Caiet BT 12.09

METODICA
ORGANIZĂRII ȘI
DESFĂȘURĂRII
ACTIVITĂTILOR
DE EDUCARE A
LIMBAJULUI
5
LECȚIA 1. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI
SCRIERII (DLCPCS). ROL ȘI FUNCȚII
Competențe specifice vizate în lecție:
1.1 Relevarea filozofiei actualului curriculum de limba si literatura română
1.2 Identificarea finalităților studiului limbii si literaturii române în grădiniță si în clasele I-IV
FOLOSEȘTE-ȚI EXPERIENȚA!
Folosind cunoștințele de didactică, scrie o definiție proprie a conceptului metodică, apoi compar-o cu
cea notată în chenarul de mai jos, oferită de Dicționarul de pedagogie. Completează propria definiție
cu informația descoperită în articolul de dicționar.
____________________________________________________________________________________
AFLĂ MAI MULT!
Metodica este o disciplină ştiinţifică, o componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice, care are ca
obiect studierea organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ - ca proces instructiv–educativ - la un
anumit obiect din planul de învăţământ, așa cum o definește Dicționarul de pedagogie, fiind o știință
explicativă și totodată o știință normativă. Aceasta precizează scopul și obiectivele disciplinei, precum și
rolul acesteia în formarea culturală și profesională a personalității.
Studiul limbilor și literaturilor materne în școală este influențat de noile perspective asupra
cunoașterii, de impactul noilor media și al noilor tehnologii, tendința fiind de identificare a domeniilor-cheie
ale cunoașterii și de stabilire a competențelor necesare formării unei personalități armonioase, concept
definit de Vollmer drept dezvoltare și valorizare a întregului potențial al ființei umane, pe baza calităților
proprii ale celui care învață, stimulate și structurate prin educație. În acest context, filosofia disciplinei are în
vedere identificarea achizițiilor relevante, care reprezintă și un set de instrumente și proceduri care să
permită accesul la cunoaștere, interiorzarea și asumarea unor valori, formarea unor atitudini care să
conducă la dezvoltarea personală. Modelul tradițional axat în mod prioritar pe însușirea conținuturilor
disciplinei a fost înlocuit cu o paradigmă ce urmărește valorificarea achizițiilor provenite din alte domenii ale
cunoașterii, din educația nonformală și informală. Astfel, Jacques Delors propune următorii piloni ai
educației: a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să trăiești împreună cu ceilalți, a învăța să fii.
Educația timpurie este o prioritate a pedagogiei actuale. Această etapă reprezintă perioada în care
au loc achiziții și transformări fundamentale, de la nașterea copilului până la 6 ani, vârsta de intrare
copilului în învățământul obligatoriu. Prin abordare integrată, se corelează diferite domenii de dezvoltare la
baza cărora sunt așezate trei concepte integrate și multidimensionale: interesul superior al copilului, starea
de bine a acestuia, bucuria și plăcerea de a învăța.
6
Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii vizează dezvoltarea limbajului
(sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a înţelegerii semnificaţiei), a comunicării (cuprinzând
abilităţi de ascultare, comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi
însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. Scopul acestui domeniu (DLCPCS) se regăsește în
două unități de competență: îmbunătățirea limbajului și a comunicării; inițierea/încurajarea citirii și scrierii.
Expresie a gândirii, limbajul stimulează dezvoltarea acesteia. El reflectă niveul și calitățile gândirii.
Limbajul se însușește spontan din primii ani de viață, în cadrul familial, apoi sistematic, în cadrul
social: învățământul preșcolar, clasele I și a II-a constituie ciclul achizițiilor fundamentale; clasele a III-a – a
VI-a, ciclul de dezvoltare, clasele a VII-a, a VIII-a, a IX-a, ciclul de observare și orientare; ciclul de
aprofundare-clasele a X-a și a XI-a; ciclul de specializare – clasa a XII-a.
Mariana Norel sintetizează astfel funcțiile educării limbajului: funcţia informaţională – presupune
pătrunderea, în mod sistematic, în unele taine ale realităţii înconjurătoare și este activată încă din faza
preabecedară; funcţia instrumentală – care se realizează în toate compartimentele limbii române (citit-scris,
citire, comunicare), presupune însuşirea unor tehnici ale muncii intelectuale (îi învaţă pe elevi cum să
înveţe), folosind cartea ca sursăm de informare şi formare, cultivarea capacităţilor de exprimare corectă,
oral şi în scris; funcţia formativ-educativă – presupune o susţinută solicitare şi exersare a capacităţilor
intelectuale ale elevilor.
În învățământul preșcolar jocul este activitatea fundamentală. Acesta se regăsește în etapa
activităților alese, a activităților dirijate și în activitățile de după-amiază. În acest context, copiii își dezvoltă
auzul fonematic, își îmbogățesc/ activizează vocabularul, își dezvoltă deprinderea de a exprima coerent ce
gândește simultan cu satisfacerea nevoii de relaxare, de mișcare, de afectivitate, de coperare cu adulții și cu
ceilalți copii.
Metodica trebuie să răspundă unor întrebări-cheie:
a. Ce conţinut are disciplina şcolară respectivă (Ce predau și evaluez?).
b. În ce scop învaţă elevii, astfel stabilindu-se funcţiile respectivei lecţii (În ce scop predau, organizez
activități de învățare, evaluez?).
c. Cum se va structura lecţia în dinamica desfăşurării ei, ca proces al binomului predare-învăţare (Cum
predau, organizez activități de învășare, evaluez?
Conf. univ. dr. Anca Sîrghie subliniază faptul că metodica este un ghid indispensabil în sprijinul
cadrului didactic, care are misiunea de a transmite elevilor lui întregul conţinut configurat anume spre a fi
însuşit cu uşurinţă. Autoarea face apel la creativitatea fiecărui cadru didactic, specializat şi desăvârşit prin
experienţa sa la catedră an după an. De aceea metodica nu propune exemple absolute şi imuabile. Ea dă
sugestii, puncte de reper. Cadrul didactic le va putea valorifica în funcţie de colectivul de elevi cu care
lucrează şi în funcţie de ingeniozitatea sa.
7
APLICĂ!
1. Scrie un text, de cel puțin 80 de cuvinte, despre rolul metodicii ca disciplină, în care să folosești
următorii termeni-cheie: metodică, a învăța, prioritate, funcții, artă, rețete.
2. Lucrați în perechi! Completați schema de idei de mai jos cu termenii-cheie pentru conceptele
indicate, folosind informația din suportul teoretic:
Educația
timpurie....................
..................................
.................................
DLCPCS.................................
.............................................
...................
Funcțiile educării limbajului

................................................................
................................................................
.....................
Rolul jocului în dezvoltarea
limbajului.......................................................................
......................................................................................
......................................................................................
......................................................................................
ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!
Documentează-te și notează trei surse bibliografice/de informare avizate pentru cursul de

metodică a activităților de limbaj.
8
LECȚIA. 2 PARAMETRII COMUNICĂRII ȘI FUNCȚIILE LIMBAJULUI. FORMAREA
COMPETENŢELOR DE COMUNICARE. Abordare teoretică

1.1 Relevarea filozofiei actualului curriculum de limba şi literatura română
1.2 Identificarea finalităţilor studiului limbii şi literaturii române în grădiniţă şi în clasele I-IV
Realizează schema comunicării, așa cum ți-o amintești din lecțiile de limbă și comunicare.
AFLĂ MAI MULT!
Comunicarea împlinește nevoia omului de a transmite informații, experiențe, sentimente, decizii și

de a interrelaționa, procesul fiind atât o formă de cunoaștere a lumii, cât și o formă de autocunoaștere. Prin
dialogul interior. Lingvistul Roman Jakobson a construit unul dintre cele mai cunoscute modele ale
comunicării, incluzând următorii parametri: emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context. Acesta asociază
fiecărui element câte o funcție a limbajului: emotivă/ expresivă, conativă/ de apel, poetică/ esteică,
metalingvistică, fatică, referențială/ denotativă/ cognitivă.
În școală scopul educației lingvistice este dezvoltarea competenței de comunicare în limba maternă
și în limbile străine. Alina Pamfil (2003) definește competența de comunicare drept o categorie
supraordonată cunoștințelor și capacităților, ceea ce presupune o modalitate de a activa, a corela și a
mobiliza cunoștințele și capacitățile necesare comunicării. Dezvoltarea competențelor generale de
comunicare urmărește formarea elevului bazată pe cei patru piloni ai educației: a ști (savoir= cunoștințe), a
ști să faci (savoir fair=deprinderi), a ști să fii (savoir etre=competența existențială), a ști să înveți (savoir
apprendre=a fi dispus să înveți lucruri noi).
Cadrul european comun de referință pentru limbi (2001) definește competența drept un ansamblu
de cunoștințe, deprinderi și caracteristici care îi permit unei persoane să facă diverse activități și propune
două tipuri de competențe: competențe generale și competențe de comunicare.
9
Analizând modele propuse de literatura de specialitate, se poate afirma că trei sunt componentele
constante ale competenței de comunicare:
1. componenta lingvistică – cunoașterea și folosirea corectă a elementelor de construcție a
comunicării;
2. organizarea discursului;
3. adaptarea la situația de comunicare.
Florentina Sâmihăian (2014) evidențiază faptul că, în context didactic, competența de comunicare
este alcătuită din patru deprinderi integratoare:
Comprehensiune Producere
Oral A asculta A vorbi
Scris A citi (texte, imagini) A scrie (folosind diverse tipuri de reprezentări)
Viziunea integratoare asupra predării limbii și literaturii române ca disciplină este concretizată
de Vasile Molan astfel: cunoașterea unor opere literare accesibile și folosirea textului literar pentru
formarea competențelor de comunicare, atât cunoașterea unor norme ale limbii, cât și aplicarea lor în
construcția comunicării.
APLICĂ!
1. Consultă Curriculum pentru educație timpurie și programele pentru învățământul primar pentru a
asocia deprinderile componente ale competenței de comunicare cu elementele de competență,
respectiv competențele generale corespunzătoare:
A ASCULTA A VORBI
PREȘCOLAR 1.1. Exersarea ascultării active a unui

mesaj pentru înțelegerea și receptarea lui
(comunicare receptivă)
PRIMAR
A CITI A SCRIE
PREȘCOLAR
PRIMAR 4. REDACTAREA DE MESAJE ÎN DIVERSE

SITUAŢII DE COMUNICARE
10
2. Completează enunțurile următoare, având în vedere preponderența funcțiilor limbajului în
comunicarea didactică specifică fiecărei etape menționate.
Preșcolarul mic (3-4 ani) se adaptează mai greu la activitățile formale din grădiniță și are dificultăți
în pronunția cuvintelor, în special în construcția propozițiilor. În această perioadă funcția
_________________________ a limbajului este cea mai activată.
La grupa mijlocie (4-5 ani), copilul asimilează o cantitate mai mare de cunoștințe, își formează
deprinderi noi, iar la nivelul limbajului învață să se exprime, dorind să repovestească textele
audiate. Limbajul are funcția ______________________ predominantă.
Între 5 și 6 ani preșcolarul este atras de personaje, pe care începe să le imite. Limbajul respectă
regulile gramaticale, preponderentă fiind funcția ___________________________.
Clasa pregătitoare și clasa I continuă activitățile pentru formarea auzului fonematic, proces ce
constă în despărțirea cuvintelor în silabe, a silabelor în sunete și pronunțarea acestora. (Funcția
__________________________ )
Modelul comunicativ-funcțional presupune folosirea în prima parte a lecției a unui text suport
pentru aplicarea conținuturilor și încheierea activității cu redactarea unui text literar, activându-se
funcția _______________________ a limbajului, sau cu redactarea unui text nonliterar, în care este
accentuată funcția ________________________________.
3. Rescrie din Curriculum pentru educație timpurie:
a. două exemple de comportamente prin care se formează deprinderea de a citi
___________________________________________________________________________
b. două exemple de comportamente prin care se formează deprinderea de a scrie
___________________________________________________________________________
4. Rescrie din Programa pentru disciplina Comunicare în limba română:
a. două conținuturi prin care se ilustrează componenta lingvistică a competenței de comunicare
________________________________________________________________________
b. două conținuturi prin care se dezvoltă capacitatea de adecvare a discursului la situația de învățare
5. Analizează secvența planificată mai jos, apoi scrie un text de cel puțin 80 de cuvinte, în care să
folosești următorii termeni: funcția referențială, componenta lingvistică, deprinderea de a citi,
text literar în versuri, comprehensiunea textului.
11
1.4. Manifestarea ● - realizarea în grup a ●Resurse materiale:manual, •
text Tema pentru
curiozităţii faţă de Textul unui ciorchine pentru a suport: Cu nasul în carte, după Nina acasă
diverse tipuri de literar organiza Cassian, Caietul elevului pentru clasa a
mesaje în în informații/idei/cuvinte III-a – Limba și literatura română, • Tema de lucru în
contexte familiare versuri potrivite, pornind de la Editura Intuitext,dicționar, minge. clasă: alcătuirea
3.1. Extragerea cuvântul școlar(1.4); ●Resurse procedurale: exercițiul, de propoziții
unor informaţii de - citirea individuală, în conversaţia, explicaţia, procedee de utilizând cuvintele
detaliu din texte gând, a textului suport citire activă, brainstorming-ul, metoda nou învățate în
informative sau (3.1); Ciorchinele, RAÎ (Răspunde, aruncă, text.
literare - stabilirea sensului întreabă), jocul didactic. • Proba orală:
3.6. Aprecierea cuvintelor necunoscute formulare
valorii cărţilor prin raportare la de răspunsuri la
4.5. Manifestarea contextul în care apar şi întrebări
disponibilităţii confruntarea cu sensurile referitoare la
pentru oferite de dicţionar (3.1); conţinutul textului
transmiterea în - utilizarea achiziţiilor
scris a unor idei lexicale noi în enunţuri
proprii (4.5);
- -citirea în ritm propriu a
textului, cu adaptarea
intonaţiei impuse de
semnele de punctuaţie
(3.1.);
- -formularea de
răspunsuri la întrebări ce
vizează informaţiile
esenţiale sau de detaliu
desprinse din textul citit
(3.1);
- -activitate la biblioteca
clasei: selectarea de cărți
în care se regăsesc texte
în versuri; observarea
diferitelor moduri de
așezare în pagină a
textului tipărit (3.6);
- crearea de rime pe
tema Pământul (uscat,
apă, aer) (4.5).
Scrie un eseu, de cel puțin 150 de cuvinte, despre rolul cadrului didactic în formarea
comportamentului de emițător și receptor la copiii preșcolari.
12
LECȚIA 3. PREVENIREA ȘI ÎNLĂTURAREA GREȘELILOR DE EXPRIMARE
1.2 Identificarea finalităților studiului limbii și literaturii române în grădiniță și în clasele I-IV
4.1 Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată
Consultă-te cu colegul/a de bancă pentru a stabili valoarea de ADEVĂR sau FALS a următoarelor
afirmații, apoi justifică oral răspunsul:
• Vocabularul copilului desemnează obiecte, ființe, fenomene de interes pentru preșcolar. A/ F

• Sensul cuvintelor folosite de preșcolar este întotdeauna cel corect, adecvat, nuanțat. A/ F
• La preșcolari comunicarea nonverbală este limitată și însoțește rar comunicare verbală. A/ F
• Deprinderile de exprimare incorectă se înlătură prin exerciții speciale de corectare selectate sau
propuse de educatoare, după inventarierea greșelilor frecvente. A/ F
• Învațarea corectă a cuvintelor, a sunetelor lor și formarea deprinderii de verbalizare corectă a
experienței proprii reprezintă obiective permanente ale activităților în grădiniță. A/ F
AFLĂ MAI MULT!
În educația timpurie însușirea limbajului corect și dezvoltarea vorbirii sunt preocupări permanente
ale educatorului. În această perioadă limbajul constituie baza relațiilor complexe ale preșcolarului cu adulții
sau cu ceilalți copii. Studiile de specialitate relevă achiziții considerabile ale copilului , la nivelul vocabularului,
în raport cu vârsta. Astfel, la 3 ani lexicul se constituie din 700-800 de cuvinte, la 4 ani, 1000 cuvinte, la 5 ani,
1500 de termeni , iar la 6 ani, între 2000 și 3000.
Procesul instructiv-educativ din perioada preșcolară vizează cultivarea limbajului oral în relație
directă cu dezvoltarea gândirii. Dialogul liber, însușirea treptată a particularităților limbii literare,
comunicarea permanentă sunt premise ale unei activități optime de învățare în grădiniță și în școala primară.
Principalele obiective pentru formarea deprinderilor de comunicare corectă sunt următoarele:
• învațarea corectă a cuvintelor și a sunetelor limbii române;
• dezvoltarea și îmbogățirea vocabularului;
• formarea deprinderii de verbalizare corectă a experienței proprii;
• dezvoltarea capacității de a relata coerent, cursiv fapte, evenimente, întâmplări din experiența proprie;
• cultivarea deprinderii de folosire corectă a limbii în diferite situații de comunicare;
• cultivarea aptitudinilor de a vorbi nuanțat, de a folosi construcții lingvistice originale și
expresive.
Activitățile permanente în grădiniță, bazate pe comunicare determină progresul la diferite niveluri ale
limbii. La nivel fonetic, educarea auzului fonematic se realizează prin activități de învățare de tipul: joc-
exercițiu memorizare, povestire, repovestire, lectură după imagini etc., astfel preșcolarul își formează
deprinderea de articulare corectă a sunetelor limbii, de recunoaștere a sunetului în ansamblul cuvântului
sau în silabe/grupuri de silabe(comportamente de îmbunătățire a limbajului și comunicării).
13
Activitățile în cadrul DLCPCS- bazate pe rostirea cuvintelor, despărțirea în silabe- contribuie la
ameliorarea și înlăturarea deficiențelor de pronunție. Dificultatea de articulare a cuvintelor se
numește dislalie, o abatere de la vorbirea obișnuită, cu o anumită tipologie:
• dislalia generală- mai multe sunete pronunțate incorect, cu dificultate;
• dislalia parțială- anumite sunete pronunțate incorect, în special consoanele, care presupun un efort
mai mare în articulare. Asfel, rotacismul constă în omisiunea sau denaturarea sunetului r, o consoană
greu de pronunțat. Pararotacismul denumește fenomenul de înlocuire a sunetului r cu alte sunete.
Sigmatismul este pronunțarea defectuoasă a consoanelor siflante, șuierătoare și africate-s, ș, z, ț. Cu
o frecvenţã mai micã se manifestă lambdacismul (afectarea sunetului l), betacismul şi
parabetacismul (pronunțarea defectuoasă a sunetului b). Bâlbâiala, numită și barbism sau
logonevroză este o tulburare a vorbirii, de natură emotiv-nevrotică, manifestată prin greutatea în
pronunțarea corectă a unor cuvinte sau prin repetări ori omisiuni de silabe. Șansele de diminuare sau
înlăturareAPLICĂ!
a acestei tulburări sunt mai reduse și mai târzii decât în celelalte cazuri.
Educatorul are un rol important în identificarea tulburărilor de limbaj și în diferențierea celor ușoare
de cele patologice. Poate interveni cu tact, prin activități ludice, jocuri de tipul Ghicește ce spun eu!”, „Mai
spune ceva!”, Spune cum fac... diferite animale”, „Repetã dupã mine!” , „Deschide urechea bine!” , prin
zicători, proverbe, propoziții ritmate și rimate, scurte povestiri. Toate acestea vizează corectarea
dificultăților de pronunție. De asemenea, sunt eficiente exerciţiile de gimnastică facială: „Fâșâitul
frunzelor- fff”, limba-cupă, „Pisicuţa bea lăptic.”, vibrarea limbii între buze, „Motocicleta” sau cele de
gimnastică respiratorie- imitarea acțiunii de suflare într-o lumânare aprinsă, de umflare a balonului, de
suflarea în diferite instrumente muzicale. În situații mai dificile de articulare a cuvintelor, educatorul
apelează la specialistul logoped.
La nivel morfo-sintactic, activitatea de educare a limbajului presupune folosirea corectă a părților de
vorbire( substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, prepoziție, conjuncție, adverb) și construirea
corectă a propozițiilor simple și dezvoltate. Lectura după imagini, jocurile didactice de tipul ,,Eu spun una,
tu spui multe!”, pentru utilizarea corectă a numărului singular și plural al substantivelor, „Cine face, ce
face?” , pentru acordul între subiect și predicat sau „Cui trimiți scrisori?”, pentru folosirea corectă a
structurilor în cazul dativ sunt câteva exemple de activități care au în vedere identificarea nivelului de
dezvoltare a vocabularului și eventualele tulburări de limbaj la preșcolari.
În ceea ce privește expresivitatea limbajului, este foarte important ca preșcolarul să fie îndrumat
pentru respectarea intonației, a accentului, a ritmului, a pauzelor, a tonului în timpul vorbirii curente sau
în redarea unor fragmente dintr-un text literar audiat, fără abateri de la subiect, evitând repetările, fără
omisiuni ale conținutului și cu succesiunea firească a fragmentelor dialogate. O abatere de la exprimarea
expresivă o constituie tahilalia, vorbirea precipitată, cu debit mare de cuvinte, provocând o articulare
defectuoasă și incompletă a cuvintelor și care apare la copiii cu instabilitate nervoasă.
APLICĂ!
1. Citește cu atenție textele, apoi completează corespunzător enunțurile de mai jos:
A. Luna Spune povestea c-ar fi o crăiasă

Luna blândă și sfioasă Tăcută și misterioasă.
Răsare de după casă,
E palidă și frumoasă.
14
B. Pisoii Iar mămica lor, pisica,
Miau, miau, miau, La fereastră stă și coase
Pe înserat Hăinuțe noi și frumoase.
Pisoii au adormit.
(http://www.logopedics.info)
a. În cele două texte rimate sunt frecvente cuvintele care conțin consoana [...].
b. Cele două poezii pot fi folosite ca texte-suport pentru identificarea sau corectarea tulburării de
limbaj numite................................. .
c. Într-o activitate specifică DLCPCS, la grupa mijlocie (4-5 ani), aceste texte sunt potrivite pentru
unitatea de competență......................................................................................., element de
competență .................................................................................. (vezi Curriculumul pentru
educația timpurie).
d. Textul A poate fi utilizat și ca suport, la nivel morfologic, pentru formarea deprinderii de
folosire corectă a................................. , iat textul B, la nivelul expresivității limbajului, oferă
posibilitatea de exersare a ................................. .
2. Formează cu alți trei colegi o grupă de lucru. Lecturați următorul exemplu de activitate la
DLCPCS, pentru grupa mare, apoi completați corespunzător cadranul de mai jos:
Dintr-o cutie cu surprize educatoarea extrage un plic în care se află o imagine. Plicul va trece de la
un copil la altul până la comanda ,,Stop!”. Preșcolarul care ține plicul extrage jetonul cu imaginea
reprezentând un autobuz, îl arată colegilor din echipă, denumește obiectul reprezentat, numește un alt
coleg care să despartă cuvântul în silabe, să precizeze numărul de silabe și să le reprezinte grafic la
panou. Pentru răspunsul corect echipa va primi un abțibild cu diferite mijloace de transport.
Posibila temă a activității didactice Tipul activității de învățare
2 Obiective operaționale Elementul de competență vizat
Selectează din caietul de practică pedagogică două activități DLCPCS în care educatoarea a
vizat, pentru grupa de preșcolari, învațarea corectă a cuvintelor și a sunetelor limbii române.
Completează câte o fișă a acestor activități, notând următoarele:•data; •grupa; •tema săptămânii;
•tipul activității de învățare; •2 sarcini de lucru adresate preșcolarilor.
15
LECȚIA 4. CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE-DOMENIUL DEZVOLTAREA
LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII (DLCPCS)
1.3 Identificarea finalităților studiului limbii și literaturii române în grădiniță și în clasele I-IV
Asociază corect conceptele din coloana A cu definițiile din coloana B
A B
1.Curriculum formal a. discipline obligatorii, în jurul cărora se articulează
noile
2.Curriculum nonformal
b. ,,efecte subliminale”, influențe explicite sau
3.Curriculum general implicite, interne sau externe (mediul clasei,
4. Curriculum ascuns relațiile educaționale).
c.partea de curriculum tradusă în diverse
5. Curriculum predat instrumente de evaluare
6. Curriculum suport d.au caracter opțional, structurate şi organizate
într-un cadru instituționalizat extraşcolar
7. Curriculum nucleu
e. cuprinde toate documentele şcolare oficiale, care
8. Curriculum la decizia școlii stau la baza proiectării activității instructiv-
educative la toate nivelurile sistemului şi procesului
de învățământ
f. asigură diferența de ore dintre curriculum-ul
nucleu (numărul minim) şi numărul maxim de ore
pe săptămână, pentru fiecare disciplină şcolară
prevăzută în planurile-cadru de învățământ, pe ani
de studiu.
g. cuprinde temele realizate efectiv la clasă
h. cuprinde materiale curriculare auxiliare: culegeri
de probleme, culegeri de texte, îndrumare
didactice, atlase, software etc.
i. reprezintă trunchiul comun, obligatoriu, numărul
minim de ore pe săptămână de la fiecare disciplină
obligatorie prevăzută în planul de învățământ
16
AFLĂ MAI MULT!
Al patrulea domeniu de dezvoltare, DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI

SCRIERII, vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a înţelegerii
semnificaţiei), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală)
şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.
Viziunea curriculară specifică valorizează paradigma competenţei şi centrează demersurile educaţionale
pe copilul preşcolar şi pe activitatea de învăţare a acestuia, respectiv pe dobândirea unor comportamente care
să asigure premisele constituirii unor elemente de competență și, ulterior, ale unităților de competențe.
Axa Programei pentru educaţia timpurie se constituie astfel: domeniile de dezvoltare – unităţile de
competenţe – elementele de competenţă – obiectivele operaționale – exemplele de comportamente – exemplele
de activităţi de învăţare. Valorificând această axă, cadrul didactic practician va realiza derivările pedagogice
necesare și pornind de la domeniile de dezvoltare vizate în Curriculumul pentru educaţie timpurie și detaliate în
Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani:
- va selecta unităţile de competenţe şi elementele de competenţă, pe care le va urmări;
- va formula obiectivele operaţionale ale activităţilor educaţionale ce urmează a fi realizate;
- va transfera unitățile de competențe și elementele de competență în practica didactică şi le va
„operaţionaliza” prin construirea situaţiilor de învăţare, adecvate comportamentelor pe care doreşte să le
formeze, cuprinse în obiectivele operaţionale.
Programul anual de studiu și pentru nivelul antepreșcolar și pentru nivelul preșcolar se va organiza în jurul
a şase mari teme (teme de integrare curriculară) Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum
este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce
simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are o succesiune obligatorie și nu are nicio legătură cu
momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii, îndeosebi cu preșcolarii, diferite
proiecte tematice).
Nr. UNITĂȚI DE COMPETENȚE ELEMENTE DE COMPETENȚE

crt.
1. Îmbunătățirea limbajului și a 1.1. Exersarea ascultării active a unui mesaj pentru înțelegerea și
comunicării receptarea lui (comunicare receptivă)
1.2. Susținerea exprimării verbale a unui mesaj, emoții, povestiri
etc. (comunicare expresivă)
2. Inițierea/încurajarea citirii și 2.1. Participarea în experiențe cu cartea; cunoașterea și aprecierea
Scrierii cărții
2.2. Discriminarea/Diferențierea fonetică a cuvintelor, silabelor,
sunetelor; asocierea sunet – literă
2.3. Identificarea mesajului scris/vorbit
2.4. Însușirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru
transmiterea unui mesaj
17
APLICĂ!
1. Formați perechi, apoi programați temele de studiu propuse de curriculum într-o altă ordine decât
cea dată, motivând alegerea făcută. Planificarea anuală o veți folosi pentru grupa mijlocie.
2. Alege una dintre temele generale din planificarea anuală de la exercițiul 1. și completează, pe o
foaie A 4, planificarea calendaristică pentru una dintre săptămânile programate, după modelul de
mai jos.
Planificare calendaristică a activităților
SĂPTĂMÂNA: …………………………………………
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ……………………………………………
TEMA PROIECTULUI: ………………………………
SUBTEMA/TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ……………………………………
Data/ ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ACTIVITATEA SEMNĂTURA

ziua METODICĂ
3. Selectează o unitate de competență și un element de competență care se pot dezvolta într-o

activitate de povestire desfășurată la grupa mică, tema anuală Cine sunt/ suntem?. Formulează trei
obiective operaționale corespunzătoare.
4. Construiește o secvență didactică adecvată următoarei activități:
GRUPA: Mare UNITATE DE COMPETENȚĂ: 2. Inițierea/
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cine și cum Încurajarea citirii și a scrierii
planifică/organizează o activitate? ELEMENT DE COMPETENȚĂ:
TEMA PROIECTULUI: Eu vreau să știu 2.2.Discriminarea/Diferențierea fonetică a
SUBTEMA/TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: Meserii cuvintelor, silabelor, sunetelor; asocierea
îndrăgite de copii sunet – literă
SUBIECTUL: Despărțirea cuvintelor în silabe
Studiază cu atenție Curriculumul pentru educația timpurie și notează cel puțin două modalități
de a determina preșcolarul să învețe de plăcere.
18
LECȚIA 5. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI. POVESTIREA
Competență specifică vizată în lecție:

