Educatie timpurie.

Problematica
dezvoltării globale şi individuale a
copilului mic.

Lect.dr. Laura Elena CIOLAN

Universitatea din Bucuresti

Departamentul pentru Pedagogia Învăţământului
Primar şi Preşcolar
Programele de educatie timpurie

Beneficiile programelor de
educatie timpurie: comunitate,
parinti, copii, profesori, societate in
sens larg, economie, dezvoltarea
stiintei
Teme de dezbatere

1. Educaţia timpurie: doar o

schimbare de concept?

2. Instituţiile educaţiei timpurii:

organizare şi funcţionare

3. Cadrul didactic: de la teorie la

practica profesională
Argumente si premise (1)

 “Educatie globala si functionala din

perspectiva curriculara”
 “Pedagogie a actiunii si a comunicarii
centrata pe copil, ca autor al
devenirii”
 “Abordare stiintifica a copilului in
organizarea si realizarea procesului
de invatare
 Sprijin psihopedagogic acordat
fiecarui copil
Argumente si premise (2)
 Studierea fenomenului educational sub toate
aspectele pe care le exercita factorii educatiei
asupra dezvoltarii copilului in plan cognitiv,
afectiv-motivational si comportamental
 Studierea si analizarea/reflectarea asupra
modului de organizare si structurare a
situatiilor educative in vederea solicitarii la
maximum a potentialului copilului
 Optimizarea educatiei la varstele mici prin
analiza tuturor factorilor implicati
Programe de educatie timpurie -
dimensiuni internationale
 Valoarea si importanta programelor de
educatie timpurie
 Rol determinant al primelor experiente
de invatare si relationare
 Valorizare si potentare a diferentelor
dintre copii
 Flexibilizarea invatarii si set de
interventii educative adecvate varstei
mici
 Beneficiile programelor de
educatie timpurie(1)
 Pentru copii: psihosocial, sanatate, progres,
performanta;

 Pentru adulti: cunoastere generala, atitudine si practici,

relatii, angajare;

 Pentru comunitate. Mediu fizic, participare sociala,

institutii, efectivitate/capacitate;

 Pentru societate: calitatea vietii.

 Beneficiile programelor de
educatie timpurie(2)- tendinte

 Politicile de dezvoltare la varstele mici sunt legate de

reforme politice, economice si sociale;
 ”Educatia si protectia copilului mic nu reprezinta o
scoala la dimensiuni reduse”;
 ”Asigurarea supravegherii copilului mic, fara asteptari de
educationale”;
 ”Gradinita ofera un program de pregatire a copilului
pentru scoala”;

 Noi dimensiuni ale programelor de educatie

timpurie: acces, abordare globala, responsabilitate
institutionala.
 Educatia timpurie- un slogan politic
 UNICEF, 2002, lanseaza cerinta celor zece actiuni
necesare pentru cresterea calitatii vietii copilului:
1. Nici un copil sa nu fie exclus!

2. Copiii mai intâi!

3. Ingrijire pentru fiecare copil!

4. Sa luptam cu HIV/SIDA!

5. Sa oprim exploatarea si lovirea copiilor!

6. Sa ascultam ce spun copiii!

7. Sa dam educatie fiecarui copil!

8. Sa protejam copiii de război!

9. Sa protejam Pamântul pentru copii!

10. Sa luptăm impotriva sărăciei si să investim în

copii!
 1. Educaţia timpurie: doar o schimbare
de concept?
 1990 – Congresul Mondial pentru Copii şi Conferinţa
Mondială despre Educaţia pentru Toţi (Jomtien, Thailanda)
 Fiecare persoană – copil, tânăr şi adult trebuie să fie capabilă
să beneficieze de oportunităţile educaţionale proiectate pentru
a-i satisface nevoile de bază privind învăţarea. (...)

 Educaţia timpurie implică o nouă abordare a copilului şi a

nevoilor acestuia – nevoia de învăţare în mod special.
“Adultul trebuie să îl pună în situaţii de învăţare, să îl ghideze şi
să îl încurajeze în demersul lui de a cunoaşte lumea”

ET = domeniu de studiu relativ nou, integrat: sănătate şi nutriţie,

dezvoltarea familială şi comunitară, dezvoltarea femeii, psihologia
dezvoltării, sociologia, antropologia...
 Copilăria şi educaţia timpurie (1)
 “Copilăria timpurie” este definită ca perioada din viaţa
copilului de la concepţie pănă la vârsta de 7-8 ani.

