Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Limba română
1.A; 2.A; 3.F; 4.F; 5. A; 6.A; 7.A; 8.A; 9.A; 10.A; 11.A; 12.A; 13.A; 14.A; 15.F; 16.F;
17.A; 18.A; 19.A; 20.A; 21.A; 22.A; 23.A; 24.A; 25.A; 26.A; 27.A; 28.A; 29.A; 30.A;
31.A; 32.A; 33.A; 34.A; 35.A; 36.A; 37.A; 38.A; 39.A; 40.A; 41.A; 42.A; 43.A; 44.A;
45.A; 46.A; 47.A; 48.A; 49.A; 50.A; 51.A; 52.A; 53.A; 54.A; 55.A; 56.A; 57.A; 58.A;
59.A; 60.F; 61.A; 62.A; 63.A; 64.A; 65.A; 66.A; 67.A; 68.A; 69.A; 70.A; 71.A; 72.A;
73.A; 74.A; 75.A; 76.A; 77.A; 78.A; 79.A; 80.A; 81.A; 82.A; 83.A; 84.A; 85.A; 86.A;
87.A; 88.A; 89.A; 90.F; 91.A; 92.A; 93.A; 94.A; 95.A; 96.A; 97.A; 98.A; 99.A; 100.F.
Testul nr.2
1.A; 2.A; 3.A; 4.A; 5.A; 6.A; 7.A; 8.A; 9.A; 10.F; 11.A; 12.A; 13.A; 14.A; 15.A; 16.A;
17.A; 18.A; 19.A; 20.A; 21.F; 22.A; 23.A; 24.A; 25.A; 26.A; 27.A; 28.A; 29.A; 30.A;
31.A; 32.F; 33.A; 34.A; 35.A; 36.A; 37.A; 38.A; 39.A; 40.A; 41.A; 42.A; 43.A; 44.A;
45.F; 46.A; 47.A; 48.F; 49.A; 50.A; 51.A; 52.A; 53.F; 54.A; 55.A; 56.A; 57.A; 58.A;
59.A; 60.A; 61.A; 62.A; 63.A; 64.A; 65.A; 66.A; 67.A; 68.A; 69.A; 70.A; 71.A; 72.A;
73.A; 74.A; 75.A; 76.A; 77.A; 78.A; 79.F; 80.A; 81.A; 82.A; 83.A; 84.A; 85.F; 86.A;
87.A; 88.A; 89.A; 90.A; 91.A; 92.A; 93.A; 94.A; 95.A; 96.A; 97.A; 98.A; 99.A; 100.A.
Sunt sinonime (adevărat/ fals):
Testul nr.3
1.A; 2.A; 3.A; 4.A; 5.A; 6.A; 7.A; 8.A; 9.F; 10.A; 11.A; 12.A; 13.F; 14.F; 15.A; 16.A;
17.A; 18.A; 19.A; 20.A; 21.A; 22.A; 23.A; 24.A; 25.A; 26.F; 27.A; 28.A; 29.A; 30.A;
31.A; 32.A; 33.A; 34.A; 35.A; 36.A; 37.A; 38.A; 39.A; 40.F; 41.A; 42.A; 43.A; 44.A;
45.A; 46.A; 47.A; 48.A; 49.A; 50.A; 51.A; 52.A; 53.A; 54.A; 55.A; 56.A; 57.A; 58.A;
59.A; 60.A; 61.A; 62.A; 63.A; 64.A; 65.F; 66.A; 67.A; 68.A; 69.A; 70.F; 71.A; 72.A;
73.A; 74.A; 75.A; 76.A; 77.A. 78.F; 79.A; 80.A; 81.A; 82.A; 83.A; 84.A; 85.A; 86.A;
87.A; 88.A; 89.A; 90.F; 91.A; 92.A; 93.A; 94.A; 95.A; 96.A; 97.A; 98.A; 99.A; 100.A.
41. subsidiar/ în primul rând
42. sufragetă/feministă
Testul nr. 4.