2.2 Ilustrarea principiilor didacticii oralului prin proiecte ale unor activități de educare a limbajului și a
unor lecții de comunicare orală
Scrie o explicație a termenilor poveste și povestire.Confruntă răspunsurile tale cu ale colegilor și
discutați eventualele diferențe consultând și DEX-ul.
AFLĂ MAI MULT!
În educația timpurie, ciclul de educație preșcolară, povestirea este una dintre activitățile de învățare
care contribuie la formarea deprinderii de exprimare corectă și expresivă.Mai mult, acest tip de activitate
stimulează imaginația și permite exersarea capacității de comunicare orală.ca activitate specifică educației
preșcolare, povestirea dezvoltă gândirea logică, memoria voluntară, imaginația și limbajul(vezi Florica Mitu,
Ștefania Antonovici, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar).
Povestirea educatoarei presupune expunerea verbală a conținutului unor texte literare accesibile din
literatura română și universală, fie prin prezentare orală, fie prin lectură. Selecția acestor texte este riguroasă și
se bazează pe următoarele criterii:
• gradul mare de accesibilitate;
• dimensiunile reduse ale textului;
• conținutul narativ bazat pe acțiune simplă,lineară;
• numărul redus de personaje;
• cuvintele din limba literară, fără abateri de la formele literare.
De asemenea, în raport cu vârsta sunt selectate textele narative cu valoare formativă și etică. La trei ani
sunt accesibile textele narative care dezvoltă sentimente și stări afective pozitive, cu caracter realist sau
fantastic (snoava, legenda, povestirea, basmul, fabula), optime nevoii de cunoaștere și de afectivitate a
preșcolarului.La patru ani copiilor le vor fi accesibilizate textele literare care reflectă diferite aspecte ale vieții. La
cinci, șase ani preșcolarii sunt capabili să recepteze texte în care sesizează distincția real- fabulos și care
stimulează creativitatea.
Etapele activității de povestire a educatoarei:
1. pregătirea activității- studierea textului propus pentru expunere verbală; realizarea planului textului narativ
(episoade, personaje, trăsături, secvențe, expresii de memorat); confecționarea/selectarea materialului
didactic;
2. organizare activității-crearea cadrului optim pentru povestire; pregătirea materialului didactic;
3. desfășurarea activității- a. crearea climatului afectiv, captarea interesului copiilor prin intermediul
personajelor- surpriză, prin siluete de personaje, marionete, jucării, jocuri de atenție, machete cu secvențe
din texte cunoscute, măști etc.; b. prezentarea expresivă a conținutului textului narativ ales, având în vedere
ritmul diferit al vorbirii, pauzele logice și psihologice, gesturi, mimică, întrebări retorice, repetițiile cu valoare
expresivă, imagini adecvate conținutului, explicarea cuvintelor noi;
19
c. redarea conținutului textului de către preșcolari, repovestirea pe baza imaginilor și a întrebărilor
adresate de educatoare, vizând momentele principale ale acțiunii, recunoașterea personajelor, a replicilor
acestora sau a trăsăturilor reprezentative, asocierea motivată cu personaje din alte texte cunoscute de copii;
4. evaluarea activității prin aprecieri verbale, simboluri, laude, ecusoane, medalii, premii etc., care să îi
motiveze pe preșcolari;
5. încheierea activității – mimarea unor acțiuni reprezentative pentru personajele alese de copii,
intonarea unui cântec adecvat conținutului și personajelor din textul audiat, joc de rol etc.
Povestirea copiilor este alt tip de activitate de educare a limbajului, bazată pe repovestire sau pe
povestirile libere, create de preșcolari. Acestea contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a memoriei, a
imaginației și a creativității (vezi Florica Mitu, Ștefania Antonovici, Metodica activităților de educare a limbajului
în învățământul preșcolar și Vasile Molan, Didactica domeniului ,,Limbă și comunicare” din învățământul
preșcolar).
APLICĂ!
1. Citește fragmentul de mai jos și completează spațiul punctat dintre paranteze cu explicația
cuvintelor și expresiilor subliniate, pe care ai oferi-o preșcolarilor în timpul povestirii:
A fost odată o familie de rozătoare simpatice, cu urechi lungi și nu chiar așa de pleoștite (.......................).
Locuința lor era la marginea pădurii, ȋntr-o căsuță bine ascunsă de privirile oamenilor.
Din cȃnd ȋn cȃnd, Muchi, mama iepurașilor Kuchi și Țuchi, ieșea din căsuță, străbătea tot cȃmpul cu
cereale, toate grădinile cu verdețuri și se oprea, ciulind bine urechile (..................................), lȃngă zidul unei
școli. Acolo, ȋn școala aceea, Muchi ȋntȃlnise o ȋnvățătoare, care avea atȃt de mulți copii, ȋncȃt biata mamă a
celor doi iepurași nu putea să priceapă cum ȋi educa pe toți și ȋncă foarte bine.
Ȋnvățătoarea și-a dat lesne (.................) seama că Muchi e tare necăjită din pricina urecheaților ei, așa că
a hotărȃt să o ajute. Ȋmpreună au pus la cale un plan care avea să dea rezultate, ȋnsă numai peste o vreme, după
ce micuțele rozătoare se vor fi convins de gustul dulce al morcovilor meritați pe deplin și de gustul din cale afară
de amar al celorlalți.
Ȋn fiecare dimineață, pentru a ȋnvăța cum să-și pună planul ȋn aplicare, Muchi venea la școală, istovită
(.................................), după ore de alergat desculță printre verze și salate, care nu erau nici pe departe mai
ȋmbietoare decȃt pacea și buna ȋnțelegere din familia ei. Kuchi și Țuchi, plini de neastȃmpăr,
(.................................) nu o puteau urma mai mult de cȃțiva metri, preocupați să se joace ori să roadă tot ce
găseau de ros prin ȋmprejurimi.
Așa se face că, după zile ȋntregi de chin (........................), Muchi reuși să afle și să se deprindă cu o
tehnică nouă ȋn educarea răzgȃiaților și leneșilor ei copii, cărora nici la cele mai aspre amenințări nu li se mai
zbȃrlea vreun fir din blăniță. Cum frica era un cuvȃnt necunoscut pentru ei, iar recompensele nu ȋi interesau, dat
fiind că oricum aveau cam tot ceea ce ȋși doresc niște iepurași mofturoși, singura metodă rămăsese cea pe care
Muchi avusese norocul să o ȋnvețe.
(Elia David, Muchi-fragment )
2. Observă atent următoarea grilă de apreciere a lecturii, apoi citește cu voce tare, în fața colegilor
fragmentul din textul narativ de la exercițiul 1:
20
CRITERII DE APRECIERE A LECTURII FOARTE BINE BINE SUFICIENT
ritmul variat al rostirii, în raport cu logica textului
pauzele logice și psihologice, necesare menținerii atenției auditoriului
comunicarea verbală asociată cu cea nonverbală (gesturi, mimică
adecvate)
explicarea cuvintelor noi pe parcursul povestirii
3. a. Află continuarea textului narativ Muchi , apoi consultă-te cu colegul/colega de bancă și notați
ideile principale ale textului formulând enunțuri clare referitoare la cine, ce face, unde, când și de ce.
b. Scrie un enunț despre mesajul transmis de textul citit, pe care îl ai în vedere la o activitate de
povestire a educatoarei.
- Mamă, nu mă pedepsești? ajunsese Kuchi să o ȋntrebe nedumerită la capătul unor eforturi disperate
de a scoate din fire.
- Nu, draga mea, nu te pedepsesc! răspundea mama, păstrȃndu-și calmul.
– Uite, am mai făcut o trăznaie! sărea Țuchi, explicȃnd ce și cum, cu lux de amănunte, ca pentru a
cȃștiga bătălia decisivă cu pacea din inima și zȃmbetul de pe chipul mamei sale.
-Te privește, dragul meu! ȋi răspundea Muchi, interesată de transformarea ȋn bine a micuțelor făpturi.
Iepurașii erau uluiți. Hotărȃră să ȋncerce și altfel.
-Dacă ȋmi fac lecțiile repede și corect, ce ȋmi dai? ȋntreba Kuchi, intuind că nu va mai primi, de data
aceasta, nimic.
-Fă-ți lecțiile repede și bine și vei vedea! ȋi răspundea mama, fără a-i promite ceva din cele de altădată.
-Dar eu, pot să ies cu iepurașii pe cȃmp și să nu-mi strȃng jucăriile? căuta Kuchi să provoace un nou
scandal pe aceeași temă ȋnvechită a ordinii la locul de joacă.
-Firește, ce te-ar putea reține? se arăta mama tot mai permisivă, spre surprinderea odraslelor cărora
acum chiar că li se pleoștiseră urechile.
După cȃteva zile, ȋn care făcură doar ce au dorit, au incălcat toate regulile și au ȋncercat tot ce le-a stat ȋn
putință pentru a o enerva pe Muchi, iepurașii se văzură nevoiți să o ȋntrebe:
-Mama, tu de ce nu ne mai pedepsești ca ȋnainte?
-Nu vă mai pedepsesc, micuții mei, din iubire pentru voi. A fost nevoie să ȋnțeleg că vă pedepsesc
destul…faptele voastre.
-Și de ce nu ne mai răsplătești cum ne răsplăteai?
-Pentru că tot ceea ce contează cu adevărat este mulțumirea voastră, nu a mea! Răsplata ascunsă pȃnă
și ȋn cea mai mică faptă bună este mai mult decȃt orice v-aș putea oferi.
-Te iubim, mama! Te rugăm să ne ierți! plȃnseră iepurașii, ȋnțelegȃnd cȃt de amară i-au făcut viața.
Apoi se duseră ȋn grădină, de unde se ȋnapoiară veseli cu doi morcovi foarte frumoși. Unul scos din
pămȃnt și unul desenat, după cum se pricepu fiecare.
Citește cu atenție, din Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar,

subcapitolul 3.3.2 despre povestirea copiilor și realizează o diagramă Venn referitare la activitățile de
repovestire și de povestire liberă a copiilor. Lucrarea ta va fi evaluată având în vedere: •corectitudinea
informației •capacitatea de selecție și de prelucrare a materialului bibliografic indicat •acuratețea.
21
LECȚIA 6. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI. MEMORIZAREA
Competență specifică vizată în lecție:

2.2 Ilustrarea principiilor didacticii oralului prin proiecte ale unor activități de educare a limbajului si a
Precizează, oral, trei modalități care te ajută să memorezi mai repede și mai bine un text.
AFLĂ MAI MULT!
Memorizarea este activitatea de învățare care are ca scop memorarea unor texte poetice. Aceasta se
realizează prin:
1. activități de predare-învățare, care urmăresc familiarizarea copiilor cu textul poetic;
2. activități de fixare sau de repetare, ce au ca scop însușirea temeinică a textelor;
3. activități de verificare – verificându-se calitatea memorării și a deprinderii de a recita corect și expresiv.
1. Memorizarea ca activitate de predare-învățare poate cuprinde o secvență de fixare și consolidare a
unor texte poetice însușite anterior, cu aceeași tematică. Etapele desfășurării activității sunt
următoarele:
1.1. Organizarea activității, care constă în asigurarea cadrului fizic adecvat: aerisirea sălii, așezarea
mobilierului, pregătirea materialului didactic, organizarea copiilor.
1.2. Introducerea în activitate. Copiii se familiarizează cu conținutul poeziei printr-o convorbire, printr-o
narațiune simplă, atractivă ce cuprinde conținutul textului sau prin imagini, jucării, ce anticipează ideile
poetice.
1.3. Anunțarea temei, a obiectivelor (se anunță titlul poeziei și numele autorului).
1.4. Predarea poeziei: recitarea model de 2-3 ori, discuție care are ca scop sensibilizarea copiilor (V-a
plăcut?, De ce?, Ce ați simțit?), repetarea textului. Poeziile scurte, alcătuite dintr-o singură strofă, vor fi
memorate prin metoda globală, iar textele alcătuite din mai multe strofe vor fi delimitate în unități
logice. În acest caz, educatoarea recită prima parte, apoi solicită 2-3 copii să repete. Se recită apoi model
prima și a doua parte, 2-3 copii repetă. Se procedează la fel până se repetă întreg textul.
1.5. Consolidarea unor poezii memorate anterior. Se pot realiza recitări pe roluri, îmbinarea recitării
individuale cu cea colectivă, recitarea selectivă. Pentru dezvoltarea dicției și sesizarea muzicalității
limbajului se pot analiza versuri, se pot folosi elemente de joc prin care se evidențiază ritmul și rima
poeziei, se mimează stări sufletești, se reproduc onomatopee etc.
1.6. Încheierea activității are ca obiectiv fixarea celor învățate. Se menține interesul copiilor prin
22
intonarea unui cântec cu temă asemănătoare, redarea prin desen a unor aspecte reținute, folosirea unei
înregistrări
video și audio, executarea unor mișcări imitative etc., apoi se formulează aprecieri colective și individuale.
Memorizarea ca activitate de fixare
2.1. Organizarea activității
2.2. Introducerea în activitate
2.3. Anunțarea temei, a obiectivelor
2.4. Fixarea cunoștințelor
2.5. Încheierea activității
3. Memorizarea ca activitate de verificare se organizează la intervale mai mari de timp, când se grupează
trei-cinci poezii pe baza tematicii lor.
3.1. Organizarea activității
3.2. Introducerea în activitate
3.3. Anunțarea temei, a obiectivelor
3.4. Verificarea memorizării
3.5. Încheierea activității
APLICĂ!
1. Prezintă două modalități de integrare a tehnicilor folosite de tine pentru învățare în activitățile de
memorizare (tipul activității, momentul activității).
2. Citește poezia Toamna, de Octavian Goga.
Văl de brumă argintie Și cum de la miazănoapte

Mi-a împodobit grădina Vine vântul fără milă,
Firelor de lămâiță De pe vârful șurii noastre
Li se uscă rădăcina. Smulge-n zbor câte-o șindrilă.
Peste creștet de dumbravă De vifornița păgână

Norii suri își poartă plumbul, Se-ndoiesc nucii, bătrânii,
Cu podoaba zdrențuită Plânge-un pui de ciocârlie
Tremură pe câmp porumbul. Sus pe cumpăna fântânii.
Îl ascult și simt subt gene

Cum o lacrimă-mi învie:
Ni se-aseamănă povestea,
Pui golaș de ciocârlie.
23
a. Selectează cel puțin cinci cuvinte/ expresii ale căror sensuri sunt necunoscute copiilor de la grupa
mare și notează explicațiile corespunzătoare.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
b. Menționează trei tipuri de exerciții pe care le poți folosi pentru fixarea noilor cuvinte în vocabularul
copiilor.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
c. Notează trei modalități diferite prin care poți încheia activitatea.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
3. Explică modul în care poeziile pot fi folosite în alte domenii experiențiale.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Alcătuiește o listă de cel puțin cinci titluri ale poeziilor adecvate fiecăreia dintre temele anuale
prevăzute în Curriculumul pentru educația timpurie. Precizează grupa de vârstă pentru care ai selectat
respectivele titluri.
24
LECȚIA 7. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI. LECTURA DUPĂ
IMAGINI

2.2 Ilustrarea principiilor didacticii oralului prin proiecte ale unor activități de educare a limbajului si a
Formează cu alți trei colegi o grupă de lucru. Completați acrostihul adăugând cuvinte/expresii fiecărei
litere inițiale indicate, reprezentative pentru rolul imaginilor în dezvoltarea limbajului la grădiniță.
AFLĂ MAI MULT!
Lectura după imagini este o activitate de învățare comună şi obligatorie în grădiniţă, prin care este facilitată
stabilirea unor reprezentări ale copilului în raport cu experienţa sa de viaţă despre mediul social, despre plante,
animale și anotimpuri. Prin intermediul materialului intuitiv, imaginile-suport, se dezvoltă capacitatea
intelectuală, procesele psihice intelectuale (analiză, sinteză, generalizare, abstractizare), deprinderile de
comunicare verbală corectă, coerentă şi expresivă, se creează fondul afectiv, moral și se formează simțul estetic.
De aceea, materialul intuitiv utilizat trebuie să îndeplinească anumite condiții de realizare:
C 1- să corespundă temelor anuale de studiu (Când/cum şi de ce se întâmplă?; Cine și cum planifică /organizează
o activitate?; Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ?; Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?), activităților
tematice/pe domenii experiențiale, prevăzute de curriculumul pentru educația timpurie;
C 2- să asigure îndeplinirea obiectivelor operaționale derivate din elementele de competență;
C 3- să respecte criteriile de realizare a materialului didactic ilustrat- acțiuni observabile și cu legături logice,
formă accesibilă vârstei 3-6 ani, dimensiuni potrivite, ușor de observat, corespunzător din punct de vedere estetic;
C 4- să permită exersarea capacității de comunicare expresivă (exprimarea verbală a unui mesaj, a emoțiilor,
povestirea etc.)
25
C 5- să redea conținutul tematic într-un număr optim de imagini, corespunzător vârstei preșcolarilor
(evitarea numărului mare de ilustrații);
C 6- să faciliteze dialogul educatoarei cu preșcolarii;
C 7- să conțină elemente care să orienteze atenția copiilor de la ansamblu la detalii.
Etapele activității de lectură după imagini
1. pregătirea activității de învățare: selectarea/realizarea ilustrațiilor; elaborarea planului de întrebări pentru
intuirea ilustrațiilor (clare, precise, accesibile);
2. organizare activității-crearea cadrului optim pentru povestire; pregătirea și ordonarea materialului didactic;
3. desfășurarea activității-a. crearea climatului afectiv, captarea intersului copiilor prin intermediul imaginilor-
surpriză, ghicitori, poezii, marionete, audiție, cântece pentru copii corelate cu tema activității etc.; b. intuirea
ilustrațiilor pe baza setului de întrebări care să permită analiza, descrierea, sinteza parțială, sinteza finală (vezi
Florica Mitu, Ștefania Antonovici, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, pag.43);
4. evaluarea activității- aprecieri, recompense, simboluri etc.
5. încheierea activității- crearea unei atmosfere relaxante, plăcute prin intonarea unui cântec adecvat
conținutului imaginilor, dramatizarea unei acțiuni reprezentate de imagini, puzzle etc.
APLICĂ!
1. Recitește acrostihul de la rubrica FOLOSEȘTE-ȚI EXPERIENȚA! și subliniază termenii prin care ai

anticipat specificul lecturii după imagini prezentate în suportul teoretic AFLĂ MAI MULT!.
2. a. Consultă-te cu colegul/a de bancă pentru a observa dacă imaginele de mai jos îndeplinesc toate
condițiile de realizare enumerate în suportul teoretic (C 1...C 7):
I1 I2 I3
Subiectul: Distacțiile de vară ale copiilor; Tema anuală: Când/cum şi de ce se întâmplă?; Gupa: mica
c. Completați tabelul de mai jos care sintetizează observațiile voastre:

CONDIȚII APRECIERI CONDIȚII OBSERVAȚII
ÎNDEPLINITE NEÎNDEPLINITE
C... C...
26
3. Notează cu √ întrebările pe care le consideri potrivite pentru intuirea celei de –a treia imagini
prezentate mai sus (I 3) și cu − pe cele care sunt inadecvate. Consultă răspunsul tău cu al colegilor și
discutați eventulele diferențe.
□ Unde se joacă fetele și băieții? □ Cu cine a venit prietena lor?

□ Ce vedem pe aleea parcului? □ De ce această fetiţă a venit cu mama ei?
□ Cum sunt ei, veseli sau trişti? De ce sunt □ Voi mergeţi în parc însoţiţi?
veseli?
□ Către cine aleargă băiatul şi fetiţa?
4. Formulează sinteza parțială a imaginii discutate anterior.
Alege una dintre temele date: Toamna în parc; Obiceiuri de iarnă; La cumpărături.
Realizează trei ilustrații semnificative pentru tema aleasă, pe care le poți folosi la grupa mijlocie
în activitatea de lectură după imagini.
27
LECȚIA 8. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI. JOCUL
DIDACTIC
Competențe specifice vizate în lecție :

2.2 Ilustrarea principiilor didacticii oralului prin proiecte ale unor activități de educare a
limbajului si a unor lecții de comunicare orală
4.1 Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare
proiectată
În chenar sunt cinci cuvinte definitorii pentru jocul didactic. Colorează-le cât mai repede posibil!
1. SARCINA 2.PROBA 3.COMPLICARE 4.REGULI 5.STRUCTURA
Q U R T Y E G J O B
A P D S A R C I N A
S E C T V B O N M P
E G E R L G M P A L
R A H U F R P W Q A
T R I C A S L E S U
I A W T E R I T A Z
R E G U L I C A G E
O P A R T P A U O I
M K I A C P R O B A
B A L O N V E C X Z
28
AFLĂ MAI MULT!
Jocul didactic este o activitate de învățare ce se deosebește de celelalte activități prin structură
specifică. Pedagogia preșcolară precizează următoarea structură pentru jocurile didactice: conținutul jocului
(natură, activitatea omului, reprezentări spațiale etc.), sarcina didactică, acțiunea de joc, elementele de joc,
regulile jocului.
Folosite în activitățile de DLCPCS, jocurile didactice pot fi pentru:
a. dezvoltarea laturii fonetice a limbajului
b. formarea deprinderii de exprimare corectă din punct de vedere gramatica
c. precizarea şi activizarea vocabularului.
Eficiența jocurilor didactice este condiționată de următoarele măsuri:
I. Organizarea jocului
1. Planificarea judicioasă. Planificarea jocurilor didactice se face întotdeauna în funcție de scopul acestora.
Astfel, jocurile care urmăresc fixarea cunoștințelor se vor planifica după activitățile de însușire a
acestora (jocul didactic Săculețul cu jucării va fi planificat după activitatea de observare Sala de grupă).
2. Cunoașterea temeinică a acestora. Educatoarea trebuie să cunoască foarte bine sarcina didactică
urmărită în joc, acțiunea lui și regulile, astfel încât să-l poată desfășura corect.
3. Asigurarea materialului didactic necesar. Procurat sau confecționat, demonstrativ sau distributiv,
materialul didactic trebuie să fie accesibil, să aibă un aspect atrăgător, să fie vizibil. De asemenea, acesta
va fi prezentat într-un mod în care să atragă atenția asupra jocului.
4. Pregătirea copiilor pentru desfășurarea jocului didactic. În desfășurarea unor jocuri didactice mai
complexe, copiii au nevoie să actualizeze anumite achiziții.
II. Desfășurarea jocului
1. Introducerea în joc. Se creează o atmosferă prielnică jocului prin povestiri scurte, ghicitori, imagini, film,
chiar prezentarea materialului didactic.
2. Prezentarea și intuirea materialului se poate face în întregime sau parțial, în funcție de specificul jocului.
3. Anunțarea temei și explicarea jocului. Educatoarea descrie acțiunile jocului, în succesiunea lor firească,
oferă indicații cu privire la folosirea materialului, precizează sarcinile, formulează clar regulile jocului,
precum și rezultatul ce trebuie urmărit de copii.
4. Jocul de probă
5. Executarea jocului. Se va avea în vedere îndeplinirea acțiunilor în succesiunea dată, respectarea
regulilor, reamintirea loratunci când este necesar, îndeplinirea corectă a sarcinilor didactice, antrenarea
în joc a tuturor copiilor, sprijinirea celor care nu reușesc să rezolve corect sarcina, asigurarea unui ritm
vioi de joc, a unei atmosfere corespunzătoare, menținerea disciplinei, autoconducerea jocului,
introducerea unor noi variante, complicarea jocului.
6. Încheierea jocului se va realiza prin procedee atractive. De exemplu, joc liber cu jucăriile folosite,
reproducerea unor onomatopee, felicitarea/ premierea câștigătorilor etc.
29
APLICĂ!
1. Rescrie, din textul dat, șase enunțuri care să conțină cuvintele identificate la jocul inițial.
2. Descrie o posibilă desfășurare a jocului didactic Ghicești cum face?, desfășurat la grupa mică,
având scopul de a perfecționa pronunțarea sunetelor c, r, t, g, h şi a grupurilor de sunete chi, sf,
gr, ci, era, prin imitarea glasului specific unor animale și activizarea vocabularului prin
folosirea cuvintelor respective. Sarcina didactică: recunoaşterea animalului, a acţiunii, a
sunetelor specifice fiecăruia, cu imitarea acestuia, a unor mişcări caracteristice ( denumirea
acestora).
3. Citește cu atenție următoarea secvență didactică:
Zâna Primăvară ne-a trimis o felicitare. Iată ce scrie: un copil va alege o imagine din coşuleţul
fermecat, o va denumi, va forma o propoziţie, va număra cuvintele şi o va reprezenta grafic pe
tablă. Cei care vor răspunde corect vor fi aplaudaţi şi vor primi drept recompensă o piesă din puzzle.
(www.didactic.ro/materiale-didactice/educarea-limbajului-in-gradina-primaverii-joc-didactic)
a. Numește etapa jocului didactic corespunzătoare secvenței didactice date.

____________________________________________________________________________________
b. Notează un exemplu de comportament care se dezvoltă prin această activitate.
_________________________________________________________________________________
c. Asociază comportamentul notat la exercițiul anterior cu elementul de competență și unitatea
de competență corespunzătoare.
_________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
d. Formulează trei obiective operaționale corespunzătoare activității.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. Precizează două modalități de încheiere a jocului didactic numit Cu ce sunet începe cuvântul?,
desfășurat la grupa mare.
____________________________________________________________________________________
30
Creează un joc didactic numit Cald! Rece!, desfășurat la grupa mijlocie.
LECȚIA 9. METODE DE ÎNVĂTARE ACTIV-PARTICIPATIVE. Braistorming, problematizare,

învățare prin descoperire
Competența specifică vizată în lecție:

1. Lucrați în perechi și completați corespunzător schema următoare amintindu-vă ce ați învățat la
Teoria curriculumului... despre metodele de învățare activ-participative.
centrate pe...
Încurajează inițiativa,..... comunicare...
Metode
Stimulează.... activ-participative accent pe...
Valorifică.... evaluare de tip...
parteneriat...........-............
2. Scrie câte trei cuvinte-cheie pentru descrierea următoarelor metode didactice:
Brainstorming ..................... ..................... .....................
Problematizare ..................... ..................... .....................
Învățare prin .....................

