Tema 1 EDUCAIA TIMPURIE SAU PROGRAME EDUCATIVE PENTRU COPILRIA MIC

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Educaia timpurie ca domeniu multiplu i nou de studiu i aciune. Educaia timpurie n cadrul educaiei pentru toi. Definiia educaiei timpurii Educaia la vrstele mici ca obiectiv al politicilor internaionale Nevoile de dezvoltarea ale copiilor mici Stimularea ca specificul al dezvoltrii la vrstele mici este Tendine i statistici

Cuvinte cheie: ngrijire, dezvoltare, educaiei, copilria mic, educaie timpurie, (ECCD), dezvoltarea optimal, sprijin, stimulare, programe, politici de educaie n coplilria timpurie Lumea n care trim este tot mai complex. Avem nevoie de tot mai mult informaie i construim tot mai multe puni pentru a comunica unii cu alii. Devine tot mai evident c modul n care ncepe viaa fiina uman este hotrtor pentru evoluia sa social i individual. Cele mai importante descoperiri ale tiinelor sociale, educatorilor i ale disciplinelor bio -psiho- sociale ncearc s identifice factorii care dau un start ct mai adecvat n via fiinei umane. 1. Educaia timpurie ca domeniu multiplu i nou de studiu i aciune. Educaie i ngrijire timpurie pentru dezvoltare(ECCD) Educaie i ngrijire timpurie pentru dezvoltare constituie un concept i o orientare actual care ncearc s dea rspunsuri la nelinitile i descoperirile referitoare la noile generaii. (Early Childdhood Care for Development, ECCD). Este vorba n acelai timp, de o disciplin nou de studiu care combin elemente din mai multe cmpuri de cunoatere i acine i care include: stimularea copilului mic, sntatea, nutriia, educaia timpurie, dezvoltarea comunitii, dezvoltarea femeii, psihologie, sociologie, antropologie, dezvoltarea copilului, i chi ar economie. La nivel internaional se acord tot mai mult importan problematici care ine de recunoaterea faptului c dezvoltarea intelectual, emoional i fizic, socializarea i achiziiile culturale interacioneaz toate n constucia vieii copilului mic. Tocmai pentru c lumea copilului mic este adevratul capital al viitorului, ECCD este recunoscut n toat lumea ca un element esenial al educaiei permanente i n strategiile de susinere a dezvoltrii umane i sociale. Mai mult, s-a demonstrat prin studii de cost-eficien faptul c beneficiile economice i sociale ale ECCD acioneaz asupra individului i a societii ca un ntreg care depete costurile. Educaia timpurie Educaia timpurie, pe care o percepem n legtur direct cu ngrijirea, pedagogic mai multe domenii sau componente de aplicaie, printre care : - Educaia prenatal a familiei; - Educaia copilului mic (0-1 AN) - Educaia i consilierea prinilor i familiei n general; - Educaia copilului ntre 1-3 aniANI - Educaia precolar sau preprimar;

cuprinde aadar, din punct de vedere

- Educaia educatorilor pentru vrstele mici ale copiilor; - Educaia comunitii; - Educaia pentru sntate i educaia nutriiei ca parte a acesteia; - Educaia preventiv pentru eliminarea riscurilor din copilrie; - Educaia prevenirii i remedierii dificultllor instrumentale i intervenia timpurie. - Educaia ed.pentru comunicare i stimularea dezvoltarii, limbaj si expresie, - Educaia prosociala si educaia pentru paticipare i construcia indentitii. 2. Educaia timpurie n cadrul educaiei pentru toi Organizaiile internaionale construiesc azi politici care se refer la o micare global n favoarea copiilor i copilriei. Este vorba de a orienta politicile i practicile educaionale n aa fel nct s se schimbe orientarea i filosofia adc viziunea cu privire la valoare i la importana vrstei mici i a investiiilor pentru aceasta. Educaia timpurie este astfel o component important a educaiei pentru toi i conine urmtoarele elemente caracteristici care o reprezint: Identific startul dezvoltrii individuale; Construiete premizele socializrii i participrii sociale; Egalizeaz ansele la dezvoltare, participare i integrare; Responsabilizeaz educatorii, familia, comunitatea i socieatatea; Propune i proiecteaz parteneriate educaionale avnd n centru grija pentru dezvoltarea armonioas a fiecrui copil; Schim modul de abordare a vrstelor mici att n teorie ct i n practic; Ofer o perspectiv pozitiv, umanist, holistic asupra educaiei, vrstelor copilrii mici, activitii de joc i nvare; Schim curriculum, l flexibilizeaz pentru toi copiii; Vede grdinia ca o instituie a dezvoltrii, eliminnd viziunea sancionatoare i etichetarea. Premisa de baz de la care pornete educaia timpurie ca parte a educaiei i ngrijirii pentru dezvoltare la vrstele timpurii (ECCD) este c: investiia n vrstele mici -timpurii ale copilului promoveaz o dezvoltare optimal. Dezvoltarea optimal este un concept care se refer la abilitile copilului de a achiziiona deprinderi i comportamente relevante din perspectiva individual i cultural i care i permit copilului s: .- s funcioneze n mod efectiv n contextul curent, - s se adapteze cu succes cnd contextul se schimb; - s neleag schimbarea. Un alt concept antrenat n discuie la acest moment este sprijinul. Parte component a familei sale, a comunitii i a valorilor culturale ale acestora copilul mic, de la 0 la 8 ani ( aa cum este definit n documentele de lucru ale organismelor internaionale care promoveaz educaia timpurie) are nevoie s fie sprijinit n dezvoltarea abilitilor sale fizice, mentale, sociale care i faciliteaz supravieuirea i realizarea individual i social de mai trziu. Dac dorim s sprijinim copilul mic n procesul dezvoltrii sale trebuie s nelegem multiplele faete ale dezvoltrii sale i s definim contextul n care triete. 3. DEFINIIA EDUCAIEI TIMPURII n contextul educaiei i ngrijirii timpurii pentru dezvoltare. ECCD include toate formele de sprijin sau suport necesare copilului foarte mic pentru a-i realiza dreptul la supravieuire, protecie i pentru a ne ngriji s i fie asigurat dezvoltarea de la natere la 8 ani. (Evans, Meyer, Ilfeld, 2000, p.3) sau 11-12 ani in opinia altor specialisti. Trebuie s tim c n plan internaional termenul de copilrie timpurie (early childhood) desemneaz o anumit perioad din viaa copilului, de la concepie la 8 ani (Evans, Meyer, Ilfeld, 2000,p.4). Exist cel puin dou argumente care fac ca acest perioad din viaa copilului s fie inclus n definiia ECCD. Primul argument ine de nelegerea psihologiei dezvoltrii i se refe la modurile n care nva copilul. Copilul mai mic nva mai bine cnd are obiecte pe care s le manipuleze, cnd are ocazii s exploreze lumea din jurul lui,

i cnd experimenteaz i nva prin ncercare-eroare ntr-un mediu sigur i stimulativ. Pe la 7-8 ani, copilul intr n vrsta raiunii i ncepe s vad lumea diferit. Poate manipula ideile, i poate nva concepte mintal, devine mai puin dependent de obiecte n sine. Astfel, n termeni de teorie a nvrii, putem spune c de la natere la 8 ani este o perioad de via n care copilul nva predominant fcnd (learning by doing), dei nu vom neglija nici faptul c el nva i prin observare i ascultare. Vom reine ca idei cheie, nevoiile copilului de de a gsi n jurul su : - obiecte, - ocazii, - experimentare, - mediu sigur i stimulativ.. Al doilea argument este legat de faptul c termenul de copilrie timpurie include n el i dezvoltarea pre- natal i continu i n vrsta timpurie a anilor colii primare (6 -8 ani) datorit experienelor continue ale copilului sau a continurii experienelor acestuia. n timp ce structura creierului este determinat genetic i se dezvolt n perioada prenatal, conexiunile creierului sunt critice, adic eseniale pentru fundamentarea dezvoltrii ulterioare i rezult din interaciunile cu mediul material i uman. Cea mai rapid perioad de dezvoltare a creierului are loc n primii doi ani de via, determinnd n mod semnificativ structurile intelectuale, emoionale, fizice -imunologice i funciile sociale. (Mustard 1998, Carnegie Corporation, 1994, apud. Evans, Meyers, Ilfeld, E, 2000, p.12 ). Experienele trite de copil ntre 2 i 5 ani duc la fundamentarea nvrii viitoare i a educaiei formale i determin deprinderile de ordin social. Experienele copilului n timpul tranziiei ctre coala primar (de la 4 la 6 ani) i apoi n cadrul colii (de la 6 la 8 ani) sunt hotrtoare dac ceea ce s-a nvat nainte de coal este susinut i dac copilului i merge bine la coal i mai trziu n via. Educaia copilului mic antreneaz o serie de concepte: ngrijire, nutriie, mediu, nvare, dezvoltare. Acestea interacioneaz ca procese importante n construcia persoanlitii. Vom ncerca mai jos s le evideniem valoarea i interconexiunile. Pentru primii ani de via ngrijirea este un factor cheie n promovarea dezvoltrii optimale a copilului. Din 1980, termenul de ngrijire s-a adugat celui de dezvoltare n copilria timpurie pentru a aduce n atenie faptul c aceast perioad de via i respectiv programele care o stimuleaz, nu se refer doar la vrsta precolar, ca o pregtire pentru activitatea colar. Programele de ngrijirea copilului ( child care )au fost astfel separate de cele precolare i legate de sntate, munca femeii i servicii sociale. S-a nscut astfel sintagma ECCD (Evans, J,L, Meyers, R,G, Ilfeld, E,2000) Dup 1990, termenul de ngrijire, referitor la copilul mic, a primit alte semnificaii. A nceput s fie legat de nutriie n principal. Nu e vorba doar de hrana copilului ci de modul de hrnire a acestuia care nseamn un element cheie n vederea unei creteri i dezvoltri sntoase. Studiile au demonstrat c un copil bine hrnit, (adic hrnit consistent i cu o ngrijire atent)este mai rezistent la boli i nva mai bine dect cel care nu primete o asemenea hrnire. n aceeai msur, un copil neglijat este mai vulnerabil la mbolnviri i malnutriie i devine mai puin echipat i motivat pentru a nva. (Engle i Lhotska, 1998, Zeitlin i col.1990, apud Evans, J,L, Meyers, R,G, Ilfeld, E,2000). Studiile efectuate n ultimii 20 de ani de UNICEF au demonstrat i au propus campanii internaionale pentru a acoperi nevoia copilului de calciu, magneziu, iod i fier. De aici, a a evoluat i definirea ECCD . Nu a rmas doar hranire ci ngrijirea se definete ca un proces din care rezult un mediu mbogit i care poate sprijini dezvoltarea optimal a copilului. Practic, termenul de ngrijire ine de cultur. Include tot ceea ce adultul i alte persoane semnificative n viaa copilului sunt capabile s ofere, aa cum este un mediu sigur i sntos, suportiv i cu interaciuni adecvate, modele potrivite, stimulare, protecie i timp care sunt toate componente ale respectrii drepturilor copilului. n esen, ngrijirea devine un set de aciuni integrate care asigur sinergia proteciei i sprijinului acordat copiilor pentru a le asigura santatea, nutriia, precum i aspecte ale dezvoltrii psiho-sociale i cognitive. Dezvoltarea este definit ca un proces de schimbare n care copilul ajunge s stpneasc tot mai multe i complexe niveluri de micare, gndire, simire i interaciune cu semenii i cu obiectele din mediu. Dezvoltarea copilului implic att o organizare gradual a caracteristicilor biologice determinate i a trsturilor care reies din acestea, ct i nvmintele copilului din propria sa experien. In dezvoltarea general a copilului se regsesc att creterea fizic ct i cea mental i emoional (Myers, 1995, apud Evans, Meyers, Ilfeld, 2000) Pentru dezvoltare este crucial nvarea

Aceasta este definit ca achiziii de cunotine, deprinderi, obinuine i valori formate prin experien, experimentare, reflecie, i sau studiu i instruire. (MYERS,1995, apud Evans, Meyers, Ilfeld, 2000). Statutul curent de dezvoltare a copilului faciliteaz sau inhib att nvarea prezent ct i cea viitoare. (LEVINGER, 1992, apud Evans, Meyers, Ilfeld, 2000). Astfel nvarea este o parte cheie a procesului de dezvoltare i rezultatele ei sunt afectate de calitatea ngrijirii pe care o primete copilul. Trebuie s nelegem c dezvoltarea sntoas, holistic a copilului este un drept fundamental al fiecruia. De aceea, PROGRAMELE de ECCD cuprind pe lng rspunsul la nevoile specifice ale copiilor: - lucrul cu prinii pentru a le ntri deprinderile parentale, - lucrul cu fraii i cu ntreaga familie pentru a rspunde nevoilor specifice de dezvoltare ale copilului mic, - promovarea serviciilor de ngrijire zilnic i opiunile existente, - sprijinirea femeilor i familiilor pentru a putea oferi suport copiilor i din punct de vedere economic. De aici, PROGRAMELE ECCD se adreseaz proceselor din comunitate de tipul: - construirea capacitilor familiilor i comunitilor, - identificarea i msurarea problemelor din comunitate i rezolvarea acestora, - dezvoltarea programelor intersectoriale, - stimularea mobilizrii i participrii sociale. 4. Educaia la vrstele mici ca obiectiv al politicilor internaionale Pentru a aborda educaia timpurie este bine s pornim de la a nelege diferitele perspective n care poate fi construit. Dac pornim n perspectiva nevoilor vor apela la cunotine psihologice i sociologice asupra dezvoltrii umane. Dac accesm perspectiva drepturilor vom dezvolta ideile referitoare la politicile care nsoesc acest nou domeniu. Nu este suficient s argumentm nevoia de educaie adecvat la vrstele mici: este nevoie ca ea s fie recunoscut prin drepturile acceptate i transformat n aciune real prin programe adecvate. La nivelul aciunii apare i calitatea acestor programe precum i eficiena lor. Perspectica drepturilor descrie n primul rnd eforturile internaionale de a stabili direcii strategi ce comune statelor n aceast direcie. Astfel, una din temele specifice de educaie pentru politicile UNESCO i UNICEF este dezvoltarea i protecia micii copilrii. Este vorba de a ncuraja comunitile de a se preocupa i de a oferi condiii favorabile pentru toi copiii mici, spre a le ncuraja dezvoltarea. Este vorba, cu precdere, de acele situaii n care copiii sunt defavorizai i devin vulnerabili n dezvoltare datorit unor medii sociale marginale i-sau exclusive (srcie, orfani, HIV SIDA, minoriti, fete, etc) Premisa educaiei timpurii Se pornete de la ideea c orice copil merit un nceput bun pentru viaa sa. Dezvoltarea fizic, afectiv i intelectual n mica copilrie constituie aspecte decisive pentru viitorul adult. Copilul are nevoie de un mediu sntos, de o alimentaie adecvat i de dragoste i atenie din partea familei sale. Sunt condiii necesare pentru o persoan sntoas mai trziu. Mediul n care copilul se dezvolt i stimularea pe care o primete sunt hotttoare pentru fiecare. De aceea trebuie neles faptul c fiecare copil ncepe s nvee din primul moment al vieii sale. Este o iniiere prin limbaj i prin lumea fizic i social care l nconjoar. Educaia pentru toi ncepe cu mica copilrie. Chiar cu pregtirea prinilor de a crete i ngriji copilul. Nu putem separa la copilul mic educaia de protecie. De acea vorbim despre educaia timpurie sau educaie i protecie mpreun. ARGUMENTELE PENTRU NVAREA TIMPURIE A COPILULUI Sunt specificate dou mari argumente pentru care se consider c nvarea copilului trebuie nceput de la vrste ct mai mici (trebuie investit n programe de educaie pentru mica copilrie):

