POVESTEA ÎN GRĂDINIȚĂ.

DE LA TEXT LA
DRAMATIZARE
 POVESTEA ÎN GRĂDINIȚĂ. DE LA TEXT LA DRAMATIZARE

CAPITOLUL I CAPITOLUL II CAPITOLUL III CAPITOLUL IV

DOMENIUL LIMBA SI DE LA TEXTUL VALENȚELE FORMATIVE

POVESTEA CA
COMUNICARE SCRIS ALE DRAMATIZĂRII
SPECIE LITERARĂ
PARTE INTEGRANTA A LA DRAMATIZARE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
CURRICULUMULUI PT. III. 1. Jocul
I. 1. Definiție, dramatizare IV. 1. Tema și ipoteza de cercetare
EDUCATIE TIMPURIE
tipologii,
caracteristici III. 2. Etape IV. 2. Obiectivul cercetării
II. 1. Importanța
specifice capacității de parcurse până la pedagogice
comunicare pentru jocul dramatizare
I. 2. Personajul și pregătirea preșcolarului IV. 3. Eșantioanele de cercetare
arhitectura în vederea adaptării III. 2. 1. Povestirea
epică/narativă școlare educatoarei IV. 4. Analiza produselor de
activitate
I. 3. Valoarea II. 2. Dezvoltarea III. 2. 2. Povestirea
instructiv- capacității lingvistice a copiilor IV. 5. Desfășurarea cercetării
educativă a copiilor cu ajutorul
poveștilor III. 2. 3. De la IV. 6. Rezultatele cercetării
poveștilor
povestea din carte
II. 3. Tematica la povestea mea.
poveștilor în grădiniță. Exerciții de
creativitate

ARGUMENT BIBLIOGRAFIE CONCLUZII ANEXE


POVESTEA
- răspunde necesității copiilor
de a ști , de a cunoaște, de a
înțelege cum se îndeplinesc
năzuințele spre bine și frumos
POVESTEA
- modalitate de cunoaștere și
valorificare a potențialului
creativ al copiilor
- evidențierea consecințelor
ascutării/neascultării,
cinstei/necinstei, adevărului/
minciunii.
POVESTEA
contribuie la:
- îmbogățirea vocabularului;
- corectarea greșelilor de
pronunție;
- dezvoltarea imaginației;
- exprimarea trăirilor și
sentimentelor copiilor.
DRAMATIZAREA
- exersarea limbajului sub aspect
fonetic, semantic, lexico – gramatical,
stilistic;
- pot fi depistate înclinațiile
artistice ale copiilor;
 CAPITOLUL I
POVESTEA CA SPECIE LITERARĂ
I. 1. Definiție, tipologii,
caracteristici specifice
Povestea(diegeza)- univers
imaginar evocat prin intermediul
discursului narativ;
- sunt evocate evenimente
reale sau fictive;
- poveștile adresate copiilor
au o structură tradițional - clasică;
MOMENTELE SUBIECTULUI:
- Expoziția
- Intriga
- Desfășurarea acțiunii
- Punctul culminant
- Deznodămîntul
I.2. Personajul și arhitectura
epică/narativă
Gheorghe Vrabie :
1. Grupa seniorilor sau a bătrînilor
2. Grupa eroilor activi
3. Grupa opozanților
4. Grupa actanților confidenți
și adjuvanți
I. 3. Valoarea instructiv- educativă
a poveștilor
- influențează personalitatea;
- cultivă sentimentul de dragoste
pentru natură;
- dezvoltă creativitatea și îmbogățesc
imaginația;
- dezvoltarea vocabularului; activizarea
fondului lexical; deprinderea de a vorbi
logic, în structuri gramaticale corecte;
- îmbogățesc viața afectivă;
- furnizează un model de citire pt. copii.
 CAPITOLUL II
DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE - PARTE INTEGRANTĂ A CURRICULUMULUI PENTRU
EDUCAȚIE TIMPURIE

ADAPTAREA ȘCOLARĂ
- folosește corect formule de salut;
- știe să se prezinte și să facă prezentări;
- ia parte la conversații despre subiecte cunoscute,
exprimîndu-se coerent, în propoziții complete;
- ascultă și reacționează adecvat la povești, poezii și alte
tipuri de text;
- utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și a celui
corporal în transmiterea unor idei și sentimente;
- utilizează cuvinte noi în contexte variate;
- știe să folosească o carte;
- utilizează reperele uzuale: acum, ieri, azi, dimineața, seara;
- înțelege și poate să spună că scrisul are semnificație;
- utilizează corect instrumentele de scris;
- trasează semne grafice respectînd spațierea, direcția de la
stînga la dreapta.
 DEZVOLTAREACAPACITĂȚII
LINGVISTICE A COPIILOR CU AJUTORUL POVEȘTILOR
Activitatea organizată Dezvoltare
din gradiniță psihomotrică

