CERC PEDAGOGIC

GRADINITA

AN SCOLAR 2015-2016

SEMESTRUL I

INVATAMANT PRESCOLAR

EDUCATOARE: FLOREA IOANA

„EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PRIVIND ABORDAREA

INTEGRATA A ACTIVITATILOR INSTRUCTIV EDUCATIVE DIN
EDUCATIA TIMPURIE”
CUPRINS:

1. Educatia timpurie – prima treapta de pregatire pentru educatia

formala

2. Abordarea integrata a activitatilor instructiv-educative din educatia

timpurie

2.1 Particularitati ale invatarii integrate

2.2 Exemple de modele de organizare a activitatii integrate

2.3. Tipuri de activitati integrate

3. Exemple de bune practici privind abordarea integrata a activitatilor

3.1 Exemple de activitati integrate pe tipuri de activitate:

-„Costumul popular local” – educatoare Nemes Elena

-„ Ghetuta lui Mos Nicolae – educatoare Florea Ioana

-„Martisoare pentru mama” – educatoare Florea Ioana

-„ A sosit toamna” – educatoare Costin Rodica

-„Tablou de primavara” – educatoare Gorzo Maria

-„Pestisorul auriu” – educatoare Petrovan Ioana

-„Prietenii albinitei” – educatoare Tiplea Lavinia

-„Petrecere pentru clovni” – educatoare Chindris Ioana

-„In lumea povestilor” – educatoare Costin Veronica

4. Bibliografie

1. EDUCATIA TIMPURIE – PRIMA TREAPTA DE PREGATIRE

PENTRU EDUCATIA FORMALA

Copilaria timpurie reprezinta cea mai importantaq perioada din viata copilului,
întrucat este marcata de momente cruciale pentru succesul sau de mai tarziu, la
scoală si în viata.
 Interventia adultului asupra copilului in aceasta perioada este fundamentala.
Educatia timpurie vizeaza intervalul de timp cuprins între nastere – (pentru ca
din momentul cand se naste copilul începe sa se dezvolte si sa invete) si pana
la 6/7 ani – (varsta intrarii la scoala). Educatia timpurie se realizeaza atat în
mediul familial, cat si în cadrul serviciilor specializate, precum cresa sau
gradinita. Ea se contituie intr-o abordare pedagogica, ca prima treapta de
pregatire pentru educatia formala ce asigura intrarea copilului in sistemul de
invatamant obligatoriu (in jurul varstei de 6 ani), prin formarea capacitatii de a
invata.
Ideile lui Piaget privind impactul învăţării prin descoperire şi explorare asupra
dezvoltării copiilor mici constituie baza educaţiei timpurii.

Ca note distinctive ale educatiei timpurii, amintesc:

• copilul este unic si abordarea lui trebuie să fie holistica (comprehensiva

din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale);

HOLISM: Teorie care vorbeşte despre ireductibilitatea întregului la părţile

componente, de superioritatea ansamblului faţă de suma părţilor, de viziunea
integrală şi integrată asupra obiectelor, fenomenelor, proceselor studiate.

• la varstele mici este fundamental sa avem o abordare pluridisciplinara

(ingrijire, nutriţie si educatie in acelasi timp);

• adultul/educatorul, la nivelul relatiei “didactice”, apare ca un partener

de joc;

• activitatile desfasurate în cadrul procesului educational sunt adevarate

ocazii de invatare situationala;

• parintele nu poate lipsi din acest cerc educational; el este partenerul-

cheie în educatia copilului, iar relatia familie – gradinita - comunitate este
hotaratoare;

Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care

trăieşte, în dezvoltarea sa cognitivă şi morală. Copilul se străduieşte să
găsească explicaţie evenimentelor şi lumii din jurul lui, iar adultul are sarcina
de a-i crea oportunităţi pentru cercetare şi explorare, să-i asigure suport
emoţional, securitate şi să încurajeze cunoaşterea.Structurile mentale se
formează prin interacţiunea copilului cu mediul. Ulterior, informaţiile
dobândite prin explorare sunt utilizate în acţiuni. Teoria dezvoltării
psihosociale a lui Erik Erikson completează teoria dezvoltării cognitive a lui
Piaget.
După acesta, potenţialul de dezvoltare al copilului prescolar traverseaza
urmatoarele stadii:

- De la 2-3 ani există relaţia autonomie – îndoială şi generează

autocontrolul.
- Între 4-5 ani apare şi se manifestă relaţia iniţiativă – vinovăţie
generează sentimentul de responsabilitate .

