Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” din București

Facultatea de Științe ale Educației

Pedagogia învățământului
primar și preșcolar
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Incursiune conceptuală= Conceptul de Curriculum


Până la mijlocul secolului al XIX-lea, conceptul de curriculum a fost folosit în general cu
înțelesul de:
= curs oficial, organizat într-o școală, colegiu, universitate, a cărui parcurgere și absolvire
asigură cursantului un grad superior de școlarizare;
= întregul corp de cursuri oferite într-o instituție educațională sau într-un departament al
acestuia" („New International Dictionary").

La începutul secolului XX, în anul 1902, în lucrarea "The Child and the Curriculum",
americanul John Dewey a introdus sintagma "experienţă de învăţare" a copilului, organizată
de şcoală, alături de ansamblul disciplinelor de învăţământ oferite şi studiate şi sugerează
complexitatea, amplitudinea şi dinamismul curriculum-ului ca realitate educaţională.

Sintagma "experienţe de învăţare" a fost preluată ulterior şi utilizată extrem de mult în


operaţionalizarea conceptului de "curriculum. El sugerează complexitatea, amplitudinea şi
dinamismul curriculum-ului ca realitate educaţională.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

În lucrarea "Copilul şi curriculum-ul", John Dewey avansa ideea curriculum-ului centrat pe


copil, care sã îi permitã acestuia sã utilizeze în activitatea cotidianã ceea ce a învăţat la şcoală şi
în activităţile din şcoală, experienţa de zi cu zi.
El propunea ca sfera conceptului de "curriculum" sã cuprindă nu numai informaţiile, ci şi
demersurile didactice de asimilare a acestora.

Relevanţa contribuţiei lui John Dewey din perspectiva curriculum-ului constă în:
•curriculum-ul este perceput ca o realitate amplă, dinamică, retroactivă şi proactivă;
•curriculum-ul reprezintă un proces interactiv între educator şi educabili;
•prefigurează o apropiere între educabil (copil) şi educaţie (curriculum).
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Din perspectivă istorică, s-au conturat două accepţiuni ale conceptului "curriculum":
•accepţiunea restrânsă, tradiţională (care a persistat până la jumătatea secolului XIX), care îl
considera superpozabil cu conţinutul învăţământului, obiectivat în documente şcolare şi
universitare reglatoare care planificau conţinuturile instrucţiei şi care asigură managementul
sistemului la nivel micro-pedagogic;

•accepţiunea modernă, largă, extinsă, care îl consideră un concept integrator, abordat în


viziune globală şi sistemică asupra acţiunilor educative, asupra procesului educaţional;
reprezintă ansamblul tuturor experienţelor de învăţare directe şi indirecte ale elevilor
implicaţi în situaţii educaţionale implicite şi explicite; se păstrează sensul de traiectorie
intelectuală şi afectivă pe care şcoala o propune elevului, dar aceasta nu este înţeleasă în sens
tradiţional, ci ca o valorificare accentuată a potenţialităţilor celor care se educă.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

În literatura pedagogică actuală nu există încã un consens privind definirea conceptului de


curriculum. Totuşi, majoritatea definiţiilor actuale încorporează câteva elemente definitorii
comune:
•curriculum-ul reprezintã ansamblul documentelor şcolare care fac referire la conţinuturile
activităţilor de predare-învăţare;
•curriculum-ul integrează totalitatea proceselor educaţionale şi a experienţelor de învăţare
concrete, directe şi indirecte, concepute şi preconizate finalist de către şcoală şi prin care trece
elevul pe durata parcursului său şcolar;
•curriculum-ul presupune abordarea sistemică a procesului de învăţământ prin crearea unui
ansamblu funcţional al componentelor sale;
Astfel, în viziune sistemică, curriculum-ul este teorie şi practică ce articulează în manieră
sistemică multiplele şi complexele interdependenţe dintre: conţinutul învăţământului (fixat în
planurile de învăţământ şcolare / universitare, în programele şcolare şi universitare, în manuale
etc.), obiectivele educaţionale, strategiile de instruire în şcoală şi în afara ei (în contexte formale
şi neformale), strategiile de evaluare a eficienţei activităţii educaţionale.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Conceptul fundamental de curriculum vizează atât semnificaţia sa generală de paradigmă a


pedagogiei / educaţiei (centrarea pe finalităţi construite prin echilibrarea cerinţelor
psihologice şi sociale) cât şi dimensiunea pragmatică de proiect pedagogic de un anumit tip,
considerat superior, angajat la toate nivelurile sistemului şi ale procesului de învăţământ.