..................... .....................
descoperire
AFLĂ MAI MULT!

Brainstormingul, ca metodă de stimulare a creativităţii, de lucru în echipă, de cooperare și de
competiție, se aplică unui grup care dezvoltă spontan idei pentru soluții la o problemă. Astfel sunt
mobilizați toți participanții la discuție, încurajați să comunice liber, fără teama erorilor sau criticilor
celorlalți. Fie că se alege calea progresiv- liniară (idee
31 inițială- idei intermediare- idee finală), fie cea
catalitică (idee opusă← idee inițială→ alte idei), aplicarea metodei în educația timpurie, ca și la celelalte
niveluri de învățământ, presupune respectarea unor reguli:
• expunerea clară a problemei de către educator;
• încurajarea preșcolarilor să se exprime spontan, să formuleze idei chiar neobișnuite;
• neacceptarea aprecierilor, a judecăților celorlalți față de ideile neașteptate, neobișnuite;
• facilitarea construirii unei idei pa baza uneia deja enunțate;
• suspendarea momentului de evaluare (realizat ulterior, cu sau fără ajutorul preșcolarilor).
Deși metoda aceasta este frecvent utilizată în mediul școlar liceal și universitar, în cercuri tematice,
seminare, poate fi aplicată și la școlarii mai mici, la preșcolari, dar când aceștia nu au informații sigure,
detaliate asupra situației puse în discuție.
Etapele aplicării metodei sunt următoarele: a. alegerea temei şi a sarcinii de lucru; b. exprimarea
tuturor ideilor (obișnuite, neobişnuite, absurde, fanteziste) aşa cum vin ele în minte. c. înregistrarea
tuturor ideilor; d. gruparea ideilor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezintă diferite
criterii etc.; e. selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema
supusă atenţiei; f. afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje,
AFLĂcântece,
imagini, desene, MAI MULT!
joc de rol etc.
Pentru domeniul experiențial DLCPCS, brainstormingul poate fi aplicat, de exemplu, în activitatea de
povestire, în special povestirile create de copii după un început dat. Organizați în mai multe grupe,
preșcolarii vor propune variante de continuare a povestirii (întâmplări ulterioare, dificultăți, alte
personaje, locuri, finalul acțiunii), folosind imagini decupate, alese de copii din seturi date de educator.
Sunt acceptate toate variantele, dar care să respecte coerența, logica expunerii și tema activității.
Problematizarea, ca metoda didactică, poate fi utilizată oriunde se pot crea situaţii-probleme care au
soluții prin gândire comună şi căutare, descoperire. Desfășurarea predării-învățării în stil problematic
presupune determinarea de către profesor a conținuturilor care por stârni interesul intrinsec al
educabililor, care provoacă o contradicţie între cunoştinţele empirice ale elevilor și informațiile avizate/
conținutul ştiinţific și generază discuţii în jurul diverselor ipoteze apărute în procesul de găsire a
răspunsului corect. Etapele aplicării metodei sunt următoarele: a. punerea problemei; b. organizarea
informației; c. transformarea informației prin deducție, inducție, analogie, intuiție; d. luarea deciziei; e.
verificarea soluției și a rezultatelor.
Pentru domeniul experiențial DLCPCS, elemente ale problematizarii sunt prezente în activitatea de
lectură după imagini, când preșcolarii observă, ordonează, compară, descifrează înțelesul unor imagini,
dirijați printr-un dialog problematizant. Educatoarea va avea în veder stimularea gândirii preșcoarilor prin
valorificarea spontaneității, așa încât adevărul căutat să nu fie numai transmis, ci descoperit de copii.
Problematizarea propriu-zisă presupune o rezolvare independentă a problemei, preșcolarii caută singuri
soluții, iar educatorul le verifică. Metoda poate fi aplicată pentru relevarea caracterului educativ al unor
texte receptate de preșcolari în activitățile de povestire. Prin întrebări ale educatoarei (De ce...?, Ce s-ar fi
întâmplat dacă...?,Cum ai fi procedat dacă...?) copiii sunt dirijați să afle adevăruri, reguli, principii, valori
asociate personajelor, fenomenelor, evenimentelor descoperite.
Învățarea prin descoperire este asemănătoare problematizării, ambele antrenând elevii în
raționamente inductive sau deductive. Diferența dintre acestea este dată de faptul că problematizarea se
axează pe crearea de situații de învățare/ cunoaștere, în timp ce învățarea prin descoperire se centrează
pe reactualizarea experienței pentru analiza alternativelor și găsirea soluțiilor. Descoperirea inductivă,
deductivă sau analogică presupune activitatea de observare, prelucrare prin încercare și erori pentru a
ajunge la achiziții temeinice prin explorare.
Aplicată posibilităților de lucru în educația timpurie, învățarea prin descoperire poate fi adaptată la
DLCPCS și corelată cu jocul didactic pentru dezvoltarea și activizarea vocabularului preșcolarilor și pentru
exprimarea corectă: formele de singular-plural, formele de genitiv-dativ, posibilitatea alcătuirii
propozițiilor simple și dezvoltate; folosirea antonimelor, a sinonimelor etc.
32
APLICĂ!
1. Lucrați în perechi! Citiți cu atenție exemplul de mai jos oferit ca modalitate de aplicare a metodelor
activ-participative la grădiniță, apoi completați corespunzător enunțurile lacunare de mai jos:
În activitatea cu tema ,,De ce îmi place anotimpul vara?”, la început, copiii au stabilit împreună
caracteristicile anotimpului vara pornind de la întrebarea ,,Ce ştiţi despre anotimpul vara?”. Fiecare copil a
răspuns printr-un enunţ scurt în ordinea stabilită, fără a repeta ideile colegilor. După enunţarea ideilor, copiii au
fost rugaţi să reflecteze asupra lor şi să se pronunţe care sunt cele mai aproape de adevăr.
Au fost subliniate ideile care se încadrau în sarcina didactică şi care conturau ideea finală. Aceste
caracteristici sunt împărţite în 3 categorii: care ţin de evoluţia naturii; care ţin de relaţia omului cu mediul în
anotimpul vara; care nu se încadrează în nicio categorie şi care vor fi eliminate.
(www.didactic.ro)
• Exemplul dat se referă la aplicarea metodei....................................................................................

• În prezentarea metodei sunt clar precizate următoarele etape de aplicare:
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
.........................................................................................................
• Un punct slab al prezentării este dat de faptul că...........................................................................
......................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
2. Citește textul de mai jos și formulează patru întrebări problematizante adresate preșcolarilor de la
grupa mică, pentru valorificarea mesajului educativ asociat temei Familia:
Familia bursucilor din Brădet a fost invitată la balul pădurii din Poiana Verde. Cu mic, cu mare, Nelu
Bursucelu și Lica Viezurica, mama și tata s-au gătit frumos și se pregăteau să se ducă cu mașina în Poiana Verde.
Locul din față, de la tata, vru să-l ocupe mama, dar Nelu Bursucelu începu să bată din picioare, să se tăvălească
prin iarbă și să țipe:
– Vreau eu în față, vreau eu!!
În zadar tata și mama i-au explicat că în față nu au voie decât cei mari, el nu și nu, o ținea pe a lui.
Până la urmă de teamă că o să întârzie prea mult la bal și fiindcă Bursucel a promis că nu îl va deranja pe
tata la volan, va sta cuminte și se va ține bine de bară din față, i-au făcut voia.
Vai, vai, ce nechibzuință!
Abia plecă mașina și la vreo două sute de metri la o cotitură a drumului, le sări înainte un iepure. Tata
frână brusc și oricât se ținu de bine, Bursucel se trezi cu botul în parbriz. Văzu stele verzi, din nas începu să-i
curgă sânge, capul simți că i se umflă ca un bostan, apoi leșină.
33
Tata și mama săriră să-l ajute, speriați de moarte. Îl oblojiră, îl spălară de sânge, îi dădură apoi să bea și
abia îl aduseră în simțiri. Lica Viezurica, surioara lui, plângea ținându-i capul în poală.
– Vezi, Nelule, ce-ai pățit, dacă n-ai ascultat?! Acuma s-a dus balul nu mai putem merge la Poiana Verde
cu tine în așa hal, iar tata trebuie să pună alt parbriz la mașină.
Nelu Bursucelu vru să-și ceară iertare, dar nu mai putea. Limba și-o simțea umflată în gură, ochii
cercănați de vânătăi, iar deasupra nasului, pe toată fruntea, puteai număra zeci de cucuie. Multe săptămâni n-a
mai putut ieși din casă de rușinea acestor cucuie, temându-se că puii de animale din pădure vor râde de el
crezând că vreun rinocer.
(Irimie Străuț, Cucuiele lui Bursucel)
3. Formează cu alți trei colegi o grupă de lucru. Completați o fișă de aplicare a metodei de învățare
prin descoperire pentru situația dată:
Grupa: mijlocie
TEMA ACTIVITĂŢII: „În grădina primăverii”
Secvența didactică: Educatoarea le prezintă copiilor coșulețul cu patru flori de
primăvară. Aceștia denumesc fiecare floare. Apoi un preșcolar alcătuiește o
propoziție care începe cu termenul ce denumește floarea pe care o preferă dintre cele
patru. După aceea, numește un alt coleg care să modifice propoziția formată, astfel
încât termenul ce denumește floarea să se afle în interiorul propoziției, apoi, la finalul
acesteia. Se continuă cu întrebarea Cine preferă...?(indicând celelalte flori) și se reia
exercițiul anterior. La final, discuția va fi dirijată, așa încât copiii să descopere că unele
cuvinte care denumesc obiecte pot fi folosite la începutul, în interiorul și la finalul
propozițiilor.
Obiectiv operațional:.....................................................
Tip de descoperire (inductivă, deductivă,

analogică)........................................................
Forme de activitate:........................................................
Scrie, pe o coală albă, sarcina didactică, adresată copiilor de la grupa mijlocie, folosind metoda
brainstormingului în deschiderea unei activități de memorizare a poeziei Necazul unei pisici, de Stelian
Filip. Apoi notează 6-8 posibile răspunsuri ale preșcolarilor.
34
LECȚIA 10. METODE DE ÎNVĂTARE ACTIV-PARTICIPATIVE. Jocul de rol, dramatizarea,
sezătoarea, teatrul de păpuși

1.4 Abordarea flexibilă a curriculumului școlar și analiza funcțională a conținuturilor învățării
1. A. Citește cu atenție textul de mai jos:

– Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure ca să mai duc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuieți ușa
după mine, ascultați unul de altul și să nu cumva să deschideți până ce nu-ți auzi glasul meu. Când voiu
veni eu, am să vă dau de știre, ca să mă cunoașteți, și am să vă spun așa :
Trei iezi cucuieți În spinare,
Ușa mamei descuieți ! Mălăieș
Că mama v-aduce vouă În călcăieș,
Frunze-n buze, Smoc de flori
Lapte-n țâțe, Pe subsuori.
Drob de sare
– Auzit-ați ce-am spus eu ?

– Da, mămucă, ziseră iezii.
– Pot să am nădejde în voi ?
– Să n-ai nici o grijă, mămucă, apucară cu gura înainte cei mai mari. Noi suntem odată băieți, și
ce-am vorbit odată vorbit rămâne.
– Dacă-i așa, apoi veniți să vă sărute mama! Dumnezeu să vă apere de cele rele și mai rămâneți
cu bine!
– Mergi sănătoasă, mămucă, zise cel mic, cu lacrimi în ochi, și Dumnezeu să-ți ajute ca să te
întorni cu bine și să ne-aduci demâncare.
(Ion Creangă, Capra cu trei iezi)
B. Numește patru colege care să-l interpreteze diaogul în fața clasei. Evaluează împreună cu
celelalte colege modul de interpretare conform grilei de mai jos:
Criterii de apreciere Foarte bine Bine Satisfăcător

Corectitudinea pronunțării cuvintelor
Ritmul și coerența vorbirii
Adaptarea tonului vocii la specificul mesajului
Îmbinarea elementelor verbale cu cele nonverbale
35
AFLĂ MAI MULT!
Jocul de rol este o metodă prin care copiii se transpun în diferite situații reale pentru a exersa
comportamente și a dobândi abilități diverse. În aceste context este stimulat dialogul între copii și se
dezvoltă spiritul de echipă. De asemenea, se perfecționează pronunția, se dezvoltă abilitatea de a-și exprima
opinii.
Dramatizarea constă în reprezentarea scenică a povestirilor cunoscute de copii și are scopul de a-i
sensibiliza în legătură cu întâmplările personajelor, dar și de a le dezvolta abilitatea de a-și stăpâni mișcările,
de a empatiza cu personajul. Povestirile alese pentru dramatizare trebuie să aibă un conținut simplu și să
includă dialoguri suficiente, simple și expresive. Pentru organizarea acesteia, educatoarea trebuie să
pregătescă materialul, să discute cu copiii conținutul povestirii, să distribuie rolurile, să ofere indicații în
legătură cu punerea în scenă, să repete dramatizarea cu alți copii. Se recomandă introducerea costumației
după ce copiii și-au însușit în mare măsură rolurile.
Șezătoarea este o formă atractivă, recreativă și dinamizatoare prin care copiii își dezvoltă orizontul
cultural și își dezvoltă competența de comunicare. Programul de desfășurare este stabilit cu câteva
săptămâni înainte. Acesta este foarte variat, în funcție de tema propusă: se recită poezii, se dramatizează
povestiri, se cântă, se spun ghicitori, se dansează. Cadrul organizatoric este o premisă a eficienței activității,
șezătoarea putându-se desfășura în sala de festivități, într-un colț din natură amenajate în chip sărbătoresc.
Teatrul de păpuși, asemenea vizionărilor de filme, presupune o sursă inepuizabilă de cuvinte noi, de
expresii și expresivitate în vorbire, desi în timpul desfășurării atitudinea copiilor este relativ pasivă din
punctul de vedere al exprimării orale. Valoarea educativă și artistică, precum și accesibilitatea sunt susținute
și prin calitatea exprimării educatoarei.
APLICĂ!
1. Folosind diagrama Venn, notează cel puțin două asemănări și două deosebiri între jocul de
rol și dramatizare. Reia exercițiul și compară dramatizarea cu teatrul de păpuși.
JOC DE ROL DRAMATIZARE
36
2. Notează trei situații de învățare desfășurate în activitățile de educare a limbajului în care se
poate folosi jocul de rol.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. Scrie trei forme de organizare a activităților de dezvoltare a limbajului în care se poate folosi
dramatizarea. Menționează, oral, secvența didactică a fiecărei activități în care integrezi
metoda dată.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Formați grupe de câte patru elevi/ e și alcătuiți un program pentru o șezătoare. Temele
propuse pot fi: Toamna cu coșul plin, Vine Crăciunul!, Primăvara etc. Organizați apoi turul
galeriei.
5. Constuiește o secvență didactică în care să folosești metoda teatrului de păpuși. Notează
grupa, tema generală, tema proiectului, unitatea de competență, elementul de competență,
cel puțin un obiectiv operațional, cel puțin alte două metode folosite.
Confecționează un set de marionete pe care să îl folosești intr-o secvență cu teatru de

păpuși. Poți alege unul dintre textele următoare: Capra cu trei iezi, de Ion Creangă; Punguța cu
doi bani, de Ion Creangă; Scufița Roșie, de Charles Perrault; Căsuța din oală, basm popular;
Maricica, de Luiza Vlădescu.
37
LECȚIA 11. STRATEGII DIDACTICE SPECIFICE ACTIVITĂȚILOR DE EDUCARE A
LIMBAJULUI ȘI LECȚIILOR DE COMUNICARE ORALĂ. Observarea, demonstraţia, explicaţia,
conversaţia, exerciţiul, povestirea, descrierea, lectura

2.2 Ilustrarea principiilor didacticii oralului prin proiecte ale unor activităţi de educare a
limbajului şi a unor lecţii de comunicare orală
Formează cu alți trei colegi o grupă de lucru și aplicați metoda FRISCO pentru a discuta despre
importanța strategiilor didactice, enumerate în titlu, pentru dezvoltarea competenței de comunicare
orală.
Vă veți distribui următoarele roluri: realistul (decrie pe scurt strategiile); exuberantul (subliniază numai
punctele tari ale strategiilor, face aprecieri idealiste); pesimistul (neagă oportunitatea folosirii
strategiilor date); optimistul (critică poziția pesimistului și găseşte fundamentări realiste şi posibilităţi de
realizare a soluţiilor propuse de către exuberant).
AFLĂ MAI MULT!
Noul curriculum de educație timpurie și pentru ciclul primar este construit din perspectiva pregătirii
educabililor pentru situații autentice de comunicare. Astfel, cadrului didactic i se oferă oportunitatea de a
alege strategiile care să îi permită observarea comportamentului copiilor în exprimarea orală: implicarea în
conversație; raportarea la experiențe proprii; limbaj adecvat situației de comunicare; exprimarea opiniilor, a
sentimentelor; clarificarea ideilor.
Strategiile didactice frecvent folosite în formarea capacității de comunicare orală sunt observarea,
demonstraţia, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, experienţa dirijată, povestirea, descrierea, lectura, jocul de
rol. Observarea, aplicată individual sau în grup, se bazează pe examinarea unor obiecte pe baza indicațiilor
educatorului (observare dirijată) și pe comunicarea informaţiilor şi impresiilor. Astfel, într-o activitate de
memorizare, cu tema ,,În grădina primăverii” discuția inițială cu preșcolarii despre anumite aspecte ale
anotimpului se poate baza pe observarea plantelor din spațiul apropiat. Conversația este absolut necesară
în toate activitățile de educarea limbajului și de comunicare orală la ciclul primar. Fie conversația euristică,
fie cea de aprofundare, de verificare sau control al performanței școlare, reușita este determinată de
calitatea întrebărilor concise, corecte, accesibile, cu răspuns deschis. Corelată cu conversația, demonstrația
se realizează cu întrebări și răspunsuri care valorifică resursele cognitive ale materialului folosit pentru
demonstrație (grafice, obiecte, scheme, tablouri, imagini succesive, planșe etc.). Recitarea, lectura model,
executarea semnelor grafice, descompunerea propozițiilor/ cuvintelor/literelor, jocul de probă sunt exemple
de aplicare a procesului de prezentare a activităților, a fenomenelor, a obiectelor, a experiențelor necesare
explorării realității.
38
Deseori conversația și demonstrația sunt corelate cu explicația, în cazul strategiilor deductive care să
îi apropie pe copii de generalități corecte sau complete. Spre exemplu, studiul concentric al elementelor de
limbă (dispunerea concentrică a conținuturilor în programele școlare), receptarea dirijată a textelor literare
sau nonliterare (cuvinte și expresi noi) permit astfel de strategii. Captarea atenției, dirijarea învățării,
obținerea și evaluarea performanțelor sunt secvențe didactice în care educatoarea sau învățătorul recurge la
explicație pentru a facilita învățarea, pentru a clarifica procedeul de lucru, sarcinile didactice, modul de
folosire a materialului didactic, regulile de joc etc. În oricare situație demersul explicative presupune un
limbaj accesibil şi bazat pe aspecte intuitive, pentru a putea fi decodificat şi înţeles.
Exerciţiul este folosit în toate ciclurile de învățământ, bazat pe efectuarea conştientă şi repetată a
unor acţiuni care conduc la formarea priceperilor şi deprinderlori motrice şi intelectuale, la consolidarea
cunoştinţelor, la dezvoltarea operaţiilor gândirii şi a capacităţilor creatoare ale educabililor. În activitățile de
educarea limbajului și de comunicare orală sunt aplicate exerciţiile motrice și cele operaţionale, cu scopul
formării operaţiilor intelectuale, aplicate sistematic, în mod gradat, de la simplu la complex. Alcătuirea
propozițiilor, precizarea fomelor de plural a substantivelor și adjectivelor, reprezentarea grafică a propoziției,
folosira formulelor de adresare, de politețe etc., memorarea pe secvențe logice a textului în versuri sunt doar
câteva exemple de exerciții aplicate la grădăniță sau în clasele pregătitoare –I pentru exersarea comunicării
orale.
Povestirea este o activitate de învățare obligatorie la grădiniță (vezi Lecția 4) și o metodă aplicată în
structura lecțiilor de limbă și comunicare la ciclul primar. O povestire poate fi contextul selectării unei
propoziții pentru învățarea sunetelor și literelor. De asemenea, povestirea constituie expunerea orală, vie,
APLICĂ!
plastică, sub formă de naraţiune sau descriere prin intermediul căreia sunt înfăţişate fapte, evenimente,
întâmplări, fenomene din experiențele copiilor sau despre care află în activitate. Se poate asocia cu
metodele: explozia stelară, cu jurnalistul cameleon, scaunul autorului, termeni în avans. Ca procedeu, poate
să apară şi în contextul unor activităţi muzicale. În cadrul observaţiei după natură, în anumite momente ale
convorbirilor, la începutul jocurilor didactice; de asemenea unele activităţi libere pot să debuteze cu o scurtă
povestire, rostul ei fiind acela de a trezi interesul copiilor.
Descrierea se realizează ca modalitate de a le forma educabililor capacitatea de a reda în cuvinte
particularități ale obiectelor sau acțiunilor. Sunt evidențiate prin descriere caracteristici ale obiectelor
înconjurătoare sau ale peisajului, trăsături ale personajelor, ale persoanelor cunoscute de copii. Poate fi o
parte componentă a metodei cubului, a diagramei Venn, a metodei cadranelor sau exploziei stelare.
Lectura ca metodă se realizează prin punerea educabililor în situația de a învăța folosind tehnici de
lucru cu cartea. La grădiniță acest fapt este vizat de elementul de competență 2.1 Participarea în experiențe
cu cartea; cunoașterea și aprecierea cărții. Preșcolarul explorează cărțile, exprimă stări e spirit generate de
lectura adultului, urmăreşte şi „citeşte imaginile” cărţii preferate, asistat de un adult, recunoaşte cuvinte
cunoscute de pe etichete familiare (din sala de grupă, de acasă). Lectura după imagini este o activitate de
învățare obligatorie la grădiniță și în primele clase primare (vezi Lecția 6). În activitatea didactică la ciclul
primar se adaugă lectura explicativă prin care elevii descoperă cum este comunicat mesajul și lectura
independentă realizată în clasă sau în afara acesteia pentru selectarea sau completarea informațiilor, pentru
susținerea unei argumentări, pentru proiecte tematice. Lectura cu predicții poate fi utilizată și la grădiniță, în
activitățile de lectură a educatoarei.
APLICĂ!
1. Completează a patra rubrică a secvenței didactice date cu metodele pe care le deduci din
descrierea demersului pentru o activitate de joc didactic, la grupa mare, cu tema Măsurarea
timpului. Justifică oral răspunsurile.
39
Secvența Activitatea propunătoarei Activitatea preșcolarilor Metode și
didactică procedee
Dirijarea Explică preșcolarilor că Preșcolarii se vor așeza .......................
procesului de vom realiza un joc numit ,,Când în semicerc pe scăunele. În
consolidare a faci,(ai făcut, vei face)așa?”. mijlocul semicercului vor fi
învățării Sarcină didactică: dispuse obiectele fără vreo
folosirea corectă a verbelor la anumită ordine, pentru a
.........................
modul indicativ timpul prezent, solicita un efort mai mare la
trecut, viitor cât și a adeverbelor alegerea lor.
de timp. Preșcolarul alege un
Regulile jocului: Explică jeton, formează propoziții și .........................
preșcolarilor ce urmează să imită activitatea ilustrată și
facem: solicită preșcolarilor să apoi indică reperul temporal
plaseze imaginile pe ,,roata specific acesteia.
timpului’’, în funcție de momentul Preșcolarii ascultă cu .........................
desfășurării acestora. Solicită atenție regulile, apoi unul
acestora un joc de probă și repet dintre ei realizează un joc de
regulile. probă: preșcolarul extrage o
Propunătoare adresează imagine, alcătuiește enunț pe
.........................
întrebări ajutătoare preșcolarilor. baza acesteia și apoi o
Elemente de joc: plasează în reperul temporal
mânuirea jetoanelor, imitarea potrivit (trecut, prezent,
acțiunii redată în propoziție. viitor).
Material didactic: jetoane cu Precolarii desfășoară jocul
imagini care redau acțiuni propriu-zis:
specifice diferitelor activități -aleg acțiunea; .........................
-o denumesc;
-stabilesc locul
corespunzător pe ,,Roata
timpului’’. .........................
Preșcolarii răspund la
întrebările adresate de
propunătoare.
2. Lucrați în perechi! Adaugați întrebările corespunzătoare, după modelul dat, pentru

realizarea lecturii cu predicții adaptate la grupa mijlocie, folosind textul Povestea nucii
lăudăroase, după Vladimir Colin.
Fragmentul 1.
A fost odată o nucă, o nucă … ei, ca toate nucile ! Şi nuca asta creştea într-un nuc.
Dar nucul nu mai era ca toţi nucii... Şi ştiţi de ce? Pentru că nucul ăsta se pomenise crescând
în pădure. Nu ştiu cum ajunsese acolo, printre stejari şi fagi,
dar ce ştiu e că acolo trăia de ani şi ani de zile. Şi uite că printre nucile
pe care le făcuse era şi nuca noastră. Ei, şi într-o bună zi vine un urs mare,
mai mare chiar decât nenea Niţă şi se întinde sub nuc să tragă un pui de somn.
40
- Ah, ce bine o să dorm! spuse ursul şi se puse cu burta în sus,
cu labele pe după ceafă şi începu să sforăie : Sfârrrr-mârrr ! Sfârrr-mârrr !
Tocmai atunci, creanga pe care tocmai stătea spânzurată nuca noastră strigă veselă :
-Ei , nucă-nucuşoară ! Gata, poţi să-ţi dai drumul, că eşti coaptă bine …
Întrebări adresate copiilor pentru anticiparea întâmplărilor: Ce credeți că a făcut nuca, s-a aruncat sau
nu?
Posibile răspunsuri ale copiilor: a rămas pe creangă; a coborât încurajată de creangă; de frică ursului s-
a agățat de o frunză.
Răspunsul educatoarei: Fireşte, nuca nu aşteptă să i se spună de două ori.
Se aruncă de pe creanga ei, fără umbrelă sau paraşută, se aruncă vitejeşte,
aşa cum se aruncă nucile şi … drept pe nasul ursului se opri.
Fragmentul 2
-Văleu! răcni ursul, deşteptat fără veste, dar nepricepând ce-l izbise tocmai de nas
(care e partea lui cea mai simţitoare ), se ridică degrabă şi-o luă la sănătoasa .
-Ehei, aţi văzut cine sunt eu? strigă atunci nuca.
Sunt pesemne nespus de puternică dacă până şi ursul se teme de mine!
Iepurele , care văzuse tot ce se petrecuse , se apropie tremurând de nucă şi o rugă cu glas stins:
-Puternică nucă , milostiveşte-te de un biet iepure ! … Să nu mă mănânci !
Întrebări adresate copiilor pentru anticiparea întâmplărilor:

.............................................................................
........................................................................................................................................................................
.........
Posibile răspunsuri ale copiilor:
Răspunsul educatoarei: L-a iertat, dar l-a avertizat să nu o supere prea tare că de nu... are grijă de el.
Fragmentul 3.
Apoi veni o veveriţa se rugă şi ea, plângând:
-Of şi of , puternică nucă ! Îndură-te şi de o biată veveriţă … N-o mânca nici pe ea !
-Ia ascultaţi, făpturi neroade! se supără de astă dată nuca. Ce,
vreţi să mă lăsaţi să mor de foame ?… Păi, mâine o să vină lupul să mă roage să-l cruţ,
apoi mistreţul, apoi cine mai ştie care alt neisprăvit… Şi eu?
V-aţi gândit că şi eu trebuie să mă hrănesc ? Doar sunt o nucă adevărată, o nucă puternică,
o nucă … Ehei , ce ştiţi voi !
Iepurele şi veveriţa o luară la fugă şi vestiră înspăimântaţi că s-a sfârşit cu pacea pădurii.
S-a ivit o dihanie cumplită, una care pare mică şi neînsemnată, dar care mănâncă urşi,
lupi şi mistreţi, cum ai înghiţi un fir de iarbă! Toate sălbăticiunile se zăvorâră în vizuinile lor,
aşteptând cu inima strânsă ca dihania cea cumplită să li se ivească înaintea porţilor.
În pădure se lăsase o tăcere grea şi nici măcar păsările nu se mai încumetau să cânte.
.............................................................................
........................................................................................................................................................................
.........
............................................................................................................................
41
........................................................................................................................................................................
.........
Răspunsul educatoarei: Iar în tăcerea aceea se auzeau când şi când nişte ţipete grozave.
Fragmentul 4.
-Unde-s lupii, urşii şi mistreţii? Unde-s leii, zmeii şi balaurii?…
Vreau să le trag o mamă de bătaie şi să-i înghit pe nemestecate!
Aşa striga nuca de răsuna pădurea şi nici lupii, nici urşii, nici mistreţii, ba nici chiar leii,
zmeii şi balaurii nu cutezau să crâcnească.

