. personal. • Afiüa i lucr rile copiilor. „La mul i ani. Aici apar: data unor întruniri. ocaziile informale de dialog. Emo iile üi pl cerea cu care se discut sunt impresionante. „Sugestiile dumneavoastr ne-ar fi de folos”. cu obiecte care nu le mai sunt de folos (pentru crearea unui mediu ambiant specific locuin ei) üi cu dona ii de juc rii de la copiii lor mai mari. orarul zilei. „ Ecopictura” etc. Astfel de proiecte ar putea fi: „Poveütile noastre preferate”. În urma acestei ac iuni p rin ii pot contribui dup posibilit i. modeleaz . Convorbirile cu p rin ii desf üurate la ora venirii üi cea a plec rii de la gr dini Programul înc rcat al p rin ilor cât üi un orar de lucru prelungit au drept consecin lipsa de timp liber a familiei. „Ast zi e ziua ta!”. deseneaz . a unor fotografii üi lucr ri reprezentative. Copiii se simt mândri üi ferici i c demonstreaz p rin ilor lor cum se joac üi cum lucreaz ei în gr dini . • Plasa i inscrip iile la nivelul ochilor unui adult de în l ime medie pentru a uüura citirea textului. dintre educatoare üi familie au o mare importan . titlul proiectului/activit ii tematice. „Alimentele-izvor de s n tate”. Astfel.a. • Informa ia trebuie redactat într-o form cât mai laconic . copil rie! ”. realizeaz colaje s. „V aducem la cunoütin c …”. Educatoarea poate dialoga (comunica) cu familia diminea a. este l sat la z 117 . Totul se poate termina cu o comunicare extrem de eficient între gr dini üi familiile copiilor. „ûtia i c …”. când copilul. z Alegerea unei „zi a p rin ilor”. lucr ri ale copiilor ü. „Înv m o poezie”.

precum üi informa ii privind tot ceea ce pân în momentul includerii în înv mântul de mas a copilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuia (incluzând necesit i de ordin fizic üi/sau psihic. Integrarea/incluziunea sunt sus inute de existenta unui cadru legislativ flexibil üi realist. handicapuri. p rin i vitregi. de zân . cutume. În mod special. ea furnizând informa ii privind specificul dizabilit ii copilului. üi dup amiaza.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani gr dini . acesta fiind de fa . p rin i adoptivi. zânele fur copiii oamenilor üi las . de interesul üi disponibilitatea cadrelor didactice. despre progresele copilului. P rin ii pot fi parteneri la educa ie pentru c ei de in mai multe informa ii despre copiii lor. bazat pe empatie. când copilul este luat üi dus acas . 1999). tulbur ri üi dificult i specifice. de obicei. toleran üi respect fa de to i copiii. „Educa ia incluziv presupune un proces permanent de îmbun t ire a institu iei ücolare. mai ales a resurselor umane. factori motiva ionali etc). rela ia gr dini ei cu p rin ii copiilor cu CES este nu numai benefic . Practicile incluzive vizeaz întâmpinarea nevoilor specifice unor anumite categorii de p rin i: • p rin i cu origine socio-economic defavorizat . z Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor Se zice c . Integrarea copiilor cu cerin e speciale în programul gr dini ei este facilitat de realizarea parteneriatului între p rin i üi gr dini . bolnavi cronici. foarte frumos. amintind de asemenea diferite aspecte legate de întruniri ulterioare cu familia sau de programul s pt mânal. p rin i singuri/familii monoparentale. Acesta este. de acceptul üi sus inerea p rin ilor copiilor integra i. având ca scop exploatarea resurselor existente. în locul copilului furat. Totuüi. Beneficiarii acestui tip de parteneriat sunt p rin ii üi copiii. 118 . • p rin ii copiilor cu cerin e educative speciale (deficien e. üomeri afla i în pragul s r ciei. dar üi o realitate care câütig adep i üi se materializeaz în experien e üi bune practici de integrare/incluziune. Serviciile de educa ie timpurie se adreseaz tuturor p rin ilor. • p rin i afla i în situa ii critice ce influen eaz exercitarea responsabilit ilor lor parentale üi prezint risc crescut pentru creüterea üi dezvoltarea copiilor: divor a i. aceste momente nu sunt propice pentru discutarea neliniütelor educatoarei sau problemelor cu care copilul se confrunt în perioada respectiv . de implicarea întregii societ i civile. uneori. copiii cu performan e superioare üi supradota i etc). Pentru un astfel de scop este bine s se stabileasc o întrevedere special . Acestea sunt momentele când educatoarea poate comunica familiei am nunte despre activit ile zilei. precum üi de nivelul de rela ii care se formeaz üi se dezvolt la nivelul clasei integratoare. împreun cu to i – constituie un deziderat. dar dezvolt un comportament diferit de cel al majorit ii oamenilor… Principiul fundamental al educa iei incluzive – înv mânt pentru to i. ci üi necesar . p rin i s raci. pentru a sus ine participarea la procesul de înv mânt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit i” (MEN & UNICEF. un alt copil. Pentru a asigura un timp special acestor dialoguri familiare cu familiile este nevoie ca orarul s lii de clasa s fie flexibil.