Am sa amintesc aici si despre Teoria inteligenţelor multiple a lui Howard

Gardner (lingvistică, logico-matematică, interpersonală, intrapersonală,
spaţială, muzicală, chinestezică, naturalistă), teorie ce evidenţiază laturile
forte şi punctele vulnerabile care influenţează dezvoltarea fiecărui individ.
Teoria lui Gardner atrage atenţia asupra talentelor unice ale fiecărui copil,
astfel părinţii, educatorii trebuie să acorde atenţie laturilor forte ale copilului şi
să acţioneze în sensul dezvoltării lor.
Procesul educaţional, din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple
condiţionează centrarea pe copil şi individualizarea, el trebuie să faciliteze
interacţiunea cu lumea, să asigure şi să susţină succesul în autoexprimare, să
întărească imaginea de sine şi sentimentul de competenţă la copil.
Astfel ca, grădiniţa, alături de familie trebuie să îşi asume responsabilitatea de
a asigura condiţiile unei dezvoltări normale pe toate planurile a personalităţii
copilului preşcolar,prin valorificarea potenţialului fizic şi psihic al acestora.

2. ABORDAREA INTEGRATA A ACTIVITATILOR INSTRUCTIV

EDUCATIVE DIN EDUCATIA TIMPURIE

Programa activităţilor instructiv-educative în gradiniţa de copii prefigurează

două mari tendinţe de schimbare în interiorul sistemului preşcolar, în vederea
îmbunătăţirii calităţii educaţiei la vârstele timpurii şi pentru a putea raspunde
exigenţelor copilului preşcolar de astăzi. Tendinţele vizează crearea unui
mediu educaţional adecvat, în vederea stimulării continue a învăţării spontane
a copilului şi introducerea acestuia în ambianţa culturală a spaţiului căruia îi
aparţine.

Abordarea educaţională propusă de programa preşcolară se orientează asupra

folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate şi elaborate
cu ajutorul copilului şi în care brainstorming-ul, lucrul în echipă şi acţiunea
directă a copilului cu mediul sunt mijloacele de bază ale procesului de predare-
învăţare.

Procesul instructiv-educativ pe care îl desfăşurăm în grădiniţă, permite fiecărei

educatoare punerea în valoare a propriei experienţe didactice, prin activităţi
educative cu caracter integrat şi cu o abordare complexă a conţinuturilor.
Prin activitate integrată înţelegem – un demers global, în care graniţele dintre
categoriile de activităţi dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu
unitar, în scopul investigării unei teme. Acest demers este unul concertat,
coerent, care nu se desfăşoară fiindcă se cere, ci pentru că asigură un plus în
educarea şi instruirea copiilor. Aceste activităţi ample, care reunesc conţinuturi
din ştiinţe şi domenii diferite înlesnesc copilului procesul înţelegerii, însuşirii
şi aplicării cunoştinţelor. Astfel se creează situaţii de învăţare optim structurate
din punct de vedere logic, psihologic şi pedagogic, determinând experienţe de
învăţare mai complexe, net superioare celor monodisciplinare.
Integrarea este o manieră de organizare oarecum similară cu
interdisciplinaritatea, dar nu trebuie să facem confuzii între cele două concepte
şi să identificăm interdisciplinaritatea – ca o componentă a mediului pentru
organizarea cunoaşterii, cu integrarea – ca o idee sau un principiu integrator
care rupe hotarele diferitelor categorii de activităţi şi grupează cunoaşterea în
funcţie de tema propusă de educatoare ori de copii.
Experienţele de învăţare la care copilul este cooptat sau provocat să participe
pot fi comune tuturor copiilor din grupă sau pot fi diferenţiate, în funcţie de
nivelul acestora şi se pot organiza prin alternarea tuturor formelor de învăţare
– în microgrup, individual, în perechi sau cu întreaga grupă. Copiii sunt
antrenaţi prin joc să asocieze, să analizeze, să compare, să formuleze păreri, să
facă deducţii, să formuleze concluzii despre fiinţe, obiecte, lucruri şi fenomene
care altădată se vehiculau în activităţi diferite, în perioade diferite.
2.1). PARTICULARITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂRII INTEGRATE:
- interacţiunea obiectelor de studiu;
- centrarea pe activităţi integrate de tipul proiectelor;
- relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite;
- corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană;
- unităţile tematice, conceptele sau problemele ca principii organizatoare ale
curriculumului;
- flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi în gruparea copiilor;
- rezolvarea de „probleme” – cea mai importantă forţă motrice a integrării,
datorită relevanţei
sale practice.
2.2) EXEMPLE DE MODELE DE ORGANIZARE A ACTIVITATII
INTEGRATE
Literatura de specialitate oferă o serie de modele de organizare şi monitorizare
a curriculum-ului integrat.
a) Modelul integrării ramificate- elementul central al acestui model este tema
studiată,
b) Modelul integrării liniare (modelul hibridării)- În acest model, integrarea
curriculară se face în jurul unor deprinderi de transfer, de tipul „abilităţi
sociale”.
c) Modelul integrării secvenţiale - În acest model, cunoştinţele din aceeaşi
sferă ideatică sunt predate în proximitate temporală.
d) Modelul curriculum-ului infuzionat- Specificul acestui model constă în
studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi
temporar (un proiect) sau permanent (de exemplu, studierea unei discipline
opţionale.
e) Modelul integrării în reţea - Este soluţia de integrare pe care o propune
metoda proiectelor de investigare-acţiune.
f) Modelul polarizării- implică stabilirea unui nou domeniu de cunoaştere
(eventual opţional) în jurul căruia, pentru realiarea unor obiective specifice,
sunt polarizate segmente din alte discipline .