1.F (insurgent/revoltat, rebel); 2.A; 3.A; 4.A; 5.A; 6.A; 7.A; 8.A; 9.A; 10.F (zenit/culme);
11.A; 12.F (vorace/ lacom, gurmand); 13.A; 14.A; 15.A; 16.A; 17.A; 18.F (veracitate /
veridicitate); 19.A; 20.A; 21.A; 22.A; 23.A; 24.A; 25.A; 26.A; 27.A; 28.A; 29.A; 30.A;
31.A; 32.F (tandem/ bicicletă pentru 2 persoane, grup de doi); 33.A; 34.A; 35.A; 36.A;
37.A; 38.A; 39.A; 40.A; 41.F (subsidiar/în al doilea rând, auxiliar); 42.A; 43.A; 44.A;
45.A; 46.A; 47.A; 48.A; 49.A; 50.A; 51.F solicitudine/ bunăvoinţă, prietenie); 52.A;
53.A; 54.A; 55.A; 56.A; 57.A; 58.A; 59.A; 60.A; 61.F (siestă/ odihnă de după–amiază);
62.A; 63.A; 64.A; 65.A; 66.A; 67.A; 68.A; 69.A; 70.A; 71.F (sechelă/urmă, consecinţă);
72.A; 73.A; 74.A; 75.A; 76.A; 77.A; 78.A; 79.A; 80.A; 81.F (sagacitate/perspicacitate);
82.A; 83.A; 84.A; 85.A; 86.A; 87.A; 88.A; 89.A; 90.A; 91.F (a ricana/a râde
batjocoritor); 92.A; 93.A; 94.A; 95.A; 96.A; 97.A; 98.A; 99.A; 100.A;
Testul nr.5
1.b; 2.a; 3.a; 4.a; 5.a; 6.a; 7.a; 8.a; 9.a; 10.b; 11.a; 12.a; 13.a; 14.b; 15.a; 16.a; 17.a; 18.a;
19.b; 20.a; 21.a; 22.a; 23.a; 24.b; 25.a; 26.a; 27.a; 28.a; 29.a; 30.a; 31.a; 32.b; 33.a; 34.a;
35.a; 36.a; 37.a; 38.a; 39.a; 40.b; 41.a; 42.a; 43.a; 44.a; 45.a; 46.b; 47.a; 48.a; 49.a; 50.a;
51.a; 52.a; 53.a; 54.a; 55.b; 56.a; 57.a; 58.a; 59.a; 60.a; 61.a; 62.a; 63.b; 64.a; 65.a; 66.a;
67.a; 68.a, 69.a; 70.a; 71.a; 72.a; 73.a; 74.b; 75.b; 76.a; 77.b; 78.a; 79.a; 80.a; 81.a; 82.a;
83.a; 84.a; 85.a; 86.b; 87.a; 88.a; 89.a; 90.b; 91.a; 92.b; 93.a; 94.a; 95.a; 96; 97.a; 98.a;
99.b; 100.a;
Testul nr.10
1.b; 2.a; 3.c; 4.a; 5.a; 6.a; 7.a; 8.a; 9.a; 10.a; 11.b; 12.a; 13.a; 14.b; 15.a; 16.a; 17.a; 18.a;
19.a; 20.a; 21.a; 22.a; 23.a; 24.a; 25.a; 26.a; 27.a; 28.a; 29.a; 30.a; 31.b; 32.a; 33.a; 34.a;
35.b; 36.b; 37.d; 38.a; 39.a; 40.a; 41.a; 42.a; 43.a; 44.a; 45.a; 46.a; 47.a; 48.a; 49.a; 50.a;
51.a; 52.a; 53.a; 54.a; 55.a; 56.a; 57.a; 58.a; 59.a; 60.a; 61.b; 62.a; 63.a; 64.a; 65.a; 66.a;
67.a; 68.c, 69.a; 70.a; 71.a; 72.a; 73.b; 74.a; 75.b; 76.c; 77.b; 78.a; 79.a; 80.a; 81.a; 82.a;
83.c; 84.a; 85.a; 86.a; 87.a; 88.a; 89.a; 90.a; 91.a; 92.b; 93.a; 94.b; 95.a; 96; 97.a; 98.a;
99.b; 100.a;
Test complex - .1
20.Sunt corecte:
a)altercaţie verbală; mică alocuţiune, atelier de blănărie, a avertiza din timp; dar totuşi;