Sintetizând, curriculum este un concept integrator, abordat într-o viziune globală şi valorifică
interdependențele dintre:
•Finalități educaționale
•Conținuturi Finalități
educaționale
•Strategii didactice (predare-învățare-evaluare)
! Experienţele de învăţare directe şi indirecte ale Strategii

elevilor implicaţi în situaţii educaţionale implicite şi explicite. didactice


(predare-
invare-
evaluare)

Conținuturi /
curriculum
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Ce NU este curriculum-ul?
Deşi nu există o definiţie şi o operaţionalizare unanim acceptate ale conceptului de
"curriculum", sunt importante o serie de concluzii desprinse în teoria şi practica educaţiei.
Astfel:
Curriculum-ul nu reprezintă doar conţinutul învăţământului, pentru că acesta din urmă
trebuie valorificat acţional.
Curriculum-ul nu reprezintă doar un set de obiective şi conţinuturi corelate, ci un sistem de
experienţe de învăţare oferite educabililor şi trăite de aceştia.
Curriculum-ul nu reprezintă doar un proiect sau un plan de învăţământ, pentru că acestea din
urmă trebuie să fie puse în aplicare.
Curriculum-ul nu este echivalent cu procesul de învăţământ (care este mai complex).
Curriculum-ul nu se spurapune cu didactica, deşi ambele se referă la maniera de a concepe
educaţia.

Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Curriculum-ul înţeles în integralitatea şi globalitatea sa, poate fi categorizat funcţie de diverse


criterii, unele dintre acestea fiind sintetizate în continuare. Facem precizarea că între diferitele
tipuri de curriculum se stabilesc, în mod firesc, multiple interacţiuni.
Obs: În învățământul primar și preșcolar curriculumul non-formal și informal are multiple
valențe educative, pe care cadrul didactic trebuie să le valorifice în sprijinul dezvoltării
competențelor copiilor/elevilor!

În funcţie de forma educaţiei cu care se corelează, curricumul se clasifică în:


•curriculum formal (curriculum oficial): este cel prescris oficial, care are un statut formal şi
care cuprinde toate documentele şcolare oficiale, ce stau la baza proiectării activităţii
instructiv-educative la toate nivelele sistemului şi procesului de învăţământ. El reprezintă
rezultatul activităţii unei echipe interdisciplinare de lucru, este validat de factorii educaţionali
de decizie şi include următoarele documente oficiale: documente de politică a educaţiei,
documente de politică şcolară, planuri de învăţământ, programe şcolare şi universitare,
manuale şcolare şi universitare, ghiduri, îndrumătoare şi materiale metodice-suport,
instrumente de evaluare.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Curriculum-ul înţeles în integralitatea şi globalitatea sa, poate fi categorizat funcţie de diverse


criterii, unele dintre acestea fiind sintetizate în continuare. Facem precizarea că între diferitele
tipuri de curriculum se stabilesc, în mod firesc, multiple interacţiuni.
În funcţie de forma educaţiei cu care se corelează:
•Curriculum formal (curriculum oficial):
=este cel prescris oficial, care are un statut formal şi care cuprinde toate documentele şcolare
oficiale, ce stau la baza proiectării activităţii instructiv-educative la toate nivelele sistemului şi
procesului de învăţământ.
= reprezintă rezultatul activităţii unei echipe interdisciplinare de lucru, este validat de factorii
educaţionali de decizie şi include următoarele documente oficiale:
documente de politică a educaţiei, documente de politică şcolară, planuri de învăţământ,
programe şcolare şi universitare, manuale şcolare,, ghiduri, îndrumătoare şi materiale
metodice-suport, instrumente de evaluare.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

• Curriculum non-formal:
= vizează obiectivele şi conţinuturile activităţilor instructiv-educative neformale/ nonformale,
care au caracter opţional, sunt complementare şcolii, structurate şi organizate într-un cadru
instituţionalizat extraşcolar (de exemplu, în cluburi, asociaţii artistice şi sportive, tabere
ş.a.m.d.).