Valoarea pentru dezvoltarea personalitii. Primul argument se refer la faptul c acest timp din viaa unui om e dovedit tiinific ca fiind extrem de important pentru dezvoltarea ulterioar. Cnd copilul este mic, (de la 0 la 6 ani) dezvolt aptitudinle sale psihologiuce i sociale care vor fi un punct de plecare n viaa de adult. De aici este firesc s ne gndim c atitudine pozitiv fa de sine i fa de lume, ncepe din primele momente ale vieii. Mai corect spus, depinde de stimularea pe care o simte i o accept copilul. Cu alte cuvinte, educaia i protecia primei copilrii favorizeaz dezvoltare individual. 2. Nevoia de metode active i participative de educaie. Al doilea argument se refer la metodele de nvare i adapatare. Dac copilul este abordat de mic prin metode adecvate, el va nva mai repede i mai bine i se vor pune mai adecat bazele unei nvri organizate prin coal. Copilul care este stimulat s fie curios n faa aspectelor diferite ale vieii, ca i de modul n care aceasta funcioneaz, devine tot mai apt s nvee eficient i eficace la coal. Dac copilul nva s exploreze lumea imaginilor, chiar cnd este vorba de scriere sau de imaginile de pe ecran, asta l ncurajeaz s nvee s citeasc i s scrie, s socoteasc, pentru a se exprima i pentru a comunica cu ceilali. Argumente in sprijinul investitiei in ECCD Acum 25 de ani era necesar sa raspunzi pe larg la intrebari ca: De ce investim in programe ECCD ?pentru ca exista un scepticism serios in ce priveste valoarea interventiilor timpurii.Mai mult, experientele copiilor din primii ani au fost considerate de catre multi drept de domeniul exclusiv al familiilor si nu de domeniul guvernului sau altor institutii. Astazi scepticismul, desi este inca prezent intr-o masura semnificativa, pare in scadere, provocat de un corp de cunostinte in crestere despre beneficiile investitiilor timpurii, prin dezvoltarea de programe de succes, prin noi cerinte legate de conditiile economice, sociale, demografice, politice, si educationale in schimbare, si prin noi moduri de a concepe societatea si copiii. a. Copiii au dreptul de a trai si de a-si dezvolta la maxim potentialul. Documente internaionale care oglindesc aceste drepturi sunt: Conventia Drepturilor Copilului(1989), Declaratia Conferintei Mondiale despre Educatia pentru 1. toti(EFA)(1990), Summitul Mondial despre Copii, Declaratia de la Salamanca (1994), Conventia despre Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeilor (CEDAW), si altele. Urmatoarele afirmatii au reiesit din aceste conferinte si conventii mondiale: Totii copiii. fr distinctie de sex, rasa, limba, religie sau de orice fel, trebuie sa aiba sansa de a -si dezvolta intregul potential. Copiii, datorita vulnerabilitatii lor fizice si mentale, au nevoie de ingrijire si atentie speciala. Copiii care traiesc in conditii foarte dificile au nevoie de atentie speciala. Parintii si familiile(oricum ar fi definite)-atat femeile cat si barbatii-au responsabilitatea primara pentru cresterea, dezvoltarea, si educarea copiilor lor. Guvernele ar trebui sa stabileasca o politica de mediu care sa permita familiilor si comunitatilor sa-si indeplineasca responsabilitatile cresterii si protejarii copiilor.

Perspectiva Drepturilor asigura o abordare foarte diferita a programarii decat perspectiva nevoilor. Aceasta comparatie este subliniata in tabelul urmtor: O perspectiva a drepturilor comparata cu o perspectiva a nevoilor asupra ECCD ( Johnson,1998, apud Evans, Meyers, Ilfeld, 2000)

PERSPECTIVA NEVOILOR

PERSPECTIVA DREPTURILOR

Copilul este un recipient pasiv Nevoile implica scopuri- incluzand scopuri partiale

Nevoile pot fi satisfacute fara sustinere Nevoile pot fi aranjate intr-o ierarhie Nevoile sunt asociate cu promisiuni

Copilul este un participant activ Drepturile implica faptul ca toti copii (100 %) ar trebui serviti 90 % din fete ar trebui inrolate). Drepturile trebuie respectate cu sustinere Drepturile nu pot fi organizate ierarhic Drepturile implica sarcini Drepturile sunt asociate cu obligatii Drepturile sunt universale Caritatea nu este acceptabila in abordarea drepturilor Realizarea drepturilor depinde de optiunea politica

Nevoile pot varia datorita culturilor si mediilor Nevoile pot fi satisfacute prin caritate Satisfacerea nevoilor depinde adesea de o vointa politica

Pe masura ce mai multi copii supravietuiesc, si schimbarea sociala se accelereaza, exista un imperativ moral de a sustine starea de bine a copilului si calitatea vietii. Creste obligatia pentru a prevedea care copii este posibil sa devin sau s fie dezavantajati si intarziati in dezvoltarea lor sociala, fizica si intelectuala, si de a face tot ce ne sta in putere pentru a impiedica acest lucru sa se intample. Verificarea realitatii: In vreme ce incercam sa ne bazam programarile pe aceste principii, trebuie recunoscut faptul ca multe din aceste articole ale acestor documente internationale se izbeste de ceea ce gasim in culturile locale. De exemplu, primul principiu despre state, Toti copiii , fara distinctie de sex, rasa, limba, religie sau de orice fel, trebuie sa aiba sansa de a si dezvolta la maxim potentialul.Acest principiu este in opozitie specifica cu credintele, valorile, si practicile in unele culturi. Daca acest scop este implementat pe deplin, chiar prea tarziu, atunci culturile locale vor trebui sa se schimbe. De exemplu, diferite roluri de gen extrase din principiile religioase vor trebui sa se schimbe, si practicile financiare in comunitate ar putea fi alterate (in special daca exclud femeile sau minoritatile etnice). Trebuie sa luam la cunostinta ca putem aduce schimbare sociala comunitatii prin aceste programe ECCD bazate pe comunitate. b. Valoarea atentiei timpurii fata de nevoile copilului se reflect n dezvoltare i inte grare Dac vom analiza nevoile principale ale copiilor mici vom putea realiza siteza extrem de simpl. De la 0 la 3 ani, copiii pot fi departajai n dou grupe importante: de la 0 la 1 an i de la 1 an la 3. Pentru copiii de la 0 la 1 an, putem preciza c se dezvolt stadiul protejarii de primejdiile fizice, c est important o hranire adecvata, sanatate adecvata, adulti cu care sa realizeze legaturi afective, adulti care pot intelege si raspunde la semnalele lor, dar i lucruri la care sa priveasca, sa le atinga, sa auda, sa miroasa si sa guste. Este perioadacnd e cel mai mult necesar s creem ocazii de a explora lumea inconjuratoare i stimularea adecvata a limbajului. Pentru copilu dela 1 la 3 ani vom identifica aceleasi ca la stadiul anterior si in plus urmatoarele: - sprijin in achizitia unei noi sanse de a dezvolta deprinderi motorii, de limbaj si de gandire - o sansa sa-si dezvolte o oarecare independenta - ocazii sa inceapa sa invete si sa se ingrijeasca singur - ajutor sa invete sa-si controleze comportamentul - ocazii zilnice sa se joace cu o vareitate de obiecte.

Cercetarea stiintifica stabileste importanta promovarii dezvoltarii sanatoase in timpul primilor ani si demonstreaza ca programele de atentie integrata in dezvoltarea timpurie ofera o oportunitate extraordinara de a evita sau modera problemele de dezvoltare, aducand astfel beneficii durabile indivizilor si societatii. Dovezi din domeniile psihologiei, nutritiei, sanatatii, sociologiei, psihologiei, si educatiei continua sa se acumuleze, indicand ca anii timpurii sunt cruciali in formarea inteligentei, personalitatii si comportamentului social. Copiii se nasc cu cu abilitati fizice, sociale si psihologice, care le permit sa comunice, sa invete, si sa se dezvolte. Daca aceste capacitatinu nu sunt recunoscute si sustinute, acestea se vor vesteji in loc sa infloreasca. Cercetarea sugereaza ca mare parte din dezvoltarea inteligentei la copii apare inainte de varsta de 7 ani. Primul an din viata este cel mai important in termenii nutritiei copilului si cresterii fizice; copiii care sovaie in aceasta perioada prezinta riscul dezvoltarii cognitive(mentale) intarziate sau slabite. In timpul primilor doi ani de viata, apare cresterea majoritatii celulelor creierului, insotite de structurarea conexiunilor neuronale din creier. Dezvoltarea creierului de la nastere pana la 2 ani jumatate sau trei ani, cel putin in termenii activitatii creierului, este concentrata in principal pe expansiunea coenxiunilor intre celule. Acest proces este afectat nu numai de statusul nutritional si de sanatate al copilului, ci de asemenea de felul de interactiune pe care un copil il dezvolta cu oamenii si lucrurile din mediul sau. Daca se dezvolta bine creierul, potentialul de invatare este crescut si sansele de esec scolar sau in viata scad. Educatia de succes a copilului in timpul anilor sai de scolarizare, si participarea acelui copil in societate ca adult, depinde intr-o mare masura de fundatia asezata in timpul primilor ani. c. Dovezile arata de asemenea ca investitia in primii ani conduce la beneficii economice pentru societate. Exista o literatura stiintifica ampla care leaga imbunatatarile in scolarizare si invatare de angajarea crescuta si de productivitatea economica. Dar chiar fara aceste fapte, bunul simt sugereaza ca o persoana care este bine dezvoltata fizic, mental, social si emotional va fi intr-o pozitie mai buna de a fi angajat si de a contribui economic in familie, comunitate, tara, decat o persoana care nu si-a dezvoltat aceste capacitati. Aceste argumente economice pentru investirea in programe timpurii/de copilarie frageda au castigat forta in relatie cu schimbarile recente in politicile economice, care subliniaza politicile deschise care necesita o forta de munca flexibila si bine educata pentru a concura la nivel global. Nevoia de a imbunatati baza de resurse umane a unei tari a capatat o importanta mai mare ca niciodata. In timpul imbunatatirii acestei baze se face in mod clar legatura cu educatia formala, procesul incepe bine inainte de intrarea copiilor in scoala primara! In rezumat, programele de copilarie timpurie pot aduce mari beneficii copiilor, nu numai individual si imediat, ci de asemenea social si economic de a lungul unei vieti in termenii abilitatii copilului de a contribui la familie, comunitate, si natiune. Beneficiile specifice pentru copil si societate ale programelor ECCD sunt subliniate in tabelul 1.2 Tabelul 1.2 Beneficiile Programelor de copilarie timpurie PENTRU Copii SCHIMBARI IN Psiho-social Dezvoltare NATURA SCHIMBARII dezvoltare cognitiva mbuntit(gandire, rationament) dezvoltare sociala mbuntit (relatia cu ceilalti) dezvoltare emotionala mbuntit

(imagine de sine, securitate) abilitati de limba ameliorate Sanatate sanse crescute de supravietuire; morbiditate redusa; nutritie mai buna; igiena si inaltime/greutate mai bune pentru varsta; balanta mai buna a micronutrientilor Progres si performanta sansa mai mare de intrare in scoala primara; mai putine sanse de repetenie; performanta mai buna igiena si sanatate; nutritie(legata de statutul nutritional propriu atat al adultului cat si al copilului) abilitati de leader; sanatate si igiena; practici medicale preventive; tratament oportun; nutritie; dieta imbunatatita stima de sine ameliorata; relatii mai bune sot-sotie, parinte-copil, intre colegi si copil-copil. ingrijitorii eliberati sa caute sau sa imbunatateasca angajarea; noi sanse de angajare create de program; piata extinsa pentru bunurile legate de program. servicii sanitare mai bune; spatii de joaca; noi facilitati multi-functionale Participarea sociala solidaritate mai buna; participare crescuta a femeilor; proiecte de comunitate de care beneficiaza toti eficienta mai buna; atentie pentru sanatate mai buna prin

