Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2500 de itemi
PARA LELA
v LIMBA ROMANA
I
I. Fonetica ~i ortografie
5. Este corecta prima forma in: @ tutti-frutti I tuti-fruti; b) viching I viking; c) ski I schi; d) basket I
baschet.
6. Con tine hiat cuvantul:® dictionar; b) leuca; c) maiestate; d) corabioara.
7. Sunt atatea litere cate sunete in toate cuvintele din seria:@fii, el, actual; b) ticsit, rascruce, victorie;
c) unchi, extinctor, vi~iniu; d) erati, solemn, narcise.
8. in cuvantul chiciurii sunt: a) 8 litere ~i 9 sunete; b) 8 litere ~i 8 sunete; c) 8 Iitere ~i 7 sunete;
~))8 litere ~i 6 sunete. .
9. Litern e c.o~titui:
vocalil In toate cuv.intele din seria: a) sentiment, cearciin, ridiche;~ searii,
geamun, ero1;®)che1, mecena, epopee; d) iepun, mea, reci. '
10. Litera i este semivocala in toate cuvintele din seria: a) specie, iad, chimir;,;J}(ciudat, senior, auriu;
c) ghilotina, frati, minciuna;@papucei, indoiala, fiesta. , _, .
W
11. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: ponei, trandav, rucsac, comando; b) ponei,
"·
trandav, rucsac, comando; c) ponei, trandav, rucsac, comando; d) ponei, trandav, rucsac, comando.
12. Cuvantul trafic se accentueaza: a) doar trafic(~ doar trafic;@Jtrafic ~i trafic; d) trafic ~i trafic, In
functie de sens. 'f·l)
13. S,unt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) simbol, duminica, intim, bolnav; simbol, 'Y
duminica, intim, bolnav; c) simbol, duminica, intim, bolnav; d) simbol, duminica, intim, bolnav.
14. Sunt dublete accentuale admise de norma literara cuvintele din seria: :'i) buldog I buldog; b) vultur I
'-·· .
vultur; c) suntem I suntem; d) aduseram I aduseram.
Jp. Sunt dublete accentuale admise de norma literara toate cuvintele din seria: a) aripa I aripa;
bj\picnic I picnic; c) fenomen I fenomen; d) calugarita I calugarita.
play-boy, mediteraneean, Primul Razboi Mondial; .d) situatie-limita, playboy, mediteraneean, Primul
Razboi Mondial.
17. Este corect despartit 1n silabe primu~ cuvant din seria: a) fa-nion I fa-ni-on; b) re-dem-pti-u-ne I
re-demp-ti-u-ne; @ke-tchup I ketch-up;fefabs-tract I ab-stract.
18. Este corect despartit 1n silabe primul cuvant din seria: ~J\bei-za-dea I be-i-za-dea; b) fe-brua-ri-e I
fe-bru-a-ri-e; c) o-bi-ect I o-biect; d) fix-i-ta-te I fi-xi-ta-te. ·
19. Este corect despaqit in silabe primul cuvant din seria: a) au-tum-nal I a-u-tum-nal;~ con-do-le-an-te I
con-do-lean-te; c) fa-mi-lia-ri-ta-te I fa-mi-li-a-ri-ta-te; d) mi-csan-dra I mic-san-dra.
20. Enuntul in ultimile ore ale celei de-a treia zi au venit destui de multi protestatari. contine:
a) o gre~~ala;W'<lo~~-gre~eli;@trei gre~eli; d) nu contine nici~eala. ' '
21. Seda enuntul: in ceea ce priv~~~ proiectele, nu sunt mulfumit, dar, dacii se '!!!!..in vedere rezultatele,
v~-_ti reu# datoritii tenacitii{IF# a harniciei. Exista: a) o gre~eala; b) doua gre~eli~@Ytrei gre~eli ;
@ patru gre~eli.
22. Se da enuntul: Nu va mai .'!_pare nimic nou piina in martie, pentru cii. nici unul, nici celiilalt nu a
anunfat o lansare. El contine: !@))o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala.
23. Exista: a) o gre~eala; b) doua gre~eli;{J)rei gre~eli; d) patru gre~eli; in enuntul Celehrii arhijtii au
f ost u_~11imi de acord in prohlema partidei tral_E!!J:is~ de televiziune. ..---
24. Enuntul Mii sfii sii afirm ca efortul muncii depus~ pentru iniilfarea construcfiei a f ost zadarnic,
fiindca Jnse~i managerul era acolo. contine: a) a·g~eala; b) doua gre~eli; 1c))rei gre~eli; d) nu con-
tine nicio gre§eala. ·-'
25. Exista: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; @)atru gre~eli; 1n enuntul Tigriii aceia aratii-ii
lui, cii altfel nu se va sfiii sii spuna tuturor cii i-i s-a luat dreptul de aface fot~grafe ,,.--__.,.....__
--·- -
TESTUL 2
13. Este corecta prima forma din seria: a) caramela I caramea; b) care va sa zica I carevasazica;
c) cement I ciment; d) harpa I harfa.
14. Sunt coreete ambele forme lexieale in seria: a) elqteu I hel e~teu; b) daravela I daravera; c) criblura I
griblura; d) cangrena I gangrena.
15. Este eoreeta prima forma din seria: a) easerie I easierie; b) misada I mesada; c) ienibahar I
enibahar; d) inopinant I inopinat.
16. Sunt despartite eorect in silabe cuvintele din seria: a) in-fare-te, jar-di-ni-e-ra, nu-an-ta, om-o-nim;
b) in-far-ete J·ar-di-nie-ra nuan-ta om-o-nim· c) in-fare-te J·ar-di-ni-e-ra nuan-ta o-mo-nim· d) in-
' ' ' ' ' ' ' ' ' '
far-cte, jar-di-nie-ra, nu-an-ta, o-mo-nim.
17. Este despartit coreet 1n silabe primul euvant din seria: a) oi~-te I o-i~-te; b) pa-star-nae I pas-tar-nae;
c) per-ni-ci-os I per-ni-cios; d) vi-ni-e-ta I vi-nie-ta.
18. Este despartit corect in silabe primul cuvant din seria: a) trans-cri-e-re I tran-scri-e-re; b) pun-cti-e I
puncti-e; c) san-gvin I sang-vin; d) vi-zi-o-na-re I vi-zio-na-re.
19. Sunt corect despaqite in silabe ambele cuvinte din seria: a) tre-pi-ed I tre-pied; b) mar-ti-ri-u I mar-ti-riu;
c) promp-ter I prom-pter; d) pen-ul-tim I pe-nul-tim.
20. Litera i reda trei sunete diferite in enuntul din: a) Ai simtit adierea? b) Stai, ca vin toti! c) lei cu
tine ~i valiza? d) Bei un ceai ~i trece!
21. Fie cuvintele: (1) jixe, (2) exorcism, (3) exaltare, (4) exhaustiv, (5) exaspera, (6) excavator. Litera
x noteaza sunetele [cs] : a) in toate; b) in niciunul; c) in (1), (2), (4), (6); d) in (1), (4), (5), cand este
urmata de consoane.
22. Fie cuvintele: (1) execufie, (2) oxid, (3) Xenia, (4) exerga, (5) exersa, (6) exordiu. Litera x noteaza
sunetele [gz]: a) in toate, pentru ca este urmata de vocale; b) in niciunul; c) in (2), (3), (4), (6); d) in
(1) ~i (5).
23. In cuvintele prodigios, jgheab, fii~iiialii, miei, ionatan exista: a) 2 diftongi, 1 hiat, 1 triftong;
b) 4 diftongi, 1 triftong; c) 3 diftongi, 1 hiat, 1 triftong; d) 1 diftong, 3 hiaturi, I triftong.
24. Exista hiat in: a) oreion; b) cazinou; c) (a) caina; d) taumaturg.
25. Exista diftong in: a) Teleorman; b) sauna; c) gheara; d) holocaust.
6. Exista numai forme lexicale corecte In seria: a) ~nital I ~nitel, cafeina I cofeina; b) sufleu I sufle,
surexcita I surescita; c) ortensie I hortensie, pampas I pampa; d) parga I parg, cear~af I cearceaf.
7. Ultima forma este corecta in seria: a) ghetou I ghetto; b) golgheter I golgeter; c) cafe-frappe I cafe-
frappee; d) carisma I charisma.
8. Exista numai forme lexicale corecte in seria: a) siclam, aquaforte, acceptie; b) ciclam, acvaforte,
acceptiune; c) siclamen, aquaforte, acceptiune; d) ciclamen, acvaforte, acceptie.
9. Prima forma lexicala este gre~ita in perechile: a) aghiasma I agheasma; b) aftershave I after-shave;
c) laitmotiv I leitmotiv; d) lantuc I lantug.
10. Sunt corecte toate formele lexicale din seria: a) scoverga I scovarda, unguent I ungvent; b) germen I
ge1mene, on-line I online; c) lauza I lehuza, pedagoga I pedagoaga; d) sconx I scones, ~a~iu I sa~iu.
11. Seria a) voluptos, usufruct, vizavi; b) tumultos, ~picherita, repertoar; c) spaghete, respectuos,
uzufruct; d) repertoriu, vis-a-vis, voluptuos; cuprinde numai forme lexicale corecte.
12. Exista dublete accentuale literare numai in seria: a) viscere I viscere; b) nuga I nuga; c) triptic I
triptic; d) mijloc I mijloc.
13. Exista dublete accentuale literare numai in seria: a) viceversa I viceversa; b) neutru I neutru;
c) factice I factice; d) modem I modem.
14. Avem dublete accentuale literare In: a) patvagon I patvagon; b) furie I furie; c) suburbie I suburbie;
d) austru I austru.
15. Exista diftong descendent in: a) seif; b) moara; c) iurta; d) ienicer.
16. Avem hiat in: a) Dobrogea; b) situatie; c) freamat; d) clujean.
17. Litera i este vocala in: a) lupi; b) functionar; c) ghiulea; d) ierarh.
18. In cuvintele licean, dumneaei, gheara, spleen, duios avem: a) 4 diftongi, 1 hiat: b) 3 diftongi,
4 hiaturi; c) 3 diftongi, 2 hiaturi; d) 2 diftongi, 1 hiat, 1 triftong.
10 4: LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
19. Exist8. tot atatea sunete cate Jitere in: a) lieduri; b) erati; c) geologie; d) chiabur.
20. ln cuvantul ciorchine avern: a) 9 litere, 9 sunete; b) 9 litere, 8 sunete; c) 9 litere, 7 sunete;
d) 9 litere, 6 sunete.
21. in cuvantul ciorile, litera i noteaz3.: a) o vocal a $i o vocal a; b) o semivocala $i o vocala; c) o vocal a
~i o semivocala; d) un sernn grafic ~i o vocala.
22. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) Me-dgi-di-a, Cea-hlau, A-zer-bai-djan;
b) Med-gi-di-a, Ceah-lau, A-zer-baid-jan; c) Med-gi-di-a, Cea-hlau, A-zer-bai-djan; d) Me-dgi-di-a,
Ceah-lau, A-zer-ba-i-djan.
23. Sunt corect despartite In silabe cuvintele din seria: a) for-ti-ssi-mo, be-a-ti-tu-di-ne, croa-zi-e-ra;
b) for-tis-si-mo ' be-a-ti-tu-di-ne' croa-zi-e-ra·' c) for-tis-si-mo' bea-ti-tu-di-ne' cro-a-zi-e-ra·' d) for-tiss-
i-rno, bea-ti-tu-di-ne, cro-a-zi-e-ra.
24. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) $i-fo-nier, ev-la-vi-os, i-mix-ti-u-ne; b) $i-fo-
nl·-er' ev-la-vios' i-mi-xti-u-ne·' c) y~ i - fo-ni -er ' e-vla-vi-os ' i-mix-ti-u-ne·' d) y~ i -fo -ni er ' e-vla-vi-os'
i-mix-tiu-ne.
25. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) es-pla-na-da, cir-cums-pect, mar-ti-ri-u;
b) esp-la-na-da, cir-cums-pect, mar-ti-riu; c) e-spla-na-da, cir-cum-spect, mar-ti-ri-u; d) es-pla-na-da,
cir-cum-spect, rnar-ti-riu .
. TESTUL 4
15. Sunt corecte ambele forme din: a) ramurea I ramurica; b) legaturea I legaturica; c) cap~unea I
cap~unica; d) placintea I placintica.
16. Sunt corecte ambele forme din: a) scandurica I scandurea; b) trasurica I trasurea; c) lumanarica I
lumanarea; d) miqunea I mic~unica.
17. Avem dublete literare In: a) pamblica I panglica; b) ofsaid I offsaid; c) alica I alice (sg.);
d) paradisiac I paradiziac.
18. Avem dublete literare in: a) afrodisiac I afrodiziac; b) conclusiv I concluziv; c) cocktail I cocteil;
d) bussinessman I businessman.
19. Prima forma este corecta In: a) reiat I raiat; b) aeropag I areopag; c) graffitti I graffiti; d) en gros I
angro.
20. Prima forma este corecta In: a) manechiura I manichiura; b) talasoterapie I talazoterapie; c) anghina I
angina; d) magaziner I magazioner.
21. Ambele forme lexicale sunt corecte In: a) lntortochiere I lntortochere; b) Istambul I Istanbul;
c) pachiderm I pahiderm; d) taitei I taietei.
22. Ambele forme lexicale sunt corecte In: a) dicotomie I dihotomie; b) escalator I excalator;
c) container I conteiner; d) excroc I escroc.
23. Cuvantul chiciurii contine: a) 8 litere, 9 sunete; b) 8 litere, 8 sunete; c) 8 litere, 7 sunete; d) 8 litere,
6 sunete.
24. Cuvantul cacealma contine: a) 8 litere, 9 sunete; b) 8 litere, 8 sunete; c) 8 litere, 7 sunete; d) 8 litere,
6 sunete.
25. Cuvantul ciomiigealii con\ine: a) 10 litere, 10 sunete; b) 10 litere, 9 sunete; c) 10 litere, 8 sunete;
d) 10 litere, 7 sunete.
12 -:; ( LIMBA ROMANA - - - -- --------------
p
TESTUL 6 ·
2. Fie enuntul: 1-i egal daca vii sau nu vii, ilu$trii lui socri au cumparat bilete pentru to(i simplii
membri, deci $i pentru tine. Avem, In total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) alta
interpretare.
3. Fi~. enuntul: Palavragii aceia, spusule-ai ca nu am vazut nimic cu proprii mei ochi? Avem, in
total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) alta interpretare.
4. Fie enuntul: Doar ce plecasei $i mi-am zis sa ma rise sa merg in loca(ia aceea care mi-ai aratat-o.
Avem, in total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) alta interpretare.
5. Fie enuntul: Nu trage-(i, o sa aibe foe diseara cursa de ma$ini vechi, unde a$ venii chiar $i eu
insumi! Avem, In total : a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) alta interpretare.
6. Fie enuntul : Avem dedit 100 lei, dar o st1 ne descurcam noi #or sane ajute ~i prietenii tai, Avem,
in total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) alta interpretare.
7. Ambele forme lexicale sunt corecte In: a) lubrifiant I lubrefiant; b) pezevenchi I pezevenghi;
c) boxer I boxeur; d) remy I rummy.
8. Ambele forme lexicale sunt corecte in: a) o puma I o puma; b) semenul meu I seamanul meu;
c) tetanos I tetanus; d) noi-nascuti I nou-nascuti.
14 -; { LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
9, Ambele forme lexicale sunt corecte 1n: a) antecamera I anticamer§.; b) loca~ I l aca~; c) ~palier I
spalier; d) edelvaiss I edelvais.
10. Primul cuvant este scris corect !n seria: a) sbicit I zbicit; b) traznaie I trasnaie; c) smaltuit I
zmaltuit; d) samisdat I samizdat.
11. Este despartit corect in silabe primul cuvant din seria: a) pen-sio-nar I pen-si-o-nar; b) a-me-lio-rat I
a-me-li-o-rat; c) re-cep-ti-o-ne-ra I re-cep-tio-ne-ra; d) chif-la I chi-fla.
12. Alegeti seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare: a) (se) succed, ar placea, ar ramane,
anticipeaza, crapi (de ras); b) (se) succeda, ar place, ar ramanea, anticipa, crapi (de dis); c) (se) succed,
ar place, ar ramanea, anticipeaza, crapi (de ras); d) (se) succeda, ar placea, ar ramane, anticipa, crapi
(de ras).
13. Este despartit corect in silabe primul cuvant din seria: a) mu-ni-ci-piu I mu-ni-ci-pi-u; b) pe-dia-tru I
pe-di-a-tru; c) de-mi-sio-na I de-mi-si-o-na; d) ex-haus-tiv I ex-ha-us-tiv.
14. Fie enunturile: (1) Nici macul, nici liliacul nu a inflorit. (2) Majoritatea oamenilor cred cii e bine
sii ai prieteni. (3) Ce-s cu hftrtiile acestea aici? (4) Mai rar se aud de premii luate de voi. Este corect
acordul intre predicat ~i subiect in: a) numai primul enunt; b) numai primul ~i al do ilea enunt;
c) niciun enunt; d) toate enunturile.
15. Fie enunturile: (1) fmi vizitez sora fie toamnii, fie iarnii. (2) Ciitiilin, te-ai gftndit la ce (i-am spus?
(3) El are tot apartamentul, iar ea, o camera inchiriata. (4) Te duci la film, sau nu te duci? Exista o
gre~eala de punctuatie: a) numai in primul enunt; b) numai in ultimul enunt; c) in niciunul din
enunturi; d) in toate enunturile.
16. Sunt diftongi in toate cuvintele din seria: a) friteuza, trepied, lighean; b) trauler, aradean, prodigios;
c) geanta, afion, pardesiu; d) trauma, delcou, subsidiu.
17. Sunt diftongi In toate cuvintele din seria: a) jaguar, mantou, geamgiu; b) ambiguu, hiperboreean,
ghionoaie; c) ocean, trotuar, zurbagiu; d) butoniera, amploare, iarna.
18. Exista hiat In toate cuvintele din seria: a) senior, azalee, fervoare; b) ionosfera, fortuit, email;
c) confectionat, osuar, (a) trunchia; d) zilier, cafea, (a) sublinia.
19. Cuvintele (1) dacoromftn; (2) dacoroman,· (3) chermesa; (4) fucsia,· (5) talk-show sunt scrise
corect: a) niciunul; b) numai (1), (2) ~i (3); c) numai (1), (4) ~i (5); d) toate.
20. Cuvintele (1) n-aude-nu-vede; (2) behehe; (3) bun-riimas; (4) prim ajutor,· (5) Zftna-Zftnelor sunt
scrise corect: a) niciunul; b) numai (3) ~i (4); c) numai (1), (2) ~i (5); d) toate.
21. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) nonsens, abanos, aidoma, puber; b) nonsens,
abanos, aidoma, puber; c) nonsens, abanos, aidoma, puber; d) nonsens, abanos, aidoma, puber.
22. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) osana, amnezie, haiku, feriga; b) osana,
amnezie, haiku, feriga; c) osana, amnezie, haiku, feriga; d) osana, amnezie, haiku, feriga.
23. Exista tot atatea sunete cate litere In: a) excelent, ambianta, trupesc; b) chin, mouse, templu;
c) bagheta, erata, eu; d) acaju, certat, solemn.
24. Exista tot atatea sunete cate litere in: a) cioara, foileton, mirare; b) cinegetic, fluid, driada;
c) florilegiu, sarbatoare, patrimoniu; d) gheena, elixir, docil.
19. Fraza Spune-i bunica-tii cii ador la ea pasien(ele pe masu(a de nuc cu incrustafii §i rochiile vechi
de satin. con tine: a) nicio gre~eal a; b) o gre~ eal a; c) doua gre~e li ; d) trei gre~e li .
20. Exista a) o gre~eal a; b) doua gre~eli ; c) trei gre~eli ; d) nu exista nicio gre~eala In propozitia: Piinzele
corabiei se umjlase in viintul insistent al Ecuatorului.
21 . Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) unsprezece-metri, buna-cuviinta, pursange, roza-van-
turilor; b) situatie limita, arbore-de-cacao, sange-rece, mai mult ca perfect; c) dute-vin-o, Baia-Sprie,
cal-de-mare, rauvoitor; d) delmpartit, lung-metraj , p e~te-auriu , tralala.
22. Alegeti seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare: a) (eu) sughit, (el) cheltui e~te, (eu) decern,
(el) scormone~te; b) (eu) sughit, (el) cheltuie, (eu) decemez, (el) scormone; c) (eu) sughit, (el) cheltui e~te,
(eu) decern, (el) scormone; d) (eu) sughit, (el) cheltuie, (eu) decernez, (el) scormone~te.
23. Alegeti seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare: a) robineti, monede, coarde, avatare,
~evalete; b) robinete, monezi, corzi, avataruri, ~eval eturi ; c) robineti, monede, corzi, avataruri, ~evalete ;
d) robinete, monezi, coarde, avatare, ~eval eturi .
24. in enuntul Eu continui sii cred cii ilu~triii mei socrii vor venii miiine-noapte in vizitii la noi §i cii
nu ne vor ocolii. exista: a) ~ase gre~e l i; b) cinci grqeli; c) patru gre~eli ; d) trei gre~e li .
25. Se dau urmatoarele perechi de forme verbale: (I) (el) anticipii - anticipeaza, (2) (el) reanima -
reanimeaza, (3) (eu) cheltui - cheltuiesc, (4) (ei) se chinuie - se chinuiesc. Cantin doar forme literare:
a) niciuna; b) numai (2) ~ i (4); c) numai (1), (2) ~i (3); d) toate.
TES'rUL ·a
Marcafi varianta corecta de raspuns:
1. Alegeti varianta care cuprinde numai cuvinte despartite corect 1n silabe: a) al-bas-tru, ca-nion, mau-
so-leu, ma-chi-aj; b) al-ba-stru, ca-ni-on, ma-u-so-leu, ma-chiaj ; c) al-ba-stru, ca-ni-on, mau-so-leu,
ma-chiaj; d) a-lbas-tru, ca-nion, ma-u-so-leu, ma-chi-aj .
2. Sunt corect despartite in silabe toate cuvintele din seria: a) al tre-i-lea, bu-to-ni-e-ra, vra i ~- te,
de-cep-ti-o-nat·
, '
b) al trei-lea ' bu-to-nie-ra' vra-i<:-te
y '
de-cep-ti-o-nat·
, '
c) al tre-i-lea , bu-to-ni-e-ra'
vra- i -~te, de-cep-tio-nat; d) al trei-lea, bu-to-nie-ra, vra- i ~-te, de-ce-ptio-nat.
TESTUL 9
4. Se da fraza: Tie draga mea pot sii-fi miirturisesc adeviirul fiindcii $tiu cii mii infelegi dar ceilal(i nu
vor fl a$a ingiiduitori ca tine ba chiar imi vor fl ostili. Lipsesc, 1n total: a) doua virgule; b) trei
virgule; c) patru virgule; d) cinci virgule.
5. In enuntul Nu te du departe, fl cuminte, cii nu mi-i egal de te inneci sau nu! exista: a) o gre~eala;
b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu exista nicio gre~eala.
6. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite 1n silabe: a) po-li-o-mie-li-ta,
vo-a-lat, su-bi-ec-ti-vi-ta-te, ia-nu-a-rie; b) po-li-o-mi-e-li-ta, voa-lat, su-biec-ti-vi-ta-te, ia-nua-rie;
c) po-li-o-mi-e-li-ta, voa-lat, su-biec-ti-vi-ta-te, ia-nu-a-ri-e; d) po-li-o-mie-li-ta, voa-lat, su-biec-ti-vi-
ta-te, ia-nua-rie?
7. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe: a) ma-chia-ve-lic,
(a) ma-chi-a ' de-u-na-zi ' chint-e-sen-ta·
' '
b) ma-chi-a-ve-lic (a) ma-chia de-u-na-zi chin-te-sen-ta·
' ' ' ' '
c) ma-chia-ve-lic (a) ma-chi-a de-u-nazi chint-e-sen-ta· d) ma-chi-a-ve-lic (a) ma-chia de-u-na-zi
' ' ' ' ' ' ' '
chin-te-sen-ta?
'
8. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe: a) actu-al-men-te;
vis-ti-er; cons-true-tor; tung-sten; b) ac-tual-men-te; vis-ti-er; con-struc-tor; tun-gsten; c) ac-tu-al-men-
te; vi-sti-er; cons-true-tor; tungs-ten; d) ac-tu-al-men-te; vis-ti-er; con-struc-tor; tung-sten?
9. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe: a) pen-ul-tim, piu-ne-
za coa-for gar-so-n i-e-ra· b) pe-nul-tim pi-u-ne-za co-a-for gar-so-nie-ra· c) pe-nul-tim pi-u-ne-za
' ' ' ' ' ' ' ' '
coa-for ' gar-so-ni -e~ ra·' d) pen-ul-tim ' piu-ne-za ' co-a-for ' gar-so-nie-ra?.
10. Exista hiat in toate cuvintele din seria: a) poiana, maior, aidoma, ionosfera; b) pitigoi, sublinia,
piedestal, (a) dilua; c) ~ifoni er, grefier, (a) plia, mariaj ; d) boem, acuarela, greoi, cuneiform.
11. Sunt corecte toatc cuvintele din seria: a) pizza, bleumarin, greier, grep; b) pizza, bleumaren, greiere,
grepfrut; c) pizza, bleumaren, greiere, gref; d) pizza, bleumarin, greier, grepfruit.
22 ~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
IL Vocabular, forme corecte~ e~emente de morfo~ogie
- - - TESTE - GRI LA PE NTRU CO NCUR SU L DE ADM ITER E LA FACU LTA TEA DE 0REPT ~ 23
12. Sunt corecte urmatoarele forme de p1ura1: a) darzi, harbuzi, chinezi, laqi; b) darji, harbuji, chineji,
laxi; c) d§.rji, harbuji, chinezi, laqi; d) d§.rzi, harbuzi, chineji, laxi.
13. Sunt corecte urmatoare1e forme de plural: a) ciocolati, inghetati, monezi, plaji; b) ciocolate,
inghetate, monede, plaje; c) ciocolate, !nghetate, monezi, plaje; d) ciocolati, !nghetate, monezi, plaji.
14. Se dau urrnatoarele forme verbale: a) (el) preceda, succeda, se evapora, se naruie; b) (el) precede,
succede, se evaporeaza, se naruie~te; c) (el) precede, succede, se evapora, se naruie9te; d) (el) preceda,
succeda, se evaporeaza, se naruie. Care serie contine doar formele verbale corecte?
15. Sensul cuvantului truculent este: a) aspru, violent; b) care folose9te trucuri; c) film in care se
utilizeaza trucaje; d) utilaj complex folosit pentru filmari combinate.
16. Adjectivul revolut inseamna: a) incheiat, terminat; b) care provoaca revolta; c) care participa la o
revolutie; d) care se refera la mi~carea unui astru.
17. Termenul versat are sensul: a) pan ta a unui munte; b) competent; c) nestatomic; d) paragraf al unui
text religios.
18. Cuvintele desuet ~i vetust se afla 1n relatie de: a) antonimie; b) sinonimie totala; c) sinonimie
partiala; d) sinonimie aproximativa.
19. Adjectivul petrolifer(ii) nu se poate combina cu substantivul: a) regiune; b) teren; c) industrie;
d) zacamant.
20. Fie enuntul Cartea vi-o dedic cu pliicere, findcii acei mini$trii integrii au fiicut posibilii apari(ia ei.
Avem, in total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) patru gre~eli.
21. Este derivat cu sufix motional cuvantul: a) gascan; b) elefantel; c) pisica; d) 1nvatator.
22. Avem numai compuse parasintetice in seria: a) sadovenian, indurerat; b) gandirism, boierie;
c) antonpannesc, a multumi; d) orelist, lnfrunzire.
23. Fie enunturile: (1) Suferindul se gande~te doar la suferinfa sa. (2) Cinciul nu circulii pe acest
traseu. Avem, In total: a) un cuvant obtinut prin conversiune; b) doua cuvinte obtinute prin
conversiune; c) trei cuvinte obtinute prin conversiune; d) patru cuvinte obtinute prin conversiune.
24. Fie enuntul: Mi-am epilat exclusiv numai piirul de pe brafe, dar a$ fl preferat mai bine sii merg
maine la salonul de cosmeticii. Acesta contine: a) un pleonasm; b) doua pleonasme; c) trei pleonasme;
d) patru pleonasme.
25. Se da enuntul: Protagonistul principal a recidivat din nou $i a oferit spectatorilor un regal.
Acesta contine: a) un pleonasm; b) doua pleonasme; c) trei pleonasme; d) patru pleonasme.
24 ~ LIMBAROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - . __ _
2. Sunt corecte toate vari antele de plural, nediferentiate semantic, din scria: a) ligheane I lighene,
poiene I poieni; b) giilu$te I gal u~ti, jobene I jobenuri; c) iteme I itemuri, crucifixe I crucifixuri;
d) robinete I robineti, genocide I genociduri.
J. Riidiicina cuvantului fn viiluire este: a) 1nv3J-; b) val-; c) valui-; d) lnvalui-.
4. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a) amiezei, aloei, levei, tumorii; b) amiezii, aloii,
Ievii, tumoarei; c) amiezii, aloei, levei, tumorii; d) amiezei, aloii, levii, tumoarei.
5. Indicati seria in care toate cuvintele au sufix motional: a) pictorita, veverita, cioroi, taranca;
b) printesa, croitoreasii, lenjereasa, pu$toaicii; c) gascan, marocan, $erpoaica, unguroaica; d) doctorita,
ciilugiirita, broscoi, lupoaicii.
6. Au perechi omonime cuvintele: a) sare, sornn, pana, ras, Jin; b) alb, am, nou, banda; c) floare, merge,
broasca, cer; d) vechi, sus, !iliac, mai.
7. Precizati relatia dintre a gera $i a gira: a) sinonimie; b) paronimie; c) omonimie; d) variatie libera.
8. Cuvantul coluziune are sensul de: a) cearta, disputa verbala in public; b) inciiierare; c) defavorizarea
unei persoane intr-o afacere; d) 1ntelegere secreta intre doua persoane in prejudiciul alteia.
9. Precizati care cuvinte sunt derivate: (1) beteala; (2) consemna; (3) monopol; (4) abtine; (5) ruga;
(6) imprevizibil; (7) moral- a) (2), (3), (4), (6); b) (2), (4), (5), (7); c) (2), (5), (6); d) (1), (6), (7).
10. Care dintre urmatoarele serii contine exclusiv forme corecte: a) preerie, grepfruit, areopag, diser-
tatie; b) sandvici, vinieta, pedigri, mu$chetar; c) monstra, linoleum, islaz, crenvurst; d) cozeur, bulgar,
apocalips, $techer?
11. Cantine doar cuvinte compuse seria: a) a intruchipa, cumsecade, de cu seara, dis-de-dimineata,
de florile marului; b) cumsecade, despre, intr-un, intruna, argint-viu; c) branza-n-sticla, bine-venit,
buna dimineata, printr-o; d) a intruchipa, intruna, ca sa, C.O.R., deoarece.
12. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria: a) strabunic, reluare, prelucrator, destelenit,
a impiituri; b) reluare, conlucra, dezafectat, provocator, deschidere; c) impresionant, nea$teptat, inverzit,
nepretuit, stranepot; d) tarancuta, prevenire, nedelicat, irnperturbabil, conlucrare.
13. Exista ~i cuvinte nederivate in seria: a) pamantiu, pietruire, repetitie, anti imperialist, auriu; b) refacere,
apoetic, strafulgerat, nereu$it, binefacator; c) binevoitor, reluare, neperformant, ilogic, complotist;
d) macaragiu, tufi$, despadurit, invatatura, copilandru.
14. Cuvantul de baza de la cares-a format refnfiin(are este: a) fiinta; b) a infiinta; c) a fi; d) infiintare.
15. Cuvantul nepreviiziitor are: a) doua afixe derivative; b) trei afixe derivative; c) un afix derivativ;
d) patru afixe derivative.
16. Exista numai derivate regresive In seria: a) munca, zarzar, cant, freamat, vi$in; b) lucru, a aniversa,
biolog, geodez, a picta; c) freamat, zarzar, a aniversa, cant, vi$in; d) sculptor, a colinda, a selecta,
geodez, lucru.
17. Exista numai derivate regresive in seria: a) a ferici, blestem, omor, dogoare, mitropolit; b) abandon,
cearta, !not, prun, transfug; c) gand, roata, porunca, vaiet, panda; d) ruga, stomatolog, a desavar$i,
cainta, lauda.
18. Precizeaza cate arhaisme fonetice contine seria samii, parciilab, piiriiu, diamanturi, aripe, rumpe,
~Coale, ~ezum, pre, catrii, imbfii, dzise, c/ucer: a) patru; b) cinci; C) $aSe; d) $apte.
- - - TESTE-G RI LA PE NTRU CO NCURSUL DE ADM ITER E LA FACU LTA TEA DE 0REPT )> 25
19. Precizeaza cate regionalisme morfologice contine seria navleg, munce, fetili, o miincat, gios, mormin{~
coltuni. ei facea, biiiet: a) trei: b) oatru: c) cinci: d) niciun ul.
' I J I / I I }. ' /' J /
20. Fie enuntul Ei au convenit impreunii sa revinii din nou aici # sii cerceteze amiinunfit structuru
organizatoricii a sistemului. Avem, In total: a) un pleonasm; b) doua pleonasme; c) trei pleonasme;
d) patru pleonasme.
21 . Sunt corecte toate imbinarile de cuvinte din seria: a) florilegiu excelent, evolutie previzibila, con-
vingere laudabila, conflict de notorietate publica; b) florilegiu antologic, evolutie previzibila, convingere
ferma, conflict de notorietate; c) florilegiu remarcabil, evolutie ascendenta, convingere laudabila, conflict
de notorietate publica; d) florilegiu excelent, evolutie previzibila, convingere laudabila, conflict de
notorietate.
22. Marcati grupa care contine numai cuvinte polisemantice: a) cap, banda, permisie, stea, liliac; b) soare,
sol, stea, banda, corp; c) masa, baie, stea, cap, coarda; d) banda, sol, stea, !iliac, coarda.
23. Marcati seria in care niciun cuvant nu poate fonna familie lexicala: a) vara, coala, important, triunghi,
compas; b) compas, coala, echer, epava, toaleta; c) capra, cald, dictionar, sol, perete; d) patrat, toaleta,
capra, triunghi, acolo.
24. Antonimul lui belicos este: a) grosier; b) habotnic; c) genuin; d) conciliant.
25. Antonimul luifastidios este: a) iremisibil; b) patibular; c) apetisant; d) aprehensiv.
TESTUL 3
servilism slugarnic. in el, exista: a) o gre~eala de exprimare; b) doua gre~eli de exprimare; c) trei
gre~eli de exprimare; d) nu exista nicio gre~eala de exprimare.
2. Fie enuntul: Miinfmcii mujdei de usturoi la fripturii ~i apoi vrea deciit sll doarma. In el, exista:
a) o gre~eala de exprimare; b) doua gre~eli de exprimare; c) trei gre~eli de ex prim are; d) nu exista
nicio gre~eala de exprimare.
3. Este scrisa corect urmatoarea abreviere: a) Tarom; b) lct.-col.; c) N.-V.; d) dna.
4. Face parte din masa vocabularului termenul: a) echimoza; b) crizantema; c) na~i'i; d) unsprezece.
5. Se dau urmatoarele forme: (1) omului acesta, (2) nouii insene, (3) proiectului eel dificil, (4) biserica
a cifror turle, (5) insii# mamei. Care dintre ele sunt corecte: a) numai (1), (3) ~i (5); b) numai (2);
c) toate, in afara de (4); d) niciuna?
6. Se dau urmatoarele perechi de cuvinte: (1) premoni{ie I premuni{ie, (2) land I landii, (3) bestial I
bestiar, (4) a abjudeca I a adjudeca. Avem: a) sinonime in perechile (1 ), (2), (4) ~i paronime in (3);
b) omonime in (4), sinonime in (1) ~i (2), paronime in (3); c) sinonime in toate perechile; d) paronime
in toate perechile.
7. Se dau urmatoarele cuvinte: aragazuri, seminarii, circi, recife,furtune. Sunt forme literare de plural:
a) toate; b) toate, in afara de a treia; c) numai a treia ~i a patra; d) niciuna.
8. Adjectivul eratic are sensul de: a) gre~it; b) referitor la dragoste; c) care nu e fix; d) sustinator al
une1 erez11.
9. Substantivul lutier inseamna: a) me~te~ugar care construie~te ~i repari'i viori; b) cantaret la luth;
c) me~te~ugar care lucreaza lutul; d) pamant cu anumite proprietati, din care se fac oale.
10. Fie cuvintele: (1) barou, (2) caravanii, (3) cvartet, (4) droaie, (5) roi, (6) bradet. Sunt substantive
colective: a) doar (4), (5) ~i (6); b) doar (1), (2), (3); c) doar (2), (5) ~i (6); d) toate.
11. Se dau urmatoarele cuvinte: rouai, ciociinitorii, vriijii, monezii, ob~tii.
Sunt forrne literare de
genitiv-dativ: a) numai prima, a treia ~i a cincea; b) toate, in afara de a patra; c) niciuna; d) toate.
12. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a) maseur, bleumarin, confetti, cargou; b) maseuza, bleuma-
ren, conffeti, cargo; c) maseor, b1eumarin, conffetti, cargo; d) maseoza; bleumaren, confetti, cargou.
13. Fie perechile de cuvinte: (1) varec I vareg, (2) apropria I apropia, (3) trauler I trailer, (4) schimnic I
schivnic9 (5) prorii I prova, Avem: a) paronime in toate perechile; b) form e in variatie libera ale
aceluia~i cuvant in toate perechile; c) paronime in (1 ), (2), (3) ~i forme In variatie libera ale ace lui a~i
cuvant in (4) ~i (5); d) forme in variatie libera ale aceluia~i cuvant in (1 ), (2), (3) ~i paronime in (4) ~i (5).
14. Este sinonim neologic al cuvantului a tenta : a) a ademeni; b) a ispiti; c) a seduce; d) a rnomi .
16. Care serie cuprinde exclusiv regionalisme: a) harbuz, magiun, ciuda, pasat; b) m o ~, gireada, pietri$,
lefegiu ; c) samadau, borta, frate, a mazili; d) hulub, lubenita, omat, curechi?
17, Acri (subst.) ~i acri (adj .) sunt: a) omonime totale; b) omonime partiale; c) omonime lexico-
gramaticale; d) omoni me morfologice.
18. lute (adj.) ~i iute (adv.) sunt: a) omonime totale; b) omonime partiale; c) omonime lexico-grama-
ticale; d) omonime morfologice.
19. Forma de indicativ mai-mult-ca-perfect, persoana I, numarul plural, a verbului a desface are structura
morfematica: a) radical + sufixe + desinenta; b) radacina + sufixe + desinente; c) radical + sufix +
desinente; d) alta interpretare.
20. Forma de indicativ imperfect, persoana a III-a, numarul plural, a verbului a infrunzi are structura
morfematica: a) radical + sufix + desinenta; b) radical + sufixe + desinenta; c) radacina + sufix +
desinenta; d) radacina + sufixe + desinenta.
21 . Radacina cuviintului inghe(atii este: a) ghet-; b) gheata; c) 1nghet; d) 1ngheta.
22. In enuntul I-a fiic ut un pustiu de bine. cuvantul subliniat este: a) adverb de mod; b) substantiv
provenit din adverb; c) substantiv provenit din adjectiv; d) adjectiv calificativ.
23. Avem numai substantive epicene 1n seria: a) libelula, calauza, strut, animal; b) macrou, vip, fat,
hipopotam; c) ruda, victima, licurici, star; d) molie, privighetoare, persoana, decan.
24. Adjectivul rupestru 1nseamna: a) pictat; b) referitor la munte; c) care cre~te pe stanci; d) referitor
la sistemul monetar din India.
25. Indicati grupa care con tine numai cuvinte polisemantice: a) a scoate, ochi, drept, foe; b) casa, aripa,
erata, saramura; c) visterie, a tropai, sange, molecula; d) luna, evaluare, dulce, pana .
. TESTUL 5
5. Fie urmatoarele perechi de verbe: (1) toarnii I turneazii, (2) anticipii I anticipeazii, (3) inseamnii I
insemneazii, (4) preliminii I prelimineazii, (5) contracta I contracteazii; (6) degaja I degajeazi't Exista
forme literare in variatie libera in: a) toate perechile; b) nurnai in (2) $i (4); c) numai in (1), (3) $i (5);
d) niciuna dintre perechi.
6. Avem derivat regresiv in: a) mar; b) a picta; c) tumult; d) cinema.
7. Este derivat parasintetic: a) realmente; b) fratie; c) rebarbativ; d) inlemnit.
8. Sunt mo9tenite din latina cuvintele din seria: a) tara, picior; b) insula, spirit; c) vatra, copil; d) mo9,
baba.
9. Sunt corecte numele locuitorilor din seria: a) Laos - laosian; b) Miercurea-Ciuc - ciucean;
c) Mallorca - mallorquin; d) Targu-Jiu - gorjean.
10. Adjectivul poltron este antonim cu: a) abject; b) temerar; c) cinstit; d) evident.
11. Sunt corect scrise urmatoarele locutiuni pronorninale de politete: a) Cuvio9ia voastra, Majestatea
sa, Sfintiia ta; b) Cuvio9ia Voastra, Maiestatea Sa, Sfintiia Ta; c) Cuvio9ia Voastra, Majestatea Sa,
Sfintia Ta; d) Cuvio9ia voastra, Maiestatea Sa, Sfintia Ta.
12. Sensul adjectivului prevenitor este: a) profilactic; b) care protejeaza de duhuri rele; c) grijuliu;
d) curtenitor.
13. Adjectivul alogen este sinonim cu: a) luminos; b) ba9tina9; c) imigrant; d) ciudat.
14. Sensul adjectivului oneros este: a) apasator; b) ilegal; c) onorabil; d) neclar.
15. Arhaismulfistichiu inseamna: a) de culoarea fisticului; b) extravagant; c) nemaivazut; d) aromat.
16. Substantivul erede lnseamna: a) mo9tenitor; b) pasare rapitoare; c) ereditate; d) solemnitate.
17. Substantivul lustra(ie are sensul de: a) stralucire; b) perioada de cinci ani; c) pedeapsa capital a;
d) ceremonie de purificare.
18. Sensul sufixoidului -for este: a) autoritate publica; b) iubitor; c) purtator; d) orator.
19. Sensul prefixoidului cvasi- este: a) pe jumatate; b) minim; c) destul; d) mai putin.
20. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a) azaleei, onomatopeei, moscheei, melopeei;
b) azaleii, onomatopeii, moscheii, melopeii; c) azaleei, onomatopeii, moscheei, melopeii; d) azaleei,
onomatopeei, moscheii, melopeii.
21. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a) prozopopeei, cefaleei, orhideei, aleei; b) prozopopeii,
cefaleei, orhideei, aleii; c) prozopopeei, cefaleii, orhideii, aleei; d) prozopopeii, cefaleii, orhideei, aleii.
22. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a) mareei, cameei, ideii, tran9eei; b) mareii, cameii,
ideii, tran9eii; c) mareei, cameei, ideei, tran9eei; d) mareii, cameei, ideei, tran9eei.
23. Care dintre urmatoarele serii contine numai form e verbale literare: a) (ea) a9eaza, bleastema,
Sa $Chioapete, zgandare9te, ghici!, (ei) azvar!a; b) (ea) a9aza, b!estema, Sa $Chiopateze, zgandare,
ghice9te !, (ei) azvarla; c) (ea) a9eaza, bleastema, sa $Chioapete, zgandarqte, ghici !, (ei) azvarl;
d) (ea) a9aza, b!estema, sa $Chiopateze, zgandare, ghice9te!, (ei) azvar!?
24. Precizeaza care serie con tine exclusiv arhaisme semantice: a) mofluz, ceas, rost, ucaz; b) besactea,
mo9ie, a certa, carte; c) mofluz, cuvant, limba, a tabari; d) carte, ceas, divan, limba.
25. Cuvantul giind provine din: a) limba daca; b) limba latina; c) limba slava; d) limba maghiara.
30 ~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Marcafi varianta corecta de raspuns:
1. Sunt rno~tenite din latina. cuvintele din seria: a) imparat, sora; b) jumatate, strugure; c) jale, rnila;
d) odaie, cais.
z. Sunt lmprumutate din franceza cuvintele din seria: a) idol, moneda; b) telemea, mezel; c) autornobil,
victorie; d) premiu, colocviu.
3. Este derivat regresiv cuvantul : a) chibrit; b) odihna; c) neom; d) meri~or.
4. In seria granultic, haraci, zllltar, mi~el, miidular, serdar, /otru exista: a) doua arhaisme semantice ~i
doua arhaisme lexicale; b) doua arhaisme semantice ~i cinci arhaisme lexicale; c) doua arhaisme
semantice, patru arhaisme lexicale ~i unul fonetic; d) trei arhaisme semantice, trei arhaisme lexicale ~i
unul fonetic.
5. Precizati cate regionalisme fonetice contine seria gioc, barbat, din, unche, frunce, o venit, merili,
pop/on: a) trei; b) patru; c) cinci; d) ~ase.
6. Precizati procedeul prin care s-a format cuvantul subliniat din enuntul urmator: Era pasionat in
ultima vreme de arheologie. a) derivare parasintetica; b) compunere; c) conversiune; d) !mprumut.
7. Indicati numarul neologismelor din enuntul: Ce zi stupid{[, totul s-a intors pe dos, programul aJost
bulversat ~i acum nu m{d putem merge la muzeul de artii! a) doua; b) trei; c) patru; d) cinci.
8. Care serie cuprinde numai cuvinte populare: a) gerar, ciubote, cautatura, istalalt; b) matale, brumar,
a pandi, procopseala; c) badea, e~ichier, a drege, uracios; d) urma$, hat, dugheana, solemn?
9. Contine doar cuvinte compuse seria: a) marinimie, teleconferinta, America de Sud; b) de-a rostogolul,
talme~-balme$, rea-credinta; c) redactor-$ef, de cu seara, de isprava; d) untdelemn, floare-domneasca,
aducere-aminte.
10. Indicati seria !n care toate cuvintele au sufix motional: a) cumatra, lebada, ursoaica; b) stropitoare,
prietena, leoaica; c) copila, lupoaica, curcan; d) hipopotam, coco$, studenta.
11. Sunt neutre substantivele din seria: a) nume, vip, munte; b) do, ianuarie, papa; c) sete, miere, ora~ ;
d) macrou, polo, codice.
12. Fae parte din aceea$i famili e lexicala termenii: a) calut, cal-de-mare, cabalin; b) a !ntineri, tinerete,
reintinerit; c) florar, a !nflori, florilegiu ; d) albu~, albanez, 1nalbitor.
13. Sunt derivate cu sufixe adverbiale cuvintele din seria: a) biciui, zecime, morti$; b) urCU$i furios,
tarane~te; c) piepti$, actualmente, chiora$; d) engleze$te, $erpe$te, atatica.
14. Sunt compuse prin abreviere toate cuvintele din seria: a) Plafar, Centro farm, UNESCO; b) subsol,
vinars, deochi; c) SUA, botgros, doi-frati; d) gastroenterologie, Pronosport, GMT.
15. Fie enuntul: Am Jost trimis eu, in locu ' la primar, # m-am intiilnit cu reprezentan(i ai peste zece
sate. Acesta cuprinde: a) o gre$eala; b) doua gre$eli; c) trei gre$eli; d) patru gre~eli.
16. Fie enuntul : Nerespectarea in(elegerilor ~i promisiunilor, care nu po(i sii treci peste ele, este cea
mai frecvent intiilnitii. Acesta con tine: a) o gre$eala; b) doua gre$eli; c) trei gre$eli ; d) patru gre~e li.
17. Fie enuntul : Mi-a povestit de realizarile acestei deosebite de intelegentii prieteml a lui. Acesta
contine: a) o gre~ea l a; b) doua grqeli ; c) trei gre~eli ; d) patru gre$eli.
- -- TES TE-GR ILA PE NTRU CO~JCUR S UL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~ 31
18, Fie enun\ul : Mirosi{i-ar gur-ajlori! Acesta cuprinde: a) o gre$eala; b) doua gre~e1i; c) trei gre$eli;
d) natru vureseli.
1 '
19. Este corect primul cuvant din seria: a) santinela I sentinela; b) brusculada I busculada; c) restric-
tiune I restriqie; d) bluf I bluff.
20. Adiaforie este antonim cu: a) pasivitate; b) adiere; c) entuziasm; d) lingu~ire .
21. Substantivul tribula{ie inseamna: a) specificul cultural al unui trib; b) platforma pe care sta un
orator; c) local In care functiona un tribunal antic; d) zbucium.
22. Adjectivul petulant lnseamna: a) bine mirositor; b) exuberant; c) dezgustator; d) care se refera la
tulpina petuniei.
23. Abulic are sensul: a) care mananca mult; b) care nu mananca defel; c) lipsit de vointa; d) placid.
24. Cuvintele din seria a) mina, foe, baie; b) cap, stea, mare; c) com, gura, planta; d) apus, scena, colt;
sunt $i polisemantice, ~i omonime.
25. Avem numai cuvinte monosemantice in seria: a) hidrocarburi, foehn, a inocula; b) convertire,
panteon, a tine; c) livada, radical, pacient; d) maraschino, emistih, ofidieni.
~TES.TULJ ·_
2. Fie enuntul: S-a dus fiirii sii fl anun{at sau telefonat inainte, iar aspriii siii socrii sunt supiira(i.
Acesta contine: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala.
3. Fie enuntul: Ca §i coleg, mii intereseazii ca sii fie bine. Acesta contine: a) o gre~eala; b) doua
gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala.
4. Se da enuntul: Povestitu-i-ai imei veri§oare a tale ce arbitri i/u§tri ai viizut la Jina/a U.E.F.A.?
Acesta contine: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala.
5. Seda enuntul: Dacii nu ai mai fii a§a de ocupat, ai venii §i tu pe la noi! Acesta contine: a) o gre~eala;
b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala.
6. Se da enuntul: Vin-o sii~l vezi, eu mii sfii sii {i-1 ariit la §Coalii, dar dacii ai vede, te-ai convinge.
Acesta contine: a) o gre~ealii; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala.
7. Este corect enuntul: a) Trebuie sa dau socotealii asupra a multor mii de lei. b) Trebuie sa dau
socoteala asupra multor mii de lei. c) Trebuie sa dau socoteala asupra multe mii de lei. d) niciuna
dintre variante.
8. Fie urmatoarele definiri ~i I sau explicari de cuvinte: (I) transportarea materialului rezultat din
dezagregarea roci/or; (2) indepiirtarea chirurgicalii a unor tumori; (3) spiilare ritualii a corpului;
(4) inchinarea paharului in cinstea cuiva la o petrecere. Care dintre acestea este (sunt) sensul
(sensurile) cuvantului ablu{iune?: a) prima ~i a doua; b) a patra; c) a treia; d) toate.
9. Fie enuntul: Stirea va apare in toate cotidianele de mare tiraj. Acesta contine: a) o gre~eala ;
b) doua gre~eli; c) trei grqeli; d) nu contine nicio gre~eala.
32 ~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
10. Este corecta prima form 3. verbala din: a) se merits. / merifa; b) ar place I ar placea; c) te razi I ra.zi;
d) ar tacea I ar tace.
11. Este corecta. prirna forma de plural din: a) mormanturi I morminte; b) ai bu~e I albu~uri; c) monolo-
guri / monoloage; d) rechizitoare I rechizitorii.
~,- TESTUL 8
Ill. Morfosintaxa
TESTOL f. ~·~
A. Marcafi varianta corecta de analiza gramatica/a a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos:
1. Locuie~te la etajul sapte al acestui bloc. a) num. card. cu val. adj., caz Ac. I atr. adj.; b) num. card.
cu val. subst., caz Ac. I atr. subst.; c) num. card. cu val. subst., caz Ac. I atr. subst. apozitional
(= apozitie neizolata); d) num. card. cu val. subst., caz N. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata).
2. Locuie~te la etajul al saptelea al acestui bloc. a) num. ord. cu val. adj., caz G. I atr. adj.; b) num.
ord. cu val. subst., caz G. I atr. subst. gen.; c) num. ord. cu val. subst., caz G. I atr. subst. apozitional
(= apozitie neizolata); d) num. ord. cu val. adj ., caz Ac./ atr. adj.
3. Am plecat valviirtej, /arii sa avem ciind ii zice mamei vreo vorba. a) verb pred., ind. prez., pers.
a III-a, sg. I pred. verbal; b) verb pred., conj. prez., pers. a III-a, sg. I pred. verbal; c) verb pred., inf.
prez. I comp!. direct; d) verb nepred., inf. prez. /comp!. direct.
4. Nu mi-am baut cafeaua in dimineafa asta. a) pron. refl., caz D. I atr. pron. datival (= 1n dativ);
b) pron. refl., caz D. I comp!. indirect; c) pron. refl., caz D. / fara functie sint.; d) pron. pers., caz D.
(posesiv) I atr. pron. datival (= !n dativ).
5. Ma~ina din fata lui e a noastra. a) pron. pos., pers. a III-a, sg., caz G. I atr. pron. prep.; b) pron.
pers., pers. a III-a, sg., caz G. / atr. pron. gen.; c) pron. pers., pers. a III-a, sg., caz G. / atr. pron. prep.;
d) pron. pos., pers. a III-a, sg., caz G. / atr. pron. gen.