 Învăţarea: manipularea de obiecte, explorarea lumii

înconjurătoare, experiementare, încercare şi eroare în
mediu sigur şi stimulativ (learning by doing).

 Dezvoltarea pre-natală este inclusă – continuitatea

experienţelor pentru copil

 Perioada cea mai rapidă de dezvoltare a creierului:

primii doi ani de viaţă (funcţii intelectuale, emoţionale,
fizice / imunologice şi sociale importante)
 Copilăria şi educaţia timpurie (2)
 Îngrijirea – specificul adăugat pentru a surprinde
caracteristicile programelor adresate ante-preşcolarilor

 Definiţia actuală: proces prin care se creează un “mediu

care îi capacitează” pe copii, care le poate sprijini
dezvoltarea optimală.

 Mediu sănătos şi sigur

 Interacţiuni suportive şi afective
 Stimulare
 Protecţie
 Timp
 Copilăria şi educaţia timpurie (3)
 Dezvoltarea: ansamblul proceselor de schimbare prin
care copilul ajunge să dobândească niveluri tot mai
complexe de mişcare, gândire, sentimente şi interacţiune
cu oamenii şi obiectele din mediul său de viaţă.

 Dezvoltarea copilului constă atât în evoluţia

caracteristicilor determinate biologic, cât şi în formarea
trăsăturilor prin învăţare şi experimentare.

 Învăţarea este crucială în dezvoltare, fiind înţeleasă ca

proces de asimilare de noi cunoştinţe, de formare de
deprinderi, competenţe, atitudini şi valori prin
experimentare, observare, reflecţie...
 Educatia si dezvoltarea de la
nastere la 3 ani
 Dezvoltarea prenatala
 Dezvoltarea cerebrala la copiii mici
 Efectele alimentatiei si alaptarii
sanatoase
 Dezvoltarea limbajului si intelegerea
comunicarii cu ceilalti
 Atasamentul si diferentele individuale
de temperament
 Semnificatia diversitatii culturale
(constiinta de sine)
Educatia si dezvoltarea de la 3 la
6/7 ani (1)
 Extinderea orizontului restrans al
familiei(conditii de viata si cerinte noi,
influente diverse)
 Jocuri sarace in continut, elementul
imitatei cel mai fracvent
 La inceput de prescolaritate, perceptia,
memoria, gandirea sunt legate de
actiune, nu au caracter sistemic dar
evolueaza intr-un ritm accelerat
Educatia si dezvoltarea de la 3 la
6/7 ani (2)
 3-4 ani: cresterea intereselor, a
aptitudinilor implicate in satisfacerea
dorintei de explorare; instabilitate
psihomotorie; dependenta de mediul
familial; se face trecerea de la satisfacerea
necesitatilor imediate la activitati mai
complicate ca satisfacere a trebuintelor
psihologice; procese cognitive dependente
de actiune;limbaj situativ;instabilitate
afectiva si motorie
Educatia si dezvoltarea de le 3 la
6/7 ani (3)
 4-5 ani: dezvoltarea autonomiei; receptivitate
la specificul mediului de viata; ritmul accelerat
al socializarii; jocul are caracter colectiv si
este atasat de experienta sociala acumulata
de copil; procese intelectuale care se desprind
de realitate si devin procese independente; se
dezvolta limbajul, memoria activa, capacitatea
de concentrare a atentiei la 14 min; se
constituie si se dezvolta trebuinta de expresie
artistica ca dorinta de identificare
Educatia si dezvoltarea de 3 la 6/7
ani (4)
 5-6/7 ani: diferentierea comportamentului
si a conduitei fata de alte persoane;
activitatile sustinute din gradinita modifica
atitudinea fata de realitatea fizica si cea
emotiala; capacitatea de invatare se
extinde, este activa si asociata intereselor
de cunoastere; perceptia devine pricepere
prin observatie si exersari; apar forme ale
gandirii logice; atentie voluntara de durata
Educatia si dezvoltarea scolarului
mic (1)
 ...Sau sfarsitul copilariei
 O incetinire a procesului de crestere
 Creste autocontrolul, dezvoltarea abilitatilor
motorii, schimbarea dentitiei provizorii
 Invatarea scolara influenteaza procesul
dezvoltarii, se stabilesc raporturi mai obiective
cu lumea, realitatea
 Creste caracterul voluntar si constient al
manifestarilor
 Interesat de imitarea celor mari, de aventura,
de modele de personaje
Educatia si dezvoltarea scolarului
mic (2)
 Dezvoltarea personalitatii, a constiintei de sine,
cautarea unui loc al sau
 Devine un colectionar de ...
 Largirea socializarii, a campului de de actiune,
a mobilitatii
 Cl I,II- atentie fluctuanta, memorie vizuala,
tendinte spre joc, instalarea rapida a oboselii,
atractie pentru actiuni din imediata apropiere,
creste spiritul de competitie
 Cl III,IV- interes pentru cunostinte, tehnici de
invatare, mentalitate realista, competitie
 Argumente pentru investiţia în educaţia timpurie