Adulti

Cunoatere general

Atitudini si practici

Relatii

Angajare

Comunitati

Mediu fizic

Institutii

integrarea serviciilor sau practici de utilizator schimbate; repetentia si abandonul scolar reduse. o mai buna acoperire o mai buna abilitate, incredere si/sau schimbari in organizare; metode si continut curricular imbunatatite Societate Calitatea vietii o populatie mai sanatoasa; zile mai putine pierdute cu boli; o populatie mai titrata, mai educata; o mai buna participare sociala; o forta de munca mai buna; delicventa redusa; fertilitate redusa si nasteri premature; inegalitati sociale reduse Sursa: Evans, J,L, Meyers, R,G, Early Childhood Counts, A Programing Guide on Early Childhood Care for Development, World Bank, Washington,DC, 2000, p.9 d. Copiii sunt viitorul;ei perpetueaza valorile culturale Prin copii, umanitatea isi transmite valorile. Aceasta transmitere incepe cu copiii mici. Pentru a pastra valorile morale si sociale, sau pentru a le schimba in bine-trebuie sa incepem cu copiii. Valorile, cum ar fi traiul impreuna in armonie si apreciand si protejand mediul, incep sa se evidentieze in anii prescolari si pot fi promovate prin programe de copilarie timpurie. e. Programele de copilarie timpurie promoveaza echitatea Asigurand un inceput cinstit copiilor, este posibil sa modifici inechitatile socio -economice si legate de gen care provoaca probleme. Conditiile nesanatoase si stressul asociate cu saracia sunt insotite de inechitati in dezvoltarea timpurie si in invatare. Aceste inechitati ajuta sau mentin sau amplifica inechitatile sociale si economice existente. Intr-un ciclu vicios, copiii din familiile cu resurse putine adesea cedeaza repede si progresiv inaintea colegilor lor mai avantajatiin dezvoltarea lor mentala si in pregatirea lor pentru scoala si viata, si acest gol nu se umple. Natiunile sunt confruntate cu problema de a defini si aborda echitatea in conditiile extremei saracii, unde exista de asemenea o tendinta de a incerca sa schimbi responsabilitatea de la guvern la oameni, incluzand pe cei saraci. Inactiuneanu este raspunsul. Esuand sa intervina intr-un mod oportun pentru a sprijini invatarea in copilaria timpurie si dezvoltarea unde conditiile sunt dificile, guvernele sustin/aproba tacit si intaresc inechitatile existente. Aici ideea nu e numai de a asigura un pachet minim de surse astfel incat sa putem arata spre egalitatea de sansa, ci de asemenea sa asigure surse aditionale unde este nevoie sa niveleze terenul de jocsocial si economic. f. ECCD este un vehicul pentru participarea sociala Copiii asigura un punct de plecare pentru actiunile sociale si politice care pot ajuta in a construi consensul si organizarea pentru binele comun. Desi copiii nu pot vota, politicienii, in special la nivele locale, incep sa aprecieze

Efectivitate Capacitate

faptul ca acestia (copiii) pot asigura un punct de plecare pentru actiuni politice si sociale, construirea consensului si a solidaritatii in comunitatile in care traiesc copii. In general, parintii sunt preocupati de un viitor mai bun pentru copiii lor si sunt adesea dispusi sa colaboreze si sa se sacrifice pentru a indeplini acest scop. Acest potential mobilizator al programelor de copilarie timpurie poate ajuta la consolidarea decentralizarii participante si a democratiei locale. O investitie in programele de copilarie timpurie poate fi o investitie in crearea unor cetateni mai educati. Intr-adevar, forma si continutul majoritatii educatiei prescolare(invatarea activa, interactiune de grup, etc.)se ofera singura sa produca acele trasaturi considerate esentiale pentru democratie-mai mult decat forma si continutul majoritatii scolarizarii primare asa cum este aceasta constituita in prezent. In timp ce scolarizarea primara continua sa fie orientata spre o relatie indubitabila, esential autoritara intre profesor si copil, o premisa pentru majoritatea programelor prescolare este ca un copil invata cel mai bine facand/actionand, explorand, intreband si rezolvand probleme, cu profesori care faciliteaza/inlesnesc mai degraba decat sa ordone procesul. g. Adaugand o componenta ECCD poate face alte programe mai eficiente Succesul unei varietati de programe sociale(de exemplu, programe de supravietuire accentuand sanatatea si nutritia, sau educatia din scoala primara, sau programele de dezvoltare a femeilor) pot fi ameliorate prin incorporarea unui element de atentie fata de dezvoltarea in copilaria timpurie. De exemplu, printre alte strategii, daca programele de sprijin parental sunt oferite de sectorul de sanatate in adaugire fata de cu serviciile de remediere, creste sansele de supravietuire ale copilului; un accent pe insusi procesul de hranire poate creste seminificativ valoarea suplimentatiei nutritionale; atentia fata de pregatirea copiilor pentru scoala poate face programele educationale mai eficiente; si programele de ingrijire ale copilului pot creste foarte mult sansele femeilor de a participa in programe menite sa le sprijine rolul productiv. In rezumat, luate impreuna, argumentele in sprijinul ECCD asigura un suport obligatoriu pentru a face o investitie masiva in programe de a imbunatati Grija pentru a ameliora Dezvoltarea in primii ani. Unele dintre aceste argumente in sprijinul investitiei in programele ECCD vor fi mai relevante pentru o situatie fata de alta, dar toate sunt potential importante in orice tipar/model. 5. Nevoile de dezvoltare ale copiilor Inainte de a proiecta programe pentru copilaria timpurie, totusi, este important sa ai o idee despre cum sunt copiii mici. Iat de ce urmeaza in sectiunea urmatoare o descriere mai detaliata a ceea ce au nevoie copiii mici si caracteristicile proceselor de dezvoltare si de invatare ale copiilor mici. Caracteristicile si nevoile copiilor mici Fiecare copil este o persoana unica cu un temperament individual, stil de invatare, mediu familial, si modelul si temporizarea cresterii. Pe masura ce se dezvolta copiii, au nevoie de tipuri diferite de stimulare si interactiune pentru a-si exersa abilitatile de evolutie si a-si dezvolta unele noi. In tabelul 1.3 este prezentata o perspectiva a dezvoltarii copiilor si nevoilor lor in intervalul nastere/8 ani. Este important sa observam ca abilitatile mentionate sub ce fac copiii nu ar trebui considerate drept universale, in special in termenii manifestarii lor in actiunea copiilor. De altfel, abilitatile au nevoie sa fie adaptate pentru a reflecta consideratiile culturale si sansele disponibile copiilor pentru a-si dezvolta abilitatile, cunostintele, si abilitatile in general asociate cu o varsta data.

Tema 2 Nevoile de dezvoltare ale copiilor De la natere 3 LUNI CE FAC COPIII Invata despre lume prin toate simturile lor Urmaresc oamenii si obiectele cu ochii DE CE AU NEVOIE COPIII Protectie fata de pericolul fizic Nutritie adecvata(alaptarea exclusiv la san este cea mai buna) Ingrijire adecvata a sanatatii(imunizare, terapie de rehidratare orala necesara, igiena) Un adult de care sa se ataseze Un adult care sa inteleaga si sa raspunda la semnalele lor Lucruri la care sa se uite, sa atinga, auda miroasa, guste Sansa de a fi tinut in brate, sa se i se cante si sa fie leganat

Raspund la fete si culori deschise Ating, descopera mainile si picioarele Ridica capul si se intorc dupa sunet Incep sa zambeasca Incep sa dezvolte un simt al sinelui

DE LA 4 LA 6 LUNI Zambesc adesea Prefera parintii si fratii mai mari Repeta actiunile cu rezultate interesante Asculta intentionat Raspund cand li se vorbeste Exploreaz mainile si picioarele Pun obiecte in gura Stau cand sunt asezati, se rostogolesc, alearga, sar Prind obiectele fara sa utilizeze degetul mare

Toate cele de mai sus, plus: Sanse de a explora lumea Stimulare corecta a limbajului Sanse zilnice de a se juca cu o varietate de obiecte

7 LA 12 LUNI _____________________________________________________________________________________________ Isi amintesc evenimente simple Toate cele de mai sus, plus: Introducerea de alimente suplimentare Sanse de a auzi povesti, de a li se citi Un mediu sigur de explorat

Se identifica pe ei, parti ale corpului, voci familiare Isi inteleg propriul nume, alte cuvinte obisnuite Spun pentru prima oara cuvinte cu inteles Exploreaza, trantesc, agita obiecte Gasesc obiecte ascunse, pun obiectele in recipiente

Stau singuri Merg de a busilea, se trag singuri sa stea in picioare, merg Pot parea timizi sau deranjati de straini 1 LA 2 ANI_______________________________________________________________________________________ Imita actiunile adultilor In adaugire fata de cele de mai sus Vorbesc si inteleg cuvinte sau idei Sprijin in acumularea de noi abilitati motorii, de limbaj, de gandire Le plac povestile si experimentarea cu obiecte O sansa de a-si dezvolta independenta Merg hotarat, urca scari, alearga Ajutor in a invata cum sa-si controleze comportamentul Isi sustine independenta, dar prefera persoanele Sanse de a sa invete sa aiba grija de ei insisi cunoscute Recunosc posesia obiectelorr Ocazii de joaca si explorare Leaga prietenii Sa se joace cu alti copii Rezolva problemele Sa i se citeasca/sa i se spuna povesti zilnic Arata mandrie pentru realizari Ingrijirea trebuie sa includa de asemenea deparazitarea daca este necesara Ii place sa ajute cu sarcini Incepe sa se prefaca si sa se joace

2 LA 3 ANI Ii place sa invete noi abilitati Invata limbajul rapid Sunt mereu pe fuga Castiga controlul mainilor si degetelor Devin repede frustrati Actioneaza mai independent, desi sunt inca dependenti Joaca scene familiare 3 LA 5 ANI In adaugire la urmaroarele: Sanse de a si dezvolta abilitatile motorii fine Incurajarea limbajului prin vorbit, citit, cantat Activitati care vor dezvolta un simt pozitiv al proprietatii Sanse de a invata cooperarea, ajutorul, impartasirea Experimentarea cu abilitatile de pre-scriere si pre-citire Explorarea cu mainile pentru a invata prin actiuni Sanse de a si asuma responsabilitatea si de a face alegeri Incurajarea de a si dezvolta auto-controlul, cooperarea In adaugire celor de mai sus, sanse de a Face alegeri Sa joace un rol intr-o piesa de teatru Sa cante cantecele favorite Sa lucreze puzzleuri simple

Au o durata mai lunga a atentiei Se poarta prosteste; Vorbesc mult, pun multe intrebari Vor lucruri reale de adulti

Pastreaza proiecte de arta Isi testeaza abilitatile fizice si curajul cu grija Isi dezvaluie sentimentele teatral Le place sa se joace cu prietenii; nu le

place sa piarda Impartasesc si fac miscari uneori

persistenta in indeplinirea proiectelor Sprijin pentru simtul auto-valorii si mandriei in realizari Sanse de auto-exprimare(desen, pictura, lucru cu lut sau pamant) Incurajarea creativitatii Miscarea ritmica Ascultarea de muzica de toate felurile

5 LA 8 ANI In adaugire la urmatoarele Sprijin in dobandirea abilitatilor aditionale motorii de limbaj si de gandire Sanse aditionale de a-si dezvolta independenta Sanse de a deveni independent in termeni de ingrijire personala Sanse de a-si dezvolta o varietate larga de abilitati

Devine curios despre oameni si cum functioneaza lumea Arata un interes crescut in numere, litere, citire si scriere, Citete

Devine din ce in ce mai interesat de produse finale Castiga mai multa incredere in abilitatile fizice Foloseste cuvintele pentru a-si exprima starea si pentru a se descurca DE LA 5 LA 8 ANI(n continuare) Ii plac activitatile adultilor Se dezvolt tot mai mult n exterior, jocul n cooperare

Sprijin pentru viitoarea dezvoltare a limbajului prin discutie, citit, cantat Sanse de a invata cooperarea, ajutorarea si lucrul n echip Sanse de a-si asuma responsabilitatea si de a face alegeri Dezvoltare amnipulrii obiectelor pentru a sprijini nvarea Sprijin in dezvoltarea auto-controlului si perseverenta in indeplinirea proiectelor Sprijin pentru simtul stimei de sine si mandriei in realizari Motivatie si consolidare a realizarii academice Sanse de a practica chestionarea si intrebarea Sanse de a face muzica, a face arta, dans Sa urmeze educatia de baza

Sursa:Adaptat dup National Association for education of Young Children, (1985, 1995);Donohue -Colletta.(1992) n Evans, J,L, Meyers, R,G, Ilfeld, E, 2000, p. 12-15

6. Stimularea ca specificul al dezvoltrii la vrstele mici Cuvinte cheie: stimulare, simuri, micare,

Studiile moderne dovedesc tot mai evident c prima copilrie este decisiv n dezvoltarea psihic a copilului. De aici devine important cum, ct i cum este ngrijit, educat, STIMULAT copilul mic de ctre prinii si. Debutul nvrii pentru fiecare copil este ct mai devreme cu putin. De fapt i nvm pe copii de la vrste fragede tot felul de lucruri. Folosim pentru asta imagini, obiecte sclipitoare, le atragem atenia cu sunete plcute, i asta pentru a le ncuraja explorarea i a le trezi intersul fa de mediul care i nconjoar. Pn vor nsui organizat instrumental inteligenei sociale adic scrisul i cititul, calculul mathematic, copiii vor nva foarte multe lucruri i vor dezvolta capacitile necesare acestei nvri.