mai am încă o întrebare;
b)caligrafie frumoasă, coexistenţă paşnică, mare colos industrial, ceremonie protocolară;
c)debuşeu pe piaţă, debut iniţial, echivantă ca valoare, a extermina în masă, evocare
retrospevtivă;
d)altercaţie frecventă, alocuţiune laudativă, aprobare imediată, a avertiza binevoitor;
21.În juru-i sunt mulţi care luptă contra noastră, deşi ne-a fost milă de ei cândva -
a)pr.personal, D, c.c.de loc; pr.relativ, N, S; adj.pron.pos, Ac, c.ind; subst, N, S;
b)pr.pers, G, atrib.subst; pr.rel, N, S; pr.pos, G, c.indirect; subst, Ac, c.direct;
c)pr.pers, G, atrib.subst; pr.rel, Ac, c.direct; pr.pos, D, c.indirect; subt, Ac,
c.indirect;
d)altă interpretare;
22.Sinologie înseamnă:
a)ştiinţă care studiază cultura japoneză;
b)ştiinţă care studiază cultura coreeană;
c)patologia inflamaţiilor mucoasei sinusurilor nazale;
d)ştiinţă care studiază cultura chineză;
23.Precizaţi rădăcina cuvântului "înfăţişare":
a)înfăţ-; b)-făţiş-; c)făţ-; d)-făţişa-; e)înfăţiş-;
24.Lusitan înseamnă:
a)privitor la Andorra şi populaţia ei;
b)privitor la regiunea sudică a Spaniei şi la populaţia ei;
c)privitor la Portugalia şi la populaţia ei;
d)al treilea etaj al jurasicului superior;
25.Nu-i plăcea tot ce se cânta, dar, cum nimic din ce făcea el nu-l plictisea, nu încerca
niciodată să-şi spună vreo părere, de vreme ce el credea că e prea mic ca să se priceapă
cât de cât.
a)PP AT AT CZ PP CD CZ CD CNS; b)PP SB AT CM PP CD CS CD CV;
c)PP CD AT CZ PP CD CZ CD CS; d)altă interpretare;
26.Nu-mi vine a crede că a fost cu putinţă să se întâmple ce s-a întâmplat:
a)PP SB SB SB; b)PP CD SB SB c)PP CD CM CD d)PP SB CM CD;
27.Nu s-a vrut să se ştie că trebuie să fie mai atenţi.
Subordonatele sunt în ordine:
a)CD CD SB b)SB SB SB c)CD SB SB d)CD CD SB;
28.Sunt numai locuţiuni prepoziţionale în seria:
a)faţă în faţă, dincolo de, din cauza; b)faţă de, alături de, zi de zi;
c)de către, departe de, an de an; d)faţă de, pe deasupra, în numele, împreună cu;
29.Cosmopolit este folosit corect în:
a)interogaţie cosmopolită; b)vulcan cosmopolit;
c)căldură cosmopolită; d)oraş cosmopolit;
30.În enunţurile: 1.Mergeam pe stradă şi mă gândeam la problemele mele. 2.Se grăbea să
nu piardă trenul. 3.Ai carte, ai parte!