LIMBAJUL
Conduita socială
Mediul familial

LIMBAJ INTERIOR GÎNDIRE - LIMBAJ

LIMBAJ
- copilul își dezvoltă
propria experiență de viață;
- vocabularul se îmbogățește;
- utilizează structuri
comparative;
- realizează acorduri
gramaticale;
LIMBA
-funcția de transmitere
nemijlocită a ideilor,
sentimentelor,
informațiilor
-capacitatea de a-și Proces dinamic
ordona acțiunile;
-planificarea mintală
a activității;
- soluții în rezolvarea
de probleme;
CARACTERISTICI ALE FUNCȚIEI
ARTISTICE
DIN OPERA LITERARA
- CARACTERUL COGNITIV
- EXPRESIVITATEA
- CARACTERUL FORMATIV
 II. 3. Tematica poveștilor în grădiniță

POVESTIRILE POVESTIRILE
EDUCATOAREI COPIILOR

POVESTIRI DESPRE ANIMALE REPOVESTIRI

Repovestirea pe baza unor tablouri

„Capra cu trei iezi” de Ion Creangă
„Ursul păcălit de vulpe” de Ion Creangă
„Căsuța din oală”
„Mănușa”(poveste populară)
„Motanul încălțat” de Ch. Perrault
„Muzicanții din Bremen” de Frații Grimm
POVESTIRI DESPRE VIEȚUITOARE MICI
Repovestirea pe baza unui plan verbal
Repovestire pe baza unui text citit.
Repovestire liberă;
POVESTIRILE COPIILOR
Povestiri create pe baza unui şir de ilustraţii
Povestire cu început dat
Povestire pe baza unui plan dat
Povestire după modelul educatoarei.

„Puiul” de AL. Brătescu Voinești

„Rățușca cea urîtă”
„Albina Mia și aventurile ei”

POVESTIRI DEDICATE UNIVERSULUI COPILĂRIEI

„Amintiri din copilărie”de Ion Creangă(fragmente)

„Cenușăreasa” de Frații Grimm
„Fetița cu chibrituri” de H.CH. Andersen
„Iedul cu trei capre” de O. Pancu Iași
III. DE LA TEXTUL SCRIS LA DRAMATIZARE
JOCUL DRAMATIZARE
JOCUL DE CREAȚIE
- participă un nr. mic de copii;
- fiecare copil ia parte în mod activ la
joc;
- spontan, se poate iniția fără
implicarea adultului;
- se organizează în etapa activităților
liber – creative;
- un număr restrins de fapte sugerate
de poveste;
- participarea educatoarei aparent
absentă;
- accentul cade pe dezvoltarea
spontaneității și a originalității;
JOCUL DRAMATIZARE
- participă toată grupa;
- roluri diferite/ participare diferită;
- educatoare planifică jocul- dramatizare;
- se organizează în funcție de dispoziția
psihoafectivă a copiilor, de cunoașterea
textului; se reproduce textul în întregime;
- participarea educatoarei necesară
pentru a veni în sprijinul copiilor;
- accentul cade pe formarea capacității de
a reproduce verbal, mimico - gesticual
faptele narate în poveste;
- contribuie la fixarea conținutului
poveștii; utilizează dialogul;
- copiii își pot comunica gîndurile,
sentimentele prin atitudine;
- asigură copilului o bază solidă pentru a
deveni adultul senin și sigur pe sine
- valoare formativă deosebită;
- stimulează interesul pentru lectură;
- îl ajută să-și manifeste personalitatea;
- se realizează într-un cadru
special( decor, materiale confecționate cu
ajutorul copiilor).
 III. 2. ETAPE PARCURSE PÎNĂ LA JOCUL DRAMATIZARE
III. 2. 1. POVESTIREA
EDUCATOAREI

EXPUNEREA
Grupa mică - simplă, - citire din cartea de povești;
redare expresivă, scurtă, - tabla de fetru;
înțelegerea cauzelor; - mișcarea siluetelor într-o
Grupa mijlocie - reține tavă cu nisip;
formule de început/final, - desenarea poveștii pe
descrie personaje; hîrtie, tablă;
Grupa mare - conținut, - cîntarea poveștii.
intriga complexe, copiii
rețin expresii noi, emit
FIXAREA
păreri personale, înțeleg
1. prezentarea /comentarea
valoarea etică.
unor ilustrații;
2. așezarea planșelor în ordinea
desfășurarea acțiunii;
3. reconstituirea unor momente;
4. scurtă conversație;
5. aprecierea comportamentului
personajului -mesajul etic;
 III. 2. 2. POVESTIREA
COPIILOR

OBIECTIVE

- să nareze scurte episoade;

- să precizeze momentele principale
ale poveștii;
- să respecte succesiunea
episoadelor narate;
- să se exprime fluent, corect,
coerent.

FORME DE REALIZARE
- repovestiri după tablouri,
siluete, machete;
- repovestiri după un
început/sfîrșit dat;
- repovestiri pe baza unui plan
verbal;
- repovestiri problemă;
- repovestiri libere.
III.2. 3. DE LA POVESTEA DIN CARTE LA POVESTEA MEA- exerciții de creativitate
GIANNI RODARI propune o tehnică a„ ipotezelor fantastice” bazată pe întrebarea :
„Ce s-ar întîmpla dacă?”