6. Na-tJ. hainele ~i du-te! a) pron. pers., f. neacc., caz D. /comp!. indirect; b) pron. pers., f. acc., caz D. /
atr. pron. datival (= 1n dativ); c) pron. pos., f. neacc., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival (=in dativ);
d) alta interpretare.
7. Vede mereu copii {iind agresati. a) verb pred., ger., d. activa I atr. verbal; b) verb pred., ger.,
d. pasiva I atr. verbal; c) verb cop., ger. / circ. de mod+ adj. participial, masc., pl., caz N. / nume pred.;
d) verb cop., ger. +adj. participial, masc., pl., caz N. / pred. nominal.
8. Inamicul a pus mana pe cetate. a) subst., fem., caz Ac. I compL indirect; h) subst., fem., caz Ac. I
comp!. direct; c) subst., fem., caz Ac./ circ. de Joe; d) subst., fem., caz Ac., I circ. de mod.
9. in preajma sa erau numai ticalo~i. a) pron. pos., caz G. / atr. pron.; b) adj. pos., caz G. I atr. pron.;
c) adj. pos., caz Ac./ circ. de Joe; d) pron. pos., caz Ac./ circ. de Joe.
10. Deciit stand a~a degeaba, mai bine ne plimbiim pe /a/eza. a) verb nepred., ger., caz Ac. +prep. /
circ. de mod; b) verb pred., ger. I comp!. indirect; c) verb pred., ger. I circ. de mod; d) verb nepred.,
ger., caz Ac. +prep. / comp!. indirect.
38 -< LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Se ajlau i'n campus studen(i veni{i de cine stft~. a) pron. rel., caz N. I subiect + verb pred.,
ind. prez. I pred. verbal + adv. rel. de Joe, caz Ac. cu prep ,,de' I circ. de loc; b) Joe. pron. nehot.,
caz Ac. I circ. de loc; c) loc. adv. nehot., caz Ac. I circ. de Joe; d) alta interpretare.
12. Auzindu-se aceastii intfimplare, nimeni nu a mai ie~·it seara in ora§, a) subst., caz Ac. I compl.
direct; b) subst., caz Ac., I comp!. indirect; c) subst., caz N., I subiect; d) alta interpretare.
13. Pune-fi §alul pe picioare! a) subst. , caz Ac. I circ. de Joe; b) subst., caz Ac. I comp!. indirect;
c) subst., caz Ac. I comp!. direct; d) subst., caz Ac. I circ. de mod.
14. Nu ai pronun(at corect sunetul w. a) consoana cu valoare substantivala, caz Ac. I comp!. direct;
b) subst., caz Ac./ atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); c) subst. , caz N. I atr. subst. apozitional
(== apozitie neizolata); d) subst., caz Ac. /comp!. direct.
15. Aceasta este o crea(ie !!. celui mai important scriitor portughez. a) prepozitie cu regim cazual de Ac.;
b) articol genitival (posesiv); c) verb auxiliar, pers. a III-a, sg.; d) pron. dem. , forma redusa, caz Ac.
16. Nu i(i mai este pennis sii intri aici Jiirii legitima(ie de membru, a) verb pred., ind. prezent,
d. pasiva I pred. verbal; b) verb cop., impers. + nume pred. (adv. de mod, prov. din adj . part.) I pred.
nominal; c) verb cop. + nume pred. (adj. participial, sg., masc., caz N.) I pred. nominal; d) loc. vb.
impers., ind. prezent I pred. verbal.
17. Fiind considerat dispiirut, nus-a mai gfindit nimeni la el, a) Joe. vb. pred., ger., d. pasiva I pred.
verbal; b) verb cop., ger., d. activa +adj. participial, masc., caz N. / pred. nominal; c) verb pred., ger.,
d. pasiva I circ. de cauza; d) verb pred., ger., d. activa I circ. de cauza +adj. participial, masc., caz N. /
nurne pred.
18. in ciuda a ceea ce s-a intfimplat, ramfinem prieteni. a) pron. rel., caz G. I circ. concesiv; b) pron.
rel., caz Ac./ circ. concesiv; c) pron. rel., caz G. / compl. direct; d) alta interpretare.
19. Era prea inteligent pentru a rata acea bursa in strainatate. a) verb pred., inf. prez., d. activa I
circ. de scop; b) verb pred., inf. prez., d. activa I circ. consecutiv; c) verb nepred. , inf. prez., d. activa I
circ. de scop; d) verb nepred., inf. prez., d. activa I circ. consecutiv.
20. intamplarea este Javorabila celor doi cercetatori, a) subst., caz Ac. I compl. indirect; b) subst.,
caz D. / compl. indirect; c) subst., caz Ac., I circ. de scop; d) subst., caz D. I circ. de scop.
21. Am cumparat niste pe~te de la pia(a. a) articol nehot. / fara funqi e sint.; b) pron. nehot. , caz Ac./
atr. pron.; c) adj. pron. nehot., caz Ac. / atr. pron.; d) alta interpretare.
22. Se vedea ora~ul pe ale ciirui strazi eraJorJotii. a) pron. rel., caz G. I atr. pron. genitival; b) pron.
rel., caz Ac./ circ. de Joe; c) adj. pron. rel., caz Ac., I atr. adj.; d) adj. pron. rel. , caz G., I atr. adj.
25, Se dau enunturile: (1) Mai vine cute Q rudii pe la mine, (2) Nu are nici g_specializare, nici douii!
(3) 0 singurii zi a lucrat, (4) Da(i=mi Q sticlii de ulei, va rog. (5) Am stat Q orii ~i am plecat. Cuvintele
subliniate sunt: a) art. nehot. In toate enunturile; b) num. card. cu valoare adjectivala in toate
enunturile; c) num. card. cu valoare adjectivala In (1) ~i (2), art. nehot. In (3), (4) ~i (5); d) num. card.
cu valoare adjectivala In (1 ), (2) ~i (3), art. nehot. In (4) ~i (5).
; . T~STUL 2 .
A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enun,turile de mai jos:
1. Dat {iind cazul la care lucrez, nu vii pot spune mai mutt. a) verb, ger., d. pasiva I circ. de cauza;
b) verb cop. (ger.) I circ. de cauza +adj. participial, N. (nume pred.); c) verb, ger., pers. a III-a, sg.,
d. pasiva I circ. de cauza; d) alta interpretare.
2. in locul ei, a~fifost mai atenta. a) pron. pers. +Joe. prep., caz G. I circ. de Joe; b) pron. pers. +Joe.
prep., caz G., I circ. conditional; c) subst. cu prep., caz Ac. I circ. de Joe + pron. pers., caz G. I
atr. pron.; d) subst. cu prep., caz Ac. I circ. conditional+ pron. pers., caz G. I atr. pron.
3. Pe langii ai mei se construie~te un hotel. a) pron. pos., pers. I, sg., caz G. I circ. de loc; b) pron.
pos., pers. I, sg., caz Ac. I circ. de loc; c) pron. pos., pers. I, pl., caz G. I circ. de loc; d) pron. pos.,
pers. I, pl., caz Ac. I circ. de loc.
4. Gazda aceasta a voastrii giite~tefoarte bine. a) adj. pos., pers. a II-a, sg., caz N. I atr. adj.; b) adj. pos.,
pers. a II-a, pl., caz N. I atr. adj.; c) pron. pos., pers. a II-a, sg., caz G. I atr. pron.; d) pron. pos., pers.
a II-a, pl., caz G. I atr. pron.
5. Pare strain de ce se spune in scrisoare. a) loc. pron., caz Ac., I subiect; b) pron. rel., caz Ac. I
subiect; c) pron. rel., caz Ac., comp!. direct; d) Joe. adv. I comp!. direct.
6. Am venit doar de dragul tau. a) adj. pos., caz Ac. + loc. prep.; b) adj. pos., caz G. + loc. prep.;
c) subst., caz Ac. I circ. de cauza + adj. pos., caz Ac. I atr. adj.; d) subst., caz Ac. I circ. de cauza +
adj. pos., caz G. I atr. adj.;
7. Fetui in care te por(i ma nelini~te~te. a) pron. rel., caz Ac. I circ. de cauza; b) adj . pron. rel.,
caz Ac. I atr. adj.; c) adj. pron. rel., caz Ac. I subiect; d) pron. rel., caz Ac. I circ. de mod.
8. Spune te miri ce ~i se compromite. a) verb pred., ind. prez., d. reflexiva I pred. verbal + pron. rel.,
caz Ac. cu prep ,,de" I compl. direct; b) loc. pron. nehot., caz Ac. I com pl. direct; c) loc. pron. nehot.,
caz Ac. I subiect; d) alta interpretare.
9. latii ca el este impotriva ta! a) pron. pos., caz G. I nume pred.; b) adj . pos., caz Ac. I nume pred.;
c) pron. pos., caz Ac. I circ. de mod; d) adj. pos., caz G. I circ. de mod.
10. fncrederea in sine este esen(iala pentru " reu~i. a) pron. refl ., f. acc., caz Ac. I atr. pron. prep.;
b) pron. refl., f. neacc., caz Ac. I atr. pron. prep.; c) subst., caz Ac. I atr. subst. prep.; d) alta interpretare.
--- TES T E ~ G RILA PE NTR U CON CUR SUL DE ADMI TERE LA FACULTATEA DE DREPT >- 41
24, Se dau enunturile: (1) inalt ciit casa, verde ca miitasea. (2) Spune~mi @1 au plecat. (3) Merge el
cat merge ~i vede o casii. (4) ClU orez i{i ciintiiresc? Cuvintele subliniate sunt: a) prepozitie !n (1 ),
pron. rel. in (2), adj. pron. interog. !n (4), adverb in (3); b) adj. pron. interog. in (4), adverb in (1)
$i (3), pron. rel. in (2); c) pron. rel. in (2) $i (3), adverb in (1) 9i (4); d) pron. rel. in (2) $i (3), adj. pron.
interog. in (4), adverb in (1).
25. Fie enunturile: (1) Toamna asta o sii plec din farii. (2) A citit intreaga noapte. (3) Joia sunt liberii.
(4) Te-am a~teptat trei zile la rand. (5) Se cu/di devreme ¥1!!!.!!:.· Cuvintele subliniate sunt:
a) adverbe in toate enunturile; b) substantive in toate enunturile; c) substantive in (1), (2) $i (5),
adverbe in (3) ~i (4); d) substantive in (1), (2) $i (4), adverbe in (3) $i (5).
TESTUL 3
A. Marca,ti varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enun,turile de mai jos:
1. Spre uimirea tuturor, ~i-a adus aminte ce s-a intiimplat. a) subst., caz Ac. I comp!. indirect;
b) subst., caz Ac. I circ. consecutiv; c) subst., caz Ac. I circ. concesiv; d) alta interpretare.
2. Spune-i asta cui te crede! a) pron. rel., caz D. I compl. indirect; b) pron. interog., caz D. I com pl.
indirect; c) pron. rel., caz N. I subiect; d) pron. rel., caz D. I subiect.
3. Pliicerea de a juca o dii riscul. a) subst., caz N. I subiect; b) subst., caz Ac. I compl. direct; c) subst.,
caz N. I atr. subst.; d) subst., caz Ac. I compl. de agent.
4.Am admirat priveli~tea din juru-ne. a) pron. pos., caz G. I atr. pron. genitival; b) adj. pron. pos.,
caz Ac. I atr. pron. prepozitional.; c) pron. pers., caz D. I atr. pron. prepozitional; d) pron. pers., caz G. I
atr. pron. genitival.
5. Mi se pare folositor sii citesc aceste studii. a) adj. propriu-zis, 3 forme flexionare, caz N. I nume
pred.; b) adj. propriu-zis, 3 forme flexionare, caz Ac. I circ. de mod; c) adj. propriu-zis, 4 forme
flexionare, caz N. I nume pred.; d) adj. propriu-zis, 4 forme flexionare, caz Ac. I circ. de mod.
6. fnfiiptuise sarcinile cu atentie. a) loc. adj., caz Ac. I circ. de mod; b) loc. adv. I circ. de mod;
c) subst., caz Ac. I circ. de mod; d) alta interpretare.
7. Nuse mai poate gftndi deciit la trecut. a) verb pred., inf. prez., d. activa I comp!. direct; b) verb
pred., inf. prez., d. activa I subiect; c) verb nepred., inf. prez., d. activa I comp!. direct; d) alta
interpretare.
8. Fiirii a-mi aduce aminte toate amanuntele, am luat o notii mare. a) loc. vb., inf. prez., f. neg.,
d. reflexiva I circ. concesiv; b) Joe. vb., inf. prez., f. neg., d. activa I circ. concesiv +pron. pers., caz D.
(posesiv) I atr. pron. datival; c) loc. vb., inf. prez., f. neg., d. reflexiva I circ. de mod; d) loc. vb., inf.
prez.; f. neg., d. activa I circ. de mod+ pron. pers., caz D. I compl. indirect.
9. Opiniile lui au Jost intotdeauna aparte. a) adv. de mod I nume pred.; b) adj. invar., caz N. I nume
pred.; c) adv. de mod I circ. de mod; d) adj . invar., caz Ac. I circ. de mod.
10. De ce nu J!_-a(i mai vfmdut apartamentul? a) pron. pers., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival (= in
dativ); b) pron. refl. , caz D. I fara functie sint.; c) pron. refl., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival (= In
dativ); d) pron. pers., caz D. I comp!. indirect.
42 ~ LiMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
11. f2.EnifJl::il seama de gre~eahl, mi-a cerut scuze, a) loc. vb., ger., d. reflexiv3. I circ. de mod; b) Joe.
vb., ger., d. reflexiva I circ. de cauza; c) loc. vb., ger., d. reflexiva. I circ. conditional; d) aita
interpretare.
12. Un biiiat din cei de la club aJost invitat la echipa jude(eanii de juniori. a) art. dem. I fara funqi e
sint.; b) adj. pron. dem ., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; c) pron. dem., caz Ac. cu prep. I
cornpl. indirect; d) aJta interpretare.
13. Cartea ta este de aventuriJiar !!:.J!JE!:.pOli(istii. a) pron. pos., caz N. I subiect; b) pron. pos., caz G. I
subiect; c) adj. pron. pos., caz N. I atr. adj.; d) adj. pron. pos., caz G. I atr. adj.
14. De ce facem din (iin{ar armiisar? a) subst., caz Ac. I compl. direct; b) subst., caz Ac. I comp!.
indirect; c) subst., caz N. I nume pred.; d) subst., caz N. I subiect.
15. Existii oameni in stare de orice pentru celebritate. a) subst., caz Ac. cu prep. I atr. subst. prepo-
zitionaJ; b) Joe. adj., caz Ac. I atr. adj.; c) Joe. adv. I atr. adv.; d) alta interpretare.
'
16. S-au cumpifrat treizeci de pachete de ceai. a) num. card. cu val. subst., caz Ac. I comp!. direct;
b) num. card. cu val. subst., caz N. I subiect; c) num. card. cu val. adj., caz Ac. / atr. adj.; d) num. card.
cu val. adj., caz N. / atr. adj .
17. Fusese jjjg in iarna aceea? a) adv. de mod I circ. de mod; b) subst., caz Ac. I comp!. direct;
c) subst., caz N. I subiect; d) alta interpretare.
18. Nu-i trecu prin cap sii se uite $i lamina celorlalti. a) pron. dem. de diferentiere, caz G. I atr. pron.
genitival; b) pron. dem. de departare, caz. G. I atr. pron. genitival; c) adj. pron. dem. de diferentiere,
caz Ac. I atr. adj.; d) adj. pron. dem. de departare, caz G. I atr. adj.
19. A Jost bii.tut miir de infractori. a) subst. cu val. adv. I circ. de mod; b) adv. de mod, caz Ac. I circ.
de mod; c) subst. cu prep. eJiptica, caz Ac. I circ. consecutiv; d) alta interpretare.
20. Ori de elite ori ninge, e$tifericitii! a) loc. adv. rel. I circ. de timp; b) Joe. adv. rel. I circ. conditional;
c) loc. conj. subord. / fara functie sint.; d) loc. conj. coord. / fara functie sint.
21. Toate intriirile in p{lfat fiind pii.zite cu strii$nicie, nu am reu#t sii. patrundem acolo. a) vb. cop.,
ger. / circ. de cauza +adj. participial, caz N. I nume pred.; b) vb. pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza;
c) verb pred., ger., d. pasiva I atr. verbal; d) alta interpretare.
22. Furios cum este, sigur va face o gre$ealii. a) adv. de mod I circ. de mod; b) adv. rel. nehot. I circ.
de mod; c) conj unctie (,,cum" cauzal) I fara functie sint.; d) adv. rel. de mod I nume pred.
- - - TESTE-GR ILA PE NTRU CONC URSUL DE ADMITERE LA FAC ULTATEA DE DREPT );> 43
25, Se dau enunturile: (l) Brii(ara costii un euro, (2) Un om trece pe stradii, (3) Serie dind cu !!!1
creion, cfmd cu altu!. (4) A mai venit ci'tte un student la curs. Cuvintele subliniate sunt: a) art. nehot.
in toate enunturile; b) numeral In toate enunturile; c) adj. nehot. In toate enunturile; d) alta interpretare.
A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos:
1. Mai sunt de astia ca tine pe fume! a) pron. dem., caz Ac. I compl. direct; b) pron. dem., caz Ac. I
subiect; c) pron. dem., caz N. (exceptie aparenta de la cazul subiectului) I subiect; d) al ta interpretare.
2. Avfmtul cu care a pornit la drum s-a stins, a) pron. rel., caz Ac. I circ. de mod; b) pron. rel.,
caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. rel., caz Ac. I atr. pron. prepozitional; d) alta interpretare.
3. Ce mai e de facut acum? a) pred. nominal I verb cop. + nume pred. (verb la supin, d. pasiva);
b) pred. verbal I verb pred., impers., d. pasiva; c) pred. nominal I verb cop.+ nume pred. (participiu cu
prep.); d) alta interpretare.
4. Mie uneia nu imi mai pasa! a) pron. nehot., caz D. I atr. subst. datival (= 1n dativ); b) pron. nehot.,
caz D. I atr. subst. apozitional (= apozitie); c) pron. nehot., caz G. I atr. subst. genitival; d) alta interpretare.
5. Este piirerea unei prietene a noastre. a) atr. adj. I adj. pron. pos., pl., fem., caz D.; b) atr. adj. I adj .
pron. pos., sg., fem. , caz D.; c) atr. adj. I adj. pron. pos., sg., fem., caz G.; d) alta interpretare.
6. Supiimtci de indiferenfa lui, Ana I-a piin'isit. a) adj ., caz Ac. I circ. de cauza; b) adj., caz N. I
atr. adj. ; c) adj., caz N. I nume pred. (pe Ianga un vb. cop. eliptic la gerunziu); d) alta interpretare.
7. Colegii au sosit inaintea sa. a) pron. pos., caz G. I circ. de timp; b) adj. pos., caz Ac. I circ. de timp;
c) pron. pos., caz Ac. I circ. de timp; d) adj. pos., caz G. I circ. de timp.
8. Ce frumos danseazii! a) pron. rel., caz Ac. I fara functie sint. (formeaza superlativul absolut al adj.
frumos); b) adj . pron. rel., caz Ac. I atr. adj.; c) adv. de mod I circ. de mod; d) pron. rel., caz Ac. I circ.
de mod.
9, N-are ce se intiimpla, stai lini~tit! a) verb pred., ind. imperf., d. reflexiva I pred. verbal; b) verb
pred., inf. prez., d. reflexiva I compl. direct; c) verb pred., inf. prez., d. reflexiva I subiect; d) alta
interpretare.
10. in lumina apusului, ciimpia era miireafii ~i admiratii de tofi turi~tii, a) adj. participial, caz N. I
nume pred.; b) adj. participial, caz N., I atr. adj.; c) verb pred., ind. imperf., d. pasiva I PV; d) alta
interpretare.
11. Cum a inceput p/Olda, nu mai ies in ora~. a) conj. subord. cauzala I fara functie sint.;
b) circ. de cauza I adv. rel. de mod cu val. cauzala; c) circ. de mod I adv. rel. de mod; d) alta interpretare.
12. Mi~am luat haina ~i am plecat nervoasii. a) compl. indirect I pron. pers., caz D.; b) comp!. indirect I
pron. refl., caz D.; c) atr. pron. in dativ I pron. pers., caz D.; d) alta interpretare.
13. ,,Ziua de ieri s~a finut dupii mine.. ," a) atr. adv. I loc. adv. de timp; b) atr. subst. prepozitional I
subst., Ac. cu prep.; c) circ. de timp I adv. de timp cu prep.; d) alta interpretare.
14. Nu e~ti tu de vina, ci colegul tiiu. a) subst., caz Ac. cu prep. I nume pred.; b) loc. adj., caz Ac./
nume pred.; c) lac. adv. I nume pred.; d) alta interpretare.
44 ~ LI MB/\ ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
15, A ac{ionat 12otrjvit i'n{elegeri{ noastre. a) subst., caz D. cu prep. I cornpL indirect; b) subst., caz D.
cu prep. I circ. de mod; c) adj. participial, caz Ac. I circ. de mod + subst., caz D. I compl. indirect;
d) adv. de mod I circ. de mod+ subst., caz D. I compl. indirect.
16. Se vedeau treciitorii mergg!Ji!. griibi(i, a) verb pred., ger. I atr. verbal; b) verb pred., ger. I subiect;
c) verb pred., ger. I circ. de mod; d) alta interpretare.
17, Piirerea a/or sai e ca nu face bine. a) pron. pos., pers. a III-a, pl., caz G. I atr. pron. genitival;
b) pron. pos., pers. a III-a, sg., caz G. I atr. pron. genitival; c) adj. pron. pos., pers. a IIl··a, sg., caz N. I
atr. adj. ; d) adj . pron. pos., pers. a III-a, sg., caz G. I atr. adj .
18. Mai ca am prins tramvaiul! a) adv. de mod I fara funqi e sint.; b) adv. de mod I nume pred.;
c) adv. predicativ I pred. verbal; d) alta interpretare.
19. Ca nu m-ai ajutat, de asta ma mir eel mai mutt. a) pron. dem., caz Ac. I comp!. direct; b) pron.
dem., caz Ac. I comp!. indirect reluat; c) pron. dem., caz Ac. I circ. de cauza; d) alta interpretare.
20. Normal ca s-a bucurat. a) adv. de mod I fara functie sint. ; b) adv. de mod I nume pred.; c) adv.
predicativ I pred. verbal ; d) alta interpretare.
21. Eu §i cu tine vom pleca miiine. a) pron. pers., f. acc. , caz Ac. I subiect; b) pron. pers., f. acc.,
caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. pers., f. acc., caz Ac. I circ. sociativ; d) alta interpretare.
22. Am luat in excursie pe cine a vrut sa vina. a) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. rel.,
caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. rel., caz Ac. I subiect; d) alta interpretare. ·
TfSIYL 5 _..
A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos:
1. Le are cu gramatica! a) pron. pers., caz Ac. I compl. direct; b) pron. pers., caz Ac., val. neutra I fara
functie sint.; c) pron. pers., caz D. I fara functie sint.; d) alta interpretare.
2. Jar cea copila nu asculta de parinfi. a) pron. dem., caz N. I atr. pron.; b) art. dem. I fara funqi e
sint.; c) adj . dem., caz N. I atr. adj .; d) pron. dem., caz Ac. I atr. pron.
- - - TESTE -GRI LA PE NTRU CO NCURS UL DE ADM ITERE LA FAC ULTA TEA DE 0REPT ~ 45
3. /deea de a ramiine tiinar ii obseda, a) atr. verbal I loc. verbala, inf.; b) atr. verbal I verb cop., inf. cu
prep. + nume pred. I adj . propriu zis, caz N.; c) pred. nominal I verb cop. + adj. propriu-zis; d) alta
0
interpretare.
4. Aproape cii te~am crezut, a) pred. verbal I adv. predicativ; b) circ. de mod I adv. de mod; c) adv. de
mod I fara functie sint.; d) alta interpretare.
5. Aproape sa mii calce troleibuzul! a) pred. verbal I adv. predicativ; b) circ. de mod I adv. de mod;
c) adv. de mod I fara functie sint.; d) alta interpretare.
6. Cii nu (i-ai respectat promisiunea, lucrul acesta mii miihne~te. a) subst., caz N. I subiect; b) subst.,
caz N. I subiect reluat; c) subst., caz N. / atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta interpretare.
7. Enuntul Strugurii au Jost cule~i, depozita(i, apoi pu~i la fermentat, con tine: a) un predicat nominal;
b) trei predicate nominale; c) un predicat verbal; d) trei predicate verbale.
8. Au plecat la viinat de iepuri. a) subst., caz Ac. I circ. de scop; b) verb pred., sup in I circ. de scop;
c) subst., caz Ac. I circ. de Joe; d) verb pred., supin I circ. de loc.
9. Este pregatitii de a-si relua studiile, a) verb pred., inf. cu prep., d. activa I circ. de scop +pron. refl.,
caz D. I atr. pron. datival; b) verb pred., inf. cu prep., d. reflexiva I circ. de scop; c) verb pred., inf. cu
prep., d. activa I comp!. indirect + pron. refl., caz D. I atr. pron. datival; d) verb pred., inf. cu prep.,
d. reflexiva I comp!. indirect.
10. E vai de capul tiiu! a) interj. cu val. subst. / subiect; b) interj . cu val. subst. / nume pred.; c) interj. I
subiect; d) interj. I nume pred.
11. Au riimas doar doi pe listii. a) num. card. cu val. subst., caz N. I subiect; b) num. card. cu val.
subst., caz N. I nume pred.; c) num. card. cu val. adj., caz N. I atr. adj. al unui subst. sublnteles; d) alta
interpretare.
12. E de stiut de ciitre toata lumea succesul ei. a) nume pred. I verb la sup in; b) subiect I verb la
supin; c) nume pred. I participiu cu prep.; d) alta interpretare.
13. Era mirata de a{irmatia mea. a) subst., caz Ac. I circ. de cauza; b) subst., caz Ac./ comp!. de agent;
c) subst., caz Ac./ comp!. indirect; d) alta interpretare.
14. El este demn de a ti numit in acest post. a) verb pred., inf. perf., d. activa I comp!. indirect; b) verb
pred., inf. prez., d. pasiva I comp!. indirect; c) verb pred., inf. perf., d. activa I circ. de scop; d) verb pred.,
inf. prez., d. pasiva I circ. de scop.
15. Are o rochie si mai si decat data trecutii. a) Joe. adj., caz Ac. I atr. adj.; b) Joe. adv. I atr. adv.;
c) Joe. prep. cu regim cazual de Ac. I fara funqie sint.; d) alta interpretare.
16. Patruzeci de oameni au venit sii stinga incendiul. a) subst., caz N. (exceptie aparenta de la cazul
subiectului) I subiect; b) subst., caz Ac. I subiect; c) subst., caz Ac. I atr. subst. prepozitional; d) subst.,
caz Ac. I atr. subst. apozitional (= apozitie ).
17. Vezi cu ce mi te-ai ales? a) pron. pers., caz D. (etic) I fara functi e sint. ; b) pron. pers., caz D.
(posesiv) I atr. pron. datival; c) pron. pers., caz D. I comp!. indirect; d) alta interpretare.
18. Trebuia sii-ifl spus motivul inainte de a-i fi prezentat demisia, a) verb. pred., inf. perf., d. activa I
circ. de timp; b) verb pred., inf. prez., d. pasiva I circ. de timp; c) verb pred., inf. perf., d. pasiva I circ.
de timp; d) verb pred., inf. prez., d. activa I circ. de timp.
46 ~ LIMBA ROMANA - - - - - - -- - - - - - - - - - -
19. Fu afectat profund d,l}Jl,urtareq verilor siii. a) subst., caz Ac. I comp!. de agent; b) subst., caz Ac. I
compl. indirect; c) subst. , caz Ac. I circ. de cauza; d) alta interpretare.
20. Se ~pune cii ar il [iind ni~te gangsteri prin ora~. a) verb pred., prezumtiv perf., d. activa I pred.
verbal; b) verb pred., prezumtiv prez., d. activa I pred. verbal; c) verb pred., cond.-optativ perf.,
d. activa I pred. verbal; d) alta interpretare.
21. O veche prietena a ta vine in vizitii. a) pron. pos., caz G. I atr. pron. genitival; b) adj. pos., caz Ac. I
atr. adj.; c) adj. pos., caz G. I atr. adj.; d) alta interpretare.
22. M-am gandit mutt la ceea ce s-a discutat asearii. a) pron. rel., caz D. I com pl. indirect; b) pron. rel. ,
caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare.
25. Fie enunturile: (1) Se face curand dimineafii. (2) Painea se face din fiiiml # apii. (3) S-a [iicut
cuminte. (4) 'fi se face fricii de ce vezi in cartierul ace/a. Verbele subliniate sunt: a) copulative In
toate enunturile; b) predicative in toate enunturile; c) predicative in (1), (2), (4) ~i copulativ In (3);
d) predicative in (1) $i (4), copulative In (2) ~i (3).
TESTUL 6
A. Marca.ti varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enun,turile de mai jos:
1. Dat iliml faptul cii nu po{iface asta, lasii pe altul. a) loc. conj. I fara funqie sint.; b) loc. adv. I circ.
de cauza; c) verb pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza + subst., caz N. I subiect'+ conj. subord.;
d) verb pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza + subst., caz Ac. I comp!. direct+ conj. subord.
2. Toti acestia vin in excursie? a) adj. pron. nehot. I atr. adj.+ pron. dem. I subiect; b) pron. nehot. I
subiect +adj. pron. dem. I atr. adj.; c) pron. nehot. I subiect +pron. dem. I atr. pron. apozitional (= apozitie);
d) pron. nehot. I atr. pron. apozitional (= apozitie) +pron. dem. I subiect.
3. Casa in [ata ciireia ne-am oprit este a bunicilor. a) adj. pron. rel., caz Ac. I atr. adj.; b) pron. rel.,
caz G. I circ. de Joe; c) pron. rel., caz G. I atr. pron. genitival; d) alta interpretare.
4. Cresciind, else fiicea tot mai infelept. a) verb pred., ger. I circ. de mod; b) verb pred., ger. I circ. de
timp; c) verb pred., ger. I circ. consecutiv; d) adj. provenit din verb lager. I atr. adj.
5. Razi de ce nu infelegi! a) pron. rel., caz Ac. I compl. indirect; b) pron. rel., caz Ac. I circ. de cauza;
c) pron. rel., caz Ac. I subiect; d) alta interpretare.
- - - TESTE - GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~ 47
6. Se pregiite~·te de 12le£lll la o bursa in Fran(a. a) verb pred., supin I circ. de scop; b) verb pred.,
supin I circ. de cauza; c) verb pred., supin I compL indirect; d) alta interpretare.
7. Mama m: fl impresionatii de gestul tiiu, a) verb cop., cond.-optativ prez., d. activa + adj. propriu-zis,
caz N. I nume pred.; b) verb pred., cond.-optativ perf., d. pasiva I pred. verbal; c) verb pred., cond.-
optativ prez., d. pasiva I pred. verbal; d) verb cop., cond.-optativ perf., d. activa + adj. propriu-zis,
caz N. I nume pred. ;
8. Mis-a fiicut dor de casii. a) subst., caz N. I subiect; b) subst., caz Ac. I compl. direct; c) subst.,
caz N. / nume pred.; d) alta interpretare.
9. Coapse priijitura, apoi o servi familiei, a) verb pred., ind. mai-mult-ca-perf. I pred. verbal; b) verb
pred., ind. perf. simplu I pred. verbal; c) verb pred., ind. imperf. I pred. verbal; d) alta interpretare.
10. Au mai venit din siiteni la primiirie, dar nu to(i. a) subst., caz Ac. cu prep. I compl. indirect;
b) subst., caz Ac. cu prep. / comp!. direct; c) subst., caz N. I subiect; d) aha interpretare.
11. Nu (i-e destul cii te iau cu mine? a) adv. predicativ I pred. verbal; b) adv. de mod I nume pred.;
c) adv. de mod I fara functie sint. (destul ca = Joe. conj . subordonatoare); d) alta interpretare.
12. Dacii te ~tii nevinovat, dii-l in judecata! a) pron. pers., caz Ac., f. neacc. I compl. direct; a) pron.
refl., caz Ac., f. neacc. I fara funqie sint.; c) pron. refl. , caz Ac., f. neacc. I comp!. direct; d) alta
interpretare.
13. De diminea(ii, g-a pregiitit copilul pentru ~coalii. a) pron. refl., caz D., f. neacc. I atr. pron.
datival; b) pron. refl., caz D., f. neacc. I comp!. indirect; c) pron. refl., caz D., f. neacc. I fara functie
sint.; d) pron. refl., caz D., f. acc. I compl. indirect.
14. Poate sii piece invartindu-se! a) adv. (de mod) predicativ I pred. verbal; b) adv. de mod I fara functie
sint.; c) adv. (de mod) predicativ I nume pred.; d) alta interpretare.
15. Era o miindrete de fecior. a) subst., caz Ac. I atr. subst.; b) subst., caz N. I subiect; c) subst., caz N. I
nume pred.; d) alta interpretare.
16. Luptiim impotriva tor de trei saptiimiini. a) pron. pos., pers. a III-a, pl., caz Ac. I comp!. indirect;
b) pron. pos., pers. a III-a, pl., caz G. I comp!. indirect; c) pron. pers., pers. a III-a, pl., caz G. / compl.
indirect; d) pron. pers., pers. a III-a, pl., caz G. / circ. de scop.
17. Nu da in el! a) pron. pers., caz Ac., f. acc./ comp!. direct; b) pron. pers., caz Ac., f. acc. I comp!.
indirect; c) pron. pers., caz Ac., f. neacc. / circ. de Joe; d) alta interpretare.
18. Este fiica doamnei Georgescu, de la parter. a) atr. subst. apozitional (= apozitie) I subst. propriu,
caz G.; b) atr. subst. apozitional (= apozitie) I subst. propriu, caz N.; c) atr. subst. apozitional (=
apozitie) I subst. propriu, caz D.; d) alta interpretare.
19. E.. unanim acceptat ca incalzirea globalll este periculoasa. a) pred. nominal I verb cop., ind. prez. +
nume pred. I adj. participial, caz N.; b) pred. verbal I verb pred., ind. prez., d. pasiva; c) pred. nominal I
verb cop., impers. + nume pred. I adv. de mod provenit din participiu; d) alta interpretare.
20. Fiirii indoiala ca vei cii$tiga. a) Joe. adv. pred. / pred. verbal; b) Joe. adv. de mod I comp!. circ. de
mod; c) Joe. adv. de mod I nume pred.; d) Joe. adv. de mod I fara functie sint. autonoma (= componenta a
loc. conj.Jara fndoiala ca).
48 4: LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - · - - - - - - - -
zt Am plecat la drum Ylfil.._'1!£Jk~qjl_ra~arit soare/e, a) verb pred., inf perf. cu val. de conjunctiv I
pred. verbal; b) verb nepred., inf. perf. I circ. de timp; c) verb pred., inf. perf. I circ. de timp; d) alta
interpretare.
z2. {!_ alte dovezi sa-(i mai aduc? a) pron. interog., caz N. I subiect; b) pron. interog., caz Ac. I comp!.
direct; c) adj. pron. interog., caz Ac. I atr. adj. ; d) adj. pron. interog., caz N. I atr. adj.
.·. TESTUL 7
A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos:
1. Cu cat era mai aproape, cu atftt se ingrozea mai tare, a) Joe. adv. I circ. de mod; b) pron. rel.,
caz Ac. cu prep. I circ. de mod; c) loc. conj . I fara functie sint. ; d) alta interpretare.
2. La intoarcere, afost primit cu urale. a) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de timp; b) subst. , caz Ac. cu
prep. I circ. de loc; c) loc. subst. I circ. de timp; d) loc. subst. I circ. de loc.
3. Fiindu-ne sortit sii ne eunoa~tem, ne-am intftlnit. a) verb cop., ger. + adj. participial, caz N. I nume
pred.; b) verb, ger., d. pasiva I circ. de cauza; c) verb, ger., pers. a III-a, pl., d. pasiva I circ. de cauza;
d) alta interpretare.
4. Oricftt de mare (i-a Jost pierderea, trebuie sa i(i revii, a) adj. propriu-zis, caz N. I nume pred.;
b) adj. propriu-zis, caz Ac. cu prep. ,,de" I nume pred.; c) adv. de mod I circ. de mod; d) alta interpretare.
5. Cuptorul este numai bun defiicut pftine. a) subst., caz N. I subiect; b) subst., caz Ac. I compl. indirect;
c) subst., caz Ac. cu prep. ,,de" I circ. de scop; d) alta interpretare.
6. Are un cii~tig inzecit la noul Loe de munca. a) num. adv. I circ. de mod; b) num. multiplicativ cu
val. adv. I atr. adv.; c) num. multiplicativ, caz Ac. I atr. adj .; d) alta interpretare.
7. Ce a ajuns el dupii terminarea lieeului? a) pron. interog., caz Ac. I compl. direct; b) pron. rel.,
caz Ac. I nume pred.; c) conj . subord. I fara fun ctie sint.; d) alta interpretare.
50 ~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
8. Marcafi raspunsu/ corect pentru variantele de mai jos:
23, f ie enunturile: (1) Problema g_ daca ~tie ceva, (2) Erau §apte biiiefi fn clasii, (3) Ce f. ciind te visezi
mireasii? (4) Maine vor fi cinci grade af arii. (5) Nu fi-~ ru~ine sii faci asta? Verbul subliniat este:
a) predicativ In toate enunturil e; b) copulativ in toate enunturile; c) predicativ in (2), (3), (4), (5) $i
copulativ in (l); d) predicativ In (1) $i (4), copulativ In (2), (3) ~i (5).
24. Fie enunturile: (1) Ne amintim cu drag de vacanfa la farii (2) Te-am supiirat cu ceva? (3) Dimineafa,
mii scol mereu primul. (4) lJl. plimbi cdfelul pe aici? (5) Nu ai rezolvat nimic duciindu-te la ei.
---
cuvintele subliniate sunt: a) reflexive in toate enunturile; b) personale in toate enunturile; c) reflexive
In (1), (2) ~i (5), personale In (3) ~i (4); d) reflexive in (1), (3), (4) ~i (5), personal in (2).
25. Se dau enunturile: (1) L-am a~teptat zile la rand. (2) N-am dormit toatii noaptea. (3) E~ti acasa
!l!!JJ.? (4) Vara viitoare ma angajez, (5) Va fl o iarnii lunga # rece. Cuvintele subliniate sunt:
a) substantive in toate enunturile; b) adverbe in toate enunturile; c) substantive in (1) ~i (5), adverbe in
(2), (3) ~ i (4); d) substantive in (1 ), (2), (4) ~i (5), adverb in (3).
TESTUL.8 ··:·
A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos:
1. Lua-te-ar naiba! a) verb, imper., d. activa I pred. verbal; b) verb, cond.-optativ, d. activa I pred.
verbal; c) verb, cond.-optativ cu val. imper., d. activa I pred. verbal; d) alta interpretare.
2. Sta a/aturi de cine s-a nimerit. a) pron. rel., caz Ac. / comp!. indirect; b) pron. rel., caz Ac./ comp!.
direct; c) pron. rel., caz Ac. I circ. de Joe; d) alta interpretare.
3. Ce crezi ca a devenit colegul tiiu de banca? a) pron. interog., caz N. / nume pred.; b) pron. interog.,
caz Ac./ compl. direct; c) pron. rel., caz N. / nume pred.; d) pron. rel., caz Ac./ comp!. direct.
4. Fafa ei era alba ca varul. a) subst., caz Ac./ nume pred.; b) subst., caz Ac./ circ. de mod; c) subst.,
caz Ac. I comp!. indirect; d) alta interpretare.
5. Te-ai comportat decent, n-am ce zice. a) verb pred., ind. prez., pers. a III-a, sg. I pred. verbal;
b) verb pred., conj. prez., pers. a III-a, sg. I pred. verbal; c) verb pred., inf. prez. I comp!. direct;
d) verb nepred., inf. prez. I compl. direct.
6. Ce zifrumoasa afost ieri! a) pron. rel.; b) adj. pron. rel.; c) adv. de mod; d) alta interpretare.
7. Iata cii am cii~tigat concursul! a) interjectie (predicativa), pers. a II-a, sg. I pred. verbal; b) verb
pred., imperativ, pers. a II-a, sg. I pred. verbal; c) adverb predicativ (provenit din interjectie) I pred.
verbal; d) alta interpretare.
8. Celui mai performant student al siiu i Saa acordat marele premiu. a) pron. pos., caz G. I atr. pron.
genitival; b) adj. pron. pos., caz G. I atr. adj.; c) adj. pron. pos., caz D. / atr. adj.; d) pron. pers., caz G. I
atr. pron. genitival.
9. Nu era in stare nici sa taie o g(lina. a) subst., caz Ac. cu prep./ nume pred.; b) Joe. adj., caz Ac./
nume pred.; c) loc. adj., caz N. / nume pred. ; d) alta interpretare.
. TESTUL 9
A. Marca.ti varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos:
1. Q_ e necesar sii ifi mai cumpiir pentru ~coalii? a) subiect I pron. rel. , caz N.; b) comp!. direct I
pron. interog., caz Ac.; c) subiect I pron. interog., caz N.; d) alta interpretare.
2. Ma pot giindi la vacanf(l deja! a) subiect I verb, d. reflexiva; b) compl. direct I verb, d. activa;
c) subiect I verb, d. activa; d) alta interpretare.
3. /atii din care priijituri sii cumperi pentru petrecere! a) pron. rel. , caz Ac. I compl. direct; b) pron.
rel., caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. rel., caz Ac./ atr. pron. prepozitional; d) adj. pron. rel., caz Ac. I
atr. adj.
4. Ciit ai luat pe masina ta cea veche? a) subst., caz Ac. I com pl. indirect; b) subst., caz Ac. I comp I.
direct; c) subst., caz Ac. I circ. de mod; d) alta interpretare.
5. Toate acestea Jn(l intristeazii. a) pron. nehot., caz N. I subiect; b) pron. nehot., caz Ac./ comp!. direct;
c) adj. pron. nehot., caz Ac. I atr. adj.; d) alta interpretare.
6. De prietenul ace/a al vostru mai ~tifi ceva? a) adj. pron. pos., caz G. I atr. adj.; b) pron. pos.,
caz Ac./ atr. pron.; c) adj. pron. pos., caz Ac./ atr. adj.; d) pron. pers., caz G. / atr. pron. genitival.
7. Stiut fiind cii vom innopta la munte, ne-am pregiitit haine groase. a) circ. de cauza I verb cop.,
ger. + nume pred. I adj. propriu-zis, caz N.; b) circ. de cauza I verb pred., ger., d. pasiva; c) circ. de
cauza I verb pred., ger., pers. a III-a, sg., d. pasiva; d) circ. de cauza I verb cop., ger. + nume pred. I
adj. participial, caz N.
8. A sosit inaintea noastrii la cinematogmf. a) pron. pos., caz G. I atr. pron.; b) adj. pos.; caz Ac. I atr. adj.;
c) adj. pos., caz Ac. I circ. de timp; d) pron. pers., caz G. I circ. de timp.
9. Ma~ina e de {iicut piiine, nu cownac! a) nume pred. I verb pred., supin; b) nume pred. I adj.
participial, caz Ac. cu prep.; c) circ. de scop I verb pred., supin; d) circ. de scop I verb pred., participiu
cu prep.
10. in ciuda a ceea ce a promis, acfiunile lui au Jost mai degrabii dictate de al(ii. a) pron. rel.,
caz G. I circ. concesiv; b) pron. rel., caz Ac. I circ. concesiv; c) pron. rel., caz G. / atr. pron. genitival;
d) alta interpretare.
11. Se infeleg de minune ei doi, parcii ar fi frafi. a) Joe. subst., caz Ac. I circ. consecutiv; b) loc.
subst., caz Ac. I circ. de mod; c) subst., caz Ac. I circ. consecutiv; d) Joe. adv. de mod I circ. de mod.
pleci! (4) Ma trezesc devreme i'ntotdeauna. (5) V.·afi pregiitit pentru excursie? Pronumele subliniate
sunt: a) reflexive in (1), (4) ~i (5), personale in (2) ~i (3); b) refl exive in toate enunturile; c) personale
in toate enunturile; d) reflexive in (I), (3) ~i (4), person ale 1n (2) ~i (5).
A. Marcafi varianta corectii de analizii gramaticalii a cuvintelor subliniate din emm,turile de mai jos:
1. Una din cele de acolo este a ta. a) pron. dem. +prep. I atr. pron. prepozitional ; b) adj . pron. dem. +
prep. I atr. adj.; c) art. dem. I fara funqi e sint.; d) alta interpretare.
2. Date {iind rezultatele lui exceptionale, o universitate americaml i-a fiic ut o ofertii. a) verb, ger.,
d. pasiva I circ. de cauza; b) verb cop., ger. I circ. de cauza + adj. part., caz N. I nume predicativ;
c) verb, ger., pers. a III-a, sg., d. pasiva I circ. de cauza; d) alta interpretare.
3. Serie-I mai f rumos pe i mare, a) vocala cu val. subst., caz Ac. I comp!. direct; b) subst., caz Ac. I
compl. direct; c) subst., caz Ac. I atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata, pe Janga un subst. eliptic);
d) vocala cu val. subst., caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata, pe Ianga un subst. eliptic ).
4. Ciit timp ai stat in striiiniitate? a) loc. conj. subord. temporala I fara functie sint.; b) loc. adv. de
timp I circ. de timp; c) adj. pron. rel., caz Ac. I atr. adj. + subst., caz Ac. I circ. de timp; d) alta
interpretare.
5. E voie sii intrclm in salii? a) subst., caz Ac. I comp!. direct; b) subst., caz N. I subiect; c) subst.,
caz N. I nume pred.; d) alta interpretare.
6. Pe treiul luat la matematicii sunt supiirafi piirin(ii tiii. a) num. card. cu val. subst., caz Ac. I comp!.
direct; b) num. card. cu val. subst., caz Ac. I circ. de cauza; c) subst., caz Ac. I comp I. indirect; d) alta
interpretare.
7. in(eleg de care este omul acesta. a) pron. rel., caz Ac. I comp!. de agent; b) adj . pron. rel., caz Ac. I
atr. adj. (pe Ianga un subst. elipitic: fel, tip etc.); c) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; d) alta
interpretare.
8. Datfiind {aptul ciifestivalul s-a anulat, banii pe bilete se vor returna. a) subst. , caz N. I subiect al
verbului la gerunziu; b) subst. I fara functi e sint. (intra in componenta unei Joe. conj .); c) subst.,
caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare.
9. Ai i'ncercat rezisten(a lacului de unghii Colorissimo? a) subst. propriu, caz Ac. I atr. subst.
apozitional (= apozitie); b) subst. propriu, caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie); c) subst. propriu,
caz G. I atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta interpretare.
10. Din ce cauzii vine partenerul vostru de afaceri? a) adj . pron. rel., caz Ac. I fara funqie sint.
(element component lntr-o locutiune); b) adj . pron. rel., caz Ac. I atr. adj.; c) pron. rel., caz Ac. I circ.
de cauza; d) alta interpretare.
11 . Mi-e uriit ciind stau singur. a) adj. propriu-zis, caz N. I nume pred.; b) subst., sg., masc., caz N. I
nume pred.; c) adv. de mod I circ. de mod; d) alta interpretare.
56 ~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
25, Fie enunturile: (I) La ~fiir§itul lui ianuarie dau testul de limhfl spaniolii, (2) Pe strada lu~ sunt
mul(i castani, (3) 1Y.f-a ajutat la conceperea site~!llJ!.i., (4) Spune-i ~i fEj secretuf, (5) [:.ui Cosmin ii
place sd glumeasca, Cuvintele sub1iniate sunt: a) art. nehot. in (1 ), (3) $i (5), pron. pers. !n (2) ~i (4);
b) art. hot. 1n (1), (3) $i (5), pron. pers . !n (2) ~i (4); c) art. hot. in (1), (3) ~i (5), pron. pos. in (2) ~i (4);
d) alta interpretare.
Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in care
se succeda predicatele /or - exprimate sau subinfelese - in fraza.)
1. Trebuie sii mergem cu tofii sii-i dam o m{ma de ajutor, cii de nu, va pierde contractul incheiat cu
firma aceea din Germania. a) principala + compl. directa + comp!. indirecta + circ. conditionala +
circ. de cauza; b) principala + subiectiva + circ. de scop + circ. conditionala + circ. de cauza;
c) principala + subiectiva + circ. de scop + circ. de cauza; d) principala + compl. directa + circ. de
scop + circ. de cauza.
2. Mai riimiine doar sii stabile~ti data la care ai sii pleci in c{/fiitoria de cercetare, dupii cum (i-ai
prop us, a) principala + comp!. directa + atributiva + circ. de mod; b) principala + predicativa +
atributiva + circ. de mod; c) principala + subiectiva + atributiva + apozitiva; d) principala + subiectiva +
atributiva + circ. de mod.
3. Fiirii ca rezultatele sii fie f iicute pub/ice, n-avem ce discuta, mai ales cii este vorba despre un
concurs nafional, in a ciirui desfii~urare nu se poate interveni. a) circ. conditionala + principala +
circ. de cauza + atributiva; b) circ. de mod + principala + circ. de cauza + atributiva; c) circ. de cauza +
principala + comp!. directa + circ. de cauza + atributiva; d) circ. de mod + principala + comp!. directa +
circ. de cauza + atributiva.
4. Dacii am amintit de aceste evenimente nu este ca sii invinuim pe cineva §i sii atacam puterea, ci
pentru cii trebuie sii inviifiim din gre~eli. a) subiectiva + principala + circ. de scop + circ. de scop +
principala + circ. de cauza + subiectiva; b) circ. conditionala + principala + circ. de scop + circ. de
scop + principala + circ. de cauza + subiectiva; c) subiectiva + principala + predicativa + predicativa +
predicativa + subiectiva; d) alta interpretare.
5. Cum speranfele noastre s-au niiruit, de acum intiimplii-se ce s-o-ntiimpla. a) circ. de mod +
principala + subiectiva; b) circ. de cauza + principala + comp I. directa; c) circ. de cauza + principala +
subiectiva; d) circ. conditionala + principala + compl. directa.
6. Ca nu cumva sii piece Jara mine, m-am pregiitit toatii seara, de# nu §tiam exact ciind # unde era
hotiiriitii sii se ducii, a) circ. de cauza + principala + circ. concesiva + compl. directa + comp!.
I indirecta; b) circ. de cauza + principala + circ. concesiva + comp I. directa + comp!. directa + comp!.
indirecta; c) circ. de scop + principala + circ. concesiva +comp!. directa + compl. indirecta; d) circ. de
scop + principala + circ. concesiva + comp!. directa + comp!. directa + comp!. indirecta.
d) alta interpretare.
15. Daca poate fl cum zici, asta riimiine sa vedem imediat ce vei ajunge sii lucrezi cu ei. a) comp!.
directa + predicativa + principala + subiectiva + circ. de timp + predicativa; b) circ. condi\ionala +
predicativa + principala + subiectiva + circ. de timp + predicativa; c) subiectiva + comp!. directa +
principala + subiectiva + circ. de timp + circ. de loc; d) subiectiva + predicativa + principala +
subiectiva + circ. de timp + predicativa.
- - - TESTE-G RI LA PENTRU CO NCU RSU L DE ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE 0REPT ~ 59
25. Dac£1 l-am acceptat in preajma mea, asta este pentru cii era necesar sii am pe cineva care sa fie
lo dispnzi(ia mea mereu. a) circ. conditionalil + principala + circ. de cauza + subiectiva + atributiva;
b) circ. conditionala + principala + circ. de scop + subiectiva + atributiva; c) subiectivii + principala +
circ. de cauza + compl. directa + atributiva; d) subiectiva + principala + circ. de cauza + subiectiva +
atributiva.
Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in care
se succeda predicatele !or - exprimate sau subin.telese - in fraza.)
1. Nu-i frumos cine-i frumos, ci ace/a care-mi place mie. a) principala + subiectiva + subiectivii +
atributiva; b) principala + subiectiva + atributivii; c) principala + subiectiva + principala + atributiva;
d) alta interpretare.
2. A ajuns sii lucreze in minister, chiar dacii nu e clar grafie cui. a) principala + circ. de Joe+ circ.
concesiva; b) principala + circ. de Joe+ circ. concesiva + subiectiva; c) principala + predicativa + circ.
concesiva; d) principala + predicativa + circ. concesiva + subiectiva.
3. Ca ar fl Jost mai bine sa te bizui pe puterile tale, nu pe ceilal(i care nu ~tiu deciit propriul profit,
asta ar trebui sii-fi dea de giindit. a) subiectiva + subiectiva + principala + atributiva + principala +
subiectiva; b) subiectiva + subiectiva + subiectiva + atributiva + principala + subiectiva; c) subiectiva +
subiectiva +comp!. indirecta + atributiva + principala + subiectiva; d) alta interpretare.
