MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învãþãmântul Preuniversitar

ghid de bune practici
2008 pentru educaþia timpurie a copiilor între 3 - 6/7 ani

GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU

EDUCA IA TIMPURIE A COPIILOR ÎNTRE 3-6 / 7 ANI

Gr dini ei nr. Gr dini ei cu Program Prelungit nr.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCA IEI. Mul umim Gr dini ei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe. 3 Step by Step-Tulcea. din cadrul Programului de Incluziune Social cofinan at de Guvernul României üi Banca Mondial . pentru amabilitatea de a oferi poze pentru ilustrarea prezentului ghid. CERCET RII ûI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv mântul Preuniversitar Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani a fost realizat în cadrul Proiectului pentru Educa ie Timpurie Incluziv . 2 . 1-Videle üi Gr dini ei Waldorf-Pucioasa.

.

.

de a crea o perspectiv comun üi unitar în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvolt rii üi educa iei copilului în perioada timpurie. principii. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani CUVÂNT ÎNAINTE Copil ria timpurie reprezint cea mai important perioad din via a unui individ prin consecin ele durabile pe care le are asupra dezvolt rii ulterioare a acestuia. Succesul educa iei se bazeaz pe adaptarea demersului educa ional la nevoile individuale ale fiec rui copil. În educa ie nu exist re ete. Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezint un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucreaz cu copiii de vârst timpurie cu scopul: .de a oferi sprijin în aplicarea cerin elor Curriculumului Na ional. . Ideea central este aceea c fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezint punctul de plecare în toate deciziile luate în privin a lui. valori. 5 . reguli. idei. credem üi gândim despre copil se reflect în tot ceea ce facem pentru el. cu scopul primordial de a-l ajuta s se dezvolte deplin. Ghidul are ca reper primordial COPILUL! Tot ceea ce ütim.de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnic . Cu cât ne vom apropia mai mult de el üi îl vom în elege mai bine.de a promova practicile educa ionale care stimuleaz üi sus in dezvoltarea copilului. exist experien acumulat . teorii bazate pe cercet ri noi. cu atât vom înv a mai multe despre ceea ce ar trebui s facem pentru a-l ajuta s creasc üi s se dezvolte la nivelul întregului poten ial de care dispune. . practici confirmate care üi-au demonstrat în timp eficien a. Ultimele cercet ri au demonstrat üi argumentat modul în care trebuie abordat aceast perioad de vârst insistând pe practicile adecvate de îngrijire üi educa ie a copilului mic.

achizi ioneaz deprinderi. precum orice practic devine improviza ie dac nu este sus inut cu argumente ütiin ifice. dezvolt comportamente adecvate. polite e. valorizarea sinelui (cultivarea respectului fa de sine.avantajele abord rii holiste (globale) a copilului acordându-se aten ie în egal m sur dezvolt rii acestuia atât în plan fizic. al s n t ii. încredere. Se ütie c orice teorie devine steril dac nu este înso it de practica ce îi poate confirma valoarea. precum üi în plan cognitiv üi socio-emo ional. Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate. se autodefineüte în raport cu sine üi cu ceilal i. Este un proces ordonat continuu în care copilul dobândeüte cunoütin e.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Cunoaüterea creüterii üi dezvolt rii copilului este absolut necesar pentru în elegerea fiziologiei üi patologiei vârstei. conturând universul teoretic al educa iei timpurii. aceste domenii ale dezvolt rii copilului sunt prezentate üi constituie direc ii prioritare în aplicarea curriculumului. În curriculumul pentru educa ia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. Sunt prezentate numeroase argumente care sus in: . oricât de simple sau complexe ar fi. dar üi finalit ile educa iei în perioada copil riei timpurii. colaborare. Sunt numeroase modalit i de clasificare a domeniilor dezvolt rii (cea mai r spândit fiind cea a lui Bloom). dezvoltarea rela iilor cu semenii bazate pe respect. onestitate sunt aspecte care stau la baza elabor rii acestui ghid. a stimei). au fost explicitate üi completate. Conceptul conform c ruia copilul este un tot unitar are la baz principiul acceptat pe larg c toate domeniile creüterii üi dezvolt rii umane sunt legate între ele. Astfel. reflect intercorelarea abilit ilor. Creüterea se refer la schimb rile specifice de ordin fizic üi creüterea în dimensiune. asigurarea egalit ii üanselor la educa ie. toleran . Nici unul din aspectele dezvolt rii nu se manifest de sine st t tor. Acestea sunt: 6 . adaptabile. influen eaz ritmul üi calitatea dezvolt rii copilului – de aici diferen ierea atât de semnificativ a dezvolt rii copilului. interesele üi ritmul individual de dezvoltare a copilului.necesitatea respect rii unicit ii fiec rui copil prin adaptarea educa iei la nevoile. pe plan interna ional. domeniul fizic (psihomotor). socio-emo ional. iar toate deprinderile. Ele sunt procese complementare. perspectiva psihopedagogic actual privind educa ia copilului mic. Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practic . . cognitiv. Dezvoltarea este definit ca sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe üi mai detaliate. unici în cazul fiec rui copil. Respectarea drepturilor fiec rui copil. principiile de baz care trebuie respectate în abordarea integrat a copilului. În prezent. preocup rile de conceptualizare cât mai comprehensiv a dezvolt rii copilului au condus spre definirea acestor domenii având ca reper atât psihologia dezvolt rii. cele trei domenii clasice în psihologie. Factorii ereditari üi de mediu.

folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj 7 . Interac iunile sociale mediaz modul în care copiii se privesc pe ei înüiüi si lumea din jur. crucial pentru acest domeniu.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. Dezvoltarea emo ional vizeaz îndeosebi capacitatea copiilor de a-üi percepe üi exprima emo iile. gramaticii. a comunic rii (cuprinzând abilit i de ascultare. dar üi a în elegerii semnifica iei mesajelor). Dezvoltare social : Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu adul ii Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu copiii de vârst apropiat Acceptarea üi respectarea diversit ii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emo ional : Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emo ional Dezvoltarea expresivit ii emo ionale 3. sintaxei. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii – vizeaz dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. alergarea. comunicare oral si scris . nutri ie. Dezvoltare fizic : Dezvoltarea motricit ii grosiere Dezvoltarea motricit ii fine Dezvoltarea senzorio-motorie S n tate üi igien personal : Promovarea s n t ii üi nutri iei Promovarea îngrijirii üi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal 2. pân la miüc ri fine de tipul realiz rii desenelor sau modelarea). cunoaüterea üi aprecierea c r ii Dezvoltarea capacit ii de discriminare fonetic . capacitatea lui de a stabili üi men ine interac iuni cu adul i si copii. dezvoltarea senzorial . al turi de cunoütin e üi practici referitoare la îngrijire üi igien personal . Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii: Dezvoltarea capacit ii de ascultare si în elegere (comunicare receptiv ) Dezvoltarea capacit ii de vorbire üi comunicare (comunicare expresiv ) Dezvoltarea premiselor citirii üi scrierii: Participarea la experien e cu cartea. cum sunt s ritul. nonverbal si verbal ) üi preachizi iile pentru scris-citit üi înso eüte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. DOMENIUL Dezvoltarea fizic . În strâns corela ie cu conceptul de sine se dezvolt imaginea despre sine a copilului. care influen eaz decisiv procesul de înv are. asocierea sunet-liter Conütientizarea mesajului vorbit/scris Însuüirea deprinderilor de scris. s n tate üi igien personal – cuprinde o gam larg de deprinderi üi abilit i (de la miüc ri largi. dar üi coordonarea. de a în elege üi a r spunde emo iilor celorlal i. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo ional – vizeaz debutul vie ii sociale a copilului. precum üi dezvoltarea conceptului de sine. practici de men inerea s n t ii si securit ii personale.

m surare) Cunoaüterea üi în elegerea lumii (lumea vie. fenomene. Curiozitate üi interes Ini iativ Persisten în activitate Creativitate Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvolt rii normale a copilului üi sunt utilizate pentru a descrie evolu ia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvolt rii. dar vorbeüte mai târziu. în elegerea modelelor. proiectarea de unit i tematice care integreaz obiectivele cadru ale tuturor domeniilor de experien iale prin sarcinile üi materialele utilizate. modul în care abordeaz sarcinile üi contextele de înv are. Aceast idee este promovat de: • Abordarea integrat a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experien iale care vizeaz toate domeniile de dezvoltare men ionate în curriculum. În elegerea fiec rui domeniu al dezvolt rii contribuie la conturarea „portretului” copilului. Spa iul. altul are capacitatea de a rela iona foarte uüor. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv – a fost definit în termenii abilit ii copilului de a în elege rela iile dintre obiecte. este c înv area üi dezvoltarea copilului la vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectiv integrat . cunoütin e elementare matematice ale copilului üi cele referitoare la lume üi mediul înconjur tor. Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de stimulii pe care-i întâlneüte copilul üi de posibilit ile de înv are oferite de mediul educa ional. care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate üi permanente legate de abilit ile copilului üi comportamentul lui. cunoaüterea üi în elegerea lumii: Reprezent ri matematice elementare (numere. îndeosebi prin exemplele üi recomand rile prezentate. P mântul. evenimente üi persoane. reprezent ri numerice. Ideea care str bate ghidul. dar stabileüte mai greu rela ii cauzale între fenomene. Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. DOMENIUL Capacit i üi atitudini în înv are – se refer la modul în care copilul se implic într-o activitate de înv are. Domeniul include abilit ile de gândire logic üi rezolvare de probleme. dincolo de caracteristicile lor fizice. Dezvoltarea gândirii logice üi rezolvarea de probleme Cunoütin e üi deprinderi elementare matematice. opera ii. precum üi la atitudinea sa în interac iunea cu mediul üi persoanele din jur. în afara deprinderilor si abilit ilor men ionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. 8 . obiecte. concepte de spa iu. forme geometrice. metode ütiin ifice) 5.

Parteneriatul dintre gr dini – familie – comunitate conduce spre abordarea integrat a înv rii üi dezvolt rii copilului în func ie de necesit ile üi cerin ele individuale ale sale. s ofere informa ii de ordin general dar üi repere importante. cooperare prin modul de evaluare üi planificare a programului zilnic. Gradarea progresiv de la teorie la practic de-a lungul întregului ghid a avut ca scop unic argumentarea necesit ii promov rii activit ii integrate la vârstele timpurii. Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrat în cadrul activit ii copilului în gr dini . siguran . dorin a üi nevoia de explorare. promovarea üi sus inerea unei noi perspective asupra educa iei copiilor de 3 – 6/7 ani. dorin a üi nevoia de joc. Organizarea mediului de înv are care s permit dezvoltarea liber a copilului üi s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare. asigurându-i protec ie. 9 . descoperire.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • • • Corelarea domeniilor de dezvoltare üi a celor experien iale cu tipurile de activit i proiectate üi cu centrele de activitate organizate în sala de grup . atât teoretice cât üi practice. mai presus de toate. Noi trebuie s fim preg ti i üi convinüi c prin interven iile noastre educative stimul m dorin a üi nevoia de cunoaütere. dorin a üi nevoia de miücare. iubire! Gândit s fie prietenos üi folositor în acelaüi timp. dorin a üi nevoia de a se exprima în forme cât mai variate. încurajare üi. ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactic de zi cu zi. Copilul înva f când! S -i oferim toate oportunit ile de a înv a.

gândire. Copil ria timpurie z z z z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea invidului Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii üi contribuie la perspectiva integrat înv rii üi dezvolt rii. sim ire üi interac iune al copilului cu persoanele üi obiectele din lumea înconjur toare devine din ce în ce mai complex. incluzând s n tatea. • Dezvoltarea este un proces multidimensional. dezvoltarea cognitiv . a abord rii z Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea individului Educa ia timpurie este prima treapt de preg tire pentru educa ia formal üi se adreseaz copiilor de la naütere la 6-7 ani. în func ie de evolu ia individual üi de vârst a acestora. Obiectivele generale ale educa iei timpurii Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie. o dimensiunea cognitiv (abilitatea de a gândi. institu ii de educa ie pân la comunitate. a asculta üi a în elege. a judeca. socio-emo ional üi const în activit i üi experien e care influen eaz dezvoltarea plenar a copilului. a reflecta. În aceast perioad educa ia este un proces holist. s n tate üi nutri ie). nonformal). fizic üi emo ional a lor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 1. o dimensiunea fizic / motorie (abilitatea de miücare üi coordonare. cât üi pe cea cognitiv . informal. dezvoltarea üi înv area copiilor de la naütere pân la intrarea în ciclul primar (formal. o dimensiunea socio-emo ional (abilitatea de a interac iona cu lumea din jur üi de a tr i emo ii sentimente adecvate). pornind de la familie. educa ia timpurie sprijin supravie uirea. Conform Raportului de monitorizare global a Educa iei pentru To i (2007). care se centreaz atât pe dezvoltarea fizic . social . a comunica oral üi scris). oferind condi ii specifice pentru dezvoltarea deplin . • Dezvoltarea reprezint un proces continuu de schimbare în cadrul c ruia nivelul de miücare. Educa ia timpurie încorporeaz ideea c vârstele mici constituie baza personalit ii. 10 . nutri ia üi igiena. iar pentru reuüita educa ional a copilului e necesar s fie antrena i to i agen ii cu influen e asupra copilului. creüterea.

reflectând dorin a proprie fiin ei umane de a explora üi st pâni mediul. Aceast interac iune dintre dimensiuni. Dezvoltarea copiilor se produce pe c i individuale. Copiii dobândesc atitudine pozitiv üi motiva ie pentru activitatea ücolar . de a-üi dezvolta capacit ile de rela ionare. Un copil care se bucur de aten ie. Cultura influen eaz toate aspectele dezvolt rii umane üi este reflectat în tradi iile üi regulile de creütere a copiilor. Timpul în care copilul trece prin experien e proprii are importan . - 11 . De aceea educa ia timpurie are în vedere aceast perioad fundamental pentru dezvoltarea creierului. traiectoria lor este caracterizat prin continuitate üi discrepan e. Copiii sunt participan i activi la procesul de dezvoltare a lor. asupra carierei sale ücolare (note mai mari. Dezvoltarea poate fi influen at în copil ria timpurie prin interven ii eficiente. • ¨ Repere cheie privind dezvoltarea Dezvoltarea uman este determinat de interac iune dinamic üi continu a factorilor biologici üi a experien ei. r bdare. precum üi prin contexte culturale semnificative. sociale. Formarea abilit ilor de autoreglare constituie piatra de temelie în dezvoltarea copiilor mici sub toate aspectele. se schimb percep ia celorlal i asupra poten ialului copilului. solicit o aten ie asupra “copilului în întregime”. copiii trecând prin procese succesive de asimilare üi acomodare. independent de mediul de provenien . conducând la preven ia unor probleme sau deficien e. lingvistice. distincte din punct de vedere conceptual dar interdependente organic. emo ionale ale copilului. toate dimensiunile dezvolt rii sunt interdependente. se afl într-o strâns determinare üi rela ionare reciproc . lucrurile din jur. repeten ie sc zut ). atunci când mediul educa ional üi interac iunea adult-copil promoveaz calitatea üi incluziunea. Rela iile umane üi impactul lor asupra individului constituie elementele unei dezvolt ri s n toase. se influen eaz üi se dezvolt simultan. cognitive.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea este un proces integrator. Dac un copil se confrunt cu st ri de stres emo ional üi nu poate face fa stresului vor fi afectate capacit ile lui de a se dezvolta fizic üi de a înv a. care schimb echilibrul dintre riscuri üi factorii protectori. ce determin progresele în formarea capacit ilor fizice. joc. dar el r mâne vulnerabil în fa a riscurilor üi este predispus s accepte influen ele protectoare din primii ani de via pân la maturitate. ¨ Efectele pozitive ale educa iei timpurii Educa ia timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ilor copilului. Educa ia timpurie dezvolt abilit ile sociale ale copiilor. se îmbun t eüte abilitatea intelectual a copilului pe termen scurt. grij . Toate modific rile ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la baz interac iunea acestuia cu oamenii. comunicare va manifesta dorin a üi încrederea de a înv a repede. atât pentru progresul s u imediat cât üi pentru viitorul s u. Tot ce se întâmpl în primii ani de via ai copilului este esen ial.

universale. Cunoaüterea noului activeaz procesul de asimilare üi acomodare. . Piaget privind impactul înv rii prin descoperire üi explorare asupra dezvolt rii copiilor mici constituie baza educa iei timpurii. ™ stadiul opera iilor concrete. În concluzie. iar în elegerea se produce doar atunci când aceste procese se afl în echilibru. .Educa ia timpurie are efecte pozitive asupra integr rii sociale a adolescentului üi adultului. Copiii proveni i din medii socio-economice defavorizate. peste 11 ani. Copiii îüi construiesc structuri mentale care iau naütere prin interiorizarea ac iunilor cu obiectele. reciproce între procesul de asimilare üi adaptare.calitatea preg tirii personalului. Copiii sunt aborda i ca subiecte care îüi utilizeaz capacit ile fizice üi intelectuale în continu dezvoltare. . ™ stadiul opera iilor formale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Frecventarea unei institu ii üi durata acestei frecvent ri reprezint o condi ie esen ial pentru înregistrarea unor progrese în dezvoltarea copilului. parcurg un traseu ücolar mai lung. mediul poate frâna sau stimula ritmul dezvolt rii. Ideile lui J. Prin asimilare coreleaz obiectul cu schema deja existent . prin adaptare îüi modific schema conform obiectului. Stadiile dezvolt rii în procesul de înv are üi formare a personalit ii copilului. 12 .implicarea p rin ilor. - z Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii Pentru realizarea unei educa ii centrate pe copil. Dezvoltarea üi înv area sunt constante. .practici de grupare eficient a copiilor. cuprins între 6/7 – 10/11 ani. dar etapele parcurse în dezvoltare sunt generale. care au beneficiat de o educa ie timpurie adecvat . pentru a interac iona activ cu mediul üi a ac iona asupra acestuia. sunt: ™ stadiul inteligen ei senzorio-motorii. metodologia propus în acest ghid se bazeaz pe o re ea teoretic solid . ™ stadiul gândirii preopera ionale. rate mai sc zute de abandon üi o dorin mai mare de a fi integra i în societate. educa ia timpurie îüi pune amprenta pe tot parcursul vie ii copilului üi de aceea programele de înalt calitate depind în mod direct de: . În acest proces ei îüi dezvolt capacit i cognitive üi modele comportamentale tot mai complexe. cuprins între 0-2 ani. ¨ Teoriile constructiviste acord aten ie egal eredit ii üi educa iei în dezvoltarea copilului.un program zilnic ütiin ific. . punând accent pe dezvoltarea cognitiv . se reduce comportamentul delicvent.mediul educa ional adecvat. cuprins între 2-6 ani. pe practici pedagogice de succes pe plan mondial. dup Piaget.

au o anumit structur üi se soldeaz cu un produs psihologic pozitiv sau negativ ce marcheaz dezvoltarea ulterioar a personalit ii. ™ Între 4 üi 5 ani → dorin a de a afla ce fel de persoan va fi – sentimentul vinov iei genereaz sentimentul de responsabilitate. personal . . lingvistic . ™ De la 1 la 3 ani → autonomie / emancipare – dependen a / îndoiala üi genereaz autocontrolul. anumite calit i. ¨ Teoria dezvolt rii psihosociale a lui Erik Erikson completeaz teoria dezvolt rii cognitive a lui J. omul traverseaz 8 stadii polare. loialitate. ¨ Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (social /interpersonal . Dup Erikson: . stabilind raporturi între obiecte. ¨ Teoria înv rii socio-culturale üi zona proximei dezvolt ri a lui Lev Vîgotsky are ca idei cheie: → caracterul social al înv rii → zonele dezvolt rii o zona actualei dezvolt ri – spa iul în care copilul rezolv independent situa iile problem . iar ca produs – fidelitate. Copilul se str duieüte s g seasc explica ie evenimentelor üi lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i crea oportunit i pentru cercetare üi explorare. are loc pe etape.individul traverseaz crize de dezvoltare în urma c rora acumuleaz noi achizi ii.poten ialul de dezvoltare al individului cap t împlinire pe tot parcursul existen ei.Piaget. structurile mentale se formeaz prin interac iunea copilului cu mediul. fiin e. evenimente. o zona proximei dezvolt ri – spa iul în care copilul ajunge s solu ioneze problema. muzical . El renun la no iunea de inteligen general üi arat c multe probleme legate de înv are trebuie considerate diferen e üi nu deficien e. logico-matematic .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care tr ieüte. fenomene.Stadiile sunt consecutive.dezvoltarea e un proces de integrare a factorilor biologici individuali cu factorii de educa ie üi cei socio-culturali. dar numai cu ajutorul adultului. ™ În primul an de via exist rela ia bipolar încredere-neîncredere ce poate avea ca achizi ie încrederea în adul i. Înv area în primii doi ani este senzorial . ™ Între 12 üi 18 ani → conütientizarea identit ii Eu-lui – confuzia rolurilor. corporal-chinestezic . 13 . s -i asigure suport emo ional. ™ Între 6 üi 11 ani → constituirea ini iativei – sentimentul de inferioritate conduce spre sentimentul competen ei. naturalist üi existen ial ) eviden iaz laturile forte üi punctele vulnerabile care influen eaz dezvoltarea fiec rui individ. Ulterior informa iile dobândite prin explorare sunt utilizate în ac iuni. securitate üi s încurajeze cunoaüterea. . spa ial . Orientarea procesului educativ spre zona proximei dezvolt ri este o condi ie prioritar pentru educa ia copilului. în dezvoltarea sa cognitiv üi moral . .

a autonomiei üi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. în timp ce copiii manipuleaz mediul social. “ûcoala este îns üi via a” – afirma el… ¨ Jerom Bruner a observat c . Încurajarea explor rilor. cu adul ii üi mediul. exerci iilor. integral üi armonioas a personalit ii copilului în func ie de ritmul propriu üi trebuin ele sale. sprijinind formarea autonom üi creativ a acestuia. z Obiectivele generale ale educa iei timpurii ¨ Dezvoltarea liber .condi ioneaz centrarea pe copil üi individualizarea. . ¨ John Dewey subliniaz necesitatea îmbog irii experien ei personale ca fiind o component vital în faza de dezvoltare a conceptelor “S se înve e f când”. ca experien e autonome de înv are. încerc rilor üi experiment rilor. atitudini üi conduite noi.faciliteaz interac iunea cu lumea.asigur üi sus ine succesul în autoexprimare. ¨ Sprijinirea copilului în achizi ionarea de cunoütin e. ¨ Dezvoltarea capacit ii de a interac iona cu al i copii. educatorii trebuie s acorde aten ie laturilor forte ale copilului üi s ac ioneze în sensul dezvolt rii lor. Toate aceste teorii se constituie în argumente ütiin ifice pentru abordarea educa iei în perioada copil riei timpurii din perspectiva stimul rii dezvolt rii plenare a acestuia üi a adopt rii de practici care s pune în centrul preocup rilor copilul üi ceea ce este cel mai bine pentru el. capacit i. deprinderi. . . pentru a dobândi cunoütin e. 14 . deprinderi üi atitudini necesare acestuia la intrarea în scoal üi pe parcursul vie ii.înt reüte imaginea de sine üi sentimentul de competen . astfel p rin ii. ¨ Descoperirea de c tre fiecare copil a propriei identit i. Procesul educa ional planificat üi realizat din perspectiva inteligen elor multiple: .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Teoria lui Gardner atrage aten ia asupra talentelor unice ale fiec rui copil. ei dobândesc capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului.

Exemplu: Dreptul copilului a fi ascultat üi a i se oferi ocazia s -üi exprime opiniile implic responsabilit i pentru adult: s încurajeze comunicarea. fiecare din acestea fiind în egal m sur important üi trebuie s fac obiectul educa iei timpurii incluzive. Copilul este o individualitate. s ghideze/medieze discu iile colective. abordarea holistic a dezvolt rii copilului presupune preocuparea permanent a cadrelor didactice pentru cunoaüterea copilului ca individualitate üi adaptarea programelor de educa ie la profilul individual al subiectului educa iei. s asculte. religie. Caracterul unic al personalit ii copilului este dat de specificul nevoilor individuale de cunoaütere üi formare ale copilului. ras . considerate punctul de start al interven iei educa ionale. cu familiile acestora. Principiul medierii înv rii în cadrul procesului educa ional îüi g seüte fundamentul în cercet ri de dat recent ale psihologiei dezvolt rii privind dezvoltarea cognitiv nu dintr-o simpl interac iune a copilului cu lumea. nevoi speciale. Rolul educatorului implicat în programul de educa ie timpurie este acela de a conütientiza valen ele formative ale interac iunilor sociale üi de a-üi exersa competen ele de utilizare a lor ca instrumente de facilitare a dezvolt rii copiilor. Glava. Thailanda (1990) referitoare la “Educa ia pentru to i”.Declara ia de la Salamanca (1994). Principiile care stau la baza interven iei adultului asupra copilului reprezint repere importante ale activit ii lui. modul cum organizeaz contextele üi experien ele de înv are üi abordeaz jocul üi înv area. comunit ii. Drepturile copilului sunt în sensul cel mai strict responsabilit ile educatorilor. → asigurarea asisten ei üi îngrijirii necondi ionate din partea adultului. . Principiul respect rii depline a drepturilor copilului cuprinse în documentele interna ionale: .Conven ia cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990). social . cognitiv . care ghideaz deciziile privind interac iunea cu copiii. care trebuie s asigure cadrul propice de manifestare a acestora: → asigurarea üanselor egale la educa ie üi dezvoltarea deplin a poten ialului individual pentru to i copiii. ceea ce implic üi asigurarea dreptului la libera expresie üi decizie. spiritual . o personalitate în formare ale c rei arii de manifestare: fizic . condi ie esen ial pentru formarea unei personalit i integrale üi armonioase. cu privire la asigurarea accesului particip rii üi calit ii educa iei pentru to i. limb . Glava. se influen eaz reciproc üi se dezvolt simultan. → asigurarea respectului fa de copil. indiferent de sex. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie incluziv În perioada timpurie adultul trebuie s aib ca principal obiectiv dezvoltarea deplin a copilului pornind de la unicitatea lui. 2002). s formeze la copii deprinderi de comunicare. serviciilor sociale. emo ional .Declara ia Conferin ei mondiale de la Jomtien. C. ci fiind mediat de interac iunile sociale cu unul sau mai mul i indivizi (A. 4 4 15 . 4 Principiul consider rii copilului ca un întreg. familiei.

iar integrarea informa iilor.identificarea timpurie a copiilor cu cerin e educative speciale üi cu risc de eüec ücolar. de obiective. mediul (fizic üi social) üi produsele aüteptate de la copii în urma parcurgerii activit ilor de înv are. fie prin sarcini în perechi sau în grupuri mici. care implic motric. priceperilor. emo ional. Principiul diversit ii contextelor üi situa iilor de înv are Acest principiu subliniaz importan a oferirii de c tre educator în mediul educa ional de contexte üi situa ii de înv are cât mai diverse. integrate. medical . dar eficien înv utilizarea lor în momentul oportun în func ie de particularit ile de vârst üi individuale. Principiul altern rii formelor de organizare a activit ii üi a strategiilor de înv are Înv area are loc fie prin sarcini individuale. deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul face parte din modul lor natural de a înv a. . Acesta este üi motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activit ile tematice. fizic üi social. Studierea integrat a realit ii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaütere. Jocul înseamn înv are. de a-l cunoaüte üi a-l st pâni.promovarea unor ac iuni complexe de asisten psihopedagogic . ce au ca scop identificarea nevoilor educa ionale individuale sau ale unor subgrupuri üi crearea unui context educa ional care s r spund acestor nevoi.derularea unor programe de diferen iere üi individualizare curricular . Diferen ierea üi individualizarea curricular presupune un ansamblu de ac iuni organizate üi sistematice ale cadrului didactic. procesele. care s permit evitarea apari iei problemelor asociate sau efectelor secundare unei r mâneri în urm în dezvoltare. cognitiv. con inuturi. Principiul înv rii prin joc Jocul este activitatea fundamental a copil riei üi st la baza conceperii întregului program din gr dini . . social care s dubleze interven ia educa ional diferen iat .asigurarea interven iei educa ionale precoce pentru dep üirea dificult ilor într-un mediu tolerant üi flexibil. Activit ile trebuie s inteasc “zona proximei dezvolt ri”.asigurarea üanselor egale de dezvoltare a fiec rei individualit i üi pregatirea pentru integrarea social üi ücolar . proiectele tematice. fie cu întreaga grup . ac iunile. Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de înv are üi cu cât contextele de înv are sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase experien ele tr ite üi achizi iile dobândite în urma lor. iar adaptarea curricular vizeaz con inuturile. modul cel mai natural de a înv a al copilului. 4 4 4 4 16 rii este dat de . iar abordarea interdisciplinar a con inuturilor educa iei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaütere a copiilor mici üi abordarea unor subiecte de interes. social copilul. . . Principiul abord rii integrate a curriculumului În educa ia timpurie abordarea interdisciplinar a con inuturilor este o necesitate ce decurge din nevoia fireasc a copilului de a explora mediul înconjur tor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul diferen ierii üi individualiz rii implic : . momentul zilei.

În elegerea valorii educa iei timpurii incluzive de c tre familie. jocul Predarea integrat . abilit i ce contribuie la autonomia copilului. dezvoltare. Educa ia formal completeaz /complementeaz educa ia informal . s n tatea. igiena üi protec ia lui. care consolideaz anumite deprinderi. toate activit ile care se desf üoar împreun cu copiii reprezint experien e de înv are pentru copil.activit ile tematice Educa ia formal în perioada timpurie reprezint activitatea desf üurat la nivelul gr dini ei în vederea form rii üi dezvolt rii personalit ii. pân la momentele de rutin sau tranzi ie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 Principiul parteneriatului cu familia üi cu comunitatea Continuitatea üi coeren a în demersul educa ional sunt asigurate prin rela iile de parteneriat autentic între gr dini -familie-comunitate. pornind de la activit ile integrate (centrate pe anumite obiective üi con inuturi). Capitolul 2. Experimentarea. dar üi pot extinde cunoütin ele üi experien ele acumulate prin activit ile integrate. condus üi supravegheat de c tre cadrul didactic. este organizat . comunitate üi participarea acestora la oferirea tuturor copiilor a üanselor egale la educa ie. explorarea. Înv area la vârstele timpurii – Cum înva copilul? z z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. 17 . oferit la vârste mici în cadrul familiei üi educa ia nonformal care se realizeaz prin unele activit i desf üurate în afara gr dini ei üi familiei. Acesta are un caracter planificat. intensiv. În gr dini . convie uirea social . metodic. creütere üi îngrijire înseamn participarea la asigurarea unui start bun în via pentru orice copil. sistematic.

etc. îi face cunoscute calit ile üi însuüirile diferitelor materiale. Menirea fundamental a juc riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea s ac ioneze. Ea permite cucerirea lumii înconjur toare üi stimuleaz motiva ia de a cunoaüte. spre disperarea p rin ilor. ale c ror r spunsuri copiii le rezolv prin explorare (care se realizeaz prin încercare üi eroare üi implicarea tuturor sim urilor).a. volume.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. s fluiere. demontat . deprinderi üi capacit i. jocul Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul. Ei au nevoie de o maüin pe care s o trag cu o sfoar . tind în acelaüi timp s ob in informa ii suplimentare. containerele. dezvolt gândirea. Juc riile se pot împ r i în mai multe categorii: juc rii distractive. Copiii folosindu-se de cunoütin ele anterioare. s o încarce. dar ele au üi alt valoare. cunoscând-o prin sim urile sale. o juc rie mecanic . culoare. În cazul copiilor mici. juc ria ocup un loc important. Toate acestea permit copilului s stabileasc anumite raporturi dobândind. juc rii muzicale. adic s se transforme în automobil sau locomotiv . clasificare etc. juc riile mobile. Este una din ac iunile fundamentale ale dezvolt rii copilului. aüa se nasc nenum ratele întreb ri. se familiarizeaz cu no iunea de echilibru. p puüile. „ aviatorul” – de un „ avion” . ofer un anumit r spuns în leg tur cu mecanismul unei maüini. caracterul acestora trebuie s r mân specific fiec rei vârste. m rime. rela iile cauzale üi spa iale dintre obiecte üi multe alte cunoütin e. experien cu privire la: greut i. c ruia îi stimuleaz gândirea. ea fiind necesar pentru a face ac iunile copiilor reale: „üoferul” are nevoie de un „ automobil” . Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologic interesant üi anume aceea ca tr irile celor antrena i în joc sunt întotdeauna adev rate. Juc riile reuüite îl stimuleaz pe copil s gândeasc . explorarea. sticlu e de plastic. Deüi juc riile sunt necesare copiilor chiar üi la vârsta ücolar mic . rezisten a materialelor. s alerge. ac iunile lor sunt reale. form . seriere.). De pild . s o descarce. 18 . juc rii teatrale ü. trebuie acordat o aten ie deosebit folosirii unei mari variet i de juc rii care au o însemn tate imens în dezvoltarea cognitiv a copilului. prin participarea întregului corp. opera iile prematematice (grupare. juc rii tehnice. Pentru cei mai mari prezint interes mai ales juc riile care con in mecanisme. De aceea. exerseaz organele de sim .). cu modul ei de func ionare. este important s ac ioneze ei înüiüi. dopuri. sincere. diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos juc riile (cutii. exprimându-si ideile üi sentimentele. ridic în fa a lui diferite probleme üi acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. accesoriile de menaj. Experimentarea. oferind bazele dezvolt rii poten ialului psihofizic üi aptitudinal al copilului. La copiii de 3-4 ani importante sunt juc riile. Explorarea presupune încerc rile üi tentativele copilului de a cunoaüte üi de a descoperi lucruri noi. Rolul educativ general al juc riilor nu numai ca antreneaz miüc rile.

frunze mici üi compuse. picior. simple cu contur din at. miros. rolul educatoarei este üi acela de a antrena copilul s perceap raporturi între m rimi. compuse cu contur neted. Asupra materialelor didactice vom mai reveni în capitolul dedicat mediului educa ional. Alte criterii: alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm. Sau se poate organiza o activitate de gospod rie. Aceleaüi serii de exerci ii. Acestea implic dezvoltarea gândirii logice. Dac m duc acas üi m întorc... Copiii pot realiza predic ii privind unele obiecte dac vor pluti sau nu. Exemplu: se pot organiza experimente în cadrul col ului de Nisip üi ap pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor. cu contururi diferite pe care copiii üi le pot alege pentru a le decora. volume. reprezint instrumente care utilizate corespunz tor. în cadrul c rora copiii v d. dar nu am cump rat mâncare pentru pisicu a mea. pozi ii üi direc ii üi acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situa ii problematice. de tipul „dac .atunci. Important este ca orice cadru didactic s cunoasc îndeaproape particulularit ile înv poten ialul formativ al materialelor üi juc riilor potrivite vârstei copiilor. greut i. rii la copilul mic pentru a exploata De exemplu. s loveasc cu putere în mas . cireü. povestiri sau din via a de zi cu zi. distan e. alun. s vorbeasc cu glas sc zut. glezn . pip ie diverse fructe sau legume üi pot identifica diferite calit i ale lor üi pot afla despre beneficiile lor în cadrul unui program s n tos de alimenta ie. Astfel se pot realiza corela ii între greutate üi densitatea apei. Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul toamna se pot realiza gr mezi de frunze mari üi gr mezi cu frunze mici. um r. pentru copil este foarte important stabilirea de rela ii de cauzalitate între însuüirile obiectelor üi ac iunea efectuat . pentru c am plecat la pia üi f r s -mi dau seama am cheltuit to i banii. 19 . Desigur. s cânte dând drumul glasului. Ele pot fi inspirate din poveüti. pentru vârsta 3-5 ani. Ce m sf tui i s fac?” Pentru studierea intensit ii se va juca un joc prin care se cere copiilor s vorbeasc cu glas tare. simple cu contur neted. în contextul oportun. unghiul de înclina ie üi distan a parcurs prin rostogolire. se pot desf üura üi pentru p r ile stângi üi cunoaüterea mâinii stângi.. s umble cu paüi uüori. se pot formula probleme de tipul: „Nu ütiu ce s m fac. Exerci ii individuale: s enumer m. genunchi). Cu ajutorul unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi. în jocul „Straiele împ r teüti” se pot pune la dispozi ia copiilor cartoane pe care s-au desenat h inu e diferite. Se vor face compara ii cu formele geometrice simple deja cunoscute de copii. compuse cu contur din at. tei . se pot face üi alte variante de clasificare: frunze mici üi simple. Spre exemplu. Deüi ele reprezint rela ii de ordin fizic foarte complexe. anin. s vorbeasc în üoapt . Sau se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafe e înclinate pentru a observa rela ia dintre greutate. Pentru lateralizare üi structurarea unui spa iu dat. ar tându-le cu mâna dreapt . s sune un clopo el – cât mai tare cu putin . toate p r ile drepte ale corpului nostru (ochi. gust .”. pot experimenta üi în elege ce se întâmpl cu cele care sunt mai uüoare üi cu cele care sunt mai grele.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Juc rille ca üi materialele didactice. s cânte în surdin .. copiilor li se pot prezenta situa ii problematice pentru care trebuie s g seasc solu ii. bra . se închide magazinul. ureche. Pentru dezvoltarea gândirii divergente. s sune un clopo el cât se poate de încet. pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor üi la atingerea obiectivelor propuse prin curriculum. fiecare dintre straie se va transforma în h inu e cu model. La grupe de 5-6/7 ani.