a)1.două S subînţelese; 2.două S incluse; 3.două S incluse;
b)1.două S incluse; 2.două S subînţelese; 3.două S nedeterminate;
c)1.două S subînţelese; 2.două S incluse; 3.două S subînţelese;
d)altă interpretare;
31.Când e să-i meargă omului rău, orice ar face se strică -
a)CŢ CD CD PP; b)CT PR CV PP;
c)CT SB SB PP; d)altă interpretare;
32.Sunt triftongi în cuvintele din seria:
a)grecoaică, iubeau, voioasă; b)douăzeci, îndoială, păzeau;
c)căprioară, perioadă, vorbească; d)ghioagă, pufoaică, rouă;
33.Sunt corecte formele de G-D:
a)ţepii, pielii, şeii, lui taica, cremenei; b)ţepei, pieii, nurorii, îmbrăcămintei, taichii;
c)pielii, norei, îmbrăcăminţii, Ilenei, şeii; d)Ileanei, ţepii, taichii, ordinei;
34.Ea nu părea a fi crezută de nimeni - predicatul este:
a)nu părea a fi; b)nu părea crezută;
c)nu părea a fi crezută; d)nu părea;
35.Forme corecte sunt în seria:
a)elidarea problemelor, recensământ anuar, din punct de vedere al legii, două
mingi, două noiembrie;
b)eludarea problemelor, eu enumăr, recensământ anual, două mingi, doi
noiembrie;
c)consoane dentale, desinenţă cauzală, summum de calităţi, doi arbitrii, doi dublii
decalitrii;
d)consoană dentală, desinenţă cazuală, eră glaciară, două noiembrie, două mingi,
doi arbitri;
36.Ce e regretabil pentru mine e că totdeauna, după ce am urmat pe unul, când mă uit
înapoi, mă bucur că n-am urmat povaţa celuilalt, de aceea trebuie să stau aşteptând singur
o împăcare care este imposibilă.
a)SB PP CT CT PR CI PP SB AT; b)CD PP CZ CT SB CZ CZ SB AT;
c)SB PP CT CT PR CI CZ SB AT d)altă interpretare;
37.Lecţia a fost învăţată bine şi repetată cu atenţie fiindcă era dimineaţă şi îi era frică deja
că nu avea ce face în această situaţie, de vreme ce oamenii păreau cruzi şi neîngăduitori.
Probabil că devenise nerăbdător să fie ascultat oricum.
a)6 PV şi 3 PN; b)5 PV şi 3 PN;
c)7 PV şi 3 PN; d)altă interpretare;
38.Sunt derivate cu sufixe diminutivale: 1.fetiţă; 2.scăunel; 3.măgăruş; 4.inel; 5.doctoriţă;
6.fecioraş; 7.căţel; 8.cosaş; 9.fetică; 10.furnică;
a)toate; b)1,2,3,6,9;
c)1,2,3,6,9,10; d)altă interpretare;
39.Sunt corecte formele din seria:
a)servici, exudat, ultraj, paleativ, asterics;
b)reşou, exsudat, patrat, obstretrică, tomnatic;
c)molatic, obstetrică, exsudat, delincvent, paliativ;
d)capod, pătrat, exsudat, reşou;
40.Nu au grade de comparaţie toate adjectivele din seria:
a)rotund, eroic, mort, gol, alb; b)strămoşesc, absent, fructifer, pătrat;
c)viu, maxim, egal, viteaz; d)superior, verde, înalt, extern;
43.Proprii tăi prieteni au rămas imobilizaţi în gips, pentru că au căzut pe linoleu, la
servici -
Greşelile sunt în număr de: a)5 b)6 c)4 d)altă interpretare;
42.Nu conţine greşeli seria:
a)clarvăzători, mic-burgheze, nou-născute, răufăcători;
b)liber-cugetători, noi-veniţi, răuvoitori;
c)clarivăzători, mici-burghezi, răuplatnici;
d)drept-credincioşi, noi-născuţi, răi-platnici;
43.Sunt superlative absolute în toată seria:
a)destul de bună, tare rea, foarte acră, mult iubită;
b)acrră, extraordinar de rea, ultrasecret, tare bun, atotştiutor;
c)ultraelegant, rarisim, tot atât de bun, extrafin;
d)arhicunoscut, cel mai înalt, teribil de bun, grozav de deştept;
44.Ştie ce poate deveni colegul ei şi fratele acestuia -
a)n.predicativ, pr.relativ, Ac; At.pron, pr.pers, G; At.pron, pr.demonstrativ, D;
b)S, pr.relativ, N; At.adj, pr.pers, G; At.pron, pr.dem, G;
c)At.adj, N; pr.demonstrativ; At.pron, pr.pers, G; At.pron, pr.dem, G;
d)n.predicativ, pr.relativ N; At.pron, pr.pers, G; At.pron, pr.dem, G;
e)altă interpretare;
45.Zbura ca vântul şi se ducea ca gândul în drumu-i spre mare.
