EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR INTEGRATE ÎN GRĂDINIŢĂ

PROF. INV. PREŞC. BOTOŞENEANU VIORICA

PROF. INV. PREŞC.PODAŞCĂ ANDREEA
Grădiniţa cu P.P nr.2 BÂRLAD,Jud. VASLUI

“Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele.

Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile”
Pestalozzi

Activitatea integrată - este activitatea specifică reformei curriculare propusă de noul

Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Aceasta se desfăşoară atât ca activităţi în cadrul unui
proiect tematic, cât şi în cadrul proiectării pe teme săptămânale.
Predarea integrată a cunoţintelor este considerată o strategie modernă de organizare şi
desfaşurare a conţinuturilor, iar conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care se
imbraţişează metoda de predare-învăţare a cunoştinţelor îmbinand diverse domenii şi constituirea
deprinderilor şi abilităţilor preşcolarităţii, o componentă a mediului pentru organizarea
cunoaşterii, ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de
activităţi şi grupează cunoaşterea în funcţie de tema propusă de educatoare ori copii.
Procesul instructiv-educativ pe care îl desfăşurăm în grădiniţă, permite fiecărei
educatoare, sau echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei experienţe didactice, prin
activităţi educative cu caracter integrat, şi cu o abordare complexă a conţinuturilor.
Prin activitate integrată înţelegem – demers global, în care graniţele dintre categoriile
deactivităţi dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu unitar, în scopul investigării unei
teme. Demers concertat, coerent, care nu se desfăşoară fiindcă se cere, ci pentru că asigură un
plus în educarea şi instruirea copiilor.
Activităţile din grădiniţă pot fi desfăşurate integrat după scenarii zilnice cu generice distincte
care reunesc activităţi comune şi la alegere dar din zona respectivă sau prin care se regăsesc
fragmentele de activităţi dintr-o săptămână cu generice de o zi, respectând tema şi subtema
săptămânii.
Scenariul începe întotdeauna cu o întâlnire în grup, motivul fiind o poveste, o întâmplare
sau un personaj şi chiar dacă acele conţinuturi aparţin unor domenii diferite,au totuşi un subiect
comun care urmează să fie studiat în urma realizării obiectivelor propuse.
Diversitatea şi varietatea materialelor încurajează copiii să se manifeste, să observe, să
gândească, să-şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii.
Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Această interacţiune şi motivaţia
explorării este cultivată de educatoare. Metodele şi mijloacele de explorare şi cunoaştere ale
copilului sunt individuale, adesea neaşteptate, originale.
Foarte important este faptul că învăţarea se realizează prin efortul propriu al copiilor. În
realizarea corespunzătoare a proiectului trebuie să ţinem seama de cele trei etape ale unei
activităti, răspunzând celor trei întrebări:„Ce ştim deja?”, Ce am dori să stim?”, „Ce am
învătat?”.Aceste activităţi ample, care reunesc conţinuturi din ştiinţe şi domenii diferite înlesnesc
copilului procesul înţelegerii, însuşirii şi aplicării cunoştinţelor. Astfel se creează situaţii de
învăţare optim structurate din punct de vedere logic, psihologic şi pedagogic, determinând
experienţe de învăţare mai complexe, net superioare celor monodisciplinare.
Se impune, asadar ca procesul educational sa fie creativ, interdisciplinar, complex, sa-i
stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor.
Clasificare:
Activitătile integrate sunt de patru feluri în functie de elementele de conţinut. Astfel, avem:
• activitate integrată care cuprinde toate activităţile din cadrul unei zile,
• activitate integrată care integrează ALA (activităţi liber alese) și ADE (activităţi pe domenii
experienţiale),
• activitate integrată care cuprinde ADE dintr-o zi,
• activitate integrată în care sunt înglobate mai multe domenii experienţiale, indiferent de
programul zilei.
Activitatea integrată poate fi definită ca fiind un demers coerent, global, în care graniţele
dintre discipline dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu bine stabilit, în scopul
investigării unei teme. Prin aceste activităţi se va pune accentul pe dezvoltarea gândirii critice, pe
latura calitativă a formării, pe feed-back-ul pozitiv. Integrarea se va face prin împletirea într-un
scenariu bine închegat a conţinuturilor corespunzătoare ariilor curriculare implicate. În maniera
activităţilor integrate întregul program al unei zile reprezintă un tot, un întreg, având o organizare
şi structurare a conţinuturilor menită să elimine graniţa dintre domeniile de învăţare.
Abordarea integrată este aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă,
flexibilă, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare şi aplicarea
practică a celor învăţate.
În activităţile integrate accentul va cădea pe activităţile de grup şi nu pe cele frontale, copiii
fiind încurajaţi în permanenţă să se manifeste, să -şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă
predicţii, să-şi asume roluri şi responsabilităţi, şi mai ales,”să facă”, să trăiască împreună cu
ceilalţi şi „să devină” parte integrantă a comunităţii. Un aspect important ce trebuie precizat legat
de proiectarea şi planificarea activităţilor de tip integrat, este faptul că activităţile care fac parte
din activitatea integrate îşi pierd statutul de activitate de sine stătătoare, acestea fiind părţi
componente ale unui demers global.

Avantajele copilului:
• dobândeşte cunoştinţe profunde şi solide;
• identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte;
• face corelaţii între temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei;
• parcurge teme care-l interesează şi le studiază mai mult timp;
• se încurajează comunicarea;
• învaţă să rezolve sarcini prin cooperare;
• se formează sentimentul de apartenenţă la grup;
• devine mai responsabil în procesul învăţării.
• stimulează interesul pentru abordarea unor noi conţinuturişi metode;
• îşi organizeaza mai bine planificarea;
• utilizează o varietate de activităţi pentru a prezenta tema în profunzime;
• încurajează copiii să producă idei originale pentru activităţi.
• Finalităţile activităţii integrate sunt selectate din listele de obiective cadru şi de referinţă ale
domeniilor experienţiale, iar obiectivele operaţionale vor constitui un set unitar şi restrâns de 4-5
obiective, cu referire directă la experienţele de învăţare vizate.
• Conţinuturile abordate sunt selectate şi abordate în strânsă relaţie cu nucleul de integrare
curriculară.
  Într-o situaţie în care tema săptămânii este „Animale sălbatice”, iar tema activităţii integrate
este  „Proiectarea unei grădini zoologice pentru oraşul nostru”, conţinuturile didactice vehiculate
vor proveni din domeniile experienţiale: Ştiinţe, Om şi Societate şi, eventual, din domeniul
estetic şi creativ, dar se vor selecta acele conţinuturi şi activităţi care vor contribui la îndeplinirea
cerinţelor impuse de tema activităţii integrate.
De exemplu, alcătuirea proiectului grădinii zoologice, cu vizualizarea spaţiului şi a accesoriilor
necesare pentru găzduirea fiecărui tip de animal, discutarea şi decizia privind vecinătăţile,
spaţiile de vizitat, hrana necesară, formularea regulilor de comportament pentru vizitatori,
estimarea costurilor biletelor etc.
• Fiecare dintre situaţiile de învăţare proiectate şi desfăşurate în cadrul activităţiiintegrate
contribuie la explicarea, analiza si rezolvarea temei activităţii.
• Activitatea integrată include valenţele formative ale curriculumului integrat ca model de
proiectare curriculară. În situaţia descrisă în exemplul de mai sus, copiii vor fi încurajaţi să caute
informaţii privind dimensiunile, habitatul, comportamentul, hrana unor animale sălbatice care
vor fi găzduite în grădina zoologică, să propună mai multe variante de organizare a grădinii
zoologice, pe care să le ilustreze cu material intuitive (gărduleţe, cuşti construite din cutii de
carton sau cuburi, animale în miniatură etc.).
Activităţile integrate aduc un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă procesului de predare-
învăţare, punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază.
Activitatea integrată se dovedeşte de a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de
învăţare cu viaţa societăţii, cultura şi tehnologia didactică. Pentru copiii mici, adaptarea la
regimul grădiniţei se face adesea cu greutate. Cea mai uşoară cale de a-l face pe copil să nu simtă
absenţa mamei, a jucăriilor şi lucrurilor personale de acasă este aceea a "scenarizării" activităţilor
din grădiniţă. Marea artă a educatoarei este aceea de a fi o artistă deosebită şi de a da, în fiecare
clipă, "marea reprezentaţie" în faţa micilor spectatori şi de a-i implica şi pe ei.
Concluzii
Reușita predării integrate a conținuturilor în grădinită ține în mare masură de gradul de
structurare a conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind anumite finalități. Învățarea
într-o manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte și, pe de altă parte, învățarea conform unei
structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în curriculum-ul integrat. De reținut este
faptul că preșcolarii trebuie să învețe într-o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind
strâns legată de cealaltă. Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, prin ele aducându-se
un plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de predare-învățare, punând accent deosebit
pe joc ca metodă de bază a acestui process Integrarea, ca sintagmă, este explicată ca revenirea în
acelaşi loc, în aceeaşi activitate, a mai multor activităţi de tip succesiv, care conduc la atingerea
obiectivelor propuse, la insuşirea conţinuturilor, la realizarea în practică a proiectului didactic
propus.

Bibliografie:
                          ***Programa activităților instructiv-educative din gradiniță;
                          Ministerul educației și cercetării   "Metoda proiectelor la vârstele timpurii" Ed.
Miniped. București 2002
                         Revista Învățământului Preșcolar nr. 3-4/2003
                          Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Bucureşti 2009
                        Educaţia timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar,
Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuţa Tătaru, Editura Paralela 45, 2009  www.didactic.ro