. îüi dezvolt autonomia. fie suficiente informa ii la îndemâna Avantajele promov rii incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor: • pentru p rin i: . maturizare etc.dificult i üi tulbur ri de înv are.avantaje financiare pe termen lung deoarece educarea copiilor în clase integrate cost mai pu in decât în ücoli speciale. simt interesul. • colaborarea üi comunicarea permanent între partenerii adul i constituie un model de comportament üi pentru copii. afec iunea.resimt nevoia unei inform ri periodice. le apar sentimente de bucurie üi satisfac ie. V suger m urm toarele proiecte ce s-ar putea derula: „ S -i cunoaütem pe ceilal i üi s înv S fim uni i ca o familie” . • pentru cadrele didactice: . p rin ii în situa ii normale. dar care: . aprecierile adul ilor cu privire la activitatea lor pentru p rin i. . „ 119 . Este clar faptul c pentru a realiza un parteneriat la nivelul interven iilor timpurii asupra copiilor trebuie s p rin ilor üi c deciziile trebuie preg tite cu grij üi împreun . • Munca în parteneriat este üi în avantajul copilului üi în interesul acestuia: • permite o organizare mai bun a întregului demers educativ-recuperator. .au nevoie de perfec ionarea practicilor üi schimbarea percep iilor despre educa ie în general üi despre copilul lor în special. „ To i copiii trebuie s vin la gr dini ” .devin mult mai implica i în educa ia copiilor lor. .stabilesc prietenii üi rela ii de ajutor cu ceilal i p rin i. . • din punct de vedere afectiv. • pentru comunitate: .descoper noi tehnici de înv are pentru a veni în ajutorul copiilor care întâmpin dificult i.tulbur ri de comportament. . m împreun ” . pentru cadrele didactice. pentru comunitate.temporar au nevoie de sprijin.previne üi reduce problemele sociale ale comunit ii üi societ ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • p rin ii copiilor care întâmpin dificult i de adaptare ücolar respectiv: .eüec ücolar. copiii cap t încredere în ei. . aten ie.ajut la dezvoltarea solidarit ii üi toleran ei comunit ii.copiii devin participan i ai comunit ii üi contribuie la bunul mers al acesteia. .

valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere. îi informeaz despre valorile promovate în aceste institu ii specializate în educa ia celor mici. Pentru realizarea parteneriatului cu p rin ii este esen ial ca: . care s stabileasc pun i de colaborare cu diferi i actori din comunitate. „ Eu üi ceilal i” . dar üi din partea educatoarelor o üi mai mare implicare.responsabilitatea s fie împ r it între p rin i üi educator. formându-i ca beneficiari direc i ai achizi iilor de ordin educa ional ale propriilor copii.s se recunoasc üi s se aprecieze informa iile date de p rin i referitoare la copiii lor. Exemple de parteneriate: „ Eu sunt unic” . cooperare. În fapt este o responsabilitate pe care o au diferitele institu ii de a contribui la efortul educativ üi de a sprijini gr dini a. creüte üi se dezvolt într-un mediu comunitar variat.p rin ii s fie privi i ca participan i activi care pot aduce o contribu ie real üi valoroas la educarea copiilor lor. Cu sprijinul acestora educatoarea îüi poate manifesta disponibilitatea de colaborare în cele mai diverse domenii. Pentru educatoare este foarte important s identifice acei p rin i sau factori de comunitate care pot sprijini. z Parteneriate cu p rin ii Parteneriatele cu familia coopteaz p rin ii ca parteneri în procesul educativ. s valorifice üi s fac cunoscut contribu ia lor. „mul umim pentru…” .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Triada gr dini –familie–comunitate La nivelul înv mântului preücolar se înregistreaz câteva dificult i: resurse financiare alocate mult prea mici pentru nevoile existente. Parteneriate cu comunitatea Copilul vine în contact cu persoane diferite. fotografii sau prin cuvinte de mul umire cum ar fi: „mul umim sponsorilor noütri ” . direc ionarea unor activit i.p rin ii s fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiii lor. . Fiecare institu ie din comunitatea apropiat copilului poate influen a formarea üi instruirea acestuia prin modalit i indirecte. deficien e în plan administrativ ce se vor schimba o dat cu schimbarea sistemului de alocare a fondurilor. colaborare. dar üi prin modalit i directe: sprijin. Aceste dificult i pun în evident nevoia de sprijin din partea comunit ii. slaba diversificare a dot rilor. .s se valorifice aceste informa ii üi s se utilizeze în completarea informa iilor profesionale. M refer la implicarea lor în derularea unor parteneriate care s conduc la îmbun t irea condi iilor de desf üurare a procesului educa ional üi la creüterea calit ii acestuia. necunoscut pentru el. Specificul cultural. z 120 . . s -i antreneze în acest domeniu. „ P rin i üi copii” . De aceea este nevoie ca membrii comunit ii s fie antrena i în luarea unor decizii. Popularizarea sponsorilor se face la loc vizibil prin nominalizare. remedierea unor aspecte negative. .