2.3) TIPURI DE ACTIVITAI INTEGRATE :

Activitatile integrate sunt de patru tipuri, în funcţie de durată şi elementele de
conţinut:
1- Activitate de invatare integrată (ALA+ADP+ADE) - care înglobează toate
activităţile din programul unei zile şi care se desfăşoară pe parcursul întregii
zile;
2.- Activitate de invatare integrată (ALA+ADE) care înglobează ALA şi ADE
din ziua respectivă;
3.- Activitate de invatare integrată ADE care înglobează doua sau mai multe
DE din ziua respectivă;

4.- Activitate de invatare integrată în care activitatea de bază este un anumit tip
de ADE din ziua respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe DE,
indiferent de programul zilei (în această activitate se poate integra un opţional,
o temă dintr-un proiect educaţional).

3. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI:

3.1 EXEMPLE DE ACTIVITATI INTEGRATE PE TIPURI DE
ACTIVITATE:

Exemplu 1. (ALA+ADP+ADE)
Educatoare: Nemes Elena
Grupa: mijlocie
Tema zilei : „Costumul popular local”
Tip de activitate: Dobandire de cunostinte/ formare de priceperi si deprinderi
Forma de realizare: Activitate integrata ALA+ADP+ADE
SCENARIUL ZILEI: In momentul intalnirii de grup apare “Fata
mosneagului” cea frumoasa si harnica, imbracata in costum popular si cu un
ciur plin de fuse toarse in sezatoare si care isi manifesta dorinta de a participa
la activitatea noastra. Copiii admira frumosul costum, iar fata mosneagului
povesteste cine i-a realizat costumul in sezatoare. Ei vor afla mai multe lucruri
pe parcursul activitatii:
ALA: Stiinta: vom discuta lucruri interesante despre materia-primă din care
este confecţionat costumul şi modul de prelucrare a acesteia,mai rar întâlnit în
zilele noastre.Arta: copiii află că un costum este mai frumos însoţit de
accesorii (trăistuţă). Lucrările copiilor,executate cu multă imaginaţie,sunt
expuse la ,,Colţul artizanal”. Jocul de rol – copiii mănâncă la ,,masa
piticilor”,utilizând linguriţe de lemn,căni de lut.
ADE: DS+DOS –”Costumul popular local”– observare; “Facem gheme” –
bobinare

ALA:Amenajarea ,,Colţului artizanal”

