Tema 5

Rolul activităților integrate în eficientizarea procesului instructiv-educativ

Activitatea integrată – este activitatea specifică reformei curriculare propusă de noul

Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Aceasta se desfăşoară atât ca activităţi în cadrul unui
proiect tematic, cât şi în cadrul proiectării pe teme săptămânale.
Procesul instructiv-educativ pe care îl desfăşurăm în grădiniţă, permite fiecărei educatoare, sau
echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei experienţe didactice, prin activităţi educative
cu caracter integrat, şi cu o abordare complexă a conţinuturilor.
Prin activitate integrată înţelegem – demers global, în care graniţele dintre categoriile de
activităţi dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu unitar în scopul investigării unei
teme.
„Demers concertat, coerent, care nu se desfăşoară fiindcă se cere, ci pentru că asigură un plus
în educarea şi instruirea copiilor. Aceste activităţi ample, care reunesc conţinuturi din ştiinţe şi
domenii diferite înlesnesc copilului procesul înţelegerii, însuşirii şi aplicării cunoştinţelor.”
(Gurlui,2014,p.6)
Astfel se creează situaţii de învăţare optim structurate din punct de vedere logic, psihologic şi
pedagogic, determinând experienţe de învăţare mai complexe, net superioare.    Activitatea
integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit pentru o zi. Această
activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare diferite.
Activităţile integrate sunt de patru feluri în funcţie de elementele de conţinut. Astfel,
avem:
# activitate integrată care cuprinde toate activităţile din cadrul unei zile;
# activitate integrată care integrează ALA (activităţi liber alese) și ADE (activităţi pe domenii
experienţiale);
# activitate integrată care cuprinde ADE dintr-o zi;
# activitate integrată în care sunt înglobate mai multe domenii experienţiale
Integrarea se va face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a conţinuturilor
corespunzătoare ariilor curriculare implicate. În maniera activităţilor integrate întregul program
al unei zile reprezintă un tot, un întreg, având o organizare şi structurare a conţinuturilor menită
să elimine graniţa dintre domeniile de învăţare.
Abordarea integrată este, aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, care
conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare şi aplicarea practică a celor
învăţate.
În activităţile integrate accentul va cădea pe activităţile de grup şi nu pe cele frontale, copiii
fiind încurajaţi în permanenţă să se manifeste, să-şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă
predicţii, să-şi asume roluri şi responsabilităţi, şi mai ales, „să facă”, „să trăiască împreună cu
ceilalţi” şi „să devină” parte integrantă a comunităţii.
Un aspect important ce trebuie precizat legat de proiectarea şi planificarea activităţilor de tip
integrat este faptul că activităţile care fac parte din activitatea integrate îşi pierd statutul de
activitate de sine stătătoare, acestea fiind părţi componente ale unui demers global.
Particularităţi ale învăţării integrate:
# interacţiunea obiectelor de studiu;
# centrarea pe activităţi integrate de tipul proiectelor;
# relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite;
# corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană;
# unităţile tematice, conceptele sau problemele ca principii organizatoare ale curriculumului;
# flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi în gruparea elevilor;
rezolvarea de „probleme” – cea mai importantă forţă motrice a integrării, datorită relevanţei sale
practice.
Caracteristici definitorii ale activităţii integrate:
# „Finalităţile activităţii integrate sunt selectate din listele de obiective – cadru  şi de referinţă ale
domeniilor experienţiale, iar obiectivele operaţionale vor constitui un set unitar şi restrâns de
patru-cinci obiective, cu referire directă la experienţele de învăţare vizate;
# Conţinuturile abordate sunt selectate şi abordate în strânsă relaţie cu nucleul de integrare
curriculară (tema săptămânii, tema anuală de studiu...);
# Fiecare din situaţiile de învăţare proiectate şi desfăşurate în cadrul activităţii integrate
contribuie la explicitarea, analiza, rezolvarea temei activităţii;
# Activitatea integrată trebuie să vizeze antrenarea de abilităţi disciplinare şi/sau transferabile,
oferind copiilor ocazii de comunicare, cooperare, utilizare a unor surse variate de informaţii,
investigaţie, experimentare, identificare de soluţii, testare de ipoteze etc.”