a)c.c.de mod; c.c.de mod; At.pronominal;
b)c.c.de mod, c.c.consecutiv, At.pronominal;
c)c.c.de mod, c.c.de mod; c.c.de loc;
d)altă interpretare;
46.Sunt compuse cuvintele:
a)dantelărie, preîntâmpinat; b)deontologie, sufragerie;
c)pedologie, istoriografie; d)trepied, anuar;
47.Se înţelegeau de minune fiind prea buni pentru a greşi -
a)c.c de mod, n.pred, c.concesiv; b)c.consecutiv, n.pred, c.cde scop;
c)c.c.de mod, c.c.mod, c.c.de scop; d)altă interpretare;
48.E mai uşor de citit decât de scris, fiindcă, îmbolnăvindu-se nu mai voia să-şi facă
temele.
a)c.c.mod, c.c.cauză, fără funcţie sint; b)c.c.mod, c.c.consecutiv, At.pron;
c)c.c.mod, c.c.cauză, At.pron; d)altă interpretare;
49.A citit tot, reuşind să termine filele acestui roman -
a)c.direct, c.c.consecutiv, A.adj; b)S, c.c.scop, A.pron;
c)c.direct, c.c.concesiv, Apron; d)altă soluţie;
50.Mă întreb al cui eşti tu, de vreme ce dânşii nu recunosc în orice fotografie.
a)pr.rel, G, n.pred; pr.personal, N, S; adj.pr.rel., Ac, A.adj;
b)pr.inter, G, c.ind; pr.de politeţe, N, S; pr.relativ, Ac, A.adj;
c)pr.rel, G, n.pred; pr.personal, N, S; adj.pr.nehot, Ac, A.pron;
d)altă interpretare;
51.Nu pariaţi pe acest cal! A dat vina pe mine. Nu mă pot baza pe tine. Am un coleg
invidios pe toată lumea.
a)c.indirecte; b)c.directe; c)3 c.indirecte, 1 c.direct; d)altă interpretare;
52.Mi-ai văzut poza în ziar şi mi-am dat seama de ce mi-ai dat telefon -
a)pr.pers, D, A.pron/ pr.reflex, D, fără fcţie sint/ pr.pers, D, Apron;
b)pr.reflex, D, Apron/ pr.reflex, D, A.pron/ pr.pers, G, c.ind;
c)pr.reflex, D, c.ind/ pr.pers, D, fără funcţie sint/ pr.pers, D, A.pron;
d)altă interpretare;
53.Sunt corecte enunţurile:
1.A reuşit datorită talentului şi a muncii sale perseverente. 2.Dat fiind noile condiţii, n-a
putut rămâne pe postul care l-a ocupat. 3.Întrucât eram să cad, m-am întrebat ce-s cu
gropile din faţa scărilor. 4.Le-am dat amândorura dreptate, deşi nimeni nu agreează
atutiudinea mea.
a)toate; b)nici unul; c)1,3,4; d)altă interpretare;
54.Au forme de plural diferenţiate semantic: bandă, han, copertă, ghid, cireaşă, pas,
robinet, corp, vis;
a)toate b)nici unul c)5 d)6 e)altă interpretare;
55.În vara lui 2005, în zilele lui iulie, lui Ion i-am spus ce nu i-am spus surorii lui George
- "lui" este:
a)numai articol nehotărât; b)articol nehot.şi pr.personal;
c)numai pr.personal în D şi G; d)altă interpretare;
56.În fiecare vară, omul se trezeşte dimineaţa şi întreabă de scara de jos.
a)adverb, c.c.timp/ advb, c.c.timp/ adverb, c.c.loc;
b)subst, Ac, c.c.timp/ adverb, c.c.timp/ adverb, Aadverbial;
c)adverb, c.c.timp/ adverb, c.c.timp/ adverb, Aadverbial;
d)altă interpretare;
57.După ce i-au sosit bagajele, i-a venit inima la loc. - "i" este:
a)exclusiv atribut pronominal în D; b)exclusiv c.indirect;
c)atrib.pron.în D + c.ind, D; d)altă interpretare;
58.Acordarea de diplome participanţilor e un gest minunat.