Stimularea Dezvoltarea normal a creierului se produce datorit stimulrii. Dac aceasta nu se realizeaz ntr-o manier adecvat, creierul nu se dezvolt n parametrii optimali i nu se pot realiza competenele necesare dezvoltrii psihologice. La nivel neuronal conexiunile nervoase rmn limitate, ramificaiile neuronale nu se realizeaz. nvarea i produsele ei, rmn limitate, sau cel puin insuficiente pentru o adaptarea fireasc. S nu uitm c dezvoltarea creierului este global i c acesta are nevoie de stimulare permanent prin cile senzoriale i prin organizarea tot mai adecvat a micrii i a manualitii. Simurile Dac stimularea este cea care dezvolt creierul, (despre asta vorbesc toate teoriile moderne), trebuie s ne in tereseze ca prin programele educative aceste stimulri s ajung la creier. Cile de intrare n creier sunt cele cunoscute de simurile copilului: prin vz, auz, olfactil, tactil sau kinestezic. De aceea programele educative pentru vrstele mici se preocup de deschiderea cilor de transmitere a stimulrilor. A doua direcie este cea care analizeaz i clarific rspunsurile date de copil stimulrilor diferite venite de la mediu i intrate prin cile senzoriale. Adic limbajul ca rspuns la limbaj, precum i abilitarea manual i explorarea obiectelor. Pentru copilul mic este deosebit de important s descifrm mecanismele micrii, capacitatea de a explora, de a face anumite lucruri, de a comunica. Prin aceste ci de comunicare i micare, copilul este stimulat i asta l ajut s i dezvolte inteligena. Sau ca s fim mai concrei cu descoperirile moderne: inteligenele. La o simpl stimulare copilul poate gsi o cascad de rspunsuri. Micarea Sesizm uor c fiecare copil mic mult, nainte de a nva s se deplaseze. Mic minile, braele, se ntoarce i se rsucete. Toate aceste micri provoac maturizarea creierului i declaneaz mecanismele necesare micrilor tot mai complexe. De aceea pe msur ce se dezvolt copilul trebuie ncurajat s mnuiasc obiectele s mite i s se delaseze tot mai organizat n aa fel nct folosirea minilor s fie tot mai coordonat. Aa se dezvolt creierul su i pornind de la coordonarea micrii i a simurilor sale se construiesc scheme tot mai complexe de comunicare i de cunoatere, ceea ce favorizeaz dezvoltarea. Dac se dezvolt coordonarea i echilibrul maturizrii globale a creierului apare o abilitare manual tot mai performant. Pe msur ce copilul poate face tot mai multe lucruri, dezvoltarea i va permite s iniieze activiti. Pentru prini i educatori Pentru educatori este deci de subliniat faptul c trebuie s ncurajm copilul mic s se mite, s i foloseasc simurile, s dezvolte capacitile manuale i pe cele intelectuale. Asta n fiecare zi. De aceea primii educatori ai copilului sunt PRINII. n esen: STIMULAREA copilui mic presupune stimularea acestuia s se mite, s comunice, s foloseasc tot mai mult minile i s i dezvolte cile de ptrundere a informaiilor spre creier: vzul, auzul, simul tactil i

mirosul. STIMULAREA copilului presupune lucru cu tot corpul i cu intelectul su, nu numai lucrul cu intelectul.

7. Tendine i statistici O ntrebare apare fireasc: cum, prin ce forme a se face acest tip de educaie . Specificm c exist mai multe modele i forme diferite, de la o ar la alta. Ceea ce este important este s subliniem c exist o direcie clar, n toate riel pentru educaia i protecia micii copilrii, adic pentru EDUCAIA TIMPURIE. Exist: -

clase de grdini n cadrul colilor primare; grdinie sau coli pentru copiii mici (materenelle) cree organizate de comunitate; forme de supravehghere a copiilor mici sprijinite de comuniti; (pentru unul, mai muli copiii sau chiar grupe); supravegherea asigurat la domiciliu cu prini, memebrii ai familiei sau frai mai amri; mama sau tatl n concediu de maternitate.

De acesta se ocup instituiile de stat, organizaiile neguvernementale precum i prinii care se pot chiar ei organiza. n general toate aceste forme se pot unifica prin ideea de derulare a unor programe de educaie timpurie, cuprinse sau recomandate de politicile educaionale i sociale ale oricrei ri. Tendinele programelor Toate iniiativele moderne tind s recunoasc faptul c: educaia i protecia copilului mic nu este o coal n miniatur i recunosc nevoia unei nvri mai largi i globale, care s ofere posibilitate unui cmp de relaii sociale ale copilului cu adulii dar i cu covrstnicii si. Totui exist nc n anumite pri tendina de ase considera c la grdini copilul se pregtete numia pentru coal i c dac merge la o form de pregtire nu face alceva dect s nvee bazele colaritii. O alt tendin recunoscit este aceea de a asigura supr avegherea copiluli n exclusivitate fr ateptri de formare sau stimulare. Adic nevoia de a vea copilul n supraveghere ct prinii sunt la serviciu. Exist numeroase iniiative care accentueaz una sau alta din direciile menionate. Statistici la nivel mondial Exist foarte multe forme prin care se asigur azi protecia i educaia pentru copiii mici. n tote statele sunt statistici, dar acestea se refer la maniere deiferite i la structuri extrem de variate. n general nu sunt cuprinse n statistici iniiativele private. Ntr-un studiu UNESCO anul 2000, din 152 de ri, n 56 efectivele cuprinse n educaia preprimar cuprind 30% din populaia de o anumit vrst. n 22, efectivele cuprind chiar 90% i n 74 situaia este ntre aceste dou extreme. Ceea ce este de subliniat este cretera ntre 1990 2000 a efectivelor n grdini n unele ri, dar i scderea n altele. La noi, a exsitat o descretere sever dup 1990 iar dup 2000 se manifest o cretere din nou a cuprinderii n structurile preprimare, dar i o cretere a iniiativelor i programelor alternative i private. Provocrile actuale Trebuie s menionm existena unor mari provocri legate de planificarea, organizarea i derularea acestei educaii precum i de protecia micii copilrii. De obicei explicaiile vin din politicile publice i prioritile guvernelor. Este greu, nc, s i convingi pe finaniti de valoarea unui domeniu de investiie pentru c nu se vede prea repede ceea ce stabilesc cercetrile. (referire la studiile americane dup 2000 care spun ca 1 dolar aduce 3 n investiia n grdinie). Oricum este cert c mai sunt multe de fcut, ca toi profesionitii s realizeze c nvarea la vrstele mici

este decisiv pentru integrara i dezvoltarea n viaa adult. n plus, sumele alocate educaiei nu sunt prea mari n state diferite. n general, studiile de politici n educaia timpurie identific trei mari probleme sau provocri: 1. Accesul. Se simte nevoia de a se realiza mai multe oportunii de acces i de nvare pentru copii nainte de coala primar. Se pune problema n special n zonele populaiei srace , pentru c srcia este una din marile probleme. Vorbim de grupuri vulnerabile i de aici sunt copiii sraci, orfanii, copiii strzii, copiii cu dizabiliti sau cei care aparin unor minoriti. Pentru acetia este nevoie ca resursele s fie mai ample i piedicile se mresc. 2. Abordarea global. Educaia timpurie cere o abordare de tip global. Se consider nevoile fizice, sociale, psihologice, afective i intelectuale ale copiilor mici. Nu este vorba de o coal pentru ei, ci nelegerea dezvoltrii copilului de la vrst ct mai timpurie. De fapt este greu ca modelul de coal tradiional s se schimbe n aceast viziune. Se pune problema de a stimula copilul mic intelectual, precum i n toate celelalte domenii dar i a-l trata n general, ca persoan unic i valoroas. Un mediu sigur, sntos, dinamic, o protecie destins i afectiv, situaii sociale bine structurate, ocazii de joc i expresie individual, de a rde i a se destinde, un cadru de nvare, autodisciplin i respect pentru ceilali. Aa, putem descrie abordarea global a dezvoltrii copilului prin educaia timpurie, dar i asigurm calitatea educaiei pentru toi la vrstele mici. 3. Responsabilitatea instituional. Se simte peste tot lupta surd cu autoritile pentru a se proiecta i susine progremele de educaie timpurie. Devine greu s planificm accesul la educaia prinilor, implicarea acestora, formarea comunitilor n sensul sprijinirii copilriei mici i parteneriatul instituional. Recomandarile UNESCO pentru statele lumii UNESCO recomand guvernelor s formuleze educaie timpurie ca o prioritate i s investeasc pentru ea. Msurile principale sunt: - s pun la punct politici adecvate; - s susin prin legislaie; - s integraeze educaia timpurie ca o component a educaiei pentru toi; - politicile s fie bazate pe date riguroase i pe probe clare; - politicile s fie urmate de practici potrivite precum i de servicii de calitate; - s fie adunate date suficiente i informaiic are s susin formularea politicilor. Iat cteva din sloganurile politicilor promovat la nivel internaional sub imaginea unei micri globale n favoarea copiilor i a copilriei. " Chemam pe fiecare, de pretutindeni, sa faca cat mai mult posibil pentru copiii pe care ii intalneste in calea lui si in activitatile lui". " Sa schimbam lumea prin copii." " Sa spunem DA pentru copii." n anul 2002, UNICEF lansa ca cerin a dezvoltrii n politicile educaionale a statelor urmtoarele cerine: ZECE ACTIUNI IMPERATIVE NECESARE PENTRU SCHIMBAREA/IMBUNATATIREA VIETII COPIILOR 1. Nici un copil sa nu fie exclus! 2. Copiii mai intai! 3. Ingrijire pentru fiecare copil! 4. Sa luptam cu HIV/SIDA!

5. Sa oprim exploatarea si lovirea copiilor! 6. Sa ascultam ce spun copiii! 7. Sa dam educatie fiecarui copil! 8. Sa protejam copiii de razboi! 9. Sa protejam Pamantul pentru copii! 10. Sa luptam impotriva saraciei si sa investim in copii! Se pune astfel problema de a implica n eforturile educaionale i de schimbare a viziunii asupra copilriei nu numai oamenii de tin i politicienii, ci fiecare persoan, comunitile i statele care devin tot mai responsabile pentru cum cretem, ngrijim, educm i sprijinim copiii mici. Bibliografie: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Conventia despre Drepturile Copilului, 1989, traducere n romn The Word Declaration on Education for All: Meeting Basic Lerning Needs, 1990, cn114awi.pdf Declaratia de la Salamanca si Cadrul pentru Actiune in Educatia Cerintelor Speciale, 1994, traducere i gn1ssfai.pdf Word Declaration on Survival, Protection And Development of Children, Agreed to the Word Summit for Children on 30 September 1990,.gn1wsdpi.pdf Convention on the Elimination of Discrimination Against Women CEDAW, adapted on 18 December 1979,gn1cedai.pdf http://www.wordbank.org/children/why/brain.htm, Brain Research http://www.wordbank.org/children/why/index.html, Why invest ? ECCD BRIEF LINK: The Benefits of Investing in Early Childrood Programes.bc 1 bieci.pdf http://worldbank.org/children/why/index.html ECCD BRIEF LINK: The Economic Benefits of Investiment in ECCD, bc.1 ebiei.pdf. http://www,worldbank.org/children/why/nutri. htm Pentru Copiii mici si nutritia. http://www.wordbank.org/children/why/health.htm Pentru Copiii mici si sanatatea. Evans, J,L, Meyers, R,G, Ilfeld, E, Early Childhood Counts, A Programing Guide on Early Childhood Care for Development, World Bank Institute, Washington,DC, 2000 (p.1-35) Evans, J, Helth Care: The Care Required to Survive and Thrive, In Coordonators Notebook Nr.13, cc113ahi.pdf Myers. R.G..Investing in Early Childrood Development Programs in Latin America: Toward Definition of an Investment Strategiy.ac.1iecdl.pdf, 1992, Vrasma, Ecaterina, Educaia copilului precolar, Editura ProHumanitate, Bucureti, 1999

PARTENERIATUL EDUCAIONAL N EDUCAIA TIMPURIE

ARGUMENT n contextul multiplelor reforme educationale, al evolutiilor paradigmelor si politicilor din sistem, societatea a fost nevoit s extind cmpul educaional de la nivelul instituiei colare la nivelul altor ageni de educaie, s diversifice oferta educaional, sa susina parteneriatul tuturor factorilor sociali care sunt interesai n dezvoltarea educaiei. Unul din obiectivele prioritare ale sistemului educaional este formarea competenelor i aptitudinilor necesare pentru socializare i formarea abilitilor de integrare pe piaa forei de munc i realizarea carierei profesionale. n baza acestui obiectiv, sistemul educaional i realizeaz misiunea de formare a forei de munc pentru economia naional. n ultimii ani tot mai mult se constat legtura slab dintre sistemul de formare profesional i lumea muncii. n pofida mai multor tentative de reformare a sistemului de formare profesional, acest sistem continu s se confrunte cu multiple dificulti. n actualul context economic, generalizarea unei crize economice la nivel mondial pune o serie de probleme i ntrebri: - att mediului academic, preocupat de ndeplinirea misiunii pentru care este creat i anume aceea de a pregti absolveni capabili s se integreze rapid pe piaa muncii, - ct i mediului economic, care are nevoie de specialiti capabili de mobilitate i adaptare continu la schimbare. DELIMITARI CONCEPTUALE In acest context criza economica mondiala, relatia directa educatie-social, pentru ca educatia sa-si indeplineasca scopul, pentru o adaptare optima, eficienta a educatiei la cerinte, a aparut conceptual de PARTENERIAT. n devenirea personalitii elevului, comunicarea permanent, colaborarea i cooperarea factorilor educaionali/ sociali reprezint o prioritate, materializndu-se n avantaje oferite de instituii n formarea lui n spiritul valorii societii n care triete. Din punct de vedere juridic, parteneriatul se definete ca o nelegere legal n care partenerii definesc mpreun scopul general al parteneriatului. Parteneriatul autentic presupune, cel puin n teorie, colaborarea strns i combinarea avantajelor specifice pentru ambii parteneri. Din punctul de vedere al beneficiilor pe care le aduce, parteneriatul poate fi definit ca o modalitate eficient n realizarea reformei managementului fie prin schimbarea practicilor manageriale, fie prin schimbarea modului n care sunt abordate problemele publice, astfel nct soluionarea lor s devin fezabil prin parteneriat. "Parteneriatul cu societatea civila" a devenit o tema comuna in randul institutiilor statale si a organizatiilor ne-guvernamentale, care activeaza in diferite domenii ale vietii sociale. Parteneriatul public privat este recunoscut din ce in ce mai mult ca o solutie cost eficienta in solutionarea diverselor tipuri de probleme abordate atat la nivel central, cat si local. Aceste forme implic aranjamente contractuale n conformitate cu care entitile private construiesc sau opereaza instituiile publice de nvmnt sau presteaza serviciilor de nvmnt in cadrul lor. Acestea se bazeaz pe conceptul c sectorul privat contribuie cu capital i expertiz n schimbul posibilitatii de a face profit. Din aceast motiv, parteneriatul public privat, considerat drept un vehicul pentru politicile de dezvoltare, a inregistrat, in ultimul timp, o expansiune surprinzatoare in prestarea multiplelor forme de servicii publice: - creterea sectorului privat n furnizarea de servicii publice, - i n utilizarea fondurilor publice. Parteneriatul public-privat, un instrument menit sa dezvolte diverse sectoare ale societatii romanesti, este un subiect extrem de oportun prin impactul pozitiv ce il poate avea asupra educatiei romanesti, un sistem marcat de schimbari profunde in acest moment. Motivele pentru aceast micare pot diferi n funcie de mediul economic i politic al fiecrei ri, dar, n general, duce la o implicare tot mai mare a sectorului privat n nvmntul public. Ex. antreprenoriatului in educatie si utilizarii tehnologiei in educatie