• Curriculum-ul informal:
=cuprinde ansamblul experienţelor de învăţare şi dezvoltare indirecte, care apar ca urmare a
interacţiunilor celui care învaţă cu mijloacele de comunicare în masă (mass-media), a
interacţiunilor din mediul social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al
comunităţii etc.
=practic, curriculum-ul informal emerge din ocaziile de învăţare oferite de agenţii
educaţionali, mass-media, muzee, comunitate locală, instituții religioase, familie (inclusiv
dobândite în cadrul unor itinerarii turistice, vizite, excursii).
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Potrivit Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011


 Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care
sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa
muncii -Art 2 (3)

! Ca atare, în învăţământul preuniversitar, curriculumul naţional este centrat pe formarea şi


dezvoltarea/diversificarea competenţelor cheie care conturează profilul de formare al elevului.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

• Din punct de vedere structural şi funcţional, construirea unui curriculum vizează parcurgerea
următoarelor întrebări:

"În ce condiţii?"
Ce anume "Cum?" anume se spaţio-temporale,
”Cui i se trebuie predat/ vor realiza predarea
materiale şi umane
adresează?” sau ”De ce?/ Pentru urmează să se
învăţat sau ce şi învăţarea, în ce
deruleze o activitate
"Cine?” sunt ce?” este nevoie ca anume urmează să se tipuri de activităţi vor
cu eficienţă maximă.
educaţii/ subiecţii ei să parcurgă perfecţioneze, fi implicaţi subiecţii -
Este necesar să se
instruirii, ce programul preconizat întrebări care se sunt întrebări care se
prevadă intervalul de
particularităţi de - întrebări la care referă la conţinuturile corelează cu deciziile
timp necesar
vârstă şi individuale răspund obiectivele de învăţat, la selecţia strategice ale
parcurgerii progr.,
au, care sunt nevoile educ. urmărite. şi ierarhizarea lor instruirii, combinate
spaţiile şi condiţiile
lor educaţionale, după o logică optim în contextele
fizice necesare,
interesele lor, opiniile ştiinţifică şi didactică. situaţionale date.
condiţiile igienico-
lor sanitare,s.a.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și
preșcolar

Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe formarea


competenţelor cheie.

În acest sens, curriculumul pentru Educaţia Timpurie a copilului de la naștere până la 6 ani se
fundamentează pe un set de finalităţi formulate în documentul de politici educaţionale Reperele
fundamentale în învăţarea și dezvoltarea timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M 3851/2010). Acest
document reprezintă un set de enunţuri care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi
să fie capabili să facă. Aceste aşteptări sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea normală și
deplină a copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Finalităţile Educaţiei Timpurii au în vedere o Profilul de formare al absolventului de învăţământ


abordare holistică, care cele cinci domenii ale preuniversitar se fundamentează pe dezvoltarea a 8
dezvoltării copilului, respectiv dezvoltarea de competenţe-cheie, necesare oricărei persoane pe
competențe centrate pe: parcursul întregii vieţi:

dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală;  comunicare în limba maternă;


dezvoltarea socio-emoţională;  comunicare în limbi străine;
dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;  competenţe matematice şi competenţe de bază în
 dezvoltarea limbajului, a comunicării și ştiinţe şi tehnologii;
premisele citirii și scrierii;  competenţă digitală;
capacităţi și atitudini în învăţare.  a învăţa să înveţi;
 competenţe sociale şi civice;
 spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
 sensibilizare şi exprimare culturală.
! Fiecare competenţă-cheie are o definiţie procedurală şi un descriptiv organizat pe trei componente:
cunoştinţe,
 abilități,
atitudini.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