„ Cum?”. Jocul se poate desf üura frontal. nu miroase” . este din cauciuc. c fe ele lui au forma p trat . „Las-o s cad üi descoper !”. materiale. cap t cunoütin e în m sura în care interac ioneaz cu mediul (prin mediu în elegând obiecte. Trei tipuri de activit i sunt fundamentale în gr dini : jocul. Pentru formarea no iunii de neted – zgrun uros cu prilejul unei plimb ri le putem propune copiilor s exprime ce simt când pip ie coaja unui copac. „Cafeaua este amar . din afara s lii de grup ). pentru a descoperi însuüirile mingii spunem: „Priveüte-o üi descoper ”. care se foloseüte atunci când copiii au posibilitatea s observe diverse fenomene üi obiecte. chiar üi pe cele mai ascunse privirii lor. miroase a cafea”. manifestat prin întreb rile: „La ce?”. este neted . „Ascult-o s rind!”. sau „e fin. un caiet. Dup ce s-au enumerat toate însuüirile mingii preciz m c ei au descoperit c mingea are culoarea roüie. De exemplu. Aüadar. c este din lemn. 20 . explorarea üi experimentarea. R spunsul exprimat poate fi „m zgârie. copilul de 3-6/7 ani se intereseaz în mod deosebit de natur . „Apas-o üi descoper !”. de fenomenele caracteristice fiec rui anotimp. „Pip i-o!”. Ca material se poate folosi o minge. apuc . „Miroase-o!”. Ar tându-le un cub. Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desf üura jocul: „De-a descoperitorii”.înv are prin descoperire (care presupune explorare üi experimentare) pe cale inductiv . Acest joc obiünuieüte copiii s sesizeze însuüirile obiectelor. sim im c este greu. Le explic m c la cuvintele: „priveüte obiectul üi descoper !” copilul numit de educatoare. Copiii definesc unele gusturi üi mirosuri: „Vanilia miroase frumos”. este bun. mediul din sala de grup . „Zah rul este dulce. miroase. e tare”. o bil . rotund . Ei încearc s cucereasc lumea din jur ac ionând pe cele trei c i. c este col uros.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezvoltarea senza iilor gustative se poate face üi prin jocul „ De-a alimentara”. Toate aceste exemple au sugerat modul în care trebuie s abord m experien ele de înv are ale copilului la aceast vârst . Copiii acumuleaz prin aceste trei tipuri de activit i experien e cu semnifica ie pentru dezvoltarea lor üi le satisface nevoile specifice vârstei. lucioas üi face zgomot când sare. sare. când îl arunc m auzim zgomotul produs de lemn. e neted” . dac îl cânt rim în palm . Curiozitatea spontan a copiilor. le spunem c acesta are culoarea roüie. Le spunem copiilor s priveasc cu aten ie un obiect üi s spun tot ce v d üi simt la el. pentru ca pe baza informa iilor culese s ajung la formularea unor generaliz ri (concluzii). În felul acesta proced m üi cu celelalte obiecte. îi trezesc curiozitatea üi-i preocup . rolul educatoarei este de a dirija procesul de observare üi formulare a concluziilor. va lua un obiect în mân üi va spune ce descoper la el. este mare. El vede. se transform într-o activitate intelectual intens . „M soar-o!”. primul mijloc prin care copilul descoper lumea îl constituie contactul direct cu obiectele. de diferite aspecte din via a plantelor üi a animalelor care le atrag aten ia. un iepuraü din melan . Activitatea din gr dini este bazat pe: . gust üi astfel acumuleaz experien . când îl pip im este lucios üi neted. Prin activit ile desf üurate.

Se adaug zah r üi acesta se depune pe fundul paharului.z pada se topeüte din cauza c ldurii. Dac acesta nu este sesizat de c tre copii educatoarea va fi cea care va incita copiii în a face unele descoperiri. insectare. „la ce foloseüte”. 1. Îngrijirea unui pom.apa înghea din cauza gerului. Folosind întreb rile cauzale. ierbare. Educatoarea va schimba zilnic sau la intervale de timp destul de mici materialul pus la dispozi ia copilului. În sala de grup . Agitându-se apa în pahar se observ c apa se coloreaz . sare de l mâie. în locul zah rului. De mare importan este transpunerea copiilor în lumea necunoscutului. Purtarea unui halat sau a unor însemne. c ldur . 2. formarea fructelor. înflorire. ghivece cu semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. specific acestei variante este faptul ca înv area – se realizeaz prin trecerea de la adev ruri generale (no iuni. Se poate folosi. se pune cerneala. Miücarea aerului în natur : se aprinde o lumânare. plantat de copii îi va ajuta s descopere c toate plantele au nevoie de anumite condi ii pentru a se dezvolta: plant s n toas . Se gust apa. - 21 . eprubete. în aüa fel încât acesta s -l atrag . cristalele de zah r se micüoreaz continuu pân dispar. Materialul nou este bine s fie prezentat într-o form atractiv . s vad ceea ce este posibil. Apa se amestec cu cerneala. care de data aceasta are gust dulce.aceasta nu are gust. formând un lichid nou. Curentul de aer – aerul în miücare – o stinge. Dizolvarea unor substan e în lichide: într-un pahar se pune apa üi se agit . „ce se întâmpl dac …”. lumin . ori a preocup rilor serioase ale adultului. . Copiii sunt îndruma i pentru a observa c în timp ce se amestec în pahar. cu tulpina. Prezent m în continuare câteva experimente simple.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani înv area prin descoperire pe cale deductiv . Concluzia – ele s-au dizolvat. Se amestec în pahar pân la dizolvarea complet a zah rului. 4. vase de capacit i diferite ü. înfrunzire. Într-un pahar cu ap . Aici pot fi desena i 2 copii încadra i între semnul întreb rii üi al mir rii. sare. desf üurarea unor activit i în cadrul deosebit de laborator creeaz cadrul psihologic favorabil accept rii posturii de descoperitor de cunoütin e. De asemenea observ procese ca: înmugurire. s vad unele leg turi cauzale simple între fenomenele din natur üi anume leg turi evidente cum ar fi: . copiii pot fi ajuta i prin implicarea educatoarei în activitatea de înv are. îngrijire. 3. colec ii de semin e. legi) spre adev ruri particulare. . care difer de ap prin culoare üi gust. creüterea üi coacerea lor. Dac se gust imediat se constat o uüoar îndulcire. aceasta datorit schimb rii culorii apei. Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substan e. la centrul „ ûtiin ” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozit i”. Ca materiale se pot folosi: planüe. s-au amestecat cu apa.a. O floare pus . Ea arde normal pân în momentul când deschidem geamul sau uüa üi aüez m lumânarea în dreptul lor. s -l fac s întrebe din proprie ini iativ : „ce este”. într-o vaz cu cerneal va schimba culoarea petalelor ini iale în culoarea cernelii. p mânt bun. referitoare la cum pot cunoaüte copiii din gr dini unele fenomene fizice üi chimice.toamna frunzele îng lbenesc üi cad din cauza frigului üi a umezelii. s -l intereseze. colec ii de scoici. uüor de realizat care sus in ideile exprimate anterior. „cum este la gust”.

ac iunile din timpul jocului sunt mai importante decât produsul jocului). Montessori. Sunt puüi în situa ia de a dialoga. 1973). Ca activitate specific uman .rela iile sociale dintre copii üi dintre copii üi adult. Astfel când am observat m rul. dar acest lucru este dependent de libera sa alegere. s dezvolte gândirea üi vorbirea copiilor. prin joc. Implicându-ne în activitatea lor putem observa c prin contactul direct cu lumea concret . 1999) . copilul câütigând în procesul de joc noi în elegeri asupra lumii înconjur toare (E. pus în p mânt care în condi ii favorabile creüte. Este procesul natural prin care copiii înva üi se dezvolt .respectarea identit ii üi unicit ii fiec rui copil (în joc interven ia de multe ori este indirect prin crearea condi iilor. Când se joac copiii experimenteaz posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor üi în rezolvarea situa iilor problematice. . Înv area prin joc se bazeaz pe urm toarele: . în elege üi transforma elementele din realitate. copiii ajung s în eleag c orice efect este determinat de o cauz . dar pondere üi semnifica ie diferit de la o vârst la alta. în mod stimulativ üi realizând. Atunci când se joac . Jocul „activitate prin care copilul se dezvolt . apoi fructele care cresc datorit c ldurii üi hranei.materiale variate üi adaptate vârstei. 1963). Astfel. de motiva ia intrinsec . Apoi se coc.mediu stimulativ ( inând cont de particularit ile üi nevoile copilului de dezvoltare). activit i 22 . tr ite de aceütia. . stimularea ac iunii üi înt rire pozitiv ) . prin efectuarea unor mici experien e trezim interesul copiilor üi le satisfacem curiozitatea.experien a personal a copilului. copilul pune în miücare toat capacitatea sa de a st pâni üi influen a realitatea (J. de joc ale copilului üi condi iile oferite de realitate. . se pot rezolva anumite experien e traumatice sau pl cute. jocul este prezent pe tot parcursul vie ii. Jocul este munca copilului. din al ii apar florile. prin explica ii simple üi clare copiii au în eles c m rul – pom iese din s mân a de m r s n toas . . de orientarea c tre proces üi implicarea particip rii active” (E. are – dezvoltare se face prin amenajarea spa iului. Vr ümaü.valorizarea procesului jocului üi mai pu in a produsului (fiecare copil ac ioneaz în stilul üi ritmul s u. din grup . se maturizeaz . c din muguri ies frunzuli e. Orientarea copilului c tre înv variate. Deci. 1966). educatoarea trebuie s cunoasc üi s respecte particularit ile de vârst ale copiilor s nu utilizeze idei abstracte.s existe concordan între nevoile de ac iune. jocul reprezint activitatea fundamental . . care nu pot fi în elese. . În realizarea înv rii prin descoperire. atr gând în felul acesta aten ia asupra efortului pe care îl depune copilul în joc (M. ac iunile acestuia sunt îndreptate spre a descoperi. Erikson. de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se ajuta între ei pentru efectuarea unor experien e. Jocul este un instrument prin care copilul ac ioneaz üi scoate la lumin sentimente üi idei interioare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani pomii înmuguresc üi înfloresc numai dup înc lzirea vremii üi datorit luminii. La vârsta copil riei. Piaget.

din fiecare centru. exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referin . Activit ile integrate se desf üoar alternând formele de organizare a activit ii: frontal (atunci când este oportun ). Nu este obligatoriu ca în toate centrele de activitate s se reg seasc cunoütin e. Joc de rol. pot fi atinse obiective de referin din mai multe domenii experien iale: Limbaj üi comunicare. Aceasta se poate desf üura simultan în mai multe centre de activitate cu sarcini diferite.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Predarea/înv area integrat . în activitatea tematic „La magazin”. Fiecare activitate. în func ie de con inut. Copiii pot lucra la oricare dintre centre. Abordarea integrat a pred rii asigur stimularea copiilor pe mai multe domenii de dezvoltare. În acelaüi timp. dar üi organizarea de activit i diverse în centre de activitate diferite. moment al zilei. Activitatea tematic este un exemplu de activitate integrat . particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. Arte. ûtiin e. aüa cum indic tabelul de mai jos. deprinderi üi abilit i din toate domeniile experien iale. predarea-înv area integrat semnific modul în care cadrul didactic integreaz con inuturile mai multor domenii experien iale. 23 . prin sarcinile pe care le realizeaz copiii. Estetic üi creativ prin propunerea de activit i în centrele de activitate: Bibliotec . este stimulat dezvoltarea acestora în toate domeniile de dezvoltare. contribuie cu con inuturi üi abilit i la repertoriul temei. Om üi societate. Construc ii. pe grupuri üi individual. Odat stabilite obiectivele cadru üi de referin asupra c rora cadrul didactic îüi concentreaz aten ia pe parcursul unei zile. putând participa la activit i din mai multe centre într-o singur zi.activit ile tematice In educa ia timpurie. Spre exemplu. ûtiin e. acesta propune copiilor o tem circumscris celor 6 teme existente în curriculum. acordându-le egal aten ie tuturora. Gradul crescut de generalitate al temei (de exemplu: hrana vie uitoarelor) permite atingerea mai multor obiective de referin .

dezvoltarea s n t ii. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltarea persisten ei) Construiesc magazinul. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare socioemo ional . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. dezvoltare socioemo ional ) Copiii utilizeaz formule de polite e la intrarea în magazin. dezvoltare socioemo ional ) Centrul de ûtiin e Stabilesc asem n ri üi deosebiri între produse. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. pe categorii. Pun preturi ale produselor.) (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. le sorteaz pe categorii (dezvoltarea limbajului üi comunic rii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Domeniul experien ial/ Centru de activitate Limbaj üi comunicare Centrul Bibliotec Analizeaz reviste cu produse ale magazinelor (vezi oferte ale supermarket-urilor) üi concep reclame ale produselor. dezvoltare social ) Centrul Joc de rol Interpreteaz rol de vânz tor üi cump r tor üi poart un dialog privind produsele pe care le vând-cump r . parcarea 24 . cânt resc produse utilizând metode conven ionale üi neconven ionale. legume. dezvoltare cognitiv ) Discut despre pre uri üi calitatea produselor (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. lactate etc. dezvoltarea creativit ii) Face o list cu denumiri de produse pe categorii (fructe. dezvoltare socioemo ional . (dezvoltare cognitiv . Amenajeaz rampe de acces în magazin pentru persoanele cu dizabilit i. spa ii sanitare (dezvoltarea motric – motricitate grosier üi fin . dezvoltare social ) Centrul Construc ii Centrul Arte Om üi societate ûtiin e Creeaz rime privind diverse produse alimentare pentru a scoate în eviden calit ile nutritive ale acestora. dezvoltare cognitiv . construiesc spa iile de depozitare a produselor. în timpul conversa iei cu vânz torii. dezvoltare cognitiv . dezvoltare cognitiv .

Discu iile se pot purta în grupuri mici. Realizeaz postere cu reclame de produse (dezvoltarea fizic – motricitate fin . cadrul didactic poate opta pentru deschiderea centrului Bibliotec unde copii pot discuta despre prietenii lor. în acest mod extinzând înv area üi în alte domenii de dezvoltare. dezvoltare cognitiv . bancnote) sau monede din plastilin . descriindu-i chiar cu ajutorul unor poze. educatoarea trecând pe la fiecare centru în parte üi extinzând discu iile în func ie de sarcina pe care o au copiii üi tema propus . dezvoltarea fizic motricitate) Realizeaz bani din hârtie (monede. Decupeaz etichete de produse. tr s turi fizice üi morale. de con inuturile vizate. senzorio-motorie. 25 . decupeaz imagini cu diverse produse. dezvoltarea curiozit ii) dezvoltare fizic motricitate fin ) magazinului etc. prin sarcinile pe care le propun. coc (dezvoltare cognitiv . dezvoltarea senzorio-motorie) Estetic üi creativ Îüi creeaz o costuma ie de vânz tor pentru diferite raioane (dezvoltarea limbajului üi comunic rii. iar la centrul de Art .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dezvoltare cognitiv . dezvoltarea motricit ii fine. tematice. cadrul didactic trebuie s gândeasc asupra tipurilor de sarcini pe care copiii le vor realiza în diferite centre de activitate din sala de grup (decizia asupra num rului de centre activate depinzând de tipul de tem al activit ii. au rolul de a stimula dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. copiii pot realiza un cadou-surpriz pentru prietenii lor (utilizând diferite tehnici üi materiale). Astfel pentru Tema „Prietenul/a meu/a”. Centrele de activitate deschise. La centrul Joc de rol pot g ti o pr jitur pentru prietenii lor. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Pentru realizarea unei activit i integrate. dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Deseneaz în contururi puse la dispozi ie diverse produse. (dezvoltarea motricit ii.

climatul natural.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 3.jocul spontan dezvolt copilul. atmosfera în care fiin a sa psihologic poate s respire üi. îüi coordoneaz fiin a üi îi d vigoare. . Jocul ne permite s urm rim copilul sub toate aspectele dezvolt rii sale. este binele. z Ce este jocul pentru copil? Pentru copil aproape orice activitate este joc. În 1990. social. Nu ne putem imagina copil ria f r râsetele üi jocurile sale. Debesse. afirmând: . este idealul vie ii. Jocul este sintagma. le îmbin üi le complic . prin joc el anticipeaz conduitele superioare.1936). iar prin joc copilul îüi modeleaz propria sa statuie” (J. în întreaga sa complexitate: cognitiv. cultural. 1967) Prin joc el pune în ac iune posibilit ile care decurg din structura sa particular . este un adult care nu va üti s gândeasc . „Copil ria este ucenicia necesar vârstei mature. Claparede. Asocia ia Interna ional pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importan a jocului în procesul educa iei. 1967) üi ne ajut s cunoaütem mai bine înclina iile copilului. interpersonal trebuie îmbun t it üi extins pentru a încuraja jocul. motor. moral. afectiv. Jocul copilului z z z z Ce înseamn jocul pentru copil? Evolu ia comportamentului de joc al copilului Tipuri de jocuri üi semnifica ia lor pentru dezvoltarea üi înv Jocul ca tip de activitate de înv are integrat area copilului la vârste diferite “Omul nu este întreg decât atunci când se joac ” (Schiller) În via a copilului jocul este o activitate deosebit de atr g toare care evolueaz între fic iunea pur üi realitatea muncii (M. traduce în fapte poten ele virtuale care apar succesiv la suprafa a fiin ei sale. în consecin . este datoria. fiind cel mai bun turn de observa ie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvolt rii copilului. Pentru copil “jocul este munca. “un mic b trân”.jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educa ie. Chateau. . le asimileaz üi le dezvolt . Un copil care nu ütie s se joace. poate s ac ioneze” (Ed. 26 .

imit aspecte din via a cotidian . gânduri. idei etc. imit atitudinile fa de el üi fa de mediul apropiat. „ alearg . sar coarda dezvoltându-üi abilit ile de tip corporal-kinestezic. Jocul este considerat o strategie optim pentru promovarea îngrijirii timpurii üi a dezvolt rii. o modalitate de dezvoltare a competen elor sociale. . au rela ionat cu el. folosesc limbajul adecvat negocierii üi rezolv rii de probleme. g seüte solu ii pentru probleme reale. „ îüi formeaz deprinderi matematice. se ca r . logico-matematic . . înva s vad lumea din perspectiva altor persoane. a inteligen ei. le aüeaz în spa iu. împ rt üesc idei. corporal-chinestezic .o cale de transmitere üi p strare a culturii autentice. dezvoltându-üi abilitatea de a sus ine o conversa ie. conform teoriei inteligen elor multiple a lui H. „ înva muzica prin intermediul jocurilor cu text üi cânt. prin jocurile de coresponden vizual üi pe baza realiz rii de semne vizuale. experien e. Gardner (1983): lingvistic . „ conütientizeaz propriile sentimente. stimularea üi activitatea fizic de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru înv area viitoare. spa ial . pictur . modelaj). „ îüi dezvolt abilit i spa iale prin arte (desen. ca rezultat al interferen ei dintre factorii biopsihosociali. a creativit ii.jocul ofer oportunit i pentru copiii cu nevoi speciale. . rela iile dintre ele. personal üi social . Jocul este un proces interdisciplinar. colaboareaz üi accept propuneri. z Evolu ia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modific ri psihice ale copilului: . Ce este jocul? . jocurilor cu acompaniament instrumental. în contextul ataüamentului securizant oferit de adul i. Jocul. utilizând structuri gramaticale. .o experien natural . universal . „ rezolv situa ii problematice. el încurajeaz toate tipurile de inteligen . le compar . Prin joc. construiesc. arunc üi prind mingea sau alte obiecte. copiii: „ înva elemente de vocabular nou numind obiectele în timpul jocului. muzical . favorizeaz incluziunea social . „ dobândeüte abilit i sociale îndeplinind diferite roluri sociale. de cunoaütere üi intercunoaütere. Exprim dorin e.un mod de explorare a mediului înconjur tor. utilizeaz expresiile acestora. le sorteaz . obiecte. 27 . ofer copiilor bog ia.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani interac iunile copil-adult în activit ile de joc sunt o component important a procesului înv rii.o form de activitate individual sau de grup. num r cuburi. a limbajului. negociaz .jocul reflect üi reproduce via a real într-o modalitate proprie copilului. În jocul simbolic “De-a familia” copilul interpreteaz rolurile p rin ilor üi ale celorlal i membri ai familiei aüa cum i-a cunoscut. caracteristicile acestora.

dorin elor. las loc pentru improviza ie. Astfel. mama-capr merge la pia cu autobuzul üi cump r hran pentru copiii ei). tendin elor. Un copil care provine dintr-o familie uniparental va interpreta rolul tat lui pe care nici nu-l cunoaüte aüa cum üi-ar dori s fie. „ contradic ia dintre tendin a copilului de a reproduce via a adul ilor üi posibilit ile lui limitate (“ne facem c suntem la serviciu”). simboluri pentru ac iuni.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani în joc copilul transpune în plan imaginar via a real . dar regula le interzice). 28 . utilizeaz formulele de adresare în timp ce se joac ). consider m c factorii cu rol principal în evolu ia jocului izvor sc din contactul copilului cu realitatea imediat apropiat lui. J. prelucrând-o conform aspira iilor sale. Preocuparea pentru receptarea extern adecvat conduce pe copii spre adoptarea de conven ii. „ contradic ia dintre planul real üi cel imaginar (în jocul “De-a capra cu trei iezi”. nici am nun ite. sora îi pun mâncarea în farfurie üi cu linguri a parcurge traseul de la mâncare la gura p puüii întrebând-o: “E bun ? Î i place? Te-ai s turat?” sau “Hai m nânc . Având în vedere ca esen a jocului este concentrat în procesul de reflectare üi transformare pe plan imaginar a realit ii concrete. „ contradic ia dintre libertatea de ac iune a copilului üi necesitatea respect rii regulilor jocului (jocul: “barza üi broaütele” – copiii broscu e ar dori s sar mai des pentru pl cerea jocului. bunica. Acest contact cu realitatea tr deaz anumite contradic ii care stimuleaz . copilul hr neüte p puüa aüa cum mama. dar üi încarc rolul imaginar üi libertatea exprim rii care îl caracterizeaz . de asimilare prin joc üi jocul propriu-zis (“de-a musafirii” – copiii înva normele de polite e. obiecte. „ contradic ia dintre planul concret üi cel mental în joc. schimbare. „ contradic ia dintre imita ie üi creativitate (preg teüte masa pentru musafiri üi în locul fripturii pune cubule e). nu mai face mofturi” – toate aceste comportamente sunt rezultatul experien ei sale de via pe care a transpus-o în joc üi constituie o surs de informa ie despre copil üi mediul în care el tr ieüte. proces prin care devine posibil üi pl cut p trunderea copilului într-o realitate complex pe care o cunoaüte activ. îi cump r dulciuri üi juc rii). este aviator). Noul curriculum pentru educa ie timpurie pune accent pe jocul liber ini iat de copil sau ales de acesta dintre centrele de activitate puse la dispozi ie în sala de grup . Contradic ii cu rol de factori în evolu ia jocului la vârstele timpurii „ contradic ia dintre nivelul deprinderilor üi dorin a copilului de a utiliza obiectele conform destina iei lor (copilul “piloteaz avionul”. Jocul evolueaz concomitent cu primele reprezent ri ce permit copilului s opereze pe plan mental cu experien a pe care o dobândeüte în fiecare zi. jocul fiind forma de trecere de la ac iuni exterioare la cele interioare. Piaget acord un rol deosebit factorului “imita ie” în evolu ia jocului simbolic. s existe în via a lui (merge la plimbare. dar planurile nu sunt complete. „ contradic ia dintre elementul de înv are. imita ia constituind o etap important a jocului simbolic.

interpretând un personaj . tot ce poate fi selectat üi utilizat pentru dezvoltarea temei. z supraveghere – urm reüte ceilal i copii cum se joac timp mai îndelungat. lego. Copilul parcurge urm toarele etape privind implicarea în joc. imagini. se diversific datorit materialului divers pus la dispozi ie. Prin joc copilul dobândeüte deprinderile de autoservire üi deservire („De-a buc t ria”. 29 . culori. dezvolt subiectul jocului. acceptarea. apar regulile din dorin a de transpunere cât mai fidel a realit ii. cuvinte noi.5-2. În continuare el se manifest liber.s se integreze în joc.5. cu cine se joac . culori diferite. apoi jocul devine mai complex. Copilul alege centrul în func ie de stimulul pe care-l reprezint obiectele ce se afl acolo üi care-i satisfac lui nevoia de exprimare a experien ei tr ite. joac roluri pe care üi le asum . obiecte noi . amenaj m centrele de activitate în aüa fel încât copilul s g seasc juc rii-maüini de forme. incluziunea.s intervin în complicarea jocului cu elemente de noutate. ofer modele. cu rela ii bine stabilite între parteneri. Interesul copilului pentru joc creüte atunci când el este stimulat prin crearea unui spa iu educa ional. carioca. ofer sugestii. cu subiect üi roluri. aviator.5 ani). uneori pune întreb ri. cunoaüte aspecte legate de înf iüare. s utilizeze concepte. Jocul de mânuire a obiectelor se transform treptat în joc cu tem .s încurajeze cooperarea între copii în joc (în func ie de vârsta copilului) Jocul cap t valoare formativ deosebit o dat cu venirea copilului la gr dini când cadrul rela ional se l rgeüte. Adultul trebuie s urm reasc : ce se joac . cu experien a ce o dobândeüte în fiecare zi. obiceiuri.poate s sugereze teme de joc . M. complic jocul. Jocurile: “Cine sunt eu?” sau “Spune-mi ce ütii despre mine” au rol de cunoaütere üi autocunoaütere. f r s se implice direct (1 an-1.s solicite üi s aprecieze comportamentul copilului .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc. m rimi. Dac ne propunem ca proiect tematic: “Mijloace de locomo ie”. marinar. diversific subiectele üi rolurile. adecvat cu materiale care s -i stimuleze curiozitatea. truse de üofer. dorin a de explorare. au loc socializarea. mecanic. se structureaz . ani). Acum üapte secole. truse) absolut necesare ini ierii üi desf üur rii jocului. de spa iu corespunz tor üi de obiecte (juc rii. Astfel el a observat c în joc comportamentul copilului evolueaz progresiv cu capacitatea lui de a opera pe plan mental üi de a rela iona cu ceilal i. materiale. Copilul intr în contact cu al i copii üi adul i din afara cercului familial. caut parteneri. s -i dezvolte gândirea. truse de construc ii. stabileüte üi respect reguli. c r i. cu ce se joac . creativ. Educatorul/adultul: . acuarele. imagina ia. Contactul direct cu adultul îmbog eüte experien a de via . dar nu se implic în rezolvarea practic a situa iilor (1. Parten a analizat rolul jocului în via a copilului mic din perspectiva rela iei joc-dezvoltare social . în func ie de vârst : z neimplicare – se plimb de la o activitate la alta. coli desen. cunoütin elor acumulate. „De-a familia“).

se implic . împart roluri (5 ani-7 ani üi dup ). etapele se parcurg diferit ca durat . tipul de joc al copilului se modific în strâns leg tur cu stadiul dezvolt rii sale cognitive. Aceste etape atrag îns aten ia asupra faptului c . încredere üi acceptare pe care i le confer contextul jocului.5 ani-5 ani). îüi aleg subiectul. stabilesc reguli. alteori ritmul este mai alert. de obicei apar 1-2 lideri care domin jocul. corespunz toare etapei opera iilor concrete. Nu putem impune jocuri cu reguli impuse la copii de 3-5 ani pentru c nu contribuie la dezvoltarea lor la fel de mult ca üi jocurile simbolice. Astfel. înt reüte încrederea în sine üi dezvolt capacitatea de a rezolva situa ii-problem . apar complet ri. pân la 2 ani. Întotdeauna trebuie s urm m copilul! Sentimentul de siguran . s descopere lucruri noi. ii mentale üi a rezisten ei. dac a frecventat o institu ie în care a tr it în colectiv. personaje! Comportamentele de joc ale copiilor sunt fundamentul creativit Jocul pune bazele s n t ii la vârsta adult . de la 2 la 7 ani. are tendin a de a exclude pe al ii. specifice acestei vârste. permit copilului s îüi exprime emo iile. nereuüite. 30 . iar de la 7 la 12 ani üi mai departe. În joc nu exist corect üi greüit. s încerce s experimenteze. s -üi asume riscuri.5 ani-3/3. pentru c la vârsta preücolar jocul simbolic permite s schimb m/invent m realit i. un copil de 3 ani poate trece foarte repede la etapa de joc asociativ dac are fra i mai mari cu care a exersat jocuri. uneori perioadele sunt mai lungi. jocurile manipulative (de explorare üi manipulare a obiectelor) sunt cele dominante. dac adultul s-a implicat în jocul lui üi i-a oferit un mediu care l-a stimulat. z joc prin cooperare – copiii se organizeaz singuri. vom üti mai bine cum üi când s intervenim în jocul lui pentru a le stimula dezvoltarea. sunt jocurile cu reguli. reguli.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z joc paralel – îüi alege juc rii. Astfel. evolu ii. z Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani: Conform lui Piaget. dac urm m copilul cu particularit ile sale de vârst üi individuale în parcursul dezvolt rii sale. reguli noi cu sau f r negocieri (3. Subiectul este mai simplu. se joac lâng ceilal i üi nu e interesat de ceea ce fac aceütia (2. jocul simbolic este cel corespunz tor stadiului preopera ional al gândirii. În func ie de individualitatea fiec rui copil üi de influen ele educative. s treac peste dezam giri.5 ani) z joc asociativ – se joac împreun cu ceilal i. selecteaz partenerii.

Sau dac se joac un joc simbolic. evenimente. dup aceast vârst apar jocurile simbolice. reprezint o form utilizat în activitatea educativ din gr dini . experien ele dobândite anterior. propuse. îi fac pl cere üi astfel înva despre lucruri. etc. Este natural üi de aceea are un impact puternic asupra dezvolt rii copilului în toate domeniile de dezvoltare. vom vedea cum copilul transpune în joc experien e proprii fie ca „spectator” al evenimentelor din jurul lui. fie c realizeaz anumite ac iuni pentru a ob ine satisfac ie (parcheaz maüini. De exemplu. totodat .. Dou categorii mari de jocuri se diferen iaz în func ie de ini iatorul jocului: Jocul liber – este tipul de joc pe care copilul îl utilizeaz tot timpul pe parcursul zilei îmbr când diferite forme. El singur îüi alege locul. de manipulare. Fie c manipuleaz obiecte încercînd diverse miüc ri üi experimente.). de construc ii. pentru c nu exist cenzur în exprimarea sa în timpul jocului liber indiferent ce tip de joc e (simbolic. construieüte cazemate. O serie de obiective propuse în cadrul proiectelor tematice se rezolv prin aceast form de organizare üi desf üurare a actului educativ. fiind momentul în care copilul utilizeaz cunoütin ele. Jocul simbolic permite copilului totodat üi s transpun în „realitatea” lui. dac îl observ m cum se joac cu o maüinu . gânduri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dac jocurile practice üi manipulative sunt specifice copiilor pân la 3 ani.”. în contexte în care el se simte liber s se exprime. Jocul liber ofer educatoarei üansa de a cunoaüte cât mai bine copilul. Elementele joc se împletesc cu înv are. insatisfac ii. scopul fiind acela de a urm ri atingerea unor obiective educa ionale. bucurii din via a lui üi sunt pline de semnifica ie. dorin e. deprinderile. Nu sunt sarcini impuse de nimeni.. f r interven ia adultului. 31 . vom vedea ce lucruri ütie despre maüini. juc riile üi tipul de joc pe-l care doreüte. ce poate üi ce nu poate înc s fac . ini iate de copil. rostogoleüte c tre o anumit destina ie un obiect. ce scenarii inventeaz inspirate din via a real . Educatoarea/adultul trebuie s îi acorde timp copilului pentru acest tip fundamental de joc. despre efectele ac iunii sale asupra obiectelor üi. de tipul „ De-a. în care apar personaje. Jocurile libere sunt jocurile alese. Jocul didactic este ini iat numai de c tre adult. despre el. fie ca personaj principal. frustr ri. ac iuni aüa cum le-a perceput el. putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileüte între personaje. Limbajul üi ac iunile copilului în jocul liber vorbesc despre modul în care el percepe lumea din jurul lui.. precum üi limbajul utilizat. toate acestea copilul le realizeaz jucându-se. specific înv rii în copil ria timpurie. leag obiecte între ele pentru a ob ine un üir pe care apoi îl deplaseaz tr gându-l dup el etc.

Rela ia 32 . Dimensiunea cognitiv . „ûtafeta uriaüilor” etc. Copilul trebuie încurajat s g seasc solu ii noi pentru personajele sale. mozaic. de ghicire. “G seüte locul potrivit!” „ Jocuri gramaticale: “Eu spun una. Un aspect semnificativ al cunoaüterii la vârstele timpurii este dezvoltarea jocului simbolic în timp ce îüi construiesc reprezent ri sofisticate asupra lumii. p s ri. de a schimba üi st pâni realitatea. imaginativ . de reconstituire de imagini din buc ele: “Loto flori. interpreteaz roluri. „ Jocuri de miücare: „Cuibul rândunicilor”. “Spune cum este?”. num rare. cât üi pentru dezvoltarea ulterioar . controlul lor. în func ie de deprinderile. aüezare în ordine. tu spui multe” (singular-plural). “Cui trimit scrisoare?” (folosirea corect a dativului). “Din jum tate – întreg”. jetoane) copiii îüi dezvolt : coordonarea ochi – mân . percep iile de culoare. personaje reale sau imaginare. sociabilitatea. “Spune al cui este?” (folosirea corect a genitivului). form . Lego. s gândeasc asupra unor conexiuni între evenimente s motiveze cu argumente proprii ac iunile sale. de recunoaütere a unui obiect cu ajutorul sim urilor: “Ghici ce ai gustat!”.antreneaz musculatura fin (premis de baz în formarea deprinderilor de scris). “Ce po i spune despre?” „ Jocuri de analiz perceptiv vizual . Aici este posibil ca F t-frumos s plece cu racheta la palatul zânelor Scufi a Roüie s mearg la bunicu a împreun cu prietenii ei piticii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de jocuri didactice pot fi: „ Senzoriale senzoriale. m rime. deprinderi de îmbinare. dar pentru aceasta au nevoie de oportunit i de joc. Prin manipularea obiectelor din mediul ce îl înconjoar . sentimentul de bucurie la realizarea unor sarcini. fructe. basme în buc ele. Jocul simbolic – copilul utilizeaz mediul pentru a pune în scen realitatea aüa cum o percepe el. Atât jocurile libere. „Ursul doarme”. de gândire a jocului este doar un aspect al influen ei în înv area copilului atât la vârstele timpurii. jocuri educative. Reprezent rile simbolice reprezint precursorul cititului atâta timp cât literele simbolizeaz sunetele. De exemplu. animale”. precum üi coordonarea oculo-motorie. capacitatea de a rezolva probleme. „ Jocuri logice de comparare a obiectelor dup criterii date üi de analiz . capacitatea de discriminare vizual . musculatura fin . copilul începe s controleze posibilit ile de cunoaütere. capacit activitate de baz a jocului) pot fi: ile pe care le dezvolt prin forma instrinsec a jocului (tipul de Jocuri de manipulare . clasificare. manipulând piesele jocurilor existente în centrele Joc de mas sau ûtiin e (puzzle. triere. punere în coresponden . clasificare: “Mare. descriere. Un aspect foarte important este câütigarea independen ei de ac iune üi autocontrol. mic”. “Unde a zburat rândunica? (pozi ii spa iale). cât üi cele didactice. capacit ile de coordonare a miüc rilor. “Jocul umbrelor”.