 Copiii au dreptul de a trăi şi de a se dezvolta la cel mai

înalt nivel posibil.
 Efortul de a aborda integrat dezvoltarea copilului la
vârste mici contribuie la diminuarea şanselor de apariţie
a problemelor de dezvoltare în viitor.
 Investiţia în primii ani de dezvoltare a copilului produce
beneficii economice pentru societate
 Creşterea gradului de participare socială, prin
concentrarea eforturilor pe „bunul comun”, reprezentat
de copii.
 Perpetuarea valorilor culturii prin intermediul tinerilor.

 Programele de educaţie timpurie promoveză echitatea,

contribuind la combaterea inegalităţilor pri oferirea de
şanse egale.
 2. Instituţiile educaţiei timpurii:
organizare şi funcţionare (1)
 Racordarea la social
 Promovarea diversităţii culturale
 Calitatea pregătirii personalului
didactic
 Managementul schimbării
 Organizarea spaţiului de joc
 Principiile fundamentale ale educaţiei
timpurii
Instituţiile educaţiei timpurii: organizare
şi funcţionare (2)

 Individualizarea şi diferenţierea
educaţiei timpurii
 Relaţia educaţie – copil – joc
 Flexibilitate şi creativitate în
abordarea situaţiilor educaţionale
 „Părintele ca educator”
Deschiderea la schimbare culturală

 Viziune clară
 Lideri respectaţi
 Comunicare autentică
 Colegialitate şi cooperare
 Mediu reflexiv
 Centrare pe dezvoltarea copiilor
 Evaluare şi responsabilitate
Deschiderea la schimbare culturală (2)

 Cooperarea cu comunitatea

 Centrare pe calitatea serviciilor

 Iniţiativă şi capacitate de inovare

 Flexibilitate şi dezvoltare prin

proiecte
3. Cadrul didactic: de la teorie la
practica profesională
 Competenţe psihopedagogice –
proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor
specifice procesului de învăţare; cunoaşterea,
consilierea şi asistarea dezvoltării copilului

 Competenţe sociale –
interacţiuni sociale cu copiii şi grupurile de copii

 Competenţe manageriale –
organizarea şi conducerea grupei de copii
Cerinţe pentru cadrul didactic (1)
 Să coreleze programele educative cu particularităţile
copiilor şi ale grupei/clasei;
 Să analizeze / evalueze şi să folosească resursele
existente şi să le îmbogăţească;
 Să coreleze activitatea individuală cu cea în grupuri
mici şi cu grupa/clasa întreagă;
 Să identifice obiectivele de dezvoltare ale
grupei/clasei / ale fiecărui copil;
 Să amenajeze spaţiul educativ;
 Să se autoevalueze periodic, în manieră reflexivă;
 Să-şi perfecţioneze practicile şi să-şi împărtăşească
experienţa celorlalti colegi;
 Să promoveze climatul pozitiv în educaţie;
 Să comunice efectiv şi eficient cu copiii, cu părinţii,
cu colegii,etc.;
 Cerinte pentru cadrul didactic (2)
 Proiectarea si organizarea activitatilor directe si
indirecte
 Construirea ocaziilor de joc
 Revalorizarea jocului in actul educational
 Roluri noi pentru cadrul didactic
 Activitatea cu fiecare copil in parte
 Atitudine flexibila fata de copil si actul
educational
 Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: 1