Exemple: „În Tine cred”. ¨ Colaborarea cu biserica face ca aceasta s promoveze valorile moral-religioase care sunt un punct de reper important în educa ia moral üi comunitar a copilului. necunoaüterea suficient a prevederilor celor dou institu ii. carti. Parteneriatul între cele dou institu ii de înv mânt. a nevoilor resim ite de ambii parteneri s-a stabilit un acord între unit ile de înv mânt implicate.a. Acest parteneriat se naüte dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: rela ia sporadic dintre ücoal üi gr dini . ¨ Colaborarea cu ücoala Parteneriat gr dini –ücoal În cadrul ac iunii de reformare a sistemului de înv mânt üi reaüezare a lui pe baze moderne. consultare. copil rie!”. „Doamne. „Fructe üi legume de vitamine pline” ü. conlucrare în vederea atingerii unui scop comun. care constituie un partener necesar în creüterea üi dezvoltarea tuturor membrilor comunit ii üi la care familia face cel mai des apel.dotarea unit ilor de înv mânt cu mobilier üi alte materiale necesare.a. nehot rârea lor cu privire la înscrierea copiilor la ücoal .a. se subliniaz tot mai intens ideea parteneriatelor educa ionale. . dup cum vizeaz üi îmbun t irea preg tirii profesionale a cadrelor didactice prin activit i organizate în ücoal üi gr dini . ¨ Colaborarea cu institu ii sanitare. comunicare. urm reüte g sirea celor mai eficiente c i pentru a asigura adaptarea copiilor cu vârste între 3-6/7 ani la noua etapa din via a lor. „Datini üi obiceiuri la români” . În urma acestor ac iuni copiii pot fi r spl ti i cu dulciuri. Exemple: „Copii frumoüi üi s n toüi” . neconcordan a de cerin e. ce creeaz oportunit i de cooperare. echipament informatic. Exemple de ac iuni comune cu prim ria: „La mul i ani. „La drum mici pietoni!” ü.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu prim ria Aceasta institu ie se poate implica în activit i didactice üi de distrac ie pentru copii cum ar fi: . . Exemple: „ Înv m s circul m corect”. . În urma consult rilor reciproce. 121 . V suger m realizarea parteneriatului: „Paüi spre succesul ücolar” . ¨ Colaborarea cu poli ia Ajut în educa ia preventiv üi cultivarea comportamentelor prosociale. ücoala. dezorientarea p rin ilor în ce priveüte cerin ele scolii. „Artiüti în devenire” .înotul sau gimnastica.între inerea üi repara ia localurilor de înv mânt. experien a cadrelor üi baza materiala a unit ilor implicate. „Ur ri de Anul Nou” .finan area unor ac iuni colective: concursuri cu prilejul zilei de 1 Iunie. vino mai aproape” ü. valorificând cunoütin ele. juc rii. cu ocazia s rb torilor de iarn . diplome üi altele.