O perspectivă unitară și  Centrarea pe elev şi mutarea accentului de pe predare pe învăţare


actuală în proiectarea
= promovarea unui curriculum flexibil, care să permită
curriculumului naţional,
diversificarea şi adaptarea situaţiilor de învăţare pentru elevi, în
menită să asigure coerenţa
acord cu caracteristicile de vârstă/nivel de dezvoltare, cu
acestuia pe orizontală şi
interesele şi aptitudinile elevului, cu respectarea diversităţii
verticală, inclusiv între
(etno-culturale, lingvistice, religioase etc.) precum şi cu
nivelurile de şcolaritate.
aşteptările societăţii;
=adaptarea învăţării la interesele şi nevoile de dezvoltare ale
Principalele direcţii elevilor, construirea de parcursuri de învăţare diferenţiate.
vizează:

 Centrarea pe competenţe ca element organizator central al


programelor şcolare specifice diferitelor discipline/domenii de
studiu
= implică accent pus în egală măsură pe toate componentele
competenţei, nu doar pe cunoştinţe/conţinuturi ale învăţării. Prin
competenţe se realizează transferul şi mobilizarea cunoştinţelor
şi a abilităţilor în contexte variate de viaţă.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Perspectiva unitară și  Regândirea raportului dintre abordarea disciplinară şi abordarea


actuală în proiectarea integrată a învăţării
curriculumului naţional,
= valorificarea avantajelor pe care aceasta le oferă (stimularea
care asigură coerenţa
gândirii creative şi a capacității de rezolvare de probleme;
acestuia pe orizontală şi
oferirea unei perspective holistice asupra realităţii etc.).
verticală, inclusiv între
nivelurile de şcolaritate. =De altfel, centrarea pe competenţele cheie are ca implicaţie
curriculară recunoaşterea nevoii de a construi punţi
interdisciplinare.
Principalele direcţii
vizează:
 Regândirea bugetului de timp alocat învăţării, din perspectiva
implicaţiilor pe care le au planurile cadru de învăţământ şi
conţinutul curricular al programelor şcolare, dar şi practicile
didactice asupra timpului personal al elevilor.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Conţinuturilor curriculare din grădiniţă şi ciclul primar se concretizează în documentele şcolare de tip
reglator, cele mai importante fiind:
Planul cadru de învăţământ;
= Planul-cadru de învăţământ reflectă parcursul educaţional al unui elev, sub aspectul finalităţilor, al
conţinuturilor şi al experienţelor de învăţare, pe durata unei etape de şcolaritate. În acest sens, planul-
cadru precizează domeniile şi disciplinele/modulele de pregătire studiate pe parcursul fiecărui an de
studiu şi resursele de timp pentru predare-învăţare-evaluare alocate acestora.
Planurile-cadru de învățământ precizează pentru fiecare clasă disciplinele obligatorii şi numărul de ore
pe săptămână alocat pentru acestea. Precizează de asemenea numărul total de ore pe săptămână alocat
disciplinelor/activităţilor de tip opţional (curriculumul la decizia şcolii).
= Planurile-cadru de învăţământ sunt aprobate prin Ordin al ministrului şi nu pot fi modificate la
nivelul unităţii de învăţământ.
= existenţa unui plan cadru de învăţământ nu are valoare fără programe şcolare adecvate, actualizate,
modernizate, ele însele „programe-cadru“, flexibile, tolerante, dar suficient de orientative şi suportive.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

 Programele şcolare
= document de politică educaţională, oficial
= reprezintă un document, programatic, care redă conţinutul învăţământului, fiind elaborată pe cicluri de
învăţământ (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, universitar) şi clase, separat pentru fiecare disciplină;
Cele două documente (planul şi programa) reprezintă în teoria curriculum-ului documente de mare
importanţă în procesualitatea educaţiei, fiind considerate veritabile instrumente de transpunere în
practică a curriculum-ului.