a)subt, G, c.ind; b)subst, D, c.ind; c)subst, G, atribut subst; d)altă interpretare;
59.Câţiva prieteni ai lui l-au sprijint.
a)pr.pos, G., A.pron; b)adj.pos, G, A.adj; c)pr.pers, G, A.adj; d)altă interpretare;
60.Deasupra sa norii se buluceau.
a)pr.pos, G, c.c.timp; b)pr.pers, G, c.c.timp; c)adj.pos, G, A.adj; d)altă interpretare;
1-a; 2 –d; 3 –a; 4 –a; 5 –d; 6 –d; 7 –c; 8 –d; 9 –a; 10 –d; 11 –d; 12 – d; 13 – e; 14 – d;
15 –d; 16 –c; 17 –d; 18 –c; 19 –c; 20 –d; 21 –a; 22 -d; 23 –c; 24 –c; 25 –a; 26 -b; 27 –b;
28 –d; 29 –d; 30 –b; 31-c; 32 –a; 33 –b; 34 – c; 35 –d; 36 –a; 37 –a; 38 –b; 39 –c; 40 –b;
41 –a; 42 –a; 43 –b; 44 –d; 45 –a; 46 –c; 47 –d; 48 –c; 49 –a; 50 –d; 51 –a; 52 –d; 53 –b;
54-d; 55 –d; 56 –b; 57 –c; 58 –d; 59 –d; 60 –d;
Test complex - 2
1.a; 2.b; 3.a; 4.b; 5.b; 6.c; 7.d; 8.b; 9.a; 10.c; 11.b; 12.a; 13.a; 14.a; 15.c; 16.c; 17.b; 18.a;
19.a; 20.a; 21.c; 22.c; 23.b; 24.a; 25.a; 26.b; 27.a; 28.a; 29.a; 30.b; 31.d; 32.a; 33.a; 34.b;
35.a; 36.b; 37.b; 38.a; 39.b; 40.a; 41.c; 42.a; 43.c; 44.b; 45.b;
Test complex - 3
„<Nu aruncaţi gunoiul. Din el se fac emisiuni TV>, avertiza Woody Allen cu două
decenii în urmă, indispus de oferta americană a ecranului. Înaintea lui, Fred Allen trăsese
deja liniile unei forme de compromis adânc, conchizând că televiziunea este <un sistem
în care nişte oameni care nu au nimic de făcut se uită la alţi oameni care nu ştiu să facă
nimic>. În spatele acestor expresii ale dezamăgirii stă un paradox desluşibil şi în
televiziunea de la noi: cel mai eficient comunicator public e populat de o pletoră de
veleitari care nu se pricep să comunice.”
Radu Paraschivescu, Dubios mediocraţia venea (şi nu mai pleca),
(Dilema, Anul III, nr.131)
II.1.Daţi, din fondul vechi de cuvinte, echivalentul semantic pentru: pletoră, veleitari, să
comunice, indispus.
2.Dovediţi polisemia a doi termeni din text, ilustrând-o cu câte 3 exemple; precizaţi prin
sinonime fiecare sens.