.............................................................................
........................................................................................................................................................................
.........
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
Răspunsul educatoarei: Într-o zi veni un băieţel, se plimbă prin pădure, găsi nuca şi, după ce
îi sparse coaja, o mâncă.
3. Notează, pe Nucul întrebărilor, 5-6 întrebări adresate preșcolarilor, la momentul de obținere a

performanței, referitoare la conținutul textului de la exercițiul anterior.
..........................
.............................. .
.............................
................................ ..........................
......................

Realizează, în acuarelă, câte o imagine sugestivă pentru cele patru fragmente ale textului
Povestea nucii lăudăroase, după Vladimir Colin. În ora următoare participă alături de colegii tăi
la un tur al galeriei pentru a aprecia lucrările executate de fiecare.
42
LECȚIA 12. ROLUL METODEI FONETICE ANALITICO-SINTETICE ÎN DEZVOLTAREA
VORBIRII LA PREȘCOLARI

4.1 Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare
proiectată
1. Consultă Curriculumul pentru educație timpurie și notează cinci exemple de comportamente
corespunzătoare elementului de competență 2. 2, apoi ordonează-le în funcție de intervalul
de vârstă căreia îi corespunde.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________
2. Lucrați în perechi! Se dau cuvintele: subiect, jaguar, bojdeucă, sanctuar, somptuos,
maiestuos, coafeză, sculptură, punctaj, cheamă, chinuit, geană, gimnastă, ghete, gheață,
xilofon, examen, excursie, rucsac, kilogram, kiwi, yală.
a. Despărțiți cuvintele în silabe.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b. Realizați corespondența sunet-literă și transcrieți fonetic cuvintele în care numărul literelor
nu este egal cu cel al sunetelor. Explicați oral de ce apar diferențe.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
43
AFLĂ MAI MULT!
În perioada preșcolară limbajul evoluează de la caracterul situativ, specific antepreșcolarității, la
limbajul contextual și se îmbogățește sub raport cantitativ. Deși cele două tipuri de limbaj coexistă, iar în
pronunția pot apărea tulburări de limbaj, prioritatea activităților ce vizează inițierea și încurajarea cititului, a
scrisului este însușirea de către preșcolari a structurii gramaticale a limbajului.
În acest context, în perioada preabecedară, care începe în grupa mare și durează până în clasa I, se
accentuează formarea auzului fonematic, esențial pentru formarea deprinderii de scriere și citire corecte.
Pentru aceasta copiii trebuie să știe să alcătuiască propoziții pe baza unor cuvinte sau ilustrații date, să
delimiteze propoziția în cuvinte, să despartă cuvintele în silabe și silabele în sunete.
Metoda fundamentală, care evidențiază caracterul fonetic al limbii române, folosită în învățarea citit-
scrisului, este metoda fonetică, analitico-sintetică. Algoritmul folosirii metodei pentru însușirea unui sunet
și a literei corespunzătoare este următorul:
1. organizarea unei conversații pe baza unui suport intuitiv (imagini, desene animate etc.) adecvat
temei;
2. selectarea unei propoziții din răspunsurile preșcolarilor/școlarilor (reprezentarea grafică pe tablă,
printr-o linie orizontală Toamna a venit în livadă.) _________________________.;
3. delimitarea propoziției în cuvinte _____ _ _____ __ _____.;
4. selectarea cuvântului care conține sunetul nou _____ ;
5. despărțirea cuvântului în silabe ve – nit;
6. separarea silabei care conține sunetul nou ve;
7. recunoașterea sunetelor din silabă I I;
8. evindețierea sunetului nou [V];
9. enumerarea de cuvinte care conțin sunetul nou la început, la sfârșit și la mijloc (verde, mov, cuvânt);
10. observarea literei mari/ mici de tipar corespunzătoare sunetului;

11. indentificarea literei în abecedar și în alte materiale tipărite;
12. alcătuirea unor cuvinte care conțin litera nouă;
13. intuirea imaginii din abecedar și organizarea unei conversații;
14. citirea cuvintelor din coloane (mai întâi în șoaptă, apoi cu voce tare);
15. citirea textului, individual (în șoaptă, cu voce tare);
16. lectura model a cuvintelor din coloane și a textului de către învățător;
17. recitirea textului (frontal) de către elevi;
18. convorbire despre conținutul textului;
19. citirea integrală a textului (sau povestirea) de către elevi.
20. citirea selectivă sau pe roluri (dacă este cazul).
Eficiența metodei fonetice este condiționată de unele aspecte ale limbii române. Astfel, cuvântul selectat
pentru analiza fonetică trebuie să respecte următoarele repere: •să fie bisilabic sau trisilabic, permițând
tuturor copiilor să analizeze• să fie cunoscut tuturor copiilor să se scrie așa cum se citește (fără excepții
ale limbii)•să nu conțină diftongi și triftongi (elevii nu sesizează ușor semivocalele)•consoanele însușite
să se afle în vecinătatea unor vocale.
44
APLICĂ!
1. Folosește imaginea dată în aplicarea metodei fonetice pentru predarea sunetului [n] și a
literei corespunzătoare la clasa I.
(https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%2
0I/Comunicare%20in%20limba%20romana/
Intuitext/Partea%20I/)
2. a. Ordonează enunțurile următoare pentru a obține algoritmul metodei fonetice în predarea

sunetului [r] și a literei corespunzătoare la clasa pregătitoare.
1. Solicit elevilor să enumere alte cuvinte care conțin sunetul [r] în poziție inițială, mediană, finală.
2. Elevii imită zgomote din natură: brr!, mârr!, morr!, țârr!
3. Prezint planșa cu litera r.
4. Reprezint grafic numărul cuvintelor din propoziție.
5. Solicit elevilor să selecteze litera r din mulțimea literelor de pe fiecare bancă.
6. Elevii despart în silabe cuvântul rață.
7. Conturează litera r în aer și pe bancă.
8. Solicit elevii să personalizeze litera r, folosind conturul dat.
b. Completează, oral, etapele care lipsesc.
3. Formulează trei obiective operaționale realizabile în activitatea următoare:

•Grupa mare •Tema anuală: ,,Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?” •Proiect tematic: ,,Magia
sărbătorilor” •Tema activităţii: ,,Ghetuţa cu daruri de la Moş Nicolae” •Comportament: Formulare de
propoziţii şi reproducere grafică a cuvintelor şi silabelor• Unitate de competență 2 •Element de
competență 2.2
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
45
4.a. Completează secvența didactică de mai jos:
Strategii didactice
Momentele Ob. Activitatea Activitatea Metode Mijloace Forme
lecţiei op. propunătoarei preşcolarilor Şi de de
procedee învăţă- organizare
mânt
Joc demonstrativ: Copiii sunt atenţi Explicați
Extrag un obiect la demonstraţia a
din săculeț, îl propunătoarei.
------------
denumesc,
-- .....
alcătuiesc o
propoziţie folosind
denumirea lui,
despart cuvântul -----------
în silabe şi --
reprezint grafic
cuvântul şi silabele
acestuia. Pentru fiecare ---------
Exemplu: sarcină a jocului
....................... didactic, solicit ----------
....................... câte un copil din -----------
cele trei echipe. -
........................
b.Propune o variantă pentru complicarea jocului:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Alcătuiește o colecție de cel puțin cinci jocuri pe care le poți folosi pentru îmbogățirea
vocabularului copiilor.
46
LECȚIA 13. EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI

2.3 Evaluarea activităţii de comunicare orală a elevilor
Folosindu-te de experiența de la practica observativă bifează, dintre afirmațiile următoare, pe acelea
care fac referire doar la activitatea de evaluare în educația timpurie:
• În evaluare cadrul didactic urmărește copilul dacă se joacă cu materialele din toate Centrele, dacă
foloseşte o varietate de materiale sau optează doar pentru unele.
• Informaţiile dobândite prin procesul de observare şi evaluare, utilizate în conceperea şi ameliorarea
demersului didactic, contribuie la asigurarea unei dezvoltări globale, unitare a copilului.
• Informaţii despre dezvoltarea copilului obţinem prin observare, din relația acestuia cu ceilalți copii,
de la părinţi şi de la persoanele care interacţionează cu copilul în mediul extrașcolar.
• În probele de evaluare se ține seama de comportamentele specifice fiecărui domeniu de dezvoltare.
AFLĂ MAI MULT!
Buna cunoaştere psihologică a copilului este relevantă în perioada preşcolară, având în vedere că la
această vârstă evoluţia este foarte rapidă şi diversificată, iar educarea trebuie să-şi adapteze activitatea la
particularităţile copiilor.
La grădiniță, evaluarea constă în măsurarea și aprecierea cunoştinţelor, a priceperilor şi a
deprinderilor dobândite de copii în cadrul actului educaţional, dar și a atitudinilor şi comportamentelor
dobândite de preşcolar prin procesul de învăţământ.
Formele de evaluare utilizate în grădiniţă sunt următoarele: inițială, continuă și sumativă.
Evaluarea inițială se desfăşoară oral sau scris şi stabileşte un diagnostic real care să permită stabilirea
modului adecvat de predare – învăţare a noului conţinut, continuarea unui program de recuperare pentru
tot colectivul de copii, măsuri de sprijinire şi recuperare pentru unii copii. Evaluarea continuă (formativă
sau de progres) este realizată în toate activitățile din grădiniță și constă în observarea permanentă a
comportamentului, în sublinierea progreselor obţinute prin trecerea de la o sarcină la alta, în
recompensarea succeselor (formulări de tipul: ,,Ai reușit!”, ,,Foarte bine”, ,,Felicitări!” etc.), în atitudinile
de sprijin, de încurajare pentru depăşirea dificultăţilor de învăţare ( formulări de tipul: „Data viitoare va fi
mai bine!”, „Mai încearcă!” etc.)
47
Evaluarea sumativă se aplică la finalul unei componente tematice desfăşurate pe o durată mai
mare de timp sau la sfârşitul semestrului, moment în care sunt optimizate cunoştinţele, deprinderile,
abilităţile dobândite în respectivul interval. Acest tip de evaluare oferă informații despre comportamentul
copiilor și despre activitate, fără date exacte privind nivelul competențelor, pentru că nu vizează fiecare
secvență a demersului didactic, deci nu permite o ameliorare pe parcurs.
În funcţie de specificul vârstei preșcolare metodele de evaluare a activităţilor de dezvoltate a
limbajului sunt următoarele: observaţia, proba orală, proba scrisă, proba practică, portofoliul, proiectul,
investigația. Metoda observaţiei curente constă în surprinderea şi consemnarea evenimentelor definitorii
pentru progresul copilului în domeniul DLCPCS și se poate realiza prin fișe de observație, înregistrări
narative sau de tip jurnal (aspecte reușite sau mai puțin reușite notate la sfârșitul zilei, liste cu
comportamente de observat. Proba orală constă în setul de întrebări adecvate vârstei copiilor și
raporatate la o temă de evaluat (Ex.: recunoașterea personajelor din povești cunoscute, repovestirea unor
fragmente din textele audiate, formarea propozițiilor simple etc.). Proba scrisă este mai rar folosită la
DLCPCS și asociată cu proba orală (Ex.: selectarea imaginilor reprezentând obiecte numite prin cuvinte
monosilabice, bisilabice, colorarea unor imagini redate prin cuvinte care încep cu un anumit sunet etc.).
Proba practică este aplicată la grupa mare ca un transfer al competențelor în realizarea unui produs
(felicitare, copertă/carte cu imagini etc.). Portofoliul este o metodă alternativă de evaluare sumativă, prin
care se verifică și se apreciază atitudinea și produsele copiilor pentru un interval de timp: desene, fişe cu
sarcini, aplicaţii practice, cărţi create de copii, planşe cu litere, lucrări de grup etc. Proiectul este metoda
care implică învățarea prin colaborare și se bazează pe culegerea informației, sistematizare, căutarea
soluțiilor, interpretarea, reflecția personală. Tema proiectului se stabilește în raport cu preferințele
copiilor.
Indiferent de metoda aleasă pentru evaluarea nivelului de pregătire a preșcolarilor, sunt necesare trei
aspecte esenţiale:
1. 1. respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale;
2. 2. aplicarea unor metode adecvate pentru ca evaluarea să contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului
preşcolar;
3. 3. corelarea metodei cu rolul grădiniţei de a pregăti copiii pentru integrarea cu succes în activitatea
şcolară.
O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale
programului zilnic, pe dialogul cu părinții și pe date confirmate de piesele din portofoliul copilului.
APLICĂ!
1. Citește următorul fragment din scenariul unei activități de lectură a educatoarei, apoi completează
fișa de observare a comportamentului și activității preșcolarilor:
Povestea aleasă este: “Punguţa cu doi bani” de Ion Creangă şi ea va fi citită de către educatoare din carte.
Copiii vor fi aşezaţi pe pernuţe sau întinşi pe covor în poziţia pe burtă (cum se simt ei mai bine), iar educatoarea
va ţine cartea în poală şi atunci când va apărea o imagine o va arăta copiilor, mişcând cartea încet de la un capăt
la altul al grupului de copii, astfel încât fiecare, indiferent de locul unde stă, să poată privi fiecare poză. Evident,
în timpul cititului, educatoarea va folosi gesturi cât mai expresive şi o mimică adecvată, pentru a da viaţă
poveştii şi va menţine contactul vizual cu copiii. Când povestea ajunge la momentul în care cocoşul înghite
cirezile de vite ale boierului şi pleacă cu punguţa cu doi bani şi cu tot păsăretul boierului după el, educatoarea va
opri povestea şi îi va invita să treacă la colţurile (ariile, zonele, centrele) din clasă unde găsesc materiale care au
48
legătură cu cocoşul şi să desfăşoare jocurile sau activităţile sugerate de acestea. Astfel, unii vor desfăşura jocul
senzorial, alţii jocul de rol, un alt grup jocurile de masă, iar alţii vor construi ferma de păsări sau curtea
boierului, timp în care grupul de copii, asupra căruia se va opri educatoarea, va discuta cu aceasta despre câţi
bani a avut cocoşul în punguţă şi care au fost peripeţiile prin care acesta a trecut pentru a-şi recupera
punguţa. Pe măsură ce copiii de la centre îşi termină sarcinile, pot să se alăture grupului central, unde pot aduce
informaţii suplimentare, apărute în urma desfăşurării activităţii de grup. In final, o discuţie de grup, cu toţi copiii
strânşi pe pernuţe în jurul unui cocoş de la teatrul de păpuşi îi va ajuta pe copii să-şi fixeze câţi bani a avut
cocoşul în punguţă şi îi va stimula să numere câţi bani sunt în celelalte punguţe puse la dispoziţie de către
educatoare (număratul în limitele 1-3). Punguţele cu doi bani vor fi puse de-o parte, iar cele cu mai mulţi sau mai
puţini bani vor fi puse la „Căsuţa păpuşii”. După un moment de pauză, copiii se vor întoarce la cartea cu poveşti,
urmărind, în continuare, ce s-a întâmplat cu cocoşul.
La încheierea activității, copiii vor fi invitaţi să se dezmorţească şi, fiecare, după cum simte, va dansa
“precum cocoşul”. Cine se va plictisi va putea să meargă la unul din colţurile din clasă şi să-şi continue activitatea
de dimineaţă sau să profite de şabloanele puse la dispoziţie la colţul „Artă” să deseneze cocoşi şi să-i coloreze
după bunul plac.
(SCRISOARE METODICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR, 2012-2013)
FIȘĂ DE OBSERVARE
Comportamente(din curriculum) Nivel de realizare

superior mediu cu sprijin la...
Participă la discuțiile unui grup, ascultând interlocutorii
pentru un timp scurt
Participă la activități în care se citesc povești, povestiri
pentru mai mult de 20 minut
.....................................................
......................................................
b.Precizează o altă metodă de evaluare pe care o poți utiliza pe parcursul activității prezentate.
Justifică alegerea.
Aleg metoda.......................................pentru că.........................................................................................
....................................................................................................................................................................
Solicită educatoarei, care coordonază grupa de practică din care faci parte, un portofoliu al unui
preșcolar și realizează o listă cu piesele pe care le conține respectivul portofoliu.
49
METODICA PREDĂRII
LIMBII ŞI LITERATURII
ROMÂNE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PRIMAR
50
LECȚIA 14. LECTURA PROGRAMEI ŞCOLARE. Modalităţi de corelare a competențelor
generale (CG), a competențelor specifice(CS), a conţinuturilor şi activităţilor de
învăţare

1.2 Identificarea finalităţilor studiului limbii şi literaturii române în grădiniţă şi în clasele I-IV
Numerotează, de la I la VI, în ordinea prezentării, următoarele elemente componente ale unei
programei școlare pentru ciclul primar. Verifică și corectează, consultând programa şcolară pentru
disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ (clasele pregătitoare, I și II).
EVALUARE COMPETENȚE ACTIVITĂȚI DE

SPECIFICE ÎNVĂȚARE
CONȚINUTURI COMPETENȚE STRATEGII

GENERALE DIDACTICE
AFLĂ MAI MULT!
Studiul limbii și literaturii române la ciclul primar este reglementat de programele școlare
structurate pentru a accentua aspectul comunicativ-funcţional al învăţării limbii şi literaturii materne în
contextul actual și pentru a oferi elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte
semnificative de învăţare. Astfel, prin ordinul ministrului Nr. 3418/19.03.2013, a fost aprobată Programa
şcolară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, iar
prin ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/ 02.12.2014, Programa şcolară pentru disciplina
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASELE a III-a, a IV-a.
Structura programei şcolare include următoarele elemente: notă de prezentare, competenţe
generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii metodologice.
Caracterul flexibil al programei este dat de posibilitatea cadrului didactic de a completa, modifica, înlocui
activitățile de învățare, încât demersul didactic să devină personalizat, cu accent pe formarea
competențelor prevăzute de programă pentru fiecare clasă și fiecare elev. Curriculumul disciplinei vizează
învățarea centrată pe elev, dezvoltarea progresivă a competențelor, valorificarea experienței școlarilor și
intensificarea dimensiunii afective, atitudinale și acționale a personalității. În acest context, programa
școlară este elementul central în realizarea proiectării didactice, de aceea nu trebuie percepută ca element
de îngrădire pentru cadrul didactic și nici asemenea unei table de materii. Este un element reglator care
stabilește competențele, țintele ce urmează a fi atinse prin activitățile de învățare.
51
În programă, fiecărei competențe generale îi sunt asociate competențe specifice realizate prin
activitățile de învățare recomandate, însă cadrul didactic poate propune alte activități adecvate condițiilor
concrete ale clasei. Competenţele generale vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte
semnificative pentru copii, pe tot parcursul ciclului primar, iar competențele specifice reprezintă etape în
dobândirea competențelor generale şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea
competențelor specifice sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a
elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conținuturile învățării reprezintă achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor
de bază și sunt grupate pe următoarele domenii:
• La clasele pregătitoare-II
- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
- Citire/ lectură
- Scriere/ redactare
- Elemente de construcţie a comunicării.
• La clasele III-IV
-Funcții ale limbii(acte de vorbire)
-Textul
-Variabilitatea limbii și comunicării în texte diferite.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română începe în clasa pregătitoare și se continuă până în
clasa a II-a, iar acest model curricular este continuat în clasele a III-a și a IV-a cu studiul Limbii și literaturii
române.Elementele programei sunt asociate în mod personalizat cu alocarea de timp considerată optimă de
către cadrul didactic pe parcursul anului școlar. Astfel se elaborează planificarea calendaristică, un
document administativ, cu valoare orientativă(vezi Anexa....).
APLICĂ!
1. Consultă programa școlară pentru Comunicare în limba română , apoi notează în tabel câte două
activități de învățare propuse pentru competența generală 1, competența specifică 1.3, identificate
la clasele pregătitoare, I și II.
Competența generală 1 Competența specifică 1.3 Activități de învățare

................................................. ................................................. Preg. I II
2. Indică din programa de Limba și literatura română, clasele III-IV, numărul de competențe specifice
alocate fiecărei competențe generale pe care o vei preciza.
52
3. Selectează din programa de Limba și literatura română, clasele III-IV, cel puțin trei activități de
învățare bazate pe experiența școlarilor. Justifică alegerea.
4. Citește cu atenție fragmentul din programa școlară pentru Comunicare în limba română, extras din
secțiunea Sugestii metodologice, apoi completează schema de mai jos cu informația descoperită:
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,
precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe
dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă,
individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la
„ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente
amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să
lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe
rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se
corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe
măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii
de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline
etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
• ............................................................................................
Cum va face • ............................................................................................
învățătorul?
•....................................................................................................
Cu ce va face? •....................................................................................................
Consultă următoarele două site-uri recomandate de programa școlară și prezintă, în 8-10

rânduri, utilitatea fiecăruia la disciplina Limba și literatura română: www.liternet.ro;
http://www.itsybitsy.ro/copii/.
53
LECȚIA 15. RECEPTAREA MESAJULUI ORAL: strategii de formare a
comportamentului de ascultător şi de vorbitor

2.1 Aplicarea adecvată a principiilor, formelor si metodelor specifice didacticii oralului
Formează cu alți trei colegi un grup și completați Decalogul ascultătorului eficient.
6............................................................................
1. Ascultă mesajul fără să întrerupi!
7............................................................................
2. ..................................................................... 8............................................................................
3. .....................................................................
4. ..................................................................... 9............................................................................
5. ..................................................................... 10........................................................................
.................................................................................
AFLĂ MAI MULT!
Dezvoltarea competenței de comunicare pe parcursul ciclului primar presupune atât dezvoltarea

competenței de comunicare orală, cât și a celei de comuncare scrisă. Studiată dintr-o perspectivă
integratoare, comunicarea este o componentă a limbii române ce presupune analiza aspectelor acesteia
din perspectiva tuturor nivelurior limbii: fonetic, lexico-semantic, gramatical, al structurilor cu înțeles
complet (narațiune, descriere, dialog).
Comunicarea orală este folosită în demersul didactic atât ca mijloc de învățare (comunicarea profesor-
elev, elev-elev, elev-elevi), cât și ca obiect de învățare, prin activitățile de comunicare orală ce urmăresc
dezvoltarea competențelor generale 1 și 2: 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare
cunoscute; 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare.
54
Astfel, elevii învață să formuleze mesaje, să asculte interlocutorul, să povestească întâmplări, să
monologheze în fața unui public, să își exprime ideile, sentimentele, opiniile în diferite situații de
comunicare.
Deși se pare că ponderea cea mai mare o au elementele verbale, în comunicarea orală elementele
nonverbale (mimica, gesturile, privirea etc.) influențează eficiența comunicării în proporție de 55%, iar
elementele paraverbale (ritmul vorbirii, intornația, volumul), 38%, așa cum au arătat cercetătorii americani
A. Mehrabian și M. Weiner. În acest sens, sugestiile metodologice care însoțesc Programa pentru disciplina
comunicare în limba română. Clasa pregătioare, I și a II-a. Aprobată prin ordin al ministrului nr.
3418/19.03.2013 evidențiază faptul că jocul didactic va asigura participarea activă a elevilor, individual și în
grup, stimulându-I să întrebe, să aibă inițiativă, să își exprime ideile. De asemenea, se recomandă folosirea
comunicării nonverbale în intuirea conceptelor plasate în context ce dezvoltă interesul copiilor.
Și în clasele a III-a și a IV-a (Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASELE a
III-a – a IV-a, Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014) comunicarea orală
rămâne obiect al învățării. Se recomandă ca elevii să comunice autentic cu cei din jur, pentru a înţelege,
prin intuiţie, apoi prin reflecţie, importanţa de a-l asculta cu adevărat pe celălalt, de a fi atent la nevoile lui,
de a empatiza şi de a nu judeca. Pentru aceasta, textele audiate trebuie să fie repetate ori de câte ori este
nevoie ca elevii să își dezvolte competențele de ascultare și să resolve sarcinile de lucru. Producerea
mesajelor orale vor valorifica interesele elevilor, succesul fiind condiționat de semnificația mesajului pentru
elev.
Dezvoltarea competenței de comunicare orală se realizează prin diferite strategii. Condiția esențială a
eficienței comunicării orale este ascultarea activă, atât din partea elevului, cât și din partea învățătorului.
Florentina Sâmihăian prezintă următoarele trăsături ale unui ascultător activ:
- ascultă mesajul până la capăt, fără să întrerupă vorbitorul;
- în timpul ascultării urmărește ideile principale, analizează mesajul, făcând conexiuni cu ceea ce știe
despre temă;
- încurajează interlocutorul prin elemente nonverbale pozitive: aprobări, contact vizual, zâmbet;
- utilizează mijloace verbale după finalizarea mesajului: parafrazează, formulează întrebări, solicită
explicații, sintetizează ideile interlocultorului;
- este critic: ascultarea eficientă nu presupune adoptarea punctului de vedere al celui care transmite
mesajul. Ascultătorul adună toate informațiile necesare pentru a-și exprima opinia într-un mod
civilizat, politicos.
Observarea, folosită și în ciclul preșcolar, este o metodă prin care elevii sunt îndrumați să urmărească
sistematic, să generalizeze observațiile obținute. Dezvoltarea comunicării este stimulată prin folosirea
întrebărilor de tipul: Cine?, Ce?, Unde?, Când?, Cum?, De ce?, Ce părere ai?, Cum ai fi procedat dacă…
Lectura după imagini dezvoltă capacitatea de analiză, descriere, interpretare a datelor, a acțiunilor
înfățișate în imagini. Jocul didactic, jocul de rol, dramatizarea dezvoltă limbajul la toate nivelurile: elevii își
corectează pronunția, învață cuvinte, construcții gramaticate utilizabile în diferite context. Lectura orală
presupune citirea cu voce tare a unui text, elevii dobândind abilitatea de a transmite idei, sentimente,
atitudini prin elemente paraverbalePovestirea învățătorului urmărește for marea unor ascultători activi.
Povestirile elevilor dezvoltă exprimarea corectă, logică, expresivă. Pot fi povestiri după modelul
învățătorului, cu un început dat, pe o temă dată, pe baza unor imagini, după un planPrezentarea unor
rezultate/ proiecte este eficientă dacă răspunde la următoarele întrebări Care este scopul prezentării; Ce
Âtitlu pot da prezentării mele?; Ce știu despre temă Care sunt ideile esențiale pe care vreau să le transmit?
Cui mă adresez?; Ce m-ar putea întreba?; Ce impact vreau să aibă prezentarea?
55
APLICĂ!
1. Recitește decalogul de la rubrica FOLOSEȘTE-ȚI EXPERIENȚA! și completează-l/ corectează-l,
dacă este cazul.
2. Consultă Programa pentru disciplina Comunicare în limba română. Clasa pregătioare, I și a
II-a, apoi selectează prin transcriere:
✓ Numărul competenței care presupune exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje
orale, în contexte de comunicare cunoscute .................
✓ Numărul competenței care urmărește dezvoltarea capacității de transmitere unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic și clasa corespunzătoare...........
✓ Două exemple de activități de învățare propuse pentru competența specifică 1.1, clasa I
....................................................................................................................................................
✓ Două exemple de activități de învățare propuse pentru competența specifică 2.4, clasa a II-a
....................................................................................................................................................
3. Consultă Programa şcolară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a III-a și a
IV-a, apoi asociază competențele specifice cu activitățile de învățare corespunzătoare:
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin A1: exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ...
raportare la mesajul audiat în (de exemplu, „Intrăm în podul unei case: Ce
contexte de comunicare familiare auzim? Ce mirosim? Ce vedem?”)
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe A2: dramatizarea unor scene de poveste
baza unor întrebări de sprijin A3: relatarea unei secvenţe dintr-un film/
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de desen animat/ clip pentru care nu există
comunicare în funcţie de partenerul de subtitrare sau sonor
dialog A4: participarea la campanii de susţinere/
1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse de atragere a atenţiei asupra unei probleme
tipuri de mesaje în contexte A5: folosirea unor tehnici prin încercare şi
familiare eroare pentru a descoperi semnificaţia
cuvintelor
4.a. Prezintă în fața clasei proiectul Cartea copilăriei mele, pe care l-ai realizat pentru ora de
limba și literatura română. Cinci dintre colegii tăi vor fi observatori și vor completa pe parcursul
discursului grilele de evaluare a vorbitorului (V.) și a ascultătorului (A.).
56
V.
CRITERII DE APRECIERE A VORBITORULUI FOARTE BINE SUFICIENT
BINE
Se xprimă corect și coerent.
Adaptează discursul la temă.
Menține contactul vizual cu auditoriul.
Recurge la elemente nonverbale: poziția corpului, mimică și
gesturi adecvate.
Adaptează intonația și pauzele în vorbire.
Schimbă ritmul vorbirii în funcție de reacția ascultătorului.
Comunică și prin elemente vizuale (imagini, tabele, grafice
etc.)
Se încadrează în timp.
A.
CRITERII DE APRECIERE A ASCULTĂTORULUI FOARTE BINE SUFICIENT
BINE
Ascultă mesajul fără să întrerupă.
Aprobă vorbitorul prin elemente nonverbale cu efecte
pozitive.
Adresează întrebări, cere explicații la sfârșitul
prezentării.
b. Lucrați în perechi! Analizați grilele de evaluare și formulați oral cel puțin trei recomandări pentru
îmbunătățirea calităților de ascultător/ vorbitor.
a. Consultă Manualul de limba și literatura română pentru clasa a III-a, Editura Intuitext (intuitext.ro), la
pagina 53 și formulează, în scris, cel puțin trei obiective operaționale pentru sarcinile care urmăresc
dezvoltarea competenței de comunicare orală.
b. Rezolvă sarcina de la exercițiul 3 din lecția Ascultăm și comunicăm!.
57
LECȚIA 16. PROIECTAREA la disciplina Comunicare în limba română/ Limba și literatura
română. Proiectarea calendaristică și pe unități de învățare. Proiectul de lecție
Competența specifică vizată în lecție