4. Mii intereseazii ce spui tu, nu el, chiar dacii vorbe~te pertinent despre ceea ce s-a petrecut acolo.
a) principala + subiectiva + subiectiva + circ. concesiva +comp!. indirectii; b) principala + subiectiva +
principala + subiectiva + circ. concesiva + compl. indirecta; c) principala + comp!. directa + circ.
concesiva + compl. indirecta; d) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. concesiva +
comp!. indirecta.
5. Si pre~edinte sii fli, nu este posibil sii pui pe picioare o firmii care are datorii destule la cine nu te
giinde~ti. a) circ. concesiva + principala + subiectiva + atributiva + compl. indirecta; b) principala +
principala + subiectiva + atributiva + compl. indirecta; c) predicativa + principala + subiectiva +
atributiva +comp!. indirecta; d) circ. concesiva + principala + comp!. directa + atribut.iva + atributivii.
6. in cazul cii a~ putea primi o astfel de incredin(are, mai cii a~ refuza-o, jiindcii nu ifi este permis sii
faci ceva la care nu te pricepi. a) circ. conditionala + principala + subiectiva + circ. de cauza +
subiectiva + atributiva; b) atributiva + compl. directa + principala + subiectiva + circ. de cauza +
subiectiva + atributiva; c) atributiva + principala + subiectiva + circ. de cauza + subiectiva +
1. Din tot ce s-a discutat, eu am infeles cii se cuvine sii mai facem, cfmd # dacii putem, elite o donafie.
a) atributiva + principala + compl. directa + subiectiva + circ. de timp + circ. conditionala;
b) atributiva + principala + comp I. directa + subiectiva; c) com pl. indirecta + principala + com pl.
directa + subiectiva + circ. de timp + circ. conditionala; d) alta interpretare.
60 ~ LI MBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
B. Mlt bucuram de orice imi ie§·ea in cale, convins fiind ca tinerefea e ve}·nicii. a) principala + comp!.
indirects. + circ. de cauza + com pl. indirecta; b) principala + com pl. indirecta + comp!. indirecta;
c) principala + subiectiva + circ. de cauza + comp!. indirects.; d) principala + subiectiva + compl.
indirecta.
9. E lesne de in(eles cum a ajuns atiit de bogat, macar cii afacerile lui nu au fost vizibile, lucru care
nu ne surprinde. a) principala + compl. directa + circ. concesiva + atributiva; b) principala +
subiectiva + circ. concesiva + atributiva; c) principals. + comp!. directa + circ. concesiva + apozitiva;
d) principala + subiectiva + circ. concesiva + apozitiva.
10. Pare sigur ca f uziunea se va face in ciiteva /uni $i as tape motivul ca ar fl mai profitabil pentru
ambele companii. a) principal a+ com pl. directa + principala + atributiva; b) principala + subiectiva +
circ. de cauza; c) principala + subiectiva + principala + atributiva; d) principala + comp!. directa +
circ. de cauza.
11. Mi-e greu de apreciat ce se va intampla miiine / iirii sa am toate inf ormafiile. a) principala +
subiectiva + circ. de mod; b) principala + comp!. directa + circ. de mod; c) principala + subiectiva +
circ. de cauza; d) principala + comp!. directa + circ. de cauza.
12. Hotarandu-se de catre directori ca personalul sa fie remunerat conform criteriilor de per/or-
manfa, activitatea unora care nu erau panii acum motivafi a inregistrat cre$teri. a) compl. directa +
atributiva + principala; b) compl. indirecta + atributiva + principala; c) subiectiva + atributiva +
principala; d) alta interpretare.
13. Mi s-a trecut cu vederea ceea ce am fiicut din cauzii cii nu $fiam exact ce ~i cum sa calculez.
a) principala + comp!. directa + circ. de cauza + comp!. directa + compl. directa; b) principala +
subiectiva + atributiva + comp!. directa + comp!. directa; c) principala + subiectiva + circ. de cauza +
comp!. directa; d) alta interpretare.
14. in ciuda a ceea ce s-a realizat in deceniul trecut, nu putem fl deocamdatii cum am vrea ~i acolo
unde ne este locul. a) circ. concesiva + principala + predicativa + predicativa; b) circ. concesiva +
principala + predicativa + circ. de loc; c) circ. concesiva + principala + compl. directa + circ. de loc;
d) circ. concesiva + principala + circ. de mod + circ. de Joe.
15. Nu mii bucurii sa-i vad gandindu-se ca ce au ei de fiicut e mai pufin onorabil decat ce Jae ceilalfi
colegi ai for. a) principala + comp!. directa + subiectiva +comp! . indirecta + atributiva; b) principala +
subiectiva + subiectiva + comp!. directa + atributiva; c) principala + subiectiva + subiectiva + compl.
indirecta + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
16. Nu vei ajunge niciodata ceea ce ifi inchipui cii e$ti deja, cu toate cii e~ti liiudat de cine vrei ~i de
cine nu vrei. a) principala + predicativa + comp!. directa + circ. concesiva + compl. de agent + comp!.
de agent; b) principala + predicativa + comp!. directa + circ. concesiva + comp!. indirecta + comp!.
indirecta; c) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. concesiva + subiectiva + subiectiva;
d) alta interpretare.
17. Avusese grija sa se anunfe cii petrecerea care f usese pro mis ii in mai se va fine imediat ce situafia
lorfinanciara se va remedia. a) principala +comp!. indirecta + atributiva + subiectiva + circ. de timp;
b) principala +comp!. indirecta + atributiva +comp!. directa + circ. de timp; c) principala + atributiva +
atributiva + subiectiva + circ. de timp; d) principala + atributiva + atributiva + comp!. directa + circ. de
timp.
---T ESTE ~ GR ILA PE NTRU CO NCU RS UL DE ADMI TERE LA FAC ULTATEA DE DREPT ~ 61
18. Dacii nu mi~am finut cuvlintul i'ncii e numai pentru cii am Jost silit sa ramii11 o vreme in ora~'U/
acesta de provincie unde sunt trimis pentru un reportaj. a) circ. conditionala + principala + circ. de
cauza + compl. indirecta + atributiva; b) subiectiva + principal a + predicativa + compl. indirecta +
atributiva; c) subiectiva + principala_+ circ. de cauza + compl. indirecta + atributiva; d) subiectiva +
principala + circ. de cauza + compl. indirecta + circ. de loc.
19. Ar fl Jost firesc sii vina sa intrebe, nu sii Jacii dupii capul /or, a) principala + subiectiva + circ. de
scop + subiectiva; b) principala + subiectiva + circ. de scop + principal a+ subiectiva; c) principala +
subiectiva + subiectiva + subiectiva; d) alta interpretare.
20. Studentul ace/a, cu to ate cii mai performant ~i mai abil deciit al(ii, nu f usese ales de firm a de
recrutare sii lucreze in domeniul informaticii. a) atributiva + principala + circ. de scop; b) circ.
concesiva + principala + circ. de cauza; c) circ. concesiva + principala + compl. indirecta; d) alta
interpretare.
21. Nefiind cine pretindea cii este, i~i asuma o identitate in jurul ciireia opinia publicii niiscocise o
asemenea legenda, inciit era cu neputinfii sii ajli de /apt adeviirul. a) circ. de cauza + compl. directa +
principala + atributiva + circ. consecutiva + subiectiva; b) predicativa + comp!. directa + principala +
atributiva + circ. consecutiva +comp!. directa; c) predicativa + compl. directa + principala + atributiva +
atributiva + subiectiva; d) predicativa + comp!. directa + principala + atributiva + circ. consecutiva +
subiectiva.
22. Pe motivul cii pierduse semifinala, de~·i nu din vina ei, a Jost sancfionatii cu trei puncte ~i
obligata sii incaseze o sumii mai micii de bani. a) atributiva + circ. consecutiva + principala + comp!.
indirecta; b) atributiva + circ. concesiva + principala + principala +comp!. indirecta; c) circ. de cauza +
circ. concesiva + principala + principala + comp!. indirecta; d) circ. de cauza + circ. consecutiva +
principala + compl. indirecta.
23. Unde n-ar fl ascultat de cine I-a sfiituit, n-ar Ji reu#t sii se poarte cum se cuvine la intiilnirea la
nivel inalt din septembrie. a) circ. de loc + comp!. indirecta + principala + compl. directa + circ. de
mod; b) circ. de cauza + comp!. indirecta + principala + comp!. directa + circ. de mod; c) circ.
conditionala + comp!. indirecta + principala + comp!. directa + circ. de mod; d) alta interpretare.
24. Nuse ~tie cums-a calificat fata din Bulgaria, cert este insii cii ea a Jost cum nu se poate mai
agerii decat tofi cei care au participat la concursul de matematicii. a) principala + subiectiva +
principala + subiectiva + predicativa + atributiva; b) principala +comp!. directa + principala +comp!.
directa + predicativa + atributiva; c) principala + subiectiva + principala + subiectiva + circ. de mod+
atributiva; d) alta interpretare.
25. Ceea ce se spune despre noi este adeviirat, chiar dacii nu ne convine sii fim considerafi lenfi.
q\ s11hii:>f'tiuav
"J YVl\,IV!,,JV
-1-' j -nrincin')l;;\
' l i l 1 1yu.1u.I
-1- f'irf' f'f'l1'1f'PCiuav -1-'VV.lll:-'1·
v.uv. VVHVVLJ1V
f'Amnl fliri:>f't:J• h\ f'Atl'll'll r11'ref'tav
UU. V\.ll.U.' . . , , vvu1p. \..1.1 \,II,.
nrl1'1('ll'\')lav -1-t f'1rf'
-1- t-'.llU\,l.lt-'"1
• vuv.
consecutiva + subiectiva; c) comp!. directa + principala + circ. consecutiva + comp!. directa; d) alta
interpretare.
Marca,ti interpretarea corectii a structurii frazelor de mai jos. (Propozifii/e sunt date in ordinea in care
se succedii predicatele /or - exprimate sau subin,telese - in frazii.)
1. Mi-e frica sa nu ratez concursul ~i de aceea ar fl bine sii flu mai prudenta cand rewlv subiecte/e,
a) principala + atributiva. + pri ncipala + subiectiva + circ. de timp; b) principala + comp!. indirecta +
circ. de scop + subiectiva + circ. de timp; c) principala + comp!. indirecta + principala + subiectiva +
circ. de timp; d) alta interpretare.
2. Se considerii, in general, ca, dacii mergem undeva in vizitii, ar fl potrivit ca gazda sii primeasc{/
jlori # bomboane. a) pri ncipala + circ. conditionala + subiectiva + subiectiva; b) principala + circ. de
timp + subiectiva + subiectiva; c) principala + circ. conditionala + subi ectiva + comp!. directa; d) alta
interpretare.
3. Se pare cii e riscant sii rewlvi la gramaticii o fraz{t numai pe baza intrebiirilor, fiirii sii te gfmde~ti
ta ce con(inut are ea, a) principala + subiectiva + comp!. directa + circ. de mod + comp!. indirecta;
b) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de mod + comp!. indirecta; c) principala + subiectiva +
subiectiva + circ. concesiva + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
4. Rela(ia noastrii era atlU de puternic{/ inciit, clind unul dintre noi avea nevoie sii in(eleagii lumea,
era necesar sii o priveascii mai intiii prin ochii celuilalt. a) principala + circ. conditionala + atributiva +
.
l
circ. consecutiva + subiectiva; b) principala + circ. de timp + atributiva + circ. consecutiva +
subiectiva; c) principala + circ. de timp. + comp!. indirecta + circ. consecutiva + subiectiva; d) prin-
cipala + circ. de timp + atributiva + circ. consecutiva + comp!. directa.
5. Spunea cii e foarte bine clind bunicii vin in vizitii la ei, cii primesc dulciuri ~i tot felul de juciirii,
dintre care unele foarte scumpe. a) principala + comp!. directa + subiectiva + circ. de cauza +
atributiva; b) principala +comp!. directa + subiectiva + circ. de cauza + comp!. indirecta; c) principala +
comp!. directa + subiectiva + circ. consecutiva + atributiva; d) alta interpretare.
6. in caz cii vine mai repede deciit s-a stabilit, anun({L{i-ma ~i voi ajunge repede acolo, oriunde m-a~
afla in clipa aceea. a) atributiva + circ. de mod + principala + principala + circ. concesiva; b) circ.
conditional~+ comp!. indirecta + principala + principala + circ. concesiva; c) circ. conditionala + circ.
de mod+ principala + principala + circ. de mod; d) alta interpretare.
7. Hai sa ne giindim ca tot ce s-a intiimplat ieri, chiar dacii nu din vina noastrii, nu a existat
niciodatii, a) principala + comp!. directa + atributiva + circ. concesiva + comp!. indirecta; b) prin-
cipala + comp!. directa + comp!. indirecta + circ. concesiva; c) principala + subiectiva + comp!.
indirecta + circ. concesiva; d) principala + comp!. directa + atributiva + comp!. indirecta.
8. Daca es~ (i se intiimple, (i se intfunpla, po(i tu sii faci ce vrei. a) circ. conditionala + subiectiva +
+
principala principala + comp!. directa + comp!. directa; b) circ. de timp + subiectiva + principala +
circ. conces,iva +comp!. directa + comp!. directa; c) circ. conditionala + subiectiva + principala + circ.
concesiva +comp!. directa + comp!. directa; d) circ. conditionala + predicativa + principala + comp!.
directa + comp!. directa.
9. Desigur ca voi da curs invita(iei /or sii particip la congres, fie ea ~i neoflcialii, a) principala +
subiectiva + atributiva; b) principala + subiectiva + atributiva + circ. concesiva; c) principala +
subiectiva + comp!. indirecta + circ. concesiva; d) alta interpretare.
- - - TESTE - GRI LA PE NTR U C0 ~J C URSU L DE AD MITE RE LA FACU LTA TEA DE 0REPT ~ 63
10. Cum de a ajuns ce este astiizi, la asta nu pot sii raspund, intruciit in ziua cimd ne-am intlUnit nu
am avut ocazia sii~l intreb, a) circ. de mod + predicativa + principala + cornpl. direct§_+ atributiva +
circ. de cauza + atributiva; b) cornpl. indirecta + predicativa + principala + compl. directa + atributiva +
circ. de cauza + atributivil.; c) circ. de mod+ predicativa + principala + compl. directa + circ. de timp +
circ. de cauza + atributiva; d) alta interpretare.
11. Fiind convin# cii nu e mare lucru sii le diim o manii de ajutor, le-am promis ca ne vom duce
mlline la club, ramiiniind sii facii ei in~i§i programul detaliat. a) compl. indirecta + predicativa +
principala + comp!. directa + compl. directa; b) compl. directa + subiectiva + principala + compl.
directa + predicativa; c) subiectiva + predicativa + principala + compl. directa + subiectiva; d) alta
interpretare.
12. Am riimas unde mi-a spus, convenindu-mi sa-1 a~tept piina se termina ~edinfa, a) principala +
circ. de Joe + subiectiva + circ. de ti mp; b) principala + circ. de Joe + circ. de cauza + circ. de timp;
c) principala + circ. de loc +comp!. directa + circ. de timp; d) alta interpretare.
13. Se temea cii, daca ar fl incercat sii o contrazica, i-ar ft atras nemulfumirea, de~i Jiira motiv,
fiindcii el voia sii spuna adevarul, a) principaJa + circ. conditionala + comp!. directa + comp!.
indirecta + circ. concesiva + circ. de cauza + comp!. directa; b) principaJa + circ. conditionaJa +
subiectiva + subiectiva + circ. concesiva + circ. de cauza + comp!. directa; c) principala + circ.
conditionala + comp!. directa + comp!. indirecta + circ. de cauza + comp!. directa; d) alta interpretare.
14. Urmand sa mearga la o conJerinfa #de Jricii sii nu piarda trenul, s-a trezit cu noaptea in cap.
a) comp!. directa + atributiva + principaJa; b) subiectiva +comp!. indirecta + principala; c) subiectiva +
atributiva + principala; d) alta interpretare.
15. I-a Jost pe urmii ru~ine cii nu se giindise sa ii cheme ~i pe ei la petrecerea pe care o organizase,
dat fiind cii ii veneau rude, a) principala + atributiva + compl. indirecta + atributiva + subiectiva;
b) principala + comp!. indirecta + comp!. indirecta + atributiva + subiectiva; c) principal a + comp!.
indirecta + comp!. indirecta + atributiva + comp!. directa; d) principala + atributiva + comp!. indirecta +
atributiva + comp!. directa.
16. Hotariindu-se in Jamilie sa urmeze $i el ce au studiat tatal ~i unchiul siiu, a Jost trimis sa dea
examen la aceea~i Jacultate. a) comp!. indirecta + coinpl. directa + principala + circ. de scop;
b) subiectiva + comp!. directa + principala + circ. de loc; c) comp!. indirecta + comp!. directa +
principala + circ. de cauza; d) alta interpretare.
17. Cine se striiduie~te sii se perJecfioneze intr-un domeniu anume, ace/a va fl prea ocupat sa mai
inve/e ~i altceva. a) subiectiva +comp!. indirecta + principala + circ. de scop; b) atributiva + circ. de
scop + principala + circ. consecutiva; c) subiectiva + circ. de scop + principala + circ. consecutiva;
d) alta interpretare.
18. Nu crezi cii (!!'fl posibil sii-fi verijlci teoria in laborator daca ai avea permisiunea sii intri acolo?
a) principala + comp!. directa + subiectiva + circ. conditionala + atributiva; b) principala + comp!.
directa + subiectiva + circ. conditionala + comp!. indirecta; c) principala + comp!. directa + comp!.
directa + circ. conditionala + atributiva; d) alta interpretare.
19. Fusese deci indicat sii ajungii la timp la intiilnire, de vreme ce se ~tia cii japonezii sunt punctuali
~i s-ar putea simfi jigni/i, fie# de o intiirziere de douii minute. a) principala + comp!. directa + circ.
conditionala + subiectiva + subiectiva + circ. concesiva; b) principala + subiectiva + circ. conditionala +
. TESTUL 4 .
Marca,ti interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in care
se succeda predicatele /or - exprimate sau subin,telese - in fraza.)
1. Is-a piirut ca e prea tarziu c<1 sii mai indrepte gre~eala pe care a fiicut-o din ne~tiin(ii, nu din alt
motiv. a) principala + predicativa + circ. de scop + atributiva; b) principala + subiectiva + circ.
consecutiva + atributiva + atributiva; c) principala + subiectiva + circ. de scop + atributiva +
atributiva; d) alta interpretare.
2. Unde se vor desfii~ura protestele nu ~tiu, sigur este insii cii vor veni foarte mul(i oameni sii i#
strige nemul(umirea. a) circ. de Joe + principala + principala + subiectiva + circ. de scop; b) com pl.
directa + principala + principala + subiectiva + atributiva; c) comp!. directa + principala + principala +
subiectiva + circ. de scop; d) circ. de loc + principala + principala + subiectiva + atributiva.
3. Nu m~am bucurat sii ii reintiilnesc, impresia mea fiind cii s-a schimbat enorm fa(ii de anii de
liceu. a) principala + circ. de cauza + predicativa; b) principala + comp!. indirecta + subiectiva;
c) principala +comp!. indirecta + predicativa; d) alta interpretare.
TESTUL 6
Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care
se succeda predicatele /or - exprimate sau subinfelese - in fraza.)
1. Fiind rugat sii treacii pe la secretariat, nu a mai avut timp sii riimiina cu noi in pare. a) comp!.
directa + principala +comp!. indirecta; b) comp!. indirecta + principala + atributiva; c) comp!. directa +
principala + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
2. De ce se spune cii I-a cunoscut, ciind nu a Jost a$a? a) principala + comp!. directa + circ.
concesiva; b) principala + subiectiva + circ. de timp; c) principala + subiectiva + circ. concesiva;
d) principala + subiectiva + circ. opozitionala.
3. Pare evident ca a f ost sus(inut politic, de# nu a reu~it deloc sa cii$tige increderea oamenilor.
a) principala + subiectiva + circ. concesiva + comp!. directa; b) principal a + predicativa + circ.
concesiva + comp!. directa; c) principala + comp!. directa + circ. concesiva + comp!. directa; d) alta
interpretare.
4. /medial ce a Jost promovat de ciitre cei care aveau interes, s-a dovedit ca de /apt este un bun
manager ~i organizafia sa prosperii. a) circ. de timp + cornpl. de agent + principala + subiectiva +
subiectiva; b) circ. de timp +comp!. de agent+ principala + subiectiva + principala; c) circ. de timp +
atributiva + principala + subiectiva + principala; d) circ. de timp + atributiva + principala + subiectiva +
subiectiva.
5. Intuindu-se cii urma sa piece din (ara pe f uri$, au Jost da(i in urmiirire genera/a. a) com pl. directa +
subiectiva + principala; b) subiectiva + comp!. directa + principala; c) subiectiva + subiectiva +
principala; d) alta interpretare.
70 ~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
6. Este periculos sa treci peste ce zice e/1 C{l dacii nu faci cum vrea inseamnii C{/-l sfidezi. a) prin-
cipala + subiectiva + compl. indirecta + circ. conditionala + circ. de mod + circ. de cauza + predi ~
cativa; b) principala + subiectiva + comp!. indirecta + subiectiva + circ. de mod + circ. de cauza +
predicativ8.; c) principala + comp!. directa + comp!. indirecta + subiectiva + circ. de mod + circ. de
cauza + predicativa; d) alta interpretare.
7, Cele ce mi le-ai spus asearii nu le iau in considerare fiind posibil sii fl f ost obosit # nervos.
1
Marca,ti interpretarea corectii a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea fn care
se succedii predicatele /or - exprimate sau subin,telese - in frazii. )
1. Dacii se cuno~·tea faptul ca e neserios, de ce ai avut incredere i'n el $i nu te nelini$ie~'te ca nu te
sunii? a) circ. conditionala + subiectiva + principala + principala + subiectiva; b) circ. de cauza +
atributiva + principala + principala + subiectiva; c) circ. conditionala + atributiva + principala +
principala + comp!. directa; d) alta interpretare.
2. Dacii se mai intiimpla sii aparii farii sa anun(e, asta insemna cii primise o inform<t(ie importantii.
a) circ. conditionala + subiectiva + circ. de mod + principala + predicativa; b) circ. conditionala +
comp!. directa + circ. de mod + principala + predicativa; c) subiectiva + subiectiva + circ. de mod +
principala + predicativa; d) alta interpretare.
3. Ce era mai curios la el e cii nu se uita in ochii cui vorbea, ferindu-se sii i# fixeze privirea.
a) comp!. directa + principala + subiectiva + atributiva + comp!. indirecta; b) subiectiva + principala +
predicativa + comp!. indirecta + comp!. indirecta; c) subiectiva + principala + predicativa + atributiva +
comp!. indirecta; d) alta interpretare.
4. Binein(eles cii existii oameni care au prea pu(ine resurse sujletesti ca sa se poatii pune in slujba
unui ideal. a) principala + subiectiva + atributiva + circ. de scop; b) principala + subiectiva +
atributiva + circ. consecutiva; c) principala + subiectiva + atributiva + atributiva; d) alta interpretare.
5. fmi trece prin minte doar ce sim(eam eu atunci, nu un a/tu/ $i nici miicar el, care imi era aproape.
a) principala + subiectiva + atributiva; b) principala + comp!. directa + atributiva; c) principala +
comp!. indirecta + atributiva; d) alta interpretare.
6. Daca ar fl adeviirat cape miisurii ce inaintam in vlirsta ne pierdem acuitatea glindului $i jine(ea
sentimentelor, ar insemna ca societatea ar trebui sii alunge biitrlinii din cetate. a) subiectiva + circ.
de mod+ subiectiva + principala + predicativa + subiectiva; b) subiectiva + circ. de timp + subiectiva +
principala + predicativa + subiectiva; c) circ. conditionala + circ. de timp + subiectiva + principala +
predicativa + subiectiva; d) alta interpretare.
7. in via(ii e$ti ceea ce i(i place sii fli, nu ceea ce al(ii vor sa fli. a) principala + predicativa +
subiectiva + predicativa + comp!. directa; b) principala + predicativa + comp!. directa + predicativa +
comp!. directa; c) principala + predicativa + subiectiva + principala + predicativa + comp!. directa;
d) alta interpretare.
8. Cu sim(urile la panda, nu mii pierdeam in zgomotul lumii ca sii nu;.mi dau seama cii operele mele
nu stiirneau reac(iile pe care le-a$ fl dorit. a) principala + circ. de scop + comp!. indirecta +
atributiva; b) principala + circ. consecutiva + comp!. indirecta + atributiva; c) principa!a + circ.
consecutiva + subiectiva + atributiva; d) alta interpretare.
9. Se va colecta ceea ce trebuie pliitit statului de la cine are, iar de la cine nu, se va Lua un procent
mai mic. a) principal a + comp!. directa + comp!. indirecta + comp!. indirecta + principala; b) prin-
cipala + subiectiva +comp!. indirecta +comp!. indirecta + principala; c) principala + subiectiva + circ.
de Joe+ circ. de loc + principala; d) alta interpretare.
- - - TESTE -GRI LA PE NTRU CON CU RSU L 0E ADM IT ERE LA FAC ULTA TEA 0 E 0REPT ~ 73
10. Poate n-o sa fie chiar ce zici tu, a) principala + subiectiva + corn pl. directa; b) principala +
subiectiva : subicctiva; c) principala + subiectiva + predicativa; d) alta interpretare.
11. Se presupune ca ~ti(i ce este de jacut, dar daca nu, ve{i fl indruma(i. a) principala + subiectiva +
compl. directa + circ. conditionala + principala; b) principala + subiectiva + compl. directa +
subiectiva + principala; c) principala + subiectiva + compl. directa + principaia; d) alta interpretare.
12. Daca el e cum spui, atunci e flresc sa se intoarcii, oriciit de supiirat ar fl din pricina asta. a) circ.
conditionala + circ. de mod + principala + subiectiva + circ. concesiva; b) circ. conditionala + predi-
cativa + principala + compl. directa + circ. concesiva; c) circ. conditionala + predicativa + principala +
subiectiva + circ. concesiva; d) alta interpretare.
13. Este destul de dificil sii gasim ceva fn marea agitatii, a~adar vom continua ceea ce facem ciind va
fl vreme bunii. a) principala + subiectiva + principala +comp!. directa + circ. de ti mp; b) principal a+
comp!. directa + principala + compl. directa + circ. de timp; c) principala + subiectiva + circ.
consecutiva + comp!. directa + circ. de timp; d) alta interpretare.
14. Probabil cii a ajuns sii fie obsedat de revenirea la ceea ce altiidatii fi adusese glorie. a) principala +
subiectiva + circ. de mod + atributiva; b) principal a + subiectiva + predicativa + comp!. indirecta;
c) principala + subiectiva + predicativa + atributiva; d) principala + subiectiva + circ. de mod + compl.
indirecta.
15. Aproape ca mi-a venit sii riid, de parca ceea ce spusesera ar fl fost o gluma bunii. a) principala +
predicativa + subiectiva +comp!. directa + circ. de mod; b) principala + subiectiva +comp!. indirecta +
subiectiva + circ. de mod; c) principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + circ. consecutiva;
d) alta interpretare.
16. Stii bine ca asta fnseamna ca, daca stau impreuna, se vor certa mereu, de rele ce sunt. a) prin-
cipala + com pl. directa + circ. conditionala + comp!. directa + circ. de cauza; b) principala + comp I.
directa + circ. conditionala + predicativa + circ. de cauza; c) principala + comp!. directa + circ.
conditionala + predicativa + circ. de mod; d) alta interpretare.
17. Pesemne tu crezi cii e lesne de in(eles cum ai procedat, dar sa ~tii ca nimeni nu a priceput.
a) principala + subiectiva +comp!. directa + circ. de mod+ principala +comp!. directa; b) principala +
comp!. directa + circ. de mod + principala + comp!. directa; c) principala + comp!. directa + subiectiva +
principala + compl. directa; d) alta interpretare.
18. Am cumpiirat un teren ciit sa-mi Jae o casii de vacan(a, nu altceva. a) principala + circ. de mod;
b) principala + atributiva; c) principala + com pl. directa; d) al ta interpretare.
19. Chiar daca sunt prins in cine ~tie ce activitate de voluntariat, urmeazii sa tree# pe la voi, mai
ales div-am promis. a) circ. concesiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; b) circ. concesiva +
compl. indirecta + atributiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; c) circ. concesiva + circ. de
cauza + atributiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; d) alta interpretare.
20. Ziimbea de parcii voia sa ni se intipareasca nouii in minte momentul ciind a triumfat, a) prin-
cipala + circ. de mod + compl. directa + atributiva; b) principala + circ. de mod + comp!. directa +
circ. de timp; c) principala + circ. consecutiva + comp!. directa + atributiva; d) alta interpretare.
74 ~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
21. Unde n-a venit pfinii acum, nici nu va mai veni, se pare cii are a/te treburi. a) circ. de loc +
principala + principala + subiectiva; b) circ. consecutiva + principala + pri ncipala + subiectiva; c) circ.
de cauza + principala + principala + comp!. directa; d) alta interpretare.
22. Ede mirare cats-a putut transforma de cfind nu am mai viizut-o, a) principala + compl. directa +
circ. de timp; b) principala + subiectiva + circ de timp; c) principala + subiecti va + comp!. directa +
circ. de timp; d) alta interpretare.
23. Fiind convinsii cii nu-ice vedea acolo, mai ales cii totul era inc/tis, " revenit in (arii, a) circ. de
cauza + compl. indirecta + subiectiva + circ. de cauza + principala; b) circ. de cauza + comp!. indirecta
+ subiectiva + circ. consecutiva + principala; c) comp!. indirecta + circ. de cauza + principala;
d) alta interpretare.
24. Dacii tace, lucru/ acesta nu inseamnii cii e supiirat, ci cii se gfmde~te la ce are de fiic ut. a) circ.
conditionala + principala + predicativa + predicativa + comp!. indirecta; b) subiectiva + principala +
predicativa + predicativa + comp!. indirecta; c) circ. conditionala + principala + comp!. directa +
comp!. directa + compl. indirecta; d) alta interpretare.
25. Poate sii se convingii singur ca nu /-a in~e/at cine crede el. a) principala +comp!. directa +comp!.
indirecta + subiectiva; b) principala + subiectiva +comp!. indirecta + subiectiva; c) principala +comp!.
directa + circ. de cauza + subiectiva; d) alta interpretare.
TESTUL 8
Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care
se succeda predicatele for - exprimate sau subin/elese - in fraza.)
1. Fratele, cii-ifrate, ~i tot pretinde sii i se dea care este partea Lui. a) atributiva + principala +comp!.
directa + compl. directa; b) circ. de cauza + principala +comp!. directa + subiectiva; c) circ. concesiva +
principala + comp!. directa + compl. directa; d) alta interpretare.
2. Evident cii mii nelini~tea nu numai lipsa unui comunicat oficial, ci ~i tiicerea Lui, mai ales cii
puteai crede orice. a) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de cauza; b) principala + subiectiva +
principala + subiectiva + circ. de cauza; c) principala + subiectiva + comp!. directa + circ. concesiva;
d) alta interpretare.
3. Fire~te cii dacii ne invoim la pre(, po(i sii o iei oricfmd ai chef. a) principala + circ. conditionala +
subiectiva + comp!. directa + circ. de timp; b) principala + circ. conditionala + subiectiva + compl.
directa + circ. concesiva; c) principala + circ. conditionala + compl. directa + compl. directa + circ. de
timp; d) alta interpretare.
4. Ar fl Jost mai bine sii te hizui numai pe cine ~tii cii e fide/. a) principala + compl. directa +comp!.
indirecta + compl. directa; b) principala + subiectiva + comp!. indirecta + comp!. directa; c) principala +
subiectiva + comp!. directa + compl. directa; d) alta interpretare.
5. Ziiu cii trebuie sii plec pfinii nu se insereazii, sii ajung acasii. a) principala + comp!. directa +
subiectiva + circ. de timp + circ. de scop; b) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de timp + circ.
de cauza; c) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de timp + circ. de scop; d) alta interpretare.
76 ~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
16. fn cazu/ cii te mirii cine te-a reclamat, cugetii care~(i sunt prietenii. a) atri butiva + subiectiva +
rincipala + compl. indirecta; b) circ. conditionala + subiectiva + principala + comp!. indirecta;
~) atributiva + subiectiva + principala + compl. directa; d) circ. conditionala + subiectiva + principala +
compl. directa.
17, Am crezut ca ceea ce s-a i'ntfunplat azi era un capriciu de-al tau ~i mii a~teptam,
desigur, sii
fncetezi la un moment dat. a) principala + predicativa + comp!. directa + principala + principala +
compl. indirecta; b) principala + comp!. directa + comp!. directa + principala + principal a + com pi.
indirecta; c) principala + subiectiva + comp!. directa + principala + principala + comp!. indirecta;
d) alta interpretare.
18. Ca nu cumva Sfl se creadii Cfl am vrut sa va in~el, v-am pregiitit ni~te dovezi pe care este absolut
necesar sii le vedefi. a) circ. de scop + comp!. directa + comp!. directa + principala + atributiva +
subiectiva; b) circ. de scop + subiectiva +comp!. directa + principala + atributiva + subiectiva; c) circ.
de cauza + subiectiva + comp!. directa + principala + atributiva + subiectiva; d) alta interpretare.
19. Cum era prea ca/d ca sii riimiinem in mansarda, m-am decis sa-1 las sii piece, urmiind sii ne
intiilnim dimineafa. a) circ. de mod + circ. consecutiva + principala + comp!. indirecta + comp!.
indirecta + subiectiva; b) circ. de cauza + circ. de scop + principala + comp!. indirecta + comp!.
indirecta + subiectiva; c) circ. de cauza + circ. consecutiva + principala + comp!. directa + circ. de
mod+ subiectiva; d) alta interpretare.
20. M-a asigurat cii dacii vine e pentru cii ma iube~te, nu din alt motiv. a) principala + subiectiva +
comp!. indirecta + circ. de cauza; b) principal a + subiectiva + comp!. indirecta + circ. de cauza +
comp!. indirecta; c) principala + subiectiva + comp!. directa + circ. de cauza + circ. de cauza; d) alta
interpretare.
21. Oriunde se va duce, va fl bine primit de cine se ocupt1 cu astfel de lucruri ~i nu va trebui sii fctca
nimic mai mult deciit a fiicut piinii acum. a) circ. de loc + principala + circ. indirecta + principala +
subiectiva + circ. de mod; b) circ. de loc + principala + comp!. de agent + principala + subiectiva +
comp!. directa; c) circ. concesiva + principala + comp!. de agent + principala + subiectiva + circ. de
mod; d) alta interpretare.
22. Era prea mare deosebirea dintre unele ~i ceea ce reprezentau altele, dintre imaginea publica #
cea care se vedea numai in cerc restriins, ca sii ii cred pe cuviint. a) principala + atributiva +
atributiva + circ. consecutiva; b) principala + subiectiva + atributiva + circ. consecutiva; c) principala +
comp!. indirecta + atributiva + circ. de scop; d) alta interpretare.
23. Te-am avertizat cii orice vei miirturisi va fl folosit impotriva ta. a) principala + circ. concesiva +
comp!. directa; b) principala + subiectiva + comp!. directa; c) principala + circ. concesiva + comp!.
indirecta; d) alta interpretare.
24. Nu m-a mirat cum a reacfionat el lace i-am propus, ci cum a justificat cii nu vrea sii participe.
a) principala + comp!. directa + comp!. indirecta + comp!. directa + subiectiva + comp!. directa;
b) principala + subiectiva +comp!. indirecta + subiectiva + subiectiva +comp!. directa; c) principala+
subiectiva + comp!. indirecta + principala + subiectiva + comp!. directa + comp!. directa; d) alta
interpretare.
25. Dacii e sii spunem adeviiru/ vii vom anlta cum s-a fiicut cii am ajuns aici. a) subiectiva +
1
Marcafi interpretarea corecta a structurii !raze/or de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care
se succeda predicatele !or - exprimate sau subin,telese - in fraza.)
1. Nu imi pare admisibil cii asta e solufia, cu toate ca o sus(inefi hotarat. a) principala + compl.
directa + circ. concesiva; b) principa!a + predicativa + circ. concesiva; c) principala + subiectiva +
circ. concesiva; d) alta interpretare.
2. Aceasta ar insemna sii reca~tigiim increderea oamenilor, sa facem sii se creadii cii ceea ce am
afirmat nu sunt doar vorbe. a) principala + predicativa + predicativa + compl. directa + subiectiva +
subiectiva; b) principala + predicativa + predicativa + compl. directa + subiectiva + comp!. directa;
c) principala + subiectiva + subiectiva +comp!. directa + subiectiva + subiectiva; d) alta interpretare.
3. Stiam precis cu ce ocazie I-am intiilnit ~i ciind, dar nu eram sigura ca ii voi recunoa~te imediat.
a) principala +comp!. directa + principala +comp!. indirecta; b) principala +comp!. directa +comp!.
directa + principala + cornpl. indirecta; c) principala + comp!. directa + circ. de timp + principala +
comp!. indirecta; d) alta interpretare.
4. Se pare ca a~a trebuie sii stea lucrurile, de vreme ce tofi cei cu care am discutat au Jost de acord.
a) principala + subiectiva + subiectiva + atributiva + circ. conditionala; b) principala + comp!. directa +
subiectiva + atributiva + circ. conditionala; c) principala + subiectiva + comp!. directa + subiectiva +
atributiva + circ. conditionala; d) alta interpretare.
5. Daca existii /el ~i /el de re(ete pentru ca oamenii sii fie ferici(i, asta nu inseamna in mod viidit cii
ele sunt folositoare. a) circ. conditionala + circ. de scop + principala + predicativa; b) circ.
conditionala + atributiva + principala + predicativa; c) subiectiva + circ. de scop + principala +
predicativa; d) alta interpretare.
6. Se vedea cii omul f a(fl de care avea eel mai mare respect era cine ii respee ta la riindu-i, nu
altcineva. a) principala + atributiva + subiectiva + predicativa + subiectiva; b) principala + atributiva +
subiectiva + predicativa; c) principala + atributiva + subiectiva + subiectiva; d) principal.a + atributiva +
subiectiva + subiectiva + subiectiva.
7. S-ar cuveni sii-l numim peel pre~edinte, intruciit a devenit competent ~i nu a risipit ce fonduri a
primit. a) principala +com pl. directa + circ. de cauza + circ. de cauza +comp!. directa; b) principala +
subiectiva + circ. de cauza + circ. de cauza +comp!. directa; c) principala +comp!. indirecta + circ. de
cauza + circ. de cauza + compl. directa; d) alta interpretare.
8. Vaziindu-se ca a ajuns sii cer~eascii pe striizi, s-a hotariit sa fie dus la un adapost unde se putea
avea grijii de el. a) comp!. directa + predicativa + principala + subiectiva + circ. de loc; b) subiectiva +
predicativa + principala + subiectiva + circ. de loc; c) subiectiva + predicativa + principala +
subiectiva + atributiva; d) alta interpretare.
78 ~ LIM BA RO MAN A - - - - - - - - - - - - - - - - - -
9. Venea care cum putea, ciici drumul fusese lung $i vremea uriita, a) principala + subiectiva + circ.
de cauza; b) principala + circ. de mod + circ. de cauza; c) principala + subiectiv3. + circ. de cauza +
circ. de cauza; d) principala + circ. de mod+ circ. de cauza. + circ. de cauza.
10. f~i imaginase di lucrurile se vor rewlva fiirii sa ia atitudine, a~a cum se rewlvaseNI ~·i in trecut.
a) principala + compl. directa + circ. de mod+ circ. de mod; b) principala + comp!. indirecta + circ. de
rnod + circ. de mod; c) principala +comp!. directa + circ. concesiva + circ. de mod; d) alta interpretare.
11. A pus muncitorii sii sape ca sii giiseascii ceea ce se spunea ca este un manuscris de nepre{uit.
a) principala + circ. de scop + circ. de scop + comp!. directa + subiectiva; b) principala + comp!.
indirecta + circ. de scop + comp!. directa + subiectiva; c) principala + circ. de scop + circ. de scop +
comp!. directa + comp!. directa; d) alta interpretare.
12. Ceea ce a fiicut el ieri, asta meritii sii fie pedepsit, de vreme ce a avut unniiri atat de grave;
a) comp!. directa + principala + comp!. directa + circ. de cauza; b) subiectiva + principala + comp!.
directa + circ. conditionala; c) comp!. directa + principala +comp!. directa + circ. conditionala; d) alta
interpretare.
13. Sii i{i imprumut ni~te bani, asta e ceea ce pot sii Jae pentru tine, mai ales ca am ca~·tigat ieri la
bursii. a) subiectiva + principala + predicativa +comp!. indirecta + circ. de cauza; b) comp!. directa +
principala + predicativa + comp!. directa + circ. de cauza; c) subiectiva + principala + predicativa +
comp!. directa + circ. de cauza; d) alta interpretare.
14. Putem sii credem cii e a~a cum spune el, dar ar fl mai indicat sii cercetam singuri. a) principala +
comp!. directa + comp!. directa + circ. de mod + principala + comp!. directa; b) principala + comp!.
directa + subiectiva + predicativa + principala + subiectiva; c) principala + comp!. directa + comp!.
directa + circ. de mod + principala + subiectiva; d) alta interpretare.
15. Lumea in care triiiau incepuse sa se obi~nuiasca mai degrabii cu ce vedea decat cu ce se scria in
ziare despre ei. a) atributiva + principala + comp!. directa + comp!. indirecta + circ. de mod; b) circ.
de Joe + principala + comp!. directa + comp!. indirecta + circ. de mod; c) atributiva + principala +
comp!. directa + comp!. indirecta + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
16. Straniu este faptul di, de cand avusese ace/ accident, nu contenea sii se priveascii in oglinda,
contemplandu-~i cicatricea. a) principala + circ. de timp + compl. directa + comp!. directa;
b) principala + circ. de timp + atributiva +comp!. directa; c) principala + circ. de timp + predicativa +
comp!. directa; d) alta interpretare.
17. Cum nimeni altcineva nu a asistat la aceasta discufie, era pu{in probabil S(l fl ajlat vreunul
despre ce am vorbit. a) circ. de mod+ principala +comp!. directa +comp!. indirecta; b) circ. de cauza +
principala + subiectiva + comp!. directa; c) circ. de mod + principala + subiectiva + comp!. indirecta;
d) alta interpretare.
18. Nu s-a in{eles deloc cii e o mare responsabilitate sii ai copii # sii-i cre~ti cum se cuvine.
a) principala + comp!. directa + atributiva + atributiva + circ. de mod; b) principala + subiectiva +
atributiva + atributiva + circ. de mod; c) principala + comp!. directa + subiectiva + subiectiva + circ.
de mod; d) alta interpretare.
'- -TESTOL 10 -
Marca,ti interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care
se succeda predicatele !or- exprimate sau subi.11,telese - in fraza,)
1. Fiirii sii $lie cand se vor aji$a rezultatele, I-au liisat sa se ducii la Jacultate, urmand S(/-i anun{e #
pe ei dacii a intrat sau nu, a) circ. de mod + comp!. directa + principala + comp!. indirecta +
subiectiva + circ. conditionala; b) circ. concesiva + comp!. directa + principala + circ. de mod +
comp!. directa + circ. conditionala; c) circ. concesiva + compl. directa + principala + circ. de mod +
comp!. directa + comp!. directa; d) alta interpretare.
TESTUL 2
1. In prima instanta, omul este: a) producator; b) consumator; c) utilizator; d) atat utilizator, cat ~i
producator.
2. Spre deosebire de evolutia nevoilor umane, resursele sporesc ~i se diversifica: a) mai lent; b) mai
rapid; c) intr-un ritm independent; d) cu mult mai rapid.
3. Bunurile destinate autoconsumului: a) nu necesita costuri; b) sunt bunuri economice; c) sunt
prodfactori; d) nu sunt bunuri finale.
4. In cadrul economiei naturale, ponderea bunurilor o reprezinta: a) bunurile econ om ice; b) bunurile
marfare; c) serviciile; d) bunurile destinate autoconsurnului.
5. Identificati afirmatia falsa: a) Orice bun marfar este un bun economic. b) Un bun liber poate deveni
~i un bun economic. c) Un bun marfar poate deveni un bun liber. d) Un bun economic poate fide tip
produs sau servicii.
6. Nu sunt bunuri de consum: a) doar bunurile libere; b) banii; c) factorii de productie; d) toate
raspunsurile sunt corecte.
86 4'. EC 0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
7, Satisfacerea nevoilor umane se poate realiza: a) indirect, din produqie proprie; b) direct, din
productie proprie; c) direct, prin intermediul pietei; d) 1n totalitate.
8. Costul de oportunitate este determinat de: a) caracterul limitat al nevoilor umane; b) venitul limitat;
c) cea mai buna alternativa aleasa; d) preferintele consumatorului exclusiv.
9. In sens economic, o resursa este limitata daca: a) provine din mediul natural; b) este derivata;
c) nu este prodfactor; d) este insuficienta 1n raport cu nevoile.
10. Rationalitatea resurselor este necesara deoarece pe ansamblul lor: a) resursele cresc la fel ca
nevoile; b) cresc mai lent decat nevoile; c) au tend in ta de stagnare; d) toate raspunsuri le sunt gre$ite.
11. Dupa forma in care se prezinta, bunurile economice pot fi: a) produse sau servicii; b) materiale sau
spirituale; c) tangibile sau materiale; d) nonmateriale sau servicii.
12. Cantitatea de bunuri economice produsa de tarile dezvoltate: a) depa$e$te nevoile consumatorilor
nationali; b) este nelimitata; c) este limitata; d) este preponderent de tip servicii.
13. Raportul nevoi-cantitate de bunuri economice la un moment dat este: a) unitar, deoarece se
produce atat cat este nevoie; b) subunitar; c) supraunitar; d) dificil de estimat.
14. Nevoia de hrana este o nevoie: a) elevata; b) fiziologica; c) superioara; d) complexa.
15. Fae parte din categoria resurselor regenerabile: a) apa; b) pamantul; c) aerul; d) toate raspunsurile
sunt corecte.
16. Dupa provenienta lor, resursele pot fi: a) simple $i complexe; b) regenerabile ~ i neregenerabile;
c) primare ~i derivate; d) de baza ~i superioare.
17. Daca accesul la un bun se face fara niciun efort, atunci ace! bun este: a) liber; b) economic;
c) o marfa; d) niciun raspuns nu este corect.
18. Costul de optiune ar fi zero, daca: a) venitul ar fi nelimitat; b) venitul este minim; c) venitul este
limitat; d) s-ar face risipa de resurse.
19. Bunurile economice in comparatie cu cele libere sunt: a) nelimitate; b) virtual nelimitate;
c) !imitate; d) accesibile doar ca marfa.
20. Majoritatea bunurilor consumate in economiile modeme sunt tranzactionate pe piete de tip:
a) oligopol; b) monopol; c) monopolistic; d) oligopson.
21. 0 alegere rationala se refera la o utilizare a resurselor care: a) minimizeaza costurile salariale;
b) maximizeaza economiile; c) satisfac un maxim de nevoi; d) pune accent pe cele derivate.
22. Nevoile umane sunt: a) neregenerabile dupa satisfacerea !or; b) recuperabile; c) relativ !imitate;
d) nelimitate.
23. Proprietatea ~i libertatea de actiune a agentilor economici determina: a) concurenta loiala; b) formarea
libera a preturilor; c) satisfacerea mai buna a cererii de bunuri libere; d) doar piata de monopol.
24. Resursele naturale sunt: a) toate bunuri libere; b) doar o parte bunuri libere; c) derivate;
d) abundente comparativ cu nevoile.
25. Proprietatea publica sta la baza: a) economiei de piata; b) economiei de comanda; c) exprimarii
liberei initiative; d) $Omajului.
1. Utilitatea economica pentru un consumator 1nseamna compararea: a) utilitatii totale cu pretul unitar;
b) raportului pret-utilitate marginala; c) utilitatii totale cu cea marginala; d) utilitatii marginale cu
pretul unitar.
2. Scopul unui consumator este: a) sa economiseasca bani; b) sa-$i creasca veniturile; c) sa consume
cat mai mult; d) sa-$i maximizeze utilitatea totala.
3. Daca utilitatea marginala este pozitiva, atunci utilitatea totala va fi: a) descrescatoare; b) crescatoare;
c) minima; d) nula.
4. Daca utilitatea marginala este negativa, atunci: a) s-a atins starea de saturare; b) utilitatea totala este
maxima; c) utilitatea totaJa descre$te; d) utilitatea totala este minima.
5. Daca utilitatea marginaJa este zero, atunci: a) utilitatea totala este minima; b) utilitatea total a este
maxima; c) utilitatea totala este nula; d) utilitatea totala este descrescatoare.
6. Cand utiJitatea marginala descre$te: a) UT cre$te cu o marime crescatoare; b) UT cre$te cu o
marime constanta; c) UT cre$te cu o marime descrescatoare; d) UT cre$te $i dupa starea de saturare.
7. Conf01m Legii Jui Goessen: a) consumatorul are tendinta sa consume din ce In ce mai putin;
b) consumatorul are tendinta sa economiseasca surplusul de venit; c) intensitatea nevoiJor consuma-
torului descre$te pana la saturare; d) intensitatea nevoilor consumatorului descre$te pana la saturare,
daciJ. respectiva nevoie se satisface continuu.
8. Un consumator utilizeaza opt doze din bunul X, avand utilitatile individuale 8, 6, 3, 2, 1, - 1, - 3, - 4.
Lace valoare a Jui UT s-a atins starea de saturare? a) 19; b) 20; c) 12; d) 16.
9. Daca eficienta economica spore$te, atunci consumul: a) scade; b) cre$te; c) scade mai lent; d) crqte
mai repede decat eficienta.
10. Raportul utilitate marginala/pret pentru bunul Y este 0,8. Pretul unitar al bunului Y este 6.000 u.m.
La echilibru, utilitatea marginala a bunului Y este: a) 4.800 u.m.; b) 750 u.m.; c) 5.000 u.m.; d) 3.000 u.m.
11. Utilitatea marginala poate fi: a) pozitiva, negativa sau nula; b) negativa $i crescatoare; c) pozitiva
$i crescatoare; d) mai mare decat utilitatea individuala.
12. Prin consumarea unei unitati suplimentare dintr-un bun a carui utilitate marginala este negativa,
utilitatea totala: a) cre$te; b) scade cu o marime crescatoare; c) scade cu o marime descrescatoare;
d) devine egala cu utilitatea marginala.
13. Utilitatea economica: a) este o marime eminamente subiectiva; b) tine de caracteristicile obiective
ale unui bun; c) este aceea$i pentru toti consumatorii aceluia$i bun; d) este aceea$i pentru acela$i
consumator in momente diferite.
14. Prin utilitatea unui bun se 1ntelege: a) gradul de satisfactie adusa de consumarea acelui bun;
b) capacitatea bunului de a satisface o anumita trebuinta; c) un serviciu oferit de catre stat;
d) capacitatea lui de a fi substituibil.
15. Un consumator rational achizitioneaza doua bunuri A $i B. Utilitatea marginala a ultimei doze din
bunul A este de 2 ori mai mare decat cea a ultimei unitati din bunul B. Identificati conditia de
' ' '
echilibru: a) PA = 2PB; b) PA = PB/2; c) PA < 2PB; d) PA > 2PB.
88 -< Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - · - - - - -
16, Utilitatea marginala este: a) tot o m{trime individuala; b) o rnarime mai mica decat utilitatea
individuala; c) o marime descrescatoare ~ i mereu pozitiva; d) o mil.rime crescatoare ~i negativa.
17, Consurnatorul rational: a) reduce la minimum cheltuielile sale; b) apreciaza utilitatea economica in
mod obiectiv; c) poate fi ~i un agent economic producator; d) este orice salariat.
18. Care dintre relatiile de mai jos exprima echilibrul consurnatorului? a) UmgA = UmgB; b) Venit = O;
c) achizitionarea de doze egale din bunurile A ~i B; d) PA · U111 gB = PB · UmgA.
19. Utilitatea unei unitati oarecare consumate dintr-un bun economic: a) este mai mare decat utilitatea
marginal a a unei doze anterioare; b) este mai mica decat utilitatea marginal a a unei doze anterioare;
c) cre~te pe masura ce se consuma doze din bunul respectiv; d) este mai mare deciit utilitatea totala a
primei doze consumate.
20. UT = Umg: a) la ultima doza consumata; b) la prima doza consumata; c) la consumul succesiv al
mai multor doze; d) la consumul unor doze cu utilitate mare.
21. Cand utilitatea totala cre~te: a) utilitatea marginala cre~te ~i ea; b) utilitatea marginala este nula;
c) utilitatea marginala este negativa; d) niciun raspuns nu este corect.
22. In sens general: a) utilitatea unui bun difera de Ia un cumparator la altul; b) utilitatea cre~te de la un
bun la altul; c) utilitatea scade de la un bun la altul; d) utilitatea este o marime obiectiva.
23. Consumatorul rational alege bunul: a) al carui raport utilitate marginala-pret este minim; b) al carui
raport utilitate marginala-pret este maxim; c) care este mai ieftin; d) care Ii asigura utilitatea cea mai
mare.
24. Utilitatea totala este egala cu: a) suma utilitatilor marginale; b) cea mai mare utilitate marginala;
c) zero la saturatie; d) utilitatea individuala a ultimei doze consumate.
25. De regula, pe masura ce cre~te consumul de doze din bunul X: a) satisfactia individuala resimtita
de consumator cre~te; b) satisfactia totala resimtita de consumator scade; c) satisfaqia totala resimtita
de consumator cre~te; d) satisfactia este maxima dupa starea de saturatie .