3.Comentaţi, din punct de vedere al expresivităţii, titlul fragmentului – „Dubios
mediocraţia venea (şi nu mai pleca)”
I.40 de puncte
1”în care nişte oameni... se uită la alţi oameni” (regent substantivul „un sistem”);
„care n-au nimic de făcut” (regent substantivul „nişte oameni”);
„care nu ştiu” (regent substantivul „oameni”);
„care nu se pricep” (regent substantivul „veleitari”); .(4 x 2 = 8 p)
2.De exemplu: complementul direct – „gunoiul”; complementul indirect – „de oferta”;
atribut adjectival – „alţi”; atribut pronominal – „de la noi”; .(3 x 4 = 12 p)
3.relativul ”care” în text se află în cazul nominativ;
în acuzativ: „Ştiu de care eşti mulţumit” (complement indirect);
în dativ: „Ştiu căruia i-ai dat cartea” (complement indirect). (3 x 5 = 15 p)
4.alţi (adjectiv pronominal nehotărât); acestor (adjectiv pronominal demonstrativ). (5 p)
II.30 de puncte
1.pletoră = aglomerare
veleitari = ambiţioşi
să comunice = să se exprime
indispus = deranjat (4p)
2.Aruncă seminţe de castravete în pământ (a semăna)
Luna arunca o lumină palidă în jur (a răspândi)
S-a aruncat asupra duşmanului. (a se năpusti)
S-a lăsat o linişte adâncă (deplină).
Rătăcind printr-o pădure adâncă poţi înţelege metafora labirintului (vastă).
Clopotul avea un sunet adânc (grav). (6p)
3.Titlul este o parafrază după „Duios Anastasia trecea” (textul lui D.R.Popescu). Mai
întâi, se observă asemănarea fonetică dintre termenii „duios” („tandru”) şi „dubios”
(„îndoielnic”, „suspect”), care a permis substituirea ironică prin fenomenul de atracţie
paronimică. Apoi, substantivul propriu „Anastasia” a fost înlocuit pe baza aceleiaşi
asemănări fonetice cu o falsă creaţie lexicală, „mediocraţia”, termen născut prin asocierea
termenului „mediocritate”, rescris parţial, „medio-” asemănător cu „media” (presă) şi
elementul de compunere savantă „-krat” (putere). Verbul „a trece” a fost înlocuit cu două
verbe care au semnificaţii opuse: „a veni” şi „a pleca”. Cu alte cuvinte, mediocritatea
„vine” în media românească, dar nu mai „pleacă”. Prin titlul ironic, autorul atrage atenţia
asupra importului de mediocritate din mass-media românească, o soluţie îndoielnică
pentru dezvoltarea acestui domeniu. (20 p)
III.(10+10 = 20 p)
Eseurile argumentative vor avea în vedere:
1.Conţinutul şi structura argumentării:
- formularea clară a ipotezei/ a opiniei proprii faţă de afirmaţia dată – 1p
- enunţarea a 2 argumente (pro şi/sau contra)viabile, pertinente, adecvate ipotezei (1+1) şi
dezvoltarea lor convingătoare, prin exemplificări sau prin explicaţii clare (1+1)
- formularea unei concluzii adecvate – 1p
2.Construcţia discursului de tip argumentativ:
- organizarea ideilor în scris (coerenţa şi coeziunea textului; text clar organizat, cu
echilibru între cele trei componente: ipoteză – argumente – concluzie; construcţia
paragrafelor subliniază ideile; 1p
- utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate discursului de tip argumentativ (de exemplu,
verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune etc; adverbe/ locuţiuni adverbiale de
mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative: probabil, posibil, desigur, fără
îndoială etc.; conjucţii/ locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru
exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, conclusiv etc.: deoarece, din
cauză că, încât, ca să, aşadar etc.; conectori argumentativi: în primul rând, în plus, de
fapt, oricum, în ceea ce priveşte, prin urmare etc.) – 1p
3.Corectitudinea limbii utilizate:
- corectitudinea exprimării – 1p
- ortografia şi punctuaţia – 1 p
Oficiu - 10 puncte
Test complex - 4
Se dă textul:
1.Selectaţi din text 3 neologisme şi daţi echivalentul lor semantic din fondul vechi al
limbii; (3 puncte)
2.Demonstraţi, cu argumente lingvistice, în ce stil al limbii se încadrează fragmentul dat
(comentariul să nu depăşească o pagină) – (3 puncte)
3.Corectează enunţurile:
- Fratele tău, nu-mi place de el.
- Cine nu munceşte lucrul nu-i sporeşte.