) Joc simbolic folosit drept cadru introductiv în desf üurarea unor activit i. prin intuirea lor prin to i analizatorii. este îngrijit. pr jituri citind re etele culinare. de fapt. exersate în cadrul unui proiect. Desf üurarea jocului ofer posibilitatea copiilor de a observa însuüirile caracteristice ale unor fructe (form . de albinu e. Jocul simbolic poate fi ini iat de copil. din cadrul temei „Din lumea celor care nu cuvânt ”. p r ile componente de a respecta unele reguli de igien . B ul care serveüte drept cal este mângâiat. ap . culoare). sau poate fi propus de adult üi atunci devine o activitate care vizeaz utilizarea jocului simbolic pentru atingerea anumitor obiective. se urc pe munte – pe pat. “poütaüul” citeüte adresele de pe scrisori…) Prin jocul simbolic (deseori imitativ) e pus în miücare fantezia copilului care d lucrurilor üi fiin elor însuüiri pe care nu le au în realitate. „De-a strada”. Copiii îüi dezvolt un limbaj specific prin asumarea de roluri diferite (cofetar. Aceste jocuri au subiecte alese din via a cotidian . În desf üurarea acestor jocuri sunt avute în vedere urm toarele aspecte: . de vânz tor de flori. îi d s m nânce. în jocul s u. a unei activit i tematice). de exemplu. îüi dezvolt instinctul de auto-ap rare üi instinctul de conservare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani dintre joc üi înv area literelor poate fi ini iat de copii în jocurile spontane. Exemple de utilizare a jocului simbolic: Joc simbolic cu caracter anticipativ: jocul „De-a cofetarii” (pentru preg tirea unei salate de fructe) se organizeaz înaintea desf üur rii observa iei „Fructe de toamn ” în Centrul de ûtiin e. o îmbrac . “Doctorul” scrie re ete pentru pacien ii s i în jocul “De-a doctorii”. alegerea juc riilor üi preg tirea copiilor. imit grija mamei pentru copii. ori de adult. se joac pe plaj . 33 . .crearea unor leg turi între con inutul jocurilor simbolice üi con inutul activit ilor care se desf üoar (poate fi un joc care valorific unele con inuturi. produc tor de alimente etc. deprinderi care au fost achizi ionate. dar fa de acesta el ia atitudine real fa de fiecare. Preg tirea lor vizeaz : alegerea üi amenajarea locului de joc. dar o üi ceart dac nu vorbeüte frumos. în care copiii pot s interpreteze diferite roluri: de flori. dar poate fi üi b tut dup împrejur ri. Feti a. “buc tarul” face mâncare. se poate începe cu un joc simbolic intitulat „De-a gr dinarul”. de a lucra prin cooperare cu al ii. i se d mâncare. înainte de a desf üura activitatea de observare în centrul de ûtiin e „ Flori de prim var ”. În cadrul acestui tip de joc copiii imit mersul animalelor. de fluturi. Prin asumarea unor roluri copiii pot desf üura jocuri care sunt încadrate în jocul cu subiect din via a cotidian . în cadrul activit ilor alese üi atunci este un joc liber. de gr dinar. o culc .încurajarea copiilor pentru asumarea unor roluri cât mai diverse. Astfel de jocuri sunt: „ Dea familia”. cu care se juca drept cal?! Covorul din camer drept plaj sau pajiüte?! Fiecare obiect în jocul copilului cap t o importan . . C rui b iat nu i-a servit un b . o îngrijeüte când este bolnav . consumator. dac se comport frumos o mângâie. Jocul imitativ îl ajut pe copil în înv area de a accepta üi de a tr i dup anumite reguli üi norme. m rime. pentru schimbarea acestor reguli pentru binele grupului. glasul acestora. „ De-a gr dini a”. atunci când ajut copiii s scrie poveütile create în cadrul jocului. etc.asigurarea unui climat favorabil consolid rii/extinderii prin jocul simbolic a con inutului activit ii tematice sau a proiectului. Feti a se joac cu p puüa.

• încadrarea educatoarei în joc (prin asumarea unui rol). În ceea ce priveüte interpretarea rolurilor asumate üi modalit ile de înscenare a con inutului din lipsa posibilit ii de discern mânt üi de asimilare diferen iat . fie colectiv (transpunând scene din poveüti). Important este p strarea pl cerii jocului!!! Atât jocul simbolic cu subiecte din via a cotidian cât üi cu subiecte din basme üi poveüti se desf üoar fie individual (interpretând rolul unui personaj) . • îmbog irea unui joc. stimularea lui prin intermediul unor materiale noi. La baza îndrum rii acestor jocuri stau: • observarea copiilor în timpul jocului. „De-a strada” în centrul de Construc ii ü. Ei vor respecta locul pe unde se circul . „prin ul” vine c lare pe cal (pe un b ) üi are la brâu „sabie” (o bucat de scândur . întreb ri. analiza jocului. • posibilit ile psihofizice ale copiilor. prin demonstrarea unei noi ac iuni (…vine în vizit aducând flori üi ciocolat . în cele ini iate de copiii de 6/7 ani. În felul acesta copiii pun în practic cunoütin ele însuüite anterior. În cadrul acestor jocuri. dezaprob ri. transpunerea subiectului. Jocul dramatizare are ca surs tematic lumea mijlocit a poveütii. inclusiv dialogul) . dar üi realitatea cotidian . aprecieri. reguli de circula ie. filmului. teatrului. semnalele luminoase. 34 . • stimularea jocului din exterior. Educatoarea poate interveni în organizarea üi desf üurarea acestor jocuri prin: • interpretarea unui rol mai complex (în interpretarea acestui rol. ac iunile educatoarei reprezint un model pe care copiii îl preiau cu toate aspectele lui. basmului. în eles üi redat cu fidelitate. legat cu o sforicic ). De pild . În jocurile colective cu subiecte din basme üi poveüti. explica ii. Pe ultimul plan st grija pentru „decor” (cadrul în care s se desf üoare jocul). se stabilesc rela ii complexe üi are loc un schimb viu üi continuu de p reri. se pot desf üura jocurile: „ De-a circula ia”. semnele de circula ie etc. care trebuie bine cunoscut de c tre to i partenerii. propunerea de situa ii problematice c rora copilul în timpul jocului trebuie s le g seasc solu ii (. În cadrul acestor jocuri copiii au interven ie personal . • impulsionarea üi dezvoltarea jocurilor prin: repovestiri. copilul mic îmbin elementele fantastice cu cele luate din via a cotidian .…respect reguli civilizate de comportare) sau extinderea con inutului jocului. • corectarea lui prin sugestii verbale. ca pieton.a.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În urma desf üur rii lecturii dup imagini: „ Strada” la centrul Bibliotec . preocup rile copiilor se îndreapt spre inuta vestimentar c reia simt nevoia s -i adauge detalii de natur s le sublinieze identitatea împrumutat üi c tre procurarea unor obiecte care le permit s ac ioneze conform rolului asumat. Jocul de rol/dramatizarea presupune o preg tire prealabil üi anume. conversa ia cu caracter preg titor. fiecare fiind în acelaüi timp üi interpret üi regizor. indica ii. • îndrumarea jocului din exterior (dep üind trecerea de la jocul individual la înscen ri scurte inspirate din poveütile cunoscute în gr dini ).

Amenajarea cadrului. cuprinderea unui num r mare de personaje) .” . n-ai v zut/ Vecinica rândunica/ Pe aici a trecut? ” . N-ai v zut pe rândunic ?. cu un con inut mai complex.. Alegerea selectiv a textului care urmeaz s fie dramatizat (acesta trebuie s cuprind ac iuni accesibile üi dinamice. Aceste texte se aleg în mod progresiv. sor furnic /. „Pungu a cu doi bani”. prin asumarea unui rol definit. 35 . discret.Convorbirea dintre vr biu üi rândunic . 2. 3 amenajarea cadrului. Textul trebuie redus ca întindere (pentru copiii de 3-4 ani). în vederea transpunerii lui in joc. încadrarea în jocul copiilor prin asumarea unui rol definit. /Ieüi afar / Surioar / Nu-i nici cald/ ûi nu-i nici soare. pentru efectul surpriz . dialog bogat. /Dar e bine de plimbare”. o farfurie de lut üi 3 sc unele în jur. „Fata babei üi fata moüneagului” etc. vizionarea diafilmului. Exemplul decorului pentru dramatizarea poveütii „ Capra cu trei iezi” : • o m su cu un vas românesc. . Cerin ele materiale ale dramatiz rii (asigurarea tuturor condi iilor materiale menite s -i sprijine reuüita) . se poate face fie în absen a copiilor. 2. prin încadrarea educatoarei în dramatizare. În cadrul dramatiz rii: „ Unde a zburat rândunica” de T. „M nuüa”. încât s evoce atmosfera cerut de basmul. evocator (decorarea excesiv devine sup r toare – ob inându-se efecte violente care copleüesc üi perturb copiii) .Vizita f cut de vr biu rândunicii (desprins din versurile autorului: „ Vecinic / Rândunic . De asemenea trebuie s se in seama de posibilit ile de memorare ale copiilor üi capacitatea redus de concentrare. „Turti a” ü. Ca modalit i de conducere a dramatiz rii amintim: 1. La aceste dramatiz ri farmecul rezid în reluarea repetat a unor ac iuni üi dialoguri simple. de c tre educatoare. aceasta are prilejul s conduc prin însuüi rolul ales înscenarea prin urm toarele momente: . 3. • un scaun de dimensiuni obiünuite. copiii angajându-se de la sine în joc.Convorbirea dintre vr biu üi broasc : „ Hai broscu Oac – oac –oac/ Ieüi acum pu in din lac! / Cip – cirip / Cip – cirip”… . Însuüirea temeinic a textului poveütii (basmului). 3.. Exemple de poveüti agreate la grupa mic : „ Ridichea uriaü ”. fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare. De pild . îndrumarea exterioar . 3 alegerea celor mai potrivite costume üi alte accesorii.Convorbirea dintre vr biu üi furnic : „ Cip – cirip. Acesta trebuie s fie simplu. 3 cadru suficient de larg care s permit miücarea liber a copilului. viu care mobilizeaz copiii üi faciliteaz înscenarea conflictului. C ile cele mai folosite în acest sens sunt: repovestirea.Convorbirea dintre vr biu üi bursuc: „ Moü bursuc. experien a câütigat în jocul – dramatizare. povestea aleas pentru înscenare. Constantinescu. încadrarea educatoarei în jocul copiilor üi sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate în înscenare. povestirea dup un üir de tablouri. • pe perete un ütergar întins. „Coliba iepuraüului”. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dramatizarea presupune: 1.Convorbirea dintre vr biu üi üopârl .a.

copiii lucrând: stabilesc rela ii cauzale între obiecte (care sunt mai mari üi mai grele cad mai uüor dac nu au stabilitate etc.”) În jocurile “ûoarecele üi pisica”. de volum. 36 . ap rînd üi jocurile cu reguli impuse. În jocurile lor simbolice. De aceea trebuie s beneficieze de materiale corespunz toare pentru a-üi exersa opera iile cognitive implicate în jocurile de construc ie. apreciaz cantitativ materialele utilizate (mai mari. cuburi de lemn. La vârsta preücolar jocurile cu reguli inventate de copii sunt cel mai des întâlnite. „Gr dini a mea”. adic munca lui cu materiale de construc ie. Exemple de jocuri de construc ie: „Blocul în care locuiesc”. organizeaz sau pune în valoare spa iul (prin intermediul diferitelor materiale üi forme). buc i de c r mid . treptat. jocurile sportive. . üi s fi v zut la jocul. îngr direa spa iului. . „Strada”. lemn (deüeuri). Copilul construieüte cu cele mai diferite materiale din natur : piatr . abilit i. de context. Jocul de construc ii reprezint activitatea prin care copilul exerseaz multe deprinderi üi capacit i care contribuie îndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv üi a musculaturii fine. “Batistu a”. . “De-a v-a i ascunselea”. de a alege un partener. îi d m numele).. Copiii îns pot simplifica sau complica aceste reguli. separarea.construc ia conütient a formei. pe m sura în care copilul demonstreaz o mai mare performan în aplicarea unor cunoütine. jocuri inventate de copii. care devin foarte populare în ücolaritatea mic . jocurile didactice. Copiii sunt puüi în situa ia de a respecta regula. asociaz . dorin a de a câütiga. lut. copiii inventeaz propriile lor reguli ( de ex. se joac cu alternan e de forme. mai grele). de a se întrece cu el de a se bucura de reuüita sau de a accepta eüecul (s fi prins de pisic . dau frâu imagina iei. realizeaz coresponden e. de experien a de via .: „Eu sunt postasul. z pad . în func ie de interesul manifestat. Jocurile de construc ii sunt foarte importante pentru dezvoltarea cognitiv a copilului în perioada copil riei timpurii. Numim joc de construc ie. „Gara” etc. Prin construc ie copilul sorteaz . grupeaz . rela ii spa iale.. În general sunt jocuri care arat prin ce modalit i po i s câütigi (au la baz întrecerea precum üi jocurile de echip ).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocul cu reguli – sunt jocurile cu reguli formulate fie de c tre copii sau de c tre adul i. stabileüte raporturi între obiecte (de m rime. de lungime. acoperirea lui. fiind jocuri de grup. are loc socializarea.construc iile întâi sunt pe vertical .). de a ac iona doar atunci când sunt nominaliza i. În cadrul jocurilor de construc ie. pe lâng bucuria particip rii. În dezvoltarea unei construc ii de c tre copii deosebim urm toarele stadii: . respect reguli.procesul de examinare üi combinare a formelor. la 7 ani. s nu observi batistu a üi s fi pedepsit cu statul într-un picior. mai lungi. spre finalul preücolarit ii. incluziunea. de culoare. “De-a v-a i ascunselea”).). de greutate. apoi de extind pe orizontal . capacit i. dar tu nu ai voie sa deschizi uüa pân nu sun eu la uü . „Or üelul copiilor”. implicarea afectiv . raporturi cauzale etc. arhitectura creat de copil.crea ia tematic (la început de ordin pur asociativ. ele bazându-se pe competi ie. nuiele.

sentimentul de apartenen la grup . • rezolv probleme de via din mediul lor fizic üi social. îüi dezvolt astfel gândirea abstract . În selectarea üi practicarea jocurilor dinamice se au în vedere particularit ile de vârst : tipul exerci iilor incluse în jocuri. urmeaz cerin ele üi determin rile de baz ale copilului. aparate. • comunic . • experimenteaz posibilit i de adaptare. educ atitudini. 37 . extenuarea fizic . respectându-le ritmul propriu üi particularit ile individuale. cu sau f r obiecte. for a. üi în sal . sentimentul de altruism. Ele mobilizeaz întreaga grup de copii. Jocurile dinamice se pot organiza üi în aer liber. Atractivitatea üi eficien a jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a îmbina sarcina educativ atr g toare. creeaz solu ii. pe lâng o bun dozare a timpului de joc dinamic. apatici sau instabili. rezolv probleme. dezvolt st ri emo ionale. comportamente. spirit de cooperare. O aten ie deosebit s acord m copiilor timizi. alergarea. se dezvolt calit ile motrice (viteza. este necesar üi alternarea acestuia cu jocuri liniütitoare. îüi dezvolt limbajul. fricoüi. suprasolicitarea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Jocurile dinamice/de miücare au la baz ac iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli. num rul regulilor va fi în dependen direct cu vârsta copiilor. rezisten a) üi st ri emo ionale pozitive. durata lor. c rarea. prietenie. • realizeaz miüc ri de motricitate grosier üi fin . aruncarea. îüi îmbog esc üi exerseaz vocabularul. • exprim sentimentele lor în simboluri. prinderea. prin care se consolideaz deprinderile motrice de baz (mers. s ritura. cu dorin ele copiilor. în func ie de anotimp. de coordonare oculo-motorie. jocul este cea mai eficient integrat datorit naturale ei cu care copilul înva ! Prin joc copilul: • desf üoar o activitate specific în sensul identit ii personale. oboseala. echilibrul). Pentru a evita excesul. cu simboluri üi reguli z Jocul ca tip de activitate de înv are integrat form de înv are Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvolt rii sale! De aceea. exigen a fa de executare.

firesc. • materialele puse la dispozi ia lor s solicite copilul üi s -l antreneze în noi experien e. s se stimuleze dezvoltarea socio-emo ional . utilizeaz corect formulele de adresare. interesul. a st pânirii de sine. ütie unde se afl o juc rie üi merge direct la ea când e cerut de un cump r tor). • înva s -üi st pâneasc emo iile. reac ioneaz adecvat. îüi dezvolt aten ia. experimente sub supravegherea adultului. declanüeaz capacit ile mentale (cunoaüte üi denumeüte juc riile pe care le aüeaz în rafturi. s -i extind cunoaüterea. Nu-i uüor s . el este cu adev rat vânz torul pe care l-a cunoscut üi care l-a impresionat. curaj. reac ioneaz afectiv. s aütepte frumos clien ii. se modeleaz procesele afectiv-emo ionale (copilul este total convins c trebuie s joace cât mai fidel rolul pe care îl modeleaz cu maxim convingere. dar rolul cere acest lucru üi astfel î i educi voin a • îüi dezvolt acuitatea vizual . aruncare. dar üi în alte scopuri (îüi dezvolt creativitatea). • se dezvolt sub aspect fizic (face miüc ri de aplecare. recep ioneaz üi înva s recunoasc sentimentele celorlal i. exerseaz üi îmbog eüte vocabularul (utilizeaz cuvinte. • îüi precizeaz . prin joc se declanüeaz mecanismul propice cultiv rii unor calit i morale: perseveren . preocup rile lui imediate s fie satisf cute prin situa iile de joc create. Jocul influen eaz pozitiv dezvoltarea ulterioar a copilului. s stabileasc pre urile. cu ceilal i. face aprecieri la adresa acestora. folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create.i înfrângi dorin ele imediate. ini iativ . întoarcere. sim ul ordinii (copilul aüeaz juc riile într-o ordine stabilit dup criterii proprii. admir . • s se încurajeze interac iunea. formule lingvistice în context. ridic ri üi coborâri ale bra elor. • s se creeze un spa iu adecvat abord rii jocului ca activitate complex üi complet . 38 . • se dezvolt sub aspect cognitiv. ad ugând la aceasta cum üi l-ar dori). apreciaz . motiva ia. cu pl cere în joc. autocontrolul. descrie. întreab ). • jocul copilului reprezint feed-back-ul influen ei educative a adultului asupra sa. precum üi educarea voin ei.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • comunic cu sine. s -i faciliteze formarea deprinderilor. comunic uüor. num r „banii”). jocul îmbog eüte cunoütin ele. ghemuire). prindere. în jocul ”De-a magazinul de juc rii” copilul care interpreteaz rolul de vânz tor • trebuie s aranjeze marfa în rafturi. Pentru ca jocul s contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului sunt necesare câteva condi ii: • jocul s permit copiilor ocazia unor descoperiri. r suciri. le compar sub aspect cantitativ. stabileüte pre ul. Astfel. îüi exprim sentimente. expresii. • interesul copilului. calitativ.

4 4 39 . Juca i-v efectiv cu copilul. anivers ri. s corespund preocup rilor de vârst üi scopului urm rit. obiceiuri. Care pies urmeaz ?”) Folosi i materiale potrivite pentru nivelul de dezvoltare a copilului üi stimularea sa (la 3-4 ani oferim copiilor cuburi mai mari. Pretutindeni în lume copiii se joac individual sau în grupuri mici. Planifica i activit ile în aüa fel încât copilul s -üi antreneze cât mai multe abilit i (În momentul în care copilul a c p tat o deprindere e necesar s complic m jocul. s nu prezinte pericol de accidente. hai s le aüez m în ordine. tradi ii. cunoscându-üi tovar üii. Nu vom folosi obiecte din sticl . înv ând. culoare. Jocul serveüte pentru sus inerea culturii autentice. sigure üi durabile (jocurile üi juc riile s fie din materiale rezistente. estetice. Sugestii pentru cadrele didactice… üi p rin i privind jocul copilului: 4 4 4 Participa i la jocul copilului dac v accept („Ce zici dac eu aü dori s cump r de la magazinul t u. realitatea nu este reprodus identic. universal ce face parte din via a de zi cu zi. stimula i-l s manipuleze obiecte üi situa ii. dezvoltându-se. uüor de mânuit. piese mai mici care necesit precizie în miücare. dou pâini üi un pachet de biscui i?”. nasturi. „Dac ai adus toate p puüile pe canapea. sârm . diversificându-i modurile üi modalit ile de joc(„Acum e rândul meu s aüez cubul roüu. de la cea mai mic la cea mai mare”. fiind o experien de înv are cu multiple valen e. viu colorate.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • în plan social copilul înva prin joc s tr iasc üi s ac ioneze împreun cu ceilal i (rolul interpretat are coresponden social . la 5-6 ani se pot juca cu lego. ci transfigurat respectându-se îns rela iile interumane: vânz torul are acest statut atâta vreme cât exist si un cump r tor cu care rela ioneaz ). m rime. r bdare.). solicitând copilul s rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate. mult aten ie. puzzle-uri mari. teme universale. încorporeaz poveüti populare. perseveren üi experien ). descoperindu-se pe sine. pioneze la 3-4 ani üi nici cuburi grele sau alte juc rii care presupun efort fizic ce dep üeüte posibilit ile acestora). explorând mediul înconjur tor. Materialele alese s fie colorate. Jocul este o experien natural . uüoare. s atrag prin form .

Îmbog i i cunoütin ele copiilor cu teme variate despre evenimentele. Pune i la dispozi ia lor semin e de mac sau susan üi sugera i-le s modeleze ”specialit i” folosind aceste ingrediente). s persevereze).üi vom vedea dac e bine. satisface i-i orice curiozitate cu explica ii adecvate nivelului s u de în elegere). lucrurile. „Bravo. sare üi ap üi ajuta i-i s fr mânte aluatul din care ei vor modela cele mai minunate produse. pastra i ambalaje. solu ii. Aprecia i mereu pozitiv eforturile copilului în joc („Ce frumos ai construit. creüterea plantelor). aparate – toate sunt o surs inepuizabil pentru subiecte noi de joc.). despre botez. pietricele. frunze. întreab -l cum se numeüte üi roag -l s se joace cu tine!”. pentru a extinde cunoütin ele üi experien ele copilului (în jocul ”De-a brutarii” da i copiilor f in . dezvolt imagina ia. zborul fluturaüului. ”Ia üi feti a cu tine ca s plimba i împreun p puüa cu c ruciorul. s -üi dezvolte jocul üi s g seasc solu ii la problemele ivite. Folosi i-v întreaga dumneavoastr creativitate üi experien pentru a descoperi împreun cu copilul noi obiecte üi materiale ce îi pot stimula üi l rgi experien a prin joc (În timpul plimb rilor aduna i materiale din natur : crengu e. vase. îmbog esc experien a de via a copiilor”). satisfac curiozitatea. haine vechi. via a gâzelor. s experimenteze.. despre tot ce se întâmpl üi el este p rtaü. venirea üi plecarea p s relelor. vrei s -mi faci tu un ceai?” sau „Eu sunt copilul. creativitatea. Îmbog i i cunoütin ele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se. ”Ce mult îmi place cum ai aranjat maüinu ele!”). l rgi i tematica üi arealul de subiecte (Vorbi i copilului despre naüterea lui. spune i-le ”Oare cum ar fi mai bine? Tu la ce te gândeüti? Încearc . r spunde i la întreb rile copiilor. Extinde i ac iunile copiilor üi propune i üi altele („Acum c a i terminat de g tit. stimula i copilul s stabileasc rela ii de joc cu al i copii. De câte farfurii avem nevoie?” Etc. gândirea. Unii dintre noi aranjeaz masa üi al ii vom scrie invita iile. s fi i dou m mici!”). eüti grozav!”. introduce i idei noi. ghinde. despre evenimentele religioase pe care le s rb tori i. drojdie. nu le r spunde i dumneavoastr (Când vin cu solicitarea: „Nu ütiu cum s fac aici. 4 4 40 .. sa înve e din greüeli. Folosi i toate ocaziile pentru a dirija aten ia copilului spre obiectele üi evenimentele naturale/reale care pot stimula üi satisface curiozitatea sa (Urm ri i transform rile din natur .. am r cit. ajut -m !” nu v gr bi i s oferi i solu ia. L sa i copiilor destul timp s se gândeasc ..Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 4 4 4 4 Atrage i copiii s se joace dac este nevoie („ûtii c nu m simt prea bine. haide i s aüez m masa pentru toate p puüile üi s facem niüte invita ii s participe üi al i invita i. vrei s fii tu mama üi s ne juc m de-a familia?”). Crea i copilului posibilit i multiple de a se juca cu al ii. fenomenele din lumea înconjur toare.. i-a reuüit pr jitura pentru p puü !”.” üi l sa i-le un timp s g seasc variante. dezvolta i jocul în comun al copiilor (Când ieüi i în parc încuraja i copilul s rela ioneze cu al i copii: ”Uite ce minge frumoas are b ie elul acela.

4 41 . Cred c v poate ajuta el la prepararea mânc rii pentru Pongo”. („Eu am aflat c üi Daniel are acas un c eluü üi chiar el are grij de el. bine aerisit. Prin joc acest lucru este cel mai lesne de realizat. urm ri i cu aten ie cum se joac . Fi i în permanent c utare de noi modalit i prin care s facem jocul copiilor pe m sura posibilit ilor acestora (Porni i cu jocuri simple. jocuri üi juc rii ce nu-i pun în pericol via a sau s n tatea. cât timp mediul îl stimuleaz iar adultul îi ofer suport. luminos unde exist mobilier adecvat. care trezesc interes. accesibile. îndeosebi a celor care sunt timizi sau nu au încredere c pot s contribuie üi ei la derularea jocului prin asumarea unui rol sau nu sunt solicita i de al i copii. introduce i personaje.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4 4 4 Valorifica i experien a personal a copilului üi integra i-o cu noile cunoütin e üi deprinderi prin situa iile de înv are pe care le crea i. Copilul se joac atâta timp cât îüi satisface nevoia de cunoaütere. de miücare. îmbog i i-l prin noi materiale üi reguli. cât se joac üi cu cine se joac ): Acorda i timp suficient üi spa iu ambiental într-un mediu curat üi securizant unde jocul s fie o experien benefic üi sigur (Copilul trebuie s se joace într-un spa iu curat. sub directa supraveghere a adultului.).) Asigura i participarea tuturor copiilor în joc. situa ii noi de înv are üi experimentare. satisfac nevoia de cunoaütere üi ac iune.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 4. Mediul de înv are z Centrul de activitate Art z Centrul de activitate Bibliotec z Centrul de activitate ûtiin e z Centrul de activitate Construc ii z Centrul de activitate C su a P puüii z 42 Centrul de activitate Jocuri de mas .

• dezvoltarea socio-emo ional . deoarece nevoile copilului. Noi. • dezvoltarea capacit ilor üi atitudinilor în înv are. este bine s inem seama de urm toarele aspecte : 3 Gr dini a este spa iul în care realiz m educa ia timpurie. 3 Prin organizarea spa iului grupei pe centre de activitate procesul de înv are este unul activ. Chiar dac el nu este men ionat üi descris precum celelalte centre. în general. p rin i). unde ei s se simt st pâni üi în siguran . 3 Acest tip de organizare permite dezvoltarea liber a copilului pe domeniile de dezvoltare: • dezvoltare fizic . pl cut . educatoare. a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. Putem concluziona c va trebui s cre m o sal de clas atractiv . func ional . suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de înv are. 3 Mediul fizic trebuie gândit aüa încât s putem sesiza dinamica proprie a fiec rui copil üi s oferim posibilitatea dezvolt rii lui armonioase. interesele üi dezvoltarea lui global se refer la crearea unui mediu educa ional adecvat. To i copiii înva cel mai bine prin contactul activ cu mediul üi cu cei din jur (colegi. 3 Mediul social este la fel de important ca üi mediul fizic creat. în scopul oferirii unor experien e de înv are cât mai diverse üi a unor con inuturi circumscrise de cele 5 domenii experien iale. Pentru a r spunde cerin elor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile men ionate mai sus. fiind noi înüine parte integrant a acestuia (Viorica Preda. Fiecare 43 . 3 Simpla prezen a unor factori de mediu nu este suficient ca ea s determine transformarea universului psihic al copilului. dac nu apare interac iunea dintre aceüti factori üi copil/copii. 2000). care s invite copiii la joc üi activitate. cu adul ii. fiind un centru de activitate foarte important pentru dezvoltarea copilului. educa ia adresânduse fiec rui copil în parte üi nu copiilor. De aceea. cu al i copii. securizant . individual.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Una dintre condi iile esen iale ale aplic rii unui curriculum centrat pe nevoile. spa iul s lii de grup va fi organizat pe centre de activitate. care integreaz diferite domenii de cunoaütere üi experien e de înv are1: 1 Un alt centru de activitate care este recomandat a fi amenajat în sala de grup este cel de Nisip üi ap . nu înseamn c nu pate fi amenajat. educatoarele. în care copiii interac ioneaz direct cu materialele. 3 Este bine s oferim situa ii variate de joc üi activitate. în perechi sau în grupuri mici. copil/adul i. dup ce copilul a parcurs deja câteva etape de formare (de la naütere la 3 ani). cerin ele lui pentru educa ie sunt diferite. de socializare. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. care s permit dezvoltarea liber a copilului si s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. s n tate si igiena personal . • dezvoltarea limbajului. stimulându-i dezvoltarea sub toate aspectele.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ~ Bibliotec ~ ûtiin ~ Art ~ Joc de rol ~ Jocuri de mas ~ Construc ii În aceste zone vom organiza jocuri si activit i liber alese. Vom desf üura activit i pl cute üi interesante üi vom observa manifestarea unei atitudini relaxante üi în interac iunile copii-copii. cât üi de p rin i. putem g si multe idei pentru ca materialele amplasate în zonele amenajate s stimuleze üi s amplifice procesul de înv are. o etajer . Când gândim amenajarea spa iului educa ional. trebuie s rezerv m un loc pentru centrul tematic (reprezentat imagistic sau chiar cu mesaje scrise). Acesta poate fi plasat la intrarea în clas . astfel încât aceütia s poat ini ia propriile lor activit i de înv are. 44 . Prin distribuirea materialelor pe centre de activitate. dar putem ini ia üi desf üura üi activit i tematice care s contribuie la atingerea obiectivelor cadru üi a celor de referin . bunici ) . educator. copii-educatoare sau al i actori implica i în educa ie (profesori pentru activit ile op ionale. asigurând posibilit i de op iune pentru copii. p rin i pe tot parcursul abord rii acesteia . prin joc. p rin ii. fra ii mai mari. o m su üi vom expune elemente ce sugereaz tema de studiu üi care urmeaz a fi completate de c tre copii. altele putînd fi deschise doar pentru anumite activit i. unele centre putând avea caracter permanent. Gândind creator. educatoarea. pentru parcursul zilei / s pt mânii. Tot aici putem aüeza “Cutiu a cu întreb ri” pe care copiii le pun în leg tura cu tema propus üi la care urmeaz a g si r spunsuri împreun cu colegii. pentru a putea fi v zut atât de copii. putem crea o atmosfer de înv are spontan . Putem amenaja un panou. amenajeaz spa iul grupei în func ie de condi iile fizice de care dispune. p rin i.

be e de chibrituri. coli colorate de diferite forme üi dimensiuni. forme de diferite modele. frunze pentru amprentare. argil . pl ci faian . Il vom stabili într-un loc luminos al clasei. vase pentru ap . forme üi dimensiuni. s nu fie periculoase ( foarfece cu vârf ascu it ). modelaj. buc i de sticl ülefuite. 45 . resturi din material de piele. dopuri. buc i de pânz . aracet. carton de diferite culori. lipici. halate. ziare. pânz . pictur : creioane colorate. scobitori. hârtie de impachetat. carioca. es turi r rite. pensule. reproduceri. fire din lân . pictur . lut moale. materiale din natur .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Art În acest centru de activitate vom desf üura activit i de desen. palete. sârm . reviste. acuarele. Materiale sugerate: ¨ Desen . activit i practice . ütampile. üi albume de art . ¨ Activit i practice: coli glacee. pentru a nu-üi p ta h inu ele üi totodata se creeaz o atmosfer de “atelier”. eboüoare. blan . dar si de expunerea lucr rilor realizate . be iüoare. üerve ele. Materialele de lucru trebuie s fie suficiente. de bun calitate. foarfece. coli desen. üabloane. acuarelele üi pasta de modelat s nu fie toxice . cu posibilit i de depozitare a materialelor necesare. periu e pentru stropit. be iüoare. aracet. coc ). ceracolor. sec iuni dintr-un trunchi de copac. aüezate la îndemâna copiilor. diplome ob inute de preücolari la diferite concursuri. ¨ Modelaj : pasta de modelat ( plastilin . palete. cutii de chibrituri. Putem afiüa planüe model.Este bine s existe sor ule e. suporturi pentru desen –pictur . planüete. creioane negre.

apoi pot decupa formele pictate . apoi picteaz toat suprafa a .)? Spa iul de expunere a lucr rilor trebuie s fie într-un loc vizibil üi nu foarte aglomerat. pot decupa forme pe care le aüeaz pe suport. 46 . dar nu impunem modele. Pentru aceasta.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În acest centru copiii pot combina tehnici specifice artei plastice cu cele ale activit ii practice. Un aspect de mare importan este formarea la copii a deprinderilor de a face ordine la locul unde lucreaz . formele ob inute. pot picta. având grij ca fiecare copil s fie apreciat. ütiut fiind faptul c prin expunerea lucr rilor sus inem procesul de crea ie üi r spl tim efortul copiilor.Ce ai desenat aici?” sau . deoarece copilul poate fi dezam git. procesul de crea ie. palmelor. comunicarea prin intermediul culorilor üi al simbolurilor grafice üi au un efect puternic asupra încheg rii comunit ii de înv are. le suger m teme. liniile trasate. dar pot fi üi produsele unor grupuri de copii. contureaz formele cu cear . Educatoarea poate influen a procesul de crea ie al copiilor prin aten ia acordat üi prin comentarii despre culorile folosite.. iar când ridic formele decupate rezult o lucrare deosebit . caz în care se eviden iaz colaborarea. ghindelor elemente din plastilin . instrumentele de lucru întrebuin ate. stropesc suportul cu ajutorul unei periu e imbibat în tempera. pot picta modelajele ob inute din coc . etc. Ii îndrum m cu privire la tehnicile de lucru..Ce reprezint desenul t u?”. iar exemplul personal este foarte important. folosind afirma ii înconjur toare: • Cum ai f cut aceasta? • Ce mai po i ad uga ca s foloseüti tot spa iul colii de desen? • Ce elemente ale lucr rii i i plac cel mai mult? • Ce culori ai amestecat pentru a ob ine acest frumos portocaliu (roz etc. Este bine s evit m întreb ri de genul . o lipesc. modul în care s-a folosit spa iul suportului de lucru. trebuie s le asigur m timpul üi materialele necesare. c nu este în eles. pot ob ine siluete de animale sau orice alte forme plastice prin amprente de culoare ale frunzelor. Vom schimba lucr rile destul de des. creându-i sentimentul c ceea ce a f cut nu este destul de bun. Lucr rile pot fi individuale. ob inând diverse figurine. pot ataüa castanelor. pot rupe / decupa hârtie de ziar. Astfel. Vom pune întreb ri care subliniaz tehnici.

convorbiri. 4 Se dezvolt cursivitatea. de povestire. crearea de c rticele. jocuri de rol sau dramatiz ri. de creare de poveüti noi dup diverse imagini. de compunere de poezii sau ghicitori.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Bibliotec În acest centru copiii desf üoar activit i din sfera limbajului üi a comunic rii. Centrul de activitate bibliotec se stabileüte într-un col cât mai intim üi relaxant. Nisip üi Ap ) 47 . mai departe de centrele active (Construc ii. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme de exprimare: imagini. 4 Se cultiv interesul üi respectul fa de carte. 4 Se dezvolt imagina ia prin povestiri üi repovestiri. 4 Se îmbog esc cunoütin ele despre lume üi îüi extind vocabularul. un centru foarte important. coeren a exprim rii. capacitatea de relatare a evenimentelor. cuvinte. având în vedere urm toarele aspecte: 4 Se dezvolt în elegerea simbolurilor (imagini üi litere care reprezint cuvântul vorbit). 4 Se încurajeaz dorin a copilului de a citi (imagini). simboluri . de recitare de poezii.