(Curriculum pentru învăţământ preşcolar, 2009)  
Avantajele activităţilor integrate în grădiniţă sunt reflectate în achiziţiile dobândite de copil, care:
# „dobândeşte cunoştinţe profunde şi solide;
# identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte;
# face corelaţii între temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei;
# parcurge teme care-l interesează şi le studiază mai mult timp;
# se încurajează comunicarea;
# învaţă să rezolve sarcini prin cooperare;
# se formează sentimentul de apartenenţă la grup;
# devine mai responsabil în procesul învăţării.
# stimulează interesul pentru abordarea unor noi conţinuturi şi metode;
# îşi organizează mai bine planificarea;
# utilizează o varietate de activităţi pentru a prezenta tema în profunzime;
# încurajează copiii să producă idei originale pentru activităţi.”
Activitatea integrată se dovedeşte de a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de
învăţare cu viaţa societăţii, cultura şi tehnologia didactică. Pentru copiii mici, adaptarea la
regimul grădiniţei se face adesea cu greutate.  
Marea artă a educatoarei este aceea de a fi o artistă deosebită şi de a da, în fiecare clipă, „marea
reprezentaţie" în faţa micilor spectatori şi de a-i implica şi pe ei.
Cultivarea unor trăsături cum ar fi curiozitatea, admiraţia, imaginaţia, gândirea critică,
spontaneitatea şi plăcerea în experienţele estetice se realizează pe calea predării.         
Procesul educaţional trebuie să fie creativ, interdisciplinar, complex, să-i stimuleze pe copii în
vederea asimilării informaţiilor.Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată, educatoarea
stabileşte clar, precis obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice, iar pe baza acestora concepe
un scenariu cât mai interesant al zilei.În vederea realizării obiectivelor propuse pentru fiecare
domeniu experienţial se gândeşte atent repartizarea sarcinilor activităţilor zilnice la fiecare sector
de activitate.    Întreg programul se desfăşoară prin joc, dar nu un joc întâmplător, ci unul
organizat, în care copilul are prilejul să exploreze medii diferite şi să îndeplinească sarcini fie
individual, fie în grup.  Educatoarea are rolul unui ghid atent, organizând în aşa fel activitatea
încât, să le ofere copiilor o paletă variată de opţiuni, care să permită realizarea celor propuse la
începutul abordării programului.În activităţile integrate accentul va cădea pe grup şi nu pe
întreaga clasă, în care o idee transcede graniţele diferitelor discipline şi organizează cunoaşterea
în funcţie de noua perspectivă, respectând tema de interes.
Varietatea materialelor spre care sunt orientaţi copiii, îi încurajează pe aceştia să se manifeste, să
observe, să gândească, să-şi exprime liber ideile, să interpreteze date, să facă predicţii.
Abordarea integrată a activităţilor promovează învăţarea centrată pe copil, acesta
beneficiind de:
# „posibilităţi de a se manifesta natural, fără a sesiza că această activitate  este „impusă”;
# oportunităţi de a se implica în pregătirea activităţilor căutând şi aducând diferite materiale de
acasă;
# sporirea încrederii în propriile posibilităţi, devenind capabili să îndeplinească sarcinile ce le-a
ales;
# orice lucrare care se finalizează duce la dezvoltarea personalităţii copilului;
# educarea capacităţii de a lucra în grup, de a ajuta la îndeplinirea sarcinilor echipei;
#manifestarea creativităţii în toate domeniile;
# contribuie la formarea stimei de sine şi la dezvoltarea spiritului participativ;
De reținut este faptul că preșcolarii trebuie sa învețe într-o manieră integrată, fiecare etapă de
dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă. Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, prin
ele aducându-se un plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de predare-învățare,
punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
Bibliografie:
Borţeanu, L; Brănişteanu, R.; Breben, S. ş.a, Curriculum pentru  învăţământ preşcolar (2009),
Bucureşti: Editura Didactică Publishing House.
Ciolan, L.(2003), Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată/crosscurriculară,
Bucureşti, ,,Centrul “Educaţia 2000+”, Bucureşti
Gurlui, I.; Andreescu, L. (2014), Ghid metodic: Activităţi integrate în grădiniţă. Piteşti: Editura
Carminis.
Păişi; Lăzărescu, M.; Ezechil, L. (2011), Laborator preşcolar-ghid metodologic (Ediţia a IV-a
revizuită), Bucureşti:  Editura V& I Integral.
Păun, E.; Iucu, R. (2002), Educaţia preşcolară în România, Iaşi: Editura Polirom.