.·. TESTUL 4
1. Legea utilitatii marginale descrescande releva ca: a) daca consumul cre~te , U111 g scade; b) daca
consumul scade, U111 g cre~te; c) daca consumul este constant, Umg scade; d) daca consumul scade, U111 g
este constant.
2. UT se reprezinta grafic: a) ca o curba ascendenta; b) ca o curba descendenta; c) ca o dreapta paralela
cu Ox; d) ca o dreapta paralela cu Oy.
3. Este posibila reducerea UT cand consumul cre~te daca: a) se ajunge Ia saturatie; b) Umg = O;
c) se trece de starea de saturatie; d) Umg = UT.
4. Bunurile omogene avand acelea~i proprietati: a) pot fi apreciate In mod diferit ca utilitate econo-
mica; b) pot fi apreciate In mod diferit ca utilitate In sens general; c) pot fi apreciate In mod similar ca
utilitate In sens economic; d) sunt substituibile.
11. Satisfactia resimtita de un consumator de pe urma primei doze consumate este: a) mai mare decat
utilitatea totala; b) egala cu utilitatea total~; c) mai mica decat utilitatea marginala; d) egala cu
utilitatea ultimei doze consumate.
12. Utilitatea marginala este: a) aceea~i pentru bunurile omogene; b) aceea~i pentru bunurile comple-
mentare; c) diferita pentru bunurile libere; d) pozitiva ~i descrescatoare pana cand utilitatea totala
devine maxima.
13. Are un caracter subiectiv: a) aprecierea profitului unei firme de catre aqionari; b) evaluarea
salariului colectiv; c) aprecierea utilitatii economice; d) caracterul economic al unui bun.
14. Un consumator utilizeaza 8 doze din bunul X, avand utilitatile marginale: 11, 8, 6, 5, 3, 2, I, 0.
Utilitatea totala pentru primele 4 doze consumate este: a) 36; b) 25; c) 30; d) 27.
15. Se da functia utilitatii marginale a bunului A, U111 gA = 25 - 2A. Utilitatea totala pentru primele
4 unitati din bunul A este: a) 77; b) 79; c) 76; d) 80.
16. Un consumator l~i mare~te utilitatea totala de la 35 la 38, consumand a cincea doza dintr-un bun.
Utilitatea marginala a acestei doze este: a) 38; b) 35; c) 73; d) 3.
17. Consumatorul este: a) orice individ care are acces la bunuri libere; b) uneori doar statul; c) doar
populatia; d) orice agent economic, inclusiv statul, care achizitioneaza de pe piata bunuri de tipul
produselor sau serviciilor.
18. Atunci cand UT lncepe sa scada, utilitatea marginal a: a) scade; b) cre~te; c) este nu la; d) este
negativa.
19. Punctul de saturare al consumului este punctul in care: a) UT este maxima ~i Urng = O; b) UT = O~i
Urngeste maxima; c) se consuma toate dozele din bunul respectiv; d) Umg= UT.
90 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
zo. Utilitatea in sens general a 3 unit3.\i din ace la~i bun A este: a) aceea~i pentru toti consumatorii care
au nevoie de ele $i sunt dispu$i sa le achizi\ioneze; b) diferita de la un consumator la altul, fiind o
rnarime subiectiva; c) diferita pentru acela ~i consumator in momente diferite; d) maxima daca Umg nu
este nula.
21. Utilitatea in sens general a unei perechi de ochelari este: a) difer ita pentru consumatori distinc\i;
b) aceea~i pentru orice consumator; c) maxima pentru eel care are nevoie de ea; d) minima pentru eel
care nu poarta ochelari.
22. Conditia de echilibru pentru un consumator este: a) U111gA/PA = UmgB/PB; b) UT > Umg;
c) UT = Umg; d) UmgA + UmgB = V.
23. Daca PA + PB = V (unde PA este pretul bunului A, PB este pretul bunului B ~i V este venitul
consumatorului), inseamna ca: a) acest consumator are un venit nelimitat; b) acest consumator a
achizitionat numai cate o doza din fiecare bun; c) acest consumator nu s-a decis asupra alegerii;
d) acest consumator a ajuns la UT maxima.
24. Legea Jui Gossen exprima: a) legea psihologica fundamentala cu privire la consum; b) legea
utilitatii marginale descrescande; c) legea cererii $i a venitul ui ; d) legea ofertei facute consumatorului.
25. Starea de insatisfactie a unui consumator apare atunci cand: a) U111 g < O; b) se consuma peste starea
de satisfactie; c) UT lncepe sa descreasca; d) toate raspunsurile sunt corecte.
TESTUL 5
1. Producatorul ca agent economic: a) este purtatorul ofertei; b) este subiect al activitatii economice;
c) are ca scop maximizarea profitului; d) toate raspunsurile sunt corecte.
2. Factorii de productie $i resursele: a) se afla in raport lntreg-parte; b) se afla. intr-o interactiune
permanenta; c) nu se influenteaza reciproc; d) sunt intr-o relatie intensiva.
3. Cre$terea economica de tip intensiv: a) este o cre$tere cantitativa; b) este o cre$tere specifica
perioadelor de boom economic; c) este o cre$tere calitativa; d) presupune o atitudine precauta.
4. Raportul dintre factorii de productie ~i resurse este unul: a) de la intreg la parte; b) supraunitar;
c) unitar; d) subunitar.
5. Capitalul tehnic: a) este supus atat uzurii fizice, cat $i morale; b) este format din bunuri de
productie; c) se amortizeaza treptat; d) este identic cu eel consumat.
6. Cre$terea economica de tip extensiv: a) este un deziderat al oricarui agent economic; b) este una
de tip calitativ; c) este benefica oricarei economii cu resurse !imitate; d) presupune cantitati mai mari
de factori de productie.
7. Reprezinta intrarile intr-o firma: a) vanzarea bunurilor obtinute din productie; b) profitul firmei ;
c) asigurarea de factori de producpe; d) dividendele.
8. Munca In calitate de factor de productie: a) este resursa derivata; b) este factor optional in
activitatea economica; c) este activa $i determinanta; d) este o resursa de tip servicii.
10. Doi factori de productie derivati sunt: a) mun ca ~i natura; b) capitalul ~i natura; c) capitalul ~i
managementul; d) munca ~i informatia.
11. Identificati factorul de produqie derivat: a) munca; b) natura; c) managementu1; d) pamantul.
12. Munca este factor de produqie activ ~i determinant deoarece: a) prelucreaza doar factorul natura;
b) prelucreaza doar factorul capital; c) prelucreaza ceilalti doi factori de produqie; d) este prima
aparuta.
13. Bunurile de produqie: a) nu sunt prodfactori; b) reprezinta capitalul tehnic; c) sunt satisfactori;
d) sunt bunuri finale destinate productiei.
14. Pamantul ca factor de productie este: a) nelimitat; b) poluabil; c) nedegradabil; d) rapid regenerabil.
15. Munca ~i natura sunt factori de productie primari deoarece: a) orice operatie economica este
posibila doar prin interactiunea om-natura; b) se obtin ~i servicii din ei; c) sunt cei mai importanti;
d) agricultura sta la baza oricarei activitati economice.
16. Baza productiei agricole ~i alimentare o' constituie: a) mun ca; b) pamantul; c) utilajele; d) apa.
17. Capitalul fix: a) se consuma integral intr-un ciclu de productie; b) se recupereaza treptat, in !uni de
zile; c) se uzeaza moral; d) nu se uzeaza fizic daca nu este folosit.
18. Capitalul circulant: a) participa la mai multe cicluri de produqie; b) se inlocuie~te in timp;
c) se uzeaza fizic ~i moral; d) este format din bunuri care participa la un singur ciclu de productie.
19. Uzura fizica afecteaza: a) capitalul circulant; b) un singur ciclu de productie; c) capitalul fix;
d) factorii de productie derivati.
20. Un utilaj nou, dar nefolosit, va fi afectat: a) doar de uzura fizica; b) doar de uzura morala;
c) de ambele tipuri de uzura; d) partial.
21. Cu cat un utilaj este folosit mai mult, cu atat: a) este mai eficient; b) se amortizeaza mai greu;
c) se depreciaza fizic mai putin; d) se depreciaza moral mai mult.
22. Bunurile care trebuie inlocuite la fiecare ciclu de productie: a) fac parte din capitalul fix; b) sunt
de tip utilaj ; c) se uzeaza mai putin; d) sunt bunuri de productie de tip circulant.
23. Capitalul consumat reprezinta: a) capitalul tehnic; b) capitalul utilizat; c) capitalul de productie;
d) capitalul utilizat intr-un singur ciclu de productie.
24. Amortizarea capitalului fix : a) se recupereaza anual; b) depinde ~i de volumul capitalului circulant;
r) depinde doar de uzura morala; d) este o marime relativa.
25. Cota de amortizare reflecta: a) valoarea procentuala a amortizarii; b) valoarea absoluta a amor-
tizarii; c) timpul de amortizare; d) timpul de folosire a capitalului fix.
92 ~ EC0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1. Factorii de productie pot fi: a) primari ~i derivati; b) utili ~i inutili; c) elernentari ~i elevati; d) finali
~i intermediari.
--- TESTE ~ G RI LA PENTR U CON CU RSU L DE ADM ITERE LA FACU LT ATEA DE 0REPT ~ 93
17. Capitalul total al unei firme este de 20 milioane u.m. Daca valoarea capitalului fix este de jum3.tate
din cea a capitalului tehnic, iar rata de amortizare este de 1 mil ion u.m., capitalul tehnic consumat va fi
de: a) 10 mil. u.m.; b) 11 mil. u.m.; c) 25 mil. u.m. ; d) 31 mil. u.m.
18. Capitalul fix neamortizat dupa 3 ani este de 1 milion u.m., iar eel amortizat dupil. 3 ani este de
3 milioane u.m. Care este timpul de amortizare? a) 3 ani; b) 6 ani; c) 4 ani; d) 2 ani.
19. Din totalul capitalului tehnic utilizat, 25% reprezinta capital fix . Cat reprezinta totalul materiilor
prime, materialelor ~i combustibilului? a) nu se poate calcula; b) 75%; c) 25%; d) 50%.
20. Daca valoarea capitalului fix este de 40 milioane u.m., iar recuperarea anuala este de 10%, la ce
perioada se reinnoie~te capitalul fix? a) 5 ani; b) 8 ani; c) 4 ani; d) I0 ani.
21. 0 lntreprindere dispune de un capital fix in valoare de 16 mil. u.m. ~i utilizeaza un capital circulant
ce reprezinta 2/3 din valoarea capitalµlui de productie. Daca rata amortizarii este de 10%, care va fi
valoarea capitalului consumat lntr-un singur ciclu de productie? a) 33 mil. u.m.; b) 33,6 mil. u.m. ;
c) 32 mil. u.m.; d) 48 mil. u.m.
22. Materiile prime folosite in procesul de produqie: a) sunt o parte a capitalului fix; b) sunt o parte a
capitalufui circulant; c) sunt resurse naturale; d) constituie o resursa primara.
23. Nuse constituie ca factori de producfie: a) utilajele; b) cladirile; c) resursele naturnle neexploatate;
d) combustibilul pentru productie.
24. Identificati afirmatia adevarata: a) Toti factorii de productie constituie o resursa. b) Toate resursele
reprezinta factori de productie. c) Unii factori de productie sunt resurse. d) 0 resursa naturala nu poate
fi factor de productie.
25. Mun ca nu este un factor de productie derivat deoarece: a) a aparut du pa factorul natura; b) nu se
folose~te tot timpul; c) depinde de gradul de interes al omului; d) sta la baza oricarei activitati
econom1ce.
TESTUL 7
1. Capitalul circulant consumat intr-o activitate de productie este egal cu: a) capitalul fix uti lizat;
b) capitalul circulant utilizat; c) costurile variabile globale; d) costurile fixe pe un ciclu de productie.
2. 0 productlvitate mai mare are o importanta deosebita deoarece: a) se reduce costul total mediu;
b) se asigura cre~terea bunastarii; c) cre~te standardul de viata al populatiei; d) toate raspunsurile sunt
corecte.
3. Productivitatea factorilor de productie se mai exprima ~i ca: a) profitabilitate; b) utilitate economica;
c) rodnicia factoriior de productie; d) eficienta garantata a factorilor de productie.
4. Eficienta agregata a factorilor de productie se exprima ca productivitate: a) partial a; b) medie;
c) a muncii; d) a tuturor factorilor de productie.
5. Productivitatea marginala a factorilor de productie poate fi asimilata ca: a) eficienta a oricarui
factor; b) eficienta a ultimului factor implicat in productie; c) o marime relativa; d) o valoare
procentuala.
94 ~ Eco N0 MI E- ------------------
6. Daca W111 gL > WL, atunci: a) WL scade; b) WL cre$te cu o valoare rnai mica; c) WL cre~te cu o
valoare mai mare; d) cre~te eficienta medie a muncii totale.
7, Oaca W111 gL = WL, atunci: a) firma a aj uns la o eficienta maxima a muncii; b) W111 g este constanta;
c) WL cre~te ; d) producatorul intra in faliment.
s. Jdentificati formula gre~ ita: a) W gK = Q/K; b) WL = Q/L; c) WK = Q/K; d) Wg= Q/L + K + P.
111
9. Printre factorii naturali care influenteaza randamentul se numara: a) motivatia muncii; b) abundenta
sau raritatea resurselor de apa; c) combinarea factorilor de produqie; d) climatul familial.
10. Printre factorii tehnici care influenteaza productivitatea se nurnara: a) relatii le dintre sindicate ~i
patronat; b) climatul de la locul de mun ca; c) rnodul de organizare a activitatii de produqie; d) nivelul
productivitatii in alte tari.
11. In cadrul forrnelor productivitatii, locul central ii ocupa: a) productivitatea muncii; b) randamentul
capitalului; c) rodnicia naturii; d) productivitatea medie globala.
12. Productivitatea global a marginal a exprima: a) randamentul ultimei unitati de teren; b) eficienta
ultirnei unitati din toti factorii de productie utilizati; c) eficienta medie a tuturor factori lor de produqie
utilizati; d) randamentul partial al tuturor factori lor de produqie utilizati.
13. Daca productivitatea marginala a factorului substituit este mai mare decat a factorului care
substituie, rata marginal a de substitutie este: a) negativa; b) nula; c) supraunitara; d) egala cu pro-
ductivitatea medie a factorului substituit.
14. Daca productivitatea medie a muncii crqte mai incet decat modificarea salariala in acela~i sens,
atunci: a) costul unitar cre~te; b) profitul cre~te mai mult decat productivitatea medie a muncii;
c) costul total mediu se reduce; d) costul material se reduce.
15. Daca rata marginala de substitutie e supraunitara 1nseamna ca: a) substituirea factorilor poate avea
Joe in orice conditii; b) intreprinzatorul da dovada de abilitate; c) decizia substitutiei este una eficienta;
d) WmgY > WmgX.
16. Combinarea factorilor de produqie: a) depinde de specificul bunurilor ce urmeaza a fi produse;
b) este o operatie tehnico-economica; c) vizeaza o eficienta maxima; d) toate raspunsurile sunt corecte.
17. Substituirea factorilor de productie poate sa urrnareasca: a) scaderea productivitatii medii; b) cre~terea
costului unitar; c) obtinerea acelora~i rezultate; d) cre~terea capitalului circulant.
18. In cazul in care productivitatea marginala a muncii este de 10.000 bucati, iar cea a capitalului este
de 30.000 bucati, ce valoare va avea rata de substituire a capitalului prin munca? Dar a muncii prin
capital? a) 1/3; 3; b) 3; 113; c) 3; 3; d) 1/3; 113.
19. Cre~terea productivitatii muncii influenteaza in acela~i sens: a) timpul liber; b) costurile unitare;
c) salariile personalului administrativ ~i de conducere; d) rata marginala de substitutie.
20. Ca urmare a cre~terii productivitatii factorilor de productie: a) produsele nu sunt mai competitive;
b) se reduce tensiunea dintre nevoi ~i resurse; c) cre~te ~omajul; d) cre~te costul uni tar.
21. Daca timpul cheltuit pentru o unitate de productie fizica cre~te, atunci: a) a crescut productivitatea
muncii ; b) a scazut productivitatea muncii; c) scade costul pe produs; d) cre~te randamentul factori lor
de productie.
95
22, Productivitatea medie globala este maxima atunci cand: a) productivitatea medie este aceea~i
pentru fiecare factor de produqie; b) productivitatea medie globala este egala cu cea marginala;
c) productivitatea rnedie globala este mai mare deca.t cea marginala; d) productivitatea medie globala
este mai mica decat cea marginala.
23. 0 conditie tehnica In procesul de combinare a factorilor de productie o constituie: a) abil itatea
!ntreprinzatorului; b) cantitatea de factori de productie; c) compatibilitatea factorilor de productie;
d) climatul social din lntreprindere.
24. Productivitatea medie a unui salariat este de 1.000 buc./sal. In mornentul t0. In masura in care
numarul salariatilor spore~te cu 30%, iar productia cunoa~te o cre~tere cu 20 de puncte procentuale
fata de cea a salariatilor, productivitatea marginala va fi: a) 1666,66 buc./sal.; b) 1.600 buc./sal.;
c) 500 buc./sal.; d) 300 buc./sal.
25. Daca productia cre~te cu 60%, iar factorul munca spore~te cu 30%, atunci rnodificarea procentuala
a productivitatii medii este: a) 123,07%; b) mai mica decat a factorului mun ca; c) mai mare decat a
produqiei; d) In scadere cu 23,07%.
;· TEStlJL 8.
1. Daca intr-o firma lucreaza 5 muncitori, iar productivitatea medie a muncii este de 100 de piese la un
muncitor, atunci: a) intreprinderea nu-~i mai poate cre~te productivitatea; b) fiecare muncitor produce
100 de piese; c) toti muncitorii produc 500 de piese; d) fiecare muncitor produce 500 de piese.
2. Intr-o lntreprindere, productivitatea medie a capitalului spore~te cu 50% in t1 fata de t0, iar productia
se tripleaza. Factorul de produqie capital in t1 fata de t0: a) se dubleaza; b) se tripleaza; c) crqte cu
200%; d) scade cu 100%.
3. Sunt calcule de eficienta a substituirii factorilor de produqie: a) rata ammiizarii; b) costul total
mediu; c) productivitatea medie a muncii ~i a capitalului; d) rata marginala de substitutie ~i pro-
ductivitatea marginala partiala.
4. In intervalul de timp t0 - ti, productivitatea marginala a muncii a fost de 150 de produse. Stiind ca
productia s-a dub lat, ajungand la 900 de bucati, iar numarul angajatilor a crescut cu 100%, atunci
numarul final de angajati a fost de: a) 3; b) 6; c) 9; d) 15.
5. in formula productivitatii muncii, factorul munca se exprima ca: a) valoare baneasca; b) salariu;
c) numar de ore lucrate sau numar de salariati; d) timp lucrat fara pauze.
6. Nivelul productivitatii muncii este influentat ~i de: a) rata amortizarii; b) capitalul scos din funqiune;
c) motivatia salariala a muncitorilor; d) durata unui ciclu de productie.
7. Eficienta ultimei unitati a tuturor factorilor de oroductie uti!izati !n activitatea economica este
, ' .J. ' ,
96 <. Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
9. Intr-o firma_, productivitatea medie a capitalului este de 20 de produse. Daca produqia cre~te de
doua ori, iar productivitatea medie rarnane constant§_, capitalul: a) rarnane $1 el nemodificat; b) scade
de do ua ori; c) cre$te de doua ori; d) cre$te cu 40 de produse.
10. Cand productivitatea medie este mai mica decat cea marginala: a) costul total mediu crqte;
b) costul unitar scade; c) costul marginal este egal cu eel mediu; d) este ineficient pentru activitatea de
produqie.
11. Productivitatea medie este maxima atunci cand: a) productivitatea marginala este zero; b) este
egala cu productivitatea marginala; c) costul unitar este maxim; d) profitul firmei este minim.
12. Daca indicele productivitatii muncii este de 100%, atunci: a) produqia $i factoru l munca cresc cu
acela$i procent; b) produqia $i factorul munca evolueaza in acela$i sens; c) lucratorii sunt mai
efici enti; d) produqia cre$te cu o valoare constanta.
13. Productivitatea marginala a unui factor de productie se calculeaza ca: a) raportul dintre modificarea
absoluta a factorului $i cea a productiei; b) raportul dintre modificarea absoluta a productiei $i cea a
factorului respectiv; c) diferenta dintre productie $i factorul respectiv; d) o marime relativa.
14. Printre factorii care influenteaza nivelul $i dinamica productivitatii rnuncii se afla: a) calificarea
factorului uman; b) gradul de cointeresare a factorului mun ca; c) conditiile de mun ca; d) toate
raspunsurile sunt corecte.
15. Productivitatea medie a pamantului masoara: a) randamentul fiecarei unitati de parnant; b) o pro-
ductivitate partiala; c) productivitatea ultimului factor pamant; d) rodnicia u!timului factor pamant.
16. Productivitatea muncii crqte atunci cand: a) produqia crqte, iar numarul de lucratori este constant;
b) productia scade, iar numarul de lucratori este constant; c) productia este constanta, iar numarul de
lucratori cre$te; d) factorul munca este salarizat corect.
17. Productivitatea marginala globala este negativa atunci cand: a) productia totala este constanta;
b) produqia cre$te; c) factorii de productie cresc cantitativ; d) niciun raspuns nu este corect.
18. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? a) Cand productivitatea scade, costul unitar scade
$i el. b) Cand productivitatea cre$te, costul uni tar scade. c) Cand productivitatea cre$te, scade $i timpul
liber. d) Cand productivitatea scade, se produce o diminuare a consumului.
19. Dinamica productivitatii unei activitati economice depinde in primul rand de calculul: a) WL;
b) WP; c) WK; d) Wmg a fiecarui factor de produqie in parte.
20. Substituirea factorilor de productie utilizati in activitatea economica: a) se refera doar la factorii
capital $i natura; b) se bazeaza numai pe pretul de achizitie al factorilor combinati; c) se bazeaza
intotdeauna pe calculul productivitatii marginale; d) se bazeaza pe cornpatibilitatea factorilor de
produqie ce se combina.
21. Daca produqia este maxima, atunci: a) productivitatea este maxima; b) profitul este maxim;
c) costurile de productie sunt mari; d) niciun raspuns nu este corect.
22. Productivitatea marginala a muncii este 4, iar a capitalului este 8. Rata marginala de substitutie a
muncii prin capital va fi: a) 2; b) 0,5; c) 4; d) 2,5.
TESTUL 9
1. Costul de productie reprezinta: a) totalitatea cheltuielilor facute pentru vanzarea bunurilor produse;
b) totalitatea cheltuielilor facute pentru producerea, depozitarea ~i vanzarea bunurilor produse;
c) totalitatea cheltuielilor facute pentru producerea ~i depozitarea bunurilor produse; d) totalitatea
cheltuielilor facute cu achizitionarea de factori de productie.
2. In cheltuielile materiale de productie se includ: a) depozitarea; b) amenzile; c) penalizarile; d) chiriile.
3. Reprezinta un cost material de productie: a) combustibilul ~i energia; b) reparatiile ~i chiriile;
c) piesele de schimb ~i dobanzile; d) iluminatul unitatii ~i amenzile.
4. Amortizarea capitalului fix: a) se include In costul material fix; b) se include In costul total de
productie; c) nu se include In costul salarial fix; d) toate raspunsurile sunt corecte.
5. Cheltuielile materiale de productie: a) sunt egale cu cele salariale, de obicei; b) reprezinta capitalul
consumat intr-un ciclu de productie; c) includ ~i amenzile; d) reprezinta consumul specific.
6. Amortizarea capitalului fix: a) se asociaza cu forma fizica a uzurii capitalului fix; b) se asociaza cu
forma morala a uzurii capitalului fix; c) reprezinta expresia valorica a procesului de uzura; d) variaza
de la un an la altul.
7. Consumul de capital circulant se apreciaza: a) numai in forma valorica; b) numai in forma fizica;
c) in forma fizica ~i valorica; d) niciun raspuns nu este corect.
8. Consumul de capital fix se apreciaza: a) numai In expresie baneasca; b) numai in forma fizica;
c) in forma fizica ~i valorica; d) sub forma capitalului consumat.
9. Consumul specific sau tehnologic reprezinta: a) costul unitar; b) costul fix mediu; c) costul variabil
mediu; d) consumul de Kc, In expresie fizica, pentru obtinerea unui bun economic.
10. Costul fix : a) are mereu o valoare pozitiva; b) include chiriile ~i dobanzile; c) nu depinde de Qpe
termen scurt; d) toate raspunsurile sunt corecte.
11. Consumul factorului munca se poate exprima: a) numai fizic, prin timpul de munca; b) numai
valoric, ca salarii; c) atat fizic, cat ~i valoric; d) sub forme diferite, in functie de modul de utilizare.
12. Salariile personalului administrativ fac parte din: a) costurile materiale fixe; b) costurile salariale
fixe; c) costurile salariale directe; d) costurile variabile.
13. Daca Q= 0, atunci: a) CF= O; b) CT= O; c) CV= O; d) CT = CV.
98 ~ Ee0 N0 Ml E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Daca Q > 0, atunci: a) CF variaza 'in functie de Q; b) CT> O; c) CV< O; d) CF> CV.
15. Ce indicator economic variaza 1n acela~i sens cu productia? a) CF; b) CV; c) CFM; d) CVM.
16. Ce indicator economic variaza In sens invers cu productia? a) CF; b) CV; c) CFM; d) CVM.
17. Curba costului fix: a) porne$te din origine; b) este o linie paralela cu axa costului; c) este o linie
paralela cu axa productiei; d) pleaca din acela~i punct cu costul variabil.
18. Curba costului variabil: a) pome~te din origine; b) este o linie paralela cu axa costului; c) pleaca
din acela~i punct cu costul fix; d) are o tendinta de descre$tere.
19. Curba costului total de productie: a) porne~te din origine; b) are o evolutie conditionata de costul
fix; c) are o evolutie conditionata de costul variabil; d) pome~te din acela~i punct cu CV.
20. Din acela$i punct cu CF porne~te: a) curba costului variabil; b) curba costului marginal; c) curba
costului unitar; d) curba costului total.
21. Consumul factorului de productie pamant se apreciaza: a) numai fizic; b) numai valoric; c) atat
fizic, cat ~i valoric; d) in functie de gradul de utilizare.
22. Costurile de distributie: a) pot fi fixe, variabile $i totale; b) tin de comercializarea produselor;
c) pot fi apreciate pe unitatea de produs; d) toate raspunsurile sunt corecte.
23. Costurile de fabricatie: a) pot fi fixe, variabile ~i totale; b) tin de comercializarea produselor;
c) nu pot fi apreciate pe unitatea de produs; d) toate raspunsurile sunt gre$ite.
24. Costul marginal reprezinta: a) sporul costului rnediu determinat de cre$terea cu o unitate a volu-
mului produqiei; b) sporul costului total determinat de cre~terea cu o unitate a volumului productiei;
c) costul total mediu al ultimului produs; d) costul variabil mediu raportat la primul bun produs.
25. Indicatorul economic care masoara sponil costului variabil ocazionat de cre~terea productiei cu o
unitate este: a) costul variabil rnediu; b) costul fix uni tar; c) costul marginal; d) costul total.
TESTUL 10
1. Daca pentru o firma costul marginal obtinut in urrna cre~terii productiei este mai mic decat eel total
unitar, insearnna ca: a) in general, costurile materiale medii au crescut; b) eficienta utilizarii factorilor
variabili pe produs a crescut; c) profitul firrnei va scadea; d) cifra de afaceri este in scadere.
2. Identificati afirmatia falsa: a) Profitul net este rnai rnic decat eel brut. b) Cifra de afaceri reprezinta
totalul incasarilor unei firrne. c) Daca pretul de vanzare al unui bun este mai rnic decat costul total
mediu, atunci activitatea economica nu este rentabila. d) Rentabilitatea este sinonirna cu randamentul.
3. Motivatia obiectiva a proprietarilor de capital este rnaximizarea: a) cifrei de afaceri; b) profitului;
c) produqiei; d) volumului vanzarilor.
4. Diferenta dintre incasarile totale ~i costurile totale o reprezinta: a) profitul net; b) profitul brut;
c) rata profitului; d) ceea ce se distribuie ca dividende actionarilor.
5. De regu!a, profitul net se distribuie: a) ca dividende; b) in vederea rnaririi capitalului tehnic;
c) pentru investitii noi; d) toate raspunsurile sunt corecte.
6. Daca o firrna a atins pragul de rentabilitate, inseamna ca: a) CT = O; b) CA = O; c) Pr= O; d) CTM = 0.
7. Daca In cazul unui bun economic profitul este nul, atunci: a) CA = CT; b) Pv = CTM; c) Pv =CT;
d) firma l~i va mari productia.
8. Printre funqiile profitului se nurnara: a) stirnularea initiativei; b) evitarea riscului; c) limitarea
productiei; d) cre~terea vitezei de rotatie a capitalului.
9. Nivelul costului unitar se afla intr-o relatie negativa cu: a) nivelul pretului unitar; b) nivelul pro-
fitului; c) nivelul produqiei; d) cheltuielile salariale fixe.
10. Gradul de profitabilitate al unei firme depinde de: a) viteza de rotatie a capitalului folosit, In acela~i
sens; b) tirnpul de lucru, in sens invers; c) nivelul pretului unitar, In sens invers; d) volumul produselor
~i serviciilor vandute, in sens invers.
11. Atunci cand durata de rotatie a capitalului se reduce, masa profitului: a) cre~te; b) scade; c) nu se
modifica in mod evident; d) cre~te rnai rapid decat viteza de rotatie.
12. Intre durata de rotatie a capitalului ~i viteza sa de rota tie: a) nu exista nicio legatura; b) exista o
relatie inversa; c) exista o relatie directa; d) nu exista vreo influenta directa.
13. Profitul poate fi definit ca: a) o forrna de venit a factorului munca; b) o forma de venit a capitalului
banesc; c) un excedent al incasarilor peste costurile de fabricatie ~i distributie; d) o rnotivatie subiectiva a
lntreprinzatori 1or.
TESTUL 12
1. Profitul unei firme este maxim atunci cand: a) venitul marginal este egal cu costul marginal;
b) costurile sunt mici; c) cifra de afaceri este maxima; d) costurile variabile sunt minime.
2. Venitul marginal reprezinta: a) venitul adus de vanzarea unui produs; b) venitul suplimentar obtinut
de o finna prin cre9terea cu o unitate a productiei vandute; c) profitul marginal; d) costul marginal.
3. Identificati afirmatia falsa: a) Rata profitului la cost este mai mare deciit cea la cifra de afaceri.
b) Cre~terea pretului uni tar se afla in relatie directa cu profitul uni tar. c) Ce! care obtine profit normal,
va obtine 9i profit de monopol. d) Cand viteza de rotatie cre~te, masa profitului cre9te.
102 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
4, profitul unei firrne poate fi !ncasat de: a) orice actionar; b) posesorul capitalului de produqie;
c) salariat, dac8. productivitatea muncii cre~te; d) angajator, daca activitatea economica este in pragul
de rentabilitate.
5, Cifra de afaceri ofera informatii despre: a) veniturile unei firme; b) impozitele pe profit; c) costurile
unei firme; d) profitul normal, necesar continuarii activitatii.
6. In momentul t0, rata profitului calculata la cifra de afaceri este de 10%. Daca in t1 cifra de afaceri
este de 550 mil. u.m., cu 10% mai mare decat 1n to, iar profitul este de 3 ori mai mare decat costurile,
atunci masa profitului 1n t0 este: a) 500 mil. u.m.; b) 50 mil. u.m. ; c) 350 mil. u.m.; d) 1.550 mil. u.m.
1. La nivelul unei firme, veniturile sunt de 4 ori mai mari decat costurile. Care relatie este adevarata?
a) CT = 4Pr; b) Pr = 4CT; c) RPr/CT = 300%; d) RPr/CA = 200%.
8. Profitul reprezinta 30% din costul de productie. Costurile salariale reprezinta 20% din cele totale,
iar costurile materiale sunt de 1.000 u.m. Cifra de afaceri va fide: a) 1.250 u.m.; b) 250 u.m.; c) 375 u.m;
d) 1.625 u.m.
9. Lao rata a profitului calculata la costurile totale de 25% ~i o cifra de afaceri de 3.000 u.m., profitul
va fide: a) 2.875 u.m.; b) 600 u.m.; c) 125 u.m.; d) 2.400 u.m.
10. Daca se da functia costului CT = 200 + 4Q ~i profitul pentru 5 prod use este 100 u.m., atunci
valoarea incasarilor va fide: a) 220 u.m.; b) 320 u.m.; c) 120 u.m. ; d) 420 u.m.
11. Lao firma, nivelul pretului de vanzare este de 55.000 u.m., iar rata profitului calculata la cost este
de 10%. Cat va fi valoarea costului unitar ~i a profitului unitar? a) 5.000 u.m., 50.000 u.m.; b) 50.000 u.m.,
5.000 u.m.; c) 45.000 u.m, 5.000 u.m.; d) 49.500 u.m., 5.500 u.m.
12. 0 firma inregistreaza o rata a profitului la cifra de afaceri de 35%. Daca masa profitului este de
7.000 u.m., rata profitului la costurile totale va fide: a) 53 ,84%; b) 46,16%; c) 5,38%; d) 33,65%.
13. La o societate comerciala, un ciclu de productie dureaza 3 !uni ~i presupune o productie de 200 buc.
Capitalul anual al unei firme este de 80 milioane u.m., cu o amortizare anuala de 30%. Costurile
ocazionate de capitalul circulant reprezipta 10 milioane u.m. pentru fiecare ciclu de productie. Daca
rata rentabilitatii este de 20%, iar costurile salariale sunt egale cu cele materiale, pretul unitar este:
a) 124,8 mil. u.m.; b) 20,8 mil. u.m.; c) 156.000 u.m.; d) 186.000 u.m.
14. in situatia in care o societate comerciala realizeaza o productie de 20.000 de bucati din bunul X
pentru care inregistreaza costuri totale in valoare de 10 mil. u.m. ~i obtine un profit uni tar de
3.000 u.m./buc., pretul de vanzare este: a) 3.500 u.m.; b) 2.500 u.m.; c) 1.400 u.m.; d) 3.000 u.m.
15. Cand CT cre~te in acela~i ritm cu Q, costul marginal este: a) mai mare decat CTM; b) mai mic
decat CTM; c) egal cu CTM; d) dependent de valoarea lui CF.
16. Daca productia spore~te cu 300 u.m., veniturile cu 6 mil. u.m., iar profitul cu 3 mil. u.m., care este
valoarea costului marginal? a) 10.000 u.m.; b) 3 mil. u.m.; c) 1.000 u.m.; d) 20.000 u.m.
17. Daca CTM 0 - CTM 1 = 1.000 u.m. ~i CTM 1 + CTM 0 = 2.000 u.m., calculati valoarea variatiei
absolute ~i relative a costurilor totale medii: a) 1.000 u.m., 33,33%; b) - 2.000 u.m., 43,55%;
c) - 1.000 u.m., 33,33%; d) 3.000 u.m., 55,35%.
18. Care va fi variatia relativa a costurilor fixe medii daca indicele de cre~tere a productiei este de
225%? a) 22,5%; b) 100%; c) 44,44%; d) 55,55%.
--- TESTE ~ G RI LA PENTRU CON CU RSU L DE ADM ITERE LA FACUL TA TEA DE 0REPT } 103
19. Un 1ntreprinzator dorqte sa mentina masa profituiui constanta, de~i costurile de productie cresc
cu 50%. Daca nu poate modifica pretul, cu d.t va trebui sa-~ i mare::iscii productia? a) cu 15%;
b) cu 35%; c) cu 8%; d) nu se poate calcula.
20. Dadi Q= 4, atunci CFM = 2,5 u.m. $tiind ca CV = 2Q, aflati valoarea 1ui CT ~ i CA, atunci cand
Pr = 23 u.m.: a) 5 u.m., 10 u.m.; b) 18 u.m., 5 u.m.; c) 18 u.m., 41 u.m.; d) 41u.m. , 18 u.m.
21. In cadrul unei firme, 1ncasaril e sunt de 20% din valoarea capitalului tehnic. Amortizarea este egala
cu cheltuielile salariale ~i cu profitul, reprezentand 1mpreuna 9% din capitalul utilizat, capitalul fix
fiind de 65 milioane u.m. Rezulta ca masa profitului ~i cea a cifrei de afaceri vor fi : a) 2, 19 mil. u.m.,
14,60 mil. u.m.; b) 2,19 mil. u.m., 73,03 mil. u.m.; c) 65 mil. u.m., 14,60 mil. u.m.; d) 73,03 mil. u.m.,
2,19 mil. u.m.
22. In anul t0 o firma obtine o productie de 100 de bucati cu 5 angajati. Costul total unitar este de
800 u.m., din care 20% reprezinta costurile fixe. In anul urmator, productia cre~te cu 20%, iar numarul
de angajati cu 30%. Daca valoarea costului marginal este de 50 u.m., atunci valoarea productiei ~i cea
a costului total in t 1 sunt: a) 150 buc., 81.000 u.m.; b) 120 buc., 81.000 u.m.; c) 110 buc., 90.000 u.m.;
d) 679 buc., 80.000 u.m.
23. Se ~tie ca valoarea capitalului fix al unei firme este de 100.000 u.m. ~i ca are o durata de
functionare de 4 ani. Consumul de capital circulant este de 50% din costul total, cifra de afaceri este
de 80.000 u.m., iar profitul este de 20% din lncasarile firmei. Sa se calculeze rata profitului la cost ~i la
capitalul utilizat: a) 20% ~i 12,12%; b) 12,12% ~i 25%; c) 25% ~i 20%; d) 25% ~i 12,12%.
24. Profitul economic este maxim daca, pe piata, la un pret unitar dat: a) CTM scade; b) CA este
maxima; c) CTM = C g; d) Pr este maxim.
111
25. Daca celelalte conditii raman neschimbate, intre modificarea costului ~i cantitatea oferita se
stabil e~te o relatie: a) negativa; b) directa; c) pozitiva; d) nedeterminabila.
_TESTUL 13 .
1. Oferta se afla intr-o relatie negativa cu: a) nivelul costului unitar $i marginal; b) nivelul subventiilor;
c) nivelul preturilor; d) numarul de producatori.
2. In agricultura, conditiile naturale influenteaza oferta: a) in sens opus; b) in acela$i sens; c) lntr-o
mica masura; d) aproape deloc.
3. Daca Kec/p = 3, iar producatorul cre$te pretul, atunci venitul sau: a) se reduce; b) cre$te; c) nu se
poate preciza ca evolutie; d) este nelegitim.
4. Daca pretul unui bun se reduce de Ia 800 la 600 u.m., iar cantitatea ceruta cre$te de la 100 la 200,
coeficientul cererii In raport de pret este: a)-4; b) 3; c) 4; d) 1/4.
5. Lao cerere elastica in raport de venit, coeficientul de elasticitate poate avea valoarea: a) 0,5; b) 2;
c) 3,5; d) variantele b $i c sunt corecte.
6. In conditiile unor lmprejurari constante, modificarea pretului va determina in mod normal: a) cre~terea
cererii; b) diminuarea ofertei; c) sporirea ofertei; d) toate raspunsuri le sunt gre$ite.
7. Modificarea relativa a cererii fa ta de venit se exprima ca: a) elasticitate a cererii; b) elasticitate a
ofertei; c) Keo/v; d) Kec/p.
8. Daca oferta unui bun are elasticitate unitara, iar pretul bunului scade cu 25%, atunci: a) cantitatea
oferita nu se modifica; b) cantitatea oferita scade cu 25%; c) cantitatea oferita cre$te cu 25%;
d) cantitatea oferita cre$te cu mai mult de 25%.
9. Cre$terea subventiilor acordate producatorilor duce la: a) cre$terea cantitatii cerute pe piata;
b) cre$terea cantitatii oferite; c) diminuarea ofertei pe piata; d) cre$terea pretului de vanzare.
10. Diminuarea preturilor la factorii de produqie duce la: a) cre$terea pretului de vanzare; b) dimi-
nuarea ofertei pe piata; c) cre$terea ofertei pe piata; d) reducerea profitului unitar.
11. In conditiile cre$terii pretului cu 35%, cantitatea ceruta va scadea cu 20%. Cererea in funqie de
pret va fi: a) elastica; b) inelastica; c) perfect elastica; d) perfect inelastica.
12. Statul poate interveni direct pe piata, In calitate de cumparator, atunci cand: a) face achizitii
publice; b) acorda subventii; c) fixeaza un pret minim; d) fixeaza un pret maxim.
13. Statul poate interveni indirect pe piata: a) prin fixarea unui pret minim; b) prin diminuarea
impozitelor; c) in calitate de cumparator; d) in calitate de producator.
14. Functia cererii pe o piata este C = 20 - 2P, iar a ofertei este 0 = 10 + P. Daca statul stabile$te un
pret minim de 5 u.m., pe pi ata va aparea: a) un exces de cerere de 5; b) un exces de oferta de 5;
c) un deficit de oferta de 5; d) o stare de echilibru.
15. Aflati pretul $i cantitatea de echilibru in situatia unui bun care are functia cererii C = 15 - 4P, iar a
ofertei 0 = 10 + P: a) 11 u.m. $i 1 unitate; b) 15 u.m. $i 2 unitati; c) 1 u.m. $i 11 unitati; d) 11 u.m. $i
11 uni ta ti .
'
106 ~ EeON 0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
16. Variabila care nu caracterizeaza piata este: a) oferta; b) pretul; c) profitul; d) cererea.
17. Economia centralizata: a) este o alternativa viabila la economia de piata; b) se bazeaza pe deciziile
fiecarui agent economic; c) presupune gestionarea unor factori de productie de catre stat; d) este
frecventa In economia mondiala de astazi.
18. Ciind cererea $i oferta cresc: a) pretul crqte; b) pretul scade; c) veniturile viinzatorului scad;
d) niciun raspuns nu este corect.
19. Daca cererea crqte, iar oferta este constanta: a) pretul cre$te $i cantitatea de echilibru scade;
b) pretul scade $i cantitatea de echilibru crqte; c) pretul $i cantitatea de echilibru scad; d) pretul $i
cantitatea de echilibru cresc.
20. Daca. oferta scade, iar cererea este constanta: a) pretul crqte $i cantitatea de echilibru scade;
b) pretul $i cantitatea de echilibru scad; c) pretul scade $i cantitatea de echilibru cre$te; d) pretul $i
cantitatea de echilibru cresc.
21. Daca pe piata unui bun exista exces de oferta, atunci: a) pretul de echilibru cre$te; b) vor aparea
mai multi ofertanti; c) cererea va cre$te $i ea; d) pretul de echilibru scade.
22. Daca pe piata unui bun exista exces de cerere, atunci: a) exista $i deficit de oferta; b) oferta va
cre$te $i ea 1n scurt timp; c) cumparatorii 1$i vor satisface nevoile mai bine; d) preturile vor scadea.
23. Ciind pe piata unui bun oferta scade mai mult deciit cre$te cererea, pretul $i cantitatea de echilibru:
a) cresc; b) scad; c) cre$te, respectiv scade; d) scade, respectiv cre$te.
24. Pretul de echilibru este pretul: a) la care cererea satisfacuta este egala cu oferta satisfacuta;
b) corespunzator unei cereri maxime; c) la care cererea este egala cu oferta pentru volumul eel mai
mare de viinzari; d) care se atinge relativ U$OL
25. Piata se define$te $i ca: a) spatiu de depozitare; b) zona Ii psi ta de concurenta imperfecta; c) Joe de
formare a pretului; d) spatiu de fixare a preturilor de catre stat.
. TESTUL 15
1. Printre functiile pietei nu se numara aceea de: a) informare; b) comunicare 1ntre produqie $i consum;
c) verificare a comportamentului producatorilor; d) stabilire a unui pret de viinzare· de catre fiecare
agent economic.
2. Nu reprezinta o variabila a pietei: a) concurenta; b) cererea; c) oferta; d) pretul de echilibru.
3. Bursa de marfuri este o forma moderna de piata organizata unde se tranzactioneaza: a) marfuri,
bucata cu bucata; b) marfuri omogene; c) bunuri intermediare; d) bunuri substituibile.
4. Pe o piata, cererea $i oferta satisfacute sunt egale: a) pentru nivelul maxim al pretului; b) la fiecare
nivel al pretului; c) ciind cercrea este mai mare deciit oferta; d) pentru nivelul minim al pretului.
5. Pretul de echilibru: a) minimizeaza riscul producatorilor $i consumatorilor; b) releva conditiile
economice normale pentru producerea unui bun la un moment dat; c) este pretul la care cererea tinde
sa fie egala cu oferta; d) reflecta toate funqiil e de la variantele a, b, c.
- - - TESTE -GR ILA PENTRU CO NCUR SUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~ 107
6. Guvemele intervin adesea asupra preturilor 1n mod direct: a) fixand plafoane de pret; b) reduc3.nd
cererea; c) sporind oferta; d) acordand subventii.
7. Concurenta neloiala se desfa$oara: a) prin incalcarea legilor comerciale; b) cu acordul statului;
c) ca o concurenta de monopol; d) cu acceptul consumatorilor.
8. Ratiunea de a fi a concurentei este: a) de a favoriza satisfacerea trebuintelor consumatorilor; b) de a
sacrifica, la nevoie, interesele producatorilor; c) de a incuraj a formarea monopolurilor; d) de a elimina
agentii de schimb.
9. Concurenta loiala, libera: a) nu presupune obtinerea de supraprofit; b) incita agentii economici la
creativitate $i inovare; c) conduce la modificarea costurilor unitare; d) vizeaza preturi cat mai rnari.
10. 0 piata cu o concurenta imperfecta: a) este o piata ideala, spre care se aspira; b) este o piata a celor
care se gasesc in numar mic; c) este una reala, cu multiple forme; d) este specifica economiei de
comanda.
11. Omogenitatea perfecta a bunurilor marfare este: a) specifica pietei de oligopol; b) o caracteristica a
factorilor de producfie; c) o reflectare a bunurilor identice; d) prezenta $i pe piata monopolistica.
12. Echilibrul pe piata unui bun este: a) intotdeauna relativ U$0f de atins; b) expresia unei cereri
satisfacute; c) rezultatul unei abordari planificate a economiei; d) intotdeauna dinamic.
13. Daca agentii economici sunt multi $i cu o forta economica redusa, atunci acea piata se bucura de:
a) transparenta perfecta; b) mobilitate a factorilor de productie; c) libertate de mi$care pe piata;
d) atomicitate.
14. Adaptarea spontana a cererii la oferta presupune: a) o piata cu o concurenta perfecta; b) transpa-
renta perfecta; c) omogenitate a bunurilor; d) diviziunea muncii.
15. Pot influenta piata: a) numai agentii economici producatori; b) numai cei care detin monopolul;
c) agentii economici aflati in numar redus; d) numai consumatorii pe piata de oligopson.
16. Dominatia producatorului asupra consumatorului are loc pe piata cu o concurenta: a) perfecta;
b) imperfecta; c) de monopol; d) monopolistica.
17. Dominatia consumatorului asupra producatorului are loc pe piata cu o concurenta: a) de monopol;
b) monopolistica; c) de monopson; d) de oligopson.
18. Se reduce rolul concurentei prin pret in cazul pietei: a) de monopol; b) de monopson; c) mono-
polistice; d) cu intelegeri de tip cartel.
19. Concurenta dintre produciitori se duce in general prin produs in cadrul pietei cu o concurenta:
a) monopolistica; b) de monopol; c) de oligopson; d) de oligopol.
20. Identificati afirmatia adeviirata: a) Concurenta prin publicitate nu are loc pe piata de oligopol.
b) Pretul apare ca dat pe o piata imperfecta. c) Monopolul cstc situatia opusa liberei concurente.
d) Optiunea consumatorului este hotaratoare pe o piata de monopol.
21. Forma specifica de piata in tarile dezvoltate este: a) monopolul; b) piata monopolistica; c) oligopolul;
d) oligopsonul.
22. Ce! mai sciizut grad de satisfacere a cererii se !nregistreaza pe piata: a) de monopol; b) de monopson;
c) monopolistica; d) de oligopol.
108 ~ ECON 0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
23. Cel mai ridicat grad de satisfacere a cererii se 1nregistreaza pe piata: a) de rnonopson; b) de monopol;
c) de oligopson; d) monopolistica.
24. Cumparatorul poate fixa sau influen\a pretul pe piata: a) monopolistica; b) de oligopol; c) de rnonopson;
d) de monopol.
25. Nu este o trasatura a pietei de oligopol: a) atomicitatea cererii; b) existenta a cativa producatori;
c) intluentarea pietei de catre fiecare agent producator; d) atomicitatea ofertei.
TESTUL" 16 '·~_:
TESTUL 17
TESTUL 18
1. In momentul t0 masa monetara era de 800 mil. u.m., iar viteza de rotatie de 10. Daca preturile In t0
erau de 1.000 u.m. ~i au crescut cu 100%, iar In t 1 oferta de bani a ramas constanta, aflati volumul de
tranzaqii In t a) 8 mil. u.m.; b) 4 mil. u.m.; c) 10 mil. u.m. ; d) 8.000 mil. u.m.
1:
2. Atunci cand se fac depuneri la ban ca: a) masa monetara scade; b) numerarul cre~te; c) rnasa
scripturala scade, iar nurnerarul cre~te; d) masa scripturala cre~te, iar numerarul scade.
3. Nu reprezinta cauze care due Ia restrangerea masei rnonetare: a) dirninuarea volumului valoric al
bunurilor marfare; b) excedentul bugetar; c) cre~terea vitezei de rotatie a bani Ior; d) scaderea vitezei
de rotatie
, a banilor.
4. Se numara printre metodele de cre~tere a masei monetare: a) rambursarea creditelor; b) limitarea
creditelor; c) acordarea de credite; d) scaderea vitezei de rotatie a banilor.
5. Schimbul valutar poate fi: a) o cauza a cre~terii masei monetare; b) o lmprejurare a diminuarii masei
monetare; c) o metoda de cre~tere, dar ~i de dirninuare a masei rnonetare; d) o modalitate de creditare.
6. Acoperirea deficitului bugetului de stat: a) este o cauza a cre~terii masei monetare; b) este o metoda
de dirninuare a masei rnonetare; c) este o modalitate de cre~tere a masei monetare; d) nu are influenta
asupra volumului masei monetare.
7. Bonitatea financiara: a) este prezenta doar pe piata capitalurilor; b) influenteaza volumul valoric al
bunurilor marfare; c) este capacitatea unui debitor de a rambursa creditul la scadenta;. d) are efect
asupra masei monetare.
8. Scaderea vitezei de rotatie a banilor: a) este o cauza a scaderii masei monetare; b) poate fi controlata
riguros de catre stat; c) este o metoda de cre~tere a masci monetare; d) estc o cauza a cre~terii masei
monetare.
9. Operatiunea hotaratoare de cre~tere a masei monetare este: a) rambursarea creditelor; b} emisiunea
monetara; c) acordarea de credite; d) schimbul valutar.
10. Rolul hotarator in reglarea masei monetare 11 are: a) orice banca mare; b) Banca Centrala; c) piata
monetara; d) formarea libera a preturilor.
11. Daca o tara vinde valuta: a) numerarul cre~te; b) banii scripturali sporesc deoarece majoritatea
tranzactiilor au lac In moneda scripturala; c) masa monetara scade; d) masa monetara cre~te.
1. In functie de modalitatea de calcul, dobanda poate fi: a) incasata ~i platita; b) activa ~i pasiva;
c) simpla ~i compusa; d) mare sau mica.
2. Dobiinda poate fi privita ~i ca: a) pret al masei monetare; b) pret al creditului; c) un venit fix, dar
nesigur; d) o forma de obligatiune.
3. Formula de calcul a dobanzii pentru un credit semestrial este: a) D = C · d'; b) D = C(l + d');
c) D = C · d' · n; d) D = S + C.
4. Cu cat inflatia
, este mai redusa, cu atat: a) dobanda real. a este mai mare; b) dobanda real a este mai
mica; c) dobanda nominala este mai mica; d) dobanda nominala este mai mare.
5. Rata reala a dobanzii redata prin formula dr = dn - Ri semnifica: a) cre~terea ratei reale cu rata
inflatiei; b) diminuarea ratei nominale cu rata inflatiei; c) independenta ratei dobanzii de diminuarea
preturilor; d) independenta ratei dobanzii de cre~terea preturilor.
6. Daca preturile cresc anual cu I0%, pentru a-~ i conserva pretul creditului de 30%, o ban ca va
practica: a) o rata a dobanzii nominale de 20%; b) o rata a dobanzii nominale de 40%; c) o diminuare
a ratei dobanzii; d) o crediiare mai ieftina.
7. Cati bani trebuie sa depuna la o banca un individ astfel !neat la o rata a dobanzii de 25% anual sa
obtina dupa 2 ani o suma de 75 mil. u.m.? a) 4,68 mil. u.m.; b) 46,8 mil. u.m.; c) 48 mil. u.m.;
d) 50 mil. u.m.