¨ instrumente de scris. video. s st m lâng copii. completeaz fiüe de lectur . Tot aici vom desf üura unele jocuri-dramatiz ri. cuvinte). s le citim. încurajându-i s continue povestea. s vin cu solu ii noi. tabla magnetic .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ covor. ƒ s folosim o voce cald . ¨ imagini din poveüti. educatoarele. La grupele mari/preg titoare. ¨ raft pentru c r i . Efortul personal îi face s pre uiasc üi mai mult c r ile. scene din poveütile cunoscute pictate de copii. 48 . ecusoane reprezentând diferite personaje sau costume simple ( pelerine divers colorate). copiii pot interpreta roluri din basmele üi poveütile îndr gite. În acest centru se exerseaz îndeosebi limbajul. Dac noi. s r sfoim împreun c r i. televizor. pot scrie poezii scurte. un ritm adecvat. s gândeasc în mod critic. nu doar pasiv. computer. ƒ s -i stimul m copiii s asculte activ. ¨ cuburi cu poveüti. contactul cu mesajul scris în diversele sale forme (imagini. ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ c r i de colorat. ¨ scaunul povestitorului. dar üi deprinderi de exprimare în scris. ¨ coli. Este necesar s schimbe periodic c r ile din bibliotec . ¨ cd-uri cu muzic üi poveüti Este foarte important s sprijinim dezvoltarea copilului în acest centru având în vedere urm toarele aspecte: ƒ pozi ia confortabil a copiilor pe perni e în jurul educatoarei. pot ilustra paginile pe care le pot capsa pentru a realiza c rticele. ƒ s folosim ilustra ii pe care copiii le vor comenta. ¨ perni e. s mergem cât mai des în acest centru. imprimant . fiüe de lectur . ¨ caiete. Cu ajutorul câtorva m üti. aceasta urmând în mod firesc lecturii. de a li se cultiva sentimente de pre uire fa de carte üi de autorul acesteia. expresiv . simboluri. O cerin important este aceea de a deprinde copiii s utilizeze cu grij materialele puse la dispozi ie. repovestirilor. manifest m pl cere pentru lectur üi copiii vor dovedi interes sporit pentru bibliotec . copiii pot scrie etichete.

unde copiii experimenteaz . ierbar. semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare. înmugurite. crengu e înflorite. Trebuie s stimul m cooperarea üi înv area activ . instrumente de scris. iar prin schimbarea periodic se stârneüte interesul copiilor pentru a le explora. ¨ seturi de c r i. seriere. lantern . Capacitatea de cooperare este cunoscut din ce în ce mai mult ca o necesitate. În acest centru de activitate dezvolt m abilit i de înv are independent . Aici încuraj m dezvoltarea gândirii logice (rela iile cauzale. l di e.Acestea se expun pe rând. termometru. bancnote. metru de croitorie. înva s lucreze cu ceilal i. ¨ forme geometrice (truse logi II. peüter . mijloace de transport üi locomo ie. deoarece oamenii înva cel mai bine lucrând. ¨ colec ie de roci. monede. exploreaz üi comunic pe baza celor observate. rigle gradate. insectar. clasificare. tangram). semin e grâu. Materiale sugerate: ¨ ghivece. planüe cu imagini de la poli. cântar. spirtier . deüert. Copiii înva s aib in iativ üi sunt stimula i s fie curioüi. activit i matematice. m surare etc. orz. despre univers.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate ûtiin e Este centrul în care se desf üoar activit i din aria experien ial ûtiin e (cunoaüterea mediului. microscop. descoper . rela iile spa iale. facilitându-se rela ionarea pozitiv . magne i.). etc. ecuator. etc. pahare. Spa iul destinat acestor activit i este prev zut cu etajere pentru expunerea diverselor materiale . probleme ilustrate. set de eprubete. salin . cântar. atât pentru rezultatele bune în înv are. coli. dar üi mai târziu. 49 . ov z. acvariu. lup . educa ie ecologic ). comparare. temporale) üi a opera iilor prematematice (grupare. t vi e. Scopul acestora este dezvoltarea capacit ilor de cunoaütere üi în elegere a mediului înconjur tor üi de rezolvare a situa iilor problematice cu care se confrunt în via a de zi cu zi üi mai apoi la ücoal . Tot în acest centru vom afiüa calendarul naturii pe care îl vom completa zilnic cu ajutorul copiilor. Copiii care înva prin cooperare. ordonare. pentru a nu se produce aglomerare.

paie. copilul îüi dezvolt gândirea prin rela iile cauzale üi spa iale pe care le stabileüte între obiecte üi rezolvarea unor situa ii pe care le întâmpin în realizarea construc iei. 3 l di cu nisip üi forme (acolo unde este posibil se pot amenaja în interior. nuiele. prin folosirea în comun a cuburilor. în planul dezvolt rii fizice prin dezvoltarea musculaturii. coordonarea ochi-mân üi în domeniul limbajului prin comunicarea de idei. scoici). Trebuie s oferim spa iu suficient de plasare a construc iilor de miücare üi de depozitare a jocurilor. Este o zona preferat de b ie i. dar trebuie stimulate üi fetele s participe pentru importan a pe care o au jocurile de construc ii în dezvoltarea tuturor copiilor. etichetând unele construc ii etc. frunze presate. dar cel mai indicat este în curte 50 . . Construind. de aceea trebuie plasat lâng alte centre active. castane. numind. Materiale sugerate: 3 cuburi din lemn 3 cuburi din plastic 3 rotodiscuri 3 lego 3 betiüoare 3 cutii de chibrituri 3 materiale din natur ( ghinde. descrierea construc iilor. Se dezvolt în domeniul socio-emo ional.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Centrul de activitate Construc ii Centrul de activitate destinat construc iilor este unul dintre cele mai frecventate de copii. conuri. prin atitudinea de negociere.

etc. la nivelul privirii copiilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materialele puse în acest centru nu trebuie s fie foarte numeroase. deoarece produsele rezultate în acest sector nu pot fi p strate pentru foarte mult timp. s le aüeze unul lâng altul. delimitate prin pere i din pânz ). în func ie de spa iul clasei.). culoare. s le expunem üi s fie p strate pentru o vreme. brut rie ¨ trus coafor ¨ trus medic ¨ trus de electrician ¨ trus de mecanic 51 . oraüe. m rime. s fie fotografiate üi chiar premiate. numera ie. apelând la cunoütin e despre form . unul peste cel lalt. Jocurile desf üurate aici dezvolt în special domeniul socio-afectiv al limbajului üi al comunic rii. care s le stimuleze jocul (blocuri. ferme. educatoarele. z Centrul de activitate C su a P puüii (Joc de rol) Col ul C su ei (sau Col ul p puüii) reprezint o c su în miniatur . Materiale sugerate ¨ p puüi ¨ truse de buc t rie. Este important ca noi. cel pu in pentru început. pe care o putem amenaja în diferite forme (din lemn. dar este bine s fie coopta i üi b ie i . În cadrul jocurilor de construc ii putem solicita copiilor s foloseasc numai piese mari/roüii/de formele cerute sau s adune câte trei cuburi deodat . dar üi cel senzorial. pozi ii spa iale. sugerându-le roluri pe care le vor îndeplini când vor fi adul i . s apreciem construc iile. cl diri. imagini sugestive. Este bine s aüez m pe perete. al s n t ii üi igienei personale. aüa încât s poat fi strânse cu uüurin üi aüezate în locurile stabilite împreun . Este centrul preferat de feti e . sate.

• deprinderi de îmbinare. form . trebuie s fim prezente. astfel : • coordonarea ochi-mân . punere în coresponden . clasificare. despre familie. Acest gen de jocuri îi preg teüte s fie adul i în multiplele roluri pe care le au adul ii (gospodine. cognitiv. aüa încât s nu-i stingherim. dar s putem interveni cu sfaturi. aüezare în ordine. num rare. educatoarele. Noi. luând üi noi diferite roluri. • capacitatea de a rezolva situa ii problematice. m rime. În astfel de jocuri copiii înva despre ei. üi al limbajului üi comunic rii. • musculatura mic . salaria i).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ ¨ ¨ ¨ halate sor ule e b sm lu e bonete ¨ costume specifice unor personaje din poveüti Aici este îndeosebi spa iul jocurilor simbolice. idei. de disciplin în grup. • percep iile despre culoare. • perseveren a üi sentimentul de bucurie la finalizarea unei sarcini. de ascultarea opiniilor altora. • capacitatea de discriminare vizual . z Centrul de activitate Jocuri de mas Centrul jocurilor de mas este preferat atât de b ie i cât üi de feti e prin diversitatea materialelor folosite üi care le dezvolt în domeniul afectiv. • coperarea în realizarea unor produse colective 52 . fizic. despre societate. de colaborare. de toleran . p rin i. triere. construindu-se astfel conduite sociale de apartenen la grup.

în cutii – coüule e speciale. etichetate. trebuie s observ m copiii în timp ce se joac . puse la loc vizibil. boabe Materialele trebuie p strate în ordine. Ca üi în cazul celorlalte centre de activitate. deoarece jocurile copiilor în acest spa iu pot furniza informa ii valoroase despre aceütia üi astfel educatoarea poate interveni în ameliorarea unor probleme care apar.care se preteaz la sortare üi combinare: semin e. 53 . La sfârüitul jocului copiii iüi vor expune lucr rile sau vor depozita piesele. ûi aici se recomand imortalizarea aspectelor demne de apreciat. dup cum este cazul.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Materiale sugerate: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ jocuri lego jocuri în buc ele cu diferite grade de dificultate jocuri incastre cu diferite forme cuburi mici colorate domino / loto cu imagini c r i de joc diferite materiale adunate impreun cu copiii. sâmburi. pietre. aüa încât copiii s üi le poat alege în func ie de tema aleas sau propus .

flori. Copiii pot selecta üi ataüa imagini corespunzatoare siluetelor primate. Se pot utiliza poze cu corpul uman apar inând mai multor rase üi etnii. tocmai pentru a ar ta c sunt asem n tori deüi diferi i. Când în juru-mi se vorbeüte ! Gâtul. mic. Limb üi din i în guri – ûi mi-i sp l cu-o periu ! Dou n ri. Centrul de activitate Bibliotec Asigur m c r i ce con in înforma ii üi imagini cu corpul omenesc (exemplu: Tom üi Tina. Centrul de activitate – ûtiin În acest centru punem la dispozi ia copiilor siluete de b ie i üi feti e üi jetoane cu obiecte de îmbr c minte üi înc l minte. studia. sau îüi pot astupa urechile pentru a utiliza celelalte sim uri. Ce miresmele-mi aduc ! Urechile-mi dau de veste. 54 . privi. etc. compara. Ca s-alerg la fiecare : Când la tata. autor Elena Butunoi). Buna zice c -s iste ! Pe obraji am doi bujori Ochi senini üi rotunjori. colea-n n suc. Copiii iüi pot m sura lungimea piciorului. Putem ini ia exerci ii senzoriale. Tot aici putem cînta un cântecel despre diverse p r i ale corpului. Mai putem folosi instrumente de m surat (rigla gradat . poezia „Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an (sau la alegere): Am c püor cu p rul cre . Putem utiliza enciclopedii sau alte c r i care con in imagini ale corpului uman. punându-i în situa ia de a recunoaüte prin sim uri gustul/mirosul/forma unor alimente. Le putem lega ochii pentru a utiliza auzul. obiecte de imbr c minte üi îi punem în situa ia de a crea sau a c uta üi ei ghicitori pe tema dat . 2. dar tare – Dou mâini de lucru are ! ûi mai am dou picioare .dreapta – cum imi place ! Trupul meu – azi . realizând file pentru c rticica individual . capul mi-l întoarce – Stânga. fructe. lungimea bra elor etc. legume. mirosul sau pip itul. Arcuite am sprâncene. Ochii-mpodobi i cu gene. S-o ajut üi pe bunica ! Prezent m copiilor ghicitori despre organele de sim . Solicit m ajutorul ücolarilor pentru a scrie împreun cu copiii grupei ghicitori üi poezii. metrul de croitorie) üi lupe pentru a m sura. hran .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemplu de valorificare a mediului de înv Tema: Ce üi cum sunt vreau s fiu Subtema: B iatul üi feti a are la grupa mare 1. la m mica.

colegi de grup ). Limba üi cu cerul gurii Imi spun gustul pr jiturii.. Pot realiza colaje sau s modeleze din plastilin corpul uman. realizând astfel portret de copil (b iat/feti a) sau o c rticic cu numele „Cine sunt eu?” La sfârüitul s pt mânii îi putem sf tui s ofere aceste c rticele persoanelor dragi (p rin i. Propunem copiilor s realizeze amprenta palmei üi a piciorului. Coperta acesteia o pot realiza folosind tehnica haüur rii üi a lipirii unor elemente. bunici.portretul prietenului/prietenei mele. Centrul de activitate Art Pe panoul de afiüare a lucr rilor putem aüeza poze ale copiilor üi ale familiilor lor care s -i stimuleze pe copii pentru a realiza teme ca: . fra i.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Tot aici putem folosi o poezie. prieteni.autoportret . care prin con inut îi va ajuta s g seasc r spunsuri la întreb rile adresate prin fiüa de mai jos : Sim urile.Eu cu ochii. Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. Putem folosi tehnica amprent rii pentru a realiza imprimeuri necesare confec ion rii h inu elor pentru p puüi. de N. 55 . Nasta . Cu urechile oricând Aud fiece cuvânt. Toate aceste lucr ri le putem uni pentru a realiza o c rticic individual . dragi copii.” 3. V d p puüi üi juc rii.

Activit ile desf üurate pe centre ofer posibilit i multiple de abordare a domeniilor experien iale. 6. Educatoarele împreun cu p rin ii üi copiii pot participa la amenajarea üi dotarea centrelor. Centrul de activitate Jocuri de mas Pornind de la con inutul poeziei . stimulandu-i s ini ieze jocuri în perechi/ în grupuri mixte.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4.. Centrul de activitate Construc ii Putem pune la dispozi ia copiilor cuburi din lemn. rotodiscuri üi s le suger m teme precum: ƒ C su e pentru pitici ƒ Cartierul meu ƒ Leag nul feti ei/b ie elului ƒ P tu pentru bebeluüi Este bine s urm rim ca grupul de copii care particip s fie mixt. copiii pot înüira m rgele pentru a realiza accesorii vestimentare. s fie în rela ii de întrajutorare. Asumându-üi responsabilit i. lego. Centrul de activitate – Col ul c su ei Putem oferi copiilor posibilitatea de a folosi materiale. B ie ii pot üi ei înüira m rgele üi br ri pentru a le d rui colegelor din grup . Tot aici. copiii îüi formeaz deprinderi adecvate de interac iune social . s coopereze în realizarea construc iilor propuse sau liber alese. iar copiii le pot completa cu p r ile ce lipseau. 56 .Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an prezentat la Centrul Bibliotec putem confec iona puzzle-uri (siluete de feti e üi b ie i). rela ionarea acestora. conform temelor: ƒ De-a familia ƒ De-a croitorii/croitoresele ƒ De-a brutarii ƒ De-a coafeza/frizerul Urm rim îndeaproape comportamentul copiilor. înva s comunice eficient cu al ii üi pot g si activitatea educativ mult mai atr g toare üi mai motivant . 5. pot propune schimbarea materialelor sau teme ce pot fi abordate.

ƒ de hran bun . iar la joc. toate fiind strîns legate între ele üi influen ându-se reciproc! Un copil la un moment dat poate înregistra salturi mai mari în dezvoltare într-un anumit domeniu decât alt copil. ƒ de sprijinul nostru ca s creasc . Concluzion m c . îüi utilizeaz corect cunoütin ele. Astfel c a face compara ii între copii pentru a-i evalua nu este indicat. Dar ulterior poate avea perioade de stagnare. pentru c ele se petrec în ritmul lor propriu. ƒ au nevoie de securitate. înva iute concepte noi. dar în privin a altor domenii de dezvoltare. câteva lucruri esen iale comune tuturor copiilor: ƒ au nevoie de dragoste. În rela iile cu ceilal i copii. De exemplu: Andrei. are nevoie de sprijin pentru a progresa. pentru c toate influen eaz dezvoltarea global a copilului. Exist . autonomiei copilului Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Fiecare copil este diferit. acest lucru este ceea ce îl face s fie special. Dezvoltarea se realizeaz pe mai multe domenii: fizic. s se dezvolte s n tos üi s înve e. de cinci ani. emo ional. are un vocabular uimitor „vi ica este o vac în devenire”. Important este s nu neglij m niciun domeniu de dezvoltare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interac iunea cu copilul üi dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup z z z Recunoaüterea unicit ii copilului. cea mai mare parte a timpului o petrece aplecat peste c r ile de poveüti. Progresele copiilor trebuie privite individual. To i copiii cresc üi se dezvolt parcurgând aceleaüi etape. miüc rile îi sunt neîndemânatice. social. cu siguran . 57 . Andrei este „peste anii s i”. intelectual. de aceea aten ia va fi concentrat asupra situa iilor üi sarcinilor care stimuleaz dezvoltarea în respectivele domenii. din punct de vedere al limbajului üi al dezvolt rii cognitive. dar îi deosebeüte ritmul în care dezvoltarea lor se petrece. a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Formarea üi respectarea independen ei. cunoaüte literele üi încearc s citeasc . are neîn elegeri.

z Recunoaüterea unicit ii copilului.” Lumea copilului este în schimbare…intrând în gr dini .„Andy. interac iunea cu fiecare copil trebuie s reflecte aceast unicitate. îi este greu s fie atent la ceva pe o perioad mai lung de timp. apreciind de fiecare dat comportamentele pozitive. Ca s -i dezvolt m aceast personalitate. acelaüi copil îüi va da toat silin a pentru a se conforma unor reguli stabilite pentru a-i face pe plac adultului. sau s aütepte rândul atunci când regula o cere. trebuie s avem în vedere toate aspectele dezvolt rii sale. ca adul i. Andy! Eu ütiu c po i s termini cabana. Toate acestea ne atrag aten ia îndeosebi asupra domeniului de dezvoltare socio-emo ional üi în plan cognitiv. pentru copil este evident c lumea con ine üi alte persoane decât cele cu care este el obiünuit üi în care are încredere. stimulat. coopereaz în jocuri üi în activit i. nu ai reuüit s termini cabana”. nu se joac împreun cu ceilal i. toat lumea îl simpatizeaz pentru c este prietenos üi dr gu . Deüi manifest entuziasm în cele mai multe activit i. despre ceilal i üi despre lumea din jurul s u. Aici intervine rolul nostru în a aprecia copilul: „Andy. Noi. sistematic üi competent .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Andy este un b ie el de cinci ani. dup aproximativ un an. Dac -i suger m cu delicate e s se al ture celorlal i copii . S -i l ud m üi s -i încuraj m pe copii üi o s -i vedem înflorind! 58 .” Astfel de rela ionare creeaz fundamentul interac iunii copilului cu educatoarea. acesta este jocul paralel. Dar nu ascult o poveste un timp mai îndelungat. „Fugind dup stele copiii se izbesc de lume. ™ În gr dini (dac nu a fost frecventat vreun serviciu de educa ie timpurie pân în 3 ani) se pun bazele : 9 primei forme de educa ie organizat . trebuie s asigur m cele mai bune condi ii pentru dezvoltarea s n toas üi plenar a copilului üi de aceea sunt recomandate câteva principii de baz ale interac iunii dintre educator üi copil. ™ Activit ile de socializare din gr dini se sprijin pe cunoaüterea copilului despre sine însuüi. 9 socializ rii copilului 9 dezvolt rii copilului la maximum de poten ial de care dispune. se joac al turi de ei. în primul rând p rin ii.o apreciere negativ care d uneaz rela ion rii cu copilul üi diminueaz încrederea în adul i. puterea de concentrare este limitat . Va înv a s coopereze üi s arate simpatie. micile cuceriri ale lui: ”Ce frumos ai construit pân aici. Când soseüte în gr dini . a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Fiecare copil este unic üi. Copilul trebuie încurajat. Unele aspecte ale dezvolt rii sale nu au fost suficient stimulate Un copil este o persoan integral . vrei s -i aju i pe Marcel üi pe Radu s construiasc o caban la fel cu a ta?” el se va al tura bucuros. de aceea. nu reuüeüte s termine ceea ce începe. copilul este egocentric.

Din punct de vedere social. ast zi o s te duc m tuüa în parc?” 9 s identific m ceva pl cut la fiecare copil. împreun cu care planific üi realizeaz diferite activit i. 9 s -l încuraj m pe copil când acesta încearc s fac ceva. copleüit de propriile achizi ii üi din nevoia de confirmare a exactit ii lor. Comunicarea pe care o avem cu copilul s se realizeze pe baza dorin ei noastre de a cunoaüte specificul individualit ii lui. vrei s . Convingerea ta vine din încrederea în al ii! Câteva idei ce ne pot sprijini în în elegerea copilului: „ „ „ „ „ În jurul vârstei de trei-patru ani. ai lipit f r s murd reüti. S încuraj m copilul în eforturile sale! S apreciem fiecare din realiz rile sale cu tot interesul üi entuziasmul pe care îl merit noile achizi ii ale copilului: „Miruna.” În urm torul an de via . cere de la noi respectarea unor condi ii: „ „ „ „ S manifest m empatie (a vedea lumea cu ochii copilului) . Copilul de patru ani se g seüte într-o perioad important de acumul ri. ce frumos te-a îmbr cat mama ta ast zi!” 9 s -i acord m aten ie copilului când acesta vorbeüte. copilul se integreaz copiilor de aceeaüi vârst . S ne ridic m la nivelul de în elegere a adev rului „copil resc”. „de ce” üi a fanteziilor. pentru c a câütigat echilibru üi st pânire de sine. Mai pune întreb ri. ai aüezat frumos în pagin . r spunde tu!”. cât üi în modul de manifestare verbal . interesele copilului se l rgesc considerabil. capacitatea de a stabili contacte se flexibilizeaz . Comunicarea de la egal la egal. este vârsta întreb rilor „cum”.adic s ne plas m imaginar pe pozi ia copilului pentru a în elege mai bine „EU-ul” lui. În general. doar astfel vom putea fi respecta i. o tr s tur important este imagina ia deosebit de vie. „ûtiu cum s fac o barc de hârtie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani A respecta copilul înseamn : 9 s ne adres m copilului folosind întotdeauna ca apelativ. S -i respect m prin ceea ce facem. prietenos üi interesat: ”Livia. de fiecare dat când comunic m cu el: „Teo. În gândul copiilor. 9 s comunic m cu copiii frecvent de-a lungul zilei. to i oamenii sunt la fel. Aceasta se observ atât în ac iunile lor. 59 . numele lui: „Adelina. îüi împ rt üeüte informa iile oricui doreüte s -l asculte: „Pot s scriu üi eu o scrisoare?”.i ar t?”. Cu cât îi cunoaütem üi îi în elegem mai bine cu atât mai uüoar ne este sarcina de adult în preajma lui. ast zi ai realizat o lucrare aüa de frumoas ! Ai decupat pe contur. la copii se manifest o puternic dezvoltare. f r îns a-i cere perfec iune 9 s nu-i tr d m încrederea. dar nu mai exagereaz în manifest ri.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Cum s vorbim cu copiii:

3 3 3 3 3 3 3

S vorbim cu copiii, folosind o voce blând ; s ne uit m în ochii lui când vorbim, s ne adres m pe prenumele lui cu c ldur , dar üi cu fermitate când este necesar stabilirea unor limite. Copiii înva prin exemple: modul în care vorbim üi rela ion m cu al i adul i, îi va înv a pe copii la fel de mult ca ceea ce spunem. R bdarea noastr , buna dispozi ie, toate vor fi transmise în mod natural copiilor prin comportamentul nostru. S le ar t m c sunt importan i pentru noi: fiecare copil are nevoie s ütie c el este cineva special „Bun diminea a, Adelina! Ce fusti frumoas ai! S ne facem timp în fiecare zi s vorbim cu fiecare copil! O propozi ie sau dou , spuse numai pentru el, va ajuta la stabilirea unor rela ii calde între el üi noi: „Bun diminea a! Ai lipsit ieri; ce s-a întâmplat? ûtii ce dor ne-a fost de tine?” S l ud m copilul pentru încerc rile lui de a face ceva, indiferent de rezultatul ob inut: „Foarte frumos, Aura! Pentru c ai încercat s desenezi

Scufi a Roüie.”
Încercare üi eroare, experiment ri ce par absurde, caraghioase - tras ri de linii tremurate üi inegale, a colora soarele în albastru, pentru c „aüa e mai frumos”, toate acestea sunt erori fericite ale dezvolt rii copilului. S -l cert m sau s râdem de copil pentru aceste erori, este o descalificare pentru meseria noastr . A cunoaüte copilul, a-l respecta, a-l încuraja – iat calea corect a educatorului bun.

z Formarea üi respectarea independen ei, autonomiei copilului
Începând de la vârsta de doi ani, când copilul se dezvolt în planul limbajului, expresivit ii, motricit ii, toate acestea îi confer o mai mare încredere în for ele proprii; copilul, începe s manifeste primele semne de independen ; nu renun îns la ajutorul p rin ilor. Este perioada crizelor de furie, când noi üi p rin ii suntem atât de încerca i. Este perioada în care copilul conütientizeaz c a dobândit unele abilit i üi doreüte s demonstreze acest lucru, îns constat üi c nu poate fi total independent, ceea ce determin o stare de conflict interior. El îüi doreüte s fie mare... o Independen a este dorin a copilului de a ac iona în via în func ie de experien a lui. De aceea se spune: „Dac -i doreüti binele copilului, las -l s se descurce f r tine”. o Copiii au nevoie de libertate, dar de o libertate între anumite limite. S le d m posibilitatea s fac alegeri, astfel încât ei poat începe s înve e s ia decizii. Pentru aceasta, trebuie s limit m num rul de alegeri, numai acelea acceptabile; de exemplu: copilul nu este liber s umble nesupravegheat în afara clasei. Nu este liber nici s nec jeasc alt copil, ori s -i strice lucrarea. o Copilul este liber s aleag între a picta un tablou, a se juca cu niüte cuburi, ori a încerca s potriveasc culorile într-un joc de mas . Acestea sunt alegeri acceptabile. o Manifestând independen , copilul îüi p streaz pozi ia proprie, fiindc o consider corect . Independen a se manifest în situa ii critice. o Când apare o situa ie conflictual între experien ele proprii ale copilului üi comportamentul p rin ilor, al adul ilor din jurul lui, conflictul iscat genereaz independen a copilului.

60

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
o o Trebuie s conütientiz m faptul c la vârsta de cinci üase ani se schimb structura comunic rii cu copilul. În diferitele activit i (joc, vorbire, construc ii) prin colaborare, cooperare se valorific rela iile de egalitate, parteneriat. La început copilul înva prin imita ie, care treptat este înlocuit cu elemente ale atitudinii critice fa de ac iunile p rin ilor, educatoarei, apar primele forme de comportament independent. La formarea acestui tip de comportament, contribuie stilul de comunicare practicat de noi, educatorii.

Modalit

i de stimulare a independen ei copilului:

• • •

Atunci când comunic m cu acest copil, ne adres m ca unei persoane care va încerca s egaleze prin ceva adultul, conferind copilului încredere în for ele üi cunoütin ele proprii: s rug m copiii s ne ajute la preg tirea s lii de grup , a centrelor, împ r ind materiale, ustensile, juc rii; este ajutorul nostru de educatoare. De aceea momentele de tranzi ie dintre activit i constituie oportunit i naturale de înv are pentru copii. Iar prin acest rol ar trebui s treac cât mai mul i copii, dându-le üansa s se simt utili üi necesari, s -üi demonstreze c üi ei pot s fac ceea ce face adultul üi c sunt de încredere. Îi vom încuraja s se îmbrace üi dezbrace singuri la vestiar S le permitem s -üi aleag mâna cu care deseneaz , nefor ându-i s o schimbe. S le oferim o gam de op iuni acceptabile : o ce carte s priveasc ; o cu ce juc rii s se joace; o ce s deseneze sau picteze; o ce colaj s realizeze la tema dat ; o ce materiale s foloseasc ; o cu care dintre copii s lucreze, evitând situa iile stânjenitoare, poten ial de excludere a unora din diverse motive. Acceptând diferen ele dintre copil üi adult, evitând s -i impunem o „manier adult ” de comportament üi cunoaütere, trebuie s accept m üi varia iile care exist în cadrul aceluiaüi nivel de vârst üi s consider m naturale diferen ele dintre copii.

Sinceritatea copilului este total .
• Când soseüte în gr dini , copilul, în general, are o imagine pozitiv despre sine, pentru c p rin ii au aceast imagine. La gr dini , imaginea pozitiv despre sine trebuie s accepte imaginile celorlal i copii despre ei înüiüi üi trebuie s coexiste cu acestea. Imaginea pozitiv de sine încurajeaz înv area. Egalitatea üi cooperarea nu se câütig uüor. E sarcina noastr s orient m copiii spre integrarea cu uüurin între copii, s aplan m eventualele frustr ri. Treptat, activit ile din gr dini ocup un loc tot mai important în via a copilului, se stabilesc leg turi relativ constante. Socializând, copilul îüi dezvolt limbajul, care are un rol important în evolu ia inteligen ei, precum üi a întregii personalit i.

• •

61

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• De ce punem accent pe limbaj? Pentru c func ia cea mai vizibil a limbajului este socializarea. Limbajul este un mijloc de comunicare, dar üi un foarte important mijloc de stabilire üi men inere a rela iilor cu al i oameni.

Interac iunea copil-educatoare se construieüte în jurul cuvintelor cheie: comunicare – cooperare - prietenie ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ Comunicarea între adult üi copil este esen ial în formarea lui ca fiin social Dac priv m copilul de comunicare, îl transform m într-o fiin introvertit . S fim toleran i în comunicare! O obliga ie foarte important a cadrului didactic. S nu presupunem, s ne form m opinii, înainte de a asculta. S nu judec m dup primul contact. S accept m c exist diferen e culturale, mai mult sau mai pu in accentuate între gr dini üi familie, între noi üi p rin i, ele putând determina erori de interpretare cu consecin e grave asupra copilului. S ne p str m calmul üi sim ul umorului într-o situa ie conflictual datorat lipsei de comunicare. Pentru o bun comunicare, noi trebuie s evalu m mediul din care provine copilul: obiceiuri, tradi ii, norme de comportament, religie. S ne asigur m c ceea ce aütept m noi de la copil este identic cu aütept rile p rin ilor . Oricare ar fi dificult ile în comunicarea dintre educatoare üi copil, niciodat nu trebuie s ridic m tonul, sau s ne manifest m prin comportamente non-verbale (surâs lipsit de amabilitate, grimas , ridicare din um r). Nu tonul ridicat rezolv problemele ap rute, ci mai degrab le agraveaz .

Înveliüurile cuvântului sunt trepte spre adev r.
Comunicarea eficient porneüte de la atitudinea pozitiv fa de sine însuüi üi fa de cel din fa a noastr . Copiii au nevoie de sprijinul nostru, dar au nevoie üi s afle de la noi cât de mult au progresat, au nevoie s -i ajut m s avanseze, s fim lâng ei când dau greü, au nevoie s -i încuraj m.

Premise pentru stabilirea unei bune comunic ri:
„ S încuraj m copiii cât mai des! Dac ne gândim c etimologia cuvântului „a încuraja” înseamn „a da din inim ”, vom üti c atunci când încuraj m, transfer m curaj din inima noastr într-a lor; îi îndemn m s treac la fapte , îi ajut m s ac ioneze. „ Exist diferite moduri de a încuraja üi folosim ca prim modalitate lauda. S l ud m copiii atât pentru tentativele lor, cât üi pentru realiz rile lor. L udându-i, le stimul m sim ul valorii personale üi al demnit ii, imaginea pozitiv de sine üi doar atunci va mai îndr zni s încerce. Orice copil merit s simt acest lucru.

62

manifestând interes fa de el. nu mai ad ug m un „dar” ce induce condi ionarea: „dar de ce nu te por i tu mereu aüa”. Adelina. de ordin general. nu-i ajut pe copii s în eleag ce anume vrem de la ei. aceüti termeni. „bine”(reactiv).. Filip nu mai plânge. Când l ud m pe cineva. sau calit i globale „eüti b iat bun”. Modalit i de a face aprecieri pozitive „ Limbajul trupului üi tonul vocii sunt mult mai importante decât cuvintele pe care le folosim: s nu fim furioüi. în via . De exemplu. „Ce fericit eüti c ai salvat o vr biu !”. S folosim o varietate de tonuri pentru a solicita aten ia copiilor. ca un copil curios. „Bogdan construieüte din Lego o construc ie complicat .o laud pur üi simplu. îns ea se duce lâng el üi st pe sc unel al turi –„Uite. S pre uim paüii timizi pe care-i fac copiii! Ex: Adelina este ea. Suntem adul i üi noi ini iem üi conducem activit ile cu copiii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „ S folosim aten ia pozitiv üi aprecierea în mod proactiv. construc ia nu are stabilitate: ai f cut o construc ie frumoas . „ S fim blânzi üi binevoitori cu copilul. noi c am prevenit renun area. atât timp cât este lâng noi. precum üi expresivitatea limbajului . mai des.. dar ar fi fost grozav dac nu a i fi vorbit atâta!”. înva s -üi exprime sentimentele üi nu sunt capabili s le st pâneasc . semn c lumea este un spa iu cald. Având în vedere c la baz este mult mai îngust decât la vârf. nefiind înc acomodat la programul de gr dini . üi nu copilul. nu ütie üi nu poate s -l liniüteasc pe Filip. Comentariile pe care le facem contribuie la conturarea imaginii de sine pozitive pe care copiii o vor purta în ücoal . „ S respect m principiul egalit ii üi al colabor rii cu copilul. îi fac s se simt în largul lor.personalitatea în ansamblu. unde nimic nu-i este ostil. Adul ii care sunt blânzi cu copiii. S -l l ud m atunci când face un gest generos. Un cuvânt de apreciere bine formulat îi ofer copilului informa ii explicite despre ceea ce a fost „ „ „ „ „ demn de laud în comportamentul s u. fiindc tu ai stat mereu lâng el”. aceasta îl va înv a c generozitatea üi bun tatea sunt importante. hai s lucr m amândoi s nu se mai d râme”. îüi însuüeüte ideea de a realiza baza mai mare sau la fel de mare ca vârful. cu o tendin minor spre bâlbâial . pentru a dezvolta diverse raporturi cu ei. ci doar expresii afectuoase pentru a dezvolta o rela ie bazat pe încrederea reciproc . „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas !”. ütiind c au pe cine se baza üi c sunt iubi i. noi suntem modelul unui comportament creativ care este imitat involuntar de c tre copii. s o facem necondi ionat. Filip este un b ie el timid. „ S zâmbim mai mult. La fel ca üi ei st m pe jos s culegem ciupercu e sau. Bogdan este mul umit c -i remarcasem construc ia. plâng cioüi. Aceasta se accentueaz când exist posibilitatea 63 . pe parcurs vor înv a. este bine s l ud m comportamentul. care plânge. în societate. „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas . Copilul vrea tot timpul acest semn de afec iune.laud condi ionat . „ S accept m sentimentele copiilor! Când sunt furioüi. „ Încuraj m tr s turile sufleteüti pe care üi le dezvolt copiii noütri . batem din picior. Adelina râde. S oferim ajutor concret în rezolvarea problemei-este întotdeauna mai util üi mai eficient. îns üi o timid . receptivitate la cerin ele acestuia. l ud m pur üi simplu. în rest suntem acelaüi participant ca üi ei. s nu folosim tonul critic.. cald… To i avem nevoie de zâmbetul cald üi încurajator al celor din jur. Trebuie s -i spunem foarte clar copilului ce anume apreciem (proactiv) üi nu doar „bravo”. incorect folosit . pentru a-l putea repeta.

astfel îi ar t m pentru ce sunt juc riile într-un mod pl cut. Dac îi facem observa ii üi corect ri repetate. „ De a cere explicit copiilor s r spund strict la întreb ri sau s aütepte doar anumite r spunsuri la întreb ri deschise. doar ac iunea pe care o face este! E mai bine s -i explic m de ce nu este bine ceea ce face. cât mai divers. ce dezvolt deseori complexe. nu ce nu au voie. F r s -i limit m r spunsurile. reprezint tot o modalitate negativ de comunicare. „ De a dojeni. Având libertatea de a-üi exprima adev ratele sentimente. „ Ac iunile noastre trebuie s fie în concordan cu spusele. „ De a face aprecieri negative. putem merge la el üi împreun s folosim juc riile pentru a dezvolta un joc. Ignorarea. dac râdem üi glumim cu copiii. Psihologii sus in c aceast metod creeaz o situa ie de concuren üi competi ie. s intre într-un soi de lupt cu adul ii. de împ rt üire a experien ei. când o solicit . Modalit i negative de comunicare „ S evit m întreb rile autoritare. de îngr dire. t cerea sau acordarea unei aten ii superficiale din partea adultului. încuraj m colaborarea în sala de grup . vom invita copilul s se exprime cât mai mult. Num rul relativ mare dintr-o grup de copii poate determina apari ia unor tendin e la cadrul didactic: „ De a monologa mai mult decât a dialoga. pe un ton ridicat („Ce te-a apucat s -i strici nava lui Vl du ?” i se spune lui Andrei. s nu-l ignor m. comunicarea se reduce la o singur direc ie: de la cadru didactic la copil üi cap t tendin e de autoritarism. când ei sunt atât de diferi i! Astfel. copiilor trebuie s le spunem ce s fac . „ S fim aten i la interven iile copilului. stimul m c ldura uman üi prietenia dintre noi üi copii. copiii fac primul pas spre controlul lor. vom ajuta la producerea blocajelor üi perpetuarea erorilor. s -üi piard încrederea în for ele proprii. s -üi împ rt üeasc experien ele personale. Dac un copil arunc cu juc riile. inhibi ii. 64 . el nu este r u. „oamenii de umor sunt oameni de suflet”. atunci când el are nevoie. Acesta simte ostilitatea din tonul nostru üi îüi diminueaz încrederea în noi). spunându-i c -i este fric üi s plece de aici.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani de a începe o furtun üi atunci îl rog s -i vorbeasc d-lui Tunet. „ De a ridica tonul „ De a dori acelaüi lucru de la to i copiii. dac nu câütig acea competi ie exist posibilitatea s se înr iasc . „ Dac facem afirma ia „eüti un copil r u” determin m copilul s se simt lezat. decât s -i inem o predic lung . „ S nu-i compar m pe unii cu al ii!! Risc m s facem mai mult r u decât bine. „ De a emite instruc iuni. Dezvoltarea comunic rii trebuie s se realizeze la copil într-o direc ie bilateral . „ S nu ne pierdem umorul. cât de periculoas este ac iunea lui.

cei care lucr m cu copiii. inând cont de diferen ele individuale. doar astfel vom putea crea pentru ei experien e satisf c toare. interese. ataüamente. Realizând o educa ie care r spunde necesit ilor copilului. a le face func ionale. f r a-ntrerupe jocul. (dup Carter. stilului predominant de înv are al acestora. nu pe produs. cre m oportunit i echitabile pentru to ii copiii. promov m numeroase strategii üi tehnici interactive pentru a promova înv area. ¾ Reamenaj m spa iul grupei pentru a crea noi provoc ri în fiecare centru ¾ Etichet m tot mobilierul üi materialele din spa iul educativ pentru a facilita înv area Ca observator/evaluator: ¾ Ne vom comporta ca un cercet tor în domeniul educa iei timpurii: vom realiza continuu observ ri ale tuturor copiilor pentru a identifica: preferin e. ¾ Stimul m lucrul în echip al copiilor. regizor. competen e. ¾ Cre m posibilit i de a explora lumina. ¾ Ajust m sarcinile la interesele üi posibilit ile copiilor. ¾ Integr m elemente din lumea de afar în mediul s lii de grup . ¾ Înregistr m datele observa iilor noastre pentru ca pe baza lor s realiz m o proiectare a înv rii cât mai adaptate nevoilor üi intereselor copiilor üi o evaluare cât mai precis . ¾ Eviden iem p r ile forte ale copiilor pentru a încuraja progresele. frustr ri. ¾ Adapt m spa iul la necesit ile üi interesele jocului copilului. culorile. sunetele. observator/evaluator. care se centreaz pe proces. Traning Teachers) Ca „arhitect”: ¾ Evalu m spa iul din perspectiva ochiului copilului. trebuie s -i trat m din perspectiva dezvolt rii. intervenim cu noi materiale üi idei pe parcurs. umbra. Ca regizor: ¾ Prin buna cunoaütere üi acceptare necondi ionat a fiec rui copil. a-i spori încrederea în sine üi a-i înv a s -üi construiasc evolu ia mizând pe laturile tari. schimb m spa iul educativ în func ie de evolu ia programului üi de nevoile grupei. demni de respect üi în elegere. ¾ Regiz m un anumit scenariu prin selectarea de teme üi materiale sugestive. percepându-i ca fiind unici. st ri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Noi. realist üi obiectiv . Margie. mediator/facilitator. Deb. suger m o varietate de posibilit i de joc. cunoütin e. planific m oportunit i pentru a le valorifica. timp suficient üi suport adecvat pentru fiecare copil. 65 . cadrul didactic îndeplineüte mai multe roluri: „arhitect”. textura. ¾ Observarea ne orienteaz în aprecierea progreselor copilului în atingerea obiectivelor educa iei timpurii. comportamente ale copiilor. Curtes. de stilul üi ritmul de înv are.