Exemplu 2. (ALA+ADE)
Educatoare: Florea Ioana
Grupa: mare
Tema zilei: “Ghetuta lui Mos Nicolae”
Tip de activitate:predare-invatare
Forma de realizare: Activitate integrata ALA+ADE
Activitati liber alese : ALA1 si ALA2)
Domenii experientiale: DLC+ DS1+DOS
SCENARIUL ZILEI: Intalnirea de dimineata incepe cu salutul, prezentarea
calendarului naturii, prezenta copiilor, tema zilei si impartasirea cu ceilalti.
La DLC - convorbire: „Mos Nicolae va sosi, ce bucurie vom simti!”
În cadrul acestei convorbiri, copiii au posibilitatea să-şi împărtăşească trăirile
şi emoţiile, gandindu-se la darurile de la Moş Nicolae.
Prezint noutatile zilei, ceea ce este proiectat sa se desfasoare in continuare in
grupa (centrele deschise, materialele, rezultatele asteptate si regulile).Astfe, se
trece la activitatile pe sectoare:
BIBLIOTECA: „Decoram gheuta cu semne grafice”, vom parcurge labirinturi
:”Drumul mosului”
ARTA: Copiii vor colora imagini cu darurile Mosului si vor desena ce ar mai
dori sa le aduca Mosul. Apoi, vor realiza prin decupare si lipire cizmulita
mosului.
CONSTRUCTII: Copiii vor realiza un traseu pe care Mosul il va parcurge
pentru a ajunge la gradinita noastra din cuburi, masinute, etc. Vor construi casa
Mosului asa cum o vad ei.
DOS: Copiii vor participa la jocul: “Loto cu numere”. Sarcina copiilor în acest
sector va fi aceea de a extrage o cifră din bol, de a o recunoaşte denumind-o şi
de a alege atâtea steluţe de pe masă câte arată cifra. Voi alatura materialului de
la acest sector şi bastonaşele pe care copiii le-au primit în dar, ieri. Şi pentru că
toţi copiii vor participa la acest joc, voi trece la activitatea de matematică.
DS2 – Pentru că deja, verificarea număratului în limitele 1-6, recunoaşterea
cifrelor a fost efectuata în cadrul sectorului “Ştiinţă”, voi trece la activitatea
propriu-zisă în care voi utiliza bastonaşele copiilor primite în dar şi cu care
vom invata compunerea şi descompunerea numărului 6, apoi vom rezolva fişe
individuale.
ALA2. Vom organiza împreună cu copiii o expoziţie cu lucrările acestora
realizate pe parcursul zilei.
Vom transmite Moşului mesajele noastre de mulţumire şi ii vom face
promisiuni de a fi în fiecare zi cum am fost azi: harnici, atenţi, mărinimoşi şi
darnici.
Voi face aprecieri şi voi acorda stimulente.

Exemplu 3. ADE (DS+DOS) + ADP

Grupa: mare
Educatoare: Florea Ioana
Tema saptamanii : Cum este /a fost aici pe pamant ?
Tema activitatii : „Martisoare pentru mama”
Tipul activitatii : Verificare şi consolidare
Forma de realizare : Activitate integrata (ADE+ADP)
- Domeniul ştiinţă;
- Domeniul om si societate.
Scenariul zilei: Activitatea zilei va începe cu ÎNTÂLNIREA DE
DIMINEAŢĂ. Salutul porneşte de la educatoare prin recitarea unei poezii
salut: “Dimineaţa a sosit/Toţi copiii au venit,/În semicerc să ne adunăm/ Cu
toţi să ne salutăm./Bună dimineaţa, pici!/ Mă bucur că sunt aici./ A-nceput o
nouă zi,/ Bună dimineaţa copii!”
Copiii sunt invitaţi să se aşeze în semicerc şi să se prezinte.
După salut vor urma discuţiile de grup care cuprind:
Observarea sălii de grupă(centrele pregătite).
Completarea în Calendarul Naturii.
Discuţii despre tema săptămânii, a zilei.
ACTIVITATE PE CENTRE DE INTERES:Voi merge cu grupa în holul
grădiniţei,unde copacul anotimpurilor şi-a schimbat hainele. Vom observa
florile aduse de Fetiţa primăvară(ghiocei, viorele, lalele, crini).Le voi spune că
Primăvara a adus mai multe materiale cu ajutorul cărora ei să realizeze
activităţi legate despre anotimpul care începe acum
(cărţi,jetoane,cuburi,ghiocei şi alte flori de primăvară).
Vom vizita centrele de activitate, vom descrie materialele pe care le vom
utiliza.La centrul ARTA vom realiza ’’ Lalele’’. La centrul CONSTRUCŢII
vom realiza “Ronduri cu flori” . iar la centrul BIBLIOTECĂ vom “citi”despre
flori de primavară în atlasul botanic şi în alte cărţi.
ACTIVITATEA PE DOMENII EXPERIENTIALE:
Legătura dintre activitatea din centrele de activitate şi activitatea pe domenii
experienţiale se va realiza prin audierea cântecului de primăvară “Înfloresc
grădinile!”în care apare descrierea primăverii cu alaiul ei de flori,gâze şi
veselie. Apoi vom număra ghiocei,albinuţe,fluturi pentru a fixa numeraţia de la
1la 3(vom rezolva şi sarcinile fişelor).După un scurt moment de recreere, vom
lucra marţişoare pentru mame.