coala - Rolul ei fundamental este acela de furnizor al serviciilor de educaie. Educaia constituie domeniul eforturilor conjugate ale factorilor implicai n scopul realizrii unei complexe desfurri a caracteristicilor poteniale ale personalitii, n vederea formrii de abilitai, deprinderi, aptitudini i capaciti de integrare social . Este un proces cu o importan social major, prin intermediul ei realizndu -se comunicarea experienei sociale ctre copii i tineri, angajndu-se astfel n formarea personalitii complex dezvoltate pentru progresul social. Educaia, pe lng funcia cognitiv, informativ, ndeplinete i roluri formative privind conduitele de rol i de statut. Funcia ei axiologic rezid n faptul c ofer criterii de ierarhizare a valorilor i de integrare a propriilor capacitai n optica social i n schimbrile acesteia. coala este una din instituiile centrale ale comunitii, are roluri specifice dar nu poate funciona i nu se poate dezvolta fr a ine cont de specificul comunitii n care funcioneaz alctuit, la rndul su, din mai muli factori cu rol educativ: familie, autoriti, organizaii guvernamentale i neguvernamentale, ageni economici, biseric, instituii de cultur, instituii sanitare etc. care au, la rndul lor, o ofert educaional explicit i/sau implicit. coala n scopul stabilirii de parteneriate, este necesar ca scoala s se orienteze spre elaborarea i aplicarea unor strategii centrate pe identificarea nevoilor i cererii de educaie la nivelul societtii i al unor ageni economici cu valoare de parteneri poteniali ai colii, precizarea finalitilor comune, stabilirea prioritilor pe care coala dorete s le acopere prin intermediul parteneriatului, conceperea i valorificarea unor proiecte n regim de parteneriat, clarificarea condiiilor concrete de desfurare a aciunilor comune . n contextul misiunii afirmate, rolurile scolii n raport cu mediul economic se redefinesc: - rolul de formatoare de resurse umane competente: prin procesul de nvmnt, att cel iniial ct i cel continuu scoala urmrete s dezvolte la absolveni competenele care le creeaz un avantaj competitiv pe piaa muncii fiind percepute ca valoare adugat de ctre angajatori i i fac capabili s contribuie la bunstarea societii. - rolul de generatoare a noului n cunoatere: prin cercetare -dezvoltare-inovare, scoala urmrete rezultate convertibile de ctre mediul economic n produse i servicii cu nalt valoare adugat. - rolul de cetean instituional scoala contribuie activ la dezvoltarea comunitii prin dezvoltarea culturii, implicarea activa n demersurile de construcie i dezvoltare a societii; implicarea direct a membrilor comunitii academice n viaa societii (consultan, reprezentare n organisme consultativ e sau decizionale etc.). parteneriatului coal comunitate Specialitii Centrului Educaia 2000+ sunt de prere c: pornind de la contextul actual, pentru ca coala romneasc s acioneze ca agent al inovaiei, schimbrii i dezvoltrii, parteneriatul n domeniul educaiei trebuie promovat la nivelul ntregii societi i la nivelul tuturor comunitilor sale. n contextul social actual politica educaional din Romnia a optat pentru descentralizare, procesul de descentralizare al educaiei presupunnd parteneriatul unui evantai de factori sociali care pot prelua roluri i responsabiliti la nivel local. Tendina deschiderii colii ctre comunitate este evident n majoritatea rilor occidentale. n contextul n care resursele acordate educaiei sunt n descretere, parteneriatul poate fi o form prin care se realizeaz o mai bun gestionare a resurselor locale, o modalitate de atragere a resurselor ctre coal i de valorificare a resurselor colii n beneficiul comunitii. Necesitatea parteneriatului coal comunitate in Romania Adoptarea termenului de parteneriat n educaie se situeaz n cadrul unei schimbri de concepie i de roluri ntre instituiile colare i agenii sau organismele proprii mediului su. Pentru a realiza un parteneriat autentic n domeniul educaiei este necesar schimbarea treptat a unor valori, atitudini, principii, norme, comportamente la nivelul: - factorilor sociali cu putere de decizie; - resurselor umane implicate n educaie; - reprezentanilor diferitelor instituii comunitare; - prinilor, copiilor, adolescenilor, tinerilor; - elevilor care sunt cuprini n sistemul de nvmnt. erban Iosifescu propune msuri generale la nivelul ntregului sistem de nvmnt pentru realizarea parteneriatului coal comunitate:

- formarea personalului din nvmnt, n sensul comunicrii, cooperrii, parteneriatului; - motivarea resurselor umane ale colii pentru dezvoltarea unor relaii parteneriale; - operarea unor schimbri de jure i de facto cu privire la statutul personalului din nvmnt; - promovarea unui cadru legislativ care s ncurajeze iniiativele colii i implicarea partenerilor si sociali; - diseminarea unor informaii relevante pentru problema parteneriatului la nivelul unitilor de nvmnt; (Iosifescu, ., - (coord.) Management educaional pentru instituiile de nvmnt , Bucureti, ISE -MEC, 2001, pag. 147) Blocajele care pot interveni n relaia de parteneriat dintre coal i comunitate cei implicai n relaia de parteneriat se raporteaz la valori diferite; divergene de interese i opinii ale celor implicai; motivaia oscilant a celor implicai; managementul deficitar al parteneriatului n ce privete timpul, atribuiile i responsabilitile, activiti prioritare, implicare etc.; nerespectarea relaiilor contractuale ntre parteneri; activiti neadecvate n raport cu partenerii i atribuiile c urente ale acestora;

Forme de parteneriat Din punct de vedere formal, conform cu legislaia n vigoare, agenii economici pot participa la conducerea unei instituii de nvmnt prin desemnarea de reprezentani n Consiliul de administraie al unei col i. Din punctul de vedere al parteneriatului raportat la ciclurile de colarizare activitile desfurate pot fi multiple: - pentru ciclul primar i gimnazial: vizite la agenii economici, lecii deschise, sponsorizri acordate de agenii economici pentru diverse manifestri, participarea unor reprezentani ai agentilor economici la lecii care s aib ca obiectiv educaia economic a micilor colari; - la ciclul gimnazial aceste activiti pot fi diversificate prin implicarea elevilor n activiti productive care s pun n practic diverse cunotine dobndite n coal, consiliere profesional, activiti cu scopul orientrii colare i profesionale, prezentarea diverselor meserii etc.; - pentru ciclul liceal activitile, pe lng cele menionate anterior, pot fi de practic de specializare n anumite domenii economice conform cu specializarea oferit de ctre coal. Parteneriatul, n acest caz, capt un aspect formal, ntre unitile de nvmnt, inspectoratele colare i partenerii ageni economici existnd contracte de colaborare clare. O alt form pe care parteneriatul o poate mbrca este susinerea financiar a colilor de ctre agenii economici: prin acordarea de sponsorizri ctre acestea (sponsorizri n bani sau natur mobilier, echipamente, reparaii, produse pentru copii etc.), sprijin acordat cadrelor didactice pentru a urma diverse stagii de pregtire , participarea la conferine i seminarii profesionale ale acestora, punerea la dispoziia colilor a echipamentelor i laboratoarelor agenilor economici pentru activiti practice etc. Concret, coala i agenii economici pot colabora prin: asigurarea de spaii i dotri necesare efecturii practicii n cadrul unitilor economice, acest lucru ducnd la formarea deprinderilor profesionale ale elevilor; angajarea absolvenilor. Sunt ageni economici care, selecteaz absolveni n vederea angajrii, unii chiar acordnd burse elevilor cu rezultate bune condiionnd acordarea bursei de angajarea la agentul economic respectiv dup terminarea studiilor; organizarea de stagii de nvare, de ntlniri cu persoane din structura de management a companiilor, modele de succes profesional; organizarea i desfurarea de programe de formare continu pentru angajai n coli sau pentru cadre didactice n uniti economice; realizarea, n partenerait, a unor planuri de dezvoltare a resurselor umane; organizarea unor trguri ale firmelor de exerciiu, trguri de locuri de munc pentru absolveni; furnizarea unor servicii de informare, orientare i consiliere pentru carier elevilor.

coala i organizaiile neguvernamentale Parteneriatul dintre instituiile de nvmnt i organizaiile neguvernamentale poate fi analizat pe axa public privat n oferirea de servicii sociale.

Formele asociative mbrcate de ctre sectorul nonprofit sunt de o mare diversitate. Mihaela Vlsceanu apreciaz c sectorul nonprofit include organizaii neguvernamentale de o diversitate deconcentrat: - cluburi (sportive, culturale, sociale, de pres, recreaionale; - societi (literare, istorice, artistice, umaniste; - muzee; - grdini zoologice i botanice; - studiouri de radio i televiziune; - coli i universiti; - uniti de cercetare; - spitale i alte centre de asisten sanitar; - uniti ofertante de servicii de protecie i asisten social; - centre de dezvoltare comunitar (economic, social, cultural); - asociaii (filantropice, politice, profesionale, entice, de afaceri, de vecinta te - etc.; - fundaii; - partide politice; Concret, organizaiile neguvernamentale activeaz n: - furnizarea de servicii sociale ctre diverse categorii sociale de personae; - dezvoltarea comunitar: creterea nivelului de dezvoltare socio -economic n zonele rurale i semi-rurale, revitalizarea spiritului comunitar, implicarea cetenilor n activiti/proiecte/programe de dezvoltare local, dezvoltare personal; - advocacy i influenarea politicilor publice la nivel naional i local (promovarea unor iniiative le gislative, a procedurilor de intervenie n diverse cazuri, a drepturilor persoanelor etc.); - protecia mediului: prevenirea deteriorrii mediului, supravegherea calitii mediului de care beneficiaz populaia, educaia privind protecia mediului i militarea pentru mbuntirea acestuia; - parteneriate cu alte organizaii (federaii, coaliii), cu organizaii guvernamentale centrale i locale, cu instituii, cu alte organizaii naionale i internaionale etc. Parteneriatul cu organizaiile neguvernamentale poate fi legitimate de mai multe motive: - complementaritatea serviciilor oferite copiilor i familiilor acestora; - crearea unei reele de servicii care s rspund nevoilor reale; - dezvoltarea profesional a celor implicai; - satisfacia beneficiarilor: elevi, prini, comunitatea n ansamblu. Implicarea familiei n viaa colii Considerm c colile din Romnia nu sunt unitar dezvoltate n ceea ce privete colaborarea colii cu familia. Dac pregtirea cadrelor didactice pentru a susine o relaie corespunztoare cu familia este abordat n programele de pregtire iniial i continu a cadrelor didactice, colaborarea concret este diferit de la o coal la alta, de la invatamantul traditional la cel prin alternative.- Bunescu, G., - Democratizarea educaiei i educaia prinilor Forme de organizare ale relaiei coal familie edinele cu prinii. Discuii individuale ntre cadrele didactice i prini. Organizarea unor ntlniri cu prinii Implicarea prinilor n manifestri culturale ale colii i activiti recreative (ziua colii, serbri, tabere, excursii, jocuri concurs etc.). Voluntariatul acordat de ctre prini pentru rezolvarea diverselor probleme ale colii cum ar fi: igienizarea spaiilor colare, transportul copiilor la coal, implicarea n activiti culturale, supravegherea copiilor dup orele de curs, ajutarea cadrelor didactice pentru organizarea unor aciuni, confecionarea materialelor didactice etc. Asociaiile de prini ONG - accesarea diverselor finanri pe baza depunerii de propuneri de proiecte, prin campanii de strngere de fonduri pentru coli (ex. organizarea de evenimente speciale n vederea strngerii de fonduri, atragerea de sponsorizri de la companii,

COALA I AUTORITILE CENTRALE - Guvern (ministere), organe ale administraiei publice SI LOCALE Modaliti de colaborare ale autoritilor publice centrale, judeene i locale cu atribuii n domeniul educaiei Analiza legislaiei n vigoare ne indic direciile de aciune ale colaborrii dintre autoritile centrale, judeene i locale cu atribuii n domeniul educaiei astfel: - n realizarea demersurilor pentru participarea copiilor la nvmntul precolar i nvmntul general obligatoriu. n vederea asigurrii accesului la procesul instructiv-educativ, Ministerul Educaiei i Cercetrii (MECTS), inspectoratele colare judeene i autoritile publice au obligaia de a organiza uniti de nvmnt, precolar, primar i gimnazial, n localitile de domiciliu ale copiilor. n situaia n care acest lucru nu este posibil, copiilor li se asigur, dup caz, servicii de transport, mas i internat; - dezvoltarea unor programe de educaie pentru prinii tineri. Aceasta vizeaz organizarea, la nivelul unitiilor de nvmnt a unor programe de informareeducare destinate prinilor att pentru dezvoltarea abilitilor lor parentale, pentru informarea cu privire la drepturile copiilor i caracteristicile dezvoltrii personalitii acestora, ct i n vederea ndrumrii prinilor ctre serviciile de suport, funcie de nevoile fiecrei familii; - organizarea unor cursuri de pregtire pentru copiii ce nu pot rspunde cerinelor programei naionale i celor care au abandonat coala, n vederea reintegrrii lor colare. Un rol important le revine unitilor de nvmnt att pentru prevenirea abandonului colar ct i n vederea reintegrrii colare a copiilor care au renunat la frecventarea cursurilor. n acest sens, unitile de nvmnt, pot organiza activiti educative i de nvare, n afara orelor obligatorii de curs, sau pot organiza activiti de nvmnt pentru copiii care au depit cu mai mult de doi ani vrsta corespunztoare clasei. - organizarea i dezvoltarea unor posibiliti adecvate de petrecere a timpului liber i odihn: sprijinirea unitilor de educaie nonformal (cluburi ale copiilor, sli de sport i programe sportive, muzee, etc.), nfiinarea i ntreinere spaiilor de joac i a celor pentru sport, susinearea muzeelor, a bibliotecilor, a slilor de sport, a taberelor etc. - realizarea sau iniierea demersurilor necesare pentru prevenirea abandonului colar din motive economice Copiii provenii din familii cu dificulti economice au drepturi suplimentare n raport cu drepturile elevilor n ansamblu:beneficiaz de manuale colare gratuite i au gratuitate pentru transportul n comun local i pentru transportul intern auto, feroviar i naval - n situaia copiilor din cadrul sistemului de protecie special sau n cazul copiilor orfani, le pot fi acordate rechizite, n funcie de fondurile existente, beneficiaz de burse de ajutor social i alte ajutoare ocazionale, sprijinirea programelor de tip coal dup coal, beneficiaz de serviciile centrelor de zi nfiinate n vederea prevenirii abandonului colar de ctre inspectoratele colare, autoritile publice locale sau organismele private. COALA I POLIIA n esen, domeniile n care ntlnim parteneriatul coal poliie sunt urmtoarele: - Educaia rutier; - Promovarea drepturilor omului i ale copilului; - Asigurarea integritii personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor - comunitii n general; - Prevenirea delicvenei juvenile i a criminalitii; - Violena n familie, stradal, n cadrul colii; - Prevenirea consumului, a traficului de droguri; - Prevenirea prostituiei/proxenetismului, pedofiliei; - Prevenirea ceretoriei; - Prevenirea exploatrii prin munc a copiilor; - - Promovarea respectului fa de lege;

Promovarea unui comportament civilizat n societate; Promovarea imaginii pozitive ale Poliiei n comunitate i creterea ncrederii n instituie; Culegerea de informaii i date de interes n cazuri speciale; Meninerea ordinii i linitii publice n unitile de nvmnt, n afara acestora (perimetrul colii, traseul de la coal acas al elevilor), n comunitate; Realizarea / proiectarea unor programe/proiecte de parteneriat; Stabilirea identitii persoanelor i educarea copiilor pentru utilizarea actelor care atest identitatea; Recrutarea viitoarelor cadre ale instituiei.

COALA I UNITILE SANITARE n opinia noastr, cel mai mare rol educativ l au medicii de familie i cabinetele medicale colare/studeneti. - Iniiativa de a participa la aciuni colare poate fi a medicului de fa milie, a prinilor sau chiar a colii. Medicul de familie - poate recomanda familiei i copilului un anumit tip de activiti sau pot informa asupra activitilor nerecomandate (ex. activitate sportiv, pot recomanda prinilor un anumit tip de coal (ex. coala de mas sau cea special n cazul copiilor cu dizabiliti) debutul sau amnarea colarizrii, pot interveni n cazuri de refuz din partea colii, a cadrelor didactice, a prinilor pentru a primi n coal/clas un copil cu dizabiliti, sau boli cronice, pot da explicaii, date despre riscuri, precizri privind comportamentul. COALA I BISERICA Cele mai frecvente manifestri ale parteneriatului le ntlnim n: - organizarea unor manifestri cultural artistice comune - participarea reprezentanilor bisericii la manifestri organizate de ctre coal: deschiderea/nchiderea anului colar, sfinirea lcaului colii, lectorate cu prinii, ntlniri ale reprezentanilor bisericii cu elevii; - organizarea de excursii, pelerinaje la diverse aezminte bisericeti (mnstiri, schituri); - educarea cu privire la drepturile copilului i la beneficiile pe care respectarea acestora le aduce ntregii comuniti; - identificarea nevoilor copiilor i familiilor, precum i a situaiilor de risc n care se pot afla acestea; - ndrumarea, informarea i orientarea ctre diverse servicii; CONCLUZIE Grania dintre organizaiile publice i cele private este din ce n ce mai flexibil, acestea intr n reele adaptabile la probleme i la nevoile reale ale beneficiarilor (clieni, ceteni). Se ridic problema identitii colii ca principal furnizor de servicii educaionale. Considerm c coala nui pierde identitatea ntr-o reea de parteneriate, ci ofer servicii care s rspund nevoilor beneficiarilor, se dezvolt, devine o organizaie care nva. Parteneriatul impune o schimbare managerial, o redefinire a rolurilor, adoptarea unor noi tipuri de servicii. Se estimeaza ca numarul unor astfel de parteneriate intre sectorul public si cel privat va continua sa creasca in viitor, inclusiv in tarile cu un sistem de educatie clasic, unde statul are rolul dominant in proiectare si sustinerea procesului de invatamant, mai ales ca urmare a lipsei de comunicare intre sectorul privat, principalul beneficiar al produsului sistemului educational (cel care angajeaza absolventul sistemului de invatamant), si sectorul public. Aceasta lipsa de comunicare/colaborare a condus la imposibilitatea incorporarii imediate a proaspatului absolvent in procesul de productie (angajatorii care se plang de lipsa unor cunostinte practice a absolventilor). In aceste conditii, statul se va simti obligat sa includa sectorul privat in actul de mamagement al sistemului educational, pentru ca acesta sa il poata adapta la nevoile sale reale, ceea ce ar conduce, implicit, la o absorbtie mult mai mare a absolventilor de catre piata de munca (ce apartine in mare parte sectorului privat) si reducerea somajului in randul tinerilor cu varsta de pana in 35 de ani.

DIMENSIUNILE NVRII LA VRSTELE TIMPURII nvarea La nivel instituional, nvarea didactic (colar) reprezint: o activitate sistematic de asimilare a valorilor culturale cunotine, abiliti, valori, experiene, atitudini n contexte/medii proiectate i construite pe baz de principii organizatoric-didactice, n spaii amenajate, cu program/orar prestabilit, cu planuri, mijloace i materiale suport, n coordonarea si/sau asistena/prezena consilierii competente, calif icate a unui cadru didactic (Potolea i alii, 2008, p. 232); o activitate intelectual i fizic desfurat n mod sistematic n vederea nsuirii unor informaii i formrii de abiliti necesare dezvoltrii continue a personalitii (Ionescu, Miron, n Potolea, 2008, p. 206), avnd att un aspect informativ, centrat pe asimilarea unui coninut informaionale util, dar i unul formativ, care se refer la dezvoltarea sistemului cognitiv operaional al individului; Principalele accepiuni ale nvrii colare (Neacu, n Potolea, 2008, p. 232): activitate, un proces desfurat de ageni umani, cu eforturi cognitiv-operaionale, socioemoionale, acionale i atitudinale; se produce n condiii concrete de spaio-temporalitate, de valori, avnd o ritmic individual i un fond social definit; vizeaz atingerea unor rezultate cognitive, psihomotorii, afectiv-educaionale, exprimate i integrate n competene, trsturi de personaliate, proiecte i idealuri; se caracterizeaz prin reversibilitate, reconstrucie i ameliorare, pe baz de feedback. nvarea didactic desfurat ntre 3 i 6 ani se numete nvare precolar, iar ntre 6 i 18 ani - nvare colar. Caracteristici ale nvrii la vrsta precolar i colar mic (Pii Lzrescu, 2005, pp. 68-69): nvarea este eficient dac sunt stabilite obiective didactice clare i adecvate; nvarea este eficient dac profesorul cunoate particularitile de vrst i individuale ale elevilor / copiilor; nvarea este eficient dac se utilizeaz material didactic adecvat i de calitate; elevul / copilul trebuie s fie activ i nu un asculttor sau un privitor pasiv; motivaia prea puternic nu este favorabil unei nvri eficiente (este necesar dezvoltarea unui nivel optim de motivaie ); pentru a putea fi nvat uor de ctre elev / copil, materialul de nvat trebuie s fie inteligibil; nvarea este favorizat de ealonarea n timp a repetiiilor materialului de nvat; satisfacia n nvare i calitatea nvarii depind de atmosfera grupului n care se nva; nvarea colar este influenat, fie pozitiv, fie negativ, de personalitatea educatorului.

Cunoaterea copilului trebuie s urmreasc modul de structurare a profilului personalitii lui sub aspect cognitiv, motivaional, atitudinal-caracterial etc . i aici punctele de reper trebuie s le constituie stadiile pe care le parcur ge procesul. O bun structurare i prezentare a mediului mbogete coninutul i ridic nivelul calitativ al dezvoltrii putnd duce i la scurtarea stadiului. Dezvoltarea ontogenetic este subordonat n ultim instan legii socializrii i personalizrii, trecerii succesive a individului de la statutul de fiin biologic la cel de personalitate i subiect. Stadialitatea este relevant n devenirea i structurarea personalitii Dezvoltarea ontogenetic este subordonat n ultim instan legii socializrii i personalizrii, trecerii succesive a individului de la statutul de fiin biologic la cel de personalitate i subiect. Cunoaterea copilului trebuie s urmreasc n mod special acest aspect, modul de structurare a profilului personalitii lui sub aspect cognitiv, motivaional, atitudinal-caracter Programele i proiectele UNICEF i a altor finanatori trebuie s abordeze i problematica copiilor de aceast vrst, s identifice i s susin prin experi, crearea structurilor pentru aceast vrst, convergena interveniilor n susinerea familiei, instrumentarea problemelor specifice legate de copil, de familie i de educaia acestora, contientizarea acestor probleme n spiritul i n concordan cu prevederile referitoare la Drepturile Copilului. Abordrile curriculare interdisciplinare, integrate pe baza metodei proiectelor tematice sunt benefice n asigurarea continuitii educaiei timpurii, fr segmentarea vrstelor. Cele mai importante obiective educaionale la aceast vrst sunt urmtoarele

valorificarea potenialului psiho-fizic al fiecrui copil, dezvoltarea disponibilitilor socio -afective, a abilitilor psihomotorii i a capacitilor cognitive i de limbaj ale acestuia; dezvoltarea capacitii de a interaciona cu cei din jurul su (covrstnici sau aduli) sprijinirea elaborrii propriei identiti i a imaginii de sine; cunoaterea, explorarea i stpnirea progresiv a mediului ambiant; dezvoltarea premiselor cognitive, socio-afective i comportamentale pentru o integrare colar optim Din perspectiva abordrii integrale a educaiei copilului este necesar ca societatea s contientizeze i s respecte drepturile copilului, s schimbe

mentalitile, abordnd o nou concepie despre copil ca membru al comunitii, s sprijine i s dezvolte relaiile de tip democratic referitoare la copil-familie, instituie educaional-comunitate. n termeni de strategie didactic, programele de educaie timpurie din perspectiva educaiei pentru toi trebuie s aib la baz: cunoaterea i evaluarea continu a nivelului de dezvoltare a copilului, ca i a abaterilor n dezvoltare ( educatoarele vor realiza profiluri de dezvoltare adecvate pentru fiecare copil i pentru fiecare grup educat); organizarea mediului de nvare/joc n cele mai adecvate i eficiente modaliti, pe principiul nvrii active i participative, ca baz a motivaiei ulterioare; stimularea vieii de relaie a copilului ca form a comunicrii sale cu lumea (relaia cu ceilali copii i cu adulii, cu obiectele, cu sine, cu activitile sale de joc) i ca nucleu al formrii personalitii sale; reconsiderarea jocului, ca instrument principal personal de nvare i devenire la copiii mici; libertatea de alegere a jocului, corespunztor cerinelor de nvare i dezvoltare, prin orientare indirect din partea adultului educator; individualizarea i tratarea adecvat a copilului n actul educaional se completeaz prin nvarea prin cooperare i prin metode de antrenare a grupului n activitile de nvare. Se ofer astfel posibilitatea sprijinirii unor momente cheie n dezvoltarea i integrarea social, prin formarea conduitelor de cooperare i colaborare necesare; implicarea familiei (prini ca parteneri n educaie) i a comunitii,ca resurs i sprijin permanent) n dezvoltarea i educarea copiilor. Prinii sunt ncurajai s ia parte la planificarea i derularea programelor educative pentru copiii de vrste mici. Conditionarea psihologica a invatarii scolare Realizarea obiectivelor invatarii scolarea are loc in conditiile care pregatesc psihic elevul pentru activitate, il stimuleaza sa isi fixeze cele invatate. Aceste conditii care guverneaza procesul invatarii se numesc conditii interne, dependente de cel ce invata (exemplu: motivatia, implicarea procesului de cunoastere, atentia, intelegerea si consolidarea celor invatate prin memorie). Conditiile care acioneaza asupra scolarului, din afara se numesc conditii externe (exemplu: personalitatea profesorului, pregatirea lui, organizarea invatarii, factorii ergonomici (materiale didactice de ex.), influenta relatiilor de grup, ambianta, climatul afectiv, timpul in care se efectueaza invatarea, factori perturbatori.) Conditii interne ale invatarii scolare: - o evidenta insemnatate o are orientarea si concentrarea atentiei elevilor asupra celor ce se discuta in cadrul unei lectii. Atentia este trezita imediat de ceea ce este nou, necunoscut. Banalitatea adoarme atentia. Observam usor stimulii interni, obiectele mari, in culori vii. De aceea materialul intuitiv trebuie sa fie mare, in culori contrastante. De asemenea, miscarea, variatia atrage atentia. Dar mai i portanta decat toate aceste conditii este prezenta interesului. De aceea, preocuparea de a trezi interesul copiilor are o importanta cruciala in procesul invatarii. Cunoasterea are insa la baza informatiile furnizate de simturi, sintetizate in perceptie. In ciuda aparentei, perceptia este un act foarte complex, iar scolarii pot sa nu vada ceea ce profesorului ii sare in ochi, datorita experientei lor reduse, a saraciei bagajului de reprezentari. In acest scop nu trebuie subestimate metodele intuitive. O a doua dificultate apare prin aceea ca elevii disting cu greu aspectele esentiale de cele neesentiale. Se recomanda utilizarea desenului schematic si folosirea unui material intuitiv cat mai variat. Un rol hotarator il are insa interventia profesorului prin cuvant. Memoria are, desigur, finetea care asigura trainicia asimilarii cunostintelor si priceperilor. Memoria este cu atat mai temeinica, cu cat mai activa este invatarea. In centrul preocuparilor formative in scoala va sta totdeauna cultivarea gandirii verbal-abstracte. Conditii externe ale invatarii: toti factorii din ambianta scolara influenteaza randamentul invatarii; - cel mai important este profesorul, tinuta, atitudinea lui, maiestria didactica. El trebuie sa stie sa aleaga cele mai adecvate obiective operationale, sa dozeze continutul lectiei, sa foloseasca metode active care sa trezeasca interesul scolarilor si sa-i antreneze in solutionarea problemelor; - grupul scolar (fiecare elev sufera influenta mentalitatii clasei, fie ea pozitiva sau negativa); ambianta (cladirea scolii, aspectul clasei, linistea, igiena scolara); - regimul de viata al elevului: respectarea unor ore fixe pentru masa, studiu, repaos, in vederea crearii unui cadru extern optim al invatarii, dirigintele trebuie sa colaboreze cu familia. Valoarea, performanta si eficienta invatarii sunt influentate de anumite conditii. 1) Nivelul si participarea individuala a elevului (temperament, capacitate intelectuala, participari afective, voluntare si caracteriale; motivatiile, aptitudinile, inclinatiile, interesele si aspiratiile.) 2) Volumul, calitatea si inteligibilitatea (accesibilitatea) cunostintelor

3) Transferul de cunostinte 4) Exercitiul, repetitiile teoretice si practice , sistematice sunt conditii ale invatarii scolare 5) Calitatea strategiilor de presdare nvatare, a mijloacelor, metodelor si formelor de activitate didactica. 6) Competentele profesionale, pedagogice si moral-cetatenesti ale profesorului. 7) Calitatea vieii scolare 8)Componenta procesului de invatamant: obiective, continuturi, mijloace si forme de activitate didactica, relatia profesor elev. 9)Influente socio-culturale: dezvoltarea culturii, a cartii, a aciunii cultural artistice, gradul de cultura, relatile intre famile, scoala si societate

3.2. Normativitatea didactic - sistemul principiilor didactice n nvmntul primar i precolar. Principiile didactice sunt norme sau teze generale care orienteaza si imprima un sens functional procesului de nvatamnt, asigurnd premisele realizarii eficiente a obiectivelor pedagogice proiectate. Principiile didactice au un caracter orientativ, fiecare cadru didactic hotarnd singur ce principii didactice sa aplice si n care moment al lectiei sa o faca. n activitatea didactica, principiile didactice ndeplinesc o serie de functii a) orienteaza traseul educativ n directia realizarii obiectivelor propuse b) normeaza practica educativa, deoarece intervine obligatia de a fi respectate niste reguli psihologice, pedagogice, profesionale, stiintifice (principiul particularitatilor de vrsta); c) prescrie modurile n care trebuie relationate cunostintele cu situatiile de nvatare (vezi principiul sistematizarii, al intuitiei); d) regleaza activitatea educativa astfel nct sa se asigure performanta scolara (toate principiile). n acelasi timp, principiile didactice se definesc prin trei note distinctive: - au caracter general - imprimat de faptul ca ele vizeaza toate componentele functionale ale procesului de nvatamnt indiferent de nivelul de scolarizare - sunt sistemice - este reliefat de interdependenta dintre procesele didactice, respectiv necesitatea de a fi aplicate ca un ansamblu, deci n mod simultan si nu izolat. De asemenea, principiile se conexeaza cu toate componentele procesului de predare (continuturi, strategii, metode, forme de organizare a predarii, evaluarea). - au caracter deschis (dinamic) - deriva din aceea ca principiile didactice nu sunt date odata pentru totdeauna, ci ele au o istorie, deci evolueaza prin restructurare si recombinare dictate de contextul educational general si de experienta fiecarui profesor. n acest context, se impune o buna cunoastere si adaptare a principiilor la situatii diverse de predare si nvatare. Clasificarea principiilor didactice se face dupa urmatoarele criterii: I.dupa domeniul de referinta (avem principii cu caracter general, deci aplicabile n toate momentele procesului instructiv si la toate componentele acestuia). 1. principiul integrarii organice a teoriei cu practica 2. principiul respectarii particularitatilor de vrsta si individuale II. dupa modul cum influenteaza continutul nvatamntului 1. principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor,deprinderilor 2. principiul sistematizarii si continuitatii n nvatare III. dupa modul cum amprenteaza metodologia didactica si formele de organizare a activitatii 1. principiul corelatiei dintre senzorial si rational, dintre concret si abstract n predare- nvatare (numit si principiul intuitiei) 2. principiul nsusirii constiente si active a cunostintelor 3. principiul nsusirii temeinice a cunostintelor si abilitatilor Descrierea principiilor de invatamant Principiul integrarii organice a teoriei cu practica Esenta impune ca tot ceea ce se nsuseste n activitatea didactica sa fie valorificat n activitati ulterioare (activitati de nvatare sau activitati ma teriale) impune o interconditionare a obiectivelor didactice cu cele ale logicii stiintei si cu cerintele presupuse de integrarea profesionala (vezi esenta). practic, acest principiu didactic presupune un drum invers, o strategie deductiva de sistematizare a materialului ce va fi prezentat astfel nct sa se raporteze la experiente posibile. se poate aplica n doua sensuri: a. fie n ideea folosirii datelor asimilate la un moment dat, ca antecedente pentru rezolvarea unor sarcini teoretice ulterioare (rezolvarea de probleme, aplicarea unor reguli n alte contexte etc.) b. fie n sensul prelungirii activitatii de nsusire de cunostinte sau dobndire de deprinderi n activitati concrete, adica prelungirea lui a sti n a sti sa faci, a sti sa fii, a sti sa fii si sa devii. acest principiu ne invita la un dialog permanent ntre teoretic si practic. este o modalitate de sporire a cunoasterii si a experientei. n plan practic acest principiu didactic poate fi respectat de educatori prin: corelari, exemplificari supunerea elevilor la exersari, exercitii incitarea elevilor la cercetare stiintifica n cercuri aplicative interpretarea unor fenomene sociale rezolvarea de probleme precesari si modelari care trimit la situatii reale (mai greu de nteles altfel)

punerea elevilor n situatia de a initia si coordona o actiune (pentru a-si da seama de dificultatile reale) elevul si ntareste cunoasterea + si exerseaza / aplica achizitiile. Principiul respectarii particularitatilor de vrsta si individuale Esenta: - atrage atentia asupra faptului ca este bine sa pornim de la datele persoanei de educat, de la natura sa interioara si sa nu fortam prea mult peste limitele ngaduite de vrsta si de caracteristicile individuale. - are doua dimensiuni: a) principiul se bazeaza pe relatia psihologica ntre nvatare si dezvoltare. ntotdeauna, nvatarea se va face n raport cu zona celei mai apropiate dezvoltari (adica se va da elevului maximum din ceea ce el poate sa asimileze la un moment dat si care-i permite dezvoltarea psihica si intelectuala n perspectiva). b) a doua dimensiune a principiului vizeaza respectarea particularitatilor individuale este o cerinta a unui nvatamnt modern si democratic. Astfel, fiecare om este o individualitate irepetabila care reclama un tratament individualizat (nu o uniformizare a oamenilor). Operatiile mintale si trasaturile psihice (perceptia, gndirea, limbajul, inteligenta, memoria, atentia, emotivitatea) se contureaza diferit, n functie de individ. Profesorul are obligatia de a exploata diferentiat aceste calitati psihice individuale folosind mai multe procedee pedagogice cum ar fi: actiuni individuale desfasurate pe fondul activitatilor cu ntreaga clasa (n anumite momente ale lectiei profesorul ia n atentie unul sau ctiva elevi). actiuni individualizate n cadrul procesului de nvatamnt, dar realizate n afara lui (prescrierea diferentiata a temelor pentru acasa, bibliografie suplimentara, rezolvari suplimentare de probleme. activitati n clase speciale fie superdotati, fie cu handicap. Se vor dimensiona diferit si programele scolare. Principiul accesibilitatii cunostintelor, deprinderilor, priceperilor - centrat pe dimensionarea continutului nvatamntului n consens cu posibilitatile psihice de vrsta si individuale. Esenta: - cunostintele si deprinderile stipulate prin planuri, programe, manuale, activitati practice sa fie astfel selectate, articulate si expuse nct ele sa poata fi n principiu asimilate si valorificate optim de catre elevi. - momentul principal al accesibilizarii este lectia pregatita si sustinuta de profesor - aceasta accesibilizare a cunostintelor nu presupune renuntarea la efort din partea elevului, sau neimplicarea activa n actul de nvatare. Dimpotriva, profesorul va crea contradictii optime ntre: cunoscut necunoscut, usor greu, concret - abstract - solicitarea elevilor sa fie maxima, dar n limitele posibilului si necesarului. - profesorul sa faca astfel nct sa cunoasca nivelul dezvoltarii actuale si sa prevada si evolutia ulterioara deoarece o sarcina de nvatare prea usoara predispune la delasare si inactivitate, iar o sarcina prea dificila conduce la blocaj si stoparea oricarei activitati (iar n timp determina dezechilibre fizice / psihice majore). - principiul vizeaza adaptarea metodelor si strategiilor de predare nvatare la particularitatile aparatului cognitiv si la experientele de viata ale elevului. astfel nct elevul sa fie incitat n a-si pune ntrebari si a cerceta. Principiul sistematizarii si continuitatii n nvatare este un principiu care angajeaza att nivelul macroeducational (politicile scolare) ct si nivelul microeducational (care vizeaza procesele didactice propriu-zise, respectiv predarea si nvatarea coerenta si continua). acest principiu comporta doua laturi: a) realizarea sistematizarii cunostintelor b) asigurarea continuitatii n predare nvatare Sistematizarea cunostintelor: - asigurata de logica interna a disciplinei presupune: predarea integrata a informatiilor conexarea si corelarea informatiilor nlantuirea armonioasa a temelor, notiunilor, principiilor, regulilor, explicatiilor Esenta sistematizarii practic, se cere ca tot ceea ce se preda la un moment dat trebuie sa aiba legatura cu ceea ce s-a nsusit pna la momentul respectiv si, n acelasi timp, saprefigureze viitoarele cunostinte: - aceasta succesiune logica a elementelor cunoasterii si a nvatarii favorizeaza realizarea n timp a unor sinteze superioare si atotcuprinzatoare. - practic, principiul asigura integrarea notiunilor si ideilor n sisteme explicative complexe (elevul va fi capabil n timp, pe parcursul nvatarii - sa explice coerent si sistematic realitatea). Ce va face profesorul ? - va apela la strategii coerente de predare a noilor cunostinte (predare coerenta). - va utiliza scheme, planuri corelate perfect cu momente destinate sistematizarii cunostintelor ce urmeaza a fi ntelese si stocate n memorie. corelatiile dintre cunostinte se vor realiza intradisciplinar si interdisciplinar urmnd ca elevul sa diferentieze ideile ancora (idei de baza) ale unei discipline. - n concluzie, predarea sistematica este asigurata de nsasi logica interna a disciplinei de nvatamnt respective

Dar n acelasi timp, nvatarea presupune pe lnga sistematizare si continuitate n predare nvatare. n nvatarea sistematica este nevoie de continuitatea efortului de a aduna si ordona interior (n mentalul nostru) cunostintele, principiile sau abilitatile astfel nct sa fie asigurata trecerea fireasca, naturala de la antecedentul la consecventul explicativ (de la cauza la efect). continuitatea n predare si nvatare permite fixarea materiei si consolidarea cunostintelor o fixare si consolidare esalonata (nu sporadica) care asigura un spor de soliditate educatiei. nerespectarea principiului continuitatii antreneaza aparitia unor goluri sau regrese n nvatare si n timp, a insuccesului scolar. Aplicarea principiului cere profesorului: sa depuna eforturi substantiale pentru a sistematiza elementele oricarei lectii si de a stabili o ordine cuprinzatoare predarii (prin proiectarea lectiei) sa depuna eforturi pentru a- l antrena pe elev sa-si adapteze stilul de lucru individual n scopul rezolvarii unor sarcini continue de nvatare. concluzie consecintele respectarii acestui principiu sunt formarea deprinderilor de munca sistematica, perseverenta, constiincioasa. Principiul participarii active si constiente a elevului n activitatea de predare, nvatare, evaluare Esenta - cere ca elevii sa-si nsuseasca ceva (cuvinte, principii, deprinderi etc.) numai n masura n care au nteles si sa participe singuri si constienti la aflarea cunostintelor pe care profesorii le propun la un moment dat. - activizarea elevilor cere implicarea n predare si mentinerea lor ntr-o ncordare placuta, trezie intelectuala, dorinta de a cauta singuri solutiile adecvate la propunerea de situatii-problema de catre profesor (dificultati teoretice / practice). - se poate ajunge la aceasta stare (de activizare) acordnd elevilor ncredere si autonomie de gndire deoarece prin participarea sa activa, elevul traieste efectiv fenomenul cunoasterii solicitndu-si gndirea, inteligenta, imaginatia, creativitatea, memoria, capacitatea de a sesiza si rezolva problemele. - n acelasi timp, principiul solicita antrenarea participativa a elevilor la lectii. Aceasta nseamna ca va fi stimulata vointa elevului de a cunoaste si a ntelege pentru a pastra ceea ce a nvatat si a folosit. - de regula, nvatarea constienta este opusa celei mecanice care nu face posibila pastrarea durabila a celor nvatate, sau actualizarea acestor cunostinte. 6. Principiul nsusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor - nvatarea temeinica consta n calitatea ei de a produce rezultate consistente. - nvatarea temeinica este opusa superficialitatii / nvatarii n asalt / lucrului de mntuiala.v este o nvatare profunda si de durata (n sensul cansusirea informatiei si fixarea ei n memorie este urmata si ntarita de o explicatie logica a celor nsusite). - de mentionat ca temeinicia nvatarii depinde si de dimensiunea practica a nvatarii (ceva este constient si profund nsusit numai daca poate fi si aplicat n practica). Deci, se obtine o nvatare temeinica cnd elevul nunumai ca stie, ci stie sa si faca (trece de la teoretic la practic). Se asigura si prin recapitulare / repetitie. Ce va face profesorul ? - nvata pe elev cum sa nregistreze mesajul si cum sa- l reactualizeze (activ + constient + continuu). - va repeta n clasa / acasa: n ordinea predarii / pe sarite pentru a face legaturi suplimentare. - va exercita un control de calitate si o apreciere scolara pe masura, pentru a stimula cunoasterea si interesele, convingerile, motivatiile si tonusul intelectual. 7. Principiul intuitiei cere valorificarea experientei de cunoastere senzoriala a elevului si cuplarea acesteia cu abstractizarea. predarea si nvatarea folosesc acest principiu deoarece: - caracterul concret al gndirii elevului explica de ce acesta asimileaza mai usor materia de nvatat daca i este solicitata intuitia sensibila (daca i cer sa gaseasca corespondentul n realitate, asa cum poate el). - deoarece intuitia este solicitata si de nevoia de asurprinde legaturile subtile ale evenimentelor si de a evidentia caracteristicile. Practic i ceri elevului sa spuna ce crede el (ce parere are ) despre ceva anume ? ce impresie are ? cum i apar lucrurile ? De fapt, cunoasterea umana se realizeaza printr- un dialog permanent ntre concretul senzorial (perceput prin simturi) si abstractul rational. - acest principiu al nvatarii intuitive cere valorificarea pedagogica a unei bogate experiente cognitive apelnd la: ilustrari / exemplificari corelari ale denumirilor cu diverse imagini /reprezentari grafice cuplarea nvatarii teoretice cu aplicatia practica. - principiul este eficient daca profesorul: va folosi rational materialul didactic daca va selecta materialul intuitiv cu atentie si ntr- un scop dinainte stabilit daca va doza raportul dintre cuvnt si expresia materiala a acestuia daca va dirija atent observatia elevilor spre ceea ce este constant n cunoastere.