8. Conditia minima de profit a unei banci este ca: a) rata dobanzii active sa fie mai mare decat cea a
dobiinzii pasive; b) rata dobanzii pasive sa fie mai mare decat cea a dobanzii active; c) cheltuielile sa
fie constante; d) ca~tigul bancar sa fie mai mic decat profitul brut.
9. 0 banca prime~te intr-un an sub forma de depozite suma de l 00 mil. u.m., din care acorda jumatate
drept credit la o rata a dobanzii de 15%. Stiind ca rata depunerilor este cu 5 puncte procentuale mai
mica decat cea incasata ~i ca impozitul pe profit este egal procentual cu rata dobanzii pasive,
identificati afirmatia corecta: a) Profitul net reprezinta jumatate din eel brut. b) Profitul brut reprezinta
dublul cheltuielilor bancare. c) Banca !nregistreaza pierderi. d) Banca trebuie sa scada rata dobiinzii
active.
10. 0 firma contracteaza un credit In valoare de 20 mil. u.m., iar peste 6 luni firma restituie bancii
25 mil. u.m., timp in care preturile cresc cu 30%. Calculati valoarea reala ~i nominala a dobanzii:
a) 10%, 28%; b) 50%, 20%; c) 35%, 25%; d) 20%, 50%.
11. Lao banca, cheltuielile de functionare sunt de 28 mil. u.m. ~i reprezinta 20% din profitul bancar.
Ca~tigul bancar este de 25 % din dobanda incasata. Profitul bancar ~i dobanda pasiva vor fi de:
a) 672 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m.; b) 140 mil. u.m. ~i 562 mil. u.m.; c) 140 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m. ;
d) 168 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m.
12. Care din aprecierile de mai jos sunt corecte pentru a descrie rata dobanzii? a) este o marime
absoluta; b) este un calcul al costului de produqie; c) este un pret; d) este specifica pietei perfecte.
13. Rata dobanzii poate fi influentata de: a) marimea profitului bancar; b) sursa disponibilitatilor
bane~ti; c) salariile angajatilor din banca; d) perioada de creditare.
114 ~ Ec oN0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
r
14. Notiunea de ca$tig ban car poate fi asociata cu cea de: a) profit ban car; b) ca~tig nemeritat; c) profit
normal; d) profit brut.
15. Daca rata dobanzii este inferioara ratei rnedii de rentabilitate: a) creditul nu este performant;
b) se stimuleaza economiile; c) se stimuleaza investitiile; d) se incearca sporirea ei.
16. Identificati formula corecta a ratei anuale a profitului bancar: a) Profit brut/Capital propriu · 100;
b) Credit/Capital propriu · 100; c) Profit bancar/Capital propriu · 100; d) Profit net/Cifra de afaceri · 100.
17. Creditele cu sau fara garantie se acorda in functie de: a) solvabilitatea bancii; b) bonitatea clientului;
c) gradul de complexitate al relatiilor dintre creditor $i debitor; d) nivelul ratei rentabilitatii bancare.
18. Operatiunile de finantare ~i refinantare se efectueaza In functie de: a) prezenta sau lipsa garantiilor;
b) prezenta sau lipsa girantilor; c) gradul de complexitate al relatiilor dintre agentii economici;
d) perioada de creditare.
19. Ca~tigul brut realizat de o banca a fost de 3 ori mai mare decat cheltuielile ei, In situatia in care
diferenta dintre rata dobanzii active ~i pasive este de 5 puncte procentuale, iar sumele depuse in
valoare de 300 mil. u.m. nu au fast afectate de rezerva bancara. Profitul obtinut a fost de: a) 10 mil. u.m.;
b) 15 mil. u.m.; c) 24 mil. u.m.; d) 12 mil. u.m.
20. Un credit de 100 mil. u.m. este obtinut cu o rata a dobanzii de 25% in conditiile rambursarii In
' '
tran~e egale, pe parcursul a 4 ani. Dobanda platita pana in eel de-al treilea an a fost de: a) 25 mil. u.m.;
b) 18,75 mil. u.m.; c) 43,75 mil. u.m.; d) 56,25 mil. u.m.
21. Reducerea ratelor dobanzii pe piata monetara poate determina cre~terea masei monetare deoarece:
a) cre~te nivelul preturilor ~i deci este nevoie de o cantitate mai mare de bani pentru tranzactii;
b) creditul devine mai ieftin ~i, prin urmare, se acorda In volum mai mare; c) cre~te ~i pretul titlurilor
de valoare; d) niciun raspuns nu este corect.
22. Cre~terea ratei dobanzii pe piata monetara poate avea ca efect: a) cre~terea cererii de moneda;
b) cre~terea ofertei de moneda; c) cre~terea preturilor pe piata bunurilor ~i serviciilor; d) reducerea
perioadei de creditare.
23. 0 ban ca dispune de un capital propriu de 10 mld. u.m. ~i atrage depuneri de 40 mld. cu o rata de
20% pe un an. Practicand o rata a dobanzii de 25% la creditele acordate pe un an ~i dispunand de un
capital propriu cu o rata a profitului de 15%, calculati cheltuielile de functionare ale bancii. a) 1,5 mid.
u.m.; b) 0,5 mid. u.m.; c) 2 mid. u.m.; d) 10 mid. u.m.
24. Daca rata dobanzii platite este inferioara ratei inflatiei, atunci: a) se incurajeaza economiile;
b) se incurajeaza creditele; c) se descurajeaza economiile; d) scade rata dobanzii pasive.
25. Suma totala care trebuie restituita bancii dupa 2 ani de catre o persoana care a contractat un credit
de 100 mil. u.m. cu o rata a dobanzii de 12% este de: a) 122,44 mil. u.m.; b) 125,44 mil. u.m.; c) 25,44 mil.
u.m.; d) 144,25 mil. u.m.
TESTUL 20
1. Piata capitalurilor este sinonima cu: a) piata monetara; b) piata financiara; c) spatiul de negociere al
capitalului tehnic; d) piata valutara.
- - - T ESTE -GRILA PENTR U CON CUR SUL DE ADMITER E LA FACULTATEA DE OREPT ~ 115
2, Num3.rul de aqiuni primite de proprietar este proportional cu: a) profitul firmei; b) capitalul subscris;
c) numarul de obligatiuni:
/ ._, )
d),, randamentul firmei.
,
3. 0 diferenta !ntre actiuni $i obligatiuni este aceea ca: a) sunt titluri de valoare; b) actiunile sunt forme
de creditare, iar obligatiunile de proprietate; c) actiunile sunt forme de proprietate, iar obligatiunile de
imprumut; d) aduc venituri.
4. Identificati afirmatia adevarata: a) Actionarii nu pot fi !n acela9i timp $i obligatari. b) Forma de
venit adusa de o actiune este fixa. c) Cuponul variaza in functie de valoarea titlului pe piata financiara.
d) Actiunile pot fi nominative sau la purtator.
5. Cand rata dobanzii cre9te, pe piata financiara: a) cursul titlurilor scade, iar cumparatorul pierde;
b) cursul titlurilor cre~te, iar vanzatorul ca~tiga; c) nu se remarca modificari notabile; d) cursul titlurilor
cre~te, iar cumparatorul pierde.
6. Cea mai mare parte a actiunilor circula sub forma: a) concreta; b) nominativa; c) la purtator;
d) virtuala.
7. Printre drepturile patrimoniale ale unui actionar nu se numara: a) dreptul de a obtine o parte din
capitalul unei firme atunci cand firma este lichidata; b) dreptul de a fi informat cu privire la situatia
financiara a firmei; c) dreptul de a lncasa dividende; d) dreptul de a suporta o parte din pierderi.
8. Drepturile sociale: a) se aplica doar actionarilor majoritari; b) se aplica doar actionarilor nou-veniti;
c) se aplica tuturor actionarilor; d) se refera ~i la obligatiuni.
9. Dividendul reprezinta: a) o parte din profitul brut al firmei; b) o parte din profitul net al firmei;
c) cursul actiunii; d) venitul obligatiunii.
10. Marimea dividendelor obtinute de un actionar depinde de: a) randamentul titlului; b) cota sa de
participare la capitalul social al firmei; c) cursul titlului; d) toate raspunsurile sunt corecte.
11. Se considera ca fiind un titlu de credit purtator de dobanda: a) actiunea; b) obligatiunea; c) randa-
mentul titlului; d) cursul unui titlu de valoare.
12. Obligatarul are calitatea de: a) creditor; b) debitor; c) deponent; d) girant.
13. Actionarul are calitatea de: a) deponent; b) proprietar; c) creditor; d) debitor.
14. In anumite situatii, venitul unei aqiuni poate fi: a) nul; b) fix; c) o forma de 1mprumut; d) un credit.
15. Principal ii emitenti de obligatiuni sunt: a) firmele care au nevoie de finantari; b) administratiile
publice sau locale; c) bancile; d) societatile de asigurare.
16. Plasamentul este eel mai riscant in cazul: a) actiunilor; b) obligatiunilor; c) creditelor pe termen
scurt; d) depunerilor pe tennen scurt.
17. Obligatiunile sunt un plasament cu rise red us sau zero deoarece: a) cuponul este fix; b) cursul
titlului nu poate varia; c) cursul titlului nu poate scadea sub valoarea nominala; d) este garantat de stat.
18. Obligatarul este un creditor: a) nesigur; b) care nu participa la gestiune; c) riscant; d) cu rise zero.
19. In categoria activelor financiare nu se includ: a) actiunile; b) titlurile de renta; c) obligatiunile;
d) creditele performante.
20. Cursul titlurilor la vedere este de regula: a) mai mare decat eel la term en; b) egal cu eel la term en;
c) calculat la valoarea nominala; d) mai mic decat eel la termen.
116 { Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
21. Pe piata financiar3_prirnari'i, bancile pot: a) acorda credite; b) pliHi dobanzi; c) tranzactiona titluri
nou-emise; d) emite obligatiuni.
22. Intalnirea cererii cu oferta de titluri de valoare are Joe cu ajutorul unor: a) intermediari; b) ba.nci;
c) agenti de schirnb; d) toate raspunsurile sunt corecte.
23. Purtatorii cererii de titluri sunt: a) vanzatorii; b) bancile; c) emitentii de titluri; d) posesorii de
econom11.
24. Cursul titlurilor pe piata primara: a) este ferm; b) este mai mare decat eel de pe piata secundara;
c) se stabile~te in mod liber, prin intalnirea cererii cu oferta; d) este pretul creditului.
25. Purtatorii ofertei pe piata secundara sunt: a) agentii de schimb; b) detinatorii de economii; c) deponentii;
d) posesorii de titluri.
TESTUL 21 .
TESTUL 22
1. Rolul primordial al pietei financiare este de a: a) asigura refinantarea firmelor; b) asigura finantarea
pe termen lung a firmelor; c) favoriza pe cei care au disponibilitati bane$ti; d) regla masa monetara.
2. Printre rolurile bursei de valori nu se numara: a) transformarea capitalului real In capital banesc ~i
invers; b) transferarea capitalului real de la un posesor la altul; c) concentrarea rapida a puterii
economice; d) reglarea masei monetare.
3. Scaderea cursului titlurilor la bursa anunta: a) un reviriment; b) o criza; c) o scadere a ratei dobanzii ;
d) o cre~tere a veniturilor aduse de titluri.
118 { ECO N0 MI E- - - - - - - - - - - -- - - - -- -
r
4. Bonurile de tezaur reprezinta: a) forme de imprumut ale statului; b) titluri de stat; c) aqiuni;
d) ofe1ie monetare.
5. Pachetul de actiuni de control desemneaza: a) numarul maxim de actiuni care asigura. detinatorului
maximumul de voturi; b) numarul minim de aqiuni care asigura detinatorului majoritatea voturilor;
c) capitalul social al firmei; d) capitalul subscris al firmei.
6. La bursa, principala problema o reprezinta: a) specularea titlurilor de valoare; b) formarea cursului
titlurilor de valoare; c) adaptarea bursei la piata monetara; d) formarea pachetului de actiuni de
control.
1. Obiectul tranzactiilor pe piata secundara il constituie: a) numai actiunile; b) bonurile de tezaur;
c) toate titlurile de valoare; d) titlurile de valoare emise anterior.
8. Daca un titlu de valoare aduce un venit mic, atunci: a) cererea pentru el va scadea; b) cererea pentru
el va cre~te; c) cursul nu va fi influentat de valoarea venitului pentru ca este fix; d) se va face pentru el
o oferta publica de cumparare.
9. Un titlu de valoare poate fi cotat: a) la orice bursa; b) la o singura bursa; c) numai la bursa
nationala; d) numai la termen.
10. In cadrul operatiunilor la vedere: a) schimbul titlurilor pe bani are loc chiar la cursul zilei; b) oferta
de titluri este intotdeauna mai mare decat cererea; c) plata se face la o data ulterioara; d) nu se percep
garantii.
11. Capitalul social al unei firme este de 12 mil. u.m., iar o aqiune are valoarea nominala de 6.000 u.m.
Daca un agent cumpara 100 de titluri platind pentru ele 2 mil. u.m., care va fi numarul de procente cu
care participa la Adunarea Generala a Actionarilor? a) cu 10%; b) cu 15%; c) cu 5%; d) cu 25%.
12. Ce pierderi va suporta un actionar care detine 10% din titlurile unei firme daca acea firma are o
cifra de afaceri de 10 mil. u.m. ~i costuri de 12 mil. u.m.? a) 20.000 u.m.; b) 200.000 u.m.; c) 10.000 u.m.;
d) 20 mil. u.m.
13. Venitul anual adus de o obligatiune este de 15.000 u.m. Care este modificarea absoluta ~i
procentuala a cursului obligatiunii, daca rata dobanzii ban care crqte de la 60% la 75%? a) cre~te cu
22.000 u.m., respectiv cu 25%; b) scade cu 20.000 u.m., respectiv cu 20%; c) scade cu 5.000 u.m.,
respectiv cu 20%; d) cre~te cu 5.000 u.m., respectiv cu 20%.
14. Un agent economic cumpara 500 de actiuni la un curs de 15.000 u.m., valoarea lor nominala fiind
de 18.000 u.m., cu scadenta peste 3 luni. La scadenta, titlurile au cursul de 21.000 u.m. Din aceasta
operatiune, agentul economic: a) ca~tiga 3.500.000 u.m.; b) pierde 3.500.000 u.m.; c) ca~tiga
3.000.000 u.m.; d) pierde 3.000.000 u.m.
15. 0 societate pe actiuni inregistreaza un profit de 100 mil. u.m. care este reinvestit in proportie de
50%, iar restul este distribuit actionarilor. Care va fi marimea dividendelor incasate de un actionar care
' '
detine 100 de aqiuni din cele 30.000 emise de firma? a) 1.666,66 u.m.; b) 166.666,66 u.m.; c) 6.000 u.m.;
d) 6.666,66 u.m.
16. 0 obligatiune cu valoarea nominala de 100.000 u.m. aduce un venit fi x de 75%. Spre cat va tinde
cursul acestui titlu, daca rata dobanzii de pe piata monetara este de 50%? a) 20.000 u.m.; b) 75.000 u.m.;
c) 150.000 u.m.; d) 250.000 u.m.
TESTUL 23
1. Munca formeaza obiectul cererii ~i ofertei numai atunci cand: a) este salarizata; b) este exprimata de
populatia disponibila; c) nu este influentata de miirimea salariului; d) niciun riispuns nu este corect.
2. Piata muncii poate fi descrisii ca: a) uni ca; b) unitarii; c) di versa; d) nationala.
3. In economie, omul este considerat: a) o marfa; b) un factor de productie asemenea capitalului;
c) mai mult decat o marfa; d) un factor de productie fix.
4. Cererea de munca este sinonima cu: a) nevoia de munca; b) nevoia de munca nesatisfacuta;
c) nevoia de munca exprimata in conditiile pietei muncii; d) persoanele care doresc sa se angajeze.
5. Oferta de munca este sinonima cu: a) munca nesalariatilor; b) munca ce se poate presta in conditii
nesalariale; c) persoanele care doresc sa se angajeze; d) angajatorul.
6. Cererea ~i oferta de munca nu sunt determinate direct de piata muncii: a) deoarece sunt diferite;
b) deoarece variaza pe termen scurt; c) ci de piata bunurilor ~i serviciilor; d) deoarece nu au mobilitate
perfecta.
120 { Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
T
7. Nu este o caracteristica a cererii de munca.: a) lipsa de mobilitate perfecta; b) perisabilitatea;
c) variabilitatea pe termen scurt; d) satisfacerea relativ lenta.
8. Nu este o caracteristica a ofertei de rnuncil.: a) satisfacerea rapida; b) formarea In timp 1ndelungat;
c) variabilitatea pe termen scurt; d) asigurarea proteqiei muncii.
9. Condi ti a esentiala pentru functionarea pietei rnuncii este: a) transparenta; b) atornicitatea ofertei de
mundi; c) lipsa totala a 9ornajului; d) mobilitatea perfecta.
10. Caracterul concurential al pietei muncii are tendinta: a) sa creasca; b) sa se altereze; c) sa scada;
d) sa se mentina constant.
11. Nu este o conditie a funqionarii normale a pietei muncii: a) asigurarea disciplinei muncii; b) inter-
zicerea muncii fortate; c) respectarea dreptului la greva; d) inexistenta 9omajului.
12. Mobilitatea ofertei de munca este rnai redusa deoarece: a) salarii le pot fi mici; b) oamenii nu-9i
schimba cu u9urinta locul de munca; c) angajatorii nu doresc sa se extinda; d) indemnizatia de 9omaj
este stimulativa in tarile dezvoltate.
'
13. Cererea de munca se formeaza in timp lndelungat deoarece: a) deriva din cererea de alte bunuri;
b) implica extinderea unitatilor econ om ice; c) presupune investitii; d) toate raspunsurile sunt corecte.
14. Munca este singurul factor de productie care poate varia pe termen scurt deoarece presupune:
a) ore suplimentare; b) concedii fara plata; c) concedii de odihna; d) concedii de studii.
15. Satisfacerea cererii 9i ofertei de munca are Joe: a) destul de lent; b) In mod constant; c) destul de
repede; d) foarte rar.
16. Identificati afirmatia adevarata: a) Prima faza a pietei muncii vizeaza intalnirea cererii cu oferta 1n
termeni reali. b) Oferta de mun ca satisfacuta este egala cu cererea de mun ca satisfacuta. c) Somerii
reprezinta o oferta de munca satisfacuta. d) Angajatorii reprezinta o oferta de munca satisfacuta.
17. Faptul ca munca exista numai 1n masura in care omul realizeaza efectiv o activitate economica
reflecta aspectul ei: a) limitat; b) perisabil; c) de marfa; d) variabil.
18. A doua faza a pietei muncii are drept caracteristica: a) dimensionarea pe segmente mari a cererii $i
ofertei de munca; b) intalnirea reala a cererii $i a ofertei de munca; c) aspectul national; d) omoge-
nitatea.
19. Formajuridica fundamentala a pietei muncii este: a) contractul de prestari servicii; b) conventia de
plata; c) contractul de munca; d) indemnizatia de ~omaj.
20. Forma de dezechilibru care afecteaza piata muncii se nume~te : a) inflatie; b) ~omaj; c) migratia
intemationala a fortei de munca; d) recesiune.
21 . Categoria de populatie care nu intra In oferta de munca este aceea a: a) salariatilor; b) celor care
beneficiaza de contracte pe perioade determinate; c) studentilor; d) membrilor guvemului.
22. Oferta de munca ~i oferta de locuri de munca: a) lnseamna acela~i lucru; b) se afla 1ntr-un raport
subunitar; c) se afla 1ntr-un raport supraunitar; d) se lntalnesc pe piata muncii.
23. Cererea de locuri de munca este sinonima cu: a) cererea de munca; b) oferta de munca; c) numarul
de angajatori; d) niciun raspuns nu este corect.
24. Pretul factorului munca se nume9te: a) venit nemeritat; b) salariu real; c) salariu nominal; d) profit.
1. Cererea de mundi provine de la: a) persoane disponibile; b) persoane apte de munca; c) 1ntreprinderi
care angajeaza lucratori; d) persoane ocupate.
2. Cu cat o economie este mai dezvoltata, cu atat: a) cererea de munca scade; b) cererea de munca este
mai mare; c) oferta de locuri de munca scade; d) angajatorii scad numeric.
3. Reprezinta oferta de munca orice persoana care: a) a lmplinit varsta legala de munca; b) munce~te;
c) care dore~te ~i poate sa munceasca In conditii salariale; d) face angajari.
4. Cererea de munca exista In conditiile In care: a) munca nu este platita; b) oferta de munca este
mare; c) statul face angajari; d) nu exista ~omaj.
5. Forma de venit corespunzatoare populatiei inapte pensionate este: a) salariul; b) pensia; c) profitul;
d) ajutorul de ~omaj.
6. Piata muncii se apropie de o pia~a perfecta prin: a) atomicitatea cererii; b) atomicitatea ofertei;
c) transparenta; d) niciun raspuns nu este corect.
7. Dezavantajul ocuparii unui loc de munca il constituie: a) cre~terea timpului liber; b) diminuarea
timpului de munca; c) diminuarea timpului liber; d) salariul.
8. Avantajul ocuparii unui loc de munca este: a) cre~terea gradului de pregatire; b) cre~terea timpului
liber; c) salariul; d) numai pentru angajator.
9. Diferentierea locurilor de munca se face dupa: a) oferta de muncil.; b) nivelul costurilor salariale;
c) gradul de calificare al lucratorilor; d) tipul contractului de munca.
10. Populatia ocupata de pe piata muncii poate sa sporeasca prin: a) cre~terea duratei de studii;
b) cre~terea varstei de pensionare; c) scaderea varstei de pensionare; d) cre~terea natalitatii.
11. Mobilitatea factorului de productie munca este: a) relativ mare; b) inexistenta; c) relativ redusa;
d) dependenta de rata inflatiei.
12. Populatia apta de munca este: a) disponibila; b) total indisponibila; c) disponibila ~i indisponibila;
d) In intregime ocupata.
13. Oferta de munca provine din randul populatiei: a) inapte; b) apte disponibile; c) apte indisponibile;
d) ~colarizate .
14. Piata muncii: a) apare doar la nivel de ramura; b) apare doar la nivel microeconomic; c) apare doar
ia nivei macroeconomic; d) se caracterizeaza prin doua faze.
15. Migratia intemationala a fortei de munca: a) reflecta caracterul rigid al pietei muncii; b) este un
fenomen ce afecteaza doar a doua faza a pietei muncii; c) este un fenomen macroeconomic; d) tine de
salariul colectiv.
16. Oferta de munca se formeaza In timp indelungat deoarece presupune: a) un salariu mai mare;
b) o cre~tere a ~omajului; c) un timp necesar pregatirii ~i calificarii; d) perisabilitate.
122 ~ Ee0 N0 MI E- - - - - - - - - - -- - -- - - - -
17. Nu constituie obiectul cererii de munca: a) locurile de munca; b) locurile de rnunca nesalarizate·
c) cei care doresc sa angajeze; d) locurile de munca din domeniul public. '
18. Piata fortei de mundl. vizeaza: a) numai locurile de mun ca existente; b) numai cererea de mun ca
satisfacuta; c) oferta de produse $i servicii; d) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare a factorului
mun ca.
19. Reducerea duratei de mun ca este: a) un semn al unei crize economice; b) ca fen omen pozitiv,
o rezultanta a cre~terii productivitatii muncii; c) ca fenomen pozitiv, o cre~tere a ~omajului; d) bene-
fica pentru orice angajat.
20. Cre~terea timpului liber este: a) intotdeauna semn al cre9terii 9omajului; b) intotdeauna semn al
cre~terii inflatiei; c) un semn al cre~terii randamentului muncii; d) un efect negativ al economiei de
pi ata.
21. Intalnirea In termeni reali a cererii cu oferta de munca are loc: a) in a doua faza a pietei muncii;
b) la targurile de locuri de munca; c) intre un angajator 9i participantul la un interviu de angajare;
d) toate raspunsurile sunt corecte.
22. Oferta de pe piata muncii este caracterizata de: a) aspectul fluctuant; b) constanta pe term en scurt;
c) dinamica populatiei; d) toate raspunsurile sunt corecte.
23. Cererea de munca se exprima ca: a) numar total de locuri de munca in conditii salariale; b) numar
total de ~omeri; c) populatie ocupata; d) numar de persoane apte de munca.
24. Identificati afirmatia adevarata: a) Cererea de mun ca poate fi satisfacuta oricand. b) Oferta de
munca se formeaza destul de rapid. c) Cererea de munca nu este omogena, angajatorii cautand forta de
munca adecvat instruita. d) Dinamica cererii de munca depinde 9i de cea a numarului de emigranti.
25. Migratia intemationala a fortei de munca afecteaza: a) doar piata muncii din tara de origine;
b) doar piata muncii din tara adoptiva; c) doar pe cei care emigreaza; d) niciun raspuns nu este corect.
TESTUL 25
1. Salariul este intotdeauna: a) numai un cost; b) numai un venit; c) 9i un cost 9i un venit; d) o marime
relativa.
2. Salariul este o forma de venit care: a) sufera tendinte doar de egalizare; b) sufera tendinte con-
tradictorii, de egalizare, dar 9i de diferentiere; c) nu variaza fundamental de la o ramura la alta;
d) nu se impoziteaza.
3. Diferentierea salariilor are la baza: a) caracterul muncii; b) conditiile de munca; c) gradul de pregatire;
d) toate raspunsurile sunt corecte.
4. Diferentele salariale ar trebui sa duca la: a) pastrarea incitatiei la mun ca; b) crearea unor clase
sociale; c) satisfacerea cat mai multor nevoi ale consumatorului; d) marirea salariului real.
5. Pe termen lung, salariul are tendinta generala de: a) scadere; b) a se mentine constant; c) cre9tere;
d) evolutie inversa cu timpul de lucru.
6. Salariul nominal net reprezinta: a) salariul nesupus impozitarii; b) salariul colectiv; c) salariul ramas
dupa plata taxelor ~i impozitelor; d) un salariu real.
mod egal; c) unor categorii defavorizate de salariati; d) in vederea platii perioadelor de concedii.
22. Daca preturile cresc cu 50%, cu cat ar trebui sa creasca salariul astfel incat puterea Jui de cum-
parare sa creasca cu 20%? a) cu 180%; b) cu 67%; c) cu 80%; d) 25 %.
23. Salariul poate fi definit ca: a) un venit fix; b) o diferenta intre cifra de afaceri $i costul de pro-
duqie; c) un venit al celor apti de munca; d) un venit al populatiei ocupate.
,, -~._ JES'FU.if26
t. ... ~-
:
1. Salariul real mai este asociat $i cu: a) puterea de cumparare a salariului nominal; b) valoarea muncii;
c) salariul tuturor angajatilor calificati; d) salariul minim garantat.
2. Salariul nominal are o tend in ta de cre$tere atunci cand: a) scade numarul imigrantilor; b) cre$te
numarul imigrantilor; c) scade numarul emigrantilor; d) cre$te $Omajul.
3. Diferenta dintre salariu $i profit este aceea ca: a) salariul este lntotdeauna mai mare decat profitul;
b) salariul este intotdeauna mai mic decat profitul; c) salariul poate varia; d) salariul nu poate lua
valori negative.
4. Diferenta dintre salariu ~i renta este aceea ca: a) sunt forme de venit; b) salariul se supune unui
impozil:; c) salariul este un venit meritat; d) sunt forme de venit care se aplica unor factori de produqie
derivati.
5. 0 asemanare intre salariu $i renta este aceea ca: a) sunt forme de venit specifice factorilor de pro-
ductie derivati; b) sunt forme de venit specifice factorilor de productie primari; c) au valori compa-
rabile; d) sunt determinate de profitul unei firme.
6. Salariul nominal este diferenta dintre: a) salariul real $i nivelul preturilor; b) costul total $i eel
material; c) salariul brut ~i eel net; d) niciun raspuns nu este corect.
7. Daca salariul nominal brut cre$te cu 50%, iar impozitul pe salariu tot cu 50%, cum va evolua
salariul real daca preturile nu se modifica? a) va scadea cu 50%; b) va crqte cu 50%; c) va ramane
neschimbat; d) va cre$te cu 30%.
8. Salariul nominal nu se modifica daca: a) salariul real $i preturile cresc cu 35%; b) salariul real $i
preturile raman constante; c) salariul real cre$te $i preturile scad; d) cre$te productivitatea muncii.
9. Un salariat prime$te un salariu nominal de 1 mil. u.m. Daca preturile cresc cu 50%, care este
valoarea reala a salariului sau? a) 150.0000 u.m.; b) 500.000 u.m.; c) 666.666,66 u.m.; d) nu se poate
cal cu la.
10. Stiind ca salariile angajatilor unei firme ajung la 200 mil. u.m. $i ca ele cresc cu 20%, aflati salariul
unui angajat in momentul ti, daca numarul salariatilor se dubleaza, iar in t0 ei erau 100: a) 1,2 mil. u.m.;
b) 12 mil. u.m.; c) 83 0.000 u.m.; d) va fi acela$i cu eel din t0.
11. Pentru un lucrator, eel mai important este sa cunoasca valoarea: a) salariului real; b) salariului
nominal brut; c) salariului nominal net; d) salariului colectiv.
12. Salariul nominal se afl a in relatie pozitiva cu: a) irnpozitul pe salariu; b) productivitatea muncii;
c) timpul liber; d) nivelul preturilor.
13. Egalizarea salariiior este un scop al: a) economiei de comanda exclusiv; b) tuturor salariatilor;
c) tuturor angajatorilor; d) celor care au aceea$i calificare.
- - - TE STE~ GR I LA PENTRU CONCURS UL DE ADM ITER E LA FACU LTA TEA DE 0REPT ~ 125
14, Diferentierea salariilor este o masura: a) negativa; b) urmarita in economia de comanda; c) 1n acord
cu diverse criterii de evaluare a muncii; d) pozitiva !n orice tip de economie.
15. Raportul salariu real/ca$tig real este unul de tip: a) supraunitar; b) subunitar; c) intreg-parte;
d) intensiv.
16. Salariul nominal va fi intotdeauna: a) o parte a d1$tigului nominal; b) mai mare decat ca$tigul
nominal; c) egal cu ca$tigul nominal; d) mai mare decat nivelul preturilor.
17. Sporurile unui angajat fac parte din: a) salariul sau real; b) salariul sau social; c) salariul sau
nominal; d) d$tigul sau nominal.
18. Identificati formula corecta de calcul a variatiei relative a salariului real: a) ISr = IP/ISn · 100;
b) ISr = ISn/IP · 100; c) ISr= ISn - IP; d) ISr= ISn+ IP.
19. Salariul nominal net a fost in t0 de 1.000 u.m. Daca 1n t1 salariul s-a marit cu 20% din cre$terea
randamentului muncii cares-a triplat, aflati salariul nominal net in t 1: a) 1.290 u.m.; b) 1.200 u.m.;
c) 2.300 u.m.; d) 1.400 u.m.
20. Daca salariul real cre$te cu 35%, iar eel nominal cu 55%, atunci preturile de consum: a) ajung la
87,09%; b) cresc cu 14,81%; c) cresc cu 114,81%; d) scad cu 34,78%.
21. Rata inflatiei este de 23%, iar salariul real cre~te cu 22%. Salariul nominal: a) cre~te cu 50,06%;
b) crqte cu 0,81 %; c) cre$te cu 150,06%; d) cre~te cu 1%.
22. Salariul real poate sa scada daca: a) crqte salariul nominal ~i preturile nu se modifica; b) scade
salariul nominal ~i preturile nu se modifica; c) cresc ~i preturile, ~i salariul nominal in aceea$i masura;
d) scad ~i preturile, ~i salariul nominal in aceea~i masura.
23. Pentru eel care cumpara forta de mun ca, salariul este: a) un venit; b) un cost; c) un impozit; d) un
Ca$tig.
24. Totalul veniturilor platite unui salariat se nume~te : a) salariu real; b) salariu nominal; c) ca~tig
nominal; d) ca~tig real.
25. Ceea ce ramane in urma achitarii impozitului ~i taxelor pe salariu este: a) salariul real; b) salariul
nominal; c) salariul nominal net; d) salariul nominal brut.
TESTUL 27
1. Indicatorii macroeconomici se pot exprima in functie de: a) pretul pietei; b) pretul factorilor de
productie; c) profiturile firmelor; d) variantele a ~i b sunt corecte.
2. Preturile pietei sunt mai mari decat cele ale factorilor deoarece: a) includ impozitele directe ~i
f.
mmrecte; Io)' presupun un pro1it
' 1' , £'. '
maxim; ,.1
cJ\ cererea este mtotucauna
A
mai' mare rluecat o~erta;
A
d,\ orerta
('
TESTUL 28 ·.
1. Daca PNB a crescut de la 3.000 mld. u.m. la 4.000 mld. u.m. in intervalul t0 - ti, iar consumul de
capital fix s-a diminuat cu 200 mld. u.m., aflati variatia produsului national net: a) scade cu 1.300 mid.
u.m.; b) cre~te cu 1.200 mld. u.m.; c) cre~te cu 1.300 mld. u.rn.; d) scade cu 800 mld. u.m.
2. Se cunosc urrnatoarele date: CI = 20%PGB, CCF = 20%PIN ~i CCF = 100 rnld. u.m. Aflati valoarea
PGB: a) 750 mld. u.m.; b) 830 mid. u.m.; c) 600 mld. u.m.; d) 500 mid. u.m.
3. Daca soldul relatiilor cu strainatatea este negativ, atunci: a) PNB > PIB; b) PNB < PIB; c) PNB = O;
d) PNN > PIN.
4. Daca soldul relatiilor cu strainatatea este pozitiv, atunci: a) PNB < PNN; b) PNB = PNN; c) PNB >
> PIB; d) PIB < PIN.
5. Identificati afirrnatia corecta: a) Consumul intermediar nu intra in componenta niciunui indicator
economic. b) Consumul intermediar masoara valoarea prodfactorilor. c) PIB in termeni reali este
!ntotdeauna mai mare decat PIB In termeni nominali. d) PIB in termeni nominali este intotdeauna mai
mare decat PIB in termeni reali.
6. Consumul personal de bunuri ~i servicii face parte din: a) PNN; b) PGB; c) PIB; d) toate raspun-
surile sunt corecte.
7. Consumul guvemamental face parte din: a) consumul intermediar; b) consumul privat; c) veniturile
specifice; d) produsul global brut.
8. Atunci cand PNN = PNB - 3.500, numarul 3.500 semnifica: a) consumul privat; b) consumul
guvemamental; c) consumul intermediar; d) consumul de capital fix.
9. Daca investitiile nete sunt egale cu amortizarea, investitiile brute reprezinta 30% din PIB, iar PGB
este de 10.000 mid. u.m., fiind cu 25% mai mare decat PIB, atunci: a) h = 1.200 mld. u.m.; b) CCF =
= 2.400 mld. u.m.; c) PIB = 8.000 mld. u.m.; d) PIN = 5.600 mid. u.rn.
10. Se ~tie ca PIBnominal este 50% din PIBreal· In acest caz, rata inflatiei este de: a) 35%; b) 50%;
c) 75%; d) 150%.
11. Daca PIB real/locuitor scade cu 10%, iar populatia cre~te cu 2%, atunci PIBreal: a) scade cu 8,2%;
b) cre~te cu 88,23%; c) cre~te cu 13,33%; d) cre~te cu 8%.
12. Consumul personal ~i eel de stat insumeaza 6.000 mld. u.m., investitiile nete ~i consumul de capital
fix, 400 mld. u.m., iar diferenta dintre importuri ~i exporturi este de 10 mid. u.m. Produsul intern brut
este de: a) 6.410 mid. u.m.; b) 4.610 mid. u.m.; c) 6.390 mid. u.m.; d) 5.610 mid. u.m.
TESTUL 29
1. Cre~terea investitiilor poate avea ca rezultat: a) crearea de noi locuri de mun ca; b) sporirea ofertei
de bunuri ~i servicii; c) conditii mai bune de munca; d) toate raspunsurile sunt corecte.
2. Inclinatia oamenilor de a economisi are la baza, In primul rand, cauze: a) etice; b) sociale; c) psiho-
logice; d) economice.
3. Relatia /J.C/C 0 · l 00 < /J. V/V 0 · l 00 reflecta: a) verificarea legii Jui Keynes pentru economii; b) veri-
ficarea legii lui Keynes pentru consum; c) sporul absolut al consumului; d) sporul absolut al economiilor.
4. Relatia /J.S/S 0 · 100 > /J.V/V 0 · 100 reflecta: a) verificarea legii Jui Keynes pentru economii; b) verifi-
carea legii lui Keynes pentru consum; c) sporul absolut al consumului; d) sporul absolut al economiilor.
5. Multipli catorul investitiilor evolueaza in sens invers cu: a) rata economiilor; b) rata consumului;
c) inclinatia marginala spre economii; d) lnclinatia marginala spre consum.
6. Daca veniturile cresc, atunci: a) cre~te consumul intr-o propoftie mai mare; b) cre~te consumul lntr-o
proportie mai mica; c) spore~te ~i consumul de bunuri de baza; d) scad economiile.
7. Daca veniturile scad, atunci: a) preturile cresc; b) economiile scad intr-o proportie mai mica;
c) economiile scad 1ntr-o propoftie mai mare; d) consumul cre~te.
8. Sporul de venit ocazionat de cre~terea cu o unitate a investitiilor este reprezentat de: a) /J.S; b) /J.C;
c) k; d) s'.
9. Cre~terea investitiilor are un efect benefic intr-o economie nationala, daca duce la: a) scaderea
numarului de locuri de munca; b) reducerea ofertei de bunuri ~i servicii; c) omogenizarea ofertei;
d) diminuarea exporturilor.
10. Cre~terea In valoare absoluta a volumului consumului poate fi cauzata de: a) diminuarea veniturilor;
b) cre~terea volumului economiilor; c) cre~terea veniturilor; d) cre~terea investitiilor.
11. Inclinatia marginala spre consum se determina ca: a) spar al venitului cauzat de crq terea consu-
mului; b) spor al consumului ca urmare a cre~terii venitului; c) diferenta intre multiplicatorul investi-
tiilor ~i rata medie a economiilor; d) suma a venitului ~i a investitiilor.
12. Fenomenul de dezeconomisire apare atunci cand: a) economiile sunt nu le; b) economiile sunt egale
cu consumul; c) sporul consumului devanseaza sporul veniturilor; d) s-a atins nivelul de saturatie.
13. Atunci cand venitul scade, economiile: a) cresc intr-o proportie mai mare; b) scad lntr-o proportie
mai mica; c) scad lntr-o proportie mai mare; d) se mentin constante.
14. Identificati formul a corecta a lnclinatiei marginale spre economii : a) s' = 1 + c'; b) s' = /J.V//J.C;
c) s' = /J.S//J. V; d) s' = /J. V - /J.C
capital fix reprezinta investitiile de inlocuire. c) Multiplicatorul investitiilor este o marirne supra-
unitara. d) Economiile constituie baza consumurilor viitoare.
16. Atunci cand rata dobanzii este mai mica decat rata profitului, incitatia pentru investitii: a) cre~te;
b) scade; c) scade mai lent decat rata profitului; d) cre$te mai lent decat rata dobanzii .
17, Cand venitul se reduce, consumul: a) cre$te; b) scade 1ntr-o proportie mai mica; c) scade 1ntr-o
proportie mai mare; d) va fi mai mic decat economiile.
18. Crqterea investitiilor nu determina In mod direct: a) piata muncii; b) piata bunurilor ~i serviciiior;
c) progresul tehnic; d) cre$terea sau scaderea puterii de cumparare a banilor.
19. Identificati formula corecta de cal cul a multiplicatorului investitiilor: a) k = 1/c'; b) k = 1':iVI /'J.C;
c) k = 1/(1 - /'J.C/!':i V); d) k = /'J.S/l':i V.
20. Daca venitul cre$te, de regula, spore$te $i consumul de: a) bunuri de stricta necesitate; b) bunuri
substituibile; c) servicii ce ridica nivelul de trai; d) bunuri complementare.
21. Daca veniturile scad pe o perioada mai indelungata de timp, atunci: a) economiile scad nealarmant;
b) consumul cre$te; c) sustinerea consumului se va face acumuland datorii; d) rata economiilor cre$te.
22. Modificarea absoluta negativa a economiilor poate fi rezultatul: a) cre$terii veniturilor; b) scaderii
veniturilor pe termen scurt; c) diminuarii veniturilor pe termen lung; d) diminuarii consumului.
23. Intr-o economie, rata marginala a consumului este 0,2. Multiplicatorul investitiilor este: a) 12,5;
b) 1,25; c) 1; d) 5.
24. Daca rata economiilor este 0,5, iar venitul 6.000 mid. u.m., atunci consumul este de: a) 3.500 mid.
u.m.; b) 3.000 mid. u.m.; c) 4.500 mid. u.m.; d) 2.500 mid. u.m.
25. Pentru cazul In care multiplicatorul investitiilor este 3, iar variatia consumului este 2.400 u.m.,
aflati variatia venitului: a) 1.340 u.m.; b) 7.920 u.m.; c) 1.234 u.m.; d) 3.582,08 u.m .
.· TESTUL 31
1. Daca rata consumului 1n t0 este de 0,56 $i consumul a crescut cu 25%, iar venitul cu 35%, calculati
rata marginala a economiilor $i a consumului: a) 0,6 $i 0,4; b) 0,5 $i 0,5; c) 0,4 $i 0,6; d) 0,2 $i 0,8.
2. Intr-o economie, venitul este de 10.000 u.m., iar consumul de 30%. Stiind ca 1nclinatia marginala spre
consum este de 0,3 $i ca venitul cre$te cu 50%, consumul va cre$te: a) cu 2.3 00 u.m.; b) cu 1.500 u.m.;
c) de 3 ori; d) de 4 ori.
3. Alegeti varianta corecta: a) s = 0,4, c = 0,8, k = 5; b) c = 0,7, s = 0,4, k = 3; c) s' = 0,6, c' = 0,4,
k = 1,66; d) c' = 0,7, s' = 0,2, k = 0,89.
4. Daca venitul scade cu 5.000 u.ni., atunci econoroii le: a) cresc cu 5.000 u.rn.; b) scad cu 5.000 u.m.;
c) cresc cu mai putin de 5.000 u.m.; d) scad cu mai mult de 5.000 u.m.
5. Daca venitul crqte cu 3.000 u.m., atunci consumul: a) scade cu 3.000 u.m.; b) cre$te cu mai putin
de 3.000 u.m.; c) cre~te cu mai mult de 3.000 u.m.; d) ramane constant la lnceput, apoi cre$te.
6. In perioada t0 - t 1 venitul cre$te cu 20%, In t0 fiind de 4.000 u.m. Daca inclinatia marginala spre
consum este 0,6, atunci sporul de investitii va fi: a) 320 u.m.; b) 800 u.m. ; c) 4.800 u.m.; d) 200 u.m.
132 ~ EC 0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
T
7. intr-·o economie, functia consumului estc C = 0,3 V + 220. La un venit de 2.000 •1 111 ratn C011SU·-
' l..
,
., G1
mul ui $i a economiilor vor fi: a) 0,59 ~i 0,4 i; b) 0,45 $i 0,55; c) 0,41 $i 0,59; d) 0,22 $i 0,78. ·
8. Daca funqia consumului este C = O,SV + 100, calculati rnultip licatorul investitiilor: a) 3; b) 2; c) 4;
d) nu se poate calcula.
9. intr-un an, venitul national a crescut cu 25%, ajungand la 8.000 mid. u.rn . Care este !nclinatia
marginal a spre consum, in cazul In care consumul a crescut cu 30%, fiind !n t0 de 1.000 mld. u.rn.?
a) 0,3; b) 0,18; c) 0,4; d) 0,7.
10. Se $tie ca functia econorniilor este S = 0,4V. Aflati inclinatia rnarginala spre consum: a) 0,4; b) 0,6;
c) 0,5; d) 0,76.
11. De regula, daca. veniturile se dubleaza, atunci: a) consumul se dubleaza $i el; b) econorniile se
dubleaza; c) economii le se tripleaza; d) consumul cre$te !ntr-o masura mai mica.
12. b. V din formula lui k reprezinta: a) sporul de venituri din intervalul t0 - t 1; b) sporul de venituri
viitoare; c) sporul de venituri anterioare; d) sporul economiilor.
13. Multiplicatorul investitiilor arata: a) cu cat vor cre$te venituril e la sporul cu o unitate a investitiilor;
b) cu cat vor cre$te investitiile la sporul cu o unitate a venitului ; c) variatia consumului; d) variatia
investitiilor.
'
14. Economiile sunt egale cu: a) investitiile de inlocuire; b) investitiile brute; c) investitiile nete;
d) niciun raspuns nu este corect.
15. Daca pentru un consumator S > C, atunci: a) acesta are un comp01iament rational; b) el va contracta
datorii; c) el 1$i satisface toate nevoile; d) rata econom iilor este mai mare decat rata consumului.
16. Daca pentru un consumator S < C, atunci: a) rata economii lor este mai mare decat rata consumului;
b) acesta are un comportament rational; c) acesta va apela cu certitudine la credite; d) rata economiilor
este mai mica decat rata consumului.
17. 0 sursa a investitiilor nete o reprezinta: a) profitul; b) salariul; c) dobanda; d) amortizarea.
18. Daca multiplicatorul investitiilor este 4, inclinatia marginala spre consum este: a) 0,25; b) 1/4;
c) 4/3; d) 0,75.
19. Venitul disponibil se calculeaza ca o diferenta dintre: a) consum $i economii; b) venit $i consum;
c) venit $i taxe pe venit; d) PNB $i PNN.
20. Daca investitiile brute sunt 20% din PGB $i consumul intermediar este 20% din PGB, atunci:
a) lb = 25%PIB; b) ln = 14%PGB; c) lb = 20%PIB; d) In = 20%PIB .
21. Se $tie ca in momentul t0C = 2/4V $i I = 35 u.m ., iar in t1C = 3/4V $i I cresc cu 200%. Venitul va
crqte cu: a) 355 u.m.; b) 420 u.m.; c) 105 u.m.; d) 350 u.m ..
22. Intr-o economie, in t0 venitul national este de 800 mid. u.m., iar in t 1 crqte cu 10%. Daca preturile
cresc de 3 ori, venitul national real: a) va cre$te cu 36,66%; b) va scadea cu 63,33%; c) va scadea cu
36,66%; d) va cre$te cu 27,27%.
23. Daca PNB = 8.000 mid. u.m., CCF = 1.000 mid. u.m., iar rata medie a consum ului este de 213,
atunci investitiile nete vor fi: a) 4.666,66 mid. u.m.; b) 6.000 mid. u.m.; c) 2.333,33 mid. u.m. ;
d) J .333 ,33 mid. U.111.
- - - TESTE -GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADM ITERE LA FACULTATEA DE 0REPT Y 133
T
24. Daca. venitui cre$te cu 25% ~i consumul spore$te cu 35%, atunci: a) se verifica legea Jui Keynes
pentru consum; b) nu se verifica !egea Jui Keynes pentru cons um ; c) se verifica legea !ui Keynes
pentru economii; d) rata consumului este mai mica decat rata economiilor.
25. La un volum ferm al venitului : a) consumul este egal cu economiile; b) economiile sunt mai mari
decat consumul; c) consumul cre~te; d) consumul este mai mare decat economiile.
2. Inflatia se manifesta In special prin: a) scaderea puterii de cumparare a bani Ior; b) cre~terea vitezei
de rotatie a banilor; c) scaderea masei monetare; d) diminuarea ~omajului.
3. Nu este o consecinta a inflatiei: a) diminuarea salariului real; b) scaderea puterii de cumparare a
banilor; c) cre~terea vitezei de rotatie a banilor; d) cre~terea pretului factorilor de productie.
4. Nu este o cauza a aparitiei inflatiei: a) cre~terea masei monetare ~i constanta cantitatii de bunuri;
b) cre~terea cantitatii de bani ~i diminuarea voiumuiui de marfuri; c) constanta masei monetare ~i
cre~terea volumului marfuri lor; d) constanta cantitatii de bani ~i diminuarea marfurilor.
5. Indicatorul de referinta al inflatiei este: a) rata consumului; b) indicele puterii de cumparare a banilor;
c) rata inflatiei; d) rata economiilor.
6. Evolueaza In sens invers cu rata inflatiei: a) valoarea banilor; b) cursul titlurilor; c) rata dobanzii;
d) salariul.
7. Nu este o cauza a inflatiei: a) crqterea excesiva a creditelor; b) acoperirea deficitului bugetar;
c) cre~terea salariilor fara acoperire in cre~terea eficientei muncii; d) cre~terea productiei de bunuri ~i
serv1c11.
8. Spirala inflationista este un concept economic care reflecta: a) dezechilibrul de pe piata muncii;
b) dezechilibrul intre cre~terea salariala ~i cre~terea preturilor; c) cererea de bunuri dintr-o economie;
d) oferta de masa monetara.
9. in inflatie, excedentul de masa monetara de care dispun agentii economici reprezinta: a) o cerere de
bunuri ~i servicii satisfacuta; b) o cerere de bunuri ~i servicii nesatisfacuta; c) un deficit bugetar;
d) un excedent valutar.
10. 0 cauza a cre~terii preturilor poate fi: a) insuficienta factorilor de productie; b) progresul tehnic
lent; c) imposibilitatea cre~terii eficientei factorilor de productie; d) toate raspunsurile sunt corecte.
11. Inflatia interna poate spori prin: a) cre~terea exporturilor; b) diminuarea importurilor; c) mecanis-
mul inflatiei importate; d) diminuarea masei monetare.
12. Se considera ca o economie evolueaza in parametrii normali atunci cand: a) ritmul de cre~tere
PIB/locuitor este devansat de cre~terea masei monetare; b) ritmul de cre~tere PIB/locuitor evolueaza in
acela~i ritm cu masa monetara; c) masa monetara se mentine constanta; d) volumul bunurilor produse
scade.
134 ..;( Ee0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
T
13. Cei mai afectati de efectele inflatiei sunt agentii economici: a) cu venituri maxi; b) cu venituri variabile;
c) cu venituri mici $i fixe; d) cu profituri constante.
14. ldentificati afirmatia corecta: a) Inflatia are in orice tara doar efecte negative. b) Inflatia $i $Omajul
nu se afl a 1ntr-o legatura directa. c) Piata muncii $i cea a bunurilor $i serviciilor nu se afla !ntr~o relatie
directa. d) In conditii de inflatie, unii agenti pot obtine avantaje substantiale. '
15. Printre cei care obtin avantaj e in urma inflatiei se numara: a) creditorii; b) debitorii; c) cei care-$i
pastreaza economiile In moneda nationala; d) cei cu venituri mici $i constante.
16. In inflatie, cea mai importanta masura de protectie a agentilor economici este: a) acordarea de com-
pensatii; b) indexarea; c) scaderea puterii de cumparare a bani Ior; d) crqterea ratei dobanzii.
17. Nuse numara printre masurile de diminuare $i control ale inflatiei: a) indexarea; b) inghetarea salariilor;
c) dezvoltarea produqiei de bunuri $i servicii; d) echilibrarea bugetului de stat.
18. Cre$terea dobanzilor platite pentru economiile pastrate in banci este o masura: a) de diminuare a
inflatiei; b) de control al inflatiei; c) de proteqie a agentilor economici; d) de diminuare a masei monetare.
19. Printre masurile care vizeaza sporirea bunurilor economice se numara: a) cre$terea dobanzii la cre-
ditele acordate; b) echilibrarea balantei de plati exteme; c) dezvoltarea activitatilor productive; d) indexarea
salariilor.
20. Daca rata inflatiei este de 24%, care va fi valoarea reala de intoarcere a unui imprumut de 1 mil. u.m.?
a) 124.000 u.m.; b) 806.451,61 u.m.; c) 803.000 u.m.; d) aceea$i.
21. Daca preturile au crescut cu 80% $i puterea de cumparare a salariului nominal a scazut cu 10%,
atunci salariul nominal : a) a crescut cu 62%; b) a crescut cu 162%; c) a scazut cu 38%; d) a crescut
cu 38%.
22. Se $tie ca indicele preturilor de consum este de 125%, iar indexarea salariilor reprezinta 30% din
rata inflatiei. Indicele salarial este: a) 7,5%; b) 107,5%; c) 89%; d) 137,5%.
23. Aflati indicele puterii de cumparare a masei monetare, $tiind ca rata inflatiei este de 30%, iar masa
monetara a crescut cu 60%: a) 23,22%; b) 112%; c) 123,07%; d) 130%.
24. Costurile salariale in t0 sunt de 100 mil. u.m., iar in t1 se dubleaza, in conditiile in care numarul
salariatilor scade cu 10%. Stiind ca salariul real s-a diminuat cu 10%, rata inflatiei este de: a) 54, 12%;
b) 4%; c) 146,91 %; d) 11 ,2 1%.
25. intr-o economie PIBreal = 800 mld. u.m. $i PIBnominal = 1000 mid. u.m. Rata inflatiei este de:
a) 25%; b) 20%; c) 33%; d) 10%.
TESTUL 33
1. Somajul, ca stare negativa a economiei, afecteaza o parte a: a) populatiei apte; b) populatiei ocupate;
c) populatiei apte indisponibile; d) populatiei active disponibile.
2. Somajul marcheaza un dezechilibru pe piata muncii atunci cand: a) oferta de munca depil$e$te
cererea de munca; b) oferta de mun ca este mai mica decat cererea de mun ca; c) populatia ocupata este
mai mica decat populatia neocupata; d) rata $Omajului este mai mare decat rata inflatiei.