66 . ¾ Stimul m posibilit i de exprimare creatoare. îi vom respecta ritmul propriu de dezvoltare. ¾ Experiment m noi metode de joc. dar üi autocontrolul în interac iunile sociale. ¾ Favoriz m tr irea unor experien e reale de c tre copii. decât respectarea rigid a regulilor. ¾ Punem în valoare mult mai mult con inutul jocului. comportament.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¾ ¾ ¾ Vom ine seama de calit ile unice ale fiec rui copil. independen în gândire. favorabil pentru a-üi exprima necesit ile. sentimentele üi emo iile. ¾ Echilibr m eforturile copilului cu posibilit ile lui spre a-i favoriza dezvoltarea. Vom asigura un mediu îmbog it. experien e de via care ulterior vor stimula jocul. intereselor üi posibilit ilor copiilor. Ca mediator/facilitator: ¾ Cre m copiilor un mediu stimulativ de joc. reprezentând o alt cale de dezvoltare a spiritului inventiv. dezvolt m abilit i sociale. s o conütientizeze. Construim parteneriate educa ionale de decizie üi ac iune: gr dini -familie-copii-comunitate. le oferim libertatea de a decide singuri. încuraj m copiii s fac alegerea. ¾ Facilit m comunicarea între copii. cre m ocazii de dialog între copii. ¾ Ajut m copilul s -üi extind experien a de cunoaütere. ¾ Îndemn m copiii s foloseasc lucrurile üi s practice deprinderile în mod spontan. între copii üi adul i. netradi ional. apropriat vârstei. ¾ Prin solu ionarea unor conflicte. stimul m exprimarea üi respect m opinia copilului. oferim modele copiilor de a negocia üi solu iona situa ii pe cale paünic .

c ci reuüita depinde de mult trud üi grij . 67 . trebuie s stabilim scopuri pentru fiecare copil. Ea poate fi: • Orice activitate care dezvolt noi cunoütin e üi abilit i. 1965) • Un proces de reorganizare prin feed-back. • De cadru didactic în rol de facilitator al procesului de înv are. 1965) • Modificare a dispozi iilor organismului. când se afl în rela ie cu obiecte üi evenimente din mediul înconjur tor. 1975) • O alternare a comportamentului ca rezultat al experien ei individuale. • De valorizare üi dezvoltare a poten ialului fiec rui copil. ca proces. al paternurilor senzoriale ce asigur celui ce înva un control asupra propriului s u comportament. luând în considerare toate aspectele dezvolt rii lui: • Vârsta intelectual .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 6. care se men ine în timp üi care nu se datoreaz proceselor de creütere. (Galperin. • De respectarea ritmului üi stilului s u cognitiv specifice.(R. • Ritmul de dezvoltare. (Democrit) Înv area. Strategii de ilor de înv are ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil înv are prin descoperire înv are prin cooperare promovare a unei educa ii incluzive z Strategii educa ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil „A creüte un copil este un lucru riscant. este abordat nuan at de c tre specialiütii în psihologie ücolar . Strategii de 3. Strategii de 2.Gagne. Pentru realizarea curriculumului centrat pe copil. În teoriile moderne se vorbeüte: • De înv area experien ial . iar nereuüita întrece orice alt durere”. Proiectarea activit z Strategii educa 1.(Smith.

• Înv are tematic : înv are integrat . s select m metode. • Înv are semnificativ . În realizarea acestor scopuri. • Securizant.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • Temperamentul. ™ Facilit • • • • • • • m comunicarea prin: Lucru în grup. interdisciplinaritate. Utilizarea experien ei. Responsabilitate. Echitate. Proiectare. Veriga slab (pe care nu le eviden iem copilului/copiilor). • Stimulativ. trebuie s gândim strategii. ™ Oferim un mediu educa ional fizic üi social: • Confortabil. Centrarea procesului educa ional pe copil are loc când: ™ Respect m principiul constructivismului: • Înv are interactiv . ™ Copilul • • • • este subiect al înv rii: Implicare activ . procedee adecvate. • Flexibil. 68 . tehnici. Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare). Confiden ialitate. • Deschis. Acceptare necondi ionat . • Înv are prin descoperire. Flexibilitate. Încurajare. Opinie personal . • Îmbog it.

• Evaluator. prieten. persoan care rezolv probleme. • Facilitator. • Surs de informare. • Stil de înv are. luare de decizii. • Designer. • Mentor. gânditor. ™ Copilul • • • • se implic în: comunicare: negociere. • Prieten. 69 . evaluator. ascult tor. interlocutor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Copilul • • • • • • • • are noi roluri: partener. organizator. • Interese. • Nevoi specifice. ™ Educatorul are roluri de: • Manager. • Partener. • Motivator. ™ Educatorul cunoaüte despre copil: • Caracteristici de vârst üi individuale. interac iune. • Experien e anterioare. • Observator.

. • Prieten.. ™ Familia: • Ofer mediu securizant. • Încurajare.. • Constan . • Toleran . • Securitate. • Avocat. • Sensibilitate. • Stimuleaz înv area prin experien e variate ™ Familia ………….ofer în comunicare: • Ascultare. • Identific interese. • Încurajare. • Mentor. • Identific caracteristici specifice de dezvoltare. • Sim ul umorului. • Partener. • Asistent: ™ . • Încredere 70 . • Observ üi ine cont de caracteristici de vârst .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ™ Educatorul ofer copilului în comunicare: • Ascultare. • Afec iune. nevoi. • Expert. cald si stimulativ. • Securitate.îndeplineüte roluri noi: • Educator. • Toleran .

lucru pe care-l ignor dup aceea în decursul vie ii. (Teoria Multiplelor Inteligen e) în individualizarea înv inteligen au acelaüi grad de importan în dezvoltarea personalit ii copiilor.mediului educa ional favorabil înv rii autentice.stilurilor de înv are.a punctelor vulnerabile.intereselor. abilit i. recunoaüte multidimensionalitatea. • Impune proiectarea demersurilor pedagogice necesare procesului educa ional prin proiectarea: . îi permite s activeze cu mai mare succes într-un anumit domeniu.M. din combina ia celorlalte tipuri. La Bruyerre) În realizarea curriculumului. înclina ii. Dac un registru de inteligen nu este prea dezvoltat. Inteligen ele ac ioneaz complementar.ritmurilor de dezvoltare. demonstreaz c toate tipurile de 71 . care interac ioneaz üi se combin într-un mod unic. üi reglarea üi ajustarea permanent a demersului pedagogic. a profilului de inteligen prin cunoaüterea: . compensatoriu üi coordonat.strategiilor. Autorul sus ine c un individ reprezint o” colec ie de inteligen e”. talente grupate pe nou tipuri de „inteligen e”.I. 9 Autorul consider c inteligen a este multidimensional . singular. „ Copiii ütiu s fie arbitrii norocului lor üi st pânii propriei fericiri. 9 Un curriculum axat pe dezvoltare üi formare. . . . implica iile teoriei multiplelor inteligen e are urm toarele consecin e: • Impune cunoaüterea îndeaproape a copilului. To i indivizii normali posed aceste inteligen e. rii. .obiectivelor. • Inteligen ele reprezint diferite domenii üi con inuturi. existen a diferen elor dintre copii. diferite modalit i de înv are. • Este necesar s conütientiz m c implicarea T.a punctelor forte.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În concep 9 9 9 9 9 9 ia lui Howard Gardner: Caracteristica cognitiv a omului este descris de ansamblul de deprinderi. care cunosc o mai înalt dezvoltare. .aptitudinilor.” („De l”homme”. . concurent. . Toate tipurile de inteligen e se manifest rar în mod independent.

Aplic m o sarcin practic centrat pe copil. gndire logic . s -i implic m s observe rela ii. . vom compara apoi afiüele cu originalul üi-l vom alege pe cel care a respectat cel mai bine criteriile de reconstituire. s calculeze. detalii senza ionale. s schi eze. Gardner. al ii prefer s înve e cântând ü.Intrapersonal —s le exers m capacitatea de autoevaluare. educatoarele.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • Conform lui H. Compara iile imaginare. s construiasc . în prezentul joc se motiveaz pierderea afiüului.. s pun întreb ri. .Încurajarea copiilor s utilizeze inteligen ele preferate pentru înv are (unii prefer experien ele tactile. Copiii analizeaz fiecare element prin compara ie üi g sesc asem n ri üi deosebiri.Activit ile educa ionale s fac apel la diferite tipuri de inteligen e üi stiluri de înv are. s scrie. de în elegere de sine. s rezolve probleme logice.colaj).I. . Copiii înva prin exerci ii pozi iile spa iale. . Se „reg seüte” afiüul original. . toate sunt analizate apelând la memorie. În prima etap analiz m afiüul. . se observ în cadrul unui joc un afiü. M rimea foii. reconstituirea se face dup un plan de întreb ri clare.m. al ii prefer s înve e explicându-li-se. Folosind T. .Naturalist -în orice activitate s aducem natura cât mai aproape de copii. câte un singur element al afiüului. imgina ie. ritmul. sunetul. Exemplific m cum putem folosi T. . citit. avem nou inteligen e: . Reconstituim afiüul f r suport intuitiv. la perspectiva limitat a concentr rii pe sarcini ce vizeaz doar competen e de tip academic (scris. Activitatea de reconstituire se poate organiza pe mai multe grupuri(desen. s gesticuleze. Compar m cele dou afiüe. Reconstituirea se face f r suport intuitiv üi necesit folosirea informa iilor anterior însuüite. socotit). pe rând. De asemenea. reprezent rile anterioare. conceput anterior.Existen ial i. pozi iile spa iale.Evaluarea înv rii s ajute la identificarea stilului de înv are al copilului. .Kinestezic —s cre m momente care s implice copiii în dans.I. num rat. s povesteasc . pe necesit ile lui. Elementele noi sunt elemente ale imagina iei creatoare üi dau un plus de originalitate. aplicând cunoütin ele în domenii noi.Rolul nostru este de îndrum tor/facilitator al activit ii de înv are. s deseneze. fiind necesar s -l reconstituim.: . stimul m copiii s valorizeze resursele individuale prin implicarea mai multor inteligen e. analizele.a. Noi.d.Interpersonal —s g sim solu ii üi s motiv m copiii s coopereze în înv are.M.M. activitate în care copilul exerseaz diverse abilit Anterior acestei activit i. personajele.M. 72 . culorile. s joace jocuri de cuvinte. ce vizeaz .) .Lingvistic —s determin m copiii s citeasc . sintezele se negociaz . al ii prefer experimentele sau contactul cu natura.I. Renun m la sarcini uniforme. avem rol de negociatori.Vizual-spa ial —s îndemn m copiii s vizualizeze. de exprimare a sentimentelor üi gândurilor .Logico-matematic —s incit m copiii s experimenteze . într-o activitate de reconstituire a unui afiü. Eviden iem stiluri de înv are care ne sunt eviden iate de respectarea T. s ating .Muzical —s aducem în activitate muzica.

câütig m un om. Care au fost solu iile? Ce prelu m din comportamentul fiec rui personaj? Noi am prezentat doar câteva strategii utile în demersurile de realizare a procesului educa ional individualizat: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Încurajarea autonomiei copilului în alegerea mijloacelor de înv are. introducând üi alte personaje. emo ii tr ite de personaje. imitarea sunetelor produse de ele. peste obstacole. ritmul pentru înv are—vor audia diverse melodii. Pornind de la teoria lui H. dup ce a pierdut m rgelele. copiii vor pune üi vor r spunde la întreb ri. ac iunile realizate de fiecare din ei. vor construi din cuburi decorul din poveste. trist . o Existen ial —cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a în elege mai bine faptele üi consecin ele lor?—conexiuni cu via a personal /evoc ri/momente similare cu ale personajelor. compara ii. plante de camer . r spund la întreb ri: de câte ori a încercat Aricic s o ajute pe Veveri ? o Muzical-ritmic —cum aü utiliza sunetul. Încurajarea autonomiei prin organizarea condi iilor de înv are în func ie de op iunile personale. o Vizual-spa ial —ne gândim cum am putea utiliza grafica. crearea unui decor-secven .” o Naturalist . fac predic ii. juc ria pentru a vizualiza ideile din poveste—în timpul expunerii vom desena personajele din poveste.). motiva iile—întreb ri: Care este dispozi ia Veveri ei? (vesel . cunoütin ele copiilor despre mul imi. „Cu fiecare copil pe care-l educ m.. o Verbal-lingvistic —ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un num r cât mai mare de copii s în eleag povestirea—prin utilizarea dialogului.ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii. iar copiii vor reda prin pantomim ac iuni. asimilarea noului în ritm propriu fiec rui copil. sunt coautori. imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi t lpi. Gardner. alte ac iuni. o Logico-matematic —cum am putea valorifica limbajul logico-matematic. realizarea unui proces educa ional individualizat. opera ii logice pentru înv area acestei povestiri—copiii vor num ra personajele. tr irile afective. . Vor crea subiecte noi. o Intrapersonal —cum aü putea valorifica limbajul interior. A i putea ajuta Veveri a? Ce a i schimba în poveste? o Interpersonal —cum s utilizez cooperarea/colaborarea în înv are?—discu ie în perechi: De cine i-a pl cut mai mult din poveste? De cine i-a pl cut mai pu in? Realizarea în grup a decorului.prin reactualizarea cunoütin elor despre animalele p durii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligen e-folosite în povestirea „Salba veveri ei. melodia. noi trebuie s proiect m activit i educa ionale capabile s sprijine diversitatea. când Aricic i-a adus nuci: s mergem ca üi Aricic ( b tând din palme tactul) o Corporal-kinestezic —cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în înv area poveütii?—prin dramatizare: s riturile veveri ei-în adâncime. reflec ia personal . vor selecta melodia care arat dispozi ia Veveri ei diminea a. a miüc rilor lor. unele secven e pot fi predate prin dramatizare. emo iile. calcule. utilizând figurine. Conceperea unor unit i de înv are destinate diferitelor categorii de copii.. clasific ri. valorificarea optim a diferen elor individuale. Copiii vor ilustra povestea cu ajutorul juc riilor.” (Victor Hugo) 73 . Prezentarea curriculum-ului într-un mod adecvat resurselor copiilor. în l ime. imaginea.

B Con inutul poate fi nou. s înve e cuvântul.……. Calitatea activit ii noastre la clas este o „carte de vizit ” din care „banalul” üi „rutina” trebuie üterse din prima carte a copil riei—„Gr dini a”. El întâlneüte probleme. sau explicare. . f r frontiere üi educa ia modern s o facem prin regândirea educa iei formale.v schimb — reuüesc!” Suntem pionieri într-o societate democratic . european . un adev r exprimat pe care copilul trebuie s -l g seasc .are posibilitatea de studiu personal. ghid. ”Schimb . rezolv sarcinile de înv are. s descrie fenomene üi lucruri necunoscute. Re eta este s avem mereu „curaj”. s analizeze. pot c p ta noi aplica ii. clarificare. necunoscutul. situa ii complexe pentru mintea lui de copil.este implicat în proces de studiu personal.care solu ioneaz probleme. foloseasc . B Mediul-include familiaritate. s experimenteze. în grup. stimulare. „nebunie”. s exploreze. facilitator. independent .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z 1. . c utarea de idei. Strategii de înv are prin descoperire Putem spune c metodele noi. dezbateri. descopere adev rul ref când drumul elabor rii ™ Ca s transform m educa ia în interac iune folosind înv area prin descoperire. nep sare fa de sceptici. încredere în noi. prin analize. v zute dintr-un unghi al didacticii. • Este o modalitate de lucru prin intermediul c reia copiii sunt puüi s cunoütin elor prin activitate proprie.m schimb . ™ Înv area prin descoperire: • Îl situeaz pe copil în ipostaza de subiect al cunoaüterii ütiin ifice. libertate de ac iune.are posibilitatea: s observe. Educa ia modern r spunde la întrebarea: „pentru ce înve i?” iar r spunsul este –„s ütim ce s facem cu ceea ce am înv at. . descoper r spunsurile. 74 .avem grij de securitatea copiilor. implicam patru componente: B Copilul-participant activ . dorin . B Educatorul . schimbând rela ia cu copiii üi între copii. . prin metodele interactive se constituie ca o secven a cunoaüterii în care copilul este participant activ.suntem resursa de motivare. .avem rol de asistent.” Noul.

împ r it în 10 arii egale. 8 Construc ii: s redea o cas descris într-o poveste de I. fapte. sau dou sau trei. s m soare durata necesar pentru completarea fiec rei imagini. lipeasc elementele respective. 3 Copilul formuleaz generaliz ri üi le integreaz în sisteme. interpretând diferite roluri. 3 Oferta de cunoütin e s nu fie nici prea complicat . în ipoteze operatorii. Vom exemplifica cu o activitate integrat „ûtim ce este timpul?”. valorificând deprinderile de lucru însuüite anterior. nici prea s rac .clepsidra. cercurile de carton împ r ite în 10 segmente. clepsidr . s m soare timpul prin intermediul ordon rii elementelor. realizat de copil. pentru activitatea practic . 75 . Vom cere copiilor s haüureze pe cerc atâtea fragmente câte goliri ale clepsidrei s-au realizat. Scenariul didactic: Vom aüeza la centrul tematic materialele de care avem nevoie: ceas. 8 ûtiin : s realizeze un puzzle cu imaginea unui elemente de decor. s utilizeze strategii de rezolvare a problemelor. Ca s -i ajut m s în eleag . s m soare durata fiec rei interpret ri. Etapele pe care copiii le parcurg în înv area prin descoperire sunt: Confruntarea cu situa ia problem -etapa în care se declanüeaz dorin a de c utare üi exploatare. s contureze. materiale pentru m üti.. Creang . vom urm ri s realiz m obiectivele stabilite pentru reprezent ri matematice. vor descoperi cum func ioneaz . O putem desf üura. s fie capabil s realizeze lucr ri practice inspirate de natur . desf üur m câteva citiri de fragmente. Centrele de activitate deschise sunt: Exemple de activit i în centrele de activitate: 8 Art : s aleag materialul din care doreüte s realizeze m ütile. Copiii cunosc ceasul din activit ile anterioare. dac pe parcursul ei respect m urm toarele condi ii: 3 Situa ia problem s se înscrie în sistemul de opera ii concrete üi mentale de care copilul este capabil. anticipat alese pentru ca lectura s dureze cât timp cronometreaz o clepsidr . dup aceea la jocul de rol. s haüureze pe cerc câte minute a durat fiecare etap de construc ie. Dup ce vom realiza tema pe centre.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Orice cercetare are la baz investigarea proprie. 3 Copilul prelucreaz üi asimileaz ra ional materialul asimilat. s perceap desf üurarea unor elemente temporale în raport cu propriile activit i. vor descoperi un alt instrument de m sur a timpului . 3 Copilul percepe üi memoreaz date. dar üi a instrumentelor adecvate. Prin manevrarea ei. piese de puzzle …. s decupeze. s se joace cu m ütile. fie din povestire. s precizeze etapele de lucru. haüurând pe cercul de carton. 8 Joc de rol: s interpreteze roluri cu m üti confec ionate la centrele de activitate. s m soare timpul necesar pentru realizarea fiec rei etape de lucru. informa ii. apoi comparând duratele ob inute.

Aceast metod reprezint o form de înv are în grup a copiilor prin interac iuni. instrument vechi de m surare a timpului. fenomen. urmând ca fiecare membru s -üi îmbun t easc performan ele proprii üi s contribuie la creüterea performan elor celorlal i. z 2. 2. utilizarea opera iilor gândirii üi eviden ierea noului. în grup. Accept s fie desf üurat sub forma unui algoritm. un obiect. Strategii de înv are prin cooperare Pentru o în elegere corect a ceea ce reprezint aceast metod . astfel încât aceütia s poat lucra împreun . explic celorlal i ceea ce ütiu. Ce fac copiii? B Studiaz individual situa ia prezentat . aplicând cele descoperite în noi contexte educa ionale. Concluzion m: B B B B B Copiii înva descoperind. Realizarea actului descoperirii. îüi împ rt üesc ideile. în cadrul înv rii în grup. Cu sprijinul adultului înva independent. individual. 76 . combina ii noi. exers m ceea ce am descoperit. confruntarea se produce atunci când se descoper clepsidra. În ultima etap . Rezultatele sistematiz rii sunt notate. discut împreun fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat. O prim etap a înv rii prin descoperire este confruntarea cu situa ia problem üi declanüarea dorin ei de c utare. o problem . observa ie. 3. verbaliz m generaliz rile f cute. se ajut unii pe al ii s în eleag üi s g seasc solu ii. vom face o delimitare între înv area în grup üi înv area prin cooperare: • Înv area în grup desemnat activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu s coopereze. Verbalizarea. Înv area prin cooperare are loc atunci când copiii lucreaz împreun pentru a rezolva una üi aceeaüi problem . Înv area prin cooperare faciliteaz înv area reciproc . formul m concluziile.a treia etap . un produs. sunt recompensate performan ele individuale: • Înv area prin cooperare desemneaz o situa ie de înv are în care copiii lucreaz în grupuri având abilit i üi cunoütin e eterogene üi împreun realizeaz o sarcin . care presupune structurarea üi interpretarea datelor. 4. Copiii sunt recompensa i pe baza performan elor grupului. exploatare.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. B Stau unii lâng al ii. Pornesc de la o întrebare. o ipotez . pentru a explora o tem nou sau a crea idei noi.

se specific timpul pe care îl au copiii la dispozi ie. 77 . au nevoie unul de cel lalt. pentru sprijin. explica ii. s ia decizii împreun cu ceilal i. s le proceseze pe cele noi. aranja i de-o parte üi de alta a fiec rei m su e. se lucreaz cu culori diferite. nivelul abilit ilor. nu se atac persoana. Avantajele înv % % % % % % % % % rii prin cooperare Copiii înva s lucreze împreun cu ceilal i. cap t mai mare încredere în sine al turi de colegi Solicit dezvoltarea în plan socio-emo ional Comunicarea dintre copii reprezint o cale natural pentru aceütia de a înv a lucruri noi unii de la ceilal i. copiii trebuie s lucreze împreun pentru a atinge scopul propus. aranjând mobilierul în sala de grup în mod corespunz tor. Discu iile în grup ajut pe membrii grupului s repete üi s -üi fixeze noi cunoütin e. Ideale sunt grupurile de patru copiii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ce face educatoarea? B Asigur ambian a proprie muncii în echip . nu doar al turi de ceilal i. Prin întreb ri ce vizeaz în elegerea unor fenomene dezb tute anterior. coordonare. ei pot fi conduüi s emit idei noi. nu se rezolv sarcina de unul singur. ce se nasc din interpretarea proprie a informa iilor dobândite de ei anterior Se eviden iaz discrepan ele între cunoütin ele anterioare üi cerin ele sarcinilor. B Stabileüte criteriul de grupare(sex. prietenii. Analiza activit ii grupului: copiii reflecteaz asupra activit ii lor. s îüi argumenteze un punct de vedere. copiii se ascult între ei. îüi organizeaz cunoütin ele. diferite jocuri) üi dimensiunea grupului(de la 2 la 6 copii) B Stabileüte reguli de lucru: Se vorbeüte pe rând. Realizeaz conexiuni logice. Dezvolt deprinderi de comunicare interpersonal în cadrul grupului. Înva s negocieze. decid asupra modului de îmbun t ire a eficien ei acestui tip de activitate. nu se monopolizeaz discu ia. B Explic obiectivele activit ii. Elemente de baz ale înv 9 9 9 9 rii prin cooperare Interdependen a pozitiv . Interac iunile la nivel de grup ajut la sesizarea üi rezolvarea unor conflicte de idei. Responsabilitatea individual : fiecare membru al grupului este r spunz tor de propria contribu ie la îndeplinirea scopului propus.

dar neascult toare. • Structureaz cunoütin ele acestuia. Simbolul gândirii pozitive üi constructive. iar sarcinile se rezolv prin cooperare: unii deseneaz fructul în mijlocul foii. Identific greüeli. pref cut. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz plantele. P l ria verde este gânditorul. • P l ria roüie îüi exprim emo iile. idei noi. nu se justific —spune ce simte. Genereaz idei noi. sentimentele. exprim doar judec i negative.realizarea unui poster „La munte” Copiii îüi verific ei înüiüi cunoütin ele despre munte. • • • • Aplica ie—Scufi a Roüie. se spune (deseneaz ) tot ce se ütie despre acesta. „Mâna oarb ” . • Este recunoscut ca o metod de evaluare a cunoütin elor copilului. Arat ceea ce se întâmpl când sfaturile p rin ilor nu sunt ascultate. reprezint aspectele negative ale întâmpl rilor. • P l ria neagr este criticul. gata s sar în ajutor. în timp ce lupul este r u. Clarific . Harta conceptual —este o metod prin care înv area noilor informa ii depinde de cunoütin ele dobândite de copil üi de rela ion rile pe care le stabileüte între acestea. sup rarea. lacom. prin s ge i. ci leg turile care se stabilesc între acestea. exploreaz optimist posibilit ile. povestirea copiilor • P l ria Alb -red pe scurt textul povestirii. care ofer solu ii alternative. Metoda p l riilor gânditoare P l ria albastr este liderul. exact cum s-a întâmplat ac iunea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Aplica ie . • P l ria Albastr –o caracterizeaz pe Scufi a Roüie în compara ie cu lupul. se deseneaz un copac în mijlocul colii üi. üiret. bun la suflet. dar poate fi utilizat üi ca instrument de predare. P l ria alb este povestitorul.fiecare alege un fruct cu ochii închiüi. ™ Un grup deseneaz üi decupeaz pe cei ce îngrijesc mun ii. este neutru—informeaz . ™ Un grup decupeaz elemente componente pentru a realiza o imagine montan . al ii deseneaz tot ce ütiu despre acel fruct. 78 . Este p l ria responsabil de controlul discu iilor. e vesel . P l ria galben este creatorul. • Aplica ii ale „H r ii conceptuale” — Copacul — se poate lucra individual sau în grupuri. important nu este cât cunoaüte copilul. conduce activitatea. ™ Un grup preg teüte fundalul planüei. cel care red pe scurt con inutul textului. prietenoas .

P l ria Neagr .—„Din tainele p durii”. Copilul care arunc mingea trebuie s adreseze o întrebare (din cunoütin ele însuüite) copilului care o prinde.presupune îmbinarea activit ii individuale cu cea desf üurat în mod cooperativ în cadrul grupurilor • Faza de desf üurare: 1. dac dorea s culeag flori. animalele din p dure o sf tuiesc s nu asculte de lup. dac dorea s ofere flori trebuia s cear mamei s cumpere un buchet de flori. 2.A. Faza lucrului individual—copiii lucreaz individual timp de cinci minute. printr-un joc de aruncare/prindere a unei mingi uüoare. recapitulând r spunsurile.Pleac s afle cine a spus „miau” • Cu cine se întâlneüte prima dat ? . P l ria Galben -g seüte alt final textului. de care a ascultat întotdeauna Ea iubeüte florile.critic atitudinea Scufi ei Roüii: trebuia s asculte sfaturile mamei. iese din joc. este sup rat pe vicleüugul lupului. f r a-i r spunde. îi spune doar cum strig el.Cu cocoüul. • Metoda R. • Participan ii activi se selecteaz ad-hoc. are la baz stimularea üi dezvoltarea capacit ilor copiilor de a comunica prin întreb ri üi r spunsuri. • Îi r spunde la întrebare cocoüul? .I. • Pe cine mai întreab c eluüul? .Un miorl it. dup acelaüi algoritm. Scufi a Roüie putea s refuze s mearg la bunica.Nu. dar üi de verificare.Cu un peüte care nu îi r spunde. ütiind c trece prin p dure. 3. (R spunde-Arunc -Intreab ) — este o metod de fixare üi sistematizare a cunoütin elor. animalele.ûoricelul se sperie üi fuge.Cu un üoricel. • Ce face atunci c eluüul? . 79 . trebuia s ajung repede la bunica bolnav . este bucuroas când vân torul le salveaz . • Îi d üoricelul r spunsul la întrebare? .I. Metoda Bulg relui de z pad . • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . • Albina îi d r spunsul? .Albina îl în eap . îi este mil de bunic . Copilul care prinde mingea dar nu ütie r spunsul la întrebare. lupul i-arat Scufi ei Roüii drumul cel mai scurt pân la bunica.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • • • P l ria Roüie-arat cum Scufi a Roüie îüi iubea mama üi bunica. Aplica ie-metoda R. trebuia s o roage pe mama s o înso easc în p dure sau s o întrebe dac are voie. apoi o arunc unui alt coleg. Faza lucrului în perechi—discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. acesta r spunde la întrebare. 4. Nu trebuia s aib încredere în animale. povestire „Cine a spus „miau”? Întreb ri üi r spunsuri: cine este personajul principal al povestirii-c eluüul • Cine îl deranjeaz pe c eluü din somn .Pe albin . • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? . Faza reuniunii în grupuri mari—grupurile ini iale se adun în grupuri mai mari üi se reiau temele abordate. este sup rat pe lup pentru ceea ce a f cut. P l ria Verde-acord variante Scufi ei Roüii. ea nu ascult de lup. se joac cu ele în natur . Faza introductiv -expunerea problemei. nu trebuia s spun inten iile ei. Lupul o putea ajuta s culeag mai repede flori sau ciuperci pentru bunica.A.

alunec ri de teren. 6. Fructe). o se cere copiilor s anun e finalizarea sarcinii prin jocul „Creioanele la mijloc” înseamn c acel grup a terminat. dispari ia unor animale. Alte metode: Ciorchinele . Se r spunde la întreb rile la întreb rile la care nu au ütiut s r spund .metoda stimuleaz imagina ia copiilor. o fiecare grup discut 3-4 minute despre tema respectiv (pot s stabileasc üi o melodie. Se lucreaz apoi în perechi. Educatoarea concluzioneaz c t ierea abuziv a p durilor are efecte negative: dispari ia unor plante. o fiecare grup lucreaz cu o alt culoare. Copiii ob in informa ii prin lectura dup imagini „P durea” 2. 6. o se analizeaz produsele activit ii prin metoda „Turul galeriei” o se fac complet ri. strof dintr-o poezie). originalitatea. despre veveri e. asocia iile de idei. o realizeaz sarcina primit (s deseneze fructe de toamn ). 4. Faza decizional —se alege solu ia final üi se stabilesc concluziile. Copiii reuni i formuleaz concluziile. Faza raport rii solu iilor în colectiv—grupul reunit analizeaz üi concluzioneaz ideile emise. se formeaz grupuri mici. permite cunoaüterea propriului mod de a în elege o anumit tem . Ei lucreaz individual 5 minute. recapituleaz cunoütin ele: despre brazi. Copiii se grupeaz în grupuri mai mari üi extr gând jetoane prin jocul „Mâna oarb ”. discutându-üi p rerile üi încercând s r spund la întreb ri. c lduri mari. Aplica ie-metoda Bulg relui de Z pad . 80 . lipsa aerului ozonat. Predic iile . despre ciupercu e. preg titoare) o se anun tema (de ex. despre iepuri.stimuleaz realizarea unor asocia ii de idei.—Lectur dup imagini „P durea” 1.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 5. corecturi. Stad . timp în care au formulat întreb ri de tipul: Ce se întâmpl cu plantele dac dispar p durile? Dar cu animalele? De ce în p dure vara este r coare? De ce iarna nu sufl vântul tare în p dure? Ce se întâmpl dac se taie copacii din p dure? 3. 5. secet .metoda înv rii pe grupuri mici (la grupele mari.

de situa ia lor material . B P rin ii s fie parteneri activi üi direc i în procesul de înv are a copiilor. drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de ras . religie ale copilului sau ale p rin ilor sau ale reprezentan ilor s i legali. de cel lalt. o sex. este existen a unor rela ii biunivoce destinse. Piaget) . comprehensive.” (J. B În gr dini üi în sala de grup trebuie promovate prin practici cotidiene valori precum respectul. üi a altor ütiin e care in în acelaüi timp de art üi de ütiin faptul c metodele cele mai bune sunt üi cele mai dificile. derulând programe eficiente de integrare. aten ia fa cooperarea (üi nu competi ia!). B Curriculum-ul trebuie adaptat ca s in seama de: o diversitatea copiilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani „Drama pedagogiei. ciuda i sau bizari. adic a-i reprimi printre noi pe cei care ni s-au p rut diferi i. co-responsabilitatea. constructive. ™ O condi ie sine-qua-non pentru reuüita acestor ac iuni concertate ale celor trei factori activi din gr dini . de naütere sau de alt situa ie. trebuie s in cont de o rela ie tripolar la nivelul gr dini ei: educatoare/ p rin i/copii. de incapacitatea lor. 81 . Strategii de promovare a unei educa ii incluzive În conformitate cu Conven ia Drepturilor Copilului üi apelând la principiul nondiscrimin rii. o dizabilit i. B Valorizeaz nevoile üi interesele copiilor üi nevoile specifice ale familiile acestora. sex. etnic sau social . grija. implicarea comun . ™ Se promoveaz elaborarea unor strategii care s faciliteze „un mod de via ” ce îndeamn la acceptare. Din punct de vedere al unei culturi incluzive: B Gr dini a este primitoare pentru toat lumea üi dezvolt rela iile cu comunitatea. limb . B Cadrele didactice trebuie s fie la punct cu toate nout ile ap rute în domeniu. indiferent de originea lor na ional . Din punct de vedere al unor politici incluzive: B Gr dini a trebuie s includ to i copiii din comunitatea local . culoare. ™ Colectivitatea care îi recepteaz pe cei defavoriza i. ca dealtfel üi a medicinei. o din punct de vedere lingvistic. const în z 3. o divergen e de cultur . toleran a.

religie. în cadrul c ruia tema se las investigat cu mijloacele diferitelor domenii de cunoaütere.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Din punct de vedere al unor practici incluzive. Alc tuirea unui program de activit i care s favorizeze dezvoltarea rela iilor de prietenie între copii care se joac împreun . copilul trebuie s înve e s -üi aütepte rândul („aüteapt întâi s vedem ce spune Irina”). • Acceptarea conütient a celorlal i în stabilirea unor rela ii integrate prin: Æ Participarea la jocurile üi activit ile propuse de al ii. pentru ele pot opta copiii care au stabilit deja rela ii de prietenie. Æ S prezent m o gam de activit i din care copiii s -üi aleag în mod liber. B Încurajarea copiilor s se joace împreun . • 82 . indiferent de na ionalitate. se urm reüte: B Participarea activ a tuturor copiilor la activit i. f r a se cunoaüte copiii. B Valorificarea experien elor tuturor copiilor üi valorizarea diferen elor dintre experien ele lor B Explica ii clare astfel încât s în eleag üi s înve e to i copiii. În înv mântul preücolar se pune puternic accentul pe abordarea integral a copilului üi a educa iei sale. s lase timp pentru interven ia celuilalt. s înve e modalit i de adresare c tre persoane mai în vârst üi de sexe diferite. Æ Eliminarea manifest rilor de discriminare fa de anumi i colegi. s se joace împreun . Æ Ini ierea unor reguli de baz ale dialogului: s nu întrerup partenerul. împreun cu to i. în primul rând. ras . B Adaptarea activit ilor în func ie de nevoile üi disponibilit ile copiilor. noi trebuie s planific m activit i care s favorizeze crearea rela iilor de prietenie între copiii ajunüi din întâmplare împreun . Maniera integrat presupune abordarea realit ii printr-un demers holist în care grani ele dintre categoriile üi tipurile de activit i dispar se topesc într-un scenariu unitar. aprecierea diferen elor între opinii. nivel de dezvoltare sau statut socio-economic. bazat pe empatie.. Æ Evitarea monopoliz rii aten iei educatoarei üi evitarea tendin ei de a pârî pe cel cu care este în divergen e sau un altul. formule de polite e folosite zilnic. toleran üi respect fa de to i copiii.adic un înv mânt pentru to i. Æ S cre m unele activit i care îi solicit pe copii s lucreze. pe principul nediscrimin rii . Æ Educarea unei atitudini deschise fa de grup. Iat câteva sugestii pe care vi le oferim: Æ Având în vedere c aceste grupe se formeaz prin înscriere. • Acceptarea conütient a celorlal i üi stabilirea unor norme de comunicare. Ele pot fi create pentru participarea a câte doi copii cu temperamente asem n toare ori a mai multor copii. Integrarea/incluziunea trebuie s fie sus inute de interesul üi disponibilitatea noastr . dar e posibil ca tocmai aceste activit i s duc la formarea unor prietenii. Æ În elegerea faptului c via a în grup presupune respectarea unor reguli.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Æ Organizarea unor activit i de expunere a cunoütin elor , evenimentelor prin care au trecut copiii, a impresiilor despre o întâmplare sau alta; ele se pot desf üura fie la bibliotec , fie la centrul de joc de rol. Æ Activit ile trebuie s dureze suficient pentru a permite copiilor s se acomodeze unul cu altul üi s doreasc s formeze un grup üi cu alte ocazii. Nu trebuie s limit m durata unei activit i, nici s o întrerupem brusc, ci s anun m din timp finalizarea ei. Æ Când planific m activit i de grup, este bine s avem în vedere nivelurile de dezvoltare ale copiilor. Dac interesele lor sunt similare, este de presupus c exist üansa unor prietenii strânse între copii. Toate metodele prezentate la capitolul „Strategii de promovare a înv rii prin cooperare” se pot adapta cu reuüit deplin în promovarea unei educa ii incluzive.