La sfârşitul acestei etape,vom aşeza lucrările pe panourile special amenajate în

sala de grupă.

Exemplu 4. ADE = DS+DOS

Grupa:mijlocie
Educatoare: Costin Rodica
Tema anuala:Cand/cum/si de ce se intampla?
Tema zilei: „A sosit toamna!”
Tipul activitatii: Consolidarea si fixarea cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor
Forma de realizare: Activitate integrata ADE = DS+DOS
Scopul activității:
• Verificarea și consolidarea cunoștințelor despre legumele anotimpului
toamna
Obiective operaționale:
• Să denumească legumele din coș
• Să recunoască după gust anumite legume
• Să descrie leguma pe care au gustat-o ( formă, culoare)
• Să pregătească legumele
• Să participe activ la prepararea salatei de legume ( spală, curăță, taie)
Sarcina didactică
• Descrierea legumei, recunoașterea ei după gust
Mijloace didactice: legume de toamnă, în stare naturală observate în prealabil
de copii, coș, fișe individuale, veselă și tacâmuri, șorțuri, baticuri
Metode și procedee: explicația, demonstrația, exercițiul
Elemente de joc : surpriza, aplauzele, bagheta magică
Scenariul activității
Copiii intră în sala de grupă și se așează pe scăunele la măsuțe. Primesc vizita
Zânei Toamna după ce interpretează un cântec specific anotimpului („ A venit
toamna!”). Zâna aduce cu ea un coșuleț ce conține legume de toamnă și câteva
sarcini care trebuie îndeplinite de copii.
Pe o tavă sunt așezate bucățele de legume tăiate. Copilul atins cu
bagheta va fi legat la ochi iar apoi va gusta o bucată de leguma de pe tavă
urmând să o recunoască după gust. Ca variantă de joc se cere copiilor să
descrie leguma, culoare, formă.
După rezolvarea fișelor de lucru se trece la bucătărie unde toți copiii vor
participa activ la prepararea salatei de legume ( curăță, spală, taie), care va fi
apoi servită la masă.

Exemplu 5. ADE= DLC+DOS+DEC

Grupa: mica
Educatoare: Gorzo Maria
Tema anuala: „Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?”
Tema zilei: „Tablou de primavara”
Tipul activitatii: predare- invatare
Forma de realizare: Activitate integrata ADE+ DLC+DOS+DEC
Scopul activitatii: Realizarea unui tablou de primavara avand ca suport
intuitiv o povestire.
Scenariul activității:
 Anunțarea temei și a obiectivelor activității: „ Astăzi am pregătit o
poveste pentru voi dar nu am găsit imagini din poveste ca să vi le prezint. Zâna
primăverii mi-a venit în ajutor și mi-a spus că voi sunteți copii isteți și mă veți
ajuta să realizăm împreună imaginile din poveste. Zâna Primăvara, ne-a trimis
diferite elemente de primăvară, pe care voi le aveți în coșulețul de pe măsuță și
le veți lipi pe hârtie, realizând astfel tabloul de primăvară. Acest tablou va
reprezenta conținutul povestirii. Zâna Primăvara va fi încântată de ceea ce ați
realizat voi, de aceea noi o să-i cântăm și un cântecel de primăvară. ”
Analiza și aprecierea lucrărilor se va face prin turul galeriei.

Exemplu 6. ADE=DLC+DOS+DEC+DS
Grupa : combinata
Educatoare: Petrovan Ioana
Tema anuala: „Cum este, a fost si va fi aici pe pamant?”
Proiect tematic: „Tainele naturii”
Tema activitatii:”Mesajul din adancuri”
Tipul activitatii: formare de priceperi si dprinderi
Forma de organizare: frontal si in grupuri
Scopul activitatii : formarea unor trăsături pozitive de voinţă şi caracter,
manifestate în atitudinea faţă de vieţuitoarele apelor şi în raport cu mediul
înconjurător.
Scenariul activitatii: Copiii se așează pe scăunelele în formă de semicerc și
le spun că am pregătit pentru ei o povestioară pe care am să le-o prezint cu
imagini în power point, este vorba despre „Povestea peștișorului auriu”. Copiii
ascultă curioși povestea, apoi răspund la întrebările de la sfârșitul poveștii.
Peștișorul îi roagă, printr-un mesaj, pe copii să îi construiască un loc curat și
prietenos în care să trăiască împreună cu prietenii lui.
Le propun copiilor să facem împreună un acvariu, în care să fie mai
multe viețuitoare care trăiesc în adâncuri. Fiecare copil își alege ceea ce îi
place și pictează fiecare după preferință animalele și plantele submarine.Vom
lipi apoi animalele și plantele pictate împreună în acvariu.
Numărăm împreună și facem grupe de peștișori, scoici,
steluțe,caracatițe. Încântat de rezultat, peștișorul îi recompensează pe copii cu
bomboane în formă de peștișor și buline colorate în formă de steluțe.

Exemplu 7. ADE+ DEC (OPTIONAL)

Grupa: combinata
Educatoare: Tiplea Lavinia
Tema anuala: „Cand, cum si de ce se intampla?”
Subtema: „Primavara”
Tema activitatii: „Prietenii albinitei”
Tipul activitatii: fixare si consolidare
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupuri
Scopul activitatii: Verificarea cunostintelor matematice, privind insusirea
conceptului de numar natural in concentrul 0-7,utilizarea limbajului matematic
adecvat.
Scenariul activitatii:
Activitatea debutează cu întâlnirea de grup între copii şi educatoare. Copiii
sunt aşezaţi în semicerc.
Împărtăşirea cu ceilalţi: O prezint copiilor pe doamna care a venit să ne vadă
cât de frumoşi şi harnici suntem şi cum ne vom juca pe parcursul zilei.
Salutul şi prezenţa: Voi saluta copiii : “Bună dimineaţa, frumoasele mele
insecte, bun venit la grădiniţă!”.
Noutatea zilei: Le voi spune copiilor că în drum spre grădiniţă m-am întâlnit
cu Albinuţa care era supărată că nu are prieteni şi a venit la voi să vă
împrieteniţi cu ea şi s-o ajutaţi să îşi mai găsească şi alţi prieteni.
Calendarul naturii: Se lucrează la panou:
- În ce anotimp suntem? În ce lună suntem?Ce zi a săptămânii este
astăzi? Ce dată este astăzi?
- Cum este vremea?Cum trebuie să ne îmbrăcăm?
Apoi voi prezenta copiilor în termeni accesibili, activităţile pe care le vor
desfăşura în această zi şi precizez, pe scurt, sarcinile pe care le vor îndeplini în
cadrul activităţilor. Activitatea de grup: “Luaţi seama bine!” – joc de mişcare
Tranziţia: Copiii vor cânta cântecelele: «Primăvara a sosit », «Înfloresc
grădinile ». Jocuri şi activiţăţi alese(ALA1) : Voi prezenta
conţinutul activităţii pentru sectoarele de lucru cu materialele şi sarcinile
specifice. Copiii descoperă sectoarele pregătite şi sarcinile de lucru.
La sectorul ŞTIINŢA vom rezolva fişele de lucru, ajutând albinuţa să ajungă
la stup şi fluturaşul să ajungă la floare. La ARTA : vom desena fluturi
multicolori, iar la JOC DE ROL : vom prepara din foi de pandişpan : « Fluturi
dulci ». Activităţi pe
domenii experienţiale(ADE) : Folosind metoda brainstorming, vom face o
scurtă recapitulare a cunoştinţelor despre anotimpul primăvara, fiecare copil
îmi va spune la ce se gândeşte când aude cuvântul : « Primăvara ». Apoi copiii,
vor merge la măsuţe şi ne vom juca jocul didactic matematic : » Să ajutăm
albiniţa » . Cu ajutorul materialelor de pe măsuţe, vom repeta număratul în
limitele 1-9 pentru a învăţa albinuţa să numere, apoi vom desena un peisaj de
primăvară în care vom pune în aplicare cunoştinţele matematice şi vom ajuta
albinuţa să-şi găsească prieteni.Vom lucra în echipe şi în perechi, iar la sfârşit,
vom vedea care echipă a avut cele mai multe răspunsuri bune şi veţi primi
recompense dulci, preparate chiar de voi.
După ce sarcinile au fost îndeplinite, voi trece împreună cu copiii pe la măsuţe
şi la panou, vom face împreună aprecieri asupra produselor realizate : »Turul
Galeriei » şi vom stabili echipa câştigătoare.
Activităţi alese(ALA2 ) : Felicitându-i pentru produsele realizate le propun
copiilor să ne jucăm jocul : « Fluturaşi, zburaţi spre flori ! », costumaţi
corespunzător.

Exemplu 8. ALA+ADE+ OPTIONAL: DOS- „Micii ecologisti”

Grupa: mare
Educatoare: Chindris Ioana
Tema anuala: Ce si cum exprimam ceea ce simtim”
Tema saptamanii: „In lumea circului”
Tema zilei: „Petrecere pentru clovni”
Tipul activitatii: verificare si consolidare de cunostinte, priceperi si
deprinderi
Forma de realizare: frontal si pe grupuri
Scenariul zilei: Va sosi un clovn (educatoarea)de la circ care va solicita
ajutorul copiilor de-a se pregati pentru o petrecere ,aducand cu el o multime
de materiale pe care le va folosi pe tot parcursul zilei in jocurile si activitatile
propuse.
ALA1: Joc de rol:Prajituri pentru petrecerea clovnilor’’
Arta:,,Papioane colorate’’-dactilopictura
Constructii:’’Arena circului’’
Activitati pe domenii experentiale
ADE:(DS+ OPTIONALA: DOS: “Micii ecologisti”):,,Arlechino se joaca cu
noi’’
-activitate matematica-joc didactic
-lipire(coifuri pentru clovni din materiale reciclabile)
ALA2:,,Petrecerea clovnilor’’-jocuri distractive,tumbe,dans
 Avantajele activităţilor integrate:

Ø predarea şi învăţarea este centrată pe nevoile copilului – abordare

individuală;

Ø pun în valoare interactivitatea;

Ø permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei cadrelor didactice;

Ø programul zilnic are un caracter flexibil;

Ø implicarea părinţilor în activităţile specifice grădiniţei;

Ø permit abordarea de tip interdisciplinar, multidisciplinar, pluridisciplinar.

Dezavantajele activităţilor integrate:

Ø obstacolarea activităţii didactice din perspectivă integrată;

Ø imposibilitatea transmiterii cunoştinţelor în mod sistematic în cadrul

grupelor neomogene;

Ø îngreunarea activităţii didactice prin apariţia proiectelor tematice;

Ø prelungirea desfăşurării activităţilor până la 1 oră şi jumătate;

0 în situaţia în care se doreşte aprofundarea învăţării pe teme sau domenii

BIBLIOGRAFIE:

1. Curriculum pentru învăţământul preşcolar-Didactica Publishg House,

Bucureşti-2009

2. Activitatea integrată din grădiniţă-Ghid pentru cadrele didactice, Didactica

Publishg House,Bucureşti-2008
3. Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L., (2009), Educaţia timpurie, Ed. Paralela 45,
Piteşti
4. Popa, C., (coord.), (2007), Elemente de pedagogie preşcolară aplicată, Ed.
Universităţii din Oradea
5. Ezechil, L., Lăzărescu Păişi, M., (2001), Laborator preşcolar – ghid
metodologic, Ed. V&I Integral, Bucureşti
6.Materiale din arhiva personală a colegelor.