5. Rata ~omajului se poate calcula ca raport procentual intre: a) populatia ocupata ~i nurnarul de ~omeri ;
b) populatia activa ~i numarul de ~omeri ; c) numarul de ~omeri ~i populatia ocupata; d) numarul de
~omeri ~i populatia inapta.
6. Nu fac parte din categoria ~omerilor persoanele: a) concediate ~i fara alt Joe de mun ca; b) In cau-
tarea prirnului Joe de munca; c) ocupate, cu timp de lucru partial ; d) care nu cauta un Joe de munca.
7. In functie de intensitatea cu care se rnanifesta, ~omajul poate fi: a) total sau partial ; b) tehnologic
sau ciclic; c) ciclic sau partial; d) structural sau total.
8. Un proces care sta la baza aparitiei ~ornajului este: a) cre~terea cererii de munca; b) scaderea ofertei
de munca; c) cre~terea ofertei de munca; d) cre~terea inflatiei.
9. Somajul ciclic este cauzat de: a) crize ~i conjuncturi defavorabile; b) lnlocuirea tehnologiei vechi cu
alta noua; c) criza energetica; d) modificarea structurii economiei.
10. In urma pierderii locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate, se form eaza: a) ~omajul
ciclic; b) ~omajul structural; c) ~omajul tehnologic; d) toate raspunsurile sunt corecte.
11. In conditii de echilibru, pe piata muncii poate exista: a) ~omaj involuntar; b) ~omaj voluntar;
c) o oferta superioara cererii; d) o productie de bunuri superioara cererii.
12. Somajul pune problerna: a) asigurarii unui venit minim pentru ~omeri; b) angajarii ~ornerilor in
orice conditii; c) cre~terii productiei de bunuri ~i servicii; d) diminuarii productiei de bunuri ~i servicii.
13. Garantarea unui venit minim pentru ~omeri: a) este pe o perioada nedeterrninata; b) presupune
aceea~i suma In orice tara; c) este o preocupare a tuturor guvernelor; d) rezolva problema ~omajului .
14. Reprezinta o masura directa de diminuare a ~omajului: a) pregatirea ~i calificarea celor care cauta
un Joe de munca; b) crearea de noi locuri de munca; c) cre~terea varstei de angajare; d) reducerea
produqiei de bunuri.
15. Printre rnasurile de reducere a ~ornajului prin rationalizarea muncii, se numara: a) cre~terea varstei
de pensionare; b) cre~terea duratei saptarnanale de lucru; c) repatrierea imigrantilor; d) realizarea de
progrese In domeniul resurselor umane.
16. Reprezinta o politica de diminuare a ~omajului: a) dezvoltarea economico-sociala; b) dezvoltarea
bursei de valori; c) cre~terea ofertei de munca; d) reducerea ratei ~omajului .
17. Cea mai eficienta rnasura de diminuare a ~omajuiui este: a) angajarea cu timp de rnunca partial;
b) investitii pentru crearea de noi locuri de munca; c) substituirea factorului munca de catre capital;
d) acordarea de indernnizatii.
18. 0 masura de prevenire a ~omajului care vizeaza populatia ocupata o reprezinta: a) cre~terea
timpului de mun ca; b) repatrierea imigrantilor; c) impunerea unor rnasuri restrictive de acces al emi-
grantilor pe piata rnuncii; d) reducerea varstei de pensionare.
136 ~ Ee0 N0 NI IE -- -- -- - - - -- - - - - - - - -
T
19. Printre revendicarile sindicatelor se numara: a) cre~terea ofertei de munca · b) 0 nc; 3 ~ra
v • • .. . • , • • - ., ,
1 . ·i d.
L rea iocun or e
munca; c) d1mmuarea salarn lor; d) cre$terea vemtuiw mmim garantat.
20. Daca rata $Omajului era de 15% $i a scazut cu 5%, !nseamna ca acum ea este de: a) 12,45%;
b) 6,33%; c) 14,25%; d) 12%.
21. Poate fi o cauza a $Omajului: a) diminuarea preturilor; b) reducerea taxelor ~i impozitelor;
c) crearea de noi locuri de munca; d) cre$terea numerica a populatiei.
22. Pe termen scurt, diminuarea efectelor $Omajului presupune: a) recalificarea profrsionala a $Omerilor;
b) cre$terea valorii banilor; c) investitii; d) garantarea unui venit minim.
23. Investitiile facute 1n vederea crearii unor noi locuri de munca reprezinta: a) cea mai sigura metoda
de diminuare a $Omajului; b) cea mai rapida metoda de diminuare a $Omajului; c) o metoda de
protectie a $Omerilor; d) o rnetoda de diminuare a masei monetare.
24. Indemnizatia de $Omaj este: a) mai mare decat salariul; b) platita pana $Omerul se angajeaza;
c) platita numai celor care 1ndeplinesc conditia de $Omer; d) atribuita in mod aleatoriu.
25. Urmatoarea relatie exprima rata $Omajului: a) pop. apta/nr. $Omeri- l 00; b) pop. ocupata/nr. $Omeri ·
· 100; c) pop. apta/pop. inapta · 100; d) nr. $Omeri/pop. ocupata · 100.
TESTUL 34 .
1. Identificati relatia corecta: a) pop. totala = pop. inapta +pop. apta indisponibila +pop. apta; b) pop.
totala = pop. inapta + pop. apta indisponibila + pop. ocupata + $Omeri; c) pop. totala = pop. inapta +
pop. apta indisponibila + pop. ocupata + $Omeri + cei care nu vor sa munceasca; d) pop. totala = pop.
inapta +pop. apta indisponibila +pop. apta + $Omeri.
2. Gradul de ocupare a fortei de munca se exprima prin formula: a) G0 = P01Pa · 100; b) G0 = Pa!Po · 100;
c) Go= Po/Pt· 100; d) Go= S/Po · 100.
3. Rata $Omajului se exprima prin formula: a) R~ = SIPt · 100; b) R~ = S/P0 · 100; c) R~ = SIPa · 100;
d) variantele b $i c sunt corecte.
4. Rata aptilor de munca $i cea a inaptilor reprezinta raportul procentual !ntre populatia apta, respectiv
inapta, $i: a) populatia activa; b) populatia ocupata; c) populatia activa indisponibila; d) populatia
totala.
5. Rata $Omajului este in momentul t1 de 25%, reprezentand o cre$tere de 4% fata de momentul t0• Cu
cate puncte procentuale a crescut rata $Omajului? a) cu 0,96%; b) cu 9,6%; c) cu 4,03%; d) cu l %.
6. Daca industria mineritului $i a utilajelor grele este in declin, atunci cre$te $Omajul: a) ciclic;
b) conjunctural; c) tehnologic; d) structural.
7. Daca salariul cre$te de doua ori, atunci: a) preturile cresc de 2 ori; b) salariul real cre$te de 2 ori;
c) masa monetara scade de 2 ori; d) nu se poate spune ce se !ntampla cu rata $Omajului.
8. Somajul poate fi evaluat: a) numai ca marime absoluta; b) ca marime absoluta $i relativa; c) prin
intermediul ratei inflatiei; d) prin intermediul calculului salariului real.
138 ~ Ee0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - -- -- -
r
24. Cea mai putin nociva forrna a $Omajului o reprezinta $Ornajul : a) structural · b) · . .
. c ' mvo 1unta1.. c) Cicl1c
d) tehnolog1c. ' ,
25. 0 posibila cauza a diminuarii ~omajului intr-o tara este: a) cre$terea varstei de .
• • v • ' v v pens1onare;
b) em1grarea forte1 de mun ca; c) cre~terea oferte1 de mun ca; d) scaderea cererii de munca.
1. Printre cauzele existentei pietei mondiale se numara: a) surplusul de factori de productie existenti
lntr-o tara; b) diferentierea lnzestrarii naturale a tarilor cu factori de productie; c) lipsa rnigratiei fortei
de rnunca; d) lipsa convertibilitatii monedelor nationale.
2. Piata mondiala este una: a) omogena; b) unitara; c) eterogena; d) lipsita de dinamism.
3. Nu se constituie ca o forma a pietei mondiale: a) piata valutara; b) piata rnuncii; c) piata capita-
lurilor; d) piata regiona!a nationala.
4. Se constituie ca obiect al pietei internationale a capitalurilor: a) plasamentele de capital in interiorul
tarii; b) plasamentele de capital in alte tari; c) schimburile valutare; d) schimburile de bunuri.
5. Fenomenul specific pietei mondiale a muncii este: a) egalitatea cererii $i a ofertei de munca;
b) migratia internationala a fortei de mun ca; c) omogenitatea factorului munca; d) lipsa de atomicitate
a cererii $i a ofertei.
6. Un efect al zonelor libere este diminuarea influentei: a) pietei muncii; b) pietei capitalurilor;
c) comertului international; d) pietei schimburilor clandestine $i ilicite.
7. In cadrul comertului international, suma valorica a bunurilor $i serviciilor exportate de toate tarile
este: a) mai mare decat cea a importurilor; b) egala cu cea a importurilor; c) relativ redusa;
d) suficienta pentru satisfacerea tuturor nevoilor.
8. Exportul invizibil are ca obiect al tranzactiilor: a) servicii; b) prod use tangibile; c) bunuri de orice
tip; d) marfuri care se sustrag aplicarii taxelor vamale.
9. 0 politica protectionista va aplica masuri de: a) diminuare a taxelor vamale; b) cre$tere a impor-
turilor; c) plafonare a importurilor; d) limitare a exporturilor.
10. Este o masura indirecta de plafonare a importurilor: a) exigenta privind protejarea mediului
ambiant; b) stabilirea unor cantitati maxime admise; c) neurmarirea calitatii produsului; d) inlaturarea
taxelor.
11. 0 politica stimulativa pentru exporturi va aplica: a) o cre$tere a impozitelor pe veniturile obtinute
din exporturi; b) subventii directe ~i indirecte; c) limitarea creditelor pentru export; d) o plafonare a
exporturilor.
12. Balanta comerciala este: a) un tablou ce reda exportul ~i importul in valori totale ~i pe grupe de
marfuri; b) un indicator microeconomic; c) un indicator national care se reflecta doar in valoarea PIB-ului;
d) un indicator intern care se refl ecta doar in valoarea PIN-ului.
13. Balanta comerciala extema poate fi deficitara atunci cand: a) exportul este mai mare decat importul;
b) exportul cre~te mai mult decat importul; c) importul cre~te mai mult decat exportul; d) exportul este
mai mic decat importul.
---TES TE -G RI LA PENTRU CON CURSU L DE AD MITER E LA FACU LTA TEA DE 0REPT ~ 139
14. Datoriile exteme ale unei tari: a) sunt semn al unei balante cornerciale excedentare; b) se pot stinge
prin diminuarea rezervelor valutare; c) reflecta o buna competitivitate a produselor; d) se pot solutiona
prin crqterea rnasei monetare.
15. Excedentul unei balante comerciale externe este determinat de: a) costurile mari; b) calitatea mai
'
redusa a marfurilor; c) nivelul !nalt al productivitatii; d) contractarea unor credite.
16. Balanta de plati reprezinta: a) totalitatea datoriilor unui stat; b) evolutia pietei monetare; c) ansarn-
blul sumelor primite de o tarii ~i al platilor sale In relatiile cu exteriorul; d) o componenta a balantei
comerciale.
17. Componentele balantei de plati pot fi: a) active; b) pasive; c) echilibrate; d) toate raspunsurile sunt
corecte.
18. Incasarile ~i platile din transferul de capital intra in componenta: a) balantei comerciale; b) balantei
de plati; c) importurilor; d) exporturilor.
19. In ansamblul pietei mondiale, cea mai mare importanta o detine: a) piata capitalurilor; b) piata muncii;
c) piata valutara; d) comertul international.
20. La baza comertului international stau schimburile: a) cu servicii; b) cu factorul munca; c) cu marfuri tip
produs; d) cu tehnica de varf.
21. Identificati afirmatia corecta: a) Balanta comerciala nu poate fi niciodatii echilibrata. b) Balanta de
plati este un document care reflecta sumele lncasate ~i platite la nivel de ramura economicii. c) Fluxu-
rile de produse caracterizeazii comertul international. d) Comertul international limiteazii concurenta
intern a.
22. Este un efect pozitiv al comertului international: a) diminuarea producatorilor autohtoni; b) mono-
polizarea unor ramuri economice; c) concentrarea puterii economice la nivelul oligopolurilor;
d) stimularea competitivitatii.
23. Comertul de tip export se caracterizeaza prin: a) achizitia de valuta; b) cre~terea volumului de
bunuri importate; c) producerea bunurilor avand costuri In valuta; d) vanzarea bunurilor In moneda
national a.
'
24. Comertul de tip import se caracterizeaza prin: a) cre~terea volumului de bunuri exportate;
b) reducerea vanzarilor de bunuri In tara; c) diminuarea rezervelor de valutii; d) achizitia de bunuri
afectate de inflatie In tara de provenienta.
25. 0 balanta comercialii excedentara se poate echilibra prin: a) importul de miirfuri; b) exportul de
marfuri; c) plafonarea importurilor; d) introducerea de taxe vamale.
·. T~STUL 36
1. Efectele imediate ale comertului exterior sunt: a) venituri le realizate din import; b) bunurile obtinute
prin export; c) veniturile obtinute din export; d) rnarirea masei monetare.
2. In cazul comertului exterior, eforturile sunt: a) cheltuieli In monedi:l. nationala pentru import;
b) cheltuieli in moneda nationala pentru export; c) cheltuieli in valuta pentru export; d) bunurile
obtinute prin import.
140 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
T
3. Identificati formula corecta de calcul a cursului de revenire la export: a) C.e = Pi - Cc/Piv; b) ere ==
:::: Pi+ Cc/Pc; c) C.e =Pe+ Cc/Piv; d) Ce= Pi -T/Pe.
4. In esenta, cursul de revenire la expmt exprima: a) cheltuiala valutara cu care se obtine o unitate
monetara national a; b) eficienta importului; c) eficienta comertului exterior; d) cheltuiala interna cu
care se obtine o unitate valutara.
'
5. Identificati formula corecta de calcul a cursului de revenire la import: a) C.i = Pi + T/Pe; b) C.i =
:::: Pi - T/Piv; c) C.i =Pi+ T/Piv; d) C.i= Piv - T/Pe.
6. In esenta, cursul de revenire la import exprima: a) !ncasarile in lei ce revin la o unitate valutara;
b) lncasarile in valuta ce revin la o unitate monetara nationala; c) eficienta exportului; d) rata importurilor.
7. Operatiunea de export este eficienta daca: a) Cre <Cs; b) C.i >Cs; c) C-e > Cs; d) C.e = Cri·
8. Operatiunea de import este eficienta daca: a) Ce < Cs; b) Cri >Cs; c) Ce> Cs; d) Cre =Ci·
9. Comertul exterior influenteaza In mod hotarator structura: a) PIN; b) PIB; c) PGB; d) CI.
10. Atunci cand cursul de revenire la export este mai mare decat cursul de schimb: a) exportul este
eficient; b) exportul este ineficient; c) importul este eficient; d) importul este ineficient.
11. Politica liberului schimb are la baza: a) subventii la import; b) diminuarea sau lipsa taxelor vamale;
c) restrictii cantitative la export; d) restrictii calitative la import.
12. De regula, cre~terea exportului va avea un efect benefic asupra: a) economiei tarii care importa;
b) economiei tarii care exporta; c) consumatorilor din tarn care exporta; d) producatorilor din tarile
care importa.
13. Cantitatea de moneda nationala obtinuta prin vanzarea pe piata interna a marfii importate cu o
unitate valutara se nume~te: a) curs de rev en ire la import; b) curs de revenire la export; c) curs de
schimb; d) viteza de rotatie a banilor.
14. Pentru un import de marfuri se platesc 2.000 €, cursul de revenire la import fiind de 40.000 lei/€.
Cursul de schimb pentru euro este de 42.000 lei/€. Este importul profitabil? a) da, deoarece se ca~tiga
4 mil. lei; b) nu, deoarece se pierd 2.000 lei; c) nu, deoarece se pierd 4 mil. lei; d) da, deoarece Ci < C5•
15. Daca se ~tie ca Cri = 43.000 lei/€, Ce = 40.000 lei/€ ~i Cs = 42.000 lei/€, care este profitul obtinut la
3.000 € investi{i? a) 3 mil. lei; b) 5 mil. lei; c) 0 lei; d) 9 mil. lei.
16. Eficienta comertului exterior depinde: a) in principal de import; b) indeosebi de export; c) de pon-
derea exportului in import; d) de interdependenta import-export.
17. In cazul exportului unui produs se cheltuie 20 mil. lei pentru productie ~i 5 mil. lei pentru transport.
Daca din vanzarea lui se obtin 1.000 € ~i cursul de schimb este de 42.000 lei/€, exportul este:
a) eficient, deoarece Ce > Cs; b) eficient, deoarece C-e < Cs; c) ineficient, deoarece Ce < Cs;
d) ineficient, deoarece cheltuielile au fost prea mari.
18. 0 firma de export-import cumpara marfuri cu valuta ca$tigata la export astfel !neat paritatea CrJCi
este de 2/1. In aceste conditii finna: a) pierde; b) ca~tiga; c) are profit nu!; d) dezvolta o activitate
eficienta.
19. Comertul invizibil: a) include marfurile tangibile; b) se face cu produse; c) include exportul ~i
importul de servicii; d) nu este inclus In balanta comerciala.
21. Intr-un anumit moment 1€ = 42.000 u.m., iar 1$ = 38.000 u.m. Este mai bine ca importatorul
sa achizitioneze bunuri: a) 1n euro; b) in dolari; c) in functie de Cri; d) In functi e de Cre·
22. Daca se exporta bunuri in valoare de 40.000 mil.€ ~i se importa bunuri In valoare de 15.000 mil. €,
balanta comertului exterior va fi: a) deficitara; b) aproape de echilibru; c) echilibrata; d) excedentara.
23. Piata mondiala este: a) omogena; b) unitara; c) diversa; d) echilibrata.
24. Cat 11 costa pe un exportator obtinerea unui dolar daca pentru producerea marfii el cheltuie 30 mil. lei,
pentru transport 5 mil. lei, iar lncasarile sale sunt de 1.000 $?a) 25.000 lei; b) 35.000 lei; c) 21.000 lei;
d) 23.000 lei.
25. Se ~tie ca Cri = 33.000 lei/€, iar C1e = 38.000 lei/€. Daca Cs = 41.000 lei/€, care este bilantul unui
agent exportator-importator care ruleaza 3.000 €? a) pierde 15 mil. lei; b) ca~tiga 12 mil. lei; c) ca~tiga
22 mil. lei; d) pierde 14 mil. lei.
. TESTUL 37 .
1. Pe piata valutara operatiunile au Joe exclusiv: a) prin intermediul bancilor; b) ca numerar; c) ca bani
de cont; d) prin intermediul bursei de valori.
2. Cursul valutar este: a) ferm; b) expresia pretului unei monede in alta moneda; c) determinat doar de
cerere; d) determinat doar de oferta.
3. Pe piata valutara, oscilatia cursului titlurilor este perceputa ca: a) o 1ncurajare a schimburilor valutare;
b) un fenomen de stabilitate; c) o frana In cal ea schimburilor valutare; d) anormala.
4. 0 asemanare evidenta intre piata valutara ~i cea financiara este legata de: a) obiectul tranzactiei;
b) transparenta perfecta; c) intrarea ~i ie~irea libera de pe piata; d) tipul de operatiuni care se efectueaza.
5. in general, pe piata valutara: a) cursul la term en este mai mic decat cursul la vedere; b) cursul la
termen este mai mare decat cursul la vedere; c) cursul de schimb este relativ constant; d) nu se obtin
profituri mari.
6. Piata schimburilor valutare din Romania nu este caracterizata de: a) convertibilitatea interna;
b) cursurile liber negociate; c) efectuarea directa a operatiunilor de vanzare-cumparare; d) lipsa condi-
tiilor speciale impuse agentilor economici nerezidenti.
7. Convertibilitatea interna a monedei nationale se refera la: a) schimbarea ei numai in interiorul tarii;
b) schimbarea ei numai de catre agentii economici rezidenti fara restrictii speciale; c) interdiqia
schimbarii ei In afara tarii; d) toate raspunsurile sunt corecte.
8. In componenta pietei valutare din Romania intra: a) piata valutara bursiera; b) piata caselor de
schimb valutar; c) piata financiara; d) piata monetara.
9. Cursul de pe piata valutara interbancara: a) nu este independent de cursul oficial; b) este f'ixat in
mod independent de fiecare banca; c) nu presupune ca o banca sa cumpere de la o alta banca; d) este
impus de Banca Nationala.
142 ~ Eco N0 MI E- - - -- - - - -- - - - - - - - -
T
I
I
10. Piata valutara interbancara: a) este rezervatil. persoanelor fizice; b) nu detine decat valuta; c) nu
detine cantitati mari de masa monetar3. destinata schimbului; d) este rezervata persoanelor juridice.
11. Daca un curs de schimb este favorabi l, atunci: a) moneda nationala se depreciaza; b) moneda
valutara se apreciaza; c) moneda nationala este apreciata; d) cursul este mare.
12. Inflatia slaba sau nula nu va duce la: a) stabilitatea puterii de cumparare a banilor; b) preturi
stabile; c) o balanta de plati echi librata; d) dezechilibre pe piata valutara.
13. 0 moneda este mai apreciata cand: a) masa monetara devanseaza cre~terea bunurilor; b) moneda
respectiva nu participa la operatiuni de schimb de anvergura; c) moneda respectiva nu este prea
I solicitata pe piata; d) moneda nu este afectata de vreun fenomen inflationist. .
I
14. Diferenta dintre cursul de la vanzare ~i eel de la cumparare la casele de schimb se justifica ~i prin:
a) scopul caselor de schimb de a !nregistra profit; b) starea economiei; c) cererea exclusiva de valuta;
d) oferta exclusiva de valuta.
15. La oficiile de schimb valutar, cursul la vanzare fata de eel la cumparare este: a) mai mic; b) mai
mare; c) cu rnult mai mic pentru a asigura un profit; d) cu mult mai mare pentru a multumi clientii.
16. Pe piata valutara, cursul la termen este: a) mai ridicat decat eel la vedere; b) mai scazut decat eel la
vedere; c) aproape egal cu eel la vedere; d) u~or de intuit.
17. Lao banca se schimba !ntr-o zi 10.000 €in lei ~i 200 mil. lei in euro. Stiind ca 1€ = 40.000 lei,
precizati ce se !ntampla pe piata monetara. a) cre~te cu 400 mil. lei; b) scade cu 200 mil. lei; c) cre~te
CU 200 mil. lei; d) ramane Constanta.
18. Un speculator pe piata valutara vinde la momentul t0 5.000 € la un curs de 43.000 lei/€. Daca la
scadenta cursul devine 44.000 lei/€, cat ca~tiga sau pierde agentul economic? a) ca~tiga 1 mil. lei;
b) pierde 5 mil. lei; c) pierde 4,3 mil. lei; d) ca~tiga 2 mil. lei.
19. Pe piata schimburilor valutare, un agent cumpara 10.000 € la un curs cu 1.000 lei mai mult decat
eel la care o sa vanda valuta. Cumparatorul: a) pierde 10.000 lei; b) pierde 10 mil. lei; c) ca~tiga 1.000 lei;
d) ca~tiga 10 mil. lei.
20. Daca preturile cresc ~i puterea de cumparare a banilor scade, atunci este recomandabila pastrarea
economiilor: a) in moneda nationala; b) In valuta; c) ca actiuni; d) ca rezerva personal a.
21. Daca In luna ianuarie 1€ = 38.000 lei, iar In luna mai 1€ = 42.000 lei, inseamna ca: a) valoarea
leului cre~te; b) valoarea leului scade; c) moneda nationala se apreciaza; d) euro se depreciaza.
22. Identificati afirmatia adevarata: a) Piata valutara poate av ea ~i caracter speculativ. b) Cursul de
schimb avantajeaza doar o moneda. c) Este recomandabila lntotdeauna pastrarea economiilor in valuta.
d) Este recomandabila lntotdeauna pastrarea economiilor In moneda nationala.
23. Calculati profitul obtinut la fiecare euro investit, ~tiind ca Cri = 43.000 lei/€, Cre = 38.000 lei/€, iar
Cs= 40.000 lei/€: a) 6.000 lei; b) 8.000 lei; c) 3.000 lei; d) 5.000 lei.
24. Daca 1€ = 40.000 lei, 1$ = 35.000 lei ~i 1£ = 55.000 lei, care este raportul de schirnb lntre un euro
~i un dolar? a) 0,875; b) 1,14; c) 1,57; d) 0,77.
- - - T ESTE -GRI LA PENTRU CON CURSUL 0E ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE 0REPT ~ 143
25. Un agent economic contracteaza un credit in euro 1n valoare de 10.000 u.m., cu o rata a dobanzii
de 11 % la un curs existent de 42.000 u.m. Ce valoare va avea suma in lei ce va trebui restituita bancii,
dupa un an, ~tiind ca leul In raport cu euro s-a apreciat cu 500 u.m.? a) 389,45 mil. lei; b) 234,56 mil. lei;
c) 460,65 mil. lei; d) 199,54 mil. lei .
." .· .TESTOL 38 ·.
144 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
r
16, Ciclul economic: a) are un model general, unic; b) este aproape identic In toate tarile; c) este spe-
cific unei anurni1e perioade ~i locatii; d) caracterizeaza_doar economia contemporana.
17. Aspiratia de progres economic este satisfacuta ]n perioada de: a) boom; b) recesiune; c) contraqie;
d} expansi une.
18. Guvernele dezvolta poiitici anticiclice: a) de combatere a ciclicitatii; b) de atenuare a $Ocurilor
ciclurilor economice; c) de permanentizare a starii de expansiune; d) de eliminare a recesiunii.
19. In categoria politicilor anticiclice nu se include: a) politica monetara $i de credit; b) politica cheltu-
ielilor publice; c) politica fiscala; d) politica de cre$tere a masei monetare.
20. Nu sunt instrumente ale politicii monetare: a) rata dobanzii; b) creditul; c) rata inflatiei; d) masa
monetara.
21. In perioada de boom prelungit se recomanda: a) diminuarea ratei dobanzii ; b) cre$terea cererii de
bunuri de consum; c) controlul riguros al masei monetare; d) reducerea fiscalitatii .
22. In perioada de recesiune, politica monetara ~i de credit se aplica prin: a) cre$terea ratei dobanzii;
b) diminuarea creditelor; c) diminuarea cererii de bunuri; d) sporirea masei monetare.
23. Cre$terea ratei dobanzii In faza de boom este un instrument al politicii: a) monetare; b) cheltuielilor
publice; c) fiscale; d) bugetare.
24. Reducerea fiscalitatii este o masura: a) a politicii cheltuielilor publice; b) care se aplica In faza de
expansiune; c) a politicii monetare ~i de credit; d) ce are drept efect ultim lncurajarea consumului.
25. In faza de boom se lncearca franarea cererii de consum ~i a investitiilor private prin: a) majorarea
fiscalitatii; b) scaderea ratei dobanzii; c) majorarea productiei; d) stimularea creditelor.
(, TESTUL 39. ·
1. Politica cheltuielilor publice: a) are drept scop cre~terea achizitiilor de stat; b) se axeaza pe admi-
terea unui excedent bugetar; c) poate apela ~i la emisiune monetara suplimentara; d) are drept scop
cre~terea fiscalitati i.
2. Cre~terea fiscalitatii In perioada de recesiune are ca efect negativ major: a) diminuarea cererii de
titluri de valoare; b) cre~terea investitiilor; c} descurajarea consumului ~i a investitiilor; d) diminuarea
masei monetare.
3. Politica bugetara a statului cuprinde: a) politica monetara ~i cea fiscala; b} po Ii ti ca monetara ~i cea a
cheltuielilor publice; c) politica cheltuielilor publice ~i cea fiscala; d} toate politicile anticiclice.
4. Programele anticiclice de tip mix policy: a) promoveaza diferentiat masuri monetare ~i bugetare;
b) au drept scop diminuarea totala a inflatiei; c} au drept scop diminuarea totala a ~omajului;
d} vizeaza lasarea libera a pretului.
5. Cre~terea economica vizeaza: a) dinamica descendenta a PIBrea /locuitor; b) dinamica ascendenta a
1
- - - T ESTE AGRI LA PENTRU CON CURS UL DE ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE 0REPT } 145
7. PIB nominal este o fonna de exprimare valorica: a) in pretul pietei; b) in preturi curente perioadei
de calcul; c) 1n preturi constante; d) !n preturi raportate la o perioada anterioara.
8. Identificati fonnula corecta de calcul a PIB real: a) PIBreal = PIBnominal + IGP; b) PIBreal =
= PIBno111ina1 - IGP; c) PIBrea1= IGP/PIBnomina1; d) P1Brea1 = PIB 110111 inai/IGP · 100.
9. Se poate vorbi de cre$tere economica numai daca: a) productia cre$te la fel ca populatia; b) pro-
ductia cre$te mai 1ncet decat populapa; c) produqia cre$te mai repede decat populatia; d) are loc $i pe
termen scurt.
10. Cea mai grava situatie economica lntr-o tara exista atunci cand: a) PIBreal cre~te ~i populatia cre$te;
b) PIBreal scade $i populatia scade; c) PIBnominal scade, iar populatia cre$te; d) PIBreal scade, iar
populatia cre$te.
11. Dupa natura contributiei factorilor la PIB real, exista: a) o cre$tere intensiva, cand eel mai mare
aport din sporul PIN 11 are cre$terea eficientei folosirii factorilor de productie; b) o cre$tere intensiva,
cand eel mai mare aport din sporul PIB 11 are cre$terea eficientei folosirii factorilor de productie;
c) o cre$tere intensiva, cand eel mai mare aport revine sporirii cantitatii factorilor de produqie utilizati;
d) o cre$tere extensiva, cand eel mai mare aport revine sporirii calitatii factorilor de productie utilizati.
12. Dezvoltarea economica este un fenomen: a) microeconomic; b) atat microeconomic, cat $i macro-
economic; c) macroeconomic; d) care sta ia baza cre$terii economice.
13. Diferenta dintre dezvoltarea $i cre$terea economica va consta in faptul ca in cazul: a) cre$terii eco-
nomice apar doar aspecte calitative; b) cre$terii economice apar doar aspecte cantitative; c) cre$terii
economice apar doar aspecte structurale; d) dezvoltarii economice apar numai aspecte calitative.
14. Indicatorii economici ce caracterizeaza dezvoltarea economica sunt: a) nivelul PIBreaillocuitor;
b) nivelul de trai al populatiei; c) eficienta utilizarii factorilor de productie; d) toate raspunsurile sunt
corecte.
15. Identificati afirmatia corecta: a) Cre$terea economica presupune dezvoltarea economica. b) Dez-
voltarea economica presupune cre$terea economica. c) Dezvoltarea economica a unui stat nu are
legatura cu starea economiei mondiale. d) Orice cre$tere economica este de lunga durata.
16. Indicatorul dezvoltarii umane este un compozit de trei indicatori, printre care se numara $i: a) rata
de instruire a populatiei; b) PNN/locuitor; c) PNG/locuitor; d) CI/locuitor.
17. Rata de instruire a populatiei, PIB/locuitor $i speranta medie de viata la na$tere sunt indicatori ai:
a) cre$terii economice; b) dezvoltarii economice; c) politicii bugetare; d) dezvoltarii umane.
18. Pentru a se depa$i o criza economica, se recomanda: a) reducerea ratei dobanzii; b) cre$terea taxelor
$i impozitelor; c) reducerea cheltuielilor publice; d) reducerea puterii de cumparare a banilor.
19. Nu este o masura anticiclica de recesiune: a) cre$terea cheltuielilor de la buget; b) scaderea ratei
dobanzii; c) cre$terea volumului creditelor; d) cre$terea fiscalitatii.
20. La inceputul fazei de expansiune: a) creditele sunt scumpe; b) cre$te gradul de ocupare a fortei de
munca; c) dobanzile sunt scumpe; d) se impun multe conditii de creditare.
21. in faza de recesiune cre$te: a) excedentul bugetar; b) cursul titlurilor; c) rata $Omajului; d) rata
profitului.
146 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
22. In faza de expansiune cre$te: a) rata inf1atiei; b) rata $Omajului; c) populatia ocupata; d) populatia
inapta. ·
23. Este o rnasura nerecornandabila in perioada de criza economica: a) cre$terea investitiil or; b) cre~
terea fiscalitatii; c) diminuarea ratei dobanzii; d) cre$terea creditelor.
24. Statul trebuie sa intervina hotarator mai ales in perioada de: a) recesiune; b) boom; c) expansiune;
d) acalmie economica.
25. Cursul actiunilor cre$te la bursa in perioada de: a) recesiune; b) contraqie; c) expansiune; d) echilibru
pe piata financiara.
: TESTUL.-40
1. Toti indivizii care participa la acte economice care se finalizeaza prin bunuri economice se numesc:
a) consumatori; b) agenti economici; c) cumparatori; d) furnizori.
2. Unitatile economice sau institutionale sunt acei agenti economici care: a) au autonomia de a decide
doar asupra modului de comercializare a prod use Ior; b) au autonomia de a decide asupra actiunilor la
care participa; c) reprezinta consumul; d) apartin statului .
3. Printre sectoarele de agenti economici se numara: a) menajele; b) bancile; c) intreprinderile; d) toate
raspunsurile sunt corecte.
4. Diviziunea muncii presupune: a) specializarea in executarea unor operatii economice eficiente;
b) realizarea unor prod use integral; c) numai avantaje; d) preponderent dezavantaje.
5. Intreprinderile: a) sunt unitati care produc bunuri economice; b) nu au drept scop profitul; c) nu
inregistreaza pierderi; d) pot da cu greu faliment.
6. Valoarea adaugata creata de intreprinderi: a) formeaza baza cifrei de afaceri; b) este izvorul profi-
tului $i salariilor; c) este neimpozabila; d) este un venit nelegitim.
7. Menajele reprezinta: a) lumea producatorilor; b) lumea consumului; c) o unitate de productie $i consum;
d) o forma de administratii.
8. Menajele pot fi: a) primare $i derivate; b) de baza $i elevate; c) individuale $i colective; d) variabile
sau constante.
9. Integrarea economica reprezinta: a) o modalitate de asociere, intre doua sau mai multe tari, axata pe
eliminarea barierelor din cal ea relatiilor econ om ice; b) procesul de constituire a Uniunii Europene;
c) o zona liberii; d) o extindere a economiei zonale.
10. Familia clasica este un exemplu de menaj: a) colectiv; b) omogen; c) individual; d) de grup restrans.
11. Institutiile ce realizeaza redistribuirea veniturilor intre agentii economici sunt: a) bancile; b) statul;
c) administratiile; d) casele de economii.
12. Acea piata unica insotita de o armonizare a politicilor monetare $i avand implementata o moneda
unica se nume$te: a) piata unica; b) uniune vamala; c) uniune economica $i monetara; d) integrare
economica completa.
13. Prefecturile $i politia sunt exemple de: a) administratii private; b) menaj e colective; c) institutii
profitabile; d) administratii de stat.
14. Bancile ~i alte institutii fi nanciare: a) produc bunuri; b) produc servicii cu caracter necomercial;
c) produc servicii cu caracter comercial; d) aqioneaza pe piata financiara.
15. Este un dezavantaj al diviziunii muncii: a) monotonia; b) dexteritatea de a executa un subansarnblu;
c) viteza de executie; d) volumul mare de produse.
16. Este un avantaj al diviziunii muncii: a) lipsa dexteritatii realizarii unui produs finit; b) rapiditatea
executiei produsului; c) cre~terea riscului de ~omaj; d) cre~terea inflatiei.
17. Globalizarea presupune: a) scaderea rapida a unor economii; b) scaderea pietelor financiarc
monetare; c) o intensificare a fluxurilor comerciale in plan mondial; d) scaderea nivelului de trai.
18. Nu se numara printre obiectivele de baza ale ~tiintei economice: a) descrierea evolutiilor econo-
mice; b) explicarea actelor economice; c) rationalizarea actiunii economice; d) progresul culturii umane.
19. Prognozarea unor stari ~i evolutii economice constituie obiectul: a) ~tiintei economice; b) dezvoltarii
economice; c) cre~terii economice; d) pietei financiare.
20. Actele economice reprezinta: a) actiunile de achizitie de capital; b) operatiunile de comercializare;
c) toate relatiile din cadrul activitatii economice; d) relatiile de munca.
21. Circuitul economic al unei tari este format din: a) relatii de produqie ~i consum; b) relatii de
parteneriat; c) totalitatea relatiilor economice interne ~i externe; d) fluxurile economice reale.
22. Fluxurile economice pot fi: a) reale ~i tangibile; b) reale ~i monetare; c) nominale ~i reale; d) reale
~i financiare.
148 ~ Ee 0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
T
TESTE FINALE
A. Marca,ti interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in
care se succeda predicatele /or - exprimate sau subin,telese - in fraza.)
1. Riimiine sii se stabileascii de ciitre cine e in drept sii ofacii, dacii vom sus(ine sesiunea de referate
~i cand. a) principala + subiectiva + compl. indirecta + comp!. indirecta +comp!. directa; b) principala +
subiectiva + comp!. de agent + comp!. indirecta + subiectiva + subiectiva; c) principala + subiectiva +
comp!. de agent + comp!. indirecta + circ. conditionala + circ. de timp; d) alta interpretare.
2. Cum de n-a reu~it sii ia examenul # de ce, ulterior, a pretins cii I-a luat, despre aceasta ar fl f ost
cazul sii discutiim mai pe larg. a) subiectiva + comp!. directa + subiectiva + comp!. directa +
principala + atributiva; b) subiectiva + comp!. directa + comp!. indirecta + comp!. indirecta +
principala + subiectiva; c) circ. de cauza + comp!. directa + circ. de cauza + comp!. indirecta +
principala + subiectiva; d) alta interpretare.
3. Din tot ce s-a sus(inut de cine a Jost prezent reiese cii nu i-ar fl piirut riiu sii rateze concursul.
a) atributiva + comp!. de agent + principala +comp!. directa + comp!. indirecta; b) atributiva +comp!.
indirecta + principala + subiectiva + comp!. indirecta; c) atributiva + comp!. de agent + principala +
subiectiva + comp!. indirecta; d) comp!. indirecta + comp!. de agent + principala + subiectiva +
subiectiva.
4. N-avea rost sii stiim dupii el, din cele auzite reie~ind cii s-ar fl putut sii-~i amiine sosirea piina se
va indrepta vremea. a) principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + circ. de timp; b) principala +
comp!. directa + comp!. directa + subiectiva + circ. de timp; c) principala + subiectiva + comp!. directa +
subiectiva + circ. de timp; d) principala + subiectiva + subiectiva + compl. directa + circ. de timp.
5. Habar n-ai ce mutt mi-a disptacut cii nu mi-a Jost trimis ceea ce aveam dreptul sa primesc.
a) principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + atributiva; b) principala + comp!. indirecta +
subiectiva + subiectiva + atributiva; c) principala + comp!. directa + comp!. directa + subiectiva +
compl. indirecta; d) principala + compl. indirecta + subiectiva + comp!. directa + compl. indirecta.
6. Cea mai buna lucrare din elite participasera urma sii fie expusa la Paris, mai ales ca apar(inea
unei concurente care cii~tigase ~i cu un an in urma. a) atributiva + principala + subiectiva + circ. de
cauza + atributiva; b) circ. de mod + principala + subiectiva + circ. de mod+ atributiva; c) atributiva +
principala + comp!. directa + circ. de cauza + atributiva; d) alta interpretare.
7. Nu prea le venea la indemiinii sa spunii adevarul, miicar cii ~i pe ele ar fl trebuit sale intereseze
sii se termine odata ancheta. a) principala + subiectiva + circ. concesiva + subiectiva + subiectiva;
b) principala + comp!. directa + circ. concesiva + subiectiva + comp!. directa; c) principala +
subiectiva + circ. de cauza + subiectiva + subiectiva; d) principala + comp!. directa + circ. de cauza +
subiectiva + comp!. directa.
- - - T ESTE -G RI LA PENTRU CO NCURSU L 0E ADM IT ERE LA FAC ULTA TEA DE 0REPT ~ 149
B. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos:
8. Netiindu-i permisfi piecarea) se considera persecuiat. a) circ. de cauza I verb pred., d. pasiva, ger. +
subiect I subst., caz N.; b) circ. de cauza I verb pred., d. pasiva, ger. +comp!. direct I subst., caz Ac.;
c) circ. de cauza I verb cop. + nume pred. I adj. participial+ subiect, subst., caz N.; d) circ. de cauza. I
verb cop.+ nume pred. I adj. participial+ compl. direct I subst., caz Ac.
9. Nu se putea ffi. cine are dreptate. a) comp!. direct I verb pred., d. reflexiva, inf. prez.; b) compl.
direct I verb pred., d. activa, inf. prez.; c) subiect I verb pred., d. reflexiva, inf. prez.; d) subiect I verb
pred., d. activa, inf. prez.
10. Au stat ce-au stat ~i au plecat. a) adv. rel. I circ. de mod; b) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct;
c) adv. de mod I fara funqie sint.; d) adv. rel. I circ. de timp.
11. Fiind {oarte draguta si rasfatata de to(i, i~i permiteacam multe. a) circ. de mod I verb cop., ger.
~i nume pred. I adj. + nume pred. I adj. participial; b) circ. de cauza I verb cop., ger. ~i nume pred. I
adj. + circ. de cauza I part. pasiv cu verb aux. eliptic; c) circ. de mod I verb cop., ger. ~i nume pred. I
adj.+ circ. de mod I part. pasiv cu verb aux. eliptic; d) alta interpretare.
12. S-a enervat din pricina a ceea ce s-a spus despre el. a) circ. de cauza I pron. rel., caz G.;
b) subiect I pron. rel., caz G.; c) subiect I pron. rel., caz Ac.; d) alta interpretare.
13. Ai putea fi giisit vinovat. a) compl. direct I verb pred., d. pasiva, inf. prez.; b) com pi. direct I verb
cop., inf. prez. + nume pred. I adj. participial; c) pred. nominal I verb cop., inf. prez. + nume pred. I
adj. participial; d) pred. verbal I verb pred., d. pasiva, inf. prez.
14. Se auzeau oameni venind dinspre stadion. a) verb, ger. I atr. verbal; b) verb, ger. I circ. de mod;
c) adj. provenit din verb lager. I atr. adj.; d) alta interpretare.
15. Ede inteles de ciitre oricine ca reu~ita cere multii muncii. a) pred. nominal I verb cop. + nume
pred. I verb la supin, d. pasiva; b) pred. verbal I verb pred., impers., d. pasiva; c) pred. nominal I verb
cop. + nume pred. I part. cu prep.; d) alta interpretare.
16. Nu e~ti cum ar trebui sa fii. a) adv. rel. I circ. de mod; b) adv. rel. I nume pred.; c) conj. subord. I
fara functie sint.; d) alta interpretare.
17. fmprejurul siiu se adunasera ni~te gurii-casca. a) pron. pos., caz G. I circ. de Joe; b) pron. pos.,
caz G. I comp!. indirect; c) adj. pos., caz Ac. I circ. de Joe; d) adj. pos., caz Ac. I comp!. indirect.
18. E mai bun rezultatul tiiu decat al colegului. a) circ. de mod I subst., caz G.; b) compl. indirect I
pron. semiind. + atr. subst. genitival I subst. comun, I caz G.; c) circ. de mod I pron. semiind. + atr.
subst. genitival I subst. comun, caz G.; d) alta interpretare.
19. Discutii numai in ruseste cu mama lui. a) adv. de mod I comp!. indirect; b) adv. de mod I circ. de
mod; c) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de mod; d) subst., caz Ac. cu prep. I compl. indirect.
20. Las-Q baltii cu discu{iile astea! a) prnn. pers., fern., caz Ac. I cornpl. direct; b) pron. pers., [em.,
caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. pers., val. neutra I fara functie sint.; d) alta interpretare.
21. Spune(i-vii punctul de vedere! a) comp!. indirect I pron. pers., caz D.; b) comp!. indirect I pron.
refl., caz D.; c) atr. pron. In dativ (datival) I pron. pers., caz D.; d) alta interpretare.
22. De-aia a venit, sii mii streseze! a) circ. de cauza I loc. adv., caz Ac.; b) circ. de scop I pron. dem.
cu prep., caz Ac.; c) circ. de scop I loc. adv., caz Ac.; d) alta interpretare.
(4) a aseleniza pe Luna; (5) hipertensiune ridicata. Constituie pleonasme: a) toate; b) niciuna;
c) doar (2), (4) 9i (5); d) doar (1), (2) 9i (4).
58. Se dau urmatoarele expresii: (1) sortimente variate; (2) vecernie de seara, (3) recif de corali;
0
(4) procent la suta; (5) exemplu pilduitor. Constituie pleonasme: a) doar (4) 9i (5); b) doar (2), (4) ~i (5);
c) niciuna; d) toate.
59. Am be le forme de plural sunt corecte in: a) nugi I nugale; b) pantumuri I pantume; c) matrice I
matrici; d) loje I loji.
60. Litera i noteaza semi vocal a i in toate cuvintele din seria: a) pai, cate9ipatru, logie; b) lacramioara,
fluviu, greoi; c) ifos, grohait, fagaduiala; d) toti, gheizer, doliu.
61. Sunt considerate virtual nelimitate in raport cu nevoile: a) bunurile libere; b) bunurile economice;
c) serviciile; d) informatiile.
62. Utilitatea economica pentru un consumator !nseamna compararea: a) utilitatii totale cu pretul
unitar; b) raportului pret-utilitate marginala; c) utilitatii totale cu cea marginala; d) utilitatii marginale
cu pretul unitar.
63. Costul de oportunitate este determinat de: a) caracterul limitat al nevoilor umane; b) venitul limitat;
c) cea mai buna alternativa aleasa; d) preferintele consumatorului exclusiv.
64. Caracteristica esentiala a bunurilor libere este: a) abundenta; b) aspectul virtual nelimitat; c) aspectul
obiectual, material; d) permanenta.
65. Dreptul de uzufruct releva: a) subiectul proprietatii; b) dreptul de a beneficia de rodul unui bun;
c) dreptul de a fi proprietar deplin; d) unul din cele cinci drepturi ale proprietatii.
66. Factorii de productie pot fi: a) primari ~i derivati; b) utili ~i inutili; c) elementari ~i elevati; d) finali
~i intermediari.
67. Cati bani trebuie sa depuna la o banca un individ, astfel incat la o rata a dobiinzii de 25% anual sa
obtina dupa 2 ani o suma de 75 mil. u.m.? a) 4,68 mil. u.m .; b) 46,8 mil. u.m.; c) 48 mil. u.m.;
d) 50 mil. u.m.
88. Institutiile care actioneaza pe piata financiara sunt: a) bursa ~i case le de economii; b) statul ~i
bancile; c) bursa ~i banca; d) societatile de asigurari ~i bancile.
89. In general, activitatea economica are o evolutie: a) liniara; b) uniforma; c) fluctuanta; d) constanta.
90. Cheltuielile materiale de productie: a) sunt egale cu cele salariale, de obicei; b) reprezinta capitalul
consumat !ntr-un ciclu de produqie; c) includ ~i amenzile; d) reprezinta consumul specific.
91. Daca Cng > CTM, atunci: a) CVM scade; b) CTM cre~te; c) CTM ramane constant; d) CFM cre~te.
92. Pe piata valutara, operatiunile au Joe exclusiv: a) prin intermediul bancilor; b) ca numerar;
c) ca bani de cont; d) prin intermediul bursei de valori.
93. In cazul comertului exterior eforturile sunt: a) cheltuieli in moneda nationala pentru import;
b) cheltuieli in moneda national a pentru export; c) cheltuieli In valuta pentru export; d) bunurile
obtinute prin import.
94. In momentul t0, rata profitului calculata la cifra de afaceri este de 10%. Daca in t1cifra de afaceri
este de 550 mil. u.m., cu 10% mai mare decat in t0, iar profitul este de 3 ori mai mare decat costurile,
calculati masa profitului in t0: a) 500 mil. u.m.; b) 50 mil. u.m.; c) 350 mil. u.m.; d) 1.550 mil. u.m.
95. Nu constituie o functie a banilor: a) mijlocul de plata; b) mijlocul de schimb; c) marirea masei
monetare; d) unitatea etalon de masurare a rezultatelor agentilor economici.
96. Diferenta dintre salariu ~i renta este aceea ca: a) sunt forme de venit; b) salariul se supune unui
impozit; c) salariul este un venit meritat; d) sunt forme de venit care se aplica unor factori de productie
diferiti.
,
97. Intrarea unor noi producatori este relativ u~oara pe piata: a) monopolistica; b) de monopol;
c) de oligopson; d) de monopson.
98. Evolueaza in sens invers cu rata inflatiei: a) valoarea banilor; b) cursul titlurilor; c) rata dobanzii;
d) salariul.
99. Bursa de marfuri este o forma moderna de piata organizata unde se tranzactioneaza: a) marfuri
bucata cu bucata; b) marfuri omogene; c) bunuri intermediare; d) bunuri substituibile.
100. Populatia totala a unei tari este de 20 mil., din care 25% reprezinta populatie ocupata, 30% nu
sunt apti, 3% sunt indisponibili, iar 10% nu vor sa munceasca. $omerii sunt In numar de: a) 6 mil.;
b) 10 mil.; c) 6,4 mil.; d) 3,2 mil.
A. Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in
care se succeda predicatele lor - exprimate sau subinfelese - in fraza.)
1. Ramane s<I stabilim daca vina lui e atat de mare pe ciit pare ca este $i daca e singurul care o
poarta, a) principala + subiectiva + completiva directa + circ. de mod+ predicativa +comp!. directa +
atributiva; b) principal a + subiectiva + comp!. directa + comp!. indirecta + predicativa + comp!.
directa + atributiva; c) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. de mod + subiectiva +
comp!. directa + atributiva; d) alta interpretare.
2. Cand ~i la cine s-au intiilnit, asta n-o vom putea $Ii, ceea ce ~tim e insii ca au fiic ut-o in vederea a
ceea ce s-a petrecut ulterior. a) circ. de timp +comp!. indirecta + principala + subiectiva + principala +
predicativa + circ. de cauza; b) circ. de timp + comp!. indirecta + principala + subiectiva + principala +
predicativa + circ. de scop; c) comp!. directa +comp!. directa + principala + subiectiva + principala +
predicativa + circ. de scop; d) subiectiva + subiectiva + principala + subiectiva + principala +
predicativa + circ. de scop.
3. Neserios cum e$ti, ai promis cii vii# n-ai venit, cu toate cii ar fl meritat sii vii sii vezi de ce sunt
alfii in stare. a) circ. de mod + principala + comp!. directa + principala + circ. concesiva + comp!.
directa + circ. de scop + comp!. directa; b) circ. de mod + principala + com pl. directa + principal a +
circ. concesiva + subiectiva + circ. de scop + comp!. directa; c) circ. de cauza + principala + comp!.
indirecta + principala + circ. concesiva + completiva directa + circ. de scop + comp!. directa; d) alta
interpretare.
4. S-a intamplat sii ne intiilnim, dar nu mi-a Jacut ptacere sa vad cats-a shimbat, parerea mea jiind
cii nu a avut o viafii ll$Oarii. a) principala +comp!. directa + principala + atributiva +comp!. directa +
predicativa; b) principala + subiectiva + principala + atributiva + comp!. directa + predicativa;
c) principala + subiectiva + principala + subiectiva +comp!. directa + circ. de cauza; d) alta interpretare.
5. De asta mii miram, Jara s-o ascund, cum a reu$it el sii cii$tige atiifia adepfi ai unei cauze care
piirea pierduta din start. a) principala + circ. de mod + circ. de mod + comp!. directa + atributiva;
b) principala + circ. de mod+ comp!. indirecta +comp!. directa + atributiva; c) principala + circ. de
mod+ principala + comp!. directa + atributiva; d) alta interpretare.
6. Dacii vorbele lui auJost ca sii ne inducii in eroare, cine o poate $ti? a) circ. conditionala + circ. de
scop + principala; b) subiectiva + predicativa + principala; c) comp!. directa + circ. de scop +
principala; d) alta interpretare.
7. De vreme ce piirinfii i-au interzis-o, nu wt putea sii ajungii niciodatii ceea ce #-a dorit incii de
cand era mic. a) circ. de cauza + principal a + com pl. directa + predicativa + circ. de timp; b) circ.
conditionala + principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. de timp; c) circ. conditionala +
principala + comp!. directa + predicativa + circ. de timp; d) alta interpretare.
B. Marca,ti varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enun,turile de mai jos:
8. N-a vea cine veni cu noi de data aceasta. a) verb pred., inf. prez. I comp I. direct; b) verb pred., inf.
prez. I subiect; c) verb pred., inf. prez. I nume pred.; d) alta interpretare.
36. La orele douiizeci vor incepe majoritatea manifestiirilor dedicate celei mai importante zi a acestei
veri foarte ciilduroasii. a) ~ase gre~eli; b) cinci gre~eli ; c) patru gre~e li ; d) trei gre~ eli .