83

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului
z z z

Rela ia observare – evaluare Forme ale evalu rii Portofoliul copilului

z Rela ia observare – evaluare
Cu cât o activitate de înv are este mai complex , cu atât ac iunile evaluative devin mai necesare, evidente üi îüi amplific rolurile. Ce înseamn evaluarea? Evaluarea, este o ac iune complex , un ansamblu de opera ii mintale üi ac ionale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul c reia se precizeaz : • con inuturile üi obiectivele ce trebuie evaluate; • în ce scop üi în ce perspectiv se evalueaz ; • când se evalueaz (la începutul înv rii, pe parcursul acesteia, la sfârüit de bilan ); • cum se evalueaz ; • în ce fel se prelucreaz datele üi cum sunt valorizate informa iile; • pe baza c ror criterii se apreciaz . Alain Kerlan consider c evaluarea presupune o concep ie sistematic üi operatorie pornind de la mai multe întreb ri cheie: - pentru ce se face? (ceea ce pune în evident – func ii ale evalu rii); - în raport cu ce? (destinatarii evalu rii); - ce? (ce se evalueaz ); - cum? (instrumentele üi procedurile de evaluare). B. Bloom în elege evaluarea ca „ formulare, într-un scop determinat, a unor judec i asupra valorii anumitor idei, lucr ri, situa ii, metode, materiale etc.” Evaluarea este o ac iune de cunoaütere, în cazul nostru, a unei persoane – copil cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani.

84

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ca act de cunoaütere, evaluarea prezint unele note comune cu procesul de cunoaütere. Ambele reprezint procese de cunoaütere, întreprinse în scopuri definite, utilizând instrumente üi metodologii adecvate üi presupun opera ii de prelucrare üi interpretare a datelor. Evaluarea are ca procese componente: m surarea (ce a înv at copilul) üi aprecierea ce cuprinde: predic ia (nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urm tor üi în special pentru intrarea în ücoal ) üi diagnoza (ce anume frâneaz dezvoltarea copilului). M surarea nu se reduce la procedura de dimensionare cantitativ , exprimat în limbajul cifrelor, ci trebuie privit ca proces prin care lucrurile sunt observate üi diferen iate. Ea are deci, caracter informal. Dup cum remarc Hopkins K., m surarea se poate efectua üi informal, prin observare; când se realizeaz prin limbajul cifrelor, procesul de m surare este mai complet. Trebuie subliniat faptul c unele fenomene supuse evalu rii nu sunt m surabile sau nici m car observabile direct. În asemenea situa ii, se aplic principiul acceptat în evaluare: „s m sur m tot ce poate fi m surat üi s facem m surabil ceea ce la o prim aproxima ie nu poate fi m surat” . M surarea nu este un scop în sine; ea marcheaz un moment al evalu rii, fiind urmat de prelucrarea datelor ob inute recurgându-se, atunci când este posibil, la metode statistice. M surarea r spunde la întreb ri de tipul: Cât de mult? Ce dimensiuni? Ce cantitate? ü.a. Aprecierea se defineüte ca un proces de judecare a valorii rezultatelor m sur rii. Ea r spunde la întreb ri de felul: cum este?, ce valoare are? , în ce m sur r spunde trebuin elor sau aütept rilor? ü.a. Evaluarea este un concept mai cuprinz tor decât m surarea üi aprecierea. Etimologic, semnific a aprecia valoarea (atitudine axiologic ) ceea ce înseamn c actul de evaluare implic o opera ie dubl : a) înregistrarea obiectiv a dimensiunii fenomenului (m surarea acestuia); b) aprecierea rela iei dintre starea constatat üi criteriul general al unei st ri dorite (activit i reuüite). Func iile psihopedagogice ale ac iunii de evaluare a copilului Func ia diagnostic const în aprecierea, pe baza datelor ob inute în procesul de observare, a nivelului de dezvoltare psihofizic (în raport cu media vârstei üi alte caracteristici individuale), depistarea üi explicarea cauzelor psihologice care stau la baza diverselor reac ii cognitive üi afective. Modalitatea cea mai la îndemân educatoarelor pentru în elegerea acestor cauzalit i este abordarea copilului ca întreg, integrarea acestuia în complexul de factori care îi influen eaz existen a üi interpretarea datelor privind manifest rile psihice üi prin prisma acestor factori. Aceast func ie mai permite stabilirea cauzelor care au condus la o slab preg tire üi la o eficien sc zut a ac iunilor educative. Func ia de constatare üi de m surare indic dac o activitate de înv are s-a derulat în condi ii optime, cunoütin ele au fost asimilate, o deprindere a fost achizi ionat sau stadiul dezvolt rii acesteia. Func ia de reglare. Caracterul permanent pe care trebuie s -l aib ac iunea de cunoaütere psihopedagogic va oferi date privind dinamica diferitelor variabile ale personalit ii. Cunoaüterea acestora îi permite educatoarei reglarea üi ameliorarea interven iilor didactice, diferen ierea üi chiar individualizarea acestora acolo unde este cazul.

85

adic a factorilor fizici.). psiholog etc. Ea permite organizarea interven iilor educa ionale astfel încât ele s faciliteze împiedicarea manifest rilor negative üi valorificarea la maxim a poten ialului copilului. de conütientizare a posibilit ilor etc. culturali. . • s ajut m educatoarele s -üi cunoasc mai bine discipolii pentru a le acorda acestora sprijinul necesar la fiecare pas de dezvoltare a lor. .) în func ie de amploarea activit ii terapeutice se recomand ca aceasta s se desf üoare de c tre o echip multiprofesional (educator. dac ne referim la personalitate în ansamblu. a nevoilor üi disponibilit ilor viitoare ale copiilor. Func ia de informare. iar educatoarea trebuie s -üi adapteze activitatea la particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. Cei care pot realiza o evaluare obiectiv a copilului sunt cei care interac ioneaz zi de zi cu aceütia . Cunoaüterea în profunzime a fiec rui copil cere mult timp educatoarei üi competen üi nu se reduce la totalitatea informa iilor cu privire la o realitate dat . cunoaüterea devine posibil numai cu condi ia st pânirii factorilor multipli care alc tuiesc aceasta realitate complex . insucces. înclina ii speciale. Acestea pot s fie: . Din acest stadiu al educa iei preücolare educatoarea trebuie s fac din aceast ac iune de cunoaütere a individualit ii üi un suport pentru încurajarea autocunoaüterii. psihopedagog. psihologici.men inerea tipului de interven ie educa ional în vederea activ rii poten ialului real de exprimare a copilului. de formare a unor abilit i.orientarea ücolar viitoare – dar üi orientarea spre exersarea în procesul educa ional în domeniile în care copilul are dificult i sau dimpotriv . de înt rire a rezultatelor. • s -i ajut m pe p rin i s -üi cunoasc copilul pentru a-l stimula üi sus ine corespunz tor. Traducem în fapt trei deziderate: • s -l ajut m pe copil s se cunoasc pe sine însuüi pentru a-üi valorifica la maxim poten ialul.psihoterapia – accentul este pus pe recuperare (cazurile de r mânere în urm în dezvoltare. Aceast func ie permite formularea deciziilor din dou perspective: • din perspectiva copilului – stimulativ . Profilul de dezvoltare psihologic – aüa cum este el descris de educatoare – constituie o surs de informare permanent pentru p rin i üi un punct de pornire în cunoaüterea proasp tului ücolar pentru înv torii de la ciclul primar. neadaptare la cerin ele gr dini ei etc. 86 . Func ia de condi ionare a deciziilor pedagogice presupune stabilirea direc iilor de ac iune în vederea dezvolt rii la maximum a poten ialit ilor psihofizice de care dispune copilul. abandon al activit ii. În psihologie „a cunoaüte” înseamn a descifra formula psihologic individual . consilierea – accentul se pune pe protejarea dezvolt rii psihice üi contracararea tendin elor deviante. • din perspectiva educatoarei – a üti ce a f cut üi ce are de realizat în continuare. sau.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Func ia prognostic se refer la anticiparea tendin elor üi ritmului de evolu ie a vie ii psihice a copilului. Buna cunoaütere psihopedagogic a copilului de 3-6/7 ani e important deoarece în aceast perioad evolu ia este foarte rapid üi diversificat . sociali.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Scopul evalu rii copilului este de a acorda sprijin üi ajutor acestuia în tendin a lui de a afla noul. sau al altor momente de regim. a naturii. istorioare. aici nu e bine…. de a-üi explica unele lucruri despre propria persoan . de bucurie sau necaz. dar aceasta e bine”. unitar. a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii. • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. nivelul üi ritmul dezvolt rii în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat. al plimb rilor. • s -l ajute s se includ într-o activitate pl cut üi atr g toare. fixeaz performan ele fiec rui copil üi reac ia lui la laud sau recompens . men ioneaz problemele ap rute. În evaluare trebuie inut seama îndeosebi de faptul c fiecare copil are ritmul s u de dezvoltare care înregistreaz uneori momente de salt. dar ea trebuie comunicat p rin ilor. • dezvoltare socio-emo ional . curiozitatea. Informa ia privind dezvoltarea copilului e bine s fie strict confiden ial (în special cea mai pu in pozitiv ). În perioada copil riei timpurii. • capacit i üi atitudini în înv are. În baza ei se pot formula pentru p rin i recomand ri (sugestii despre cum s -üi ajute copilul în dezvoltarea lui. 87 . Pentru a avea o imagine global despre dezvoltarea copilului. st rile de interes cognitive sau cele de lips de interes. În timpul activit ilor. al jocului liber ales sau al jocului organizat de c tre educatoare. exerci ii-probleme. este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare: • dezvoltarea fizic – s n tate üi igien personal . altor adul i sau copii. ghicitori. Dezvoltarea copilului este un proces global. Rezultatele evalu rii nu trebuie s capete coloratura emo ional sau etic de genul „ Aceasta e r u. Este inadmisibil s i se spun copilului sau s i se dea de în eles c el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorin a de a înv a. alteori de stagnare. stabilindu-se totodat üi relevan a lor pentru ansamblul structurilor individuale. „Aici faci r u. • s -i satisfac necesitatea lui de informa ie prin poveüti.a.” ü. de a se orienta în lumea înconjur toare a lucrurilor. deoarece acestea sunt strâns legate între ele üi se influen eaz reciproc. Exemple: • s g seasc modalitatea accesibil copilului de a explica lucrurile. s -i acorde mai mult timp üi mai mult afec iune. educatoarea urm reüte/observ comportamentul copiilor. rezultatele evalu rii se compar cu performan ele copilului îns üi. Datele ob inute trebuie analizate în interrela ie. • dezvoltarea limbajului. cu succesele üi insuccesele lui proprii!!! Ac iunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie s aib loc în mediul natural al copilului. de a încerca lucruri noi.

cu copiii din curte/cartier. recunoaüterea particularit ilor. cum r spunde la diferi i stimuli (sunete. cu fra ii/surorile lui.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pentru a aprecia performan ele copilului. ritmul lui de dezvoltare üi progresul (sau regresul) lui. psihologul etc. idei üi propuneri. bunici. tipurile de activit i üi condi iile în care acestea se desf üoar etc. exprimare. dac comunic uüor cu educatoarea sau cu ceilal i copii. pot servi drept surse de informa ie despre dezvoltarea copilului. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la gr dini . dac este emotiv. zgomote. limbi moderne. • Copilul însuüi ca surs de informa ie. dac are anumite aptitudini speciale. Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informa ii despre abilit ile cognitive. educatoarele din gr dini . dac este curios. nu vine nemijlocit de la copil. sociale. Educatoarea nu numai c are nevoie de informa ie despre caracteristicile ce influen eaz dezvoltarea personalit ii copilului ca membru al grupului. fra i/surori. Acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. fenomenele üi persoanele din jur: manipularea obiectelor. care ne spune cum este copilul adic eviden ierea particularit ilor individuale. unchi etc. este necesar s se repete unele situa ii de evaluare care in de obiectivele principale privind interven iile educa ionale. cu adul ii cu care vine în contact. • Grupa de copii. comunicative ale copilului. • P rin ii. spa ii largi) .Ac iunile copilului. poate servi drept surs de informa ie. medicul üi asistentele medicale. 88 . logopedul. modalit ile de luare a deciziilor üi asumarea responsabilit ilor. cum ac ioneaz copilul cu obiectele. modul predilect de ac ionare. Situând copilul în interiorul grupului social. Putem spune c evaluarea progresului copilului nclude: .) . s efectu m cu regularitate discu ii cu p rin ii etc. Observând copilul. ce juc rii prefer .Identitatea psiho-fizic a copilului. afectuos. ca üi context social. în dependen cu importan a parametrilor sau a tendin ei acestora de a se schimba. miüc ri. dificult i de adaptare üi înv are etc. personalul administrativ üi auxiliar. Ce trebuie s ütim despre copil? . care interac ioneaz cu copilul. pentru ea este important s ütie üi cum diferi i copii influen eaz atmosfera din grup.interpretarea acesteia. ob inem informa ii despre r spunsurile lui la întreb ri. despre abilit ile de rezolvare creativ a situa iilor problematice ce se isc . identificarea elementelor componente.acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. dac r spunde la o sarcina dat .înregistrarea informa iei c p tate. educa ie fizic . Informa ia primit de la aceste persoane. Este necesar s repet m observ rile. . .Rela iile psiho-sociale ale copilului. identific m cum rela ioneaz el cu ceilal i copii. . înc din primele zile ale sosirii lui în gr dini . pedagogii – specialiüti (de arte. determinate de vârsta cronologic . trebuie privit ca una suplimentar deoarece ea este indirect . . inclusiv de la p rin i. capacitatea sa de concentrare asupra activit ilor. Afl m dac se desprinde uüor de persoanele din familie. ritmul s u unic de dezvoltare üi înv are. aptitudinile copilului. stilul predilect în ac iune üi înv are.

. Înregistrând ceea ce vedem sau ceea ce se face în sala de grup ob inem un document al muncii copilului. selective üi atent înregistrate. observ rile sunt uneori informale üi nu includ înregistrarea. capacit ilor reac iilor caracteristice precum üi domeniile de dezvoltare mai mult stimulate sau mai pu in. ƒ fi i realiüti în programarea observ rilor. preferin e. Aceast informa ie alimenteaz judec ile f cute asupra copiilor üi a metodelor de instruire potrivite. în momente diferite ale timpului petrecut în gr dini . observ rile trebuie s fie sistematice.o mai precis cunoaütere üi evaluare a fiec rui copil în parte referitor la cum se simte acesta.înregistr rile factuale – ofer informa ii despre ce s-a întâmplat care a fost stimulul/motiva ia interesului pentru o anume activitate. stiluri de a înv a un lucru sau altul. Avantajele observ rii: . „cât” üi „cum” înva copiii. cum gândeüte cum vede lumea. ƒ fi i discret – copilul nu trebuie s simt c este supus observ rii. Aceste date individuale pot fi raportate la caracteristicile generale de dezvoltare. ƒ înregistra i observa iile cât mai repede posibil. obiective. Ele sunt utile pentru depistarea unora dintre succesele sau insuccesele zilei. care sunt înregistrate la sfârüitul zilei. Înregistrarea este procesul document rii activit ii observate sau a comportamentului urm rit. Urm toarele orient ri v pot fi de folos în efectuarea observ rilor: ƒ observa i ce anume face copilul. cum ac ioneaz . În timp observ rile asupra copilului ne pot dezv lui tipare comportamentale. spre exemplu. al calit ii acestuia sau al contactului lui cu ceilal i. În func ie de contextul educa ional. cum interac ioneaz ce ütie üi ce poate s fac . dac a c p tat o anume abilitate copilul sau a în eles corect ceva. ƒ alege i un sistem practic de înregistrare a informa iilor. . ƒ concentra i-v asupra unui singur copil.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Vom trece în revist câteva metode de acumulare a informa iei: Observarea üi înregistrarea datelor. Tehnici de observare informal : .o mai mare capacitate de a reac iona în rela iile cu copiii.o imagine global a fiec rui copil. . care au fost reac iile copilului üi cum s-a încheiat ac iunea. sub aspectul intereselor. 89 . st pânirea unor abilit i üi progresul ca dezvoltare üi creütere. Pentru a fi eficiente. ƒ proteja i confiden ialitatea observa iilor. Aceast metod este eficient pentru a determina „ ce”. alteori ele se fac cu scop precis. pentru a ne documenta. Pot include citate din dialogurile copilului üi descrieri ale calit ii comportamentului.înregistr ri narative – pot fi aprecieri zilnice sau impresii asupra activit ilor individuale sau de grup. ƒ observa ii pe copii în locuri diferite.

Putem observa üi înregistra üi op iunile copiilor pentru diverse centre de înv are sau pentru diferite materiale cu care s opereze. într-o alt parte a s lii de grup . complexitatea deprinderilor üi abilit ilor pe care le presupune vârsta acestora. atmosfera. 90 . Asupra aprecierilor noastre date copilului ac ioneaz mai mul i factori: informa ia precedent . Casetofonul este üi el un mijloc eficient de înregistrare a faptelor de comportament al copiilor (informa ia verbal ). Important este de re inut c toate obiectivele prev zute în curriculum trebuie atinse de to i copiii üi. f r a întrerupe activitatea cu copiii. Înregistra i doar ceea ce vi se pare interesant. lucruri noi ap rute în dezvoltarea copilului. Este bine s avem permanent la noi un carne el üi un creion. Înregistrarea datelor strânse prin observare Alege i-v propria modalitate de înregistrare! Respecta i echilibrul dintre informa ia înregistrat üi cea neînregistrat . copilul poate fi încurajat s deseneze/picteze norii üi cerul de deasupra castelului care va fi construit în zona Construc ii din cuburi üi cutiu e sau în zona Nisip üi ap sau. în centrul pentru activit i practice. Modul de organizare a observ rii este decis de c tre educatoare în func ie de num rul de copii în grup . Putem avea foi volante üi creioane peste tot în sala de grup . La sfârüitul zilei aceste scurte noti e vor fi transcrise într-un carnet sau dosar (comun sau pentru fiecare copil) . pentru a înregistra. De exemplu. implicit. momentul în care este realizat observarea etc. Încerc m s fim obiectivi înregistrând rezultatele observ rilor noastre. important. de aceea. ceea ce ne intereseaz cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. Listele de verificare pot fi plasate pe pere i de jur împrejurul s lii de grup pentru a ine eviden a op iunilor f cute de copii. în zona bibliotec copilul ar putea înfrumuse a coperta unei c r i pe care „ au editat-o” îns üi copiii. dar üi psihologic se consemneaz la dosarul copilului. În fapt. predic iile üi suspiciunile proprii. activitatea în el era inclus. Aüadar str dui i-v ca p rerile üi convingerile dumneavoastr s influen eze cât mai pu in aprecierea dumneavoastr dat dezvolt rii copilului. Toate observa iile de natur medical . o fraz sau pentru a descrie evenimentele – cheie într-un contact fizic sau emo ional.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani verificarea zilnic a st rii de s n tate üi a dispozi iei copilului. urm rirea lor prin observare pe parcursul celor doi ani pentru care sunt formulate. sau pentru diferi i copii . trebuie s fie f cute foarte sistematic.). anturajul care a generat un atare comportament etc. O list de verificare privind dezvoltarea ofer un exemplu de proces sistematic de colectare a datelor privind nivelul de dezvoltare üi ac iune a unui copil în diferite domenii ale dezvolt rii. Aceasta ne poate ajuta s ne asigur m c acei copii care îüi petrec majoritatea timpului liber. Observarea copilului poate fi structurat urm rind atingerea obiectivelor de referin cuprinse în curriculum üi corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare ale copilului.parteneri de joac . de vârsta acestora üi. Putem uüura tranzi ia copilului (trecerea de la un centru la altul) prin amplasarea unei activit i artistice îndr gite de copil. liste cu comportamente/specifice/de observat. Înregistrând comportamentul copilului aüa cum s-a derulat el este necesar : fixarea situa iei care a generat informa ia (numim acei copii sau adul i care au luat contact nemijlocit cu copilul în momentul observ rii. vor fi încuraja i s exploreze üi alte centre de activitate.

.utilizând o activitate deja cunoscut copilului prin integrarea unei activit i noi. Ea trebuie s fie liber . obiünuit) . Întrucât perioada de atingere a acelor obiective este de doi ani de zile. i se pot pune diverse întreb ri). observarea atingerii lor de c tre to i copiii se face prin revenire asupra observ rii lor periodic. ne putem fixa zilnic un num r de copii pe care s -i observ m având în vedere comportamentele vizate de acele obiective de referin . continuitatea logic a ideilor. dar mai ales tr s turi ale personalit ii. mecanismele psihice aüa cum sunt ele în realitate. amploarea intereselor. . sau comun. Cum putem utiliza informa iile strânse prin observare! V suger m utilizarea urm toarelor tehnici de adaptare individual a informa iilor culese în urma observ rii: . Durata observ rii lor poate fi de mai multe zile. Toat produc ia verbal a copilului trebuie notat üi anexat lucr rii. în condi ii de maxim naturale e pentru c numai aüa vor putea fi surprinse manifest rile spontane ale copilului.stilul realiz rii (personal. original. De exemplu. s decurg într-o atmosfer sincer de încredere. pentru a anumit tem ). Metoda analizei produselor activit ii este o metod auxiliar üi poate oferi informa ii numai în combina ii cu observarea. Prin aplicarea acestei metode ob inem date cu privire la: . M rturia copilului dezv luie certe aptitudini practice. execut ceva. binevoitoare. Convorbirile pot avea loc în timpul activit ilor sub forma unor scurte dialoguri cu copilul. dar üi dificult ile întâmpinate de copii pentru a üti cum s ne redefinim scenariile didactice în perioada urm toare.însuüirile psihice ale copilului (spiritul de observa ie. abilit i care necesit mai mult suport.lucrul în perechi sau pe grupe pentru stimularea acelor deprinderi. Convorbirea üi interviul Convorbirea se desf üoar în condi iile unei dispozi ii normale a copilului. . degajat .încurajarea intereselor . Convorbirea este recomandabil de utilizat în combina ie cu observarea sau subordonat unei activit i pe care copilul o are de îndeplinit (în timp ce el „solu ioneaz ” o problem sau face.capacit ile psihice de care dispun copiii (coeren a planului mintal. capacitatea de a în elege. . convorbirea üi alte metode de cunoaütere a copilului. for a imagina iei. deprinderilor. se pot organiza activit i pe grupuri mici centrate pe anumite sarcini. întrucât obiectivele respective de referin sunt avute în vedere pe parcursul mai multor activit i în zile diferite. desenele copiilor trebuie înso ite de explica iile acestora privitoare la inten iile sale.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani În func ie de obiectivele de referin propuse pentru o anumit perioad de timp ( de ex.axarea pe nevoi specifice – dac observ m c mai mul i copii întâmpin dificult i în derularea anumitor activit i.progresele realizate prin înv are (prin realizarea repetat a unor produse ale activit ii). astfel c deseori copilul poate fi stimulat prin simpla implicare într-o activitate în perechi sau de grup mic).) . 91 . calitatea cunoütin elor. . nestingherit . priceperilor üi aptitudinilor) . (Piaget este de p rere c cel mai bine copiii înva unul de la altul. Scopul observ rii este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare. deoarece f r acestea au o mai slab valoare informativ . caracteristici ale reprezent rilor etc.

motiva ii) necesare integr rii în activitatea care urmeaz . de a üti care sunt premisele de la care pornim s proiect m activit ile de înv are. În gr dini e se poate vorbi de evaluare sumativ .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Forme ale evalu rii Activitatea educativ a gr dini ei este complex üi cere forme de evaluare multiple. inventarul de cunoütin e principale. s i se caracterizeze interesul üi posibilit ile de înv are pentru a se argumenta recomandarea înscrierii sale în ücoala primar sau re inerea în gr dini . Vizeaz cunoaüterea m surii în care copiii st pânesc anumite cunoütin e üi posed capacit i necesare angaj rii lor cu üanse de reuüit într-un nou program educa ional. an ücolar. Evaluarea sumativ (cumulativ ) este tipul de evaluare prin care se constat nivelul de performan atins în raport cu obiectivele cadru üi de referin cuprinse în curriculum. Se efectueaz la începutul unui program educa ional (ciclu de înv mânt. Evaluarea ini ial . Ausubel D. când trebuie s i se constituie profilul de personalitate. o func iile ei sunt asigurate pân la final numai dac mijloacele üi resursele sunt stabilite üi folosite pentru a face posibil derularea activit ii în condi ii de eficien . interese. Asigura i-v de ceea ce el ütie üi instruieüte-l în consecin ! ” Func iile evalu rii ini iale a) Func ia diagnostic . Pentru cunoaüterea unor particularit i. Constat rile se exprim prin aprecierea m surii în care aceütia au atins obiectivele de referin . Evaluarea ini ial constituie o condi ie hot râtoare pentru reuüita activit ii de înv are. se pot organiza üi alte momente de evaluare sumativ . creativitatea în plan verbal. cunoaüterea numerelor. eu spun: ceea ce influen eaz cel mai mult înv area. componentele ei üi efectele probabile. semestru. Calitatea. pentru c pot fi folosite üi concluziile evalu rii formative. obiectivitatea evalu rii sumative. Beneficiarii rezultatelor ei sunt în primul rând adul ii. Obiectul evalu rii ini iale îl constituie acele cunoütin e üi capacit i care reprezint premise pentru asimilarea noilor con inuturi üi formarea altor deprinderi üi abilit i. deci etapele activit ii. Anticiparea activit ii se întemeiaz pe utilizarea „gândirii previzionale” üi const în a proiecta în timp üi în spa iu desf üurarea unor ac iuni orientate spre realizarea obiectivelor. de exemplu. a unei deprinderi motorii. pot fi cele dorite când aceasta este realizat de educatoare. Evalu rii ini iale îi apar in mai multe idei: o evaluarea ini ial este indisociabil construc iei unui demers didactic riguros üi eficace. Ceea ce intereseaz nu este aprecierea performantelor globale ale elevilor si nici ierarhizarea lor. este ceea ce ütie copilul la plecare. 92 . a premiselor „cognitive üi atitudinale” (capacit i. în special înainte de p r sirea gr dini ei. o constituie un demers pedagogic esen ial pentru desf üurarea cu succes a programului de instruire. începutul unui capitol üi chiar al unei lec ii). Relevând importan a pe care o are în acest sens. b) Func ia prognostic sugereaz condi iile probabile ale desf üur rii noului program üi îi permite anticiparea rezultatelor. ci cunoaüterea poten ialului de înv are. fiind menit s ofere posibilitatea de a cunoaüte poten ialul de înv are al copiilor la începutul unei activit i. subliniaz : „ Dac aü vrea s reduc toata psihopedagogia la un singur principiu.

p puüi pentru teatru de mas – alegerea personajelor corespunz toare poveütii. în principal. Ea vizeaz . jocuri-exerci ii ü. Evaluarea continu antreneaz o evolu ie a elevului marcând o mai mare respectare a ritmului individual. dac sunt necesare corec ii imediate üi s fie reglat progresul elevilor. educatoare. Evaluarea continu se poate realiza cu ajutorul fiüelor individuale. de sus inere a înv rii. Evaluarea continu are caracter permanent üi este integrat în actul didactic. Portofoliul nu este doar o colec ie de produse. În urma evalu rii continue am evaluat volumul de cunoütin e re inut de copii. dintr-o evaluare globala în una nuan at . Toate documentele cuprinse în portofoliul copilului trebuie s fie înso ite de observa ii. p rin i cu progresele înregistrate pe traseul c tre obiectivele vizate. aprecieri ale cadrului didactic. ini iativ üi grij pentru verificarea propriilor rezultate. evaluarea continu transform ac iunea de evaluare: din proces predominant constatativ în unul diagnostic. mai ales la verificarea cunoütin elor. înregistrarea sistematic a rezultatelor. capitol) üi permite o evaluare a performan elor tuturor copiilor privind con inutul esen ial al cunoütin elor parcurse în secven a respectiv . sus inerea activit ii de înv are. colectarea produselor activit ii lui – toate acestea cuprinse într-un portofoliu care vorbeüte despre progresul copilului pe intervale de timp.a. priceperilor üi deprinderilor. punctat de cadrul didactic. înainte de înv are trebuie s se asigure c st pânesc bine ceea ce este necesar pentru în elegerea noilor con inuturi. Apoi se stabileüte un plan ameliorativ pentru recuperarea cunoütin elor üi deprinderilor neînv ate. el este dovada traiectoriei dezvolt rii lui. încurajarea). modalit i în func ie de grup üi de educatoare. realizat pe secven e mai mici (1-2 s pt mâni. 93 . De exemplu. s fie aplicate. poeziei înv ate. observarea acestuia.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Evaluarea formativ (continu ) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic. redarea dialogului dintre 2-3 personaje. în timpul înv rii. realizându-se pe parcursul activit ii de predare-înv are. iar în cazul unor eüecuri s se propun exerci ii suplimentare de recuperare. imagini sec ionate (puzzle). din ac iune ad ugat activit ii didactice în proces constitutiv al acesteia. comentarii. Privit în ansamblu. Evaluarea continu are ca scop s -l informeze pe copil asupra obiectivelor pe care trebuie s le realizeze üi s -i in la curent pe copii. Astfel în ce m sur au fost însuüite cunoütin ele üi deprinderile predate se identific neajunsurile üi se adopt m surile de recuperare fa de unii copii üi de ameliorare a procesului de înv mânt. Unele momente ale evalu rii continue au func ie cheie. Cele mai adecvate modalit i de evaluare a copilului în perioada copil riei timpurii sunt feedback+ul verbal (lauda. urm rind realizarea lor în cadrul activit ilor recuperatorii.

alte materiale. El reprezint un veritabil „ portret pedagogic” al copilului relevând: . notarea numeric a rezultatelor copiilor nu poate avea rol de clasificare nici în cadrul probelor de evaluare. în acelaüi timp procesul înregistrat de la o etap la alta. El este „ cartea de vizit ” – mijloc de valorizare a datelor ob inute prin evalu ri realizate. ca atare. În înv mântul preücolar nu se dau note üi. an ücolar. lucr rile pe care le face copilul. individual sau în grup. .atitudini. datate. fotografii care reflect activitatea desf üurat de copil. 94 . pornind de la calificative pân la note. notate cu numele celor care au lucrat üi data cînd cu fost realizate. importan a fiec reia. de aceea trebuie s avem are grij în formularea anumitor aprecieri categorice. Portofoliul constituie cea mia potrivit metod de evaluare a copilului mic. ciclu de înv mânt) .interese üi aptitudini demonstrate. Ce con ine un portofoliu? lista con inutului acestuia. individual sau împreun cu colegii s i. Întotdeauna trebuie s ne gândim c fiecare copil este în plin proces de dezvoltare. înregistr ri. . Portofoliul copilului are în vedere toate „produsele” copiilor üi. Educatoarele pot ine – pe domenii de dezvoltare – eviden a lacunelor înregistrate în dezvoltarea fiec rui copil.capacit i formate. contribu ii la activitate care reflect participarea copilului/grupului la realizarea temei date. tradi ionale.dificult i de înv are. cu data calendaristic a înregistr rii lor. . . po i constata progresele înregistrate de copil în timp. caietele individuale. argumenta ia care explic ce lucr ri sunt incluse în portofoliu. Analizând un portofoliu. care include titlul fiec rei lucr ri/fiüe). Portofoliul trebuie s cuprind üi observa ii ale cadrului didactic. . Printre acestea se afl üi portofoliul copilului.rezultatele deosebite ob inute în unele domenii ca üi rezultatele slabe în altele. date ob inute în urma unor ghiduri de observare. chestionare cu data realiz rii lor. (sumarul. ca premis pentru o diferen iere üi individualizare înv rii cu focalizare pe ameliorarea acelor aspecte care necesit mai mare aten ie. reflec iile proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Portofoliul copilului În evaluare sunt utilizate üi o serie de metode complementare celor clasice. Presupune un proces de analiz a datelor ob inute pe numeroase c i üi o perioad relativ mare (de obicei raportat la semestru. întrucât respect principul de baz al ritmului unic de dezvoltare a copilului.nivelul general de dezvoltare. comentarii privind progresele f cute de copil üi aspectele care necesit mai mult sprijin sau stimulare.