Materialele curriculare.
Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învățământul primar și preșcolar

Arii curriculare Cicluri curriculare


= reprezintă o grupare de discipline şcolare = reprezintă periodizări/ segmentări ale şcolarităţii pe
care au în comun anumite obiective şi mai mulţi ani de studiu (structuri intrinseci) care au în
metodologii; comun anumite finalităţi educaţionale şi sisteme
= reprezintă, totodată, o grupare de discipline metodologice.
funcţionale din perspectiva competenţelor = prin adaptări interne, prin abordări flexibile, prin
necesare viitorului absolvent. finalităţile urmărite şi prin strategiile didactice
= au fost stabilite în conformitate cu adoptate, ciclurile curriculare trebuie să asigure:
finalităţile învăţământului ţinându-se seama continuitatea demersului instructiv-educativ de la o
de importanţa diverselor domenii culturale treaptă de şcolarizare la alta (învăţământ pre-primar -
care structurează personalitatea umană şi de învăţământ primar; învăţământ primar - gimnaziu;
conexiunile dintre aceste domenii. gimnaziu – liceu);
continuitatea la nivel metodic prin transfer de metode
de la un ciclu la altul;
stabilirea de conexiuni intra- şi interdisciplinare
explicite la nivelul curriculum-ului prin intermediul
ansamblului de obiective generale;
construirea unei structuri a sistemului de învăţământ
mai bine corelată cu vârsta psihologică a elevilor.
Curriculum-ul Naţional este structurat Cicluri curriculare
pe următoarele şapte arii curriculare: Ciclul achiziţiilor fundamentale (grădiniţă – clasa a II-a) are ca obiectiv major
acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială prin: asimilarea
elementelor de bază ale principalelor limbaje convenţionale (scrisul, cititul,
 Limbă şi comunicare, calculul aritmetic); stimularea copilului în vederea perceperii, cunoaşterii şi
stăpânirii mediului apropiat; stimularea potenţialului creativ al copilului, a
intuiţiei şi imaginaţiei sale; formarea motivaţiei pentru învăţare, înţeleasă ca o
Matematică şi ştiinţe ale naturii, activitate socială.
Ciclul de dezvoltare (clasa a III-a – clasa a VI-a) are ca obiectiv major formarea
 Om şi societate, capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor: dezvoltarea
achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii române, a limbii materne şi a
limbilor străine pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare; dezvoltarea
Arte, unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică rezolvarea de
probleme; familiarizarea cu abordarea pluridisciplinară a domeniilor cunoaşterii;
constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratică şi pluralistă;
Educaţie fizică şi sport, încurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în diferite forme de artă;
dezvoltarea responsabilităţii pentru propria sănătate şi dezvoltare; dezvoltarea
Tehnologii, Consiliere şi orientare. unei atitudini responsabile faţă de mediu.
Ciclul de observare şi orientare (clasa a VII-a – clasa a IX-a) = orientarea în
vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare.
Ciclul de aprofundare (clasa a X-a – clasa a XI-a) = adâncirea studiului în
profilul şi specializarea aleasă.
Ciclul de specializare (clasa a XII-a) = pregătirea în vederea integrării eficiente
în învăţământul universitar de profil sau pe piaţa muncii
Documente curriculare specifice activității de proiectare didactică
în grădiniţă şi învățământ primar

Conţinuturilor curriculare din grădiniţă şi ciclul primar se concretizează în documentele şcolare de tip
reglator, cele mai importante fiind:
Planul-cadru de învăţământ
= reflectă parcursul educaţional al copilului/elevului, sub aspectul finalităţilor, al conţinuturilor şi al
experienţelor de învăţare, pe durata unei etape de şcolaritate. În acest sens, planul-cadru precizează
domeniile şi disciplinele/modulele de pregătire studiate pe parcursul fiecărui an de studiu şi resursele de
timp pentru predare-învăţare-evaluare alocate acestora;
= precizează pentru fiecare clasă disciplinele obligatorii şi numărul de ore pe săptămână alocat
pentru acestea. Precizează de asemenea numărul total de ore pe săptămână alocat
disciplinelor/activităţilor de tip opţional (curriculumul la decizia şcolii);
= existenţa unui plan cadru de învăţământ nu are valoare fără programe şcolare adecvate, actualizate,
modernizate, ele însele „programe-cadru“, flexibile, tolerante, dar suficient de orientative şi suportive;
= este aprobat prin Ordin al ministrului educației şi nu poate fi modificat la nivelul unităţii de învăţământ
Documente curriculare specifice activității de proiectare didactică
în grădiniţă şi învățământ primar