39. Sunt corect accentuate toate formele verbale din seria: a) (noi) aduserarn, (voi) aduceti, (eu) adusei;
b) (noi) scriseram, (voi) scrieti, (eu) scrisei; c) (noi) fuseram, (voi) sunteti, (eu) fusei; d) (noi)
merseram, (voi) mergeti, (eu) mersei.
40. In cuvintele in~eueazii, gingioarii, ayatollah, donjuan exista: a) 1 triftong, 2 diftongi, 1 hiat;
b) 2 triftongi, 3 hiaturi; c) 1 triftong, 4 hiaturi; d) 1 triftong, 3 hiaturi, I diftong.
41 . Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) me-zzo-so-pra··na, hi-dro-xid, mag··net, ab-
stra-ge; b) mez-zo-so-pra-na, hidr-o-xid, ma-gnet, abs-tra-ge; c) me-zzo-sop-ra-na, hi-dro-xid, ma-
gnet, a-bstra-ge; d) mez-zo-so-pra-na, hi-dr-o-xid, mag-net, abs-trage.
42. Sunt corect despartite In silabe cuvintele din seria: a) ma-ga-zi-o-ner, co-pia-tor, re-ce-si-u-ne,
a-cu-a-re-list; b) ma-ga-zio-ner, co-pi-a-tor, re-ce-si-u-ne, a-cua-re-list; c) ma-ga-zi-o-ner, co-pi-a-tor,
re-ce-siu-ne, a-cua-re-list; d) ma-ga-zio-ner, co-pia-tor, re-ce-siu-ne, a-cu-a-re-list.
43. Sunt corecte formele de genitiv-dativ din seria: a) lojii, tocii, togii, toacei; b) lojei, tocai, togei,
tocii; c) lojei, tocii, togei, toacei; d) lojii, tocei, togii, toacai .
44. Sunt corecte formele de genitiv-dativ din seria: a) acuratetii, prapastiei, gintii, iederii; b) acuratetei,
prapastiei, gintii, iederei; c) acuratetii, prapastiei, gintei, iederii; d) acuratetei, prapastiei, gintei,
iederei.
45. Care dintre urmatoarele serii contine numai paronime: a) endogam I endogen, atriu I atrium;
b) codicil I codice, heteronom I heteronim; c) detraca I detracta, minavet I minaret; d) toate cele trei
serii de mai sus?
46. Se dau urmatoarele expresii: (1) riwto de orez, (2) laitmotiv repetat, (3) jurnal cotidian,
(4) a reprima violent, (5) altercafie verbalii. Care dintre ele constituie pleonasme: a) toate; b) numai a
treia; c) numai a doua, a treia $i a cincea; d) niciuna.
47. Substantivul lobby are sensul de: a) sala de a$teptare; b) grup parlamentar; c) aqiunea unui grup de
manifestanti; d) grup de sustinere.
48. Relatia dintre (1) concesie - concesiune, (2) insolvabil - insolubil, (3) atlas - atlaz, (4) antonimic -
antinomic, (5) apropiere - apropriere este de: a) sinonimie; b) omonimie; c) paronimie; d) antonimie.
49. Fie perechile de cuvinte: (1) pantumuri I pantume, (2) virusuri I viru#, (3) ochi I ochiuri,
(4) artimonuri I artimoane, (5) cerebele I cerebeluri. Acestea sunt: a) forme de plural In variatie
libera; b) forrne de plural diferentiate semantic; c) forme de plural diferentiate semantic in a doua $i a
patra pereche $i aflate In variatie libera In rest; d) forme de plural diferentiate semantic in a treia
pereche $i aflate In variatie libera In rest.
50. Sunt corecte ambele forrne de plural din seria: a) raliuri I ralie; b) cerdacuri I cerdace; c) pridvoare I
pridvoruri; d) defilee I defileuri.
51. Substantivul avant este format prin: a) derivare regresiva; b) derivare progresiva; c) schimbarea
valorii gramaticale; d) imprumut.
. 52. Substantivul mansuetudine este antonim cu: a) feculenta; b) confabulatie; c) ferocitate; d) afabilitate.
53. Sensul expresiei ipso facto este: a) redundant; b) din co lo de aparenta; c) prin propriile fapte;
d) implicit.
162 ~ TESTE Fl NA LE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
A. Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in
care se succeda predicatele /or - exprimate sau subinfelese - in fraza.)
1. La lucrul {LSta mii gfmdeam, cii nu i-a venit in giind sii mii sune sii-mi spuna daca accepta
propunerea ori nu. a) principala + atributiva + subiectiva + circ. de scop + compl. directa;
b) principala + atributiva + subiectiva + circ. de scop +comp!. directa +comp!. directa; c) principala +
comp!. indirecta + comp!. directa + circ. de scop + comp!. directa + comp!. directa; d) alta interpretare.
2. Unde ~i cu cine s-au dus, nu am ajlat niciodatii, ceea ce am putut ajla insii e cii nu au fiicut nimic
riiu. a) circ. de Joe+ comp!. indirecta + principala +comp!. directa + principala + predicativa; b) circ.
de loc + comp!. indirecta + principala + subi ectiva + principala + predicativa; c) comp!. directa +
comp!. directa + principala + subiectiva + principala + predicativa; d) alta interpretare.
3. A Jost decis sa nu accepte oferta for, pe el interesiindu-l defapt sii obfinii un post mai bun deciit
ce avea in prezent. a) principala + comp!. indirecta + circ. de scop + circ. de mod; b) principala +
comp!. indirecta + circ. de scop + comp!. indirecta; c) principala + comp!. indirecta + comp!. directa +
comp!. indirecta; d) principala + comp!. indirecta + subiectiva + circ. de mod.
4. Cum nu po(i conta cu adeviirat pe ce face el, ar fl mai bine sii nu te increzi in ce declan1. a) circ.
de mod + com pl. directa + principala + subiectiva + comp!. indirecta; b) circ. de cauza + comp!.
directa + principala + subiectiva +comp!. indirecta; c) circ. de cauza + comp!. indirecta + principala +
subiectiva + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
5. Fiini sii i se spuna ce are de fiicut, el este destul de abil ca sa nu intre in incurciiturii. a) circ.
concesiva + subiectiva + principala + circ. consecutiva; b) circ. de mod+ subiectiva + principala +
circ. consecutiva; c) circ. concesiva + comp!. directa + principala + circ. de scop; d) circ. de mod +
comp!. directa + principala + circ. de scop.
6. Chestiunea este nu dacii vom avea resursele necesare sii ducem la bun sfiir#t ce ne-am propus, ci
dacii meritii sii o facem. a) principala + predicativa + circ. de scop + comp!. directa + predicativa +
subiectiva; b) principala + predicativa + comp!. indirecta + comp!. directa + predicativa + subiectiva;
c) principala + predicativa + circ. de scop + subiectiva + predicativa + subiectiva; d) alta interpretare.
7. Daca ar fl Jost cum ai povestit tu, ar fl insemnat ca astiizi sii nu mai fim aici, mai ales cii erau
toate condi(iile sii se intiimple asta. a) circ. conditionala + predicativa + principala + comp!. directa +
circ. de cauza + atributiva; b) subiectiva + predicativa + principala + predicativa + circ. de cauza +
atributiva; c) subiectiva + circ. de mod + principala + predicativa + circ. de cauza + comp!. indirecta;
d) alta interpretare.
8. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos:
8. Ai Jost tot timpul impotriva mea, recunoa~te! a) pron. pos., caz G. I circ. de mod; b) pron. pos.,
caz Ac. I circ. de mod; c) pron. pos., caz G. I nume pred.; d) alta interpretare.
9. Doarme pe ce a giisit. a) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. rel., caz Ac. I comp!. indirect;
c) pron. rel., caz Ac. I circ. de loc; d) alta interpretare.
- - - TESTE -GRI LA PENTRU CON CURSU L DE ADM IT ERE LA FACU LTA TEA DE 0REPT ~ 163
10, fmi plac doar douii culori: albul §i galbenu/, a) adj. propriu-zis, caz N. I atr. adj.; b) subst. prov.
din adj., caz Ac. I atr. subst.; c) subst. prov. din adj., caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta
interpretare.
11. Procedeazii aidoma parintilor siii, a) subst., caz D. cu prep. I circ. de mod; b) subst., caz D. I
compl. indirect; c) adv. de mod, caz Ac. I circ. de mod + subst., caz D. I comp!. indirect; d) alta
interpretare.
12. Mergi §i tu cu mine la cumpiiraturi? a) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de Joe; b) subst., caz Ac. cu
prep. I circ. de scop; c) subst., caz Ac. cu prep. I atr. subst. prepozitional; d) alta interpretare.
13. Contrar asteptarilor mete, s-a vindecat. a) subst., caz D. cu prep. I circ. concesiv; b) subst., caz D.
cu prep. I circ. de mod; c) subst., caz. G. cu prep. I circ. de mod; d) subst., caz G. cu prep. I circ.
conces1v.
14. Preful a ceea ce se vede aici este inestimabiL a) pron. rel., caz Ac. cu prep. I atr. pron.
prepozitional; b) pron. rel., caz G. cu prep. I atr. pron. prepozitional; c) pron. rel., caz Ac. cu prep. I
comp!. direct; d) alta interpretare.
15. E destul de greu sa ifi indepline§ti promisiunea. a) adv. de mod, gradul superlativ I nume pred.;
b) adv. de mod, gradul superlativ I circ. de mod; c) Joe. adv. I circ. de de mod+ adv. de mod, gradul
pozitiv I nume pred. ; d) alta interpretare.
16. Se recomandii mersul din cfmd in ciind la doctor. a) loc. adv. I circ. de timp; b) Joe. adv./ circ. de
mod; c) Joe. adv. I atr. adv.; d) alta interpretare.
17. N-am de ce ma supiira pe tine. a) verb pred., ind. imperf., d. reflexiva I pred. verbal; b) verb pred.,
ind. imperf., d. activa I pred., verbal; c) verb pred., inf. prez., d. activa I comp!. direct + pron. refl.,
caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare.
18. Mi-am vundut ieri ma§ina. a) pron. pers., caz D. I comp!. indirect; b) pron. refl., caz D. I comp!.
indirect; c) pron. pers., caz D. I atr. pron. datival (=In dativ); d) alta interpretare.
19. Nu dau doi bani pe acest om, a) subst., caz Ac. I comp!. direct; b) subst., caz Ac. I compl. indirect;
c) subst., caz Ac. I atr. subst.; d) alta interpretare.
20. Mai ciinta ace[ ciintec de dor! a) subst., caz Ac. I compl. direct; b) subst., caz Ac. I comp!. direct
intern; c) subst., caz N. I subiect; d) alta interpretare.
21. Muncea din rasputeri spre a fi ei indestulati. a) verb pred., inf. prez. I circ. de cauza + adj.
paiiicipial, caz N. I nume pred.; b) verb pred., inf. prez. I circ. de cauza +adj. participial, caz Ac. I circ.
de mod; c) verb cop., inf. prez. I circ. de scop +adj. participial, caz N. I nume pred.; d) alta interpretare.
22. Fiind mereu chemat la secretariat, s-a siiturat. a) verb cop., ger., d. activa I comp!. indirect +
adj. participial, caz N. I nume pred.; b) verb cop., ger., d. activa I circ. de cauza + adj. participial,
caz N. I nume pred.; c) verb pred., ger., d. pasiva I comp!. indirect; d) alta interpretare.
23. Nu se poate duce singur la examen, trebuie sa-l insofim. a) verb pred., inf. prez., d. activa I
comp!. direct; b) verb pred., inf. prez., d. activa I subiect; c) verb nepred., inf. prez., d. activa. I comp!.
direct; d) alta interpretare.
24. Fusese prea ingiiduitor pentru a se fi imp us in fa/a Lor, a) verb pred., inf. prez., d. activa I circ. de
scop; b) verb pred., inf. perf., d. activa I circ. consecutiv; c) verb pred., inf. perf., d. activa I circ.
de scop; d) verb pred., inf. prez., d. activa I circ. consecutiv.
- - - TESTE"G RI LA PENTRU CON CU RS UL DE ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE 0REPT } 165
39. Sunt corecte formele de plural din seria: a) hanoracuri, rucsacuri, hamacuri, voleuri; b) hanorace,
rucsace, hamace, volee; c) hanorace, rucsacuri, hamacuri, volee; d) lianoracuri, rucsaci, harnace,
voleuri.
40. Ambele forme sunt corecte in: a) letcaie I lascaie; b) lescaie I Uitcaie; c) liscaie I litcaie; d) niciuna
dintre variante.
41. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) crepuscul, vatman, greder, despot; b) crepuscul,
vatman, greder, despot; c) crepuscul, vatman, greder, despot; d) crepuscul, vatman, greder, despot.
42. Sunt corect scrise cuvintele: a) guvern-marioneta, haihui, lntru totul, trestie-de-zahar; b) guvern
marioneta, hai-hui, intru totul, trestie-de-zahar; c) guvem-marioneta, hai-hui, lntrutotul, trestie de
zahar; d) guvern marioneta, haihui, intrutotul, trestie-de-zahar.
43. fnvederat ~i inveterat sunt: a) forme in variatie libera ale aceluia~i cuvant; b) antonime; c) sinonime;
d) paronime.
44. Se dau expresiile: (1) medic terapeut, (2) tragedie zguduitoare, (3) drept pentru care, (4) sferii
globularii, (5) hegemonie nedreapta. Constituie pleonasme: a) toate; b) toate, in afara de ultima;
c) doar (1) ~i (4); d) niciuna.
45. Substantivul veleitate inseamna: a) arnbitie de~arta; b) abilitate, pricepere; c) discrepanta; d) malpraxis.
46. Sunt despartite corect in silabe cuvintele din seria: a) ghe-i-zer, ha-gi-a-Iac, vi-ni-e-ta, e-cu-a-to-ri-al;
b) ghei-zer, ha-gi-a-Iac, vi-nie-ta, e-cua-to-ri-al; c) ghe-i-zer, ha-gia-lac, vi-ni-e-ta, e-cua-to-ri-al;
d) ghei-zer, ha-gia-lac, vi-nie-ta, e-cu-a-to-ri-al.
47. Sunt despartite corect in silabe cuvintele din seria: a) me-sia-nic, ac-tio-nar, he-tai-ra, de-li-cios;
b) me-si-a-nic ' a-cti-o-nar
, '
he-ta-i-ra ' de-li-ci-os·' c) me-si-a-nic ' ac-ti-o-nar
' '
he-ta-i-ra' de-li-cios·'
d) me-sia-nic, a-ctio-nar, he-tai-ra, de-li-cios.
48. Care dintre urmatoarele serii cuprinde numai cuvinte despartite corect in silabe: a) a-e-ro-naut,
cues-ta tri-at-lon var-stnic· b) a-e-ro-na-ut cues-ta tri-a-tlon varst-nic· c) a-e-ro-naut cu-es-ta tri-a-
' ' ' ' ' ' ' ' '
tlon, vars-tnic; d) niciuna?
49. Expresia de visu inseamna: a) de vis; b) imaginar, fictiv; c) care provoaca halucinatii; d) din (cele)
vazute.
50. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) papaya, myozotis, yala, yioghin; b) papaya, miozotis, iala,
yoghin; c) papaia, miozotis, yala, yoghin; d) papaia, miozotis, iala, ioghin. ·
51. Substantivul depreca(ie este sinonim cu: a) maledictie; b) precaritate; c) conciliere; d) implorare.
52. Adjectivul ignar este antonim cu: a) abject; b) rafinat; c) instruit; d) ilicit.
53. Se dau urmatoarele perechi de cuvinte: cul<mt I magnanim, imanent I intrinsec, parenetic I
moralizator, meliorativ I laudativ. Se pot afla in raport de sinonimie cuvintele din: a) toate perechile;
b) nicio pereche; c) numai prima, a doua ~i a patra pereche; d) numai a doua ~i a treia pereche.
54. Mirmidon este sinonim cu: a) uria~; b) capcaun; c) ciclop; d) pi tic.
55. Sunt corecte toate variantele de plural, nediferentiate semantic, din seria: a) grinzi, gheridonuri, vaccine,
ajunuri; b) grinde, gheridoane, vaccinuri, ajune; c) grinzi, gheridoane, vaccinuri, ajunuri; d) grinde,
gheridonuri, vaccinuri, ajune.
166 ~ TESTE Fl NA LE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
56. Care serie cuprinde exclusiv fonne lexicale corecte: a) aleator, paianjan, giuvaiergiu, ~in~ila;
b) aleatoriu, paienjen, giuvaergiu, cincila; c) aleator, paianjen, giuvaergiu, ~in~ ila; d) aleatoriu,
paianjen, giuvaiergiu, cincila?
57. Termenul luxurii are sensul de: a) concupiscenta; b) fast, lux; c) somptuozitate; d) unitate de masura
a iluminarii.
58. Expresia in spe este sinonima cu: a) !n privinta; b) pe vii tor; c) in cele din urma; d) !n intregime.
59. Sunt corect accentuate cuvintele din seria: a) prescura, marabu, botfor, pergola; b) prescura,
marabu, botfor, pergola; c) prescura, marabu, botfor, pergola; d) prescura, marabu, botfor, pergola.
60. Cuvintele preempfiune I perempfiune se afla !n raport de: a) variatie libera; b) sinonimie; c) paro-
nimie; d) antonimie.
61. In economia de piata, libera initiativa exprima: a) exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a le
utiliza, de a dispune de ele ~i de uzufructul !or; b) urmarirea In orice conditii a propriului interes;
c) un principiu al economiei de comanda; d) coexistenta formelor de proprietate.
62. In prima instanta, omul este: a) producator; b) consumator; c) utilizator; d) atat utilizator, cat ~i
producat0r.
63. Cantitatea de bunuri economice produsa de tarile dezvoltate: a) depa~e~te nevoile consumatorilor
nationali; b) este nelimitata; c) este limitata; d) este preponderent de tip servicii.
64. Cand utilitatea marginal a descre~te: a) UT cre~te cu o marime crescatoare; b) UT cre~te cu o
marime constanta; c) UT cre~te cu o marime descrescatoare; d) UT cre~te ~i dupa starea de saturatie.
65. Uzura este procesul prin care: a) pamantul !~i pierde capacitatea de utilizare; b) capitalul circulant
se epuizeaza; c) resursele nu se mai regenereaza; d) elementele de capital fix se depreciaza.
66. La o banca, cheltuielile de functionare sunt de 28 mil. u.m. ~i reprezinta 20% din profitul bancar.
Ca~tigul bancar este de 25% din dobanda !ncasata. Profitul bancar ~i dobanda pasiva sunt de:
a) 672 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m.; b) 140 mil. u.m. ~i 562 mil. u.m .; c) 140 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m.;
d) 168 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m.
67. In anumite situatii, venitul unei aqiuni poate fi: a) nul; b) fix; c) o forma de imprumut; d) un credit.
68. Cererea de munca se formeaza in timp 1ndelungat deoarece: a) deriva din cererea, de alte bunuri;
b) implica extinderea unitatilor economice; c) presupune investitii; d) toate raspunsurile sunt corecte.
69. ldentificati afirmatia adevarata: a) Salariul real evolueaza in sens invers cu eel nominal. b) Pe
termen lung, salariul nominal are tendinta de cre~tere. c) Cre~terea productivitatii muncii duce la
diminuarea salariului real. d) Salariul nominal brut este suma de bani pe care o prime~te efectiv
angajatul.
70. Un consumator rational are un buget de 300 u.m. pentru a achizitiona cantitati din bunurile A ~i B
ale caror utilitati marginale sunt definite prin funqiile U111 gA = I0 - A ~i U111gB = 20 - B. Pretul unitar
este de 15 u.m./doza. Cantitatile achizitionate ~i consumate din bunurile A ~i B care ii asigura
echilibrul sunt: a) 15, respectiv 5; b) 5, respectiv 15; c) 10, respectiv 15; d) 12, respectiv 3.
71. Intre durata de rotatie a capitalului ~i viteza sa de rotatie: a) nu exista nicio legatura; b) exista o
relatie inversa; c) exista o relatie directa; d) nu exista o influenta directa.
- - - T ESTE-GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT } 167
72. Fenomenul de dezeconomisire apare atunci cand: a) economiile sunt nule; b) economiile sunt egale
cu consumul; c) sporul consumului devanseaza sporul veniturilor; d) s-a atins nivelul de saturatie.
73. Daca investitiile nete sunt ega!e cu amortizarea, investifiile brute reprezinta 30% din PIB, iar PGB
este de 10.000 mld. u.m., fiind cu 25% mai mare decat PIB, atunci: a) Ib = 1.200 mld. u.m.; b) CCF =
= 2.400 mid. u.m. ; c) PIB = 8.000 mid. u.m.; d) PIN = 5.600 mld. u.m.
74. 0 cerere inelastica este o cerere: a) rigida; b) unitara; c) perfecta; d) a bunurilor de lux.
75. Printre factorii tehnici care influenteaza productivitatea se numara: a) relatiile dintre sindicate ~i
patronat; b) climatul de la locul de munca; c) modul de organizare a activit~tii de productie; d) nivelul
productivitatii in alte tari.
76. Indicatorul macroeconomic care cuprinde valoarea tuturor bunurilor dintr-o economie este: a) PGB;
b) PIB; c) Cl; d) PNB.
11. lntr-un an, venitul national a crescut cu 25%, ajungand la 8.000 mld. u.m. Care este inclinatia
marginala spre consum daca rata consumului a crescut cu 30%, consumul fiind in t0 de 1.000 mid.
u.m.? a) 0,3; b) 0,18; c) 0,4; d) 0,7.
78. Garantarea unui venit minim pentru ~omeri: a) este pe o perioada nedeterminata; b) presupune
aceea~i suma in orice tara; c) este o preocupare a tuturor guvernelor; d) rezolva problema ~omajului.
79. Datoriile externe ale unei tari : a) sunt semn al unei balante comerciale excedentare; b) se pot stinge
prin diminuarea rezervelor valutare; c) reflecta o buna competitivitate a produselor; d) se pot solutiona
prin cre~terea masei monetare.
80. Munca este factor de productie activ ~i determinant deoarece: a) prelucreaza doar factorul natura;
b) prelucreaza doar factorul capilal; l:) prelucreaza ceilalti doi factori de productic; d) cstc primul
factor aparut.
81. Un titlu de valoare poate fi cotat: a) la orice bursa; b) la o singura bursa; c) numai la bursa
nationala; d) numai la termen.
82. Investitiile reprezinta: a) consumul de bunuri finale; b) venitul; c) un venit cheltuit pentru consum;
d) un venit necheltuit pentru consum.
83. Printre factorii care influenteaza nivelul ~i dinamica productivitatii muncii se afla: a) calificarea
factorului uman; b) gradul de cointeresare a factorului munca; c) conditiile de munca; d) toate ras-
punsurile sunt corecte.
84. Daca o tara vinde valuta, atunci: a) numerarul cre~te; b) banii scripturali sporesc, deoarece majo-
ritatea tranzactiilor au Joe in moneda scripturala; c) masa monetara scade; d) masa monetara cre~te.
85. Menajele sunt: a) omogene; b) neomogene; c) unitare; d) relativ rare.
86. ldentificati formula corecta de calcul a PIB,ea1: a) PIBrea1 = PIBnominal + IGP; b) PIBrea1 =
= PIBnomina1- IGP; c) PIB,ea1= IGP/PIBno111ina1; d) PIBrea1 = PIBnomina1/IGP · 100.
87. 0 formula de calcul a valorii unui dividend este: a) capitalul social/cursul titlului; b) capitalul
social/numarul de obligatiuni; c) capitalul social/profitul net; d) profitul net/numarul de actiuni.
88. Ciclul economic reprezinta perioada: a) de la inceputul unei expansiuni pana la inceputul celei
urmatoare; b) de la inceputul unei contractii pana la lnceputul celei urmatoare; c) care cuprinde doua
contractii; d) care cuprinde doua boomuri.
A. Marca.ti interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in
care se succeda predicatele - exprimate sau subinfelese - in fraza.)
1. Ce ea ce giindea el nu era sa devinii ceea ce piirinfii siii au sperat, ci sa f acii ceea ce a dorit.
a) subiectiva + principala + predicativa + predicativa + predicativa +comp!. directa; b) comp!. directa +
principala + predicativa + predicativa + predicativa + comp!. directa; c) subiectiva + principala +
predicativa + predicativa + principala + predicativa +comp!. directa; d) alta interpretare.
2. Cum arafi, vad, ca ai reu#t in viafii, cred, ca e$ti fericit, insa, nu mi se pare sigur, de$i ai impresia
cii ma pofi in$ela. a) circ. de mod + principala + comp!. directa + principala + comp!. directa +
principala + circ. concesiva + atributiva; b) comp!. directa +principal a+ comp!. directa + principala +
subiectiva + principa!a + circ. concesiva + atributiva; c) comp!. directa + principala + comp!. directa +
principala + comp!. directa + principala + circ. concesiva + atributiva; d) alta interpretare.
3. De ce te bagi, dacii nu $fii despre ce e vorba? a) principala + circ. conditionala + comp!. directa;
b) principala + circ. de cauza + comp!. directa; c) principala + circ. de mod+ comp!. directa; d) alta
interpretare.
4. Priceput cum e$ti, nu i(i va iua prea mult sa repari ce s-a stricat. a) circ. de mod + principala +
subiectiva + comp!. directa; b) circ. de cauza + principala + circ. consecutiva + comp!. directa; c) circ.
de cauza + principala + circ. de scop + comp!. directa; d) alta interpretare.
5. Fiind extrem de mfmios pe cine ii contrazicea, fie # cu un detaliu, era ocolit de tofi cei ce i-ar fl
putut Ji prieteni. a) comp!. indirecta + circ. concesiva + principala + atributiva; b) comp!. directa +
circ. concesiva + principala + atributiva; c) comp!. indirecta + principala + atributiva; d) comp!.
directa + principala + atributiva.
6. Nu $tiu cum se face ca tot timpul tu Cll$tigi, iar eu ies in pierdere, de nu mai pot sa-mi revin in
ceea ce prive$te afacerile. a) principala +comp!. directa + circ. consecutiva + circ. consecutiva + circ.
consecutiva; b) principala + circ. de mod + comp!. directa +·comp!. directa + circ. consecutiva;
c) principala + circ. de mod + comp!. directa + comp!. directa + circ. consecutiva + comp!. indirecta;
d) alta interpretare.
7. Mulfumit ca tot ce #-a propus s-a indeplinit # piiriindu-i-se ca merita sii i$i ia #el o vacanfa, a
inchis deocamdatii biroul din centru. a) atributiva + comp!. indirecta + subiectiva + compJ. directa +
principala; b) atributiva + circ. de cauza + subiectiva + subiectiva +principal a; c) atributiva + circ. de
cauza + predicativa + subiectiva + subiectiva + principala; d) alta interpretare.
8. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvi1,1telor subliniate din enun,turile de mai jos:
8. Pi1strase odaia din fatii. pentru mine. a) loc. adv./ atr. adv.; b) loc. adj. I atr. adj.; c) subs!., caz Ac.
cu prep. I atr. subst. prepozitional; d) alta interpretare.
9. Mi-e lene s<I vin pana acolo. a) subst., caz N. I nume pred.; b) subst., caz Ac. I comp!. direct;
c) subst., caz N. I subiect; d) alta interpretare.
10. ll.=ai luat o ma$ina noua? a) pron. refl., caz D. I atr. pron. datival (= In dativ); b) pron. pers.,
caz D. I atr. pron. datival (= In dativ); c) pron. pers., caz D. I comp!. indirect; d) alta interpretare.
- - - T EST E-GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADMI TE RE LA FACULTATEA DE 0REPT >-' 173
56. Substantivul pandoni 1nseamna: a) femeie care, din ne~tiinta, aduce necazuri, nenorociri; b) cutie
pretioasa, bogat incrustat3.; c) vechi instrument muzical; d) oda.
57. Marotii are sensul de: a) fiinta sau lucru considerata ca purtatoare de noroc; b) fel de prajitura cu
ciocolata; c) pasare exotica; d) idee fixa.
58. Cuvantul mo/oh este sinonim cu: a) calugar; b) suveran; c) rapace; d) instrument de masura.
59. Panegiric are sensul de: a) apologie; b) flatare; c) discurs public al unui suveran; d) medicament
care vindeca orice boala.
60. Adjectivul prezumfios este sinonim cu: a) ipotetic, presupus; b) infatuat, arogant; c) prorocit, prevestit;
d) prezervat.
61. Diminuarea tensiunii dintre nevoi ~i resurse presupune: a) maximizarea resurselor; b) minirnizarea
nevoilor; c) economisirea resurselor care nu polueaza mediul; d) folosirea rationala a resurselor
!imitate.
62. Bunurile destinate autoconsumului: a) nu necesita costuri; b) sunt bunuri economice; c) sunt prod-
factori; d) nu sunt bunuri final e.
63. Fae parte din categoria resurselor regenerabile: a) apa; b) pamantul; c) aerul; d) toate raspunsurile
sunt corecte.
64. Un consumator utilizeaza opt doze din bunul X, avand utilitatile individuale 8, 6, 3, 2, 1, - 1, -3, -4.
Lace valoare a Jui UT s-a atins starea de saturatie? a) 19; b) 20; c) 12; d) 16.
65. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata? a) Producatorul este purtatorul cererii. b) Orice
firma actioneaza doar ca producator. c) Consumatorul este purtatorul cererii. d) Productia poate fi doar
de bunuri de tip material.
66. Daca rata dobanzii este inferioara ratei medii de rentabilitate: a) creditul nu este performant;
b) se stimuleaza economiile; c) se stimuleaza investitiile; d) se 1ncearca sporirea ei.
67. Pe piata financiara primara, bancile pot: a) acorda credite; b) plati dobanzi; c) tranzactiona titluri
nou-emise; d) emite obligatiuni.
68. Faptul ca munca exista numai in masura in care omul realizeaza efectiv o activitate economica
reflecta aspectul ei: a) limitat; b) perisabil; c) de marfa; d) variabil.
69. Consumul unui bun presupune utilitatile marginale 10, 8, 5, 3, 2, 0, -2, -4, - 5, -6. Alegeti
afirmatia eronata: a) UT = 11; b) UT este maxima la 28; c) UT este maxima cand Umg = O; d) UT
cre~te in cazul consumului tuturor dozelor.
70. Rata rentabilitatii unei firme este redata prin formula: a) RPr =Pr/CA · 100; b) RPr =Pr/CT · 100;
c) RPr =CT/Pr· 100; d) RPr = Pr/K · 100.
71. Cand venitul se reduce, consumul : a) cre~te; b) scade intr-o proportie mai mica; c) scade intr-o
proportie mai mare; d) va fi mai mic decat economiile.
72. ldentificati afirmatia corecta: a) Consumul intermediar nu intra in componenta niciunui indicator
economic. b) Consumul intermediar masoara valoarea prodfactori1or. c) PIB In termeni reali este
intotdeauna mai mare decat PiB In termeni nom inali. d) PIB In termeni nominali este lntotdeauna mai
mare decat PIB In termeni reali.
73. Incasarile vanzatorului cresc, daca: a) cererea este elastica ~i pretul cre~te; b) cererea este elastica
~i pretul ramane constant; c) cererea este inelastica ~i pretul cre~te; d) cererea este elastica ~i pretul se
reduce.
74. Substituirea factorilor de productie poate sa urmareasca: a) scaderea productivitatii medii; b) crq-
terea costului unitar; c) obtinerea acelora~i rezultate; d) cre~terea capitalului circulant.
75. Cre~terea valorica a impozitelor indirecte va genera: a) cre~terea pretului factorilor de produqie;
b) scaderea masei monetare; c) sporirea pretului de piata; d) cre~terea impozitelor directe.
76. Daca pentru un consumator S < C, atunci: a) rata economiilor este mai mare decat rata consumului;
b) acesta are un comportament rational; c) acesta va apela cu certitudine la credite; d) rata economiilor
este mai mica decat rata consumului.
77. Printre revendicarile sindicatelor se numara: a) cre~terea ofertei de munca; b) pastrarea locurilor de
munca; c) diminuarea salariilor; d) cre~terea venitului minim garantat.
78. La baza comertului international se afla schimburile: a) cu servicii; b) cu factorul mun ca;
c) cu marfuri tip produs; d) cu tehnica de varf.
79. Capitalul circulant: a) participa la mai multe cicluri de productie; b) se 1nlocuie~te 1n timp;
c) se uzeaza fizic ~i moral; d) este format din bunuri care participa la un singur ciclu de produqie.
80. Venitul anual adus de o obligatiune este de 15.000 u.m. Care este modificarea absoluta ~i
procentuala a cursului obligatiunii, daca rata dobanzii bancare cre~te de la 60% la 75%? a) cre~te cu
22.000 u.m., respectiv cu 25%; b) scade cu 20.000 u.m., respectiv cu 20%; c) scade cu 5.000 u.m. ,
respectiv cu 20%; d) cre~te cu 5.000 u.m., respectiv cu 20%.
81. Identificati relatia corecta: a) s + c = 1; b) s - c = 1; c) s' + c = 1; d) c' + s = l.
82. Dinamica productivitatii unei activitati economice depinde 1n primul rand de calculul: a) WL;
b) WP; c) WK; d) Wmg a fiecarui factor de produqie 1n parte.
83. Daca viteza de rotatie a banilor se tripleaza, masa monetara cre~te cu 20%, iar' preturile raman
constante, atunci volumul bunurilor ~i serviciilor: a) ajunge la 260%; b) cre~te cu 360%; c) scade cu
260%; d) cre~te cu 260%.
84. Bancile ~i alte institutii financiare: a) produc bunuri; b) produc servicii cu caracter necomercial;
c) produc servicii cu caracter comercial; d) actioneaza pe piata financiara.
85. Dezvoltarea economica este un fenomen: a) microeconomic; b) atat microeconomic, cat ~i macro-
economic; c) macroeconomic; d) care sta la baza crqterii economice.
86. Tranzaqiile de la bursa sunt speculative deoarece: a) 1ntotdeauna cineva pierde ~i cineva ca~tiga;
b) nimeni nu ca~tiga; c) toti ca~tiga la un moment <lat; d) cursul poate sa creasca.
97. Forma specifica de piata in tarile dezvoltate este: a) monopolul; b) piata monopolistica; c) oligopolul;
d) oligopsonul.
98. Funqia cererii pe o piata este C = 20 - 2P, iar a ofertei este 0 = 10 + P. Daca statul stabilqte un
pret minim de 5 u.rn., pe piata va aparea: a) un exces de cerere de 5; b) un exces de oferta de 5;
c) un deficit de oferta de 5; d) o stare de echilibru.
99. Cre~terea tirnpului liber este: a) intotdeauna un semn al cre~terii ~omajului; b) intotdeauna un sernn
al cre~terii inflati ei; c) un semn al cre~terii randamentului muncii; d) un efect negativ al economiei de
piata.
100. Daca rata ~omajului la populatia ocupata este de 24%, populatia apta reprezinta dublul populatiei
ocupate, care este de 5 mil. de locuitori, aflati numarul de ~omeri: a) 1,2 mil.; b) 4,2 mil.; c) 3,5 mil.;
d) 2, 1 mil.
8. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos:
8. Subsemnatul, Grigorescu Andrei, solicit un raspuns la cererea mea anterioara. a) subst., caz N. I
subiect; b) adj., caz N. I atr. adj.; c) subst., caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta
interpretare.
9. Domeniul acesta n-a putut fi impus in curriculum. a) verb cop., inf., d. activa I comp!. direct+ adj .
participial, caz N. I nume pred.; b) verb cop., inf., d. activii I comp!. direct+ adj. participial, caz Ac. I
nume pred.; c) verb pred., inf., d. pasiva I comp!. direct; d) alta interpretare.
36. Ca a-{i cumparat optispezece ma$ini or sii afle $i cei de la D.N.A. $i atunci vii ve-(i strii<luii sa le
explica(i voi in$i$i. a) ~ase gre~eli ; b) cinci gre~eli ; c) patru gre~eli; d) trei gre~eli.
- - - TESTE - GRILA PE NTRU CO NCUR SUL DE ADM ITERE LA FAC ULTATEA DE DREPT } 179
40. Expresia tantum ergo inseamna: a) care are o singura form a; b) munc3., activitate; c) a spune verde
~Yl ~ tv • d\ ergr.Yl r.n-1; P
'" 1a }a , , , VllV' " ' '"'·
41. Verbul a vitupera este antonim cu: a) a denigra; b) a glorifica; c) a oscila; d) a vicia.
42. Autarhic are sensul: a) autoritar; b) intr-o stare de autoizolare economica; c) haotic; d) instituit
prin puterea militara.
43. Sunt corect scrise cuvintele: a) frondeur, grimeur, boxeur, 9ofeur, tricoteuza; b) fronder, grim er,
boxer, 9ofer, tricoteza; c) frondeur, grimer, boxeur, 9ofer, tricoteuza; d) frondeur, grimeur, boxer,
9ofer, tricoteza.
44. Sunt corecte formele dub le de plural din seria: a) cocoloa9e I cocolo9i, gogoa9e I gogo9i; b) atlase I
atlasuri, genocide I genociduri; c) pendule I penduluri, tubercule I tuberculi; d) zmee I zmeie, curcubee I
curcubeie.
45. Fie cuvintele: (I) trufanda, (2) cutterul, (3) nescafeul, (4) time-outul, (5) spray-ul. Sunt corect
articulate: a) toate; b) niciunul; c) toate, in afara de primul; d) numai (2) 9i (5).
46. Sunt corect scrise cuvintele 9i expresiile din seria: a) no-man's-land, mini-market, silvo-stepa,
pseudo-artist, obstetrician; b) no man's land, minimarchet, silvostepa, pseudoartist, obstretician;
c) no-man's land, minimarket, silvo-stepa, pseudo-artist, obstretrician; d) no-man's-iand, minimarket,
silvostepa, pseudoartist, obstetrician.
47. Fie urmatoarele sintagme: (1) aparen(ii falsii, (2) stil redundant, (3) mercurial de pre(uri,
(4) noble(e aristocraticii, (5) aversii de ploaie. Constituie pleonasme: a) toate; b) niciuna; c) numai (3)
9i (4); d) toate, In afara de (2).
48. Sunt corect accentuate cuvintele din seria: a) tu tore, letopiset, podgorie, protector, rabin; b) tu tore,
letopiset, podgorie, protector, rabin; c) tutore, letopiset, podgorie, protector, rabin; d) tutore, letopiset,
podgorie, protector, rabin.
49. Sunt dublete accentuale toate cuvintele din seria: a) alo, ordie, rolfilm, acatist, candid; b) avarie,
caracter, falun, bebe, colaps; c) crater, infim, jilav, lampas, primula; d) vermut, regizor, satira, puber,
marochiner.
50. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) o-ce-a-no-log, pub-li-ci-ta-te, me-dia-na,
ig-no-rant, hidr-o-nim; b) o-cea-no-log, pu-bli-ci-ta-te, me-di-a-na, i-gno-rant, hi-dro-nim; c) o-ce-a-no-log,
Pub-li-ci-ta-te' me-dia-na' ig-no-rant' hi-dro-nim·' d) o-cea-no-log ' pu-bli-ci-ta-te' me-di-ana' i-gno-rant '
hidr-o-nim.
51. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) ma-is-tru, re-zi-duu, a-sim-pto-tic, flu-ctu-
ant' b) mai-stru re-zi-du-u a-simp-to-tic flu-ctu-ant· c) ma-i-stru re-zi-duu a-sim-pto-tic flue-tu-ant·
' ' ' ' ' ' ' ' '
d) mais-tru, re-zi-du-u, a-simp-to-tic, flue-tu-ant.
52. Care serie cuprinde numai forme verbale corecte: a) (tu) in vii, (el) agreaza, (el) importuneaza, ma
sfii, (el) se Iafaie9te; b) (tu) inviezi, (el) agreeaza, (el) inoportuneaza, ma sfiii, (el) se lafaie9te; c) (tu)
invii, (el) agreeaza, (el) importuneaza, ma sfiii, (el) se lafaie; d) (tu) inviezi, (el) agreaza, (el)
inoportuneaza, ma sfii, (el) se lafaie?
61. in ultima instanta, indicatorul de masurare a eficientei muncii este: a) timpul liber ramas; b) timpul
de vacanta; c) timpul muncit efectiv; d) reducerea timpului de munca.
62. in cadrul economiei naturale, ponderea bunurilor o reprezinta: a) bunurile economice; b) bunurile
marfare; c) serviciile; d) bunurile destinate autoconsumului.
63. Daca accesul la un bun se face fara niciun efort, atunci acel bun este: a) liber; b) economic;
c) o marfa; d) niciun raspuns nu este corect.
64. Majoritatea bunurilor consumate in economiile moderne sunt tranzactionate pe piete de tip: a) oligopol;
b) monopol; c) monopolistic; d) oligopson.
65. UT= Umg: a) la ultima doza consumata; b) la prima doza consumata; c) la consumul succesiv al
mai multor doze; d) la consumul unor doze cu utilitate mare.
66. Daca valoarea de inventar a unui utilaj este de 25 milioane u.m., amortizarea anuala este de
5 mil. u.m., atunci durata de recuperare a investitiei este de: a) 3 ani; b) 5 ani; c) 2 ani; d) 1,5 ani.
67. Ca~tigul brut realizat de o banca a fost de 3 ori mai mare decat cheltuielile ei, in situatia In care
diferenta dintre rata dobanzii active ~i rata dobanzi pasive este de 5 puncte procentuale, iar sumele
depuse de 300 mil. u.m. nu au fost afectate de rezerva bancara. Profitul obtinut a fost de: a) 10 mil. u.m.;
b) 15 mil. u.m.; c) 24 mil. u.m.; d) 12 mil. u.m.
68. Cursul titlurilor pe piata primara: a) este ferm; b) este mai mare decat eel de pe piata secundara;
c) se stabile~te in mod liber, prin intalnirea cererii cu oferta; d) este pretul creditului.
69. Categoria de populatie care nu intra in oferta de munca este aceea a: a) salariatilor; b) celor care
beneficiaza de contracte pe perioade determinate; c) studentilor; d) membrilor guvernului.
73. Modificarea absoluta negativa a economiilor poate fi rezultatul: a) cre~terii veniturilor; b) scaderii
veniturilor pe termen scuti; c) diminuarii veniturilor pe termen lung; d) diminuarii consumului.
74. Se cunosc urmatoarele date: CI = 20%PIB, PIN = 20%PIB, CCF = 20%PIN ~i CCF = 100 mid. u.m.
Aflati valoarea PGB: a) 2.500 mid. u.m.; b) 3.000 mld. u.m.; c) 5.000 mid. u.m.; d) 3.500 mid. u.rn.
75. Functia cererii unui bun este C = 10 - P. La un pret de 2 u.m., cererea este: a) inelastica;
b) elastica; c) nu se poate identifica elasticitatea ei; d) de elasticitate unitara.
76. Daca productivitatea medie a rnuncii cre~te mai incet decat modificarea salariala !n acel a~i sens,
atunci: a) costul uni tar cre~te; b) profitul cre~te mai rnult decat productivitatea medie a muncii;
c) costul total rnediu se reduce; d) costul material se reduce.
77. In cazul in care productivitatea marginala a muncii este de 10.000 de bucati, iar cea a capitalului
este de 30.000 de bucati, ce valoare va avea rata de substituire a capitalului prin munca? Dar a muncii
prin capital? a) 1/3, respectiv 3; b) 3, respectiv 1/3; c) 3, respectiv 3; d) 1/3, respectiv 1/3.
78. Cre~terea valorica a impozitelor indirecte va genera: a) cre~terea pretului factori lor de produqie;
b) scaderea masei monetare; c) sporirea pretului pietei; d) cre~terea impozitelor directe.
79. Produsul global brut are in componenta: a) doar bunuri intermediare; b) doar bunuri finale;
c) doar bunuri substituibile; d) bunuri econornice.
80. Daca PNB = 8.000 mid. u.m., CCF = 1.000 mid. u.rn., iar rata medie a consumului este de 2/3,
atunci investitiile nete vor fi: a) 4.666,66 mld. u.m.; b) 6.000 mld. u.m.; c) 2.333,33 mld. u.m.;
d) 1.333,33 mid. u.m.
81. Indemnizatia de ~omaj este: a) mai mare decat salariul; b) platita pana ~omerul se angajeaza;
c) platita numai celor care lndeplinesc conditia de ~omer; d) atribuita in mod aleatoriu.
82. 0 balanta comerciala excedentara se poate echilibra prin: a) importul de marfuri; b) 'exportul de
marfuri; c) plafonarea importurilor; d) introducerea de taxe vamale.
83. Capitalul cons um at reprezinta: a) capitalul tehnic; b) capitalul utilizat; c) capitalul de produqie;
d) capitalul utilizat intr-un singur ciclu de productie.
OA fl ,..t....1~ ..... n4- ~.,,"""' a n n ,.V,..1"",,..("\." 'Y'\A'TI;1"\nlt\ ;)("\. 1 (\() (\()(\ 11 ~ ar111n o 111"\ "'ett~+ hv ,.1 0 '7&:..0/ C,11"'\-..o. n~1- "''"' +;1"'1r1o
U't. v uu11i:;a~1 Ulll:; vu a1va1 va llVll 111a1a Uv I vv .v vv u.111. UU\;\; Ull y llH llA U\; I J 10. L) jJl \,; \;CH ya llllU\;
cursul acestui titlu, daca rata dobanzii de pe piata monetara este de 50%? a) 20.000 u.m.; b) 75.000 u.m.;
c) 150.000 u.m.; d) 250.000 u.m.
85. Identificati relatia corecta: a) s + c = 1; b) s - c = 1; c) s' + c = 1; d) c' + s = 1.
86. Productivitatea marginala a muncii este 4, iar a capitalului este 8. Rata marginala de substitutie a
muncii prin capital este de: a) 2; b) 0,5; c) 4; d) 2,5.
- - - T ESTE -GRI LA PENTRU CO NCURS UL DE ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE 0REPT ~ 183
RASPUNSURI ~~ COi\flENT,AR~ri
liMBA ROMA~!A
L Fonetica §i ortografie
Testul 1
L d) (l'ntalnirea dintre o vocala ~i o semivocala care face parte dintr-un difong nu constituie hiat);
2. a); 3. b) (mie-ros, fii-ca, sta-ti-o-na-re, cheag, in-do-iai); 4, c) (diftongul ascendent este format, in
ordine, dintr-o semivocala $i o vocala); 5. a); 6, a); 7. b); 8. d); 9. c); 10. d); H, a) (ponei I ponei,
trandav, rucsac, comando ); 12. c); 13, b) (simbol, duminica, intim I intim, bolnav); 14. a) (vultur,
suntem, aduseram); 15. b) (doar aripa, fenomen, calugarita); 16. d) ; 17. c); 18, a); 19. b); 20. c) (In
ultimele ore ale celei de-a treia zile au venit destul de multi protestatari.); 21, d) (In ceea ce prive~te
proiectele, nu sunt multumit, dar, daca se au in vedere rezultatele, veti reu~i datorita tenacitatii ~i
harniciei.); 22. a) (Nu va mai aparea nimic nou pana in martie, pentru ca nici unul, nici celalalt nu a
anuntat o lansare.); 23. c) (Celebrii arbitri au fost unanim de acord in problema partidei transmise de
televiziune.); 24, c) (Ma sfiii sa afirm ca efortul muncii depuse pentru inaltarea constructiei a fost
zadarnic, fiindca insu~i managerul era acolo.); 25, d) (Tigrii aceia arata-i-i Jui, ca altfel nu se va sfii sa
spuna tuturor ca i s-a luat dreptul de a face fotografii .).
Testul 2
1. b) (doar editor, lipie, eden); 2. a) (doar regizor, cobalt, gerbera); 3. d) (doar altadata, capsula,
ibidem = ,,in acela$i loc dintr-un text citat"); 4. c) (doar cobai, alibi, item); 5. a); 6, b); 7, c); 8. d);
9. c); 10. b); 11. a); 12. d); 13, a); 14. b) (doar helqteu, criblura, cangrena); 15. c); 16. a) (o-mo-nim I
om-o-nim); 17. c); 18. d); 19. d); 20. b) (semivocala, vocala, i ~optit I consonantic); 21. c); 22. d);
23. a); 24. c); 25. d).
Testul 3
1. c); 2. a) (doar caiac, linoleum, mostra); 1 b) (doar oprobriu, urcior, obelisc ); 4. c); 5. a) (doar vehicul,
~pagat, ~oarece); 6. d) (doar $nitel, sufleu, surescita, hortensie); 7, d) (doar ghetou, golgheter, cafe-frappe);
8. d) (ciclamen, acvaforte = ,,tehnica de pictura", acceptie); 9. a); 10. b) (doar unguent, lauza,
pedagoga, scones, sa$iu); 11. c); 12. d) (doar viscere, nuga, triptic); 13. d) (doar viceversa, neutru,
factice = ,,artificial, preracut"); 14. c) (doar patvagon, furie, austru); 15. a) (vocal a + semivocala);
16. b); 17. b) (func-ti-o-nar); 18. d) (li-ce-an, dum-nea-[iei], du-ios); 19. c); 20. c); 21. d); 22. a);
23. b); 24. c); 25. d).
Testul 4
1. d) (doar didahie, vermut, zepelin); 2. b) (doar Iegitim, abis, organdi); 3. b); 4. a) (corect: tremolo,
complice, safari, specimen, capere); 5. c) (mar-~a-ri -er I mar~- a-ri -er, voa-la-re, ob- ~te, Iin-gvist);
6. a); 7. c); 8. b) (i-pos-ta-za I i-po-sta-za); 9. d); 10. a); 11. d); 12. c); 13. b); 14. a); 15. a); 16. d);
17. c); 18. c); 19. a); 20. b); 21. d) (intortochere, Istanbul, pahiderm); 22. a) (escalator, container,
escroc ); 23. d); 24. c); 25. c).
Testul 5
1. a) (doar conductor, arini$, trandav); 2. c) (doar antrax, postum, centurion); 3. c) (doar troscot,
angora, diaspora); 4. d); 5. b) (Monaco I Monaco); 6. a) (chef-Jiu I che-fliu); 7, c) (hept-a-tlon I hep-
ta-tlon); 8. b) (in-al-bi I i-nal-bi); 9. a); 10. d); 11. a); 12. b); 13. b); 14. c); 15. d) (doar cazinou,
embargo, catadicsi); 16. b); 17. a); 18. c); 19. c); 20. d); 21. a); 22. b); 23. c); 24. d); 25. a).
- --TESTE-G RILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT >-185
Testul 6
1. d) (Tu urma sa pleci, dar te-am oprit, pentru ca acei arbitri celebri au dat verdictul ca ai sa devii un
mare fotbalist. ); 2. d) (nu exista nicio gre$eala); 3, c) (Palavragiii aceia, spusu-le-ai ca nu am vazut
nimic cu propriii mei ochi?); 4. d) (4 gre$eli: Doar ce plecase$i $i mi-am zis sa rise sa merg 1n locul
acela pe care mi 1-ai aratat.); 5. d) (4 gre$eli: Nu trageti, o sa aiba Joe diseara cursa de ma~ini vechi,
unde a$ veni chiar $i eu!); 6. c) (Nu avem deciit 100 de lei, dar o sane descurcam noi $i o sane ajute ~i
prietenii tai.); 7. b); 8. a); 9. b); 10. c); 11. c); 12. d); 13. a); 14. b) (In (1) este acord corect, 1n (2) este
acord dupa 1nteles, tolerat de norme); 15. b); 16. d); 17. a); 18. c); 19. c); 20. d); 21. b); 22. c) (osana I
osana); 23. d); 24. b); 25. a).
Testul 7
1. d) (candid I candid, Dobrogea, despot, avarie); 2. c) (me$terita I me$terita, anatema, hapciu I hapciu,
catina, gigolo, congresmen, revizor); 3. c) (agora - piata publica !n Antichitate I agora - spatiu public,
santal, Gestapo, vatman, taxi, scrutin); 4. d) (chepeng, rabin, comis-voiajor, colos, protector I
protector, niscai I niscai, tiramisu); 5. a); 6. b); 7. b) (ge-nun-chi-e-ra, mer-geai, am-bi-gu-u); 8. d);
9. b) (to{i - i ~optit I consonantic; fra{ii - i vocalic $i i semivocalic; ieri - i semivocalic $i i $Optit I
consonantic); 10. d); 11. a); 12. c); 13. a); 14. c); 15. a); 16. b) (cuvant-!nainte, cyberspatiu, bunastare,
Alba-ca-Zapada, prim ajutor, Piatra Arsa, on-line I online, triplusalt); 17. d) (Pasamite ca nu-I
agreeaza, de aceea nu 1-a acceptat, ea !nsa$i spuniindu-i ca a fost concediat.); 18. b) (Mon$trii sini$tri
din film ma speriara, a$a !neat ma sfiii sa-i mai privesc.); 19. a); 20. c) (Panzele corabiei se urnflasera !n
vantul insistent al ecuatorului.); 21. a); 22. d); 23. c) (robinete I robineti, monede, coarde I corzi, avataruri,
$evalete); 24. c) (Eu continui sacred ca ilu~trii mei socri vor veni maine-noapte !n vizita la noi $i ca nu
ne vor ocoli.); 25. d).