- Fii fără grijă în ceea ce privesc examenele alor noştri. (3 puncte)
“La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele nostru i-a strâns în jurul său, la Castelul
Foişor din Sinaia, pe jurnaliştii străini şi, în timp ce aceştia înfulecau prepeliţă pe pat de mere şi
sorbeau un vinişor demisec, alesul nostru prindea din ce în ce mai mult curaj şi-i bătea obrazul lui
X, că la el nu e democraţie şi că dă gazul prea scump, silindu-i astfel pe unii să-şi micşoreze
comisioanele. Ba mai mult, încurajat de faptul că ziariştii ăştia stăteau şi ascultau fără să-l
deranjeze cu întrebări, s-a apucat să facă câteva fandări graţioase şi să deseneze cu sabia prin aer
două-trei direcţii optime spre care Europa ar face bine să meargă, de vreme ce globalizarea trebuie
să-şi fi atins obiectivele sale economice, deşi sărăcia se stie că e generalizată.”
I.
1.Încadraţi textul într-un stil funcţional, cu argumente lingvistice.
2.Identificaţi în text 2 funcţii lingvistice (argumentaţi)
3.Faceţi un rezumat de max.15-20 de cuvinte al textului de mai sus.
4.Identificaţi în text subordonatele necircumstanţiale, elementele regente şi elementele de relaţie.
5.Precizaţi valoarea morfologică pentru cuvintele subliniate.
6.Găsiţi în text 3 cuvinte polisemantice şi ilustraţi câte 3 din sensurile lor.
7.Alegeţi din text 3 cuvinte formate prin diferite mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului.
8.Daţi sinonimele neologice a 3 cuvinte din text.
9.Identificaţi în text şi grupaţi părţuile de vorbire neflexibile;
10.Alcătuiţi 2 eseuri argumentative, de max.20 de rânduri, în care să susţineţi opinii contrare
despre globalizare.
Popoarele denigratoare
Haina îl face pe fotbalist
Ministerul Părerii Naţionale
Spagina întâi
Paragini aurii
Audio şi n-am cuvinte
Familia, celula de bază a societăţii de consum nervos
Cinem-a pârât
Se perindau pe acolo foşti şi viitori generali DIE, SIE, ŢIE şi MIE
Directori adjuncţi de conştiinţă, vânzători de ţară şi miliţieni de oraş
Răpirea din SRI
ANEXE
lelicăi/lelichii stelei
aleii lenei
amiezii liniştii surorii
arendei lunii şeii(şa)
lui badea/ badei luntrii taichii/lui taica
barei maică-mii lui tataia/tataiei
bărzii maică-sii lui tata/tatălui/tatei/
bunicii maică-tii tindei
cameei mantalei tinereţii
caramelei mareei toartei
căzii mass-mediei traheii
cenuşii matricei tranşeei
certei mămicăi/ trebii
ceţii mămichii/mămicii ţărăncii
cicatricii mărfii ţăţicăi/ţăţichii/ţăţicii
cinstei mătuşicăi/ ţepii/ţepei
ciocolatei mătuşichii/mătuşicii ţigăncii
coardei/corzii melopeii vămii
cofei monedei văpăii
cohortei moscheii vlădicăi/
comunei năpastei vlădichii/vlădicii
copertei/coperţii nurorii vulpii
corabiei odaliscei zăbavei/zăbăvii
corneei odăii
cravatei onomatopeei
cremenii ordinii
dobânzii oştii
dojenii paşalei (paşă)
dumbrăvii lui Pepelea/Pepelei
epopeii pielii/pieii (animal)
femeii pieţei
feţei piuă/pivei
gâdei/gâdelui plajei
gâlcevei plăgii
gâştei plevuştii
grijii podiştii
ideii poienii
ierbii popii
Ileanei/Ilenei prăpastiei
îmbrăcămintei/ remarcii
îmbrăcăminţii remorcii
jantei rouăi
lânii sorei(medicale)
laturii
Bibliografie:
Dicţionar al limbii române actuale – Zorela Creţa, Lucreţia Mareş, Zizi Ştefănescu-
Goangă, Flora Şuteu, Valeriu Şuteu, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed.Curtea
Veche, Bucureşti, 1998;
b)Surse de material: