1.

Conceptele de ET:
ET = domeniu de studiu relativ nou, integrat: sănătate şi nutriţie, dezvoltarea familială şi comunitară,
dezvoltarea femeii, psihologia dezvoltării, sociologia, antropologia...

Educaţia timpurie implică o nouă abordare a copilului şi a nevoilor acestuia – nevoia de învăţare în mod
special.

“Adultul trebuie să îl pună în situaţii de învăţare, să îl ghideze şi să îl încurajeze în demersul lui de a

cunoaşte lumea”

2. Semnificatia conceptelor
“Copilăria timpurie” este definită ca perioada din viaţa copilului de la concepţie pănă la vârsta de 7-8
ani.

Învăţarea: manipularea de obiecte, explorarea lumii înconjurătoare, experiementare, încercare şi eroare

în mediu sigur şi stimulativ (learning by doing).

Dezvoltarea pre-natală este inclusă – continuitatea experienţelor pentru copil

Perioada cea mai rapidă de dezvoltare a creierului: primii doi ani de viaţă (funcţii intelectuale,
emoţionale, fizice / imunologice şi sociale importante).

 Îngrijirea – specificul adăugat pentru a surprinde caracteristicile programelor adresate ante-

preşcolarilor

 Definiţia actuală: proces prin care se creează un “mediu care îi capacitează” pe copii, care le
poate sprijini dezvoltarea optimală.

 Mediu sănătos şi sigur

 Interacţiuni suportive şi afective

 Stimulare

 Protecţie

 Timp

 Dezvoltarea: ansamblul proceselor de schimbare prin care copilul ajunge să dobândească

niveluri tot mai complexe de mişcare, gândire, sentimente şi interacţiune cu oamenii şi obiectele
din mediul său de viaţă.
  Dezvoltarea copilului constă atât în evoluţia caracteristicilor determinate biologic, cât şi în
formarea trăsăturilor prin învăţare şi experimentare.

 Învăţarea este crucială în dezvoltare, fiind înţeleasă ca proces de asimilare de noi cunoştinţe, de
formare de deprinderi, competenţe, atitudini şi valori prin experimentare, observare, reflecţie...

3. Beneficiile programelor de ET
 Pentru copii: psihosocial, sanatate, progres, performanta;

 Pentru adulti: cunoastere generala, atitudine si practici, relatii, angajare;

 Pentru comunitate. Mediu fizic, participare sociala, institutii, efectivitate/capacitate;

 Pentru societate: calitatea vietii.

 Politicile de dezvoltare la varstele mici sunt legate de reforme politice, economice si sociale;

 ”Educatia si protectia copilului mic nu reprezinta o scoala la dimensiuni reduse”;

 ”Asigurarea supravegherii copilului mic, fara asteptari de educationale”;

 ”Gradinita ofera un program de pregatire a copilului pentru scoala”;

 Noi dimensiuni ale programelor de educatie timpurie: acces, abordare globala, responsabilitate
institutionala.

4. Concepte incluse in ET
Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală, asigură intrarea copilului în
sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacităţii de a învăţa.

Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă investiţie în educaţie;

Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile şi cunoştinţele

dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior, iar deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi
produc în timp deficienţe mai mari, oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate.

5. Etapele de varsta
 3-4 ani: cresterea intereselor, a aptitudinilor implicate in satisfacerea dorintei de explorare;
instabilitate psihomotorie; dependenta de mediul familial; se face trecerea de la
satisfacerea necesitatilor imediate la activitati mai complicate ca satisfacere a trebuintelor
psihologice; procese cognitive dependente de actiune;limbaj situativ;instabilitate afectiva si
motorie
  4-5 ani: dezvoltarea autonomiei; receptivitate la specificul mediului de viata; ritmul
accelerat al socializarii; jocul are caracter colectiv si este atasat de experienta sociala
acumulata de copil; procese intelectuale care se desprind de realitate si devin procese
independente; se dezvolta limbajul, memoria activa, capacitatea de concentrare a atentiei la
14 min; se constituie si se dezvolta trebuinta de expresie artistica ca dorinta de identificare
 5-6/7 ani: diferentierea comportamentului si a conduitei fata de alte persoane; activitatile
sustinute din gradinita modifica atitudinea fata de realitatea fizica si cea emotiala;
capacitatea de invatare se extinde, este activa si asociata intereselor de cunoastere;
perceptia devine pricepere prin observatie si exersari; apar forme ale gandirii logice; atentie
voluntara de durata
6. Specificul organizarii
Racordarea la social,Promovarea diversităţii culturale,Calitatea pregătirii personalului didactic
,Managementul schimbării ,Organizarea spaţiului de joc,Principiile fundamentale ale educaţiei
timpurii, Individualizarea şi diferenţierea educaţiei timpurii, Relaţia educaţie – copil – joc
,Flexibilitate şi creativitate în abordarea situaţiilor educaţionale, „Părintele ca educator”