  Din punct de vedere institutional,

invatamantul adresat copiiilor pana la 6-7
ani cuprinde:
 cresele (pot fi atat de stat, cat si
particulare) care vizeaza copii intre 0 si 3
ani:
 grupa mica, pana la implinirea varstei de
un an;
 grupa mijlocie, intre un an si 2 ani;
 grupa mare, intre 2 ani si 3 ani.
Practica pedagogică/ Formare
profesionala

 Componenta pedagogică
 Cercetarea (modelul research-based teacher
education – Finlanda)

 Componenta complementară
(consilierea şi educaţia copiilor cu CES, comunitate,
ONG, media în educaţie etc.)
rea copilului prin jocuri si activitati specifice varstei. Unii instructori de educatie sunt absolventi ai Scolii Normale( liceu pedagogic) care lu

Institutional, invatamantul adresat

copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: 2

din personalul care lucreaza in cresele

de copii: “ingrijitoarea” sau ,in
unele cazuri, “instructorul de
educatie”-se ocupa, complementar,
de stimularea si dezvoltarea
copilului prin jocuri si activitati
specifice varstei. Unii instructori de
educatie sunt absolventi ai Scolii
Normale( liceu pedagogic)
rea copilului prin jocuri si activitati specifice varstei. Unii instructori de educatie sunt absolventi ai Scolii Normale( liceu pedagogic) care lu

Institutional, invatamantul adresat

copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: 3

Unii instructori de educatie lucreaza in

crese datorita faptului ca postul
ocupat anterior s-a desfintat sau nu
au ocupat post in invatamantul
prescolar
Ingrijitoarele au studii elementare,
unele dintre ele studii liceale.
Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: 4
 gradinitele (pot atat de stat, cat si
particulare) care vizeaza copii intre
3 si 6-7ani:
 grupa mica 3-4 ani;
 grupa mijlocie 4-5ani;
 grupa mare 5-6 ani
 pregatitoare pentru scoala 6-7 ani;
Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde:5
 Centre de zi pentru copii sub 6 ani,
aflati in situatie de risc, coordonate
de Directia Judeteana de Asistenta
Sociala si Protectie a Copilului;
 Centre de zi sau grădiniţe
particulare pentru copiii sub 6 ani,
aprobate de MECT, care oferă
exemple de bună practică în
domeniu;
 Accente noi prezente în curriculumul
revizuit

1. Diversificarea strategiilor de
predare-învăţare-evaluare
2. Mediul educaţional
3. Rolul familiei
4. Conceptul de dezvoltare globală
a copilului, accentuează
importanţa domeniilor de
dezvoltare a copilului
Cum invata ”managerii”/profesori
la clasa, grupa?? 1
 Managerii invata conducand iar altii invata
mai repede pentru ca au potential sau au
sefi mai buni

 Inteligenta emotionala si calitatile de

conducere rezulta cresterea capacitatii de
conducere, nu doar extinderea si
imbunatatirea aptitudinii manageriale
generale
 
Cum invata ”managerii”/profesori
la clasa,grupa?? 2
 Managerul trebuie sa-si asume
principala responsabilitate propria sa
dezvoltare

 Managerii gandesc in termeni de

activitati nu de oportunitati de
invatare
Fiecare individ trebuie sa-si elaboreze
propriul plan de dezvoltare 1
 ce cunostinte si aptitudini intentionati sa
dobanditi
 ce niveluri de competenta doriti sa atingeti
 care sunt obiectivele de invatare
 ce veti face pentru a va atinge obiectivele, ce
cursuri de instruire, ce sarcini, ce plan de
dezvoltare pe etape

  
Fiecare individ trebuie sa-si elaboreze
propriul plan de dezvoltare 2

 cum veti demonstra ceea ce ati

invatat

 de ce resurse veti avea nevoie