1.3 Operarea cu programele de educare a limbajului şi de limba şi literatura română pentru clasele I-IV
în vederea proiectării unui demers didactic adaptat grupului-ţintă
Lucrați în perechi! Ordonați într-o shemă logică următoarele etape în elaborarea unei planificări
calendaristice: •împărțirea conținutului pe teme •lectura atentă a programei disciplinei •consultarea
planului-cadru cu numărul de ore pe săptămână •alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare
conținut tematic •realizarea asocierilor dintre competențele specifice și conținuturi.
1............... 2............... 3............... 4............... 5...............

................. ................. ................. ................. .................
................. ................. ................. ................. .................
................. ................. ................. ................. .................
... .... .... ... ...
AFLĂ MAI MULT!
În curriculumul actual, proiectarea didactică se bazează pe demersul didactic personalizat care permite
cadrului didactic să decidă aupra modalităților optime de creștere a calității procesului de învățământ.
Acest aspect atrage după sine și răspunderea personală în parcursul școlar individualizat.Documentele de
proiectare devin astfel documente administrative care cuprind asocierea personalizată a elementelor
programei școlare (competențe specifice, conținuturi, activități de învățare) cu resursele metodologice,
materiale și temporale.
58
Planificarea calendaristică este documentul personalizat, cu valoare orientativă, generat de lectura ,,
pe orizontală” a programei și care asociază elementele programei disciplinei cu alocarea de timp considerată
optimă pe parcursul unui an școlar. O planificare corect întocmită cuprinde toate conținuturile și
competențele specifice prevăzute de programa școlară. Organizată sub formă de tabel, planificarea
calendaristică va cuprinde:
• unitățile de învățare- indicate prin titluri stabilite de profesor, pe baza lecturii programei sau preluate
din manualul utilizat la clasă;
• competențe specifice-notate cu indicativul numeric din programa școlară(1.1,1.2,2.2.....);
• conținuturile extrase din lista de conțiunturi a programei;
• numărul de ore alocate, stabilit de învățător/profesor în raport cu experiența acestuia și cu nivelul de
achiziții al elevilor clasei;
• observații- notele cadrului didactic referitoare la modificări determinate de aplicarea efectivă la clasă.
Proiectarea pe unități de învățare este o etapă fundamentală în organizarea demersului didactic și
reprezintă documentul completat ritmic, pe parcursul anului școlar, având în avans intervalul de timp optim,
încât să reflecte cât mai bine realitatea la clasă. De asemenea, proiectul unității de învățare reprezintă un
instrument pragmatic al proiectării eficiente a activității la clasă, bazat pe procesul logic de proiectare:
Cât s-a
În ce scop Ce voi Cu ce voi Cum voi
voi face? face? face? face? realizat?
Identificarea Selectarea Analiza Determinarea Stabilirea
competențelor conținuturilor resurselor activităților de
instrumentelor de
învățare
evaluare
Ca urmare, proiectul unei unități de învățare va cuprinde următoarele elemente:
Competențe Conținuturi/detalieri Activități de Resurse Evaluare Data

specifice învățare materiale și
procedurale
Conținuturile programei pot fi regrupate după temele stabilite de învățător/profesor, iar elementele
din conținut din manual pot fi adaptate, înlocuite, completate, omise, dacă nu sunt considerate adecvate
clasei. Activitățile de învățare recomandate de programă au caracter orientativ și nu implică obligativitatea
utilizării numai acestora în demersul didactic, pot fi propuse alte activități adecvate condițiilor din clasă.
Proiectul unității de învățare conține elementele care să redea imaginea fiecărei ore/lecții, să ofere o
perspectivă strategică asupra procesului învățării.
Evaluarea, într-o unitate de învățare, se concentrează pe evaluarea formativă care să determine
perfecționarea continuă a stilului și a metodelor proprii de învățare. De asememenea, se urmărește echilibrul
dinamic între evaluarea scrisă și cea orală și se inserează metode de autoevaluare și de evaluare prin
consultare, în grupuri mici. La finalul oricărei unități de învățare este prevăzută o oră de evaluare sumativă
urmată de o oră pentru ameliorare/dezvoltare a performanțelor elevilor.
Proiectul de lecție oferă o perpectivă operativă, tactică asupra procesului învățării și se subordonează
proiectului unității de învățare.din competențele specifice vor fi derivate obiective operaționale corelate cu
stategiile didactice alese de profesor în raport cu tipul lecției.
59
APLICĂ!
1. Urmărește cu atenție secvența de mai jos extrasă dintr-o planificare calendaristică propusă de
autorii manualului de Limba și literatura română, editura Intuitext, apoi răspunde cerințelor de mai
jos.
Planificare calendaristică orientativă

Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina de învăţământ: Limba și literatura română
Clasa a IV-a
Nr. de ore pe săptămână: 5
Unitatea Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
de învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
SEMESTRUL I – 18 săptămâni
1. Din cartea • Recapitulare – clasa a III-a 10 I – II
vacanței
2. O carte, 1.1. • Funcții ale limbii (acte de vorbire): 15 III – V
un prieten în 2.3. -prezentarea (a unor
plus 3.1. rezultate/proiecte);
3.2. -relatarea unei întâmplări imaginate.
3.4. • Textul literar:
4.4. - titlu, autor, rolul ilustrațiilor;
- tipuri de litere de tipar;
- textul în versuri (versul, strofa);
- organizarea în tabele, cadrane,
diagrame a informațiilor din
textul citit.
• Organizarea textului scris:
- jurnalul de lectură;
- scrierea unui text după un șir de
ilustrații;
- scrierea creativă.
• Variabilitatea limbii și a
comunicării în contexte diferite:
- cuvinte cu același înțeles
- cuvinte cu înțeles opus;
- scrierea corectă a unor cuvinte.
a. Precizează oral câte unități de învățare conține secvența dată și care este titlul acestora.
60
b. Identifică în programa școlară competențele specifice indicate în a doua rubrică.
c. Consultă programa școlară și precizează ce element al acesteia reprezintă structurile scrise îngroșat,
antepuse conținuturilor vizate.
d. Lucrați în perechi! Consultați programa școlară și subliniați, în secvența dată, conținuturile care se
corelează cu competența specifică 4.4.
2.a. În tabelul de mai jos este detaliată prima lecție a unității de învățare 2, pe care ai descoperit-o în
planificarea calendaristică. Competează, în spațiul punctat, de la rubrica Activități de învățare,
numărul competenței care este vizată de fiecare activitate propusă.
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2: O carte, un prieten în plus

PERIOADA: 3 săptămâni (S 3 – 4 – 5 )
Nr. Competențe Detalieri Activități de învățare Resurse Evaluare Data
crt. de materiale și
conținut procedurale
1. 2.3. Prezentarea - citirea individuală, în gând, a Resurse Tema de lucru în .......
ordonată logic a unui textului suport (..................); materiale: clasă:
proiect, a unei - utilizarea achiziţiilor lexicale Text-suport - alcătuirea de
activităţi derulate în noi în enunţuri proprii (.........); Povestea fără propoziții pe
şcoală sau extraşcolar - citirea în forme variate a unor sfârşit, după baza unor
3.1. Formularea de enunţuri din text: în lanţ, ştafetă Michael Ende, indicaţii date
concluzii simple pe (...................); dicționar,
baza lecturii textelor - joc: Găseşte şi citeşte! - citirea manual şi Observarea
informative sau selectivă a textului pe baza unor Culegere de comportamen-
literare repere date de învățător exerciții clasa a tului
3.2. Asocierea (.................); IV-a – Editura comunicativ
elementelor - formularea de răspunsuri la Intuitext; ➢ Listă de
descoperite în textul întrebări pe baza textului citit Resurse verificare
citit cu experienţe (...................); procedurale: (da, nu):
proprii - elaborarea, în grup, a unor exercițiul, ✓ concentrare
3.4. Evaluarea reguli pentru păstrarea cărţilor conversaţia, asupra
elementelor textuale (.......................); explicaţia, sarcinii de
care conduc la - prezentarea în ordine logică, procedee de rezolvat;
înţelegerea de cronologică a unor imagini care citire activă ✓ implicarea
profunzime în cadrul corespund momentelor unei activă în
lecturii întâmplări (...................); rezolvarea
4.5. Manifestarea - folosirea metodelor gândirii sarcinii;
interesului pentru critice pentru explorarea textelor ✓ cooperarea
scrierea creativă şi (.....................). pentru realizarea
pentru redactarea de sarcinii.
texte informative şi
funcţionale
b. Numește tipurile de citire proiectate pentru receptarea textului propus.
c. Precizează oral care sunt metodele și instrumentele de evaluare propuse pentru lecția Textul literar - lectura
textului, Text-suport Povestea fără sfârşit, după Michael Ende.
61
d. Notează data la care se desfășoară această primă lecție din unitatea de învățare, pentru anul școlar 2018-
2019. Vei ține cont de perioada indicată pentru respectiva unitate de învățare.
3. Completează proiectul unității de învățare analizate, pentru a doua lecție:
2. 3.1. Formularea de ● Textul - folosirea metodelor gândirii Resurse Tema pentru

concluzii simple pe literar – critice pentru explorarea materiale: acasă
textelor (3.4.); ..........................
baza lecturii textelor lectura - citirea selectivă a textului în
....................... ...........................
informative sau aprofundată funcţie de repere date de
...........................
literare a textului învățător, colegi (Citește enunțul
....................... • Observarea
sau pasajul din text care te-a
făcut să te gândeşti la …) (3.1); sistematică :
3.2. Asocierea .......................
- citirea în ritm propriu a calitatea citirii
elementelor
textului, cu adaptarea intonaţiei
descoperite în textul impuse de semnele de ....................... ➢ Lista de
citit cu experienţele punctuaţie (3.1); control/
- stabilirea de similitudini între ....................... verificare:
proprii
experienţele proprii şi ✓ citirea folosind
3.4. ......................... elementele descoperite în textul tonul adecvat
citit (3.2); celor povestite;
.................................
- exerciţii de creaţie, Resurse ✓ adaptarea
...................................
elaborarea unui chestionar cu procedurale: volumului vocii
.................................
şi a ritmului
.................................. privire la comportamentul de
....................... vorbirii la
................................... lector (4.5). atmosfera
4.5. Manifestarea ....................... povestirii;
interesului pentru ✓ citirea cu
scrierea creativă şi ....................... intonația
impusă de
pentru redactarea de semnele de
texte informative şi punctuație;
funcţionale ✓ demonstrarea
înțelegerii
logicii
textului.
Arhivează pe un CD planificările calendaristice și proiectele unităților de învățare la limba și

literatura română, clasa pregătitoare, oferte pe site-ul www.intuitext.ro. Subliniază eventualele
neclarități și discută-le cu profesorul și cu colegii la următoarea oră de metodică.
62
LECȚIA 17. ÎNVĂŢAREA CITIT- SCRISULUI. Obiective, etape, metode și procedee
specifice
Competențele specifice vizate în lecție:

3.1 Cunoaşterea specificului predării citit-scrisului
3.4 Aplicarea normelor limbii literare la clasele I-IV
Adaugă celor doi termeni calificative corespunzătoare, folosindu-ți experiența de la lecțile de
pedagogie:
.................................. ..................................
...................................... ......................................
................................. .................................
Cititul - o activitate Scrisul - o activitate
AFLĂ MAI MULT!
Studiul limbii și literaturii române se bazează pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele
de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de exprimare orală şi scrisă (programa școlară pentru
Comunicare în limba română). Aceste competențe sunt inițiate în clasele pregătitoare și I prin învățarea
cititului și a scrisului. Cele două instrumente ale activității intelectuale au o metodologie comună, iar o
particularitate specială o constituie metoda fonetică, analitico-sintetică. Însușirea citit-scrisului se realizeză
pe cele trei etape mari, distincte: preabecedară, abecedară și postabecedară.
În perioada preabecedară, clasa pregătitoare, se pune accentul pe comunicarea orală, pe activități
care să permită înțelegerea conceptelor de propoziție, cuvânt, silabă, sunet, fără formularea definițiilor.
Algoritmul lecțiilor de citire și de scriere este următorul: •prezentare unei situații narative •conversații pe
baza celor prezentate •separarea unei propoziții din vorbire •împărțire cuvintelor în silabe •separarea
sunetului din silabe și din cuvinte •exerciții de integrare a sunetelor în silabe, a silabelor în cuvinte, a
cuvintelor în propoziții, a propoziției într-un text oral urmate de: intuirea unei imagini, prezentarea
elementului grafic și intuirea lui, scrierea model la tablă, exerciții de încălzire a musculaturii fine a mâinii,
simularea scrierii elementului grafic, scrierea demonstrativă la tablă, scrierea pe caiet, după model, a trei
elemente, verificarea scrierii, scrierea primului rând, controlul și aprecierea scrierii, continuarea scrierii pe
următoarele două rânduri.
63
În perioada abecedară, clasa pregătitoare și clasa I, în activitățile de citire-scriere se aplică metoda
fonetică (vezi lecția 11.) Algoritmul însușirii sunetului/literei de tipar este următorul:• intuirea unei
imagini •separarea propoziției care conține cuvântul cu sunetul nou •împărțirea propoziției în cuvinte
•despărțire cuvântului în silabe •separarea silabei care conține sunetul nou •prezentarea și analiza literei
de tipar •recunoașterea literei în diferite texte tipărite •compunerea de cuvinte cu alfabetarul• citirea
coloanelor de cuvinte din abecedar •completarea unor silabe pentru a obține cuvinte • citirea pe silabe/
integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar sau de mână • citirea în ritm propriu (citire independentă) a
unor enunţuri sau texte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar
sau de mână •citirea selectivă, pe sărite •citirea model a învățătorului.
În ceea ce privește scrierea, în perioada abecedară accentul este pus pe aplicarea regulilor în
realizarea integrală a literelor și pe îmbinarea literelor în cuvinte (scrisul legat). Calitatea scrisului este
apreciată prin executarea corectă a literelor și a îmbinărilor acestora, dar și prin folosirea corectă a
caietului. Încă din perioada preabecedară copiii sunt îndrumați să respecte următoarele aspecte:
așezarea corectă în spațiul grafic; respectarea înclinării elementelor/literelor și a modului de formare, în
duct continuu, fără întrerupere; păstrarea distanței dintre elemente; adoptarea poziției corecte în timpul
scrierii (spatele drept, antebrațele așezate pe bancă, umerii la aceeași înălțime, distanța dintre ochi și
caiet de aproximativ 30 de cm, poziția corectă a instrumentului de scris între degetele mare, arătător și
mijlociu).
Demersul didactic pentru scrierea literelor este următorul: •orientarea prealabilă și
familiarizarea elevilor cu acțiunea scrierii (prezentarea modelelor pe planșă, pe tablă, din sârmă etc, pe
caiet cu model tipărit) •explicarea elementelor componete ale literei • studierea modelului literei noi
(demonstrația verbală a învățătorului, unde începe scrierea, sensul și forma conturului, finalul scrierii
literei) •cunoașterea și verbalizarea regulilor de scriere de către elevi •exerciții de realizare a conturului
grafic al literei (executarea conturului literei cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe
hârtie, cu pensula şi acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari) • exersarea scrierii literei în
caiet (mai întâi, 2-3 litere, apoi un rând sau două) • sesizarea de către elevi a greșelilor proprii (întrebări
adresate elevilor despre forma, mărimea, înclinația, distanța, spațiul de scriere a literei etc.) •scrierea
cuvintelor care conțin litera nou învățată.
Un rol important în lecțiile de citire și de scriere îl au exercițiile pentru educarea respirației
(rostirea corectă a sunetelor, frământări de limbă) și exercițiile pregătitoare pentru scriere (Plouă,
Cântăm la pian etc.).
În perioada postabecedară (clasele I, II) este esențial să se înceapă procesul de automatizare a
realizării componentelor cititului (înțelegerea cu efort propriu a sensului cuvintelor/ propozițiilor/
textelor accesibile) și scrisului (exerciții de copiere, transcriere, dictare, autodictare). Învățătorul
organizează lecții integrate de citire și de scriere, astfel încât elevii să citească în mod corect, fluent și
conștient, să identifice cuvinte și expresii noi, să coreleze titlul textului cu conținutul, să citească
fragmente și să redea conținutul în cuvinte proprii, să opteze pentru un personaj, o conduită, o
întâmplare, să exprime sentimente, atitudini față de ceea ce au citit, să trancrie o idee, să răspundă în
scris la întrebări pe baza textului, să descifreze un rebus legat de tema textului etc.
Fără îndoială, cele trei etape de însușire a citit-scrisului se bazează pe aplicarea corectă a
metodei fonetice, analititco-sintetice, pe exerciții diverse de citire și de scriere, pe demonstație (citirea
model, scrierea grafemelor/ literelor cu explicațiile învățătorului), pe jocul didactic. Învățătorul poate
alege jocuri adecvate pentru dezvoltarea auzului fonematic, pentru exersarea pronunției corecte, pentru
dezvoltarea imaginației creatoare sau pentru însușirea structurilor gramaticale ale limbii române (Cutia
cu surprize,APLICĂ!
Găsește perechea!, Cuvântul interzis, Schimbă litera!, Jocul diminutivelor, Scara cuvintelor,
Pune altă literă!, Găsește acțiunea! etc.)
64
1. Analizează următoarele exemple de activități de învățare selectate din programa de Comunicare în
limba română și precizează cărei etape de însușire a citit-scrisui îi corespunde fiecare. Vei nota în
chenar PP (perioada preabecedară), PA (perioada abecedară), PPA (perioada postabecedară).
audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia;
recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de mână;
,,citirea” simbolurilor pentru vreme și a calendarului naturii, a orarului/ jurnalului ilustrat;
scrierea literelor de mână folosind diverse instrumente de scris (creion, carioca, stilou, pensulă,
cretă) pe suporturi variate (foaie velină, foaie liniată, tablă);
scrierea unor dorințe, vise, rime, povești pe propriul caiet, pe un caiet al clasei sau într-un spațiu
special amenajat.
2.Consultă pagina de abecedar, execută, pe liniatura specială, litera ,,i ”mic de mână, apoi notează
explicația oferită copiilor pentru scrierea corectă a acestei litere:
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
3. Ordonează etapele de familiarizare a școlarilor cu sunetul și litera ,,m” mic de tipar.
exerciții de identificare a literei ,,m” mic de exerciții de alcătuire și analiză a propozițiilor pe

tipar în cuvinte scrise pe suporturi diferite baza imaginilor din manual
.
.
. exerciții de asociere a literei ,,m” mic de tipar cu
exerciții de rostire expresivă a sunetului [m]
. sunetul [m]
.
.
.
.
4. Lucrați în perechi! Ordonați etapele de familiarizare a școlarilor cu sunetul și litera ,,m” mic de
mână.
65
exerciții pregătitoare pentru modelarea literei ,,m” mic de exerciții de citire a literei scrise de
scriere mână potrivit scrierii în duct mână pe suporturi diferite și în
continuu abecedar
exerciții de asociere a literei,,m” exerciții de disociere a literei exerciții de scriere a literei pe

mic de mână cu sunetul [m] ,,m” mic de mână de litera,,m” rețeaua de linii a caietului
mic de tipar
5.Consultă-te cu alte trei colege pentru a stabili dacă enunțurile date mai jos sunt adevărate sau false:
• Copierea este un exercițiu, utilizat în clasele pregătitoare și I prin care le este oferit elevilor un
model de scriere. A/F
• Trascrierea este exercițiul de scriere cu litere de tipar a unui text scris de mână. A/F
• Exercițiul de transcriere propriu-zisă este precedat de compunerea cuvintelor/propozițiilor din
literele alfabetului decupat și citirea acestora. A/F
• Învățătorul apreciază calitatea transcrierii după unul dintre criteriile date, la alegere: aspectul
grafic și estetic, aspectul ortografic, ritmul și timpul realizării exercițiului. A/F
• Dictarea este un exercițiu cu grad de dificultate inferior transcrierii. A/F
• Exercițiile de dictate sunt următoarele: dictarea cu explicații prealabile, dictarea fără explicații
prealabile, autodictarea. A/F
• În cazul celor două tipuri de dictare, cu explicații și fără explicații prealabile, se realizează
analiza fonetică a cuvintelor, care sunt compuse ulterior din literele alfabetului decupat. A/F
• Autodictarea este mai rar folosită în clasa I, mai mult în clasele III-IV, în special după memorarea
unor poezii sau a unor fragmente de proză rimată/mesaj publicitar etc. A/F
Consultă abecedarul și scrie, pe o foaie cu rețeaua de linii speciale, câte un rând pentru
următoarele elemente grafice: linia înclinată pe un singur spațiu, linia înclinată pe două spații (rând
și suprarând), bastonașul pe două spații orientat spre dreapta-jos (cu întorsătura în jos), zaua,
nodulețul, bucla, semiovalul pe un singur spațiu cu deschizătura spre dreapta, ovalul pe două spații.
66
LECȚIA 18. PRINCIPII ALE DIDACTICII REDACTĂRII. Scrierea reflexivă. Scrierea
imaginativă

3.5 Aplicarea adecvată a principiilor, formelor si metodelor specifice didacticii redactării
3.6 Ilustrarea principiilor didacticii redactării prin proiecte ale unor lecții de redactare
Discută cu colegul de bancă și alcătuiește o listă cu cel puțin trei avantaje și trei dezavantaje ale
comunicării scrise.
AVANTAJE DEZAVANTAJE
1. _________________________ 1. ________________________
2. _________________________ 2. ________________________
3. ________________________
3. _________________________
AFLĂ MAI MULT!