7. Crese si gradinite
Din punct de vedere institutional, invatamantul adresat copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde:

 cresele (pot fi atat de stat, cat si particulare) care vizeaza copii intre 0 si 3 ani:grupa mica, pana
la implinirea varstei de un an; grupa mijlocie, intre un an si 2 ani; grupa mare, intre 2 ani si 3 ani.
Din personalul care lucreaza in cresele de copii: “ingrijitoarea” sau ,in unele cazuri, “instructorul
de educatie”-se ocupa, complementar, de stimularea si dezvoltarea copilului prin jocuri si
activitati specifice varstei. Unii instructori de educatie sunt absolventi ai Scolii Normale( liceu
pedagogic)

 Centre de zi pentru copii sub 6 ani, aflati in situatie de risc, coordonate de Directia Judeteana de
Asistenta Sociala si Protectie a Copilului;

 Centre de zi sau grădiniţe particulare pentru copiii sub 6 ani, aprobate de MECT, care oferă
exemple de bună practică în domeniu;

8. Concepte si roluri ale profesorului in ET

Cadrul didactic: de la teorie la practica profesională

 Competenţe psihopedagogice – proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor specifice

procesului de învăţare; cunoaşterea, consilierea şi asistarea dezvoltării copilului

Competenţe sociale – interacţiuni sociale cu copiii şi grupurile de copii

 Competenţe manageriale – organizarea şi conducerea grupei de copii

Cerinţe pentru cadrul didactic :

 Să coreleze programele educative cu particularităţile copiilor şi ale grupei/clasei;

 Să analizeze / evalueze şi să folosească resursele existente şi să le îmbogăţească;

 Să coreleze activitatea individuală cu cea în grupuri mici şi cu grupa/clasa întreagă;

 Să identifice obiectivele de dezvoltare ale grupei/clasei / ale fiecărui copil;

 Să amenajeze spaţiul educativ;

 Să se autoevalueze periodic, în manieră reflexivă;

 Să-şi perfecţioneze practicile şi să-şi împărtăşească experienţa celorlalti colegi;

 Să promoveze climatul pozitiv în educaţie;

 Proiectarea si organizarea activitatilor directe si indirecte

 Construirea ocaziilor de joc

 Revalorizarea jocului in actul educational

 Roluri noi pentru cadrul didactic

 Activitatea cu fiecare copil in parte

 Atitudine flexibila fata de copil si actul educational

9. Curriculum ptr inv prescolar

EDUCAȚIA TIMPURIE - asigură asimilarea sistematică a cunoștințelor, exersarea intensivă a
comportamentelor sociale și dezvoltarea capacităților individuale, favorizând intrarea copilului în
sistemul de învățământ obligatoriu

 CONTEXT - Creșterea procentului de repetenție în învățământul primar și a părăsirii

timpurii a școlii

 FINALITĂȚI

 dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului în ritm propriu și în

funcție de trebuințe

 dezvoltarea capacității de a interacționa cu adulții, copiii, mediul

 descoperirea propriei identități, a autonomiei , dezvoltarea imaginii de sine pozitive.

 - sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini
necesare la intrarea în școală și pe tot parcursul vieții.

CARACTERISTICI : extensie, echilibru, relevanță, diferențiere, progresie și continuitate

PUNCT CENTRAL: copilul, nu materia

COMPONENTE: finalități, conținuturi, timpul de instruire, sugestii privind strtategii de instruire și

evaluare pe 2 niveluri de vârstă: 3-5 ani, 5-6/7ani

DOMENIILE EXPERENȚIALE:

• Domeniile experienţiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” ([Link]ăsceanu) care

transced graniţele dintre discipline şi care, în contextul dat de prezentul curriculum, se
întâlnesc cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a copilului.

1. Domeniul estetic şi creativ

2. Domeniul om şi societate

3. Domeniul limbă şi comunicare

4. Domeniul ştiinţe

5. Domeniul psiho-motric

Planul de invatamant are o structură pe două niveluri de vârstă şi, în contextul unei învăţări centrate pe
copil, încurajează eterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe criteriul
cronologic). Planul de învăţământ,ca şi domeniile experienţiale prezentate anterior, permite parcurgerea
interdisciplinară, integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate cadrului didactic în planificarea
activităţii zilnice cu preşcolarii.

METODOLOGIA de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani:

1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică,

2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în planul de învăţământ, precum şi
categoriile şi numărul de activităţi

3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile
cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare, special create.

4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic,

metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor
prevăzute în curriculum.

5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt:

a) Activităţile pe domenii experienţiale

b) Jocurile şi activităţile didactice alese

c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-
amiezii

Jocul este activitatea fundamentală a copilului;

Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme;

Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte;

O activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de minute;

Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi.

Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor
viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi
obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7
ani, accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia.

În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare.

În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare.

Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte

privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la
grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.