PRINCIPIILE METODOLOGICE PROPUSE N GRDINI N PERSPECTIVA EDUCAIEI TIMPURII

Curriculum pentru invatamantul primar Planul cadru pentru nvmntul obligatoriu cuprinde urmtoarele arii curriculare valabil pentru clasele pregatitoare a II-a.

COMPETENTE GENERALE SI SPECIFICE. Includerea clasei pregatitoare, claselor I i a II a n acelai ciclu curricular este explicat de apropierea finalitilor, fapt care a dus la constituirea unor obiective majore comune i anume: acordarea la cerinele sistemului colar i alfabetiza rea iniial. ndeplinirea acestor obiective reprezint cadrul adecvat, raional pentru realizarea unei continuiti organice ntre nvmntul precolar i cel primar. Noile finaliti pentru nvmntul primar sunt: 1.asigurarea educaiei de baz pentru toi copiii; 2.formarea personalitii copilului, respectnd ritmul i nivelul su de dezvoltare;

3.nzestrarea copilului cu acele cunotine, capaciti si atitudini care sa stimuleze raportarea afectiv i creativ la mediul social i natural i s permit continuarea educaiei. Obiectivele didactice pentru clasele clasele pregtitoare, I, a-II-a Programele colare au o structur nou, care permite introducerea ntr-un singur format a celor trei programe de clas pregtitoare, clasa I i clasa a II-a, pentru o mai bun vizualizare i urmrire a continuitii i progresului la nivelul competenel or i coninuturilor. Aceast prezentare ajut la o conectare permanent cu clasele anterioare i/sau urmtoare, asigurnd coerena curriculumului, orizontal i vertical, inclusiv ntre nivelurile de colaritate. Alt element de noutate l reprezint structurarea coninuturilor pe domenii specifice fiecrei discipline, care, de asemenea, s arate continuitatea i progresul de la un an de studiu la altul. Curriculum-ul pentru educaia timpurie, conform Legii Educaiei Naionale nr.1/2011 (art. 68., alin. 4), cuprinde urmtoarele domenii experieniale: Domeniul Limb i comunicare, Domeniul tiine, Domeniul Psiho-motric, Domeniul Estetic i creativ i Domeniul Om i societate. Competenele specifice i coninuturile cuprinse n programe sunt n strns corelaie. Noua program conine o prezentare mai detaliat a coninuturilor, cu scopul de a sublinia elementele asupra crora trebuie s se pun accent n exer sarea competenelor specifice. Gruparea coninuturilor pe domenii ajut la urmrirea apariiei/continuitii/evoluiei acestora de la un an de studiu la altul. n primii trei ani de studiu ai ciclului primar, planul-cadru propus cuprinde disciplinele: Comunicare n Limba Romn, Matematic i Explorarea Mediului (care cumuleaz numrul de ore alocat pentru disciplinele Matematica i tiine ale Naturii), Arte vizuale i abiliti practice (cumuleaz numrul de ore alocat pentru disciplinele Arte vizuale i Educaie tehnologic), Muzic i micare i Dezvoltare personal. Legea educaiei naionale nr.1/2011, precizeaz la art. 66, al. (5), modul n care pot fi folosite orele alocate disciplinelor colare: programa colar acoper 75% din orele de predare i evaluare, lsnd la dispoziia cadrului didactic 25% din timpu l alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. n funcie de caracteristicile elevilor i de strategia colii din care face parte, profesorul decide dac procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru nvare remedial, n cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunotinelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performane superioare, conform unor planuri individuale de nvare elaborate pentru fiecare elev. Aadar, plaja orar existent n vechiul plan-cadru nu se mai justific, fiecare cadru didactic avnd la dispoziie 25% din totalul orelor alocate fiecrei discipline, ore care pot fi folosite pentru activiti de remediere/consolidare/stimulare , difereniate n funcie de particularitile fiecrei clase de elevi. Construcia programei este realizat astfel nct s contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului d idactic, pornind de la competene, permite accentuarea scopului pentru care se nva i a dimensiunii acionale n formarea personalitii elevului. Programele pentru clasa pregtitoare, clasa I i clasa a II-a sunt elaborate potrivit unui nou model de proiectare curricular, centrat pe competene, la toate disciplinele colare. Astfel, pentru disciplina Comunicare n limba romn acestea sunt: 1. Receptarea de mesaje orale n contexte de comunicare cunoscute 2. Exprimarea de mesaje orale n diverse situaii de comunicare 3. Receptarea unei varieti de mesaje scrise, n contexte de comunicare cunoscute 4. Redactarea de mesaje n diverse situaii de comunicare Stabilirea acestor competene generale are n vedere modelul comunicativ-funcional, axndu-se pe comunicare ca domeniu complex ce nglobeaz procesele de receptare a mesajului oral i scris precum i cele de exprimare oral i scris. Actuala program colar situeaz n centrul preocuprii sale nvarea activ, centrat pe elev. nvarea nu este un proces pasiv, care li se ntmpl elevilor, ci o experien personal, la care ei trebuie s participe. La disciplina Matematic i explorarea mediului, competenele generale sunt: 1. Utilizarea numerelor n calcule elementare 2. Evidenierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate n spaiul nconjurtor 3. Identificarea unor fenomene/relaii/ regulariti/structuri din mediul apropiat 4. Generarea unor explicaii simple prin folosirea unor elemente de logic 5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea i reprezentarea unor date 6. Utilizarea unor etaloane convenionale pentru msurri i estimri Principalele motive care au determinat abordarea integr at a matematicii i a unor elemente de tiine ale naturii n cadrul aceleiai programe sunt urmtoarele: -O nvare holistic la aceast vrst are mai multe anse s fie interesant pentru elevi, fiind mai apropiat de universul lor de cunoatere. -Contextualizarea nvrii prin referirea la realitatea nconjurtoare sporete profunzimea nelegerii conceptelor i a procedurilor utilizate. -Armonizarea celor dou domenii: matematic i tiine permite folosirea mai eficient a timpului didactic i mrete flexibilitatea interaciunilor.

Disciplina Arte vizuale i abiliti practice are un caracter de noutate n raport cu disciplinele studiate pn n prezent n nvmntul primar, fiind o disciplin integrat, situat la intersecia ariilor curriculare Arte i Tehnologii. Domeniul artelor vizuale acoper: pictur, desen, grafic, art decorativ (tapiserie, scenografie, ceramic, vestimentaie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistic, arta tiparului, sculptur, arhitectur, art monumental, artele spectacolului etc. Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice i culturale, precum i mbinarea acestora cu experiena concret a realizrii unor produse, au drept consecin creterea sensibilitii pentru frumos, sporirea ndemnrii i ncrederii n variate posibiliti de exprimare a sinelui, consolidnd respectul pentru valori, tradiii i semeni. n Planul-cadru de nvmnt, disciplina Dezvoltare personal face parte din aria curricular Consiliere i orientare i are drept scop dezvoltarea capacitii elevului de a se autocunoate i de a-i exprima ntr-o manier pozitiv interesele, aptitudinile, tririle personale, abilitile de relaionare i comunicare, refleciile cu privire la nvare. n cadrul disciplinei, se formeaz n primul rnd abiliti i se dezvolt atitudini, finalitatea fiind dobndirea ncrederii n sine, starea de bine a copiilor, pregtirea lor pentru via si pentru viitor.

DEMERSUL DIDACTIC - RELAIA DINTRE OBIECTIVE DIDACTICE, CONINUT DIDACTIC, STRATEGIE DIDACTIC, METODE DE EVALUARE. ACTIVITATEA INTEGRAT. 8.1. DEMERSUL DIDACTIC - RELAIA DINTRE OBIECTIVE DIDACTICE, CONINUT DIDACTIC, STRATEGIE DIDACTIC, METODE DE EVALUARE Aciunea pedagogic ntrebrile la care rspunde Ce se urmrete? n ce condiii: unde? cnd? n ct timp? n ce condiii: cu cine? pentru cine? Cu ce se vor realiza cele propuse? Cum se va proceda? Cum se va ti c s-au realizat cele propuse? Demersuri realizate de educator Formularea obiectivelor operaionale ale activitii didactice. Analiza caracteristicilor mediului educaional, a restriciilor existente i stabilirea timpului de instruire. Analiza resurselor psihologice ale elevilor: nivelul motivaional, nivelul potenialului intelectual, a capacitilor de nvare etc. Analiza resurselor materiale existente i stabilirea resurselor ce vor fi confecionate de educator. Elaborarea strategiei de instruire centrat pe obiectivele operaionale i pe coninuturi. Conceperea de probe de evaluare centrate pe obiectivele operaionale. Realizarea unei retrospective critice i autocritice a modului de derulare a activitii instructiv educative i realizarea analizei metodice a secvenelor de instruire. Administrarea probelor de evaluare proiectate, analizarea rspunsurilor i a rezultatelor i stabilirea msurii n care au fost atinse obiectivele operaionale. Imaginarea i elaborarea unor strategii de instruire ameliorative (eventual a unor programe de recuperare, de dezvoltare etc.)

Proiectare

Realizare Evaluare

Cum s-a procedat? Ce rezultate obinut? s-au

Reglare

Ce trebuie fcut n continuare? Etape

Nr. crt. I

Etape /ntrebri Precizarea obiectivelor Ce voi face?

Operaii

II

III

IV

1. stabilii precis ce va ti i ce va ti s fac elevul /copilul la fritul activitii; 2. verificai dac ceea ce ai stabilit este n consens cu programa de nvmnt; 3. verificai dac ceea ce ai stabilit este realizabil n timpul disponibil. Analiza resurselor 4. analizai i prezentai coninutul nvrii; 5. analizai psihologia celor care nva (capacitile de nvare Cu ce voi face? ale elevilor / copiilor); 6. analizai resursele materiale disponibile. Elaborarea strategiilor didactice 7. stabilii sarcini de lucru pentru fiecare obiectiv i alegei optime metodele didactice potrivite pentru realizarea lor; 8. alegei materialele didactice necesare; Cum voi face? 9. alegei mijloacele de nvmnt de care avei nevoie; 10. combinai metodele, materialele i mijloacele n strategii didactice centrate pe obiective operaionale; 11. imaginai n ntregime demersul didactic al activitii didactice. Elaborarea sistemului de evaluare 12. elaborai un sistem de evaluare a calitii i eficienei activitii didactice pe care o vei desfura n funcie de obiectivele Cum voi ti dac am realizat ceea operaionale. ce trebuia?

8.1.ACTIVITI INTEGRATE sunt activiti de nvare care fac s interrelaioneze diverse elemente pentru a constitui un tot armonios, de nivel superior, pentru a aduce pri separate ntr-un ntreg unitar, funcional, armonios; la nivel curricular integrarea presupune eliminarea barierelor dintre obiectele de studiu prin punerea n relaie a acestora (cu scopul de a evita izolarea lor tradiional) i stabilirea de relaii de convergen ntre cunotinele, capacitile, competenele, atitudinile, valorile ce aparin unei discipline colare distincte; pornind de la experiena de via i de la cunotinele anterioare nsuite din diferite domenii ale cunoaterii copiii / elevii au posibilitatea prin rezolvarea de probleme cu care s confrunt s interpreteze, s reflecteze asupra coninuturile nvrii; integrarea se poate realiza la nivel multi / pluridisciplinar (o tem care aparine unui domeniu este supus analizei din perspectiva mai multor discipline, aceastea ramnnd independente ns unele n raport cu altele, fiecare obiecte de studiu contribuind, n funcie de specificul propriu, la clarificarea teme i investigate), la nivel interdisciplinar (presupune ignorarea limitelor stricte ale obiectelor de studiu axndu-se pe teme comune diferitelor discipline i prin centrarea pe obiective de nvare care vizeaz formarea i dezvoltarea competenelor cheie nvarea pe tot parcursul vieii, gndirea critic, comunicativitate, lucrul n echip, cetenie responsabil, ocupabilitate) i la nivel transdisciplinar (presupune dezvoltarea personal, integral a copiilor / elevilor, centrarea pe viaa real, pe problemele semnificative, aa cum apar ele n context cotidian, renunarea complet la limitele disciplinelor de studiu, pornind de la nevoile, interesele i caracteristicile individuale ale copiilor / elevilor, furniznd metode i tehnici de munc intelectual i ajutndu-l s-i organizeze fiecare dintre demersurile sale n situaii diverse (Ciolan, 2008); indiferent de nivelul de integrare la care se situeaz o anumit activitate de nvare proiectarea tematic furnizeaz contexte de organizare progresiv a activitilor n funcie de dezvoltarea copiilor, de interesele acestora i de gradul de cunoatere a temei propuse; proiectele tematice presupun abordarea realitii printr -un demers globalizat, holistic n care graniele dintre categoriile i tipurile de activiti dispar, se topesc ntr-un demers unitar, n cadrul cruia tema poate fi investigat cu mijloacele diferitelor tiine; la nivelul curriculumului precolar integrarea poate ngloba toate activitile care se desfoar pe parcursul unei zile , activitile liber alese (ALA) i activitile pe domenii experieniale (ADE) dintr -o zi, activitile pe domenii experieniale (ADE) dintr-o zi sau activitatea de baz este o anumit activitate didactic dintr -un domeniu experienial (ADE) n care sunt nglobate elemente din mai multe domenii experieniale (DE), indiferent de programul zilei.