Competența de comunicare scrisă este definită prin ansamblul de cunoștințe, capacități și atitudini
activate pentru a produce o diversitate de mesaje scrise. Componenta verbală a competenței de redactare
are trei dimensiuni, ca și competența de comunicare orală: lingvistică, textuală și discursivă. Se adaugă
capacitatea de a folosi organizatori grafici, desene, imagini, simboluri pentru susținerea mesajului scris. Nu
trebuie exclusă folosirea mijloacelor digitale pentru comunicarea scrisă.
Florentina Sâmihăian sintetizează următoarele ținte ale lecțiilor de redactare:
• familiarizarea cu tiparele textuale, cunoașterea regulilor gramaticale, a normelor de ortografie și
punctuație (a ști);
• exersarea comunicării scrise: tehnici de redactare, adaptarea la diferite canale de comunicare (a ști
să faci);
• dezvoltarea interesului pentru scris, a plăcerii de a scrie și a respectului pentru textul scris (a ști să
fii);
• dobândirea capacității de a transfera achizițiile din domeniul redactării în contexte noi de învățare
(a ști să înveți).
67
Procesul formării deprinderilor ortografice și ortoepice începe odată cu însușirea cititului și a scrisului.
În primele două clase regulile ortografice și de punctuație se învață prin exemple, pe explicații și rezolvări
situaționale, fără teroretizare. Forma esențială prin care se creează deprinderile de vorbire și scriere
corectă, folosită la toate clasele, este exercițiul. Acesta poate lua forma citirii ortografice – scrierea unor
cuvinte, așezarea textului în pagină, folosirea alineatelor pe baza unui text literar.
În clasa I se folosește copierea, transcrierea și exercițiile de scriere corectă a unor cuvinte. Dictarea
este un exercițiu prin care se valorifică priceperile și deprinderile de scriere ale elevilor, dar și abilitatea de
receptare a mesajului oral. Dictarea poate fi de control, selectivă și autodictare. Textele folosite pot fi în
proză sau în versuri și trebuie să respecte următoarele cerințe: să fie cunoscute elevilor, să cuprindă
fenomenele de limbă exersate, să respecte dimensiunile recomandate de program, să fie atractive.
Algoritmul dictării este următorul: învățătorul citește integral textul, îl repetă, repetă 2-3 elevi, apoi
învățătorul dictează pe fragmente logice/ enunțuri și elevii scriu. La final, învățătorul recitește textul, elevii
se corectează. Se acordă câteva minute pentru autocontrol.
În clasa a II-a elevii sunt capabili să scrie texte de 3-7 enunțuri. Algoritmul redactării: învățătorul
adresează elevilor un set de întrebări ordonate logic, notează pe tablă răspunsurile dezvoltate, se alege un
titlu. Textele pot fi elaborate și pe baza intuirii unor imagini. În clasa a III-a textul redactat are 7-15 enunțuri,
iar în clasa a IV-a, 10-20 de enunțuri.
Compunerile școlare sunt considerate exerciții prin care elevii adresează și exprimă, în scris, ideile
asupra unei teme impuse sau pe care au ales-o. Elaborarea compunerilor presupune valorificarea anterioară
a cuvintelor și expresiilor din textele literare, înlăturarea construcțiilor improprii limbii literare, nuanțarea și
activizarea vocabularului.
a. Pregătirea pentru compuneri. Exprimarea scrisă este pregătită prin exprimarea orală corectă,
dezvoltată prin convorbiri după ilustrații, după tablouri, urmărindu-se formularea unor propoziții
coerente și așezarea lor într-o ordine logică. De asemenea, elevii povestesc texte citite sau întâmplări
trăite/ imaginate, participă la jocul de rol.
b. Elaborarea compunerilor școlare. Compunerile școlare trebuie elaborate în următoarea ordine, dată de
gradul de complexitate: compuneri pe baza propozițiilor de sprijin, compuneri pe bază de întrebări,
compuneri după material de sprijin, compunerile după un plan de idei, compuneri cu început sau sfârșit
dat, compuneri cu expresii și cuvinte de sprijin, compunerile despre texte literare citite sau ascultate,
compuneri pe baza observațiilor și impresiilor elevilor, compuneri după un plan propriu de idei, scrierile
funcționale. O compunere trebuie să aibă trei părți: introducere, cuprins și încheiere. Etapele elaborării
sunt impuse de gradul de complexitate al textului de redactat. De exemplu, la compunerile pe baza
propozițiilor de sprijin elevii primesc un set de propoziții pe care le așază într-o ordine logică.
Sintetizând, redactarea unei compuneri presupune:
1. anunțarea tipului de compunere;
2. analiza materialului de sprijin;
3. întocmirea planului de idei ale compunerii;
4. dezvoltarea, oral, în variante, a planului de idei;
5. stabilirea criteriilor de elaborare și de apreciere a compunerilor scrise;
6. redactarea compunerii;
7. autocontrolul;
8. analiza și aprecierea compunerii.
68
Scrierea reflexivă are ca punct de plecare experiența oferită de realitate și cea oferită de lectura
textelor. Exercițiile de scriere reflexivă sunt utilizate în ore speciale sau în cadrul orelor de literatură prin
sarcini didactice de genul: reacții față de lectură (jurnal de lectură); repovestirea din perpectiva unui
personaj; scrisori adresate personajelor, dialoguri imaginare cu personajele, argumentarea unei opinii
proprii față de comportamentul personajelor. În sinteză, scrierea reflexivă constă în relatarea unor
evenimente, întâmplări, experienţe personale, formularea şi exprimarea punctului de vedere personal, sub
formă de jurnal personal, scrisoare familială, de felicitare, jurnalul de lectură, argumentare a unui punct de
vedere personal, prezentarea unei cărți (autor, titlu, personaje succint prezentate, subiectul, pe scurt,
incipitul și finalul, motivul recomandării cărții colegilor).
Scrierea imaginativă corespunde compunerilor libere, urmărind redactarea compoziției după un
suport vizual, după un plan de idei, cu început sau cu sfârşit dat.
Evaluarea compozițiilor se realizează prin activități de autoevaluare și interevaluare (după criterii
cunoscute de elevi) sau de către profesor (cf. Constantin Parfene) prin: modalitatea impresiei generale
(aprecierea globală a compunerii într-un timp dat, pe baza unei impresii generale produse); modalitatea
scărilor de specimene – selectarea a 4-5 compuneri, reprezentative calificativelor „Suficient”, „Bine”,
„Foarte bine”; modalitatea analitică – definirea unor criterii de evaluare (itemi) pe baza obiectivelor de
evaluare stabilite; modalitatea determinării frecvenţelor – întocmirea unui inventar al greşelilor frecvente,
prin raportare la o sută de cuvinte.
APLICĂ!
1. Lucrați în perechi! Consultați programele pentru învățământul primar și rescrieți conținuturile

corespunzătoare, completând tabelul:
SCRIEREA Clasa Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
IMAGINATIVĂ pregăti-
toare
texte de 3-5 -..................... -descrieri ale descrieri tip
____ enunţuri, ......................... elementelor din portret pe baza
pornind de la mediul apropiat, cu unui plan simplu
.........................
experienţe întrebări de sprijin;
trăite ......................... -...........................
-................................
......................... ............................
................................... ............................
......................... ................................... ............................
................................... ............................
................................... .........................
2. a. Privește imaginea de mai jos, apoi alcătuiește un set de cel puțin 5 întrebări care vor fi baza unei
compuneri la clasa a IV-a.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
b. Enumeră etapele ce trebuie parcurse pentru elaborarea unei compuneri pe baza întrebărilor.
69
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
c. Notează o asemănare și o deosebire între compunerea pe bază de întrebări și compunerea după
materiale de sprijin.
A:_________________________________________________________________________D:_______
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
3. a. Consultă Manualul de limba și literatura română pentru clasa a IV-a, Editura Intuitext
(intuitext.ro), la pagina 55 și formulează, în scris, trei obiective operaționale pentru sarcinile care
urmăresc dezvoltarea competenței de redactare.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
b. Rezolvă, pe o coală separată, sarcina de la exercițiul 5 din lecția Scrierea unui text în care se prezintă
întâmplări imaginare.
c. Elaborează cinci criterii de evaluare a compunerii redactate la punctul b.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
4. JOC DE ROL. Asumă-ți rolul unei învățătoare la clasa a IV-a. Explică elevilor tăi etapele redactării
unei scrisori.

Solicită învățătorului care coordonează practica individuală cinci compoziții diferite elaborate de elevi.
70
LECȚIA 19. RECEPTAREA TEXTULUI LITERAR ÎN CICLUL PRIMAR
Modalităţi operaţional- strategice de studiere a textelor epice și lirice

3.2 Selectarea diverselor modalităţi de abordare a textului literar şi nonliterar în funcţie de tipul de text
discutat şi de grupul-ţintă
3.3 Formarea deprinderii de valorificare a valenţelor educative ale textelor literare/nonliterare utilizate
în activităţile de educare a limbajului şi în cadrul lecţiilor de limba şi literatura română din clasele I-IV
1.a. Alege unul dintre citatele de mai jos despre lectură pe care l-ai folosi ca motto pentru un proiect
de lectură la clasa a IV-a.
• Când înveţi să citeşti, devii liber pentru totdeauna. (Frederick Douglass)
• O carte bună nu are niciodata sfârşit. (R. D. Cumming)
• Niciodată doi oameni nu vor citi la fel una şi aceeaşi carte. (Edmund Wilson)
• A învăţa să citeşti este ca şi când ai aprinde un foc. Fiecare silabă e o scânteie. (Victor Hugo)
b. Formează o grupă de lucru cu alți 4 colegi și discutați argumentat opțiunile voastre.
2. Scrie pe trei post-it-uri trăsături ale textului narativ și pe alte trei notează trăsături ale textului liric.
AFLĂ MAI MULT!
În studiul despre didactica lecturii Florentina Sâmihăian subliniază ideea că scopul lecțiilor de limba
și literatura română este de a forma CITITORI ACTIVI PE TOT PARCURSUL VIEȚII. Autoarea precizează că, în
sens larg, lectura se definește ca înțelegere a oricărui sistem de semne prin care se comunică: scriptic (textul
tipărit); vizual (descifrarea de imagini/desene/picturi/decoruri/gesturi); tactil (alfabetul Braille); auditiv
(sunete, armonii muzicale, ton, intonație etc.). În sens restrâns, lectura presupune înțelegerea textelor scrise
și a textelor multimodale (realizate prin diferite coduri de comunicare). Abordarea lecturii în școală a urmat,
de-a lungul timpului, patru modele: cultural și istoric, lingvistic, social, al orientării spre cititor. La ciclul
primar este abordat modelul social- stimularea elevilor pentru descoperirea caraterului educativ al textelor,
pentru argumentarea propriilor idei generate de lectură. De asemenea, este tot mai apreciat modelul
orientării spre cititor- stimularea elevilor să citească, să scrie despre ce au citit, să-și formeze un mod
propriu de înțelegere a lecturii, să-și stabilescă propriile opțiuni de lectură.
Programa de specialitate pentru ciclurile preșcolar și primar vizează formarea competenței de
lectură prin unitatea de competență 2. Inițierea/ încurajarea citirii și scrierii (educația timpurie) și prin
competența generală 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
(clasele primare).
71
Competența de lectură implică abilitatea de a găsi, selecta, interpreta și evalua informații din texte
continue (organizate în paragrafe), noncontinue (diagrame, tabele, grafice, liste etc.) și mixte. În ciclul
primar textele literare și nonliterare studiate reprezintă un model de limbă literară, studiate prin folosirea
metodei lecturii explicative. Aceasta reprezintă, de fapt, un complex de metode și procedee (conversaţie,
explicaţie, demonstraţie, povestire, joc de rol etc.) care să asigure descifrarea mesajului scris și
familiarizarea elevilor cu instrumente ale muncii cu cartea. Toate textele din manualele pentru ciclul
primar se încadrează într-un gen/specie literară sau au caracter nonliterar, iar modalitățile de înțelegere a
acestora sunt diferite. Modelul comunicativ-funcţional, bazat pe dezvoltarea integrată a capacităţilor de
receptarea mesajului oral și de exprimare orală, de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă,
impune o nouă abordare a textului printr-o lectură corectă, conştientă, fluentă şi expresivă .
Textul narativ în versuri sau în proză se poate studia în mai multe ore, după cum urmează:
Ora 1- activități de prelectură (actualizarea unor experiențe ale elevilor raportate la tema textului,
informații pentru înțelegerea contextului, anticipări ale temei, crearea atmosferei de stimulare a lecturii);
lectura independentă; lectura activă pe unități logice; exerciții diverse de analiza lexicală- explicarea unor
cuvinte și expresii noi/ arhaisme/regionalisme, sinonime, antonime; analiza fonetică-despărțirea în silabe
a unor termeni; analiza ortografică- scrierea cu â sau î, semne de punctuație învățate; întrebări pentru
clarificarea mesajului; lectura model (clasele II,III).
Ora 2- explicarea titlului; observarea structurii textului; formularea ideilor principale (planul de idei
oral/scris); clarificarea modalităților narative (cine povestește, despre cine povestește); povestirea orală a
textului după planul de idei; povestirea în scris a unui fragment, la alegere.
Ora 3- activități de postlectură- povestirea orală a textului; elemente de caracterizare a personajelor
(calități, defecte, idei despre atitudinea, comportmentul, limbajul acestora, analogii cu alte personaje);
conexiuni între experiențele personale și cele ale personajelor, cu identificarea unor soluții; exerciții de
lectură selectivă; dictări; citire pe roluri, dramatizare.
În sinteză, analiza textului narativ vizează răspunsuri la următoarele întrebări despre comunicarea
ficțională: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? (cauză, scop))
Textul liric în versuri poate fi studiat după următorul algoritm metodic:
Ora 1- activități de prelectură; lectura independentă; lectura expresivă/recitarea model; lectura activă cu
exerciții diverse lexicale, fonetice, ortografice; citirea în ritm propriu a textului, cu adaptarea intonaţiei
impuse de semnele de punctuaţie; formularea de răspunsuri la întrebări ce vizează informaţiile esenţiale
sau de detaliu desprinse din textul citit; formularea unor enunţuri pe baza textului citit;
Ora 2- exerciții diverse de lectură; crearea de rime pornind de la anumite cuvinte din poezie; scrierea după
autodictare a unei strofe din poezie urmată de corectarea greșelilor de grafie; rescrierea unor versuri din
poezie prin schimbarea unor forme ale cuvintelor.
În sinteză, analiza textului liric vizează răspunsuri la următoarele întrebările despre comunicarea
ficțională: Cine comunică? (ipostaza poetică); Ce comunică? (idei, sentimente, atitudini, impresii); Cum
comunică? (imagini artistice, limbaj figurat, rime, strofe).
În raport cu unitățile de conținut și nivelul de studiu acest algoritm de receptare a textului literar
se adaptează, cu obligativitatea parcurgerii conținuturilor din programa școlară și cu utilizarea unor forme
variate de citire: independentă, cu creionul în mână, citirea model, în lanț, alternativă, în ștafetă, în cor, în
șoaptă, citirea ecou, selectivă, prin excludere, ortoepică etc.
Concluzionând, putem observa că dezvoltarea capacității de receptare a mesajelor scrise la clasele
primare se bazează pe aplicarea metodei fonetice, analitico-sintetice, în formarea mecanismului citirii, iar
lectura explicativă este metoda specifică de inițiere în receptarea textelor scrise, de familiarizare cu
instrumentele muncii cu cartea, de formare a deprinderii de învățare independentă.
72
APLICĂ!
1. Consultă cele două programe școlare pentru ciclul primar și completează tabelul următor pentru a
obține o imagine de ansamblu pentru domeniul Citire/lectură(conținutul TEXTUL) la ciclul primar:
TEXTUL CLASA A II-A CLASA A III-A CLASA A IV-A

DETALIERI DE CONȚINUT Titlu. Autor. Alineate ............................... ....................................
............................... ....................................
......................................
............................... ....................................
......................................
............................... ....................................
......................................
............................... ....................................
......................................
............................... ....................................
......................................
............................... ....................................
......................................
............................... .....................
.....................................
..............................
TIPURI DE TEXTE literar: narativ, liric; ............................... ....................................
nonliterar/informativ ............................... ....................................
............................... ....................................
............................... ....................................
............................... ....................................
............................... ....................................
............................... ....................................
............................... .................................
..........................
DIMENSIUNEA TEXTELOR maximum 120 de minimum 450 de
cuvinte cuvinte ................................
2. Ordonează, în casetele de mai jos, activitățile de învățare la clasa a IV-a, într-un algoritm logic de
aprofundare a conținutului unui text narativ (ora 2):
1. rescrierea unui paragraf din text schimbând perspectiva relatării întâmplărilor

2. întocmirea planului dezvoltat de idei al textului
3. asocierea unor ilustrații cu momentele corespunzătoare din narațiune
4. delimitarea textului-suport în fragmente pornind de la ideile principale date sub formă de titlu
5. reprezentarea prin desen a momentelor importante dintr-un fragment al textului narativ studiat
...... ...... ....... ........ .......
73
3. Citește următorul fragment dintr-un text narativ, apoi răspunde cerințelor de mai jos:
Între timp se apropia 1 martie. Ne hotărâserăm, împreună cu fratele meu Mihai, vărul meu Dorin şi încă un
prieten al nostru, Daniel, să facem, ca mulţi studenţi de pe vremea aceea, mărţişoare, şi să le vindem de
1 Martie. Era o tradiţie ca studenţii să-şi câştige nişte bani de buzunar în felul acesta. (Fireşte că Adrian n-a vrut
să participe, fiindcă 1 Martie nu-i spunea nimic: „o zi ca oricare alta“). Şi-atunci mi-a venit ideea. Ce-ar fi, mi-am
zis, să facem zeci de mărţişoare cu chipul zeului găsit de mine şi în felul acesta cel care l-a pierdut să-l primească,
poate, înapoi? Întâmplarea are uneori căi întortocheate şi pline de surprize.
Zis şi făcut. Am imprimat faţa zeului în nişte matriţe dintr-un material moale. Apoi am pus un fel de ghips
care s-a întărit, l-am vopsit în culori vesele, gândindu-ne că griul modelului n-ar fi fost deloc potrivit pentru un
dar de 1 Martie. La urmă, ne-am specializat în făcutul de funde, rolul meu fiind doar acela de a ţine două degete
la o distanţă potrivită pentru buclele alb-roşii ale şnurului. Fiecare copie a zeului a primit aşadar o minunată
fundă, ca un papion, şi a fost împachetată în celofan. La sfârşitul lui februarie în camera mea era un alai de zei
coloraţi, care aşteptau cuminţi să fie puşi în vânzare. Nu ştiam însă dacă vom putea vinde nici măcar unul,
darămite pe toţi! În ce mă priveşte, aveam un motiv de îngrijorare în plus: dacă nu vindeam mărţişoarele,
stăpânul obiectului găsit de mine nu avea nici o şansă să-l mai întâlnească.
Zeul nostru o fi fost, probabil, unul al belşugului, pentru că mărţişoarele cu el au avut un succes neaşteptat.
Se vede că oamenii se plictisiseră de potcoave, inimioare şi flori aurii şi că figurina noastră îmbufnată, cu ochii
adormiţi, obraji dolofani şi căciulă era o atracţie nouă. La sfârşit am numărat banii şi i-am împărţit frăţeşte şi
prieteneşte, în patru. Mai e nevoie să vă spun ce-am cumpărat cu sfertul meu? Mi-a ajuns exact ca să-mi iau (la
mâna a doua) o splendoare de radio-casetofon şi două casete. Zeul meu necunoscut îmi îndeplinise dorinţa de la
Anul Nou, poate că ăsta fusese rostul intrării lui în viaţa mea. De atunci nu m-am mai despărţit niciodată de el şi
e aici, lângă mine, şi astăzi, când, alături de casetofon, a devenit eroul acestei poveşti, (şi, după cum vedeţi, a
fost mai omenos decât Adrian).
(Ioana Pârvulescu, ,,Dorința”)
a. Lucrați în perechi! Delimitați textul în fragmente logice și formulați ideile principale în enunțuri
scurte.Comparați și discutați răspunsurile voastre cu ale colegilor.
b. Subliniează cuvintele și expresiile care consideri că necesită explicații pentru elevii clasei a IV-a.
c. Realizează împreună cu ceilalți colegi citirea prin excludere (Nu vor fi citite formele substantivului
zeu!).
4. Citește textul liric Pastel, de George Topârceanu, apoi delimitează-l în fragmente logice și notează
ideile principale ca titluri.
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................

Caută pe internet informații despre tehnicile de citire la clasele primare și alcătuiește o fișă cu
explicația fiecărei forme de citire enumerate în suportul teoretic.
74
LECȚIA 20. TEXTUL NONLITERAR. Specificul abordării textului nonliterar în
învățământul primar

Formați grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă va primi câte un carton cu 6 careuri, care conțin câte o
sarcină de lucru. Câștigă grupa care strigă BINGO! după ce a rezolvat corect și cel mai repede careul.
AFLĂ MAI MULT!

Textele nonliterare studiate evidențiază cel mai bine scopul școlii de a pregăti copilul pentru viață.
Începând din clasa a II-a elevii învață diferența dintre textele literare și nonliterare, pe care le compară având
în vedere conținutul și limbajul fiecăruia. Sunt nonliterare toate textele care transfoma realitatea în
informație. Acestea pot fi texte informative (știre, anunț, text științific), instructive/injonctive (instrucțiuni,
rețete), persuasive (reclame, scrisori), descriptive (anunț publicitar).
Programele școlare pentru ciclul primar prevăd activități de receptare și de producere a textelor
nonliterare: articole din reviste, instrucțiuni, texte funcționale. În activitățile de de receptare a textelor
nonliterare elevii pot fi solicitați să folosească materiale din manualele de științe, geografie, istorie. Vasile
Molan propune următoarele etape ale unei lecții de receptare a unui text nonliterar:
1. citirea textului de către elevi;
2. întrebări în legătură cu textul;
3. valorificarea informațiilor obținute de elevi din alte surse;
4. stabilirea categoriilor de probleme pe care le dezvoltă textul;
5. gruparea informațiilor pe categoriile stabilite anterior;
6. completarea informațiilor din text cu altele din diferite surse.
APLICĂ
1. a. Consultă Programa pentru disciplina Limba și literatura română pentru clasele a III-a și a IV-a,
apoi rescrie cinci exemple de activități de învățare aplicabile în receptarea textelor nonliterare.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
75
b. Analizează Sugestiile metodologice din Programa pentru disciplina Limba și literatura română pentru
clasele a III-a și a IV-a, apoi enumeră cele patru procese cognitive esențiale care constituie
comprehensiunea, din perspectiva PIRLS.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________-_
2. Citește cu atenție următorul fragment:
Andromeda, cunoscută și ca Messier 31, M31 sau NGC 224 (în textele mai vechi denumită
„Marea nebuloasă Andromeda”) este o galaxiespirală care se află la aproximativ 2,5 milioane de ani-
lumină depărtare de Pământ.
Andromeda este cea mai mare galaxie din Grupul Local, constituit din galaxia Andromeda, Calea
Lactee, galaxia Triangulum și alte 30 de galaxii mai mici. Deși este cea mai mare (ca întindere), s-ar
putea ca galaxia Andromeda să nu fie și cea mai masivă, cercetările recente susținând că cea mai
multă materie întunecată o conține Calea Lactee, care prin urmare este cea mai masivă galaxie.
La o magnitudine aparentă de 4,4, galaxia Andromeda este notabilă ca fiind unul dintre obiectele
Messier cele mai luminoase, fiind ușor vizibilă cu ochiul liber. Totuși, fără un telescop ea pare destul de
mică, deoarece partea ei centrală este mai întunecată; diametrul său unghiular este de 7 ori mai mare
decât cel al Lunii.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Andromeda_galaxie)
a. Precizează clasa la care ai putea folosi fragmentul ca suport pentru receptarea textului nonliterar.
Justifică oral alegerea. _________
b. Selectează, prin rescriere din programa școlară, o competență generală și o competență specifică
pe care le-ai putea dezvolta prin acest text-suport.
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
c. Formulează trei obiective operaționale corespunzătoare competențelor selectate la puntul b.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
d. Descrie, oral, o activitate de învățare pe care să o desfășori pentru receptarea fragmentului dat.
Propune o temă pentru acasă prin care să dezvolți interesul elevilor din clasa a III-a pentru
lectura textelor nonliterare.
76
LECȚIA 21. PRINCIPII ALE DIDACTICII REDACTĂRII. Scrierea funcțională

3.5 Aplicarea adecvată a principiilor, formelor si metodelor specifice didacticii redactării
3.6 Ilustrarea principiilor didacticii redactării prin proiecte ale unor lecții de redactare
1. Alcătuiește un text, de 6-8 rânduri, în care să integrezi termenii: receptor, emițător, lexic, tipar
textual, informare.
2. Compară textul creat cu al celorlalți colegi, având în vedere: intenția emițătorului, registrul stilistic
adoptat, scopul comunicării.
AFLĂ MAI MULT!
Scrierile funcționale sunt acele compoziții specifice vieții școlare (notițe, teme, diagrame,
extemporale etc.) și din afara acesteia (cerere, proces-verbal, telegramă, texte informative și injonctive,
instrucțiuni, rețete etc.). Acestea sunt forme textuale codificate, cu structuri tipice, prin urmare, pot fi
studiate prin demers inductiv, de la analiza modelului la evidențierea trăsăturilor sau deductiv, de la
prezentarea carateristicilor la recunoașterea acestora în texte date. În programa școlară pentru ciclul
primar sunt incluse pentru studiu următoarele scrieri funcționale: biletul, afișul, felicitarea, cartea poștală,
invitația și scrisoarea (inclusiv email). Pregătirea acestor compuneri necesită cunoașterea de către învățător
a particularităților fiecărui tip de text.
Scrisoarea, biletul, felicitarea, cartea poștală se disting prin lexicul variat, natural, nepretenţios,
mărcile subiectivităţii, ale implicării afective, și au funcție de comunicare în viața cotidiană, între prieteni și
membrii familiei.
Afișul, invitația se caracterizează prin limbajul clar, precis, mesajul cu rol informativ, centrat pe
receptor (funcția conativă).
Lecțiile de redactare a scrierilor funcționale pot avea următoarele etape: 1. prezentarea a 2-3
modele; 2. analiza modelului prezentat (elemente de structură, formule de adresare specifice, timpuri
verbale, registru stilistic potrivit); 3. redactarea textului de către elevi (în gup); 4. prezentarea textelor,
analiza acestora; 5. reflecţia asupra activităţii desfăşurate şi stabilirea convenţiilor specifice textului
funcţional studiat; 6. tema pentru acasă- redactarea independentă a textului funcțional (cu subiect real sau
imaginar).
Activitățile de realizare a scrierilor funcționale au valoare formativă, contribuie la dezvoltarea
exprimării corecte și a capacității intelectuale a elevilor.
77
APLICĂ!
1. Analizează textul biletului următor, aplicând grila de verificare alăturată:
10.o3. 2018
Dragii mei, Am plecat mai devreme la

scoala. Avem repetitie la cor.
Aspecte evaluate DA NU PARȚIAL

respectarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie
prezentare grafică – estetică, lizibilitate, așezare
respectarea convenţiilor specifice: formula de
adresare, data, semnătura
registrul stilistic potrivit (colocvial)
2. Stabilește valoarea de ADEVĂR sau FALS a enunțurilor următoare referitoare la scrierile funcționale:
• Biletul este o scriere funcțională cu scop de informare, solicitare, mulțumire. A/F

• Felicitarea este un text detaliat transmis cu o anumită ocazie către persoane apropiate sau
oficiale. A/F
• Textul unei felicitări poate fi redat folosind diferite instrumente (stilou, creion colorat, carioca
etc.). A/F
• Afişul este textul funcțional creat cu scopul promovării unor evenimente în comunitate
(serbări, concursuri, proiecte, tombole etc). A/F
• Invitația este scrisă pentru a transmite rugămintea de participare la un eveniment, folosind
mărci ale afectivității. A/F
• Scrisoarea familială respectă convențiile acestui tip de scriere funcțională: data și locul,
formula de adresare, conținutul, formula de încheiere și semnătura. A/F
• Emailul (scrisoarea electronică) nu se supune convențiilor de redactare a unei scrisori. A/F
• Cartea poștală transmite mesaje scurte ale expeditorului și informații despre locul unde se
află acesta (imagini). A/F
Realizează un afiș prin care promovezi lansarea unui proiect de lectură numit ,,Cărți cu copii, copii cu
cărți”. Ai în vedere: data, locul, ora, evenimentul, un slogan și o imagine adecvate.
78
LECȚIA 22. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII. Strategii de predare a
cunoștințelor de limbă la clasele pregătitoare- IV. Tipuri de exerciții

3.4 Aplicarea normelor limbii literare la clasele I-IV
Găsește intrusul în seria de mai jos:
lexic, propoziție, silabă, competență lingvistică, predicat, consoane, portret, vocale, clasă morfologică
AFLĂ MAI MULT!