Testul 8
1. a); 2. a) (al tre-i-lea I al trei-lea, bu-to-ni-e-ra, vrai$-te, de-cep-ti-o-nat); 3. c) (matrice, colibri, firav I
firav, troita, veriga); 4. d); 5. a); 6. b); 7. c) (weekend, cyborg, bodyguarzi I bodigarzi, design); 8. d)
(paupertate, apropo I apropou, incamare I !ncarnare, angina, zilier, cvartet); 9. a) (Belarus I Bielorusia, ·
afghan I afgan, Apolo I Apollo, Buda I Buddha, Pa$te I Pa$ti (pl.)); 10. d); 11. b); 12. b); 13. c); 14. d);
15. d); 16. a); 17. d) (Mi-i ca ti-i cai daca ti-o spune ca nu-i prii calatoria cu tine.); 18. b) (Ochii femeii
!ntristate, de al carei necaz plangeam $i eu, cautau !n zare un raspuns.); 19. c) (Bogdan-Petriceicu
Hasdeu, Costache Negruzzi, Dinu Lipatti, Constantin Brancu$i, Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Ion
Heliade-Radulescu, Constantin Nottara, George Topirceanu, Gala Galaction, Alexandru Macedonski,
Maria Filotti); 20. d) (tangou, maiou, maro, delco I delcou, hublou); 21. a); 22. b); 23. d); 24. c) (caracter,
vatman, splendid, glasvand, franghie); 25. a) (poliloghie I polologhie, corvada I corvoada, bulgar I bulgare,
galanton, carafa, acceptie, eteroclit, diseara I deseara).
Testul 9
1. c); 2. c); 3. a); 4. d) (ca-mi-o-na-giu, ghi-oc, mie-lu-$el, pa-ie, ceai); 5. b) (o-biec-tu-al, so-co-teai,
ca-ca-o, po-e-zi-e); 6. b); 7. d); 8. d); 9. b); 10. b); 11. a); 12. c) (Ii rasfoii jumalul, dar ma sfiii sa i-o
declar; ei lnse$i parandu-i-se bizar ~i nefiind de acord cu asta.); 13. d); 14. d) (genuflexiuni, votca I
vodca, paliativ, !ntru catva); 15. c) (Ai venit la ora douazeci, dar chiar $i a$a era sa lntiirzii.); 16. d)
(0 sa vina ~i ei de la serviciu, dar mi-ar placea sa-i !ntiilnesc mai repede.); 17. a) (M-am interesat
despre situatia lor ~i am aflat ca iubitii-i fii au devenit celebri actori de cinema.); 18. a) (Eu nu-i auzii
vorbind ~i nu am ~tiut ca propriii lor copii au devenit delincventi); 19. c) (Au fost de fata trei simpli
membri $i un reprezentant al pre$edintiei.); 20. b) (Intiilnitu-o-ai pe prietena mea langa palavragiii aceia?);
21. a); 22. a) (crater, mozaic I mozaic in functie de sens, le~in, caras, simpozion); 23. b); 24. c); 25. d).
draga mea, pot sa-t1 manunsesc adevarul, fimdca $tIU ca ma mteleg1, dar ceilalti nu vor fi a a
ingaduitori ca tine, ba ch iar !mi vor fi ostili.); 5. c) (Nute duce departe, fii cuminte, ca nu mi-i egal Je
te 1neci sau nu!); 6, c); 7. c) (ma-chia-·ve-lic, (a) ma-chi-a, de-u-nazi, chin-te··sen-ta I chint-e-sen-ta);
8. d); 9. a) (pen-ul-tim I pe-nul-tim, piu-ne-za, coa-for, gar-so-ni-e-ra); 10. c); l 1. a); 12. c); 13. d)
(doi triftongi, doi diftongi, un hiat); 14. a); 15. d); 16. d); 17. a); 18. a); 19. b); 20. b); 21. b); 22. d);
23. b) (pagoda, ostrov, lncotro, ginga$ I ginga$ ); 24. d) (matrice, facsimil I facsimil, apendice, scorbut);
25. a).
Testul 1
1. d); 2. c); 3. a); 4. b); 5, c); 6. c); 7. b); 8. c); 9, a); 10. d) (numai al doilea $i al treilea); 11. d);
12. c); 13, b); 14. a); 15. a); 16. a); 17. b); 18. b); 19. c) (petrolifer =care contine petrol); 20. d);
21. a); 22. c); 23. d) (suferindul, sa, cinciul, acest); 24. c); 25. b).
Testul 2
1. b); 2. c); 3. b); 4. c); 5. d); 6. a); 7. b); 8. d); 9, c); 10, b); 11. d); 12. a); 13. a); 14. c); 15. b); 16. c);
17. b); 18. d); 19. a); 20, c); 21. d); 22. c); 23. b); 24. d); 25. c).
Testul 3
1. c); 2. d); 3. b); 4. c); 5. b); 6. c); 7. a); 8. c); 9. b); 10, a); 11. d); 12. a); 13. a); 14. d); 15. a); 16, b);
17. d); 18. d); 19. c); 20. b); 21. d); 22. a); 23, a); 24. c); 25. b).
Testul 4
1. b) (de care s-a auzit.. ., servilism I slugarnicie ); 2. b) (Mananca mujdei la friptura $i apoi nu vrea
decat sa doarrna I vrea numai sa doarma.); 3. d) (TAROM, lt.-col. , N-V); 4. a); 5. b); 6. d); 7, c); 8. c);
9. a); 10. d); 11. b); 12. a); 13, c); 14. c); 15. a); 16. d); 17. d); 18, c); 19. d) (radical desfac- + sufixe
-u-, -se- + desinente -ra-, -m); 20. a); 21. a); 22. b); 23. c); 24. c); 25. a).
Testul 5
1. d); 2. c); 3. a); 4. c); 5. b) (celelalte sunt diferentiate semantic); 6. b); 7. d); 8. a); 9. c); 10. b);
11. c); 12. d); 13. c); 14. a); 15. a); 16. a); 17. d); 18. c); 19. a); 20. d); 21. b); 22. a); 23. b); 24. c); 25. d).
Testul 6
1. a); 2. c); 3. b); 4. b) (mi$el = ,,sarac, sarman", madular = ,,membru al unei asociatii" - semantice;
restul sunt Iexicale); 5. c); 6. d); 7. d); 8. b); 9. a); 10. c); 11. d); 12. b); 13. c); 14. a); 15. c); 16. c);
17. c); 18. a); 19. a); 20, c); 21. d); 22. b); 23. c); 24. a); 25. d).
Testul 7
1. a) (caruia); 2. c) (S-a dus rara sa fi anuntat sau sa fi telefonat 1nainte, iar asprii sai socri sunt supa-
rati.); 3, b) (In calitate de coleg, ma intereseaza sa fie bine.); 4. a) (UEFA); 5. b) (ai mai fi, ai veni);
6. c) (vino, ma sfiii, ai vedea); 7. b) (sau Trebuie sa dau socoteala asupra a multe mii de lei. ); 8. c);
9. b) (va aparea, cotidiene); 10. d); 11. c); 12. c); 13. b); 14. d) (In toate celelalte cazuri sufixul dimi-
nutival s-a neutralizat); 15. a); 16. a) (radical: descant-, sufix: -a-, desinenta de plural: -ra-, desinenta
de persoana: -fi); 17. b) (radacina: jug-, sufix: -i-, sufix: -se-, desinenta de plural: -ra, desinenta de
persoana zero); 18. d); 19. c); 20. c); 21. a); 22. b); 23. d); 24. c); 25. a).
---TES TE -GRI LA PE NTRU CON CURS UL 0E ADM ITERE LA FAC ULTATEA 0E DREPT ) 187
Testul 8
1. d); 2. a); 3. a) (Jn citi§·oarc sufixul diminutival s~a neutralizat; iar redundant ~i prestidigitator sunt
1mprumuturi); 4, b); 5, d); 6, b); /, b); 8. a); 9, b) (boielei); 10, c); lL a); 12. d); 11a);14, b); 15. c);
16. d); 17, c); 18, b); 19, a); 20. d); 21. c); 22. c); 23. b); 24. d); 25, a).
Testul 9
1. a); 2. d); l c); 4. d); 5, b); 6, c); 7. d); 8. a); 9, b); 10. b); 11. d); 12. c); 11 a) (gadei I gade1ui); 14. b);
15. c); 16, a); 17, c); 18. d); 19. b); 20, d); 21. a); 22. c); 23. b); 24. d); 25. b).
Testul 10
t c); 2, c); 3, d); 4. b); 5. d); 6, a); 7, c); 8, a); 9. d); 10, b); 11. c); 12. d); 13, b); 14. d); 15. b); 16. a);
17, b); 18, c); 19. d); 20, a); 21. a); 22. b); 23, a); 24, d); 25, c).
!IL Morfosintaxa
Testul 1
1. d); 2, d); 3. c); 4, a); 5. c); 6, d) (pron. pers., f. neacc., caz D. I atr. pron. datival); 7. b); 8. a); 9. c); 10. c);
lL d) (Joe. adv. nehot. I circ. de loc); 12. c); 13, a); 14, c); 15, b); 16. a); 17. c); 18. d) (pron. rel. , caz
Ac. I subiect); 19. b); 20. b); 2L c); 22. a); 23, d); 24. c); 25. b).
Testul 2
La); 2, b); 3, d); 4, a); 5. b); 6, c); 7. d); 8. d) (loc. pron. nehot. I compl. direct); 9. b); 10. a); 11 . b);
12. d); 13. b); 14. a); 15. c); 16, c); 17. a); 18, d) (verb pred., supin I pred. verbal); 19, c); 20. d) (Joe.
adv. I circ. de scop); 2L b); 22, a) ; 23, c); 24. a); 25. d).
Testul 3
1. b); 2. d); 3, b); 4. c); 5. a); 6. c); 7. d) (verb pred., inf. prez., d. reflexiva I compl. direct); 8, a); 9. b);
10, c); 11. b); 12, d) (pron. dem. , caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional); 13. a); 14. a); 15, d) (loc.
adj. I atr. adj.); 16. b); 17. c); 18, a); 19, d) (Scoala lingvistica din Cluj: subst. cu prep. eliptica, caz
Ac. I circ. de mod comparativ; Scoala lingvistica din Bucure~ti: adv. de mod provenit din subst. prin
conversiune I circ. de mod); 20. a); 21. b); 22. d); 23. d); 24. c); 25. d) (numeral in (1) ~i (4), art. nehot.
in (2), adj. nehot. in (3)).
Testul 4
1. d) (pron. dem., caz Ac. I atr. pron. prepozitional pe langa un subst. sau un pronume eliptic: oameni,
unii, cd/iva etc.); 2. a); l d) (pred. nominal I verb cop. + nume pred. I verb la supin); 4, b); 5. c); 6. b);
7. b); 8. c); 9, c); 10. c) (verbul auxiliar este eliptic: era admirata); 11. a); 12. d) (atr. pron: in dativ I
pron. refl., D. posesiv); 13, d) (atr. adverbial I adv. de timp cu prep.); 14, d) (loc. adj . I nume pred. );
15. b); 16. a); 17, a); 18, c); 19, b); 20, b); 21. a); 22, c); 23. d); 24. c); 25. d).
Testul 5
1. b); 2, c); 3, b); 4, a); 5, d) (nurne pred. I adv. de mod); 6. a); 7, d); 8. a) (avand o determinare
atributiva, la vdnat este subst.); 9. c); 10, d); 11. a); 12. a); 13. c); 14. b); 15. d) (Joe. adj . I atr. adj .);
16. c); 17, a); 18, a); 19. a); 20. b); 2L d) (adj. pos., caz N. I atr. adj .); 22. d) (pron. rel., caz Ac. I
subiect); 23, c); 24. d); 25. c).
Testul 6
1. c); 2. a); 3. b); 4. a); 5. d) (pron. rel., caz Ac. I comp!. direct); 6. a); 7, c); 8. a); 9, b); 10 d) (subst.,
caz Ac. I atr. pron. prepozitional pe langa un pronume eliptic: unii, cd/iva etc.); 11. b); 12, c); 13. a);
14. d) (verb pred., ind. prez., pers a IH-a, sg. I pred. verbal); 15. b); 16. c); 17. d) (pron. pers., caz Ac.,
188~ RASP UN SURI $1 COMENTA Rll - - - - - - - - - - - - -
f. acc. / circ. de loc); IR b); 19, b); 20, a); 2L c); 22, c); 23, b); 24, d); 25, c).
Testul 7
1. c); 2, a); 3, b); 4. a) ; 5, d) (subst. , caz Ac. I compl. direct); 6, c); /, d) (pron. interog., caz N. / nume
pred.); 8. a); 9. d); 10. c); 11. c); 12. b); 13. b); 14, b); 15, a); 16. d) (adj . pron. interog., caz N. /
atr. adj.); 17. d) (adv. de timp I atr. adv.); 18, d); 19. d) (pron. pers., caz D. I atr. pron. datival);
20. d) (pron. nehot., caz N. I subiect); 21. a); 22. c); 23. c); 24. d); 25. a).
Testul 8
1. b); 2. d) (pron. rel. , caz Ac. I subiect); 3, a); 4. b); 5. c); 6, c); 7, d) (inte1j. predicativa I pred.
verbal); 8. c); 9. d) (Joe. adj . I nume pred.); 10. b); 11. d); 12. a); 13. a); 14, d); 15. d) (verb pred., inf.
prez., d. refl exiva I subiect); 16. a); 17. c); 18. b); 19. a); 20. a); 21. d) (num. adv. I circ. de mod.);
22. a); 23. c); 24. d); 25. d) (comp!. directe 1n (3), (4) $i (5), comp!. indirecte In (1) $i (2)).
Testul 9
1. b); 2. d) (comp!. direct I verb, d. reflexiva); 3. c); 4. a); 5, d) (adj. pron. nehot. , caz N. I atr. adj .);
6. c); 7, b); 8. c); 9, a); 10, d) (pron. rel., caz Ac. I comp!. direct); 1L c); 12. b) (circ. de mod progresiv:
pe masura ce mananci) ; 13, d) (pron. dem., caz Ac. I atr. pron. prepozitional pe langa un subst. sau un
pronume eliptic: fapte, unele etc.); 14. a) (Predicatul exprima o calitate a subiectului gramatical, deci
starea, nu actiunea unui subiect logi c; verbul la imperfect este tipic descrierii, nu naratiunii , prin
urmare este un predicat nominal. Numele predicativ este exprimat prin adj ectiv participial.); 15. c) (Se
presupune existenta unui complement de agent, predicatul exprima actiunea acestuia, nu o stare I o
calitate a subiectului; verbul la mai-mult-ca-perfect este specific naratiunii, nu descrierii, deci este un
predicat verbal la diateza pasiva.); 16, b); 17. b); 18, a); 19, c); 20. b) (prezenta comp!. direct peal/ii
exclude diateza pasiva_a supinului); 21. c); 22, d) (verb pred., inf. prez., d. pasiva I comp!. direct); 23. d)
(Joe. adv. in (2), loc. prep. in (3), (4) $i (5), subst. in (l)); 24. c); 25. a) (pronumele refl exiv are aceea$i
persoana cu verbul pe care 11 insote~te).
Testul 10
1. a); 2. a); 3. b); 4. c); 5. b); 6, c); 7. d) (pron. rel., caz N. I nume pred.); 8. a); 9. b); 10. b); 11. d)
(subst., caz N. I subiect); 12. a); 13, b); 14, d) (subst., caz Ac. I atr. subst. prepozitional); 15, c); 16. c);
17. c); 18. d); 19. a); 20, d) (pron. rel. , caz Ac. I subiect); 21. b); 22. a); 23. a); 24. d) (pron. dem. In
(1), (4) $i (5), art. dem. in (2) $i (3)); 25. b).
- - - T ESTE .. C!{ ILA PENTR U CON CURS UL DE ADMI TERE LA FACULTA TE A DE 0 REP T ~ 189
careia 'i i este regent: subiectivii sau completiva directii. Am optat, 1n toate testele, pentru solutia
completivii directii); 10, c); 11. b) (idem exercitiul 9: caracterul arnbiguu al supinului, care poate fi
interpretat atat pas iv: ceva sa fie apreciat de catre cineva, cat ~i activ: cineva sa aprecieze ceva, duce
la doua interpretari corecte pentru subordonata careia ii este regent: subiectiva sau completiva
directa. ); 12, c); 13, d) (principala + subiectiva + circ. de cauza + compl. directa + comp!. directa);
14, b); 15. d) (principala + subiectiva + subiectiva +comp!. indirecta + circ. de mod); 16, a); 17o a);
18, c); 19, b); 20, d) (circ. concesiva + principala + circ. de scop); 2L d); 22, b); 23. c); 24. a); 25. d)
(subiectiva + principala + circ. concesiva + subiectiva).
Testul 3
L c); 2. a); 1 b); 4. c); 5, d) (principala +comp!. directa + circ. de timp + circ. de cauza + atributiva);
6. d) (circ. conditionala + circ. de mod+ principala + principala + circ. concesiva); 7, a); 8. c); 9. b);
IO, b); 11. d) (comp!. indirecta + subiectiva + principala + com pl. directa + subiectiva); 12, a); 13, a);
14. c); 15, b); 16. d) (subiectiva + compl. directa + principala + circ. de scop); 17. c); 18, a); 19. c);
20. c); 21, b); 22. d) (compl. directa + atributiva + principala + subiectiva + atributiva); 23. c); 24. a);
25. a).
Testul 4
1. b); 2. c); 3. c); 4. a); 5. d) (principala +com pl. indirecta + circ. de cauza + circ. consecutiva + circ.
de loc + circ. de ti mp); 6. a); 7. b); 8. b); 9. c); 10. b); 1L a); 12. d) (circ. concesiva + atributiva +
principala + circ. de mod); 13. d) (circ. conditionala + subiectiva + principala + subiectiva); 14. a);
15. b); 16. c); 17, c); 18. b); 19. c); 20. a); 21. d) (principala + subiectiva + subiectiva + circ. de timp);
22. d) (circ. de mod + principala + circ. de mod); 23. b); 24. b); 25. d) (subiectiva + principala +
principala + compl. directa + subiectiva).
Testul 5
1. c); 2. d); 3. d) (principala + subiectiva + compl. indirecta + subiectiva + atributiva); 4. d) (principala +
predicativa + atributiva + atributiva + circ. de mod + atributiva); 5. b); 6. d) (principala + principala +
circ. de scop + comp!. indirecta + compL directa + compl. directa); 7. d) (principala + circ. de mod +
atributiva + predicativa); 8. b); 9. d) (principala + subiectiva + subiectiva + principala + subiectiva);
10. a); 11. c); 12. c); 13. a); 14. b); 15. b); 16. a); 17. c); 18. d) (compl. directa + principala + circ. de
cauza + subiectiva); 19. c); 20. d) (principala + subiectiva + subiectiva + atributiva); 21. a); 22. b);
23. a); 24. b); 25. d) (principala + subiectiva + subiectiva).
Testul 6
1. c); 2. c); 3, a); 4. d); 5. c); 6. b); 7. b); 8. a); 9. d) (circ. de cauza +comp!. indirecta + atributiva +
principala + predicativa); 10. a); 11. b); 12. d) (principala +comp!. indirecta + compl. indirecta + circ.
concesiva + principala + subiectiva + compL directa); 13. c); 14. d) (principala + subiectiva +
subiectiva + principala + subiectiva); 15. a); 16. a); 17, b) (verbul la supin permite ~i interpretarea
comp!. directa, ~i interpretarea subiectiva pentru subordonata 2); 18. d) (principala + atributiva +
principala + compl. directa + circ. concesiva + compl. directa); 19. b); 20. d); 21. a); 22, a); 23. a);
24. c); 25. b).
Testul 7
1. b); 2. c); 3. c); 4. b); 5. d) (principala + subiectiva + principala + subiectiva + subiectiva +
atributiva); 6. a); 7. c); 8. b); 9. b); 10. d) (principala + subiectiva); 11. a); 12. c); 13. a); 14. c);
15. d) (principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + circ. de mod); 16. c); 17. d) (principala +
compl. directa + compl. directa + principala + compl. directa); 18. d) (principala + atributiva +
ECONOMIE
Testul 1 (Nevoi ~i bunuri. Proprietatea ~i libera initiativa)
1. b); 2. b); 3. d); 4. d); 5. d); 6. b); 7. b); 8. a); 9. d); 10. b); 11. a); 12. b); 13. d); 14. d); 15. b);
16. a); 17. a); 18. d); 19. b); 20. d); 21. b); 22. A); 23. a); 24. d); 25. d).
Testul 2 (Nevoi ~ i bunuri. Proprietatea ~ i libera initiativa)
1. b); 2. a); 3. b); 4. d); 5. c); 6. d); 7. b); 8. b); 9. d); 10. b); 11. a); 12. c); 13. c); 14. b); 15. d);
16. c); 17. d); 18. a); 19. c); 20. a); 21. c); 22. d); 23. b); 24. b); 25. b).
Testul 3 (Consumatorul. Utilitatea economical
1. d); 2. d); 3. b); 4. c); 5. b); 6. c); 7. d); 8. b); 9. b); 10. a); 11. a); 12. c); 13. a); 14. b); 15. a);
16. a); 17. c); 18. d); 19. b); 20. b); 21. d); 22. d); 23. b); 24. a); 25. c).
Testul 4 (Consumatorul. Utilitatea economical
1. a); 2. a); 3. c); 4. a); 5. c); 6. c); 7. b); 8. b); 9. b); 10. d); 11. b); 12. d); 13. c); 14. c); 15. c); 16. d);
17. d); 18. d); 19. a); 20. a); 21. b); 22. a); 23. b); 24. b); 25. d).
- - - TESTE - GR ILA PENTRU CO NCUR SUL DE ADMI TERE LA FACULTATEA DE DREPT ~ 191
Testul 5(Producatorul. Factorii de produqie)
L d); 2, b); 3. c); 4, d); 5, b); 6. d); 7, c); 8. c); 9, c); 10, c); lL c); 12. c); 13, b); 14. b); 15, a); 16, b);
17. c); 18. d); 19. c); 20, c); 21. d); 22, d); 23. d); 24. a); 25, a).
Testul 6 (Producatorul. Factorii de produqie)
1. a); 2. b); 3. c); 4. d); 5. d); 6. d); 7. d); 8, c); 9, b); 10. b); 11. c); 12. b); 13. c); 14. c); 15. b);
16. a); 17. b) (K1 = 20 mil., Kr= 10 mil., deci Kc= 10 mil., AKr= lmil., Kcons = AKr+ Kc= 11 mil.);
18. c) (AKr= 1 mil., deci T = 4 ani); 19. b); 20, d) (AKr= 4 mil., deci T = 10 ani); 2L b) (Kt= 48 mil.,
Kc= 213 · K1 = 32 mil., AKr = 1,6 mil., deci Kcons = AKr +Kc= 33,6 mil.); 22. b); 23. c); 24. a); 25. d).
Testul 7 (Productivitatea. Combinarea factorilor de productie)
1. b); 2, d); 3, c); 4, d); 5. b); 6. d); 7. a); 8, a); 9. b); 10, c); 11. a); 12, b); 13. c); 14. c); 15. d);
16. d); 17. c); 18. b); 19. a); 20. b); 21. b); 22. b); 23, c); 24, a) (Q1 = l,5Qo, L1= 1,3L 0, WmgL =
= 0,5Q 0/0,3L 0 = 1666,66 buc./sal.); 25. b) (IWL =IQ/IL· 100 = 123,07%, deci 23,07% < 30%).
Testul 8 (Productivitatea. Combinarea factorilor de productie)
1. c); 2. a) (IWK = 150%, IQ= 300%, IWK = IQ/IK· 100, IK = 200%, deci K se dubleaza); 3. d); 4. b);
(WmgL = Q1 -Qo/L1 - L0 = 150, Q1= 2Q 0, L1 = 2Lo, Qo = 450, Lo= 3, deci L1= 6); 5, c); 6. c); 7. b);
8. b) (IWL =IQ/IL· 100 = 230,76%, deci WL cre~te cu 130,76%); 9. c); 10, b); 11. b); 12. a); 13. b);
14. d); 15. b); 16. a); 17. d); 18. b); 19. a); 20, d); 21. d); 22. b); 23. b) (WL 0 = 50, IQ = 300%, IL=
= 180%, WmgL = Q1-Q 0/L1 - Lo= 125); 24. a); 25. b) (IWL = 130%, IQ= 70%, deci IL = 53,84%).
Testul 9(Costul de produqie)
1. b); 2. a); 3. a); 4. d); 5. b) (Cm= Kcons = AKr +Kc); 6. c); 7. c); 8. a); 9. d); 10. d); 11. c); 12. b);
13. c); 14. b); 15. b); 16. c); 17. c); 18. a); 19. c); 20. d); 21. b); 22. d); 23. a); 24. b); 25. c).
Testul 10 (Costul de productie)
1. c); 2. b); 3. b); 4. c); 5. a); 6. b); 7. c); 8. d); 9. b); 10. a); 11. c); 12. c); 13. d); 14. c); 15. a); 16. b);
17. d) (CT = CF+ CV= 6.000 u.m., CTM = CTIQ = 20 u.m., Cmg(10) < CTM(20), deci CTM scade);
18. d); 19. d); 20. d); 21. d); 22. a); 23. c); 24. a); 25. b).
Testul 11 (Cost de productie. Profit. Cifra de afaceri)
1. b); 2. d); 3. b); 4. b); 5. d); 6. c); 7. b); 8. a); 9. b); 10. a); 11. a); 12. b); 13. c); 14. d); 15. b);
16. c); 17. c); 18. a); 19. b); 20. c); 21. d); 22. c); 23. b); 24. d); 25. a).
Testul 12 (Cost de productie. Profit. Cifra de afaceri)
1. a); 2. b); 3. c); 4. b); 5. a); 6. b) (CA 1=1,1CA 0, CA0 = 500 mil., deci Pr= 50 mil.); 7. c); 8. d) (Daca
Cs= 20%CT, C11 = 80%CT = 1.000 u.m., CT= 1.250 u.m., Pr= 30% · 1.250 = 375 u.m., deci CA=
=CT+ Pr= 1.625 u.m.); 9. b); 10. b) (CF= 200 u.m., CV= 4Q = 4 · 5 = 20 u.m., deci CT= CF+
+CV= 220 u.m., CA= CT+ Pr= 320 u.m.); 11. b); 12. a); 13. c) (4 cicluri/an, Qanual = 4 · 200 = 800,
Kc= 40 mil.Ian, AKr= 12 mil., CT= 104 mil., CA= 124,8 mil., Pv = CA/Q = 156.000 u.m.); 14. a);
15. c); 16. a); 17. a); 18. c); 19. d); 20. c); 21. a) (Pr = CA - CT= 17%K1i CT= C11 +Cs= AKr +Kc+
+Cs, Kc= 11%Kt, deci Kr= 65 mil.= 89%Ki, Kt= 73,03 mil., Pr= 2, 19 mil., CA= 14,60 mil.); 22. b);
23. d) (AKr = 25.000 u.m., Pr= 20%CA = 16.000 u.m., CT= CA- Pr= 64.000 u.m., RP/CA= 25%,
RP/Kt= 12,12%); 24. c); 25. a).
Testul 13 (Cererea. Oferta. Pretu l de echilibru)
1. a); 2. c); 3. a); 4. d); 5. b); 6. d); 7. b); 8. c); 9. d); 10. a); 11. b); 12. a); 13. c); 14. b); 15. b);
16. a); 17. a); 18. b); 19. b); 20. d); 21. d); 22. b); 23. a); 24. d); 25. a).
I
192.;( RASP UNSURI $1 COMENTARll - - - - - - - - - - - - - I
!;
Testul 14 (Cererea. Oferta. Pre'p.d de echilibru)
1. a); 2. b); 3. a); 4. c); 5. d); 6. d); 7, a); 8. b); 9. b); 10. c); 11. b); 12. a); B. b); 14. b); 15. c);
16. c); 17. c); 18. d); 19. d); 20. a); 21. d); 22. a); 23. c); 24. c); 25. c).
Testul 15 (Pi ata. Concurenta)
1. d); 2. d); 3. b); 4. b); 5. d); 6. a); 7. a); 8. a); 9. b); 10. c); 11. c); 12. d); 13. d); 14. a); 15. c);
16. c); 17. c); 18. d); 19. a); 20. c); 21. c); 22. a); 23. a); 24. c); 25. d).
Testul 16 (Piata. Concurenta)
1. a); 2. d); 3. b); 4. c); 5. b); 6. b); 7. d); 8. a); 9. b); 10. b); 11. c); 12. d); 13. d); 14. b); 15. c);
16. b); 17. b); 18. a); 19. d); 20. b); 21. c); 22. d); 23. d); 24. b); 25. a).
Testul 17 (Piata monetara)
1. c); 2. c); 3. c); 4. d); 5. c); 6. b); 7. c); 8. c); 9. c); 10. d); 11. d); 12. c); 13. d); 14. d); 15. b); 16. d);
17. b); 18. a); 19. a); 20. b); 21. b); 22. c); 23. d); 24. c); 25. a).
Testul 18 (Piata monetara)
1. b); 2. d); 3. d); 4. c); 5. c); 6. a); 7. c); 8. d); 9. c); 10. b); 11. c); 12. a); 13. a); 14. d) (v 1 =2v0, Iv =
= 300%, IM= 120%, IP= 100%, IM = IP · IY/Iv, deci IY = 360%, Y cre~te cu 260%); 15. d); 16. d);
17. d); 18. c); 19. c); 20. b); 21. b); 22. a) (IPcb = 200%, IPcb= Il /IP · 100, deci IP= 50%, P scade cu
50%); 23. c); 24. c); 25. c).
Testul 19 (Dobanda)
1. c); 2. b); 3. c); 4. a); 5. b); 6. b); 7. c); 8. a); 9. c) (dP= 10%, d1= 15%, Prbrut = D1- DP= -2,5 mil.);
10. d) (C = 20 mil., Sn= 25 mil., D = 5 mil., D = C · d · n, deci dn = 50%, dar dr = d11 - Ri, deci dr =
= 20%); 11. c) (Ch= 205Prnei, Pr11 e1 = 140 mil., Prbrut= D1- DP, unde Dr = 3/4D;, Di= 672 mil., Prbrut =
= Prnet + c h= 168 mil., Prnet= 140 mil., iar DP= 504 mil.); 12. c); 13. d); 14. d); 15. c); 16. c); 17. b);
18. c); 19. a) (Prbrnt = 3Ch, Prnet = Prbrut - C11 = 2Ch, Prbrut = D1- DP = 15 mil., deci Prnet= 5 mil.); 20. d)
(C1= C2 = C3 = C4 = 25 mil., D1 = 25 mil., D2 = 18,75 mil., 0 3 = 12,5 mil., deci Din 3 ani = 56,25 mil.);
21. b); 22. b); 23. b); 24. c); 25. b).
Testul 20 (Piata ca pitalurilor)
1. b); 2. b); 3. c); 4. d); 5. a); 6. d); 7. b); 8. c); 9. b); 10. d); 11. b); 12. a); 13. b); 14. a); 15. a);
16. a); 17. d); 18. b); 19. d); 20. d); 21. c); 22. d); 23. d); 24. a); 25. d).
Testul 21 (Piata capita lurilor)
1. c); 2. c); 3. d); 4. a); 5. c); 6. b); 7. d); 8. a); 9. d); 10. d); 11. a); 12. d); 13. c); 14. a); 15. a);
16. b); 17. d); 18. a); 19. d); 20. a); 21. b); 22. a); 23. c); 24. a); 25. b).
Testul 22 (Piata capitalurilo r)
1. b); 2. d); 3. b); 4. b); 5. b); 6. b); 7. d); 8. a); 9. b); 10. a); 11. c) (Capit. soc. I Val. nom. = 12 mil. I
I 6. 000 = 2.000 aq., deci nr. procente = 100 · 100/2.000 = 5%); 12. b) (Pr= CA - CT= - 2mil. u.m.,
deci pierderi = 10% · 2 mil. = 200.000 u.m.); 13. c); 14. c) (valoarea nominala nu infl uenteaza calculul),
15. b) (Dividend I actiune =Profit ramas I nr. actiuni = 50 mil. I 30.000 = 1.666,66, deci dividende pt.
100 act. = 166.666,66 u.m.); 16. c) (Dobli ga\ = 75.000 u.m., d' = DIC· 100, deci C = 150.000 u.m.);
17. a) (Do= 600.000 u.m., C1= 600.000 u.m., deci d = 100%); 18. d) (la act. A ca~tiga 3.000 u.m., iar
la act. B pierde 6.000 u.m., deci in total pierde 3.000 u.m.); 19. b) (Do= 80 u.m. = D1, deci C1= 800 u.m.);
20. d) (Do= D1, 10C0 = 15C1 ~i C1= C0 - 2.000 u.m., deci Do= 600 u.m.); 21. b) (Valoarea bursiera =
= (120% + 8%) · Valoarea nominala = 256.000 u.m.); 22, d) (Id' = 135%, Id' = ID · 100/IC, IC =
= 74%, deci C scade cu 26%); 23. d); 24. d); 25. d).
- --TESTE-GR I LA PENTRU CO NC URSUL DE ADM ITERE LA FAC ULTATEA DE 0 REPT ~ 193
Testul 23 (Piata muncii)
La); 2, c); 3. c); 4. c); 5. c); 6, c); /, d); 8. d); 9, a); 10. b); 11. d); 12. b); 13, d); 14. a); 15, c); 16. b);
l/, b); 18. b); 19, c); 20. b); 21. c); 22. d); 23. b); 24. c); 25, b).
Testul 24 (Piata muncii)
L c); 2. b); 3. c); 4, c); 5. b), 6. d); 7, c); 8. c); 9. c); 10. b); 11. c); 12. c); 13. b); 14, d); 15. c); 16. c);
17. b); 18. d); 19. b); 20. c); 21. d); 22. d); 23, a); 24. c); 25. d).
Testul 25 (Salariul)
1. c); 2. b); 3. d); 4. a); 5. c); 6. c); 7. a); 8. c); 9. b); 10. c); 11. d); 12. b); 13, d); 14. a); 15. d); 16. b);
17. c); 18. c); 19. a); 20. b); 21. c); 22. c) (IP = 150%, ISr = 120%, deci ISn = 180%); 23. d);
24. d) (IS = 125%, IP = 75%, deci ISn = 93,75%, adica scade cu 6,25%); 25. b) (IPcb = 80%, ISn =
1
Teste finale
Testul 1
1. b); 2. d) (com pl. indirecta + comp!. directa. + comp!. indirecta + com pl. directa + principala +
atributiva); 3. c); 4. a); 5. b); 6. d) (circ. de mod + principala + subiectiva + circ. de cauza +
atributiva); 7. a); 8. a); 9. c); 10. d); 11. b); 12. c); 13. a); 14. a); 15. d) (pred. nominal I verb cop.+
nume pred., verb la supin); 16. b); 17. c); 18. c); 19. a); 20. c); 21. d) (atr. pron. datival I pron. refl.,
caz D.); 22. d) (circ. de scop / loc. adv.); 23. a); 24. a); 25. d) (atr. adj. / loc. adj. nehot.); 26. b);
27. b); 28. c) (ne-am salutat mm! pe celalalt, refl exiv reciproc, situatie in care pronurnele reflexiv are
funqi e sintactica); 29. d) (pron. rel., caz Ac. I subiect); 30. d); 31. d) (adv. de loc I atr. adv.); 32. c)
(conform DOOM 2 ~i nejustificat dupa parerea noastra, dimprejur cstc adjectiv invm·iabil in 1elape cu
un substantiv. In situatia unor sintagme de tipul drumul inainte I pasul inainte sau intoarcerea acasa,
inainte ~i acasa raman adverbe, cu funqia sint. de atr. adv., fiind de fapt in aceea~i pozitie sintactica
cu dimprejur, a carui valoare morfologica nu ar fi trebuit modificata.); 33. b); 34. b) (Am stat de vorba
cu palavragiii aceia ~i le-am spus ca mie mi-i indiferent daca vii sau nu vii.); 35. a) (Au fost de fata
prqedintele ~i patru simpli membri ~i am vazut cu propriii mei ochi cum era sa gre~easca repartizarea
comisiilor pe centre de examen.); 36. d) (Copiii, vazutu-mi-i-ai la ~trand?) ; 37. d) (comp!. indirect in
(1), (3) ~i (5), atr. subst. in (2), comp!. direct in (4); 38. c); 39. a); 40. d) (corvada I corvoada); 41. b);
42. b) (busculada, nutrie, pizza I pizza, muschetar I mu~chetar) ; 43. d) (cele de la punctul a) sunt
corecte); 44. a); 45. c) (Ileanei I Ilenei); 46. a); 47. b); 48. c); 49. d); 50. d); 51. b); 52. c); 51 d);
54. a); 55. b); 56. c); 57. a); 58. d); 59. b) (doar nugale, matrice, loji); 60. b); 61. a); 62. d); 63. b);
4. b); 65. b); 66. a); 67. c); (S 11 = C(1+ d')'1, deci C = 48 mil. u.m.), 68. a) (IP= 150%, IS 1 = 120%,
ISr = IS11/IP · 100, deci IS 11 = 180%, S11 cre~te cu 80%); 69. c); 70. c); 71. a); 72. b); 73. b); 74. b) (l\PNB =
= 1.000 mid. u.m., l\CCF = -200 mld. u.m ., deci l\PNN = l\PNB - ~CCF = 1.200 mid. u.m.); 75. c);
76. c); 77. c); 78. a) (c 0 = 0,56, IC = 125%, IV= 135%, c' = 1':,.C/l\V = 0,25C 0/0,35 V0 = 0,4, dar c' +
+ s' = 1, deci s' = 0,6); 79. d); 80. b); 81. c); 82. b); 83. b); 84. b); (W 111 gL = Q1- Q0/L 1- L0 = 150,
Qi = 2Q 0, L1 = 2Lo, Q0 = 450, Lo= 3, deci L1= 6); 85. b); (M1 · V1= 8.000 mil. u.m., P0 = l.000 mil. u.m.,
IP= 200%, Yo= M0 • Vo/Po = 8 mil., y1= M1 · v1/P 1= 4 mil.); 86. b); 87. b); 88. c); 89. c); 90. b);
91. b); 92. a); 93. b); 94. b) (CA 1=l,1CA0 =550 mil. u.m., deci CA 0 = 500 mil. u.rn., Pr0 = 10%CA 0 =
= 50 mil. 11.m .); 95. c); 96. d); 97. a); 98. a); 99. b); 100. c) (Po= 25%Pt = 5 mil., P inapta - 30%Pl =
= 6 mil., indisponibili = 0,6 mil., cei care nu vor sa munceasdl. = 2 mil., deci $.=Parra - Poinciisponibila -
-cei care nu vor sa munceasca = 6,4 mil.).
Testul 2
1. a); 2, c); 3. b); 4. d) (principala + subiectiva + principala + subiectiva + compl. directa +
predicativa); 5. b); 6. c); 7. a); 8. b); 9. b); 10. a); 11. c); 12. b); 13. b); 14. b); 15. c); 16. c); 17. c);
18. c); 19. a) (pe 18.nga un subst. sau un pronume elipt!c: oameni, unii, ca{iva etc.); 20. b); 21. b);
196 < R~I sp uNsuRI $I c0 MENTI~ RI I
22. d) (pron. i nterog . ~ caz Ac. I compl. indirect); 23. d) (adj. substantivizat, caz N. / atribut apozitional
(= apozitie); 24, a); 25, d) (pron. semiind., caz Ac. I comp!. indirect + subst., caz G. / atr. subst.
genitival); 26. c); 27. h); 28. c); 29. b); 30, c); 31. a); 32, d) (verb pred., inf. prez., d. pasiva I circ.
consecutiv); 33. c); 34. b); 35. c); 36, c); 37. d); 38. d); 39, c); 40. a); 4L a); 42. b); 43. a); 44. b);
45. d); 46. a); 47. a); 48. c); 49. d); 50. b); 51. a); 52. c); 53, d); 54. b); 55, h); 56. c) (din sine +
uciga~) ; 57, a); 58. a); 59. c); 60. b); 61. b); 62. d); 63. b); 64, c); 65, b); 66, d); 67, c) (Cp== 100 mil. u.m.,
C1 = 50 mil. u.m., d' 1 = 15%, d' r = 10%, D; = 7,5 mil. u.m., DP = 10 mil. u.m., DP < D;, deci se
inregistreaza pierderi); 68. d); 69. d); 70, h) (IP cb = 80%, deci IP = 125%, ISr = ISi/IP . 100 = 96%);
7L c); 72. b); 73. c); 74, b); 75. c); 76. a); 77. c); 78. a) (Iv= 120%, Vo = 4.000, V = 4.800, c' = 0,6,
1
s' = 0,4 = b.I//J. V, deci Lil = 320); 79. a); 80, a); SL c); 82. b); 83. a) ; 84. c) (WK 1 = Wk0, Q1 = 2Q 0,
deci K1 = 2K0) ; 85. c; 86. a; 87. a); 88. b) (D = 3.000 u.m., diferenta de curs este de 1.000 u.m., deci
ca~ti gul adus este de 4.000 u.m.); 89, a); 90. a); 9L c); 92. d); 93. b; 94, b) (P/ CT · 100 = 25, Ct= 4Pr,
CA = 3.000 u.m.= CT + Pr= 5Pr, deci Pr= 600 u.m.); 95. c); 96. b); 97. a); 98, c); 99. d); 100. b) (Papta =
= 65%Ptotala = 9,75 mil ., daca R~ = S/P 0 • 100, atunci P0 = 20 · $, Papta= P0 + S+ 1 mil ., deci S= 416.666).
Testu l 3
L d) (principala + compl. indirecta + subiecti va + circ. de scop + comp!. directa + comp!. directa);
2. c); 3. d); 4. c); 5. a); 6, a); 7. h); 8. d) (adj . pos., caz Ac. I nume pred.); 9. c); 10. c); 11. d) (adv. de
mod I circ. de mod + subst., caz D. I comp!. indirect); 12. b); 13. a); 14. d) (pron. rel., caz Ac. cu prep. I
subiect) ; 15. d) (adv. de mod cu prep. I circ. de mod + adv. de mod, gradul pozitiv I nume pred.);
16. c); 17. d) (verb pred., inf. prez., d. reflexiva I comp!. direct) ; 18. d) (pron. refl ., caz D. I atr. pron.
dati val (= in dati v)); 19. b); 20. b); 21. c); 22. d) (verb pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza);
23. d) (verb pred. , inf. prez., d. reflexiva I compl. direct); 24, b); 25. a); 26. c); 27. d) (num. adv. (= de
repetitie) I circ. de mod); 28. b); 29. b); 30. b); 31. d) (pron. nehot., caz Ac. I atr. pron. prepozitional
pe Ianga un regent pronominal subinteles: noi); 32. c); 33. a); 34, a); 35. c); 36. b); 37. a); 38. c);
39, c) (hamacuri I hamace); 40. a); 41. b); 42, a); 43. c); 44. b); 45. a); 46. d); 47. c); 48. b); 49. d);
50. c); 51. d); 52. c); 53. a); 54. d); 55. c); 56, d) ($in~il a I cincila); 57, a); 58. b); 59. b); 60. c); 61. a);
62. b); 63. c); 64. c); 65. d); 66. c) (Ch= 28 mil. u.m. = 20% · Pr11 ei, Prnet = 140 mil. u.m., Prbrut = Prnet+
+ Ch= 168 mil. u.m. , D1 = 672 mil. u.m., deci DP = Prbrut - D1 = 504 mil. u.m .); 67, a); 68. d); 69. b);
70. b) (I SA+ 158 = 20 ~i 10 - A = 20 - B, deci A = 5, B = 15); 71. b); 72. c); 73. c) (PGB =
= 10.000 u.m. = l ,25PIB, deci PIB = 8.000 u.m.); 74. a); 75, c); 76, a); 77. a) (Vo= 6.400 u.m. · c0 =
= C0/V 0 = 0,15, c1 = C1/V1 = 0,2, deci C1 = 1.600 u.m., LiC = 600 u. m., Li V = 1.600 u.m. deci c' =
= 0,3 7); 78, c); 79, b); 80, c); 81. b); 82. d) ; 83. d); 84. d); 85. b); 86. d); 87. .d); 88. b); 89. c);
90. d) (CT = 6.000, CTM = 20, CTmg = 10, deci CTM scade); 91. d); 92. c) (Ce > Cs, Ci < Cs, deci
pierde pe arnbele operatiuni, Pr= O); 93, c) (4 cicluri pe an, Qan = 800, Kc= 40 mil.Ian, Kr= K1 - Kc=
= 40 mil., AKr = 30%Kr = 12 mil.Ian, CT = C11 + Cs = Akr + Kc + Cs = 104 mil. , Pr = 20% · CT =
= 20,8 mil. , CA = Pv · Q = 124,8 mil. , deci Pv= 156.000); 94. c) (IPY = 400%, Iv= 50%, IM = IPY/lv ·
· 100 = 800%); 95. c) (Sr = S11/lP · 100 = 666.666,66 u.m.); 96. c); 97, b); 98. a); 99. c) (C = 0, deci
P = 1 ~i C = 0 = 11 ); 100. c).
Testul 4
L c); 2. b); 3. b); ,:; . a); 5, a); 6, d) (principala + comp!. directa + subiectiva + subiectiva + circ.
consecutiva; in ceca ce prive~te = loc. prep.); 7. a); 8. a); 9, c); 10. d) (pron. refl ., caz D. I comp!.
indirect); 11. d) (ar i:. hot. I fara functie sint.); 12. b); 13, d) (num. card. cu val. subst., caz N. I atr.
subst. apozitional (' ;.1 pozitie neizolata); 14. c); 15, c) (subiect in N. absolut); 16. c); 17. d) (pron . rel. ,
- - - T ESTE - G'-i lL A PE NT RU CON CURS UL DE ADMIT ERE LA F ACULTATE I~ DE 0 REPT :?-197
caz Ac. cu prep. I subiect); 18. a); 19. b); 20. d) (verb pred., inf. perf., d. pasiva I circ. concesiv);
21. c); 22. d) (loc. adv. rel. I circ. de mod); 23. c); 24. b); 25. d) (loc. adj. I mnne pred.) 26. d) (pron.
rel., caz Ac. cu prep. I subiect); 27. d) (adv. de mod I nume pred.); 28. a); 29. b) (exista !nsa ~i o
nuanta temporala a sintagmei, dar $i una conditionala, care nu se pot exclude); 30. a); 31. c); 32. c);
33. d) (loc. adj. I atr. adj.); 34. c) (In ceea ce prive$te cartile nou intrate 1n librarii, acestea vor fi, cert,
bestselleruri.); 35. a) (Imi 1nmiii banii de atunci incoace, caci aveam nevoie de cat mai multi); 36. d);
37. b); 38. b) (lampion - vocala, ghei$a - semivocala, morti - i ~optit I consonantic); 39. d) (ghinde,
oglinzi, grinzi, tinde, monede); 40. c); 41. a) (sunt variabile: tenace I tenaci, vorace I voraci, motrice,
sagace I sagaci, rapace I rapaci); 42. d); 43. d) (predicative In toate enunturile, 1n afara de (4), unde
este copulativ); 44. b); 45. a); 46. c); 47. a); 48. c) (pe-num-bra I pen-um-bra, a-u-tos-top I a-u-to-
stop); 49. d) (pocher I poker); 50. b) (chivot I chivot); 51. c); 52. a); 53. d); 54. a); 55. c); 56. c);
57. d); 58. c); 59. a); 60. b); 61. d); 62. a); 63. d); 64. b); 65. c); 66. c); 67. c); 68. b); 69. b); 70. b);
71. b); 72. b); 73. c); 74. c); 75. c); 76. d); 77. b); 78. c); 79. d); 80. c) (Co = 10000/d'o = 25.000 u.m.,
C0 = 100D 1/d' 1 =20.000 u.m. , deci t.C = C1 -C 0 = - 5.000 u.m., IC= C1/C 0 • 100 = 80%, deci C scade
cu 20%); 81. a); 82. a); 83. d) (Iv= 300%, IM= 120%, IP= 100%, IY = IM·I)IP = 360%, deci Y
scade cu 20%); 84. c); 85. c); 86. a); 87. c); 88. a); 89. c) (CVM cre~te, CFM scade proportional cu
CVM, deci CTM este constant); 90. d); 91. a) (Cre = 2 · Ci, cleci cheltuielile sunt de 2 ori mai mari
decat ca~tigurile); 92. c); 93. b) (IP = IS 11 • 100/ISr = 114,8 1%, deci P cre~te cu 14,81 %); 94. d); 95. a);
96. c); 97. c); 98. b) (C = 10, 0 = 15, deci avem exces de oferta de 5); 99. c); 100. a) (Pa = 2P 0 =
= 10 mil. u.m., P0 = 5 mil. u.m., R~ = SIP 0 · 100, deci S= 1,2 mil. u.m.).
Testul 5
1. d) (principala + subiectiva + compl. directa + circ. concesiva + subiectiva); 2. c); 3. a); 4. c); 5. b);
6. b); 7. d) (circ. concesiva + subiectiva + principala + circ. de scop + circ. de timp) 8. c) (apozitie pe
langa pronumele eu, subiectul inclus al propozitiei); 9. c); 10. a); 11. c); 12. b); 13. a); 14. a); 15. c);
16. c); 17. d) (loc. adj. I nume pred.); 18. c); 19. d) (adj . pos., caz Ac. I nume pred.); 20. b); 21. a);
22. d) (pron. pers., caz D. I atr. pron. datival); 23. c); 24. b); 25. a); 26. b); 27. b); 28. (verb pred., ger.,
d. pasiva I circ. de cauza); 29. c); 30. a); 31. d); 32. c); 33. a) (1n enuntul (3), corelatie la dreapta, deci
numeral, nu adj. nehot.); 34. d); 35. d); 36. a); 37. b); 38. b); 39. a); 40. c); 41. b); 42. b); 43. d);
44. a); 45. c); 46. d); 47. d); 48. b) (protector I protector); 49. a); 50. b) (ig-no-rant I i-gno-rant);
51. d); 52. c) (lnvii I 1nviezi); 53. c); 54. b); 55. d) (ln toate, cu exceptia ultimului cuvant); 56. b);
57. c); 58. d) (inainte de experienta); 59. a); 60. d); 61. d); 62. d); 63. d); 64. a); 65. b); 66. b) (AKr =
= K1/t, deci t = KIAKr= 25 mil./5 mil. = 5 ani); 67. a) (Prbrut = 3C11 , d' 1- d' P= 5%, C1 = Cp = 300 mil. u.m.,
Prbrut = D1 - DP = 15 mil. u.m., deci C1i = 5 mil., iar Prnet = Prbrut - Ch= 10 mil. u.m.); 68. a); 69. c);
70. d); 71. d); 72. a); 73. c); 74. b) (PIN = 500, PIB = 2.500, CI= 500, deci PGB = PIB +CI= 3.000);
75. c); 76. a); 77. b); 78. c); 79. d); 80. a) (PNN = PNB - CCF = 7.000, CCF = 213 · PNN = 4.666,66);
81. c) (d' =DIC · 100, deci C = 150.000); 82. a); 83. d); 84. c); 85. a); 86. b); 87. d); 88. c); 89. a);
90. a); 91. a); 92. d); 93. a); 94. c) (intra 10.000 · 40. 000 lei= 400 mil. lei ~i ies 200 mil. lei, deci M
cre~te cu 200 mil. lei); 95. d); 96. a) (AKr= Cs= Pr= 3%Kr, Kt= 100PJ3, CT= C111 +Cs= AKr+ Kc+
+ Cs = 6%Kt +Kc, CA = 20% · Kt = 20% · 100P/3 = 20/3 · Pr, deci CA = CT + Pr, adica CT =
= 17/100 ·Pr, CT= 17/3 · K1, CT= 171100 ·Kt = 6/100 ·Kt+ Kc, Kc = 11/100 ·Ki, deci Kr =
= 89%-Ki = 65 mil., adica K1 = 73,03 mil., Pr = 3%·Kt = 2,19 mil., iar CA = 2013 ·Pr = 14,60 mil.);
97. a); 98. d) (Sno = 1.000 u.m., IS -100%=20%(IWL-100%), deci IS = 140%, Sn 1 =1,4·Sn 0 =
11 11
Cuvant-lnainte / 5
Programe $CO/are $i bib!iografii / 6
l lMBAROMANA I 7
I. Fonetica ~i ortografie / 7
!l. Vocabu lar, forme corecte, e!emente de morfologi e/ 23
Ill. Morfosintaxa / 38
IV. Sintaxa frazei / 57
ECONOMIE / 85
Nevoi ~ i bunuri. Proprietate a ~ i !ibera initiativa/ 85
Consumatorul. Utilitatea economic a/ 88
Producatorul. Factorii de productie / 91
Productivitatea. Combinarea factori lor de productie / 94
Costul de productie / 98
Cost de productie. Profit. Cifra de afaceri / 101
Cererea. Oferta. Pretu l de echi libru / 104
Piata. Concurenta / 107
Piata monetara / 110
Dobanda / 114
Piata capitalurilor / 115
Piata muncii / 120
Salariu l / 123
lndicatorii macroeconomici / 126
Venitul. Consumul. lnvestitiile / 129
lnflatia I 134
$omajul / 135
Piata mondiala. Comertu l international/ 139
Eficienta comertului exterior/ 140
Piata valutara / 142
Fluctuatiile economice. Ciclicitatea / 144
Ciclicitatea. Cre~terea ~ i dezvoltarea economic a/ 145
Agentii economici. $tiinta economica. lntegrarea economic aIn U.E. I 147