.înregistr ri pe casete audio. De exemplu. „ Sub semnul copil riei” ). precum üi dificult ile acestuia. .fotografii din timpul unor ac iuni desf üurate. CD ü. abilit i. În al i termeni.desene realizate de copii în leg tur cu ceea ce au înv at üi sim it pentru c nu ütiu s scrie.este o metod mai obiectiv de evaluare din perspectiva particularit ilor vârstei timpuri.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani viitoare obiective pornind de la realiz rile curente ale copilului/grupului pe baza intereselor üi a progreselor înregistrate.diplome ob inute în urma desf üur rii unor concursuri de muzic üi festivaluri ( „ Stelu ele dansului” .evaluarea prin portofoliul este eliberat în mare parte de tensiunile üi tonusul afectiv negativ care înso esc formele tradi ionale de evaluare. care. . 95 . . Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii. acordându-i timpul necesar pentru dobândirea acelor cunoütin e deprinderi. CD. materiale. Autoevaluarea este un proces de înv are. 2002) . picturi. Este o map deschis în care tot timpul se mai poate ad uga ceva.portofoliul este un instrument flexibil. diplome. . care permit aprecierea aptitudinilor. copiii asumându-üi responsabilitatea asupra activit ii desf üurate. DVD. comentarii ale educatoarei dup anumite perioade de timp (semestru. Aceast metod alternativ de evaluare ofer fiec rui copil posibilitatea de a lucra în ritm propriu stimulând implicarea activa în sarcinile de lucru üi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video. Avantajele folosirii portofoliului: . (Ioan Cerghit. contribu iilor personale. Portofoliul reprezint un element flexibil de evaluare. adunând materiale într-o colec ie pe care copiii pot oricând s o revad üi s o completeze. Acesta sporeüte motiva ia înv rii” .dezvolt capacitatea copilului de autoevaluare. . capacit i vizate de curriculumul pentru educa ie timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. . an) Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii üi op ionale selectate de educatoare üi care fac referire la diverse obiective cadru üi de referin . fotografii ce reprezint aspecte ale înv rii üi/sau pe cei implica i în activitate. pasiunilor. punând în valoare progresul copilului. Aüa cum afirma profesorul Ioan Cerghit. cele care îl reprezint üi care pun în eviden progresele sale. aceütia devenind autoreflexivi asupra propriei munci üi asupra progreselor înregistrate. copiii de 5 ani pot alc tui un portofoliu la disciplina educa ie muzical . portofoliul cuprinde „ lucr ri sau realiz ri personale ale copilului. Alc tuirea portofoliului este o ocazie unic pentru copil de a se autoevalua. Forma pe care o poate îmbr ca portofoliul este fie o map cu documente. care permite aprecierea üi includerea în actul evalu rii a unor produse ale activit ii copilului care în mod obiünuit nu sunt avute în vedere. pe parcurs poate s includ üi alte elemente c tre care se îndreapt interesul copilului üi pe care doreüte s le aprofundeze. video. Portofoliul poate fi folosit la orice vârst . Acesta poate s con in : . progresiv üi multilateral a procesului de activitate üi a produsului final. desene. evaluarea devine astfel motivant üi nu stresant pentru educatoare – copil.implic activ copilul în propria evaluare üi în realizarea unor materiale care îl reprezint cel mai bine. talentelor. portofoliul este un instrument care îmbin înv area cu evaluarea continu .a.

Ca metod alternativ de evaluare. Este un exemplu reprezentativ al activit ii üi al performan elor copiilor unei grupe/gr dini e.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Dezavantajul portofoliului este acela c nu poate fi repede üi uüor de evaluat üi necesit mai mult timp üi grij permanent din partea cadrului didactic pentru a fi îmbog it cu documente semnificative. 96 . Poate fi considerat în acelaüi timp un instrument complementar folosit în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echip . Prin complexitatea üi bog ia informa iei pe care o furnizeaz . ar tându-le mostre ale activit ilor üi ac iunilor desf üurate de copii. an ücolar sau ciclu de înv mânt) portofoliul poate constitui parte integrant a unei evalu ri sumative sau a unei examin ri. Educatoarea încercând astfel s -üi creeze o imagine în rândul colegelor ori în rândul p rin ilor. Portofoliul nu este numai o metod alternativ de evaluare a copilului. portofoliul este compatibil cu instruirea individualizat ca strategie centrat pe stilurile diferite de înv are. De asemenea. pe elaborarea de proiecte ample de cercetare üi înv are. portofoliul solicit mai mult o apreciere calitativ decât cantitativ üi este mai uüor de aplicat pe grupuri de copii. sintetizând activitatea copilului de-a lungul timpului (un semestru.

exprimat prin corelarea obiectivelor educa ionale cu con inuturile. în func ie de grupa de vârst a copiilor. Prin diversitatea lor. O durat prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare am nun it poate suporta modific ri.materialele didactice de care dispun. Punctul de plecare în planificarea activit ilor îl constituie obiectivele cadru üi de referin . asigurând un continuum al ac iunii cadrului didactic în scopul stimul rii dezvolt rii copilului. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme. obiectivele cadru üi de referin vizeaz dezvoltarea copilului sub toate aspectele.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 8. lun ). Astfel. Dezvoltarea plenar a copilului reprezint scopul primordial al educa iei timpurii. Planificarea zilnic /s pt mânal Planificarea activit ilor reprezint o activitate de baz în aplicarea curriculumului. Aceste teme. Noul curriculum promoveaz ideea activit ilor integrate. De aceea un rol foarte important îl joac observarea üi evaluarea progresului copilului. care reflect : . Astfel. . 97 . Cadrul didactic este cel care decide care obiective. cultural al gr dini ei. s pt mân . care combin domeniile experien iale sub cupola a 6 teme mari.contextul geografic. Planificarea activit ilor este condi ionat în cea mai mare m sur de specificitatea grupului de copii pe care îl coordon m. durata atingerii unor obiective poate varia de la o grup la alta. . deoarece ele reprezint finalit ile tuturor activit ilor care se petrec în gr dini (aüa cum sunt ele prev zute în planul de înv mânt). Planificarea activit ilor reflect coeren a atât pe orizontal (în cadrul unei zile de lucru). de aceea prin domeniile experien iale propuse de curriculum. cu ce con inuturi. sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârst 3-5 ani sau 5-7 ani. urm rim stimularea dezvolt rii complet a copilului. unele obiective pentru a fi atinse de to i copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activit i.obiectivele propuse.interesele copiilor. Ea demonstreaz capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele ac iunii educa ionale într-o form coerent . a unei luni) a modului în care obiectivele. con inuturile se coreleaz pe o durat mai mare de timp. cu ce materiale üi care metode le va utiliza pe o anumit perioad de timp (zi. cât üi pe vertical (pe parcursul unei s pt mâni. deoarece planificarea activit ilor este un proces ce este puternic influen at de progresul înregistrat de copii. . aüa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. materialele üi mediul educa ional. Mai jos sunt prezentate schemele propuse pentru realizarea planific rii zilnice üi s pt mânale üi un exemplu în acest sens. cum dealtfel variaz în mod firesc de la un copil la altul. circumscrise celor generale.

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE: CENTRE DE INTERES DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor: INVENTAR DE PROBLEME: Ce ütim? Ce nu ütim üi vrem s afl m ? 98 .

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

S PT MÂNA: DATA/ ZIUA Tura 1 ACTIVIT I DE ÎNV ARE Tura a 2-a

SUBTEMA: SEMN TURA

99

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemplu: TEMA CINE SUNT/SUNTEM ? OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE:

z

CENTRE DE ACTIVITATE DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor:

z

s participe la activit ile de grup, inclusiv la activit ile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât üi în calitate de auditor; s audieze cu aten ie un text, s re in ideile acestuia üi s demonstreze c l-a în eles; s manifeste interes pentru citit; s utilizeze efectiv instrumentele de scris, st pânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. s -üi îmbog easc experien a senzorial , ca baz a cunoütin elor matematice referitoare la recunoaüterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul imi, pe baza unor însuüiri comune (form , m rime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan; s cunoasc unele elemente componente ale lumii înconjur toare (obiecte, fiin a uman ca parte integrant a mediului), precum üi interdependen a dintre ele; s comunice impresii, idei pe baza observ rilor efectuate. s cunoasc üi s respecte normele necesare integr rii în via a social , precum üi reguli de securitate personal ; s aprecieze în situa ii concrete unele comportamente üi atitudini în raport cu norme prestabilite üi cunoscute; s cunoasc üi s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit i practice. s redea teme plastice specifice desenului; s exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; s intoneze cântece pentru copii; s acompanieze ritmic cântecele.

BIBLIOTEC -

ART -

-

c r i üi reviste cu imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie etc. caiete de lucru (fiüe adecvate temei) albume cu poze (tema: Familia mea) felicit ri, vederi, coli de scris, plicuri poütale

-

z

-

creioane negre üi colorate, pensule acuarele/tempera plastilin planüete materiale-suport pentru amestecul culorilor üi pentru diluarea culorii cu ap caiete de desen, coli de carton üi de hârtie A4, A3, A5 instrumente muzicale (tob , trianglu, triol etc.)

JOC DE ROL („C su a p puüii”) -

-

„c su a” utilat corespunz tor pentru activit i care se pot desf üura în familie (g tit, cur enie, petrecerea timpului liber – citit, jocuri, vizionare TV) p puüi tablou/tablouri uzuale cu membri ai familiei sau scene de familie afiüate în spa iul centrului

z z

CONSTRUC II - cuburi de lemn/plastic

ûTIIN E -

NISIP ûI AP - suport de lemn cu nisip

s cunoasc üi s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului; s -üi formeze o inut corporal corect (în pozi ia stând, üezând üi în deplasare).

- cuburi cu litere - maüini, utilaje etc. - personaje-miniatur de plastic sau lemn

- ap - forme de plastic

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ütim?
- c suntem oameni üi despre cum arat un om (corpul uman); - c avem o familie; - membrii familiei üi ce rol are fiecare în familie; - cum trebuie s ne purt m în familie.

Ce nu ütim üi vrem s afl m ?
- despre drepturile copilului; - despre corpul uman (func ionalitatea unor p r i constitutive) - despre cum apare familia üi cât de mare poate fi ea, despre arborele genealogic

100

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Sugestie de planificare saptamânal
DATA 06.10. 2008 ZIUA Lu

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura I)

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura a II-a)

SEMN TURA

ADP: ”Facem prezent ri” (Numele meu este…M bucur s v cunosc.), „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Familii” (citire de imagini din reviste üi discu ii libere despre familiile prezentate în diferite imagini); „Eu” (desen üi colaj – definitivarea propriei figuri prin selectarea üi lipirea ochilor a nasului si a gurii, precum üi prin colorarea cu creionul colorat a p rului); Joc de miücare: „ûotronul”, jocuri la nisipar: „Cas pentru familia mea” Activitate integrat (DLC, DEC): “În familie…” (lectura educatoarei „Dl.Goe” de I.L.Caragiale; predare cântec „Un copil politicos”)

ALA: Citire de imagini, colorare imagini din c r i, desen, puzzle (respectând tematica s pt mânii) ADE üi ADP: „Eu” (continuarea lucr rilor r mase nefinalizate diminea a üi executarea unor noi lucr ri cu cei care doresc); repetare cântec nou înv at „Un copil politicos” üi exersarea acompaniamentului de c tre cei care doresc; mim sau exerci iu euritmic „Copilul politicos”; „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire)

07.10. 2008

Ma

ADP: ”Ce culoare au ochii mei ? Ce culoare are p rul meu?”, „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Mari descoperiri” (studierea unui fir de p r la microscop, studierea pielii cu lupa, lucru cu cartea interactiv „Corpul uman”); “B iat/fat ” (joc de mas – p r ile corpului, caracteristici individuale, îmbr c minte); Jocuri la aparatele de joc üi cu diferite obiecte specifice jocului în aer liber: “Ce pot face” (c rare, alunecare pe tobogan, s rituri cu coarda, üotron etc.) Activitate integrat (DS, DPF): “Corpul meu” (educa ie fizic – predare „Mersul”; observare „Copilul”)

ALA: Jocuri de mas : „Jocul umbrelor” (corelare umbre cu imagini potrivite - oameni sau p r i ale corpului uman) üi „Corpul uman” (b iatfat ), joc senzorial: „Cald-rece/aspru-neted”, num r toare: „Am un nas pe obraz” ADE: „Corpul meu” (prezentare üi discu ie, în grup restrâns, în func ie de interesul manifestat de copii, a planüei dup care s-a f cut observarea diminea a; lucrare colectiv – colorare/lipire – „Corpul meu”, format A1) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire); Op ional englez „My name is…”

08.10. 2008

Mi

ADP: ”M numesc…üi am…ani. Mama/tata/fratele/sora mea/meu se numeüte…”; „M preg tesc pentru activit i” ALA: “Omule i pe nisip” (urme ale degetelor, palmelor proprii pe nisipul ud sau desenarea unor omule i - schematic - cu degetul pe nisipul ud); “Îmi scriu numele” (copiere dup model, scriere liber sau lipirea literelor corespunz toare numelui propriu pe caietele de lucru, pe mapa cu lucr ri proprii, pe ecusonul pentru prezen sau de la tabelul responsabilit ilor etc.); Joc liniütitor „Jocul mut”, jocuri de miücare: “Joac , joac b iete!”, „ ranul e pe câmp” Activitate integrat (DS, DEC) : “Grup m omule i”(colorarea unor omule i de carton cu p m tuful de vat în cel pu in trei culori; exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii)

ALA: „Îmi scriu numele” (cuburi cu litere, litere magnetice, litere autocolant), desen „Omule ul” (schematic, dup model, pe caiet de matematic , în trei culori), selectare üi, eventual, decupare imagini din reviste üi poze cu familii sau familia proprie pentru album ADE: Povestire „Bunicul” de B.ût.Delavrancea ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire);

101

DPM – Domeniul Psihomotric O activitate integrat vizeaz atingerea mai multor obiective de referin . colorarea lor. jocuri de mas (respectând tematica s pt mânii) ADE: „Grup m omule i” (exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire). „M preg tesc pentru activit i” ALA: ”Eu cu familia mea”(citire de imagini/poze). „Feti e üi b ie i” – jocuri de miücare. Plimbare în aer liber (observ m cum merg copiii cu m micile lor pe strad ) Activitate integrat (DOS): “Cum ne comport m în familie?” (convorbire. prepararea unor gust ri. discu ii libere despre tema sugerat la activitatea de pictur ALA: „Puiüori. „Trasee în nisip” (de la gr dini -acas ) ADE: Dramatizare „Dl. labirint. derularea evenimentului). conturul umbrei realizat cu materiale de construc ie. DLL – Domeniul Limb üi comunicare. alc tuirea unui album de familie colectiv. DEC – Domeniul Estetic üi creativ. desen prin copierea umbrei corpului în miücare/static sau a unor p r i ale corpului propriu pe coli mari de carton üi. ADE – Activit i pe domenii experien iale. eventual. „Împreun pentru un mediu curat!” (aranjarea juc riilor în clas üi ecologizarea spa iului verde din curte) DLC: “Sfatul degetelor”(memorizare) Not : ALA – Activit i liber alese. p rin i.Goe” ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire) 10. puzzle.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 09. veni i la mama!”. eventual adres ).“Ghici. implicarea mai multor domenii experien iale üi activarea mai multor centre de activitate. caracteristici. Dû – Domeniul ûtiin . ADP – Activit i de dezvoltare personal . 102 . “P rin ii mei”(desen/pictur ). 2008 Vi ADP: ”Povestea mea” (nume. „M preg tesc pentru activit i” ALA: “E s rb toare în familia mea!” (preg tiri pentru s rb toare.10 2008 Joi ADP : ”Portretul mamei/tat lui”. cu imagini din reviste/poze) ALA: Rezolvare de fiüe interdisciplinare „În familie”.10. DOS – Domeniul Om üi societate. ghicitoarea mea !” – ghicitori despre om si familie. „Bunicul” (pictur ).

1996).Familia este modelul pe care copilul îl imit . Berge considera familia un fel de cooperativ de sentimente. dispersând efectele asupra tuturor. Bruner considera c . Necesitate. Apari ia unei persoane micu e în orice familie.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Capitolul 9. modul de via al familiei este principalul reper în via al copilului. singurul în care leg turile de dragoste üi consanguinitate cap t o importan primordial . . o institu ie stabil . Este una din cele mai vechi forme de comunitate uman . condi ii ce stau la baza structur rii personalit ii individului. Mediul în care copilul se naüte. admi ând ca to i oamenii sunt în esen a lor umani.Ei sunt primii cu care copilul interac ioneaz constant înc din prima zi a vie ii . Ei sunt primele modele pentru modul în care s ac ioneze ulterior ca p rin i. Familia este primul grup social (mediul primar de socializare) din care face parte copilul. tr ieüte primii ani ai vie ii. Copiii îüi observ proprii p rin i cum ac ioneaz în rolul de p rin i. Voinea. eficien Pentru fiecare dintre noi. 103 . Familia este unicul grup social caracterizat de determin rile naturale üi biologice. el este internalizat puternic în anii copil riei. se dezvolt üi se formeaz pentru via a îl ofer familia. cu rosturi fundamentale pentru indivizi üi pentru familie (M. familia a jucat üi joac un rol foarte important în vie ile noastre. care la început este complet dependent de adul i üi i i inspir tandre e aduce cu ea un enorm sens al responsabilit ii. loviturile vie ii. aceast umanitate este data de tipul de copil rie pe care l-au tr it. P rin ii sunt primii educatori deoarece: . Colaborarea cu familia üi comunitatea z z z z Cum cunoaütem familia copiilor? Cum comunicam eficient cu p rin ii? Cum promov m incluziunea social ? Leg tura: gradini -familie-comunitate. Are rolul central în asigurarea condi iilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copil riei. A.Comunicarea intrafamilial influen eaz decisiv dezvoltarea psihofizic a copilului. Ei creeaz o în elegere subconütient a competen elor parentale.S. J. formarea personalit ii lui. care îndulceüte pentru fiecare membru. privind modul în care s o îngrijeüti üi s-o educi.

Mediul în care tr iesc p rin ii poate sprijini sau devia vie ile lor. Educatoarea trebuie s cunoasc mai multe aspecte ale vie ii de familie. de ambian a üi climatul acesteia üi de înclina ia c tre imita ie a copilului. P rin ii dau informa ii educatoarei. educatoarea trebuie s se bucure üi de încrederea copilului. ütiu ce îi place üi ce nu îi place. dac nu se va sprijini üi nu va colabora cu familiile copiilor. f r a-i în elege personalitatea. C ldura raporturilor dintre p rin i üi educatoare. dar üi de a familiei sale. copiii üi comunitatea se influen eaz puternic unii pe al ii. Astfel. c ci ei îl cunoasc cel mai îndeaproape üi cel mai bine copilul. Gr dini a nu poate face minuni. autoritatea p rin ilor üi metodele educative pe care aceütia le folosesc. p rin ii pot influenta comunitatea. Ei pot contribui la dezvoltarea valorilor comunit ii üi la fixarea priorit ilor sociale.63% de familie. convins de puterea exemplului în familie. La rândul lor. se adresa p rin ilor: „ Nu trebuie s face i în fa a copilului nimic din ceea ce nu vre i s imite”. climatul educa ional din familie. s înl ture eventuale caren e educative. De aceea. iar educa ia dat în aceasta institu ie nu va avea rezultate bune. Gr dini ei îi revine rolul de partener în rela iile ei cu familia – acest rol deriv din faptul c este un serviciu specializat. deoarece aceasta o ajut în cunoaüterea üi în elegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. z Cum cunoaütem familia copiilor A creüte üi a educa un copil ar trebui s fie pentru to i p rin ii o datorie. Rela ia gr dini -familie nu se poate constitui f r asigurarea unei condi ii de baz . sau ca o restric ie a dezvolt rii. stilul educa ional al p rin ilor. poate determina multe dintre valorile lor. a caracteristicilor üi poten ialului ei educativ. Rezultatele unor cercet ri f cute au demonstrat c dezvoltarea copilului este influen at în propor ie de 70. aütept rile privind educa ia copilului. Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea üi flexibilizarea raporturilor în parteneriatul educa ional. deopotriv ca indivizi sau ca membri ai unui grup. Implicarea. educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu üi natural mod s urmeze calea just în raporturile cu copilul s u. f r a-l studia. gr dini a caut înc solu ii. cu cadre preg tite pentru realizarea sarcinilor educa iei copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. Poate s se comporte ca o surs de for üi siguran . fundamental : cunoaüterea familiei de c tre educatoare. a diferitelor institu ii üi persoane din comunitate dezvolt în prezent o imagine complex üi dinamic a influen elor educa ionale. încrederea üi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de informa ii – pentru care trebuie s g sim întotdeauna timpul necesar. Nu putem educa în mod just un copil f r a-l observa atent. valorile promovate. ca agen i ai educa iei. la ce reac ioneaz mai bine üi mai repede. s previn îndep rtarea lui sufleteasc . În privin a aceasta ne ajut familia – care este o surs principal de informa ii pentru educatoare. pentru împlinirea c reia 104 . privind: la rela iile interpersonale dintre membrii s i. responsabilit ile pe care copilul le îndeplineüte în familie etc. îi cunosc obiceiurile. Educarea calit ii de p rinte a r mas înc o cerin societatea. P rin ii.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Pedagogul John Locke.

Cu cât p rin ii vor cunoaüte mai bine programul educa ional. Cu cât colaborarea dintre educator üi p rin i este mai strâns cu atât mai bine ambii actori vor cunoaüte mai bine copilul. ar fi bine s o facem în termeni care sunt pe în elesul familiei. probabil unii p rin i le-au dat lec ii despre cum s -üi fac meseria. De exemplu: în leg tur cu faptul c a constatat c mul i copii vin obosi i la gr dini atunci educatoarea le sugereaz p rin ilor s -üi culce copii mai devreme seara. nu respect un program zilnic necesar copilului. alternând activit ile comune cu cele op ionale. Unii p rin i. cu fiecare familie. pe strad . Lucrul acesta face ca acesta s se comporte la fel üi la gr dini : nu salut . Cu cât cunoaütem mai bine familiile copiilor. Dialogul educatoare-p rinte se poate organiza.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Prin intrarea copiilor în gr dini . Tot la aceste întâlniri educatoarea afl de la p rin i despre problemele pe care aceütia le parcurg üi de cele mai multe ori le ofer solu ii sau le g sesc împreun . de asemenea. Iat câteva exemple: 105 . Nu la fel se simte copilul atunci când este obosit de un program prea înc rcat. agresiv. cat üi la o buna educa ie în familie. sau „Ce a i observat c -i place cel mai mult s fac ?” ofer familiei ocazia de a v spune mai multe despre copil. ceea ce contribuie atât la buna desf üurare a procesului educa ional din gr dini . ce statice cu cele dinamice. este neastâmp rat. Putem constata c unii p rin i sunt prea indulgen i cu copilul lor. Aüadar. cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. se informeaz reciproc. care au avut experien e negative în timpul propriilor lor ani de ücoal . se pot sim i intimida i de prezen a unor cadre didactice. de c tre educatoare. ei sunt integra i într-un sistem formal de educa ie. La rândul lor p rin ii sunt informa i. care urm reüte atingerea unor finalit i ce decurg din curriculumul educa iei timpurii. dialogul dintre educatoare üi p rin i este foarte necesar. timp în care copilul are posibilitatea s asimileze cunoütin e üi deprinderi noi. c la gr dini copiii beneficiaz de un program ra ional. nu i se cere s respecte normele de comportare civilizat în familie. Dialogul deschis bazat pe încrederea reciproc cere timp pentru a fi cl dit. la teatru. în excursie etc. în conformitate cu particularit ile de vârst üi individuale. în acelaüi timp se destinde. nu pun la îndoial faptele acestuia. Educatoarele la rândul lor pot s fi avut experien e negative. echilibrat. Când d m explica ii despre activit ile din gr dini üi/sau despre problemele care se pot ivi. care au fost înv a i c educatorul „ ütie cum e mai bine” . cu atât va fi mai coerent influen a ambilor factori educa ionali üi a ambelor medii educa ionale. Unele informa ii le putem culege aplicând unele instrumente de culegere a datelor semnificative despre copil. Talentul üi tactul pedagogic al educatoarei este indispensabil dialogului deschis. Aceste atitudini sau sentimente pot obstruc iona o bun comunicare. fie individual prin consulta ii. Modalit i de cunoaütere: ¨ Întâlnirile cu p rin ii sunt prilejuri pentru a informa p rin ii referitor la modul cum se comport copilul lor cu ceilal i copii üi progresele pe care le înregistreaz acesta în timpul activit ilor. Întreb rile cu final deschis precum: „Ce-i place lui Rareü s fac acas ? ” sau „ Ce v povesteüte Ana despre ce facem noi la gr dini ?”. perturb activit ile – vorbind neîntrebat. fie în adun rile organizate cu p rin ii. s oferim familiei ocazia s pun întreb ri. s petreac mai pu in timp la televizor sau calculator. foloseüte cuvinte auzite în familie. Al ii. üi.

... ALTE PROBLEME ..........TATA...............................DATA NAûTERII...........DUP NAûTERE................................TIMP DE... STUDENT ETC )..... .....LA.....NUME ûI PRENUME........ TELEFON...........CÂT TIMP.......................... PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL NAûTERII .TIMP DE...BUNICI........DE LA..... COPILUL ÎNGRIJIT DE MAMA AJUTAT .......... .... ............ALTE PERSOANE............. .... LOCUL DE MUNC ...................ALE MAMEI…………… AL PTARE .................DATA NAûTERII FIEC RUIA........ALTE PERSOANE....NUME ûI PRENUME......................... ... .......TIMP DE.......... ...................... ...... TELEFON.......... ... .................TELEFON .ÎN PREZENT. FELUL CUM A DECURS SARCINA.. COPILUL A FOST ÎNGRIJIT EXCLUSIV DE MAM ...... FELUL CUM A DECURS NAûTEREA ..TERMEN DEP ûIT....... DE: NUM RUL DE COPII ÎN FAMILIE......Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Fiüa personal a familiei COPIL: ......ARTIFICIAL ……………DE LA……... COPILUL ÎNGRIJIT DE .....SARCINII ..................NORMAL ……………… .............................. PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL: ............. 106 .ALE COPILULUI………… ...........................TIMP DE..............ÎNAINTE DE TERMEN………...DE LA ................OCUPA IA ( ELEV........................ .BUNICI..................LA TERMEN…………………............. PROBLEME DE ADAPTARE .......... ......DE LA...CEZARIAN …………………………... ........NAûTERII GREUTATEA COPILULUI LA NAûTERE…… SCORUL APGAR……..TATA... PROFESIA ûI OCUPA IA.............................NATURAL ………………... PROBLEME DE S N TATE ....... ..... P RIN I TATA NUME ûI PRENUME ................ MAMA NUME ûI PRENUME… LOCUL DE MUNC ……… PROFESIA ûI OCUPA IA.............

Cum se comport copilul în familie ? R : .............. Este activ acas ? Se joac ? Cu ce se joac cel mai mult? R : ....................................................................... ? Care sunt cele mai dificile ore ? R : ............................................................ 11.................................................................................................................................................................................... 3... 10....................................................................Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Chestionar pentru culegerea unor date despre copil R spunzând la urm toarele întreb ri m ajuta i s v cunosc mai bine copilul....................... 13.............................. Copilul are ore regulate de somn üi de servit masa când este acas ? R : ....... 1................................................................... Cum poate fi consolat când este trist / sup rat ? R : .. Care sunt orele din zi favorabile pentru copilul dvs........................................... 9............................................................................ 8..................... 2............................................ Colabora i cu gr dini a la rezolvarea unor probleme atunci când sunte i solicita i ? R : ............................................................................................................................. 4.......................................................................................................................................................................................................................................................................... Ajut la treburile gospod reüti ? R : ..................................................... 7.................................................................................. 12......... 6.................. 107 . Cum se comporta cu persoanele pe care le cunoaüte ? R : ................................................... Are deprinderi autonome de igien ? R : . Observa ii üi propuneri R : ........... Pute i spune care este programul zilnic al copilului ? R : ......................................... ? R : ............... 5.............. Cine se ocup în mod special de copil ? R : .............. Observa i o creütere a nivelului de cunoaütere üi deprinderi la copilul dvs................................

Astfel p rin ii devin parteneri în educa ie de inând informa ii despre scopul programului educativ la care particip copilul lor. nu numai atunci când au ap rut anumite simptome nepl cute în activitatea de înv are a copilului sau în comportamentul lui. Este bine ca asemenea vizite s se fac periodic. copii sau adul i. • vor putea s extind procesul de înv are üi acas . Rela ia p rinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor rela ii pozitive între familie-gr dini .sponsoriz ri. de exemplu g titul sau cântatul la diferite instrumente muzicale. Trebuie s -i ajut m pe p rin i s ütie mai multe despre ce le este de ajutor copiilor în dezvoltarea lor. profesioniütii. • va înv a lucruri noi despre diverse realit i üi practici culturale. P rin ii trebuie implica i permanent în activitatea gr dini ei prin participarea lor la crearea unui mediu pl cut. izolat . • vor înv a s -üi creasc copilul în rela ie cu al ii. • va afla lucruri interesante legate de talentele üi hobby-urile unor membri de familie pe care aceütia le împ rt üesc copiilor. • vor înv a s desf üoare activit i care s sprijine dezvoltarea s n toas a copilului üi acas . • va înv a cum pledeaz p rintele pentru cauza copilului s u. Crearea unei atmosfere de încredere reciproc . care sunt obiectivele urm rite. cu semnifica ia respectului fa de copil. ¨ Participarea p rin ilor la activit i ale grupei reprezint un alt prilej de cunoaütere a p rin ilor. cu materialele didactice üi mijloacele necesare desf üur rii activit ilor. necesit respectul reciproc care survine în timp. dar üi un mod prin care aceütia sunt familiariza i cu programul grupei. 108 . a unei baze didactico-materiale satisf c toare prin contribu ii personale . • vor ajunge s cunoasc üi s respecte echipa de educatori. • va vedea cum membrii familiei îi ajut pe copii la rezolvarea de probleme. la o coeren a practicilor educa ionale üi a cerin elor referitoare la copil. De aceea. • îüi vor dezvolta un sentiment individual al particip rii la procesul educa ional. Exist numeroase avantaje ale promov rii particip rii familiei ca üi component esen ial în educa ia copiilor de 3-6/7 ani. cu modul de comunicare üi abordare a situa iilor problematice.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Vizitarea gr dini ei de c tre p rin i. cunosc progresele f cute de copil üi cum ar trebui sprijinit acesta üi acas . Pentru a ajuta familiile s se simt binevenite üi în largul lor în sala de clas e nevoie de mai mult decât o simpl noti scris sau de o invita ie unic . Avantaje pentru membrii familiei: • vor înv a mai multe despre dezvoltarea unui copil. • vor face cunoütin cu prietenii copiilor lor. cu con inutul üi metodele didactice. primul pas trebuie s -l facem noi. Coeren a üi continuitatea influen elor educa ionale din gr dini üi de acas asigur o dezvoltare cât mai s n toas a copilului. bazat pe comunicare sincer . Avantaje pentru educator: • va petrece un timp mai îndelungat cu câte un copil în parte sau va avea ocazia s lucreze cu grupuri mai mici.

Continuitatea. De aceea pute i aduce câteva mostre din activitatea copilului la gr dini pentru a le ar ta p rin ilor. întotdeauna.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Copiii au avantajul c prin asigurarea unor medii de dezvoltare consecvente din punct de vedere ale solicit rilor (üi la gr dini üi acas ). Familia va fi încurajat s viziteze la rându-i sala de grup în orice moment.neîn elegeri. respecta i regulile generale de curtoazie. încât trebuie s v planifica i dinainte timpul special pentru ceea ce vor dori ei s v arate. Dac . . Dac exist date anume pe care dori i s le comunica i familiei scrie i-le astfel. ca ele s poat fi rev zute dup ce dumneavoastr pleca i.cultura familiei respective.modul de a interac iona. Gazdele îüi pot imagina c o astfel de vizit ar putea însemna comunicarea unor veüti proaste. aüadar. . Familia poate împ rt üi: . familia üi educatoarea se clarific asupra scopului üi inten iei vizitei.idei legate de anumite preocup ri. ce e voie üi ce nu e voie. preocup rile üi interesele acestora.obiective specifice referitoare la copilul lor. . vor în elege mai bine ce anume se doreüte de la ei. ce este bine üi ce nu este bine. aceasta poate deveni o practic stabilit de comun acord üi poate men ine o bun comunicare îmbun t ind experien a copilului üi familiei. deschide i discu ia prin a ar ta câteva aspecte pozitive. ¨ Vizitele periodice la domiciliu. consecven a üi perseveren a în educa ia copilului la vârste mici sunt caracteristici critice ale unei parcurs educa ional de succes. Copiii vor fi atât de încânta i de ideea c educatoarea lor îi viziteaz . . dac e posibil.talentele üi aptitudinile membrilor acesteia. fi i cât mai clari în specificarea scopurilor pentru care veni i. cine este el üi cum este el. . Familia se bucur astfel de aten ia educatoarei üi vede cum educatoarea intr în contact comunica ional cu copilul. La începutul vizitei. Când v planifica i vizita la domiciliu. scopul üi durata vizitei. l sa i întotdeauna timp üi p rin ilor pentru a-üi exprima p rerile despre copii üi ideile lor. Ele vor fi programate la momentele convenabile acesteia üi-i ofer educatoarei posibilitatea de a cunoaüte familia üi copilul în mediul lor propriu. în aceeaüi m sur . încerca i s programa i vizita când tat l este acas . relua i prezentarea scopului acesteia. Nu discuta i despre copil în prezen a acestuia decât dac este vorba despre laude sincere sau despre informa ii pozitive. Vizitele la domiciliu pot fi recompensatorii atât pentru educatoare cât üi pentru familii.are üansa de a se discuta pe larg despre progresele üi succesele individuale ale copilului. Nu monopoliza i discu ia. Consider m c acest lucru este bine s se fac numai cu acordul p rin ilor. chiar üi atunci când a i venit s v exprima i îngrijorarea în anumite privin e. 109 . Pe lâng respectarea momentului convenabil pentru familie. E bine s aduce i cu dumneavoastr o juc rie cu care copilul s se joace cât vreme sta i de vorb cu p rin ii. Educatoarea poate afla lucruri interesante despre: .

o unitate de cerin e üi o unitate de ac iune când este vorba de interesul copilului. de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice üi motrice ale copiilor. antreprenoriale üi tehnice. Aceste obiecte se pot realiza în activit i de educa ie plastic üi practic (desene.colaje). vizite. În pedagogia tradi ional . exprim . lucr ri din plastilina. propuneri de teme. de a-i orienta c tre cunoaüterea activit ilor din gr dini üi sprijinul în desf üurarea cât mai eficient a acestora. prin conceptul de parteneriat care le cuprinde pe toate üi în plus. 110 . în cea mai mare m sur . În cadrul acestor întâlniri p rin ii trebuie implica i în luarea unor decizii menite s asigure securitatea copiilor. z Cum comunic m eficient cu p rin ii MOTTO: „ Eu sunt copilul. F r stabilirea unui sistem unitar de cerin e. üi mai nou. Aceste evenimente sunt prilejuri de a asigura o cît mai mare coeren între valorile üi practicile educa ionale promovate de gr dini üi familie. Tu ii în mâinile tale destinul meu. acele lucruri care s m îndrepte spre fericire. de activit i. de a stimula comunicarea permanent cu aceütia. Actualmente dimensiunile acestei rela ii sunt mai cuprinz toare datorit l rgirii conceptului de colaborare spre cel de comunicare prin cooperare. Colaborarea dintre gr dini üi familie presupune o comunicare efectiv üi eficient . stabilirea meniului zilnic corespunz tor pentru men inerea s n toas a copilului ü.a. Organizarea unor expozi ii cu vânzare de obiecte. Participarea p rin ilor la excursii. (Child’s Appeal) ! D -mi. ca s pot fi o binecuvântare pentru lume”. V suger m organizarea unor ac iuni ca: „ Tombola prim verii” . lucr ri cu materiale din natur . La serbare pot participa p rin i üi rude ale copiilor. „ Din suflet-pentru suflet” . Activit i practice. serb ri. üi o anumit abordare pozitiv üi democratic a rela iilor educative. Tu determini. picturi. Rolul educatoarei este acela de a discuta cu p rin ii copiilor. aceast tem era tratat sub denumirea de „colaborare dintre gr dini üi familie”. colaborarea dintre cei doi factori educa ionali va r mâne f r rezultatele scontate. Din suma provenit din vânzarea acestor obiecte se pot cump ra jocuri üi juc rii necesare dot rii centrelor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Alte modalit i de cultivare a parteneriatului gr dini -familie Întâlniri formale cu to i p rin ii desf üurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea gr dini elor üi asocia ia p rin ilor. Educ -m . anivers ri. educative pentru abilit i de comunicare. dac voi reuüi sau voi eüua în via te rog. în sensul implic rii active üi al valoriz rii experien ei üi statutului fiec rui actor în egal m sur . te rog. P rin ii por fi implica i nu doar in organizarea acestor eveniment. dar pot veni üi cu sugestii.

Astfel. p strându-üi fiecare identitatea üi aportul în mod specific. administrative. care urm resc scopuri generale. s le asigur m c ele vor fi strict confiden iale. • s stabili i locuri special amenajate pentru a purta discu ii între patru ochi üi trata i întotdeauna informa ia primit ca fiind confiden ial .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ea concepe cele dou institu ii sociale exprimându-se în schimburi de opinii üi în discu ii. În func ie de scopul urm rit în cadrul parteneriatului cu familia. cu atât mai mult sprijin pot primi copiii pentru a trece printr-o perioad educa ional încununat de succes. a realit ii umane üi sociale contemporane üi sarcinile tot mai dificile c rora trebuie s le fac fa procesul educa ional fac s se identifice tot mai multe fisuri în rela ia amintit . de organizare sau îmbun t ire a colabor rii sau de educa ie parental . Numeroasele studii au demonstrat c o rela ie bun între cele dou institu ii ale educa iei – gr dini -familie – este în avantajul dezvolt rii copilului la toate vârstele. 111 . iar atunci când este vorba de decizii. problemele specifice pe care acesta le întâmpin üi care necesit o atmosfer mai relaxat . La copiii cu vârste între 3-6/7 ani este foarte important ca familia üi personalul gr dini ei s comunice liber üi deschis despre copii üi activit ile lor. uneori în scris. Când educatoarea consider comunicarea ca fiind indispensabil pentru succesul copilului. • c familiile v vor împ rt üi informa ii cu adev rat personale üi este de datoria noastr . comunicarea gr dini -familie poate îmbr ca forme diferite cu rezultate diferite. care urm reüte obiective specifice ce privesc dezvoltarea copilului. . Modul cum interrela ioneaz p rin ii üi educatorii îüi pune amprenta pe formarea üi educarea copilului. complexitatea actului educa ional. bucuriile.informale: este un mod de comunicare mai familiar. Cu toate acestea. mai apropiat. adresat în general tuturor p rin ilor. scopurile üi grijile lor.formale: este un mod mai oficial. a educatoarelor. mai cald pentru a crea contextul necesar împ rt üirii de idei üi lu rii de decizii în comun. Gr dini a üi c minul p rintesc sunt strâns legate intre ele üi cu cât comunicarea între ele este mai eficient . ea devine parte integrant a activit ilor de zi cu zi. crea i ocazii üi încuraja i familiile s discute cu dumneavoastr despre ideile. modalit ile de comunicare cu familia pot fi: . Comunicarea cu familia presupune : • s aloca i timp suficient.

„Cum le ar t m copiilor noütri dragostea” . fotolii. De aceea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare formal z Activit i organizate în cadrul Centrelor de Resurse pentru P rin i (CRP) CRP este un spa iu anume preg tit s asigure un mediu propice comunic rii optime üi pozitive dintre educatoare üi p rin i. dezvoltarea. programa. Programul activit ilor planificate este bine s fie stabilit împreun cu comitetul de p rin i. inclusiv filme cu serb rile copiilor üi cu programul educativ propus de gr dini . • câteva scaune în jurul unei mese de discu ii. materiale care îi pot interesa pe p rin i. educa ia. broüuri educative pentru p rin i. hrana. creüterea. cu o tematic foarte variat . materiale produse de gr dini ca: programul educativ. c r i pentru copii (modele) casete cu experien ele de înv are ale copiilor sau cu alte exemple de bune practici educa ionale etc. jocuri üi juc rii model pentru vârste diferite. Ele vor prezenta teme precum: s n tatea. • videotec care va aduna diferite filme educative. desene üi lucr ri efectuate de copiii din grupe diferite sau în activit ile de zi cu zi. V recomand m urm toarele c r i üi broüuri educative: „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”. • mic bibliotec în care s fie expuse: c r i despre educa ie. Tot la CRP din gr dini este bine s se g seasc : • ludotec în care p rin ii s g seasc men ionate cele mai utile juc rii pentru copiii de vârste diferite. mese mici etc. orarul zilnic. care dac este foarte activ poate prelua o parte din sarcinile CRP üi p rin ii pot amenaja üi organiza acest spa iu üi activit ile lui În cadrul CRP se pot organiza üi sus ine: ¨ activit i de informare Broüurile educative trebuie s aib un limbaj simplu. „Cât üi cum privesc copii la TV”. Chiar dac de CRP r spunde o singur educatoare (de program) este bine ca el s fie în responsabilitatea tuturor educatoarelor care vor avea acces permanent üi periodic. în acest spa iu trebuie amenajate: • obiecte de mobilier pl cute üi func ionale (canapea. „Minciuna la copii” etc. rela iile copiilor etc. Modul de prezentare trebuie s fie expresiv üi simplu pentru a atrage aten ia üi a exprima cerin ele necesare într-o manier cât mai atractiv .) care s ofere o ambian pozitiv üi relaxant . el trebuie s îndeplineasc toate condi iile pe care le impune mediul educa ional: s constituie un mesaj indirect c tre comunicarea cu familia. Ca spa iu. „Masa în familie”. 112 . clar üi concis.

„Pedepsele. Dac nu exist astfel de c r i. pentru ca al ii s le poat citi üi aprecia. Lectura c r ilor pentru copii reprezint momente speciale de tandre e acas între p rinte üi copil. Cu acest prilej pot fi invita i specialiüti din domeniul educa iei pentru a prezenta asemenea teme. „Singur în camer ?”. ideile p rin ilor despre aceasta. Toate aceste informa ii se noteaz . liste de eviden cu semn turi. date pe care p rin ii s le citeasc . care fie le citesc la gr dini fie le împrumut . „Aprecierea” . fiüe individuale). pentru ca aceütia s le poat folosi acas pentru o perioad de timp. „S üti i s -i spune i NU”. „Imaginea de sine”. „Ignorarea”. „Oboseala copilului în gr dini ”. Propuneri de teme de dezbatere cu p rin ii: „Criza de împotrivire”. „Autonomie versus dependen ” etc. „A spune NU üi a interzice”. Unele dintre ideile acestor p rin i pot fi scrise. la fel. Înc perea destinat familiei ar putea con ine üi c r i de specialitate despre dezvoltarea copilului üi despre educa ia parental . care uneori pot ajunge la situa ii ireversibile. B taia”. 113 . În urma desf üur rii acestor cursuri. Unii membrii ai familiei pot alege ocazia unei întruniri cu familia pentru a face un schimb de informa ii privind creüterea üi dezvoltarea copilului. „Separarea”. iar citirea frecvent de povesti poate deschide gustul pentru literatur pentru întreg restul vie ii copilului. cartier. În plus. P stra i o list cu semn turi sau buletine individuale pentru a ine eviden a celor care au împrumutat o juc rie üi eviden a datei când juc ria trebuie returnat . Juc riile pot fi p strate în CRP. „Pedepsirea”. s de in aptitudini üi profesionalism în folosirea materialelor. de interes general. Referatele. În general juc riile se pot împrumuta pentru dou sau trei s pt mâni. expunerile sau dezbaterile abordeaz anumite teme pedagogice. Biblioteci cu sec ie de împrumut O rezerv special de c r i üi juc rii poate fi disponibil pentru p rin i. Prin informarea üi educarea p rin ilor se pot preveni multe conflicte în via a de familie. Programele de educa ie parental Aceste cursuri s-au n scut din ideea c educa ia p rin ilor în ceea ce priveüte comunicarea cu copilul este un element esen ial în via a de familie üi c în societatea româneasc contemporan este deosebit de necesar o asemenea interven ie. Putem sugera p rin ilor s reflecteze asupra urm toarelor subiecte: „Acordarea aten iei”. probleme üi situa ii tensionate în familie. Pentru împrumutul c r ilor se pot folosi. se pretinde ca cei ce lucreaz cu grupuri de p rin i . Prin intermediul lor se realizeaz propaganda pedagogic în rândul acestora. educatoarea ar trebui s încerce s scrie câteva date simple despre dezvoltarea copilului.în special cu grupe de p rin i cu situa ii mai dificile s fie specialiüti. „Frica de întuneric”. care nu poate fi pus în aplicare doar din ce este con inut în materialele oferite (materiale vizuale. educatoarea primeüte semnale importante despre felul üi calitatea educa iei din familie. P rin ii trebuie s aib posibilitatea s împrumute oricât de des doresc. broüuri. Aceste cursuri sunt bazate pe un cadru teoretic strict. Acestea trebuie s fie la îndemâna p rin ilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ activit i de educa ie parental Întâlnirile tematice cu p rin ii se organizeaz pentru to i p rin ii. iar educatoarea va îmbun t i via a copilului prin „ educarea p rin ilor”. „Igiena: semnifica iile ei” . „Reguli de polite e”. întreb ri cu privire la educa ie.

pe de o parte. Se identific tot mai presant nevoia sprijinirii familiei în educa ie. juc riile stricate üi c r ile rupte din sala de clasa üi din CRP ar trebui s fie reparate. familiile trebuie încurajate üi sprijinite prin ac iuni sociale specifice care favorizeaz derularea optim a rela iilor educa ionale. deoarece pot deveni periculoase. P rin ii sunt adesea foarte pricepu i în a repara diferite obiecte. z z Analiza caietelor sau mapelor cu produsele activit ii copiilor. dar este de în eles c se pot întâmpla accidente. în prima adunare cu p rin ii. în favoarea educa iei familiei üi a educ rii copiilor. Activitatea lor ar consta din aranjarea juc riilor üi c r ilor. Comitetul de p rin i se alege la începutul fiec rui an ücolar. o fabric de sticl poate oferi oglinzi. la activit ile desf üurate. „Piticot”. aceasta este o cale prin care ei se pot sim i utili în activitatea gr dini ei.a. rela ia dintre familie üi cadrele didactice este mai uüor de influen at üi poate determina efecte pozitive asupra copiilor. pe de alt parte. implicând în egal m sur to i membrii triadei (mam . „Sub semnul copil riei” ü. Este important ca familiile s nu-üi fac probleme în ceea ce priveüte aceste împrumuturi. Rolul acestuia este de a-i mobiliza pe to i p rin ii în vederea particip rii lor la diferite ac iuni ini iate de c tre educatoare la nivelul clasei sau unit ii. idei üi teze importante pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamiliala üi în rezolvarea situa iilor conflictuale. de recunoaüterea comunic rii insuficiente dintre p rin i. 114 . copii üi cadre didactice. din verificarea listelor cu semn turi üi din trimiterea de note c tre familiile care se întâmpl s uite s returneze o juc rie sau o carte. ¨ activit i de consiliere Pentru a-üi exercita cu succes rolul în viata copiilor.) z Întâlniri cu comitetul de p rin i. Rapoartele periodice pot prezenta unele rezultate ob inute în cadrul diverselor proiecte sau evenimente de tipul: „ Color m üi înv „Festivalul copiilor”. ¨ activit i de voluntariat al p rin ilor ¨ activit i cu sponsori. Aceast interven ie socio-educa ional este constituit dintr-un complex de m suri care sprijin familia. deci de transmitere üi primire a unor cunoütin e. intervenind benefic în mecanismele care regleaz rela iile intrafamiliale. P rin ii pot primi informa ii despre copii üi pot vedea diferite obiecte pe care aceütia le-au realizat în gr dini . de noile solicit ri asupra familiei cu copii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani üi. Dac e posibil. m!”. Juc riile deteriorate trebuie scoase din uz. acele firme üi întreprinderi care pot sprijini cu resurse materiale programul educativ (De exemplu: o fabric de mobil poate oferi mici buc i de lemn. În gr dini . dar üi g sirea unor c i noi de comunicare üi colaborare între p rin i üi gr dini . „Stelu ele dansului” . deci spune i-le c orice juc rie folosit în mod normal se poate strica üi orice carte se poate rupe. Decizia de a realiza o cercetare cu aceasta tem a fost determinat . Fireüte c familia trebuie s aib grij ca aceste materiale s nu se deterioreze. copil).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Membrii familiei pot organiza üi men ine mici biblioteci cu sec ie de împrumut. tat . Consilierea familiei presupune üi ac iuni de informare. de a-i antrena în rezolvarea unor probleme social-gospod reüti.

• sugestii despre activit ile care trebuie s se desf üoare acas . acesta poate fi un mod optim de a asigura fluxul unei comunic ri continue. Reuüita este pentru formulare tip. „ de re inut” etc. mai ales dac familiile nu prea au timp s comunice astfel la gr dini sau dac nu au telefon. ajungând s cunoasc mai multe despre activit ile din sala de grup . ¨ Carnetele de dialog Acestea circul între cas üi gr dini üi sunt foarte utile.apeleaz la o abordare tematic . Bunica poate participa cu pl cere la o activitate s pt mânal de g tit. Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete cu foi detaüabile.scrisori cu diverse anun uri ca: „ evenimente prezentate” . în sala de grup . Este mai eficient s trimite i scrisori scurte în mod frecvent decât scrisori lungi la intervale rare. iar bunica. Scrisorile de înütiin are trebuie s fie scurte üi lizibile. . Tonul üi con inutul scrisorilor poate varia. Educatoarele pot utiliza: . decorate de c tre copil. împreun cu copiii. Se poate ca într-o astfel de familie. Aceasta permite copilului s aib un membru al familiei lui care cunoaüte noua lui lume. Astfel se pot uüor aduce la cunoütin a educatoarei üi a familiei succesele sau schimb rile de comportament ale copilului. Într-o scrisoare de înütiin are se pot include: • anun uri ale unor întruniri. Aceasta este o modalitate foarte nimerit în care familiile pot dialoga cu educatoarea. • cereri de materiale cu care p rin ii ar putea ajuta la realizarea unui proiect. Trimi ând acas o astfel de scrisoare prin copil din dou în dou s pt mâni sau o dat pe lun v asigura i c toate familiile sunt informate substan ial. • opinii despre preocuparea curent a educatoarei. 115 . • note de mul umire pentru p rin ii care se ofer voluntari sau cereri pentru activit ile de voluntariat. ale unui eveniment sau ale unor excursii. care sunt „transportate” înspre üi dinspre gr dini de c tre copil sau de c tre un membru al familiei. ¨ „ Noti e üi observa ii” trimise la domiciliu de educatoare cu detalii despre activit ile preferate de copil. dezb tând activit i üi idei care detaliaz o anumit tem . Se pot trimite ori de cate ori este nevoie. pentru a descrie evenimente üi activit i petrecute în gr dini üi pentru a sugera diferite c i de aprofundare a acestor activit i la domiciliu. În cazul unui copil cu particularit i sau probleme specifice. • informa ii care in de via a comunit ii. poate comunica impresiile üi nout ile restului familiei.scrisoarea de înütiin are. un bunic/o bunic s aib grij de copii cât timp p rin ii sunt la serviciu. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Strategii de comunicare informal cu p rin ii z Coresponden a scris cu p rin ii: ¨ Scrisorile reprezint o alt modalitate de comunicare cu familiile.

ruga i-l s vin în sala de clas üi s deseneze sau s picteze împreun cu copiii. cu p rin ii. dac un t tic deseneaz bine. Ele pot de asemenea s con in mul umiri adresate familiei pentru ceea ce a f cut pentru gr dini . Mesajele trebuie s fie scurte üi clare üi s descrie o realizare a copilului. „ MAMA” Veni i s ne bucur m împreun . vor fi afiüate üi liste cu orarul zilnic. De asemenea. 116 . s fie schimbat frecvent. De exemplu. biletele cu note despre comportamentul copilului sau despre alte aspecte importante. Informa iile de pe afiüier pot repeta sau accentua date deja men ionate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau mesajele scrise. Pentru familiile care nu se pot acomoda cu aceasta tehnica alte sisteme pot func iona mai bine. Este întotdeauna mai uüor üi mai interesant s se alc tuiasc afiüierul printr-o munc de echip . Dac afiüierele sunt pline de date vechi sau arat dizgra ios familiile nici nu se vor uita la ele. povestiri despre excursiile f cute sau fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. Este important ca afiüierele sa fie frumos colorate üi pl cute la vedere. ¨ Afiüierul pentru anun uri Afiüierele reprezint o alt modalitate prin care se comunic informa ii familiilor într-o manier informal . care trebuie s se asigure de faptul c afiüierele sunt întotdeauna actuale üi interesante. Informa iile de pe afiüier pot fi adresate direct anumitor p rin i. ca de altfel üi con inutul. V invit m s s rb torim împreun fiin a cea mai draga.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Majoritatea programelor educa ionale care utilizeaz aceasta tehnica încearc s comunice cu familia prin intermediul carnetului de dialog cel pu in o data pe s pt mâna. aspectul lor trebuind. Familia apreciaz gestul educatoarei de a trimite astfel de mesaje üi se poate sim i încurajata s trimit la rândul ei mesaje educatoarei. Aceasta tehnica func ioneaz foarte bine pentru familiile c rora le vine uüor s se exprime în scris. Se pot prezenta üi informa ii legate de activit ile petrecute în gr dini . Schimbarea con inutului afiüierelor poate reprezenta o sarcin pl cut pentru educatoare. produse artistice ale copiilor. V suger m urm torul mesaj: Dragi p rin i. note care trebuie semnate. Ele pot fi: anun uri ale diverselor întruniri. Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient daca educatoarea lucreaz cu copilul la un proiect anume care este apoi aprofundat acas . Folosi i-v creativitatea. iar apoi expune i lucr rile executate pe afiüier. liste cu instruc iuni pentru voluntari. Ruga i familiile s contribuie la elaborarea acestor afiüiere. f când în aüa fel încât afiüierele s comunice atmosfera üi activit ile din sala de grup . prin copil. ¨ Scurte mesajele scrise Comunicarea dintre gr dini üi familie poate fi facilitat üi de transmiterea unei scurte note (a unui mesaj) c tre p rin i. o nou deprindere sau un nou comportament.

a. Emo iile üi pl cerea cu care se discut sunt impresionante. construiesc. Prin afiüarea la loc vizibil a obiectivelor. titlul proiectului/activit ii tematice. În doi este mai uüor üi mai amuzant. De aceea. coordonatorul proiectului/activit ii tematice. V suger m expozi ii de genul: „Prima mea c rticic !”. • Reactualiza i cel pu in par ial informa ia de pe afiüier.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Sfaturi utile pentru o optim utilizare a afiüierelor. Se sugereaz alte modalit i creative pentru facilitarea comunic rii: „Un mic dejun duminica”. este l sat la z 117 . 3 Popularizarea în rândul p rin ilor a unor proiecte/activit i tematice aflate în derulare. • Ruga i familiile s contribuie la elaborarea afiüierului. copii. orarul zilei. cu grij s prezinte tuturor p rin ilor toate lucr rile realizate de copiii lor. Astfel. deseneaz . Copiii se simt mândri üi ferici i c demonstreaz p rin ilor lor cum se joac üi cum lucreaz ei în gr dini . „Mul umim pentru”. personal. P rin ii se familiarizeaz üi cu acele juc rii care dezvolt creativitatea üi antreneaz capacit ile fundamentale vârstei. În urma acestei ac iuni p rin ii pot contribui dup posibilit i. „Înv m o poezie”. „Alimentele-izvor de s n tate”. organizat pentru familii la gr dini . „ûtia i c …”. „ Ecopictura” etc. Astfel de proiecte ar putea fi: „Poveütile noastre preferate”. realizeaz colaje s. • Desemna i dou persoane care s se ocupe de întocmirea afiüierului. Totul se poate termina cu o comunicare extrem de eficient între gr dini üi familiile copiilor. „V aducem la cunoütin c …”. Convorbirile cu p rin ii desf üurate la ora venirii üi cea a plec rii de la gr dini Programul înc rcat al p rin ilor cât üi un orar de lucru prelungit au drept consecin lipsa de timp liber a familiei. Educatoarea poate dialoga (comunica) cu familia diminea a. când copilul. dintre educatoare üi familie au o mare importan . informa ii despre activit ile tematice. „La mul i ani. „Ast zi e ziua ta!”. • Nu uita i c fiec rui om îi place s -üi vad scris numele üi s vad afiüate fotografii care îl reprezint pe el üi pe copilul lui. • Informa ia trebuie redactat într-o form cât mai laconic . cum ar fi o not de mul umire la adresa unui anume p rinte care a ajutat la un anume proiect sau la o anume activitate. „Sugestiile dumneavoastr ne-ar fi de folos”. alte informa ii utile pentru p rin i. ac iunile ce se vor desf üura. La sfârüit povestesc cum au lucrat împreun cu copiii üi ce impresii au. • Afiüa i lucr rile copiilor. ocaziile informale de dialog. 3 Amenajarea unor expozi ii se realizeaz în urma desf üur rii anumitor activit i. • Plasa i inscrip iile la nivelul ochilor unui adult de în l ime medie pentru a uüura citirea textului. Afiüierul poate cuprinde: 3 Gazeta p rin ilor poate avea rubrici de genul: „Avem nevoie de…”. modeleaz . lucr ri ale copiilor ü. • Afiüa i mesaje adresate direct. Se duc în centrele de activit i üi aleg împreun cu copiii activit ile unde vor lucra în ziua respectiv . z Alegerea unei „zi a p rin ilor”. copil rie! ”.a. Aici apar: data unor întruniri. când aceütia sunt pentru câteva ore. cu obiecte care nu le mai sunt de folos (pentru crearea unui mediu ambiant specific locuin ei) üi cu dona ii de juc rii de la copiii lor mai mari. eventualii colaboratori. a unor fotografii üi lucr ri reprezentative.

Pentru un astfel de scop este bine s se stabileasc o întrevedere special . de acceptul üi sus inerea p rin ilor copiilor integra i. rela ia gr dini ei cu p rin ii copiilor cu CES este nu numai benefic . üomeri afla i în pragul s r ciei. precum üi de nivelul de rela ii care se formeaz üi se dezvolt la nivelul clasei integratoare. 118 . un alt copil. precum üi informa ii privind tot ceea ce pân în momentul includerii în înv mântul de mas a copilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuia (incluzând necesit i de ordin fizic üi/sau psihic. handicapuri. bazat pe empatie. când copilul este luat üi dus acas . pentru a sus ine participarea la procesul de înv mânt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit i” (MEN & UNICEF. „Educa ia incluziv presupune un proces permanent de îmbun t ire a institu iei ücolare. • p rin ii copiilor cu cerin e educative speciale (deficien e. în locul copilului furat. mai ales a resurselor umane. Totuüi. ea furnizând informa ii privind specificul dizabilit ii copilului. de interesul üi disponibilitatea cadrelor didactice. Integrarea copiilor cu cerin e speciale în programul gr dini ei este facilitat de realizarea parteneriatului între p rin i üi gr dini . Serviciile de educa ie timpurie se adreseaz tuturor p rin ilor. z Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor Se zice c . zânele fur copiii oamenilor üi las . Pentru a asigura un timp special acestor dialoguri familiare cu familiile este nevoie ca orarul s lii de clasa s fie flexibil. împreun cu to i – constituie un deziderat. toleran üi respect fa de to i copiii. de implicarea întregii societ i civile. p rin i adoptivi. üi dup amiaza. p rin i vitregi. dar üi o realitate care câütig adep i üi se materializeaz în experien e üi bune practici de integrare/incluziune. de zân . Integrarea/incluziunea sunt sus inute de existenta unui cadru legislativ flexibil üi realist. aceste momente nu sunt propice pentru discutarea neliniütelor educatoarei sau problemelor cu care copilul se confrunt în perioada respectiv . P rin ii pot fi parteneri la educa ie pentru c ei de in mai multe informa ii despre copiii lor. cutume. Acesta este. copiii cu performan e superioare üi supradota i etc). p rin i singuri/familii monoparentale. factori motiva ionali etc).Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani gr dini . acesta fiind de fa . ci üi necesar . • p rin i afla i în situa ii critice ce influen eaz exercitarea responsabilit ilor lor parentale üi prezint risc crescut pentru creüterea üi dezvoltarea copiilor: divor a i. p rin i s raci. În mod special. Practicile incluzive vizeaz întâmpinarea nevoilor specifice unor anumite categorii de p rin i: • p rin i cu origine socio-economic defavorizat . amintind de asemenea diferite aspecte legate de întruniri ulterioare cu familia sau de programul s pt mânal. de obicei. Acestea sunt momentele când educatoarea poate comunica familiei am nunte despre activit ile zilei. foarte frumos. Beneficiarii acestui tip de parteneriat sunt p rin ii üi copiii. tulbur ri üi dificult i specifice. despre progresele copilului. bolnavi cronici. uneori. dar dezvolt un comportament diferit de cel al majorit ii oamenilor… Principiul fundamental al educa iei incluzive – înv mânt pentru to i. având ca scop exploatarea resurselor existente. 1999).

afec iunea. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • p rin ii copiilor care întâmpin dificult i de adaptare ücolar respectiv: .ajut la dezvoltarea solidarit ii üi toleran ei comunit ii.tulbur ri de comportament. V suger m urm toarele proiecte ce s-ar putea derula: „ S -i cunoaütem pe ceilal i üi s înv S fim uni i ca o familie” . pentru cadrele didactice. . p rin ii în situa ii normale. . .avantaje financiare pe termen lung deoarece educarea copiilor în clase integrate cost mai pu in decât în ücoli speciale.previne üi reduce problemele sociale ale comunit ii üi societ ii. aten ie. • Munca în parteneriat este üi în avantajul copilului üi în interesul acestuia: • permite o organizare mai bun a întregului demers educativ-recuperator. „ 119 . • colaborarea üi comunicarea permanent între partenerii adul i constituie un model de comportament üi pentru copii. aprecierile adul ilor cu privire la activitatea lor pentru p rin i. . . . Este clar faptul c pentru a realiza un parteneriat la nivelul interven iilor timpurii asupra copiilor trebuie s p rin ilor üi c deciziile trebuie preg tite cu grij üi împreun .au nevoie de perfec ionarea practicilor üi schimbarea percep iilor despre educa ie în general üi despre copilul lor în special.temporar au nevoie de sprijin. • din punct de vedere afectiv. „ To i copiii trebuie s vin la gr dini ” . îüi dezvolt autonomia. dar care: . le apar sentimente de bucurie üi satisfac ie. copiii cap t încredere în ei.resimt nevoia unei inform ri periodice. m împreun ” . simt interesul. pentru comunitate.devin mult mai implica i în educa ia copiilor lor.copiii devin participan i ai comunit ii üi contribuie la bunul mers al acesteia.dificult i üi tulbur ri de înv are.stabilesc prietenii üi rela ii de ajutor cu ceilal i p rin i. • pentru comunitate: .descoper noi tehnici de înv are pentru a veni în ajutorul copiilor care întâmpin dificult i. .eüec ücolar. • pentru cadrele didactice: . fie suficiente informa ii la îndemâna Avantajele promov rii incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor: • pentru p rin i: . maturizare etc.

În fapt este o responsabilitate pe care o au diferitele institu ii de a contribui la efortul educativ üi de a sprijini gr dini a.p rin ii s fie privi i ca participan i activi care pot aduce o contribu ie real üi valoroas la educarea copiilor lor. formându-i ca beneficiari direc i ai achizi iilor de ordin educa ional ale propriilor copii. z 120 . De aceea este nevoie ca membrii comunit ii s fie antrena i în luarea unor decizii. Aceste dificult i pun în evident nevoia de sprijin din partea comunit ii. z Parteneriate cu p rin ii Parteneriatele cu familia coopteaz p rin ii ca parteneri în procesul educativ. „ Eu üi ceilal i” .p rin ii s fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiii lor. necunoscut pentru el. M refer la implicarea lor în derularea unor parteneriate care s conduc la îmbun t irea condi iilor de desf üurare a procesului educa ional üi la creüterea calit ii acestuia. Fiecare institu ie din comunitatea apropiat copilului poate influen a formarea üi instruirea acestuia prin modalit i indirecte. Pentru educatoare este foarte important s identifice acei p rin i sau factori de comunitate care pot sprijini. s valorifice üi s fac cunoscut contribu ia lor. slaba diversificare a dot rilor.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani z Triada gr dini –familie–comunitate La nivelul înv mântului preücolar se înregistreaz câteva dificult i: resurse financiare alocate mult prea mici pentru nevoile existente. dar üi prin modalit i directe: sprijin.s se recunoasc üi s se aprecieze informa iile date de p rin i referitoare la copiii lor. remedierea unor aspecte negative. „ P rin i üi copii” . direc ionarea unor activit i. Popularizarea sponsorilor se face la loc vizibil prin nominalizare. . . . creüte üi se dezvolt într-un mediu comunitar variat. Exemple de parteneriate: „ Eu sunt unic” . cooperare.s se valorifice aceste informa ii üi s se utilizeze în completarea informa iilor profesionale. Specificul cultural. Parteneriate cu comunitatea Copilul vine în contact cu persoane diferite. colaborare. „mul umim pentru…” . care s stabileasc pun i de colaborare cu diferi i actori din comunitate. îi informeaz despre valorile promovate în aceste institu ii specializate în educa ia celor mici. fotografii sau prin cuvinte de mul umire cum ar fi: „mul umim sponsorilor noütri ” . . valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere. s -i antreneze în acest domeniu. deficien e în plan administrativ ce se vor schimba o dat cu schimbarea sistemului de alocare a fondurilor. dar üi din partea educatoarelor o üi mai mare implicare. Cu sprijinul acestora educatoarea îüi poate manifesta disponibilitatea de colaborare în cele mai diverse domenii.responsabilitatea s fie împ r it între p rin i üi educator. Pentru realizarea parteneriatului cu p rin ii este esen ial ca: .

care constituie un partener necesar în creüterea üi dezvoltarea tuturor membrilor comunit ii üi la care familia face cel mai des apel.înotul sau gimnastica. dezorientarea p rin ilor în ce priveüte cerin ele scolii. vino mai aproape” ü. Exemple: „ Înv m s circul m corect”. ce creeaz oportunit i de cooperare. consultare. Exemple: „Copii frumoüi üi s n toüi” . Acest parteneriat se naüte dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: rela ia sporadic dintre ücoal üi gr dini .finan area unor ac iuni colective: concursuri cu prilejul zilei de 1 Iunie. copil rie!”. .a. necunoaüterea suficient a prevederilor celor dou institu ii. Exemple de ac iuni comune cu prim ria: „La mul i ani. neconcordan a de cerin e. urm reüte g sirea celor mai eficiente c i pentru a asigura adaptarea copiilor cu vârste între 3-6/7 ani la noua etapa din via a lor. juc rii. comunicare. „Datini üi obiceiuri la români” . „Fructe üi legume de vitamine pline” ü. cu ocazia s rb torilor de iarn . V suger m realizarea parteneriatului: „Paüi spre succesul ücolar” . a nevoilor resim ite de ambii parteneri s-a stabilit un acord între unit ile de înv mânt implicate. . Exemple: „În Tine cred”. În urma consult rilor reciproce. ücoala. nehot rârea lor cu privire la înscrierea copiilor la ücoal .a. În urma acestor ac iuni copiii pot fi r spl ti i cu dulciuri. Parteneriatul între cele dou institu ii de înv mânt. dup cum vizeaz üi îmbun t irea preg tirii profesionale a cadrelor didactice prin activit i organizate în ücoal üi gr dini .a. 121 . experien a cadrelor üi baza materiala a unit ilor implicate. ¨ Colaborarea cu biserica face ca aceasta s promoveze valorile moral-religioase care sunt un punct de reper important în educa ia moral üi comunitar a copilului. „Doamne. . „La drum mici pietoni!” ü. „Ur ri de Anul Nou” .dotarea unit ilor de înv mânt cu mobilier üi alte materiale necesare. echipament informatic. carti. diplome üi altele. conlucrare în vederea atingerii unui scop comun. „Artiüti în devenire” . se subliniaz tot mai intens ideea parteneriatelor educa ionale. valorificând cunoütin ele.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu prim ria Aceasta institu ie se poate implica în activit i didactice üi de distrac ie pentru copii cum ar fi: . ¨ Colaborarea cu ücoala Parteneriat gr dini –ücoal În cadrul ac iunii de reformare a sistemului de înv mânt üi reaüezare a lui pe baze moderne. ¨ Colaborarea cu institu ii sanitare. ¨ Colaborarea cu poli ia Ajut în educa ia preventiv üi cultivarea comportamentelor prosociale.între inerea üi repara ia localurilor de înv mânt.

precum üi a obliga iilor celor dou p r i. fiind constituit din elemente de educa ie aplicate individului înc din copil rie în vederea devenirii unui bun partener de cuplu üi bun p rinte. s se în eleag atât pe sine însuüi. Ea se deosebeüte de consilierea cuplului. inova iilor üi reformei. ¨ Colaborarea cu mass-media ca sprijin al programelor educative. fotografii cu întreprinderile economice care au sprijinit material gr dini a. fotografii cu aspecte de la activit ile din gr dini . p rinte. inclusiv cu cele la care iau parte üi p rin ii sau reprezentan i ai comunit ii. cadru didactic) pentru ca acesta s fie capabil s se ajute singur. 2. are üi un caracter preventiv. 122 . Principalele componente ale acestei forme de sprijin reprezint : 1. cât üi de orientarea teoretic a consilierului. dar üi a unor percep ii. dac exist sponsori. promovare a ideilor noi. ûi alte elemente care s particularizeze unitatea respectiv . ¨ Colaborarea cu parteneri priva i care pot sprijini material unit ile de înv mânt üi anumi i copii (ajutoare). urm rind o educa ie eficient üi o dezvoltare optim a personalit ii copilului prin armonizarea celor trei termeni ai rela iei triadice. ¨ Oferta educa ional a gr dini ei unde se cuprind date de baz privind programul educativ üi administrativ. ¨ Colaborarea cu cabinetele de asisten psihopedagogic Consilierea are la baz unitatea triadic familie-gr dini -copil. inându-se seama de coresponden a dintre competen ele personale üi activit ile prestate. cât üi realitatea înconjur toare. imagini üi idei în sensul valorilor educa iei. În acelaüi sens. a limitelor de competen . Trebuie încurajate ac iunile de voluntariat. Scopul fundamental al consilierii ücolare este sprijinirea clientului (copil. îngrijirea üi educarea adecvat a copiilor lor. Consilierea educativ a familiei sau consilierea familial care se refer la un set de ac iuni preventive üi directe de sprijinire a membrilor familiei în îndeplinirea rolului acestora în creüterea.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ¨ Colaborarea cu asocia iile nonguvernamentale. În procesul de consiliere se încearc provocarea unei schimb ri voluntare în atitudinile üi comportamentul celui consiliat. ca form de participare la via a societ ii üi de promovare a voluntariatului üi a activit ii în favoarea rezolv rii problemelor sociale. obiectivele generale üi particulare urm rite. Strategiile utilizate în acest sens depind atât de scopurile clientului. fiecare grup poate ad uga în album anumite informa ii. orice contribu ie va fi negociat üi contractualizat prin precizarea rolului. care se refer la p strarea rela iilor maritale üi rezolvarea diferitelor situa ii de criz între p rin i. personalul didactic üi nedidactic. Educa ia familiei üi educa ia p rin ilor se adreseaz în principal p rin ilor üi prevede înt rirea rolurilor acestora în ac iuni în favoarea educa iei üi p str rii coeziunii familiei. Dac este vorba de realizarea unui album acesta poate purta numele gr dini ei üi poate prezenta un simbol/emblem care s reprezinte gr dini a.

copiii. . realizate de specialiüti (consilieri psihopedagogi.Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Consilierea familiei üi consilierea parental se adreseaz familiilor cu copii. atitudini. 123 . Se recunoaüte faptul c deciziile. capacit i üi competen e parentale üi familiale. Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creüte.p rin ii. Beneficiarii parteneriatelor educa ionale: . Din experien se trage concluzia urm toare: colaborarea familie-gr dini -comunitate este benefic üi cu rezultate deosebite atât pentru implicarea p rin ilor dar üi pentru membrii comunit ii care îüi dau silin a s se integreze în atmosfera gr dini ei üi s se împrieteneasc cu copiii. se dezvolt üi este educat copilul constituie o cerin a educa iei de azi. consilieri educa ionali.cadrele didactice üi profesioniütii în domeniul ocrotirii üi educ rii copiilor. Preocup rile vizeaz constituirea unor deprinderi. ac iunile üi rezultatele educa iei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de op iune dintre mediile responsabile: familie-gr dini -comunitate. . Sunt ac iuni proiectate profesional. sau psihopedagogi educa ionali) care îüi propun s sprijine familia.

Ruiu. Bucureüti.E. Gongea. Breban. . Educa ia pentru ütiin în gr dini a. Sawyers. M. traducere üi adaptare: Lumini a Costache. G. Crearea claselor orientate dup necesit ile copilului 5. Ciucureanu. M. V. E. Roxane K. Preda.C. . Editura Mark Link. Neam u. Preda. S. 7.C. Cosby S. . Ghergu . 2002 *** Cum s devenim p rin i mai buni. 2000. Brenda Padina üi Cezar Iliescu-Halt 6. Livia Trif. Play in the Lives of Children. N. Editura Aramis. .Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Bibliografie: 1.D.. . Alois. . 2002.A. Kaufmann. Hansen. Craiova. Bucureüti. Iaüi. Strategii üi programe. . 2000.Y. Washington D. pag. Editura Reprograph. Psihopedagogie special . Vr ümaü. 2004 4. Activit i bazate pe inteligen e multiple. E. 2002 3. . Cristina. Bucureüti.P. 8. 124 .. .. . Bunescu. Viorica. Centrele de resurse pentru p rin i din înv mântul preücolar. Editura Lumen. Rogers. G. D. Ionescu. Polirom. Badea. Janet K. Educa ia p rin ilor. Consilierea üi educa ia p rin ilor.6. Alecu. G.E. 1988. Kate Burke Walsh. Bucureüti. Kirten A. Editura Compania. E. 1997 2.

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 125 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 126 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 127 .

NOTE _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 128 .

.

ghid bune pra de ct i ci .