În studiul despre didactica limbii Florentina Sâmihăian pornește de la clarificarea finalităților
lecțiilor de limbă în școală: cunoașterea regulilor de bază pentru o exprimare corectă (a ști); aplicarea
regulilor în receptarea sau producerea mesajelor (a ști să faci); utilizarea achizițiilor lingvistice pentru a
învăța o limbă străină (a ști să înveți). Astfel se formează competența lingvistică manifestată în
comunicarea orală și scrisă pentru domeniile: lexic, fonetică, morfologie, sintaxă, ortografie și punctuație,
stilistică.
În programele școlare pentru ciclul primar achizițiile necesare dobândirii competenței lingvistice
sunt subordonate domeniilor Elemente de construcție a comunicării, clasele P-II și Variabilitatea limbii și a
comunicării în contexte diferite, clasele III-IV. Modelul comunicativ- funcțional al învățării limbii este
urmărit în aceste documente curriculare prin: aplicarea cunoștințelor lingvistice în comunicare, crearea
contextelor autentice de comunicare, abordarea predominant inductivă (accent pe înțelegerea
conținuturilor de gramatică), abordarea funcțională a conținuturilor de gramatică (elemente constituente
ale comunicării în diverse contexte), utilizarea achizițiilo rlingvistice în alte domenii (înțelegerea textelor
diverse, redactarea unui text, alcătuirea unui discurs etc.). ca urmare, achizițile lingvistice sunt valorificate
în celelalte domenii ale disciplinei (comunicare orală, scrisă, literatură.) Mai mult, învățarea elementelor de
construcție a limbii trebuie să fi realizată aplicativ, ținând cont de aspectele limbii actuale, iar textele-suport
folosite ca model de comunicare să fie diverse, litearare și nonliteare, continue și discontinue, din viața
cotidiană, din mass-media, din mediul on-line. De aceea profesorul este cel care va stabili legături potrivite
între elementele de conținut ale domeniilor disciplinei, va găsi texte adecvate, care permit conexiuni între
domenii (Ex.: text narativ- verbul- relatarea unor întâmplări).
Pentru formarea competenței lingvistice pot fi folosite următoarele metode și procedee:
observarea, explicația, conversația, exercițiul, jocul didactic și tehnicile de creație.
Învățarea prin exercițiu este metoda activă cea mai des folosită în lecțiile de investigare și aplicare
a cunoștințelor de limbă în diferite contexte de comunicare. La clasele pregătitoare, I și II principalele
exerciții sunt cele de copiere, transcriere, dictare, autodictare pentru deprinderea de scriere corectă.
79
La clasele III, IV sunt utilizate exerciții lexicale, ortografice, gramaticale, stilistice pentru formarea
deprinderilor și consolidarea algoritmilor. Florentina Sâmihăian clasifică exercițiile, ca acțiune repetată,
conștientă, astfel:
1. exerciții de recunoaștere (recunoaștere simplă, recunoaștere și grupare, recunoaștere și
caracterizare, recunoaștere și justificare, recunoaștere și disociere);
2. exerciții de exemplificare;
3. exerciții de completare și înlocuire;
4. exerciții de transformare (modificări stucturale, conversiune, expansiune, reconstituire);
5. exerciții creatoare (compuneri gramaticale);
6. exerciții cu caracter ludic.
APLICĂ!
1. Asociază următoarele activități de învățare (clasa a II-a) din programa școală cu tipul de exercițiu
corespunzător:
A. reformularea unor propoziţii prin schimbarea
intonaţiei sau a accentului
B. schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea
unor detalii ale mesajului transmis
C. transformarea/ completarea unor enunţuri
după modele date 1. exerciții de recunoaștere
D. identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare
E. formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind 2. exerciții de exemplificare
cuvinte date
F. realizarea unor postere care să ilustreze reguli de 3. exerciții de completare și
comunicare eficientă (vorbirea pe rând, ascultarea, înlocuire
păstrarea ideii)
G. formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe 4. exerciții de transformare
sau sufixe (fără terminologie)
H. jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate” 5. exerciții creatoare
I. despărţirea cuvintelor în silabe
J. stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt 6. exerciții cu caracter ludic
2. Ordonează, în casetele de mai jos, activitățile de învățare la clasa a IV-a, într-un algoritm logic de
aprofundare a elementelor de comunicare în limba română pe baza unui text narativ:
1. evidenţierea rolului verbului pentru a preciza timpul acţiunii în text narativ ;
2. completarea unor enunţuri referitoare la textul citit cu verbe la forma potrivită;
3. verificarea corectitudinii formei unor verbe din text și motivarea răspunsul;
4. recunoaşterea, înlocuirea verbelor din textul narativ citit;
5. compunere gramaticală cu verbe selectate din textul citit.
80
3. Formulează pentru fiecare dintre sarcinile didactice date câte un obiectiv operațional pe care îl vei
asocia cu o competență specifică din programa școlară pentru clasa a III-a.
a. Schimbă persoana pronumelui subliniat și rescrie enunțul: Tu ai altă idee?
......................................................................................................................................................................
b. Adaugă fiecărui substantiv adjective potrivite: culoare..., culori..., tablou..., tablouri..., pom..., pomi...
......................................................................................................................................................................
c. Ordonează cuvintele în două moduri pentru a obține enunțuri diferite: înveseleau, de toamnă, florile,
culorile.
......................................................................................................................................................................
d. Completează cu 4-5 enunțuri, după model, instrucțiunile unei lecturi de plăcere: Deschide cartea ca
pe o fereastră, privește atent chipurile apărute,...
......................................................................................................................................................................
a. Citește prezentarea jocului didactic „Ghiceşte semnul!”, pe care îl poți folosi la o lecție
de comunicare în limba română.
Clasa este organizată în mai multe grupe. Un elev dintr-o grupă va citi cu intonația adecvată
câte o propoziţie extrasă dintr-un săculeţ, iar membrii celorlalte grupe vor preciza cât mai rapid
semnul de punctuaţie utilizat la sfârşitul propoziţiei, folosind jetoane cu semnul respectiv. Grupa
care a răspuns cel mai repede și corect va desemna un membru care să citească următoarea propoziție.
b. Completează pe o foaie A 4 următoarele:

• conținutul din programă asociat activității de joc didactic;
• clasa la care poate fi aplicat jocul;
• competența specifică vizată;
• un obiectiv operațional formulat, adecvat jocului prezentat.
81
LECȚIA 23. METODE DE ÎNVĂȚARE ACTIV- PARTICIPATIVE

a. Descrie, oral, trei metode activ-participative pe care le cunoști de la orele de curs, în urma aplicării
profesorilor.
b. Desfășurați în perechi, timp de un minut, jocul Caută-i perechea! Câștigă perechea care a asociat
cel mai repede și corect metodele cu definițiile corespunzătoare.
problematizarea
Soluții pentru
comunicare probleme
liberă, fără teama erorilor sau
criticilor celorlalți
jocul
crearea unor situații-problemă, rezolvate
prin gândire comună, căutare, descoperire brainstormingul
reactualizarea experiențelor pentru învățarea prin

analiza alternativelor și găsirea soluțiilor descoperire
AFLĂ MAI MULT!

✓ Emanuela Ilie (2014, pp 69-151) prezintă o descriere minuțioasă a metodelor activ-participative.
✓ Piramida sau metoda bulgărelui de zăpadă îmbină activitatea individual cu cea de grup. Etapele sunt
următoarele: 1. expunerea problemei; 2. rezolvare (soluții și neclarități) individuală timp de 5 minute; 3.
rezolvare în diade; 4. diadele formează două grupe mari pentru a dialoga; 5. întreaga clasă discută problema
propusă.
În orele de limba și literatura română metoda se poate folosi pentru a se analiza mesajul unui text,
finalul acestuia sau comportamentul unui personaj.
Explozia stelară stimulează creativitatea individuală, pe cea de grup, spiritul de cooperare și pe cel
de competiție prin formarea de întrebări la întrebări. Aplicarea metodei presupune: 1: notarea pe o stea a
problemei propuse; 2. organizarea clasei în atâtea grupe câte colțuri are steaua; 3: fiecare grupă formulează
întrebări în legătură cu problema discutată; 4. comunicarea întrebărilor formulate; 5. evidențierea
întrebărilor celor mai pertinente. (Emanuela Ilie, 2014, p. 100)
82
De exemplu, metoda este utilă în explorarea textului narativ literar, sugerându-le elevilor să
formuleze întrebări care să înceapă cu următoarele cuvinte: Cine?, Ce?, Unde?, Când?, Cum?, De ce?
Tehnica 6/3/5 – grupe de câte 6 membri notează câte 3 soluții pentru tema dată timp de 5
minute. Mai întâi se organizează clasa, apoi se formulează problema, se explică modalitatea de lucru,
elevii notează soluțiile, se analizează soluțiile și se aleg cele mai bune. Astfel, tehnica se poate aplica
pentru analiza comportamentului unui personaj, pentru continuarea unui text sau pentru conținuturi de
limbă română.
Tehnica acvariului este o formă a dezbaterii. Elevii sunt organizați în două grupe. Scaunele sunt
așezate concentric: elevii așezați în cercul interior sunt peștii, iar ceilalți reprezintă pescarii. Peștii discută
un conținut într-un interval dat, iar pescarii notează observații despre modul de relaționare a peștilor și
formulează întrebări prin care vor verifica informațiile reținute de pești. Este important ca spațiul să fie
organizat înainte de începerea activității, iar elevii să cunoască tema pe care o au de discutat.
Jocul poate fi o bază a metodelor, cercetătorii susținând că jocul didactic este una dintre cele mai
eficiente metode. Pedagogul Ioan Cerghit diferențiază jocurile didactice sau educative de jocurile de
simulare. Emanuela Ilie preia clasificarea și descrie o serie de jocuri aplicabile în orele de limba și
literatura română. De exemplu, jocul Șarpele poate fi utilizat pentru consolidarea sau evaluarea unor
termeni de teorie literară. Activitatea presupune notarea pe o foaie pliată (ca un acordeon sau un șarpe)
a unui termen, ce reprezintă noțiunea ce trebuie verificată; prima parte a hârtiei se pliază, iar pe
următoarea parte al doilea elev notează definiția noțiunii. Fără să vadă termenul inițial, al treilea elev
citește numai definiția și notează noțiunea corespunzătoare. Următorul elev va scrie definiția și jocul se
repetă până participă toți elevii. La sfârșit se reface traseul, se identifică autorul și cauza greșelii, se
corectează greșelile.
Metoda predării/ învățării reciproce are patru etape: 1. rezumarea (sintetizarea materialului
citit); 2. adresarea întrebărilor despre materialele citite; 3. clarificarea informațiilor (soluționarea
neclarităților prin apel la alte surse); 4. prezicerea/ prognosticarea (formulare de predicții pe baza
fragmentului citit).
Metoda are două variante.
A: 1. toți elevii citesc același fragment de text; 2. clasa este organizată în patru grupe – rezumatorii,
întrebătorii, clarificatorii, prezicătorii; 3. fiecare grup rezolvă sarcina corespunzătoare; 4. în final, fiecare
grupă își desfășoară rolul în fața celorlalte grupe.
B: 1. se delimitează textul în fragmente logice; 2. clasa este organizată în atâtea grupe câte fragmente
există. Fiecare grupă are câte patru elevi: un rezumator, un întrebător, un clarificator și un prezicător. 3.
După lucrul pe text, fiecare grupă prezintă ce a citit. 4. Fiecare elev îi învață pe colegii din alte grupe ce a
lucrat.
Metoda știu/ vreau să știu/ am învățat se folosește în lecțiile de familiarizare a elevilor cu
anumite concepte. Elevii realizează un tabel cu trei coloane: Știu/ Vreau să știu/ Am învățat. Aceștia
notează în prima coloană răspunsul intrebării Ce cred că știu despte subiectul dat? În a doua etapă elevii
studiază un text, ascultă expicațiile profesorului, cercetează alte surse bibliografice. Notează în coloana a
treia cele mai semnificative informații despre tema propusă.
SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) este o metodă
specifică activităților de lectură și constă în identificarea în textul citit a unui set de informații, pe care le
marchează într-un tabel:
✓ (informație cunoscută) + (informație nouă) - (informație știută ? (informație neînțeleasă)
altfel)
83
Cubul constă în analiza unui concept, a unei noțiuni sau a unei teme. Profesorul pregătește un cub din
carton pe fețele căruia notează sarcinile: 1. descrie; 2. compară; 3. asociază; 4. analizează; 5. aplică; 6.
argumentează.
Scaunul autorului constă în intervievarea, de către elevi, a unui coleg sau a unui autor de text literar.
Etapele sunt următoarele: 1. învățătorul propune o temă de analizat; 2. elevii redactează liber, în clasă sau
acasă, un text cu tema dată; 3. un elev ocupă scaunul autorului și lecturează textul; 4. ceilalți elevi adresează
întrebări pentru a clarifica procesul creației sau produsul acestuia.
Jurnalistul-cameleon presupune prezentarea aceluiași eveniment din mai multe perspective. Elevul
descrie momentul transmițând, pe rând, bucurie, înțelegere, mulțumire, nemulțumire, fericire, anxietate,
revoltă.
Pălăriile gânditoare, altă metodă interactivă de stimulare a gândirii critice. Se poate desfășura
individual sau colectiv. Participanții își asumă rolul sugerat de culoarea pălăriei pe care o poartă:
1. pălăria albă informează – Faptele sunt următoarele......
2. pălăria roșie transmite emoțiile – Îmi place/ nu îmi place....
3. pălăria neagră este pesimistă – Nu este bine, deoarece...
4. pălăria galbenă este optimistă – Este bine, deoarece....
5. pălăria verde este creativă, oferind soluții – Ce s-ar întâmpla dacă...
6. pălăria albastră coordonează activitatea – Care este următoarea etapă?
Jurnalul dublu evidențiază trăirea afectivă care însoțește actul lecturii. Înainte de a începe să citească,
elevii organizează foaia caietului în două coloane. În timpul lecturii transcriu în partea stângă (Citate) cuvinte,
expresii, paragrafe, iar în partea dreaptă (Comentarii), reacțiile afective determinate de ce i-a plăcut, nu i-a
plăcut, ce și-a amintit, nu a înțeles etc. Învățătorul poate folosi un set de întrebări care să le orienteze
explicațiile.
Metoda termenilor predictivi/ a termenilor-cheie/ a termenilor dați în avans: învățătorul oferă 4-5
cuvinte-cheie dintr-un text ce urmează să fie citit sau ascultat de către elevi. Aceștia redactează un scurt text
pe baza termenilor dați, compară predicțiile proprii cu cele ale colegilor, formulează concluzii parțiale. După
lectura/ audierea textului elevii elaborează un eseu individual, îl confruntă ce cele ale colegilor pentru a obține
un eseu colectiv. Se compară anticipările inițiale și fiecare eseu obținut cu textul, evaluându-se rezultatele.
Tehnica blazonului este folosită în activitățile de construcție a personajului. Metoda presupune
completarea unei reprezentări grafice cu elemente definitorii pentru personalitatea personajului. Acest blazon
poate fi completat individual sau în grupuri mici și prezentate în fața clasei. Învățătorul va sintetiza procesele
analitice care au stat la baza elaborării blazoanelor.
APLICĂ!
1. Prezentați oral metodele descrise la rubrica Folosește-ți experiența!, adăugând sau corectând
descrierea inițială.
84
2. Asociază conținuturile cu jocurile recomandate de Programa pentru disciplina Comunicare în limba
română.
CONȚINUTURI CP CLASA I CLASA II

Repovestirea unor - jocuri de tipul: „Basme şi
întâmplări auzite culoare”, „Scrisori
desenate”, „Ce nu se
potriveşte?” etc.
exerciţii–joc de
__________________ dicţie, cântece,
numărători ritmate
jocuri de tipul: „Telefonul jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte
fără fir”, „Fazan”, alintate”
„Sunetul care se repetă”,
„Nume cu silabă
repetată”, „Completează
silaba”, „Grupează după
numărul de silabe” etc.
jocuri de tip „Loto”, jocuri de tip „Loto”, „Domino”,
„Domino”, „Bingo”, cu „Bingo”, cu imagini, cuvinte
imagini, cuvinte sau sau simboluri
simboluri
Reguli de vorbire
eficientă: vorbirea pe
rând, ascultarea
interlocutorului,
păstrarea ideii
3. Transcrie din programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română pentru clasele a III-a și
a IV-a două conținuturi în a căror abordare poți folosi metoda piramidei:
___________________________________________________________________________
4. Formulează sarcinile potrivite pentru aplicarea metodei cubului în lecția de recapitulare a rolurilor
cuvintelor în propoziții, subiect și predicat, la clasa a IV-a:
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
5. Propune două metode activ-participative pe care le poți folosi pentru îndeplinirea obiectivelor
propuse de următoarea lecție planificată. Justifică alegerea.
85
1. 3.1. Extragerea unor ● Textul - lectură activă, cu creionul în ●Resurse ● Evaluarea
informaţii de detaliu narativ- mână (3.1); materiale: după
din texte informative lectura - citirea individuală, în gând, manual, text rezolvarea
sau literare textului a textului suport (3.1); suport: sarcinilor de
3.2. Formularea unui - stabilirea sensului Zăpada învățare:
răspuns emoţional cuvintelor necunoscute și a mieilor, după Tehnica
faţă de textul literar expresiilor din text, prin Mircea semaforului:
citit raportare la contextul în care Sântimbreanu se pune la
3.3. Formularea unei apar şi confruntarea cu , Caietul dispoziţia
păreri despre o sensurile oferite de dicţionar elevului elevilor de
întâmplare citită (3.1); pentru clasa a cartonaşe în
4.4. Povestirea pe - citirea în forme variate a III-a – Limba și culorile
scurt a unei unor enunţuri din text, în lanţ, literatura semaforului,la
întâmplări citite ştafetă (3.1); română, solicitarea
- formularea de întrebări și Editura învățătorului,
răspunsuri ce vizează Intuitext, elevii ridică un
informaţiile esenţiale sau de dicționar cartonaş: verde
detaliu desprinse din textul dacă înţeleg,
citit (3.2); ●Resurse galben dacă nu
- citirea selectivă a textului procedurale: sunt siguri şi
pe baza unor repere date de exercițiul, roşu dacă nu
învățător (enunțuri din text în conversaţia, înţeleg.
care se regăsesc cuvinte cu explicaţia,
același sens celor date) (3.1); procedee de ●Observarea
- transcrierea unor enunțuri citire activă, sistematică:
din text în care se regăsesc jocul didactic. atitudinea
cuvinte cu sens opus unor elevilor faţă de
cuvinte precizate de învățător sarcina dată:
(3.1); ➢ Listă de
- exerciţii de exprimare verificare (da,
personală pe baza nu):
elementelor din text (3.3); ✓ concentrar
- scrierea unui paragraf pentru e asupra sarcinii
a relata pe scurt aspecte de rezolvat;
referitoare la textul citit (4.4). ✓ implicare
activă în
rezolvarea
sarcinii.
Confecționează un set de pălării pentru aplicarea metodei pălăriilor gânditoare și un cub, pe

care le vei folosi în activitatea ta.
86
LECȚIA 24. MANAGEMENTUL CLASEI ÎN ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Mijloace de învățământ

Rescrie pe un rând termenii care fac referire la metode/procedee didactice și pe alt rând, pe cei care
indică mijloace de învățământ: conversație, planșe cu litere, audiobook, brainstorming, mozaic, manual
digital, exercițiu, videoproiector, ortograme, problematizare.
• metode/procedee didactice:................................................................................................................
• mijloace de învățământ:.......................................................................................................................
AFLĂ MAI MULT!
Mijloacele de învățământ alcătuiesc, alături de metode, procedee, forme de organizare, strategiile

didactice pentru îndeplinirea obiectivelor instructiv-educative și facilitează transmiterea unor cunoştinţe,
formarea şi consolidarea unor priceperi şi deprinderi, evaluarea unor achiziţii, realizarea unor aplicaţii
practice în cadrul lecţiilor. Ansamblul de materiale și sisteme tehnice folosite în demersul didactic au rolul de a
asigura un învățământ activ, concret, practic, raportat la realitatea dată și de a dimunia caracterul formal sau
expozitiv al lecțiilor.
Literatura de specialitate oferă numeroase clasificări ale mijloacelor de învățământ. Metodica predării
limbii și literaturii române-învățământul primar (coord. Prof. dr. Marian Barbu) subliniază două categorii
utilizate și în orele de limba și literatura română, raportate la includerea și facilitarea mesajului didactic. O
primă categorie este cea a mijloacelor integrate în procesul de predare- învățare- evaluare și care includ
informație didactică. Acestea se clasifică astfel:
1) purtătoare de mesaj informațional pe cale auditivă, vizuală, audio-video: audiobook, CD, planșe,
ortograme, ilustrații, fotografii, portrete, volume de texte literare și nonliterare, jocuri didactice,
emisiuni pentru copii, alfabetar, filme didactice etc;
2) pentru obținerea informației prin descoperire: fișe de lucru, carduri pentru decupat litere, culegeri de
exerciții, manuale, dicționare, jocuri didactice etc;
3) pentru obținerea feedback-ului și evaluarea randamentului școlar: teste inițiale, formative, sumative,
teste grilă, caiete ale elevului asociate manualelor alternative, descriptori de performanță.
O altă categorie de mijloace de învățământ este a celor auxiliare procesului de învățământ, care
facilitează informația didactică. Acestea sunt clasificate astfel:
1) utile pentru confecționarea mesajelor informaționale: calculator, atelier, laborator de informatică;
2) utile pentru transmiterea și receptarea mesajelor deja create: videoproiector, ecran, sistem audio,
casetofon, televizor, tablă interactivă etc.;
3) necesare desfășurării optime a procesului de predare- învățare- evaluare: mobilier modular, bănci,
dulapuri, panouri, bibliotecă, stelaj, tablă, flip-chart etc.
87
Misiunea învățătorului este a aceea de a folosi atent, dozat mijloace de învățământ variate care să le
permită elevilor să exerseze operațiile gândirii (analiză, sinteză, generalizare etc.) și alte tipuri de inteligență,
în afara celei lingvistice (vizuală, muzicală, logico-matematică, naturalistă, interpersonală, intrapersonală,
kinestezică).
APLICĂ!
1. Subliniază din seria de mijloace de învățământ date pe cele necesare unei lecții de însușire a
sunetelor/literelor la clasa I: corpuri geometrice, manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste,
atlas de anatomie, alfabetarul mobil, jocuri de construcție, planșă cu litera-model, numărătoare,
bețișoare, jetoane cu literele învățate, coli, carioci. Justifică oral rolul fiecăruia în lecție.
2. Lucrați în perechi! Completați următoarea secvență dintr-o unitate de învățare la clasa a III-a:
Competențe Conținut Activități de învățare Resurse materiale Resurse procedurale

(metode, procedee)
2.1. Descrierea Textul -precizarea, în perechi, a caracteristicilor și 1...................... 1.......................
unui obiect/ nonliterar a unor informații științifice ale elevilor;
unei fiinţe din -completarea primei coloane din tabelul 2...................... 2.......................
universul Știu - Vreau să știu – Am învățat cu
apropiat pe informațiile asupra cărora s-a căzut de 3...................... 3.......................
bazaunui plan comun acord;
simplu -formularea de întrebări despre ceea nu 4...................... 4.......................
3.1. Extragerea știu și vor să afle elevii în legătură cu tema
unor informaţii și completarea celei de-a doua coloane din
de detaliu din tabelul Știu - Vreau să știu – Am învățat
texte (2.1);
informative sau -citirea în gând a unui text nonliterar ;
literare -formularea de răspunsuri la întrebări ce
4.3. Realizarea vizează informaţiile esenţiale sau de
unei scurte detaliu desprinse din textul citit și
descrieri ale completarea celei de-a treia coloane din
unor elemente tabelul Știu - Vreau să știu – Am învățat ;
din mediul -scrierea, pe suportul din hârtie
apropiat confecționat anterior, a unui scurt text în
pornind de la care se prezintă informații științifice
întrebări de despre tema discutată, urmată de
sprijin expunerea lucrărilor.
Consultă-te cu învățătorul metodist și alcătuiește o listă minimală de mijloace de învățământ

necesare susținerii lecțiilor de comunicare în limba română la clasa pregătitoare.
88
LECȚIA 25. PREDAREA INTEGRATĂ

4.2 Inovarea practicii didactice și obținerea calității în învățare
Citește cu atenție textul de mai jos, extras din Ghidul învățătorului, clasa pregătitoare, ed. INTUITEXT,
pentru studierea literelor Ș, ș, apoi asociază cuvintele-cheie subliniate cu numele disciplinelor pe care
le sugerează:
Era o după-amiază cu ploaie. Ștefi și Șerban erau în atelierul lor de pictură. Aveau vopsea de toate
culorile, cartoane, pensule mari și mici, șevalete. Au învățat la școală cum să folosească șevaletul, cum să
amestece culorile. Pictura era activitatea lor preferată.
Ștefi și Șerban s-au tot gândit ce să picteze. Mai întâi le trecuse prin minte să picteze obiecte pe care le-
au văzu într-un magazin: pălărie, șapcă, joben, coif, fes, căciulă. Li s-a părut mai interesant însă să picteze
animale din poveștile citite ieri de mama: șoricelul Chiț și șarpele Sâsâilă. S-au apucat de treabă. Ștefi a pictat un
șoricel simpatic, cu codița lungă și subțire, cu ochișorii rotunzi, ca două boabe de piper și cu urechile rotunjite.
Pe șevaletul lui Șerban stătea încolăcit un șarpe, cu capul ridicat și limba scoasă.
Ploua întruna. Deodată, Ștefi privi pe fereastră și mare îi fu bucuria să vadă, sub copertina casei, pe
motanul Șosețel, pe cățelul Șoșonel și pe șoricelul Chiț, care se adăposteau de ploaie. Sigur se întorseseră de la
joacă.
– Poftiți, intrați în atelier! ziseră Ștefi și Șerban.
Se auziră tot felul de glasuri: Chiț, chiț, chiț! Ham, ham, ham! Miau, miau, miau!
Cei trei prieteni au intrat bucuroși în casă, dar, deodată, au făcut câțiva pași înapoi. S-au oprit brusc,
departe de șevalet, parcă puțin speriați de șarpele care îi privea atent. Șoricelului Chiț i-a pierit de tot glasul,
vâzând un șoricel exact ca el, care stătea nemișcat pe șevalet.
– Ha, ha, ha! râseră cei doi copii.
– Veniți aproape, prieteni dragi, zise Ștefi. Nu vă speriați. Eu l-am pictat pe Chiț!
– Iar eu pe șarpele Sâsâilă, zise Șerban. Nu vă fie teamă. Sâsâilă este un șarpe bun și blând, asemenea
celui din povestea pe care ne-a spus-o mama.
– Ce frumos ați pictat! zise Chiț.
– Vrem și noi să pictăm cu voi! ziseră într-un glas cei trei oaspeți.
Ștefi le spuse că programul de lucru din acea zi se încheiase, dar le-a promis că a doua zi vor continua să
picteze împreună pe Șosețel și pe Șoșonel.
Ștefi, Șerban și prietenii lor au încheiat ziua cu cântecul „Dacă vesel se trăiește”.
Comunicare în limba română(CLR)..............................................................................................................