Planul-cadru din învăţământul preşcolar operează cu următoarele categorii de activităţi de învăţare:


activităţi pe domenii de dezvoltare ale copilului (conform curriculumului revizuit, 2018) : activităţi
integrate sau pe discipline;
jocuri şi activităţi didactice alese (ALA);
 activităţi de dezvoltare personală.

Valorizează competenţa ca referenţial major al finalităţilor educaţionale;


Personalizează aplicarea conceptului de competență, pentru perioada Educaţiei Timpurii;
Tine cont de nivelurile de dezvoltare ale copiilor, fiind proiectat pe unități de competențe şi elemente de
competență formulate pe domenii de dezvoltare, ca premise ale competențelor generale și specifice
urmărite în învăţământul primar, gimnazial şi liceal.

Planul de învăţământ permite abordarea interdisciplinară, integrată a conţinuturilor învăţării şi oferă


libertate cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice.
Planul-cadru de învățământ pentru învățământ preșcolar
(în vigoare 2018/2019)
Număr Nr.ore/tură, din norma cadrului
activități/săpt didactic, dedicate categoriilor de
ămână activităţi din planul de
Intervalul de Categorii de activități de învățare învăţământ
vârstă ON OP/O
S
Jocuri și activități liber-alese 30 +30 2h x 5 zile = 10h

37 – 60 luni (3,1 Activități de dezvoltare personală 22 +22 1,5h x 5 zile = 7,5h


– 5 ani)
Activităţi pe domenii experiențiale 22 +22 1,5h x 5 zile = 7,5h

TOTAL 74 +74 25 h

Jocuri și activități liber-alese 20 +20 2h x 5 zile = 10h

Activități de dezvoltare personală 15 +15 1,5h x 5 zile = 7,5h

61 – 84 luni (5,1 Activităţi pe domenii experiențiale 15 +15 1,5h x 5 zile = 7,5h


–6/7 ani)
TOTAL 50 +50 25 h
Documente curriculare specifice activității de proiectare didactică
în grădiniţă şi învățământ primar

Programa pentru Educație Timpurie – structură curriculară care valorizează:

Competenţa = reprezintă un ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/ abilităţi

şi atitudini.

Unităţile de competenţe = reprezintă ansambluri integrate de achiziţii aşteptate de la copii, în procesul

de dezvoltare al acestora, în intervalul de la naştere până la intrarea în învăţământul primar, ca urmare a

participării lor la activităţile educaţionale din unitățile de educație timpurie .

Elementele de competență = enunțuri concrete care sunt derivate din unitățile de competențe, fiind

detalieri ale acestora.


Elementelor de competenţe le sunt asociate exemple de comportamente (competențe derivate) precum și
exemple de activități de învăţare, care sprijină cadrul didactic în procesul de planificare calendaristică şi
de proiectare curriculară.
! Obiectivele operaţionale se derivă din elementele de competenţă.
Spre consultare: Metodologia de aplicare a Planului de învățământ pentru educația timpurie.
Documente curriculare specifice activității de proiectare didactică
în grădiniţă şi învățământ primar

În învăţământul primar
Planul-cadru de învăţământ este cel mai amplu şi cel mai important document curricular, reprezentând
un veritabil indicator al climatului, nivelului şi pulsului socio-cultural şi economic al unei ţări, prin felul cum
conturează conţinutul învăţământului prin acest plan (Stanciu, M., 1999).

Pentru învăţământul primar, oferta educaţională reglementată prin planurile-cadru cuprinde:


un trunchi comun (TC), ca ofertă curriculară obligatorie pentru toţi elevii, de natură să asigure
egalitatea şanselor la educaţie;este constituit din aceleaşi discipline, cu aceleaşi alocări orare;
reprezintă sistemul de referinţă pentru evaluările şi examinările externe (naţionale);
 un segment de curriculum la decizia şcolii (CDS), care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei
curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.
Documente curriculare specifice activității de proiectare didactică
în grădiniţă şi învățământ primar

Planurile-cadru din învăţământul primar grupează disciplinele de studiu pe 7 arii curriculare:

Limbă şi comunicare: limba şi literatura română, limbile materne ale minorităților, limbile moderne,
Matematică şi Ştiinţe ale naturii: matematică, științe ale naturii;
Om şi societate: istoria, geografia, educația/cultura civică, religie;
Tehnologii: arte vizuale și abilități practice;
Arte: muzica, desenul;
 Educaţie fizică, sport şi sănătate, educație fizică, joc și mișcare
Orientare şi consiliere: dezvoltare personală.

Spre consultare: ORDIN nr. 3.371 din 12 martie 2013 privind aprobarea planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul primar si
a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru deinvatamant pentru invatamantul primar
EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 5 aprilie 2013
Documente curriculare specifice activității de proiectare didactică
în grădiniţă şi învățământ primar

Planurile-cadru din învăţământul primar grupează disciplinele de studiu pe 7 arii curriculare:

Limbă şi comunicare: limba şi literatura română, limbile materne ale minorităților, limbile moderne,
Matematică şi Ştiinţe ale naturii: matematică, științe ale naturii;
Om şi societate: istoria, geografia, educația/cultura civică, religie;
Tehnologii: arte vizuale și abilități practice;
Arte: muzica, desenul;
 Educaţie fizică, sport şi sănătate, educație fizică, joc și mișcare
Orientare şi consiliere: dezvoltare personală.

Spre consultare: ORDIN nr. 3.371 din 12 martie 2013 privind aprobarea planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul primar si
a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru deinvatamant pentru invatamantul primar
EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 5 aprilie 2013
Documente curriculare specifice activității de proiectare didactică
în grădiniţă şi învățământ primar

Programele școlare din învăţământul primar sunt grupate pe arii curriculare și cuprind :
Un trunchi comun (curriculum de bază, obligatoriu); cuprinde competențele adecvate ofertei curriculare
obligatorii pentru toţi elevii;
curriculum la decizia școlii (CDS); cuprinde competențele adecvate ofertei curriculare proprii fiecărei
unităţi de învăţământ.

Structura unei programe școlare corespunzătoare unei discipline de învățământ, circumscrise


uneia din cele 7 arii curriculare cuprinde:
Competenţe generale
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
Conţinuturi
 Sugestii metodologice

Spre consultare: http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx


Spre exemplificare: http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Pl_cadru-actuale/Primar/
Spre consultare: http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx
Proiectarea activității didactice
Planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei
școlare (competențe specifice şi conţinuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de că tre profesor pe
parcursul unui an şcolar.

În elaborarea planifică rilor calendaristice, este recomandată parcurgerea urmă toarelor etape:
Realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi conţinuturi;
Împă rţirea în unită ţi de învă ţare;
Stabilirea succesiunii de parcurgere a unită ţilor de învă ţare;
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învă ţare, în concordanţă cu
competenţele specifice şi conţinuturile vizate.
Proiectarea activității didactice
Planificarea calendaristică – rubricație:
•Unitatea de învățământ.................
•Profesor ......................
•Disciplina ............
•Clasa …………/ Nr. de ore pe să pt. .....
•Anul școlar ........

Unitatea de învățare Competențe Continuturi Nr. Săptămâna Obser


specifice ore vații

S1 (12-16.09.2018)
Proiectarea activității didactice…

Work in progress…!