OBIECTIVE GENERALE
- dezvoltarea gîndirii creatoare în alegerea subiectului ,a Modalități de stimulare a
personajelor, a acțiunii; creativității copiilor
- redarea unei povestiri noi pe baza structurii modelului
dat; - modelul iconic
- stimularea capacității de exprimare corectă, originală; - opozițiile binare – pentru
- dezvoltarea interesului pentru cuvîntul artistic; descoperirea lunii așa cum
- cultivarea dragostei pentru literatura specifică copiilor; este ea;
- trezirea dorinței de a compune ei înșiși povestiri. - „greșind poveștile”

POVESTIRI CREATE
- după un șir de imagini;
- după modelul educatoarei;
- după un plan de idei;
- după o jucărie;
- cu personaje îndrăgite de copii;
- după desenele copiilor;
- colectivă;

IPOTEZA DE LUCRU
Dramatizarea la vîrsta
preșcolară reprezintă o cale
pt. copii de a-și învinge
timiditatea, de a scăpa de
sentimentul singurătății și de
a-și dezvolta limbajul sub
toate aspectele sale: fonetic,
lexico-gramatical, stilistic.
OBIECTIVE
O1 stabilirea nivelui iniţial de
pregătire al preşcolarilor prin teste
iniţiale;
O2 aplicarea unor modalităţi de
antrenare a preşcolarilor în vederea
pregătirii jocului dramatizare;
O3 evidenţierea progreselor copiilor
în urma participării la jocurile
dramatizare.
CAPITOLUL IV
CERCETAREA
TIPUL CERCETĂRII
Cercetarea a fost una
formativ-constatativă şi
s-a desfăşurat la grupa
pregătitoare de la
Grădiniţa cu Program
Prelungit„Floare de colț”
DESCRIEREA GRUPEI
-Grupa pregătitoare nou
formată - 24 de copii;
-Provin din familii cu studii
medii (30 %) superioare (70%;
-1 copil – ADHD;
-2 copii – retard neuro-motor.
 EVALUAREA
EVALUAREA EVALUAREA FINALĂ
INIȚIALĂ FORMATIVĂ

S-au evaluat:

- înțelegerea și utilizarea corectă - pronunțarea corectă

- gradul de însușire a
a semnificațiilor verbale; conținutului poveștilor prin a sunetelor limbii
- exprimarea orală corectă din punct de intermediul activităților romîne;
vedere fonetic, lexical și sintactic; integrate; - memorarea cu
- deprinderea de a expune ușurință a unor
- capacitatea de a transmite gînduri, logic conținutul unei povești; versuri, replici;
intenții; - recunoașterea - adaptarea la rolul
personajelor;
primit;
- familiarizarea copiilor cu cartea, ca - precizarea momentelor
principale din povești; - utilizarea vorbirii
etapă în procesul de alfabetizare; expresive asociată cu
- interesul pe care familia îl manifestă - înțelegerea acțiunilor
fiecărui personaj din mimică, gestică;
pentru cititul poveștilor; - implicarea în
poveste;
- capacitatea de a desprinde confecționarea
mesajul etic al poveștii; accesoriilor.
- valorificarea dialogului;
 CONCLUZII
Poveștile stimulează afectivitatea, fundamentală în formarea caracterului moral.
Repovestirile stimulează creativitatea, hrănesc dorința copilului de a se afirma, iar exercițiile de
creație prefigurează debutul creațiilor literare.
Utilizarea dialogului ca dimensiune esențială a jocului dramatic a permis familiarizarea
copiilor cu formule de adresare, elemente ale expresivității limbajului, învățarea unor replici.
Poveștile îi ajută pe copii să-și construiască structuri mintale, să stabilească raporturi de
tipul:”eu”, ”altul”, ”ce e real”, ”ce e imaginație”, să perceapă raporturile spațiale și
temporale:”demult”, ”departe”, ”aproape”,” înainte/după”, ”ieri/azi/mîine”.
Dramatizarea este un proces complex de exprimare a capacităților intelectuale ale copiilor
a stărilor afective, de exteriorizare a vieții sale lăuntrice. Prin dramatizare se împlinește nevoia
de joc a copilului, rolul jucat de el oferindu-i valoare și fiind un prim pas în crearea unei imagini
de sine pozitive.
Prin jocul de-a teatrul copilul va căpăta stăpînirea de sine necesară în procesul de construcție a
personalității. Jocul dramatic este o școală a sincerității, a onestității, deoarece oferă
posibilitatea copilului de a fi el însuși dar și personajul preferat; exersarea exprimării teatrale le
formează o extraordinară capacitate de percepere, înțelegere și observare și explorare a
simțului abstractizării.
Educatoare îndeplinește rolul de regizor și actor al propriului spectacol: spectacolul în care
copiii sunt ceea ce vor ei să fie, în care timpul și spațiul se contopesc; cînd cortina cade peste
aplauzele spectatorilor, un zîmbet strălucește pe fața fiecărui copilaș : au fost actori într-o
poveste....