Matematică şi explorarea mediului(MEM)................................................................................................
Muzică şi mişcare(MM)...............................................................................................................................
Arte vizuale şi abilităţi practice(AVAP)........................................................................................................
Dezvoltare personală(DP)............................................................................................................................
89
AFLĂ MAI MULT!
Predarea integrată nu se raportează la o disciplină de studiu, ci la o tematică unitară, comună mai
multor discipline. Nevoia de studiu unitar a fost generată de ideea că universul este constituit într-o
anumită unitate care impune o abordare globală. Conceptul de predare integrată se extinde în
învățământul românesc, în special la nivelurile preşcolar şi primar, dar şi gimnazial şi liceal. Printr-o astfel de
abordare a învățării ştiinţa poate fi pusă în relație cu societatea, cu tehnologia și cultura. În acest sens,
pentru predarea-învăţarea conţinuturilor se operează cu teme, cu orientări tematice, deci o anumită
flexibilitate a demersului și libertatea cadrului didactic de a alege sau de a propune conţinuturi. Integrarea
conţinuturilor vizează stabilirea relaţiilor clare, convergenţe între concepte, abilităţi, valori aparţinând
diferitelor discipline de studiu. Literatura de specialitate subliniază cinci niveluri de integrare:
intradisciplinar, multidisciplinar, pluridisciplinar interdisciplinar și transdisciplinar. Predarea
intradisciplinară constă în corelarea a două sau mai multe conținuturi ale aceleiași discipline pentru
rezolvarea unor probleme, pentru studierea unei teme sau dezvoltarea unei abilități. Multidisciplinaritatea
presupune predarea conținuturilor unei discipline folosind resursele altor discipline, care aduc un plus de
valoare „argumentativă si persuasivă”. Predarea din perspectivă pluridisciplinară înseamnă studierea unei
teme/situaţii/ probleme aparținând mai multor discipline, fără a ajunge la puncte de vedere comune, ci
descoperind multiple perspective asupra aceleiași teme. Interdisciplinaritatea este definită ca interacţiune
existentă între două sau mai multe discipline, care să poată să meargă de la simpla comunicare de idei,
până la integrarea conceptelor fundamentale privind epistemologia, terminologia, metodologia,
procedeele, datele şi orientarea cercetării. Deci sunt ignorate limitele stricte ale disciplinelor, așa încât teme
comune să permită realizarea obiectivelor de învățare de grad mai înalt și a competențelor transversale:
luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însușirea metodelor și tehnicilor de învățare eficientă,
antreprenoriatul etc. Trandisciplinaritatea reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, o
manieră originală de a aborda un subiect comun, ceea ce se află între discipline, în interiorul fiecăreia și
dincolo de orice disciplină, deci disoluția totală a barierelor între discipline, așa încât achizițiile învățării să
contribuie la sucesul personal, social al tinerilor în variate contexte socio-culturale.
Organizarea planurilor- cadru pe cele șapte arii curriculare este o dovadă a intenției de abordare
integrată a conținuturilor învățării în școala românească. Un curriculum integrat presupune armonizarea
obiectelor de studiu într-un tot unitar, centrarea pe activităţi integrate de tipul proiectelor, relationarea
conceptelor, a fenomenelor, a caracteristicilor diferitelor discipline și corelarea rezultatelor învăţării cu
situaţiile din viaţa cotidiană. Ca urmare, în proiectarea unităților de învăţare este necesară stabilirea
legăturilor între conținuturile disciplinelor pentru a asigura transferul de cunoştinţele de la o activitate la
alta. Prin intermediul acestor activităţi obiectivele sunt urmărite într-un context integrat, din perspectiva
tuturor ariilor curriculare. De aceea propunerile de planificări pentru grădiniță și ciclul primar sunt
constituite pe unități tematice vizând diferite discipline specifice fiecărui an de studiu.
Strategiile de predare integrată, care faciliteză învățarea autentică, sunt următoarele:
1) învățarea prin dezbatere- prezentarea unor întrebări, teme, probleme, supuse spre analiză şi
soluţionare unei clase, iar cadrul didactic este coordonatorul pașilor spre obținerea rezultatului
adevărat;
2) învăţarea prin problematizare- centrare pe activitatea independentă a elevului, pe gândirea şi
efortul personal și este aplicată la orice disciplină;
3) învăţare prin încercare şi eroare – un şir de soluţii la o situaţie dată, cu eliminarea soluţiilor care se
dovedesc greşite şi cu alegerea soluţiei care rezolvă problema;
90
4) învățarea senzorio-motorie- ansamblul coordonărilor senzorio-motorii, priceperilor şi
deprinderilor, exprimate în performanţe ale elevului, care conduc la dezvoltarea biologică,
psihomotorie;
5) învăţare socială - interiorizarea de către elev a modurilor şi tipurilor de interacţiune psihosocială
şi socială: comportamentală, valorică, normativă etc.;
6) învăţare prin cercetare- participarea directă şi activă a elevului împreună cu profesorul la
cercetarea ştiinţifică, la descoperirea adevărului; dezvoltarea capacitatea muncii independente pentru
descoperirea şi demonstrarea adevărurilor ştiinţifice;
7) învăţare prin descoperire- elevul sprijinit de profesor pentru a descoperi cu propriile forţe
intelectuale explicaţia şi semnificaţia unui fenomen sau proces, legile, cauzele şi specificul lor;
8) metoda proiectului- demers didactic în grup, într-o interacţiune continuă, o acţiune de cercetare
şi acţiune practică prin care sunt înţelese sau produse raţionamente autentice;
9) învăţarea bazată pe probleme- elevii în situaţia de a găsi soluţii pentru probleme
contextualizate, utilizând achiziţiile anterioare ale învăţării şi capacităţile de analiză şi sinteză;
10) învăţarea aventură/ de tip expediţionar- experienţe de învăţare noformală, în contexte
naturale, accent pe crearea contextelor şi a experienţelor relevante de învăţare, pe contactul direct cu
mediul social, cultural şi natural.
Literatura de specialitate propune șase modele de curriculum integrat:

1) modelul integrării ramificate – elementul central- tema studiată; cadrul didactic selectează
conținuturile înscrise în aria tematică și care duc la atingerea finalităților (implementat la ciclul
primar);
2) modelul integrării liniare- aplicabil pentru finalitățile urmărite pe o perioadă mai mare de timp,
util în proiectarea activității diferențiate și individualizate de recuperare sau dezvoltare;
3) modelul integrării secvențiale- transferul achizițiilor de la un domeniu la altul prin întrebări,
sarcini didactice, orientări, comentarii (frecvent în educația timpurie);
4) modelul curriculumului infuzionat- studierea temelor diverse din perspectiva unui centru de
interes (școli de artă, școli cu predare în limbi străine etc.);
5) modelul integrarii în rețea- bazată pe metoda proiectelor; investigare- acțiune pornind de la o
temă centrală spre identificarea subtemelor abordate transdisciplinar pentru rezolvarea temei
centrale;
6) modelul polarizării- un alt domeniu de cunoaștere (disciplină opțională) în jurul căruia sunt
concentrate elemente ale altor discipline studiate.
APLICĂ!
1. Bifează, pentru fiecare disciplină, doar acele conținuturi ale învățării (clasa a III-a) care consideri că
se subordonează temei comune/unității tematice Misterele dezlegate ale naturii:
91
Limba și literatura română Matematică Științe ale naturii Muzică și mișcare
• Textul literar narativ- locul, • Aflarea • Poluarea • Genuri
timpul, ordinea derulării numărului apei, a muzicale:
întâmplărilor necunoscut solului, a folclorul
• Textul în versuri • Adunarea aerului copiilor
• Povestirea orală a unui text numerelor • Magneți. • Dansuri
audiat, pornind de la enunțuri naturale Utilizări ale populare
date • 0 – 10 000, cu magneților • Înălțimea
• Despărțirea în silabe trecere peste • Principalele sunetelor
• Sensul cuvintelor ordin grupe de muzicale
• Substantivul • Înmulțirea unui animale • Cântare
• Adjectivul număr cu 10, 100 • Omul- vocală, în
• Descrierea unor elemente din • Probleme care se activitatea și colectiv și
mediul apropiat rezolvă prin odihna în grupuri
• Scrierea textului în care se operații
prezintă o întâmplare cunoscute
imaginată
2. Lucrați în perechi! Propuneți o denumire a unității de învățare pentru predarea integrată a

următoarelor conținuturi la Comunicare în limba română, clasa a II-a:
• Textul: textul narativ; recunoaşterea personajelor

• Vocabular: cuvinte cu sens asemănător; cuvinte cu sens opus
• Alfabetul limbii române: literele mici şi mari de mână ..................................
• Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva .................................
• Ortografia: scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â sau î, x
• Scrierea funcţională: transcriere (texte de maximum 50 de cuvinte)
3. Lucrați în grup! Consultați programele școlare pentru clasa a IV-a, apoi completați pe o foaie A4
următoarele repere pentru realizarea unui proiect tematic Pădurea-universul verde:
•discipline integrate •competențe specifice ale disciplinelor integrate, dezvoltate prin proiect
•conținuturi asociate din programele școlare
4. Scrie un argument și un contraargument pentru afirmația: Predarea integrată este condiționată de

experiența didactică.
Organizează alături de colegii tăi interviuri cu învățătorii și scrie o listă de proiecte interdisciplinare de
succes derulate în școală, la clasele din ciclul primar.
92
LECȚIA 26. EVALUAREA LECȚIILOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ. Tipuri de
evaluare. Metode de evaluare

3.7 Evaluarea activităţii de redactare a elevilor 2.3 Evaluarea activităţii de comunicare orală a
3.8 Autoevaluarea lecţiilor de redactare elevilor
2.4 Autoevaluarea lecţiilor de comunicare orală
Selectează cinci dintre următoarele metode/procedee de evaluare și ordonează-le într-un top al

preferințelor tale: observarea curentă, testul, portofoliul, tema individuală în clasă, tema pentru acasă,
proiectul, investigația, chestionarea orală, autoevaluarea. Justifică oral răspunsul tău.
1......................................................
2......................................................
3......................................................
4......................................................
5......................................................
..
AFLĂ MAI MULT!
În practica școlară predarea, învățarea și evaluarea sunt în relație directă, schimbările din cadrul
uneia producând efecte asupra celorlalte două. Ca urmare, proiectarea didactică vizează cele trei
componente.
Integrată în procesul didactic, evaluarea la ciclul primar, ca și la celelalte niveluri de învățământ,
este inițială (necesară planificării activității din perspectiva adaptării la posibilitățile elevilor), formativă
(raportarea permanentă la obiectivele operaționale și evidențierea progresului de la o secvență a instruirii
la alta), sumativă (nivelul de performanță al elevilor raportat la obiectivele de instruire, demonstarea
abilităților importante, dobândite pe o perioadă mai mare de timp).
La orele de limba și literatira română în ciclu primar, evaluarea vizează performanțele elevilor în
ceea ce privește comunicarea orală și scrisă. În curriculumul pentru clasele pregătitoare-II se precizează că
evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate
metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe
progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să
stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Nu
vor fi eludate metodele tradiționale- probe orale și cele scrise.
93
Examinarea prin probe orale necesită respectarea condițiilor: durata examinării în raport cu vârsta și
particularitățile individuale ale elevilor, ritmicitatea, implicarea tuturor elevilor, nu doar a celor care
răspund cerințelor. Se realizează prin sondaj (conversația, exercițiul) deoarece evaluarea orală a tuturor
elevilor este cronofagă.
Examinarea prin probe scrise se poate aplica prin probe de control curent (test formativ), lucrări de
control la sfârșitul unității de învățare și la sfîrșitul semestrului (teste sumative), pregătite prin lecții
speciale de recapitulare și sistematizare. Elaborarea testelor scrise reprezintă o activitate compexă în
procesul didactic și vizează mai multe aspecte:
1. precizarea conținutului de verificat;
2. corelarea conținutului probei cu competențele specifice;
3. redactarea itemilor în raport cu cometențele vizate în evaluare;
4. analiza conținutului evaluării din perspectiva comportamentului pe niveluri taxonomice
(identificarea, compararea/clasificarea, descrierea analiza,aprecierea / interpretarea).
Itemii (întrebare-formatul întrebării-răspuns) pentru teste scrise includ următoarele tipuri:
A. cu alegere duală (adevărat/ fals; corect/incorect;acord/dezacord, da/nu, fapt/opinie);
B. de tip pereche (asocieri de tip termen-definiții, reguli-exemple, simboluri-concepte, personaje-
caracteristici, date-evenimente, titluri-tipuri de texte etc.);
C. cu alegere multiplă (alegerea răspunsului corect sau a celui mai bun răspuns);
D. cu răspuns scurt/ de completare (răspuns limitat ca spațiu, formă, conținut);
E. întrebări structurate (elaborarea răspunsului pe baza unui material-stimul: text, diagrame);
F. eseu cu răspuns restrâns (vizează capacitatea de receptare a mesajului scris);
G. eseu structurat (vizează capacitatea de exprimare scrisă, realizarea unor compoziții cu cerințe
prestabilite, răspunsul așteptat este ordonast, orientat);
H. eseu liber (vizează scrierea creativă și imaginativă, originalitatea și creativitatea).
Observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor oferă cadrului didactic informații
despre performanțele elevilor la nivelul acțiunii și relaționării, de aceea se realizează cu ajutorul unui
instrumentar adecvar: fișa de evaluare (notarea și interpretarea de către profesor a unor fapte
remarcabile/probleme comportamentale ale elevului), scara de clasificare (comportamente supuse
evaluării pe trepte de apreciere), lista de control/verificare (absența sau prezența unor
comportamente/caracteristici).
Autoevaluarea presupune participarea elevului la aprecierea propriilor rezultate prin diferite tehnici
(Ioan Șerdean, 2003):
• autonotarea controlată- propunerea unui calificativ pentru propria lucrare, revizuit și definitivat de
profesor consultându-i pe ceilalți elevi;
• autocorectarea sau coretarea lucrărilor celorlalți- în evaluarea formativă, cu aplicarea unor probe
care vizează recunoașterea răspunsului corect/incorect;
• notarea reciprocă- aplicată în grupuri de elevi, prin rotație, cu îndrumarea profesorului.
Portofoliul cuprinde rezultatele învățării obținute prin celelalte metode de evaluare și reflectă
progresul elevului pe o unitate de timp (semestru, an, ciclu de învățământ). De asemenea, cuprinde
produsele elevilor care au rămas neinvestigate în procesul evaluării și care diversifică activitatea
didactică, înlătură tensiunea generată de metodele tradiționale.
Aprecierea rezultatelor școlare în ciclul primar se realizează prin calificative (foarte bine, bine,
suficient), pe baza unor criterii unitare de apreciere a performanțelor, numite descriptori de
performanță (descrierea calitativă și cantitativă a capacităților și subcapacităților pe niveluri de
diferențiere) și formulate ca acțiuni concrete, de exemplu: citește conținutul imaginii, răspunzând
corect/incomplet la întrebări; pronunță clar/ parțial silabele din structura cuvântului dat, citește corect,
cu intonație propoziția interogativă; răspunde la întrebări formulând răspunsuri complete/incomplete.
94
APLICĂ!
1.a. Selectează, prin încercuire, din lista dată, aprecierile care stimulează participarea elevilor la
activitate: Nu este bine!; Tu poți mai bine!; Nimic bun!; A fost greu, dar ai reușit!; Nu ai fost atent și nu
ai citit bine!; Nu este chiar foarte bine!.
b. Transformă oral enunțurile neselectate la punctul a, așa încât să devină stimulative, cu efecte de
orientare pozitivă.
2. Notează, în spațiul punctat, tipul de item corespunzător cerințelor de mai jos dintr-un test sumativ,
clasa a III-a:
I. Subliniază cuvintele care completează corect enunțul: Masinile sunt alcătuite din (motor, caroserie, roți, șasiu,
instalație, alternator). ...............................
II. Rescrie enunțurile cu informația corectă: 1. Prima mașina modernă a fost construită în Germania, în anul
1886.; 2. Primul accident auto s-a petrecut în anul 1900, în statul Ohio. 3. În Italia, Enzo Ferrari lansează Ferrari
250, iar Lancia modelul cu 6 cilindri în V, numit Aurelia. 4. În 1929, Alfieri Maserati construiește prima mașină de
curse. ................................
III.Citește invitația alăturată și precizează: □denumirea evenimentului, □data, □locul desfășurării.
...........................
IV.Notează pe foaia de testare verbele din primul enunț al textului citit. .............................
V. Rescrie enunțul următor, cu verbele la persoana I: Știau toată istoria mașinilor, dar nu au vorbit despre cele
care îi pasionează. .......................
VI. Alege variantele corecte: Verbele subliniate din ultimul enunț exprimă: *a) acțiunea; *b) starea; *c) existența;
d) acțiunea trecută .......................
3.Completează corespunzător următoarea scară de apreciere pentru evaluarea comportamentului de
receptor al elevilor la clasele primare:
Perioada de observare: ..............
Comportamente vizate de observarea sistematică Întotdeuna Frecvent Uneori

Este atent la mesajele formulate de ........................../................. elev.../data...
Formulează răspunsuri ...................la întrebările orale.
Semnalează prin gesturi,.............,............ neînțelegerea mesajului
Sesizează corectitudinea sau......................enunțurilor orale.
Sesizează cuvintele ............................ din mesajele orale.
4. Lucrați în grup! Realizați o listă de verificare pentru evaluarea comportamentului de emițător al

elevilor la clasele primare, având în vedere: formularea enunțurilor, povestirea unor întâmplări,
adoptarea elementelor nonverbale și paraverbale, participarea la dialog.
95
5. Selectează grila de autoevaluare pe care o consideri potrivită pentru testul de la exercițiul 2.
Justifică opțiunea.
A.
Apreciere I II III IV V VI
Suficient 1cuvânt 1enunț □ 1 verb 1 verb *
Bine 2 cuvinte 2 enunțuri □□ 2 verbe 2 verbe **
Foarte bine 3 cuvinte 3 enunțuri □□□ 3 verbe 3 verbe ***(b, c,d)
B.
Apreciere I II III IV V VI
Suficient □ *
Bine □□ **
Foarte bine □□□ ***(b, c,d)
6. Formuleză câte două sarcini de lucru (itemi diferiți) corespunzătoare următoarelor standarde
curriculare de performanță la sfârșitul clasei a IV-a:
Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe Cerința 1..............................................................

baza unui plan de idei
Cerința 2..............................................................
Desprinderea unor trăsături fizice şi morale ale Cerința 1..............................................................

personajelor dintr-un text citit
Cerința 2..............................................................

Selectează un test propus de unul dintre manualele alterantive pentru clasa a IV-a la sfârșitul unei
unități de învățare și scrie descriptorii de performanță pentru fiecare cerință.
96
LECȚIA 27. ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE
Competența specifică abordată în lecție:

1.4 Abordarea flexibilă a curriculumului școlar și analiza funcțională a conținuturilor învățării
Descrie, oral, cea mai plăcută și cea mai puțin plăcută activitate extrașcolară la care ai participat până
acum. Justifică alegerea.
AFLĂ MAI MULT!
Activitățile extracurriculare definesc educația nonformală, o alternativă a educației formale, și sunt

definite printr-un curriculum la alegere, flexibil şi variat, care propune participanţilor activităţi diverse şi
atractive, în funcţie de interesele acestora, de aptitudinile speciale şi de aspiraţiile lor. De asemenea,
activitățile extracurriculare presupun un demers pluri-, inter- și transdisciplinar, oferind răspunsurile necesare
educației permanente. Având rol complementar orelor clasice de predare-învățare-evaluare, activitățile
nonformale pot lua următoarele forme: ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educaţie media şi
cinematografică; competiţii organizate la nivelul şcolii, al grupurilor de şcoli, al localităţii sau al judeţului;
mese rotunde, dezbateri; activităţi de voluntariat sau de interes comunitar; campanii antitutun/ antialcool/
antipoluare/ de prevenire a delincvenţei juvenile/ de prevenire a traficului de persoane etc.; proiecte
comunitare, de responsabilitate socială; educaţie de la egal la egal (peer education); schimburi de experienţă;
vizite de studii; tabere/ şcoli de creaţie sau de cercetare; parteneriate educaţionale şi tematice la nivel de
unităţi de învăţământ, pe plan intern şi internaţional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă
şi în proiecte.
Prof. Dr. Marian Barbu (2003, pp. 331-337) prezintă modalități de organizare și desfășurare a unor activități
extrașcolare, specifice disciplinei limba și literatura română.
Expoziția de carte se organizează împreună cu elevii claselor a III-a și a IV-a cu ocazia aniversării unui
scriitor sau a lansării unei cărți. Ca locație, expoziția se poate organiza în sala de clasă, pe holul școlii sau într-o
altă încăpere. Esențială este implicarea tuturor elevilor în realizarea următoarelor sarcini: pavoazarea sălii,
colectarea cărților, prezentarea biobibliografiei scriitorului, realizarea de afișe, fotomontaje, ilustrații; scrierea
și distribuirea invitațiilor pentru directorul școlii, cadre didactice, pesonalități ale comunității.
Medalionul literar presupune prezentarea unui autor clasic sau contemporan și a operei acestuia cu
ocazia onomasticii acestuia. Realizarea acestei activități are următoarele etape: 1. planificarea de la începutul
anului școlar; 2. selectarea mijloacelor de învățământ: portrete, volume, discuri, diapozitive, teatru de păpuși;
3. Implicarea elevilor în organizarea activității; 4. desfășurarea activității.
97
În școala contemporană din România educația nonformală sprijină educația formală prin metode
ce încurajează toleranța, lucrul în echipă, aptitudinea de a vorbi în public.
Vizionarea de filme educative se poate desfășura în orice spațiu prevăzut cu echipamentele
necesare. Vizionarea propriu-zisă este urmată de discuții între participanți legate de sentimentele
declanșate, de lecțiile învățate.
Biblioteca vie este o metodă gândită pe modelul unei biblioteci obișnuite, în care cititorii vin și
împrumută cărți pentru o perioadă limitată de timp. După ce au citit cărțile, le returnează în bibliotecă.
Esențial este că, în acest context, cărțile sunt oameni.
Vânătoarea de comori este o competiție prin care se realizează obiective esenţiale în dezvoltarea
educabililor: fizice (mişcarea în natură, relaxare, distracţie), mentale (gândirea critică, atenţia pentru
detalii, căutarea de soluţii) şi afective (respect faţă de natură, faţă de comunitatea din care fac parte, faţă
de partenerul cu care fac echipă). Vânătoarea are o temă generală care se reflectă în indiciile formulate.
Acestea trebuie să stimuleze curiozitatea și pot fi puzzle-uri, jocuri de cuvinte, fotografii, probleme de
matematică, anagrame.
Cafeneaua publică se foloseşte pentru dezbaterea unui subiect care permite intereacțiune între
participanți. Este şi o metodă foarte bună de consultare şi participare la luarea deciziilor.
Metodele educației nonformale pot fi adaptate și integrate în activitățile formale.
Organizarea activităților extracurriculare presupune următoarele etape: 1. analiza nevoilor
educaționale; 2. proiectarea/ planificarea activității; 3. desfășurarea propriu-zisă a proiectului; 3. evaluarea.
Proiectul de activitate extracurriculară are următoarea structură: argument, obiective, activități,
responsabilități, resurse, precizarea locației, a duratei, rezultate așteptate.
APLICĂ!
1. Notează trei modalități de identificare a nevoilor educaționale a elevilor din ciclul primar:
discuții cu părinții, ___________________, ____________________, __________________
2. Enumeră etapele organizării unei excursii:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
______________________________________________________
3. Formulează trei obiective SMART propuse pentru o activitate cu tema Cultură și civilizație, clasa a
IV-a, în care se folosește vânătoarea de comori.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
98
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
4. Descrie trei activități pe care urmează să le desfășori în cadrul parteneriatului dintre școală și
familie.
Titlul proiectului:
Durata desfășurării: anul școlar 2019-2020
Data și Descrierea activității Metode Responsabil Resurse Rezultate Riscuri
locul materiale așteptate
Vizionare Învățătorul
5 de fim
martie educativ
Sala de
clasă
Biblioteca Învățătorul
vie Consilierul
școlar
Învățătorul Album
Părinții foto
31 mai
a. Solicită învățătorului care coordonează practica individuală un proiect de activitate

extracurriculară.
b. Arhivează electronic documentele necesare organizării unei excursii.
99
BIBLIOGRAFIE
1. BARBU, prof. dr. Marian (coord.), Metodica predării limbii și literaturii române – învățământul
primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003.
2. ILIE, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014.
3. MITU, Florica; ANTONOVICI, Ștefania, Metodica activităților de educare a limbajului în

învățământul preșcolar. Ediția a II-a, revizuită, Editura Humanitas Educațional, București, 2005.
4. MITU, Florica; ANTONOVICI, Ștefania, Jocuri didactice pentru învățământul preșcolar. Material
auxiliar, Editura Humanitas Educațional, București, 2005.
5. MOLAN, Vasile, Didactica disciplinelor Comunicare în limba română și Limba și literatura română
din învățământul primar. Ediție revizuită, actualizată și completată. Studii critice, Editura Miniped,
București, 2015.
6. MOLAN, Vasile, Didactica domeniului Limbă și comunicare din învățământul preșcolar, Editura
Miniped, București, 2017.
7. NOREL, Mariana, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar, Brașov,
2010.
8. PAMFIL, Alina, Didactica literaturii. Reorientări, Editura Art, 2016.
9. SÂMIHĂIAN, Florentina, O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor
și elev. Editura Art, 2014.
10. ȘERDEAN, Ioan, Didactică limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura Corint, 2003.
100
101

Caiet BT 12.09

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet BT 12.09

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODICA

AFLĂ MAI MULT!

Funcțiile educării limbajului

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!

Documentează-te și notează trei surse bibliografice/de informare avizate pentru cursul de

Competențe specifice vizate în lecție:

AFLĂ MAI MULT!

Comunicarea împlinește nevoia omului de a transmite informații, experiențe, sentimente, decizii și

PREȘCOLAR 1.1. Exersarea ascultării active a unui

PRIMAR 4. REDACTAREA DE MESAJE ÎN DIVERSE

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!

• Vocabularul copilului desemnează obiecte, ființe, fenomene de interes pentru preșcolar. A/ F

AFLĂ MAI MULT!

A. Luna Spune povestea c-ar fi o crăiasă

Posibila temă a activității didactice Tipul activității de învățare

2 Obiective operaționale Elementul de competență vizat

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!

Al patrulea domeniu de dezvoltare, DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI

Nr. UNITĂȚI DE COMPETENȚE ELEMENTE DE COMPETENȚE

Data/ ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ACTIVITATEA SEMNĂTURA

3. Selectează o unitate de competență și un element de competență care se pot dezvolta într-o

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!

Competență specifică vizată în lecție:

AFLĂ MAI MULT!

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!

Citește cu atenție, din Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar,

Competență specifică vizată în lecție:

AFLĂ MAI MULT!

Văl de brumă argintie Și cum de la miazănoapte

Peste creștet de dumbravă De vifornița păgână

Îl ascult și simt subt gene

3. Explică modul în care poeziile pot fi folosite în alte domenii experiențiale.

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!

Competențe specifice vizate în lecție:

AFLĂ MAI MULT!

1. Recitește acrostihul de la rubrica FOLOSEȘTE-ȚI EXPERIENȚA! și subliniază termenii prin care ai

c. Completați tabelul de mai jos care sintetizează observațiile voastre:

□ Unde se joacă fetele și băieții? □ Cu cine a venit prietena lor?

4. Formulează sinteza parțială a imaginii discutate anterior.

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!

Competențe specifice vizate în lecție :

1. SARCINA 2.PROBA 3.COMPLICARE 4.REGULI 5.STRUCTURA

II. Desfășurarea jocului

a. Numește etapa jocului didactic corespunzătoare secvenței didactice date.

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!

LECȚIA 9. METODE DE ÎNVĂTARE ACTIV-PARTICIPATIVE. Braistorming, problematizare,

Competența specifică vizată în lecție:

Încurajează inițiativa,..... comunicare...

Valorifică.... evaluare de tip...

2. Scrie câte trei cuvinte-cheie pentru descrierea următoarelor metode didactice:

Brainstorming ..................... ..................... .....................

Problematizare ..................... ..................... .....................

Învățare prin .....................

AFLĂ MAI MULT!

• Exemplul dat se referă la aplicarea metodei....................................................................................

Tip de descoperire (inductivă, deductivă,

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!

Competența specifică vizată în lecție:

1. A. Citește cu atenție textul de mai jos:

– Auzit-ați ce-am spus eu ?

Criterii de apreciere Foarte bine Bine Satisfăcător

JOC DE ROL DRAMATIZARE

ADAUGĂ LA PORTOFOLIUL TĂU!