imagini üi idei în sensul valorilor educa iei. p rinte. fiecare grup poate ad uga în album anumite informa ii. ca form de participare la via a societ ii üi de promovare a voluntariatului üi a activit ii în favoarea rezolv rii problemelor sociale. s se în eleag atât pe sine însuüi. are üi un caracter preventiv. inclusiv cu cele la care iau parte üi p rin ii sau reprezentan i ai comunit ii. urm rind o educa ie eficient üi o dezvoltare optim a personalit ii copilului prin armonizarea celor trei termeni ai rela iei triadice. fiind constituit din elemente de educa ie aplicate individului înc din copil rie în vederea devenirii unui bun partener de cuplu üi bun p rinte. Trebuie încurajate ac iunile de voluntariat. ¨ Oferta educa ional a gr dini ei unde se cuprind date de baz privind programul educativ üi administrativ. ¨ Colaborarea cu cabinetele de asisten psihopedagogic Consilierea are la baz unitatea triadic familie-gr dini -copil. În procesul de consiliere se încearc provocarea unei schimb ri voluntare în atitudinile üi comportamentul celui consiliat. a limitelor de competen . fotografii cu întreprinderile economice care au sprijinit material gr dini a. ûi alte elemente care s particularizeze unitatea respectiv . ¨ Colaborarea cu mass-media ca sprijin al programelor educative. Consilierea educativ a familiei sau consilierea familial care se refer la un set de ac iuni preventive üi directe de sprijinire a membrilor familiei în îndeplinirea rolului acestora în creüterea. ¨ Colaborarea cu parteneri priva i care pot sprijini material unit ile de înv mânt üi anumi i copii (ajutoare). obiectivele generale üi particulare urm rite. inova iilor üi reformei. cât üi de orientarea teoretic a consilierului. În acelaüi sens. precum üi a obliga iilor celor dou p r i. îngrijirea üi educarea adecvat a copiilor lor. personalul didactic üi nedidactic. care se refer la p strarea rela iilor maritale üi rezolvarea diferitelor situa ii de criz între p rin i. dac exist sponsori. cadru didactic) pentru ca acesta s fie capabil s se ajute singur. orice contribu ie va fi negociat üi contractualizat prin precizarea rolului. dar üi a unor percep ii. Strategiile utilizate în acest sens depind atât de scopurile clientului. promovare a ideilor noi. 2.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu asocia iile nonguvernamentale. 122 . Dac este vorba de realizarea unui album acesta poate purta numele gr dini ei üi poate prezenta un simbol/emblem care s reprezinte gr dini a. Educa ia familiei üi educa ia p rin ilor se adreseaz în principal p rin ilor üi prevede înt rirea rolurilor acestora în ac iuni în favoarea educa iei üi p str rii coeziunii familiei. inându-se seama de coresponden a dintre competen ele personale üi activit ile prestate. Ea se deosebeüte de consilierea cuplului. cât üi realitatea înconjur toare. Scopul fundamental al consilierii ücolare este sprijinirea clientului (copil. Principalele componente ale acestei forme de sprijin reprezint : 1. fotografii cu aspecte de la activit ile din gr dini .

Preocup rile vizeaz constituirea unor deprinderi. Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creüte. se dezvolt üi este educat copilul constituie o cerin a educa iei de azi. capacit i üi competen e parentale üi familiale. ac iunile üi rezultatele educa iei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de op iune dintre mediile responsabile: familie-gr dini -comunitate. realizate de specialiüti (consilieri psihopedagogi. Beneficiarii parteneriatelor educa ionale: . sau psihopedagogi educa ionali) care îüi propun s sprijine familia. Din experien se trage concluzia urm toare: colaborarea familie-gr dini -comunitate este benefic üi cu rezultate deosebite atât pentru implicarea p rin ilor dar üi pentru membrii comunit ii care îüi dau silin a s se integreze în atmosfera gr dini ei üi s se împrieteneasc cu copiii. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Consilierea familiei üi consilierea parental se adreseaz familiilor cu copii. . atitudini.copiii.p rin ii.cadrele didactice üi profesioniütii în domeniul ocrotirii üi educ rii copiilor. Sunt ac iuni proiectate profesional. 123 . Se recunoaüte faptul c deciziile. consilieri educa ionali.

E. Janet K. Craiova.C. . .. Badea. M. Ionescu.. Iaüi. Viorica.D. . Washington D. M. Consilierea üi educa ia p rin ilor. 124 . G. Roxane K. Brenda Padina üi Cezar Iliescu-Halt 6. Livia Trif. Breban. . Cristina. Editura Mark Link.P.E. G. . 2002. Strategii üi programe.A.E. 2004 4. Polirom. Editura Reprograph. 2000. Ghergu . E. 1988. Bucureüti. Psihopedagogie special . Activit i bazate pe inteligen e multiple. Preda. traducere üi adaptare: Lumini a Costache. Alecu. 7. Crearea claselor orientate dup necesit ile copilului 5. Ciucureanu. Cosby S. Centrele de resurse pentru p rin i din înv mântul preücolar. Educa ia pentru ütiin în gr dini a. S. .. Hansen. 8. Educa ia p rin ilor. Sawyers.Y. 2000. Kaufmann. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Bibliografie: 1. Bunescu. . pag. 2002 3. . V. Preda. Vr ümaü. Play in the Lives of Children. Gongea. N. 1997 2. E. Ruiu. Editura Compania.6. G. 2002 *** Cum s devenim p rin i mai buni. Editura Aramis.C. Editura Lumen. D. Rogers. Neam u. Alois. Bucureüti. Bucureüti. . Bucureüti. Kirten A. Kate Burke Walsh.

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 125 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 126 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 127 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 128 .

.

ghid bune